UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD, IAI

Analiza de ma !e"in# a $ and%l%i A&&LE

S"%den" ' & ()e*( +nd %m,"( '

CUPRINS
1.Caracteristici generale ale pietei

 Scurt istoric al produsului Scurt istoric al marcii -. Analiza ()e "ei Aria teritoriala Prezentarea pe scurt a principalilor concurenti /.Analiza 0e e ii Piata tinta-identificarea criteriilor de segmentare a pietei 1. Analiza mi2%l%i de ma !e"in# Produs Pret Distributia Promovare

3. C(n0l%zii 4. Bi$li(# a)ie

1.Caracteristici generale ale pietei

A.Scurt istoric al produsului

Istoria telefonului mobil cuprinde evenimentele legate de apariia primelor telefoane mobile, dezvoltarea i evoluia acestora, trecnd prin diverse forme, de la staiile de emisie-recepie, utilizate la autovehicule, pn la telefoanele celulare moderne. a !nceput, staiile de emisie-recepie erau utilizate !n dotarea ta"iurilor, ambulanelor, vehiculelor de poliie i altor vehicule similare, unde era necesar o intervenie prompt i operativ. Acestea nu puteau fi considerate telefoane mobile !n sensul actual al cuvntului# nu puteau fi conectate la reeaua de telefonie fi" clasic i nu erau dotate cu numere pentru apelare. $n %&%', inventatorul i omul de afaceri suedez ars (agnus )ricsson pune !n practic conceptul de telefonie mobil instalndu-si un astfel de dispozitiv !n maina sa. Prin intermediul unei antene bifilare, reuete s se conecteze cu reeaua de telefonie naional !n timp ce se deplasa prin ar. $n %&*+, inginerii sovietici ,. -aphiro i I. .aharcen/o testeaz cu succes un telefon montat !ntr-un autovehicul care, pe o raz de 0' de /ilometri, se putea conecta la reeaua local. 1onceptul de baz de telefonie celular se nate !n %&*2, cnd cercettorii !i dau seama c, prin introducerea unor zone celulare pot !mbunti substanial eficacitatea convorbirilor. Astfel, !n decembrie %&*2, 3ouglas 4. i 5. 6ae 7oung, ingineri la firma american de cercetare 8ell aboratories, propun construcia unor celule he"agonale ca relee pentru telefoanele mobile.9:; Philip <. Porter =tot de la 8ell abs> propune ca turnurile celulare s fie plasate !n vrfurile unor he"agoane imaginare, astfel ca emisia-recepia s se desfoare !n trei direcii. 3ar !n acea perioad, tehnologia aferent nu se dezvoltase !nc i nici frecvenele specifice nu erau alocate. Abia prin anii +'?, 6ichard 4. @ren/iel i Aoe -. )ngel =de la 8ell abs> fac descoperiri care revoluioneaz electronica. <elefonia mobil modern !nregistreaz un salt uria pe : aprilie %&2: cnd 3r. (artin 1ooper de la (otorola, !n timp ce se deplasa pe o strad din BeC 7or/, efectueaz o convorbire cu 3r. Aoel -. )ngel, eful direciei de cercetare de la A<D< 8ell abs, fiind prima convorbire cu un telefon mobil9E; )ra vorba de un telefon (otorola 3Fna<A1. Prin anii ?&' este lansat a doua generaie =0,>, care era bazat pe sistemele ,-( =,lobal -Fstem for (obile 1ommunication>9%';, I--%%+ =G<3(AG>, I--&E =G13(AG>, i3)B i P31. -istemul de telefonie 0, este pus !n practic pentru prima dat !n @inlanda, !n %&&%, prin reeaua de tip ,-( 6adiolinHa =astzi )lisa>, fondat la %& septembrie %&&I. 3e data aceasta, transmisia se realiza !n mod digital. 3ispreau interferenele, iar conectarea cu reeaua era mai rapid. <elefoanele devin tot mai mici i portabile =greutatea cuprins !ntre %'' i 0'' grame devine standard>, mai eficiente energetic, iar popularitatea lor crete, devenind tot mai ieftine. Industria telefonului mobil ia amploare. Acest lucru se datoreaz diverselor inovaii tehnologice, att !n domeniul electronicii

