Hronicul si cantecul varstelor Lucian Blaga fisa de lectura Lucian Blaga (n.

. 9 mai 1895, Lancrm, lng Se e, comitatul Si iu - d. ! mai 19!1, "lu#$ a fost un filo%of, &oet, dramaturg, traductor, #urnalist, &rofesor universitar, academician i di&lomat romn. 'ctiv ca scriitor din &erioada inter elica, face &arte din curentele literare modernism si e(&resionism. )&era* +olume de versuri* ,-oemele luminii, (191!$. ,-asii &rofetului, (19/1$. ,in marea trecere, (19/0$. ,Lauda somnului, (19/9$ . ,La cum&ana a&elor, (1911$. ,La curtile dorului, (1918$. ,-oe%ii, (editie definitiva, 190/$. ,2e anuitele tre&te, (1901$. ,-oe%ii, (19!/$. 3eatru ,4amol(e, (19/1$. ,3ul urarea a&elor, (19/1$. ,5aria,, ,6a&ta, si ,invierea, (19/5$. ,7esterul 7anole, (19/8$. ,"ruciada co&iilor, (1919$. ,'vram :ancu, (1910$. ,'rca lui 2oe, (1900$. ,'nton -ann, (19!5$. 6ilo%ofie. ;seistica. 'forisme. 7emorialistica ,6ilo%ofia stilului, (19/0$. ,"unoasterea luciferica, (1911$. ,S&atiul mioritic, (191!$. ,<ene%a si sensul culturii, (1918$. ,3rilogia cunoasterii, (1901$. ,3rilogia culturii, (1900$. ,3rilogia valorilor, (190!$. ,-ietre &entru tem&lul meu, (1919$. ,Hronicul si cantecul varstelor, (1905$ ;ste o lucrare cu caracter auto iografic, memorialista, in care &oetul reconstituie &rinci&alele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait co&ilaria, imaginea &arintilor si a fratilor si imaginea satului. 3itlul este unul com&us. Hronicul - lucrare cu caracter istoric, o isnuita mai ales in evul mediu, care cu&rinde o inregistrare cronologica a evenimentelor sociale, &olitice si familiale, iar cantecul varstelor re&re%inta cronologia anilor. 3oate evenimentele se intam&la in mod cronologic, si in care autorul ne destainuie toate intam&larile din viata sa, toate &eri&etiile din anii sai. 3ema familiei se regaseste in acest te(t &rin &re%entarea &arintilor si a altor mem ri ai familiei si &rin oferirea unor date auto iografice.'s&ecte auto iografice.,:nce&uturtile mele stau su semnul unei fa uloase a sente a cuvantului, Rezumatul operei: Blaga a vor it &rima data la vrsta de &atru ani. "u ceva tim& in urma, Letiia fata mai mic murise =ntru-un accident. Se descrie casa unde se &ovestete des&re ceasul vec>i din salon. ?i se termin cu descrierea tatlui care era &asionat de literatura. -rimii &rieteni erau fete, dar adevra@ii &rietenii erau +asile, Aoman Bi 3udorel. Cm&reun cu ei ducea gBtele ,dar =ntr-o %i le-a &ierdut si le-a recu&erat tatl su &ltind o sum de ani.Dn cine tur at l-a muBcat &e &rietenul su, care a mers in Dngaria &entru tratament. 3atl su a cerut adunarea &mnturilor dar stenii nemul@umi@i, a#uni la dis&erare au luat masuri drastice. Blaga era su&ersti@ios =n co&ilrie, cre%nd =n asmele mamei si c>iar =ntr-o %i a avut im&resia c este urmrit de cer. -rin@i l-au =ndemnat sa mearg la Bcoala la cinci ani dar refu% aBa c =nce&e la vrsta de Base ani. Cn aceea iarn e(&lodase so a &rin aceasta fa&t dovedindu-se =nc o dat c mama sa este o femeie &uternic. 5e Sfntul :lie =n fiecare an se #uca o &ies de teatru &e scena im&rovi%at la care &artici&a Bi el =m&reun cu &rietenii si . 3o@i se gndeau cum era s fie mor@i deoarece =n fiecare var cnd un co&il se ducea la

