Sunteți pe pagina 1din 143

Modulul 1 Tema 1

MANAGEMENTUL AGENTIILOR IMOBILIARE


1.1 Definirea notiunii de management Cuvantul management corespunde, din punct de vedere semantic, in limba romana cu termenul conducere si este un cuvant englezesc cu origine franceza (menage- conducerea si organizarea unei case)- J. Chevalier in lucrarea Organisation. e baza unor studii din literatura de specialitate vom prezenta in continuare cateva definitii ale notiunii de management! ".)#anagementul este procesul intreprins de una sau mai multe persoane, in vederea coordonarii activitatii altor persoane spre a obtine rezultate pe care nu le-ar inregistra daca ar actiona individual$vancevich, %onnel&, 'ibson. (.)#anagementul este procesul de atingere a obiectivelor organizatiei lucrand cu si prin oameni si valorificand celelalte resurse organizationale- )amuel Certo *.)#anagementul reprezinta o lucrare cu si prin alte persoane in vederea atingerii obiectivelor organizatiei, folosind eficient resursele limitate, in conditiile unui mediu schimbator + ,reitner. -.)#anagementul este un proces de realizare eficienta a activitatii cu si prin alti oameni- )tephen .obins. /acand o interpretare a definitiilor de mai sus cu aplicare la domeniul tranzactiilor imobiliare vom spune ca! Managementul agentiilor imobiliare este un proces in care intervin una sau mai multe persoane, care prin activitatea lor coordoneaza activitatea altor persoane, pentru folosirea eficienta a resurselor, in scopul atingerii unor obiective organizationale in conditiile unui mediu schimbator. 0tapele pe care trebuie sa le parcurga acest proces sunt! planificarea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul. 1.2 Teoria firmei e baza elementelor de teorie a firmei vom spune ca agentiile imobiliare sunt organizatii care transforma intrarile in servicii indispensabile unei tranzactii avand ca obiect un bun imobil. 01istenta unei agentii imobiliare este conditionata de urmatoarele caracteristici! - sa aiba denumire care s-o deosebeasca de alte agentii si deci sa-i asigure identitatea2 - sa aiba sediu social si adresa (pentru indeplinirea scopului comunicational)2 - sa aiba patrimoniu propriu2 - sa aiba personalitate 3uridica fapt ce-i confera calitatea de subiect al raporturilor 3uridice civile. $n .omania e1ista mai multe tipuri de firme in functie de numarul de asociati, de marimea capitalului social si de caracterul divizibil sau indivizibil al acestuia, de responsabilitatea asociatilor fata de creante, de conducerea firmei etc. (e1. societati cu raspundere limitata- )...4, societati pe actiuni- ).5, deosebirea fundamentala dintre cele doua fiind ca actiunile ).5. pot fi tranzactionate pe piata actiunilor). 1.3 Infiintarea unei agentii imobiliare $n conformitate cu prevederile 4egii *"6"778, republicata, precum si cu prevederile Ordonantei 'uvernului nr. *6(888, infiintarea unei agentii imobiliare, presupune redactarea unei documentatii speciale, pe baza carora organele in drept, pot aprecia corectitudinea organizarii firmei si ii aproba functionarea. O' *6(888 obliga administratorul agentiei sa urmeze cursurile de pregatire pentru agenti imobiliari, iar agentia este obligata sa se inscrie in 9niunea :ationala a 5gentilor $mobiliari din .omania si sa aiba ca principal obiect de activitate intermedierea tranzactiilor imobiliare. $n prezent, toate informatiile necesare infiintarii unei societati comerciale avand ca obiect principal de activitate tranzactiile imobiliare se pot obtine de la Oficiul :ational al .egistrului Comertului. %imensionarea agentiilor imobiliare! este procesul prin care se urmareste determinarea marimii agentiilor imobiliare. $nteresul pentru dimensionarea firmei a atins si sfera politicului, in prezent in tara