=miniaturizarea i creterea eficienei componentelor>, ct i al acumulatorilor. 3e asemenea, creterea numrului de antene ale reelei celulare conduce la scderea puterii i energiei necesare unui telefon mobil. Prima astfel de reea, sub form de test a fost introdus !n mai 0''%, !n Aaponia =B<< 3o1o(o>,lansarea comercial avnd loc !n acelai an la % octombrie. Jiteza de transmisie este mai mare, la fel i capacitatea reelei i calitatea serviciior oferite, care devin tot mai diversificate. $n 0''0 generaia a treia este lansat i !n -KA i 1oreea de -ud, ri urmate la scurt timp de (area 8ritanie i Italia. a sfritul anului 0''2 e"istau aproape 0'' de milioane de abonai ai reelelor :,. $n acelai an venitul adus de serviciile :, depea %0' milioane de dolari. Introducerea comercial a generaiei urmtoare, a patra, numit G*,G, este ateptat pentru circa 0'%0-0'%*. -e urmrete ca transmisiile multimedia s fie net superioare, fiind e"ecutate !n modul numit Gstreaming mediaG, prin care informaia multimedia va fi transmis prompt i cu fidelitate.

B.Scurt istoric al marcii

$n %&2+ -teve Aobs i -teve 5oznia/ au pus bazele unei companii de produse electronice !ntr-un garaH !nchiriat din oraul Palo Alto, !n sudul 1aliforniei. Acest garaH a fost i punctul de plecare a ceea ce urma s devin curnd zona de !nalte tehnologii L-ilicon JalleFM. Adevratul strmo al computerelor personale nu a fost P1-ul produs de compania I8( !n %&I%, aa cum se crede de obicei, ci un alt aparat numit Altair II'', care fusese lansat pe pia cu mare succes !n %&2E de ctre compania (icro Instrumentation and <elemetrF -Fstems =(I<->, din AlbuNuerNue, BeC (e"ico. Altair II'' putea fi comandat i primit prin potO probleme mari nu avea, dar se livra sub forma unor componente care trebuiau asamblate de client. 1e se putea face cu aceast mainrieP Bimic, trebuie s-o recunoatemO asta pn cnd doi hac/eri adolesceni, pe nume 8ill ,ates i Paul Allen au scris pentru el o versiune de 8A-I1, cu care se puteau realiza calcule rudimentare.

-teve Aobs i -teve 5oznia/ =Qcei doi -teveM> erau prieteni de ceva timp, cam din %&2%, cnd un amic comun al lor, 8ill @ernantez, l-a prezentat pe 5oznia/, care avea 0% de ani, lui Aobs, care avea %+ ani. Aobs a reuit s-l conving pe 5oznia/ s scrie !mpreun un limbaH de asamblare pe care apoi aveau s-l vnd.