moar murea . Cn aceea var moara a luat via@a unui iete feti@e conBtiincioase . La 1 se&tem rie era la Se eB, =nscris la o Bcoal unde elevii sunt aBe%a@i =n nci &e a%a rs&unsurilor la or. Blaga a a#uns =n &rima anc, unde ramane un an =ntreg. 7ergea =n fiecare sm t =n sat &entru a-Bi vi%ita familia deBi era inter%is. 5evine din ce =n ce mai credincios, deBi mama sa era &reoteas, se ducea la iseric numai de -aBte Bi "rciun. Cntr-o %i cnd s-a dus la Bcoala era sr toare se =m&line-au 199 ani de la moartea lui Sc>iller, =n aceast %i elevii &rimesc gratuit cr@i. Cn vacan@a de var merge la munte =m&reun cu familia unde =Bi face mul@i &rieteni noi. Blaga este fascinat de &eisa#ul de la Bistri@a men@ionnd c vrea cu orice c>i& s se =ntoarc aici Bi alt dat. Cn anul 1990 =nce&e o secet ,&rimind =n a#utor &orum din 'merica re&re%entnd un semn al s&eran@ei &entru Blaga. 3atl Bi Liviu discut des&re tema unui %iar ESemntorulF. Dnul dintre &rofesori, &re%int o sim&atie deose it &entru Blaga. Cn 199! el Bi fratele su Liciniu a fost =nscriBi la liceul din BraBov, locuind cu Liviu. La liceu, &rofesorul de latina =l face e(aminator al elevilor, deoarece era cel mai un elev. Blaga ne &re%int Bi anumite &ersoane de care se temea =n BraBov amintindu-l &e Au&i, mcelarul la care locuiau dar Bi der edeii str%ii. ;ra un co&il un de aceea el a =n@eles fa&tul c &rin@ii nu-i mai &uteau @ine la liceu. La o sr toare &rimverii numit EmaialF niBte elevi mai mari =l =m at &e Blaga dorind s-Bi at #oc de el. Cnce&e clasa a ::-a, iar Longin fiind student li se altur. Blaga nu era =n rela@ii &rea une cu elevi, =ns &e unii =i a#uta la teme desenndu-le >r@i contra unei &lti. Cn 1998 de -aBti tatl lui Blaga se =m olnveBte Bi este trimis =n 7un@ii Boemiei,ca s fie tratat , dar nu reuBeBte. -e &erioada cnd tatl e &lecat autorul =i desco&er i lioteca. :n august tatl lui moare. Blaga &leac la "ugir &entru a sc&a de atmosfera trist de acas. 7ama sa s-a >otart s vnd casa &entru a-Bi &utea &ltii datoriile. -leac la BraBov unde studia% &entru e(amenele &e care el Bi Liciniu le iau, =ns Longin le &ic deoarece a tre uit s munceasc &entru a le oferi fra@ilor mai mici >rana. ;l merge =n vacan@a de var =, unde =l meditea% &e Aemus.. Cn anul 1919 el &u lic &oe%ia E2oa&teaF =n %iarul EAomnulF. Blaga =l vede &e 'urel +laicu care =Bi &re%enta un model de aero&lan. 'utorul merge cu :osif =ntr-o e(cursie =n :talia. Cn drum s&re destina@ie au trecut &rin multe oraBe Bi au vi%itat "onstantino&olul, 'tena Bi 7essina. La =ntoarcere au vi%itat Bi un frumos oraB numit Buda&esta. ;ste descris &rofesorul de lim greac , -aul Budiu. 5eBi avea de toate se mul@umea cu micile &lceri oferite de co&ii mai sla i &entru a trece clasa. ;ra o &ersoana r dtoare deBii avea de su&ortat mofturile co&iilor. 5u& Base luni de la =ntoarcerea sa din :talia &rofesorul care l-a im&resionat &e autorul moare. Blaga merge =n satul +inerea, unde se =m&rieteneBte cu o feti@ &e nume Aoma &e care o &lace foarte mult, a c>iar =i scrie Bi &oe%ii. 5oi ani mai tr%iu Aoma a murit de tu erculo%. -e Blaga =l &asionau cr@ile de filo%ofie, Bi este =ncntat de lucrrile lui Henri Bergson. Simion :aBi@ a urmat facultatea filo%ofic,dar nu trece niciun e(amen deBi avea o i liotec foarte mare. 'utorul se =m olnveBte, =nsntoBindu-se a ia du& du& 1 luni . Cn tot acest tim& a stat cu mama sa interesndu-se dect de orele de matematic Bi fi%ic. La o &etrecerea a invitat-o la dans &entru &rima dat &e "ornelia care avea s-i devin so@ie &este c@iva ani. Lionel devine avocat fiind interesat Bi Blaga s-l a#ute &e fratele su. La irou sttea Bi Blaga de aceea era confundat cu fratele su. Cn anului 1910 lui Blaga i se &u lic o lucrare =n revista EAomnulF =ns nu su semntura sa.

Cn vara anului 1910 Bi-a luat acalaureatul ucurndu-se de vestea c 6ran% 6erdinand a fost asasinat, ceea =n curnd a dus la un r% oi. Blaga se =nscrie la facultatea de teologie. -re%entarea unui &ersona#* 7ama este &entru &oet fiinta &rimara, aducatoare de viata si de s&eranta, mereu iu itoare, fara scoala, dar cu instincte materne foarte ine de%voltate. 'na Blaga este ti&ul femeii mature, intre&rin%atoare , egoista, insa egoista doar din dragoste &entru familie ,caci femeia nu se gandeste decat la familie si niciodata asu&ra ei insisi. 'semanata cu o fiinta mareata, fara de &acat, &uternica &recum o stanca in marea invol urata si in acelasi tim& o fire landa, o %ana co orata din taramul asmelor &entru a-i fi alaturi, este imaginea mamei iu itoare, ocrotitoare. 6inalul Hronicului leaga inca o data viata de o&era. "ate Ene anuite tre&te, a tre uit scriitorul sa co oare in tim& s&re a se desco&eri &e sine insusi. ) &arte din emotia acestei regasiri o traim si noi, cititorii, cu fiecare lectura, o noua Ene anuita trea&ta, catre intregul o&erei lagiene.