Aobs a luat legtura cu un magazin local de calculatoare, <he 8Fte -hop, de unde i s-a rspuns c ar fi interesai s vnd aparatul lui dar numai dac l-ar avea gata montat. Proprietarul magazinului, Paul <errell, a mers mai departe comand!ndu-i lui Aobs E' de aparate pe care urma s le plteasca la livrare cu E'' R per bucat. Atunci Aobs a acceptat comanda i s-a dus la 1ramer )lectronics, un mare distribuitor de piese electronice, de unde a comandat la rndul lui componentele necesare asamblrii 1omputerului Apple I. 3irectorul departamentului 1redite l-a !ntrebat atunci pe Aobs cum avea de gnd sa plteasc piesele, iar Aobs i-a rspuns QAm o comand din partea lanului de magazine 8Fte -hop pentru E' de buci Apple I, cu plata la livrare. 3ac-mi livrai componentele, !n :' de zile pot construi calculatoarele, !n intervalul de livrare, !mi !ncasez banii de la <errell de la 8Fte -hop, i v pltescM. Auzind asta, directorul de la 1redite l-a sunat pe Paul <errell, care participa la o conferin a organizaiei I))), la Asilomar !n Pacific ,rove, i a verificat valabilitatea 1omenzii de ivrare. Kimit de tenacitatea lui Aobs, <errell l-a asigurat pe directorul de la credite c dup ce calculatoarele aHung pe rafturile magazinelor sale, Aobs !i va !ncasa banii i va avea mai mult dect suficient s plteasc piesele. 1ei doi -teve i mica lor echip au petrecut zi i noapte construind i test!nd calculatoarele, pe care apoi le-au trimis la <errell la timp pentru a-i plti furnizorii i s scoat i un profit frumuel, cu care au organizat o petrecere i au !nceput comanda urmtoare. -teve Aobs gsise o cale de a-i finana ceea ce avea s devin compania sa multimilionar, fr s vnd vreo aciune sau vreo proprietate. $n %&I* Apple lanseaz (acintosh. 3ebutul su a fost anunat de faimoasa reclam de %,E milioane R din %&I*. Aceasta a fost regizat de 6idleF -cott !n 00 ianuarie %&I*, iar acum este considerat un eveniment crucial pentru succesul Apple. a !nceput (acintosh s-a vndut bine, dar vnzrile urmtoare nu au fost foarte puternice. Jnzrile Apple a atins noi cote !nalte, iar compania a avut prima ofert public pe 2 septembrie %&I*. Apple este !n continu cretere !n %&I' datorit vnzrilor din sectorul educaiei, atribuite de adaptare la limbaHul de programare S,S, folosite !n multe coli cu Apple II. $n unitatea de !nvmnt a fost fcut o donaie de Apple II i un pachet softCare Apple S,S publice pentru fiecare coal din stat. 3up ce a !nvat cteva lecii dureroase dup introducrecea voluminosului (acintosh Portable !n %&I&, Apple introduce !n %&&% PoCer8oo/ care a stabilit forma modern i ergonomic a computerelor laptop. $n acelai an Apple a introdus -Fstem 2, un mare upgrade pentru sistemul de operare care adaug culoare interfeei grafice i introducea noi capabiliti pentru funciile de reea. 1a urmare a succesului de 1, Apple a prezentat 1entris linie. -fritul a fost dezastruos pentru Apple.

3e la !nceputul anilor ?&' Apple dezvolt platforme alternative pentru (acintosh cum ar fi ATKU=Apple Kni"> datorit concurenei din partea S-T0 i Kni". (acintosh trebuia s fie !nlocuit cu o nou platform pentru a rula pe hardCare mai puternic. $n %&&: Apple !ncepe s lucreze !mpreun cu I8(, (otorola !n Alinata AI(. -copul lor era s creeze o nou platform pentru computere care ar folosi ulterior hardCare I8( i (otorola !mpreun cu softCare-ul Apple. $n acelai an Apple prezint PoCer (acintosh, primul dintre multele computere care foloseau procesorul PoCerP1 de la I8(. a %E august %&&I Apple a introdus pe pia un nou calculator care amintete de (acintosh %0I/# i(ac. )chipa de design a i(ac-ului a fost condus de Aonathan Ive, cel care mai trziu avea s fac designul iPod-ului i iPhone-ului. Apple a vndut aproape I''.''' de uniti !n primele cinci luni i prin asta a revenit la profitabilitate pentru prima dat dup %&&:. $n %&&I Apple a anunat scoaterea pe pia a softCare-ului (acromedia @inal 1ut, e"tinzdu-se pe piaa de editare digital. $n anul urmtor Apple a lansat alte dou produse de editare# i(ovie i @inal 1ut Pro, care mai trziu urma s fie un semnificant program de editare video cu peste I''.''' de utilizatori !nregistrai la !nceputul lui 0''2. $n 0''0 Apple scoate pe pia i pachetele softCare Bothing 6eal, -ha/e, )magic, ,arage8and, iPhoto i i ife. a 0* martie 0''%, dup civa ani de dezvoltare, apare sistemul de operare (ac S- U, bazat pe SP)B-<)P i 8-3. $n anul 0'%' compania Apple a lansat calculatorul tablet iPad, mai !nti !n -tatele Knite ale Americii i pe cele 0 continente ale Americii, care imediat a devenit celebru. Acesta !ndeplinete !n acelai timp rolul mai multor aparate sau dispozitive mobile, ca de e". smartphone mobil, aparat de navigaie dup sistemul ,P-, e-6eader =v. e-boo/ - cu un e-6eader se pot accesa biblioteci i librrii digitale i citi criO tot aa i cu un iPad>, broCser Internet, Hocuri electronice, dicionare electronice i multe altele. $n august 0'%0, Apple a devenit cea mai valoroas companie a tuturor timpurilor, aHungnd la o valoare de pia de +0: miliarde de dolari i depind astfel compania (icrosoft, care fusese evaluat la +0',EI miliarde de dolari !n %&&&.

2. Analiza ofertei
A ia "e i"( iala -egmentul de operare Apple este alcatuit din# -.K.A America de -ud Aaponia )uropa

Apple a introdus in lume * produse care au revolutionat industria I< prin tehnologia inovativa. Ma0 (acintosh, colocvial (ac, este !n domeniul calculatoarelor denumirea unor serii !ntregi de computere cu tehnologie de cel mai !nalt nivel, fabricate de ctre firma american Apple !ncepnd din %&I*. Au fost primele computere comerciale din lume cu mouse Vi interfata grafica. Pentru computerele (acintosh compania a utilizat pn !n anul %&&* procesoare de tipul (otorola +I/, iar pn !n 0''+ procesoare de tipul PoCerP1 de la consorWiul AI( =Apple, I8(, (otorola>. 3in 0''+ !ncoace, Apple se foloseVte de procesoarele de tip Intel "I+, utilizate de asemenea Vi la computerele personale. <otuVi, ca sistem de operare, Apple foloseVte propriul sistem, (ac S- U, foarte diferit de (icrosoft 5indoCs. (ac-urile dotate cu (ac S- U, chiar dac sunt calculatoare pentru uz personal, nu sunt compatibile cu modelul iniWial LI8( P1M Vi, deci, nu pot fi considerate P1-uri !n sensul strict. Pe (ac-urile cu procesor Intel se poate folosi Vi sisteme precum inu" sau (icrosoft 5indoCs. Privit invers, Apple nu a prevzut ca sistemul (ac S- U s fie utilizat Vi pe calculatoare strine, cum ar fi P1-urile. <otuVi anumiWi hac/eri au adaptat (ac S- U pentru a fi folosit pe P1-uri, acest sistem de operare fiind cunoscut sub numele de 4ac/intosh. @olosirea 4ac/instoh-ului rmne ilegal, deoarece nu este permis folosirea (ac S- pe alte calculatoare dect (acintoshurile. Pentru vnzarea de P1-uri cu (ac S- preinstalat, Apple a dat PsFstar !n Hudecat, Apple cVtignd acest proces. 1ele mai noi (ac-uri, de tip numit i(ac au un tip constructiv des/top special, numit All-in-Sne, la care computerul propriu-zis este att de miniaturizat !nct a putut fi integrat !n spatele ecranului plat, fr s mai constituie o unitate separat. (odularitatea i(ac-urilor Vi P1-urilor de acest tip este !ns limitat.

I5(d Primul dispozitiv iPod a fost lansat !n octombrie 0''% cu o capacitate de stocare de apro"imativ %.''' de melodii !n format (P: sau E gigabait de date. 1onectarea la calculator era asigurat de o interfaW de tip fireCire, cu o vitez de transfer de *'' (bTs, disponibil !n mod standard pe calculatoarele Apple. Anii 0''0 Vi 0'': au adus noi generaWii care, !n afar de o capacitate de stocare crescut de pn la ma"imum *' gigabait, au venit cu o rotiW senzitiv ce a revoluWionat interfaWa cu utilizatorul. 3e asemenea, !ncepnd cu generaWia a treia, sincronizarea cu calculatorul s-a putut face Vi folosind interfaWa K-8. -frVitul anului 0''* marcheaz apariWia primul iPod cu ecran color denumit iPod Photo. <ot !n 0''* Apple introduce pe piaW o nou linie de dispozitive cu dimensiuni reduse sub titulatura de iPod (ini. a fel ca Vi modelul iPod standard, iPod (ini este echipat cu un disc dur, dar cu o capacitate de * gigabait. Jarianta (ini s-a dovedit un succes pe piaW. $nceputul anului 0''E aduce un nou concept de iPod denumit -huffle, care avea o funcWionalitate limitat. 3ar, iPod-ul -huffle a permis companiei Apple s intre Vi pe piaWa dispozitivelor (P: ieftine. iPodul -huffle cu o capacitate de E%0 megaocteWi a fost lansat pe piaWa din -KA Americii la un preW de && R, e"istnd Vi o variant de % gigabait cu un preW de %*& R. 3e remarcat c iPod-ul -huffle nu are ecran, atipic pentru un dispozitiv (P:. $n februarie 0''E Apple lanseaz o a doua generaWie de iPod (ini, dar spre sfrVitul anului se renunW la acest model. iPod (ini este oficial !nlocuit cu o nou serie denumit GiPod BanoG. Bano se remarc prin dimensiuni ultrareduse Vi o memorie pe baz de tehnologie flash cu o capcitate de stocare de %, 0 sau * gigaocteWi. a sfrVitul anului 0''E Apple !nlocuieVte modelul Photo cu un nou model denumit iPod Jideo. Jideo este echipat cu un ecran color mult mai performant, are o rezoluWie de :0'"0*' pi"eli, o diagonal de +,: cm =0,E Woli> Vi permite redarea de conWinut nu numai audio, dar Vi video. $n septembrie 0''+ Apple lanseaz a doua generaWie din seria Bano. Boile iPod-uri Bano vin echipate cu o carcas din aluminiu, rezistent la zgrieturi, cu o durat de viaW a bateriei !mbuntWit Vi cu capacitWi de stocare de pn la I gigaocteWi. iPod Jideo cunoaVte o nou revizie, dar mai puWin semnificativ# luminozitatea ecranului este !mbuntWit Vi se introduce o funcWie de cutare a melodiilor. )ste lansat Vi generaWia a doua din gama -huffle. Boul iPhod -huffle este dotat cu o clam pentru prinderea de haine Vi are o capacitate de % gigaoctet Vi un preW de doar 2& R pe piaWa american. Pe & aprilie 0''2 Apple a anunWat pe situl lor Ceb c !ncepnd din noiembrie 0''% au fost vndute !n total peste %'' de milioane de iPod-uri.

i&6(ne iPhone este !n acelaVi timp un telefon mobil, un plaFer multimedial Vi un dispozitiv de comunicaWie fr fir anunWat de ctre -teve Aobs, 1)S al companiei americane Apple, Inc., !n timpul discursului su de la (acCorld 1onference D )"po de la & ianuarie 0''2. iPhone are suport pentru push e-mail, telefonie mobil, -(-, navigare Ceb. $n plus este dotat cu un ecran de tip touchscreen, include funcWiile regsite la plaFerele media iPod Vi ruleaz o variant a sistemului de operare (ac S- U. 3ispozitivul este un telefon mobil de generaWie 0.E,, Nuad band, ,-(, )3,). )ste echipat cu 5i-@i Vi 8luetooth 0.', precum Vi cu o camer foto de 0 megapi"eli. Are suport pentru rotire vertical sau orizontal. iPhone nu are tastatur incorporatO intoducerea informaWiei se realizeaz prin intermediul interfeWei softCare de tip grafic implementat prin funcWionalitatea de sensibilitate la atingere a ecranului iPhone-ului. iPhone a fost lansat !n -tatele Knite la data de 0& iunie 0''2, fiind disponibil !n magazinele Apple -tore sau A<D<. a %% iulie 0''I Apple a lansat modelul iPhone :,, compatibil cu :, Vi cu ,P- asistant. $n 6omnia terminalul iPhone :, a fost lansat la Srange la 00 august 0''I, iar !n 6epublica (oldova acesta este distribuit oficial de Srange (oldova !ncepnd cu :% octombrie 0''I. 1ompania american 1isco -Fstems deWine marca !nregistrat pentru iPhone Vi vinde o linie de telefoane sub brand-ul G in/sFsGO problema nu a fost complet rezolvat pn la momentul anunWului lui Aobs. i&ad iPad este un calculator portabil de mici dimensiuni, de tip constructiv GtabletG, produs de ctre compania Apple !ncepnd din aprilie 0'%'. 1a palet de posibilitWi Vi funcWiuni se situeaz !ntre P3A Vi netboo/. @oloseVte acelaVi sistem de operare ca Vi telefonul smart iPhone tot de la Apple, Vi anume iPhone S-. -unt disponibile 0 modele de baz =numite G5i@iG Vi G:,G>, fiecare cu %+, :0 sau +* ,8 de memorie de lucru inglobat. $n prima sptmn de la introducerea sa pe piaWa american vnzrile au fost de apro"imativ +''.''' de bucWi, fiind !ns sub estimrile analiVtilor. Introducerea pe piaWa european a avut loc !n mai 0'%'. 1u el se poate printre altele naviga pe Internet fie printr-o reWea fr fir de tip 5i-@i, fie prin reWeaua celular de telefoane mobile de tip :,. Poate fi folosit Vi pentru e-mail. Alte scopuri pentru care a fost proiectat iPad-ul sunt# vizualizarea diverselor fiViere media =fotografii, videouri, muzic, hrWi, crWi electronice V.a.>, Hocuri Vi crearea de materiale publicabile de factur simpl pentru mass-media ViTsau Internet. Procesorul iPad-ului se numeVte Apple A* Vi se pare c este fabricat de ctre compania sud coreean -amsung. @recvenWa procesorului de % ,4z asigur iPad-ului o vitez mare la rezolvarea tuturor sarcinilor interne precum Vi la rularea aplicaWiilor. (emoria de lucru, de tip flash, este oferit !n : variante# %+, :0 sau +* ,S.

)cranul este de tip multi-touch =comenzile se dau prin atingerea ecranului !ntr-unul sau mai multe puncte>, ceea ce faciliteaz Hocurile sau cutrile pe Internet. Are o diagonal de 0*,+ cm. $n caz de necesitate poate fi folosit o tastatur virtual, afiVat pe ecran, dar e"ist Vi o tastatur fizic, ce poate fi cumprat ca accesoriu separat. Pe iPad se pot utiliza aproape toate aplicaWiile concepute pentru aparatele iPhone Vi iPod touch, aprute pe piaW mai demult, ca de e"emplu i8oo/s. -uport standardul video 4.0+*, adaptat fiVierelor video de !nalt rezoluWie.

B. Prezentarea pe scurt a principalilor concurenti

Apple si-a maHorat pana la %&,&X cota de piata inregistrata anul trecut pe segmentul produselor electronice din -tatele Knite, de la %2,:X, cota inregistrata in 0'%%. Jeniturile Apple au depasit cu mult pe cele inregistrate de -amsung in -KA, care a obtinut anul trecut o cota de piata de &,:X, in crestere de la 2X, valoare inregistrata in 0'%%, potrivit Apple Insider. 6estul producatorilor si-au micsorat cota de piata# 4P de la I,&X, la I,0X, in timp ce -onF si 3ell au aHuns la *,*X, respectiv :X.

/.Analiza 0e e ii
Piata tinta-identificarea criteriilor de segmentare a pietei
Piata tinta a celor de la Apple este constituita din persoane in general tinere,preponderent cu varsta cuprinsa intre 15 si 35 de ani, in special barbati, acestia fiind mult mai atrasi de tehnologia inovativa. lientii au profesii bine platite, un nivel ridicat de pregatire profesionala, cu venituri peste medie, iar cea mai mare parte a lor sunt din mediul urban. Din punct de vedere psihografic, consumatorii de produse Apple sunt persoaane active,cu un stil de viata dinamic, dornice sa descopere lucruri noi !recventa cumpararii produselor este crescuta datorita faptului ca tehnologiile sunt in continua dezvoltare, apar noi functii si aplicatii ale produselor si atunci detinatorii si utilizatorii de modele mai vechi doresc sa ramana conectati la tot ce enou. Produsele Apple sunt in general achizitionate din magazinele lor proprii, in acestea clientii beneficiind de informatii si instruire." alta modalitate de achizitionare des intalnita este cea online, piata online fiind intr-o continua e#pansiune. ei care aleg acest brand sunt persoane care prefera tehnologia de nivel inalt, calitatea ridicata si servicii cu standarde ridicate.

1. Analiza mi2%l%i de ma !e"in#

A. Produs
i&6(ne este un telefon mobil de tip smartphone. A fost anunat de ctre -teve Aobs, fost 1)S al companiei americane Apple, Inc., !n timpul discursului su de la (acCorld 1onference D )"po de la & ianuarie 0''2. iPhone are suport pentru push e-mail, telefonie mobil ,-(, -(-, navigare Ceb. $n plus este dotat cu un ecran de tip touchscreen =tactil> , include funciile gsite i la plaFerele media de tip iPod i ruleaz o variant a sistemului de operare (ac S- U, numit actualmente iS-. 1apabilitile iS- sunt un element cheie al succesului pe pia al iPhone-urilor. iPhone este cel mai vndut gadget din toate timpurile, cu peste 0%E milioane de uniti livrate pn !n vara anului 0'%0. 3ispozitivul este un telefon mobil de generaie 0.E,, Nuad band, ,-(, )3,). )ste echipat cu 5i-@i =I'0.%%bTgTn> i 8luetooth 0.', precum i cu o camer foto de 0 megapi"eli. Are suport pentru rotirea automat a imaginii pe vertical sau

orizontal. iPhone nu dispune de o tastatur fizic, intoducerea informaiei realizndu-se prin intermediul interfeei softCare de tip grafic, implementat cu aHutorul ecranului tactil =sensibil la atingere>.9*; iPhone a fost lansat !n -tatele Knite la data de 0& iunie 0''2, fiind disponibil !n magazinele companiilor Apple =v. Apple -tore> i A<D<. (odelul iniial a cptat ulterior denumirea LiPhone 0,M. a %% iulie 0''I Apple a lansat modelul LiPhone :,M, compatibil cu standardul ,-( :, i cu ,P- asistant. $n 6omnia terminalul iPhone :, a fost lansat la Srange la 00 august 0''I, iar !n 6epublica (oldova acesta este distribuit oficial de Srange (oldova !ncepnd cu :% octombrie 0''I. 1ompania american 1isco -Fstems deine marca !nregistrat pentru iPhone i vinde o linie de telefoane sub numele =brand-ul> G in/sFsGO problema nu a fost complet rezolvat pn la momentul anunului lui Aobs. (odelul iPhone * a !nceput s fie vndut !n )uropa la 0* iunie 0'%'. (odelul iPhone *- a !nceput s fie vndut !n )uropa la %* octombrie 0'%%.

B. Pret
Pretul practicat de compania Apple este cunoscut ca fiind peste medie in industrie.Compania utilizeaza o strategie de diferentiere si se concentreaza mai mult pe inovatie precum si pe calitate. Acesta strategie Hustifica preturile lor.

Produsul si pretul de vanzare in magazinele Orange

Produs I56(ne 1

Pret cu abonament %%& euro

Pret standard *%& euro

I56(ne 1S I56(ne 7

%&& euro :*& euro

E&& euro 20& euro

5. Analiza SWOT Apple

Puncte forte - Produse inovatoare, cu design atractiv - -pecialisti in dezvoltarea de softCare si hardCare proprii - )"istenta departamentelor concentrate pe cercetare si dezvoltare - )"istenta unui numar impresionant de clienti fideli brandului - -erviciul i<unes ofera clientilor posibilitatea descarcarii melodiilor la preturi minime - Ktilizatorii pot cumpara produse din Apple store si pot descarca aplicatii - Parteneriate strategice cu Intel, I8( - 6eputatia buna in industria tehnologiei Oportunitati Expansiunea internationala Apple poate reprezenta solutia impotriva virusilor informatici, pe masura ce atacurile informatice sunt din ce in ce mai frecvente la PC-uri Generatiile X si !populatia nascuta dupa anii "#$%, respectiv "#&% ' pana in (%%%) sunt extrem de individualiste si fidele marilor branduri *anzarea online a produselor este foarte populara Slabiciuni Practicarea de preturi peste media industriei Sistemul de operare al computerelor Apple este destul de restrictiv in utilizarea anumitor aplicatii si programe

Ciclul de viata al produselor Apple este destul de mic, astfel incat corporatia se bazeaza pe lansarea constanta de noi produse pentru a-si creste veniturile Amenintari +nele companii nu considera ca des,topurile si laptopurile Apple sunt compatibile cu soft-are-urile lor Competitie sporita din partea .ell, Son/, 0P, 1os2iba pe segmentul laptopurilor Serviciul i1unes este amenintat de pirateria muzicii pe internet Preturile produselor Apple sunt mai mari in comparatie cu competitorii principali

C.

istributia

6ecent Apple a ales sa implementeze o strategie de crestere pe verticala si a inceput sa e"tinda magazinele proprii. 1ompania deasemenea, isi vinde produsele prin terti si distribuitori, internet = de pe site - ul propriu =CCC.apple.com> sau din magazinele de muzica i<unes. a sfarsitul anului 0''&,compania detinea 02: magazine cu amanuntul, inclusiv 0%2 de magazine in -KA si E+ de magazine la nivel international.(agazinele companiei sunt amplasate de regula in locatii cu trafic ridicat,in mall-uri de calitate si regiuni de shopping urbane

. Promovare
In 0''2 , Apple a format o alianta strategic cu 1ompania Pepsi. Promotia Y<he Pepsii<une (usic cere consumatorului sa utilizeze codul castigator aflat sub capacele sticlelor de suc pentru a avea ca recompense melodii de la magazinele de muzica Apple i<unes.Promotia a fost deHa un adevarat succes pentru ambele companii si astfel prezenta i<une-ului pe piata a devenit mult mai cunoscuta.In 0'': Apple a anuntat un parteneriat de mar/eting cu America Snline, ce aveau ca scop promovarea utilizarii i<une-ului.America Snline si Apple au cazut de acord sa puna butoane i<unes cu mesaHul G1umparaacesta melodieG in dreptul fiecarei melodii enumerate in serviciul de muzica AS ce era accesatde 0E milioane de abonati .Apple a creat un parteneriat si cu 4eClet Pac/ard. Apple a produs un iPod pentruutilizatorii de P1 si succesul acestui produs a fost o buna modalitate pentru companie de aacapara non-utilizatorii de (ac.1ompania a atras si starurile de muzica cum ar fi solistul trupei K0, 8ono, raperul 3r.3resi solistul trupei 6olling -tones, (ic/ Aagger. 1antareata -arah (1 achlan deasemena a aparutin direct pentru a canta cateva melodii si pentru a relata cum utilizeaza ea iPod-ul.In anul 0''E Apple a initiat un parteneriat cu 5al-(art pentru ca iPod-ul sa apara in toate magazinele 5al-(art din Hurul tarii.

6. Concluzii

1ompania a vazut in 0''E imbunatatiiri financiare considerabile.Profiturile au crescut si s-a pus accent pe inovare,in special in segmentul de piata al industriei muzicii. Ktilizarea disponibilizarilor mari de numerar pentru punerea in aplicare a unei strategii de pret pare a fi o idee buna in competitia de non-utilizatori (ac -timularea prin mar/eting ar trebui crescuta cu scopul de a sustine reputatia companiei,caracterizata prin calitate inalta si produse inovatoare.

!. Bibliografie

"ttp#$$ro.%i&ipedia.org$%i&i$'storia(telefonului(mobil

http://ro.wikipedia.org/wiki/Apple_Inc. "ttp#$$%%%.business)*.ro$apple$stiri-apple$apple-a-a+uns-la-ocota-de-),-la-suta-pe-piata-de-electronice-din-sua--5)5.55 "ttp#$$ro.%i&ipedia.org$%i&i$'P"one

Realiza"( i 5 (ie0"' &en0i%0 And ei8 I(n%" R%*% S( in8 Va*ile G %5a' 179