noastra e1istand programe speciale care promoveaza dezvoltarea economica spri3inita de asa numitele $ntreprinderi #ici si #i3locii- $##. 5vem asadar cunostinte despre modul in care putem infiinta o agentie imobiliara si cunoastem importanta ce trebuie acordata dimensionarii acesteia, totusi greul abia acum incepe. )upravietuirea agentiilor imobiliare depinde in mare masura de acum incolo de corecta desfasurare a procesului decizional. rocesul decizional, este mecanismul de identificare si de alegere a variantelor de actiune, corespunzatoare cerintelor impuse de un anumit conte1t si parcurge urmatoarele etape! - analiza situatiei interne si e1terne. .eprezinta o etapa e1trem de importanta si impune managerului o buna cunoastere a mediului e1tern in care isi desfasoara activitatea. %e asemenea factorii de influenta, atat ai mediului e1tern cat si ai mediului intern in care evoluaza agentia imobiliara trebuie analizati si anticipate urmarile pe care acestia le au sau le pot avea. O buna analiza elimina situatiile neprevazute si duce la optimizarea rezolvarii problemelor. %aca analiza situatiei interne si e1terne duce la concluzia ca se impune luarea unei decizii, trecem la urmatoarea etapa! - analiza tipului de decizie. #anagerul agentiei imobiliare poate fi pus in situatia sa ia o decizie de rutina (programata), sau o decizie neprogramata. :u vom insista asupra deciziilor de rutina, ce implica folosirea unor metode cunoscute ci ne vom concentra asupra analizei deciziei neprogramate. rocesul de luare a unei decizii neprogramate, este la randul sau 3alonat de anumite etape! a.) identificarea problemei- in aceasta etapa, se face analiza situatiei actuale in comparatie cu o situatie dorita si se incearca identificarea cauzei ce a dus la diferenta e1istenta2 b.) generarea de solutii alternative- in aceasta etapa apar doua tipuri de abordari! una subiectiva si intuitiva in care e1perienta si flerul managerului 3oaca cel mai important rol2 o abordare obiectiva si analitica in care datele concrete obtinute din procesul de cercetare sau din alte surse sunt analizate si impun o anumita decizie2 c.) alegerea solutiei- dintre solutiile alternative generate, se va alege solutia sau solutiile potrivita(e) pentru atingerea obiectivelor urmarite. d.) monitorizarea rezultatului. %ecizia luata si aplicata trebuie sa produca rezultatele scontate, adica sa duca la identitatea dintre situatia dorita si cea actuala. %aca acest lucru este obtinut, spunem ca problema este rezolvata, in caz contrar trebuie reluat procesul de la etapa considerata incomplet parcursa. $ntr-o agentie imobiliara deciziile sunt individuale sau de grup. %e cele mai multe ori deciziile le ia managerul mai ales cand este vorba despre deciziile programate (de rutina). entru deciziile neprogramate este bine uneori sa fie aplicata decizia colectiva deorece asigura o perspectiva mai ampla pentru definirea si analiza problemelor. rin consultarea colectivului, managerul poate evalua un numar mai mare de fapte, informatii sau variante. %iscutiile stimuleaza creativitatea si initiativa agentilor imobiliari. %eciziile colective prezinta dezavanta3ul consumului de timp si al lipsei de focalizare a responsabilitatii decizionale. 1.4. Etapele procesului de management a.) Planificarea 0ste considerata drept cea mai importanta etapa a procesului de management si reprezinta mi3locul prin care se face alocarea resurselor, se stabilesc termenele de realizare a obiectivelor si se asigura procesul de urmarire a rezultatelor. 5gentiile imobiliare au nevoie de planificare deoarece aceasta aduce urmatoarele avanta3e! - ii determina pe manageri sa gandeasca pentru viitor2 - conduce la cresterea performantei2 - ii obliga pe manageri sa armonizeze obiectivele cu resursele2 - planificarea ofera solutii pentru rezolvarea problemelor neasteptate. b. Organizarea /unctia de organizare a managementului impune 3u1tapunerea partilor sistemului agentiei imobiliare in vederea functionarii coerente a acesteia astfel incat sa contribue la realizarea obiectivelor planificate. Tipuri de organigrame pentru agentiile imobiliare

MANAGER DEP. JURIDIC AG. IMOB. 1 AG. IMOB. 2 AS. MANAGER AG. IMOB. 3 CONTABILIT. AG. IMOB. 4 AG. IMOB. 5

MANAGER AG. IMOB.1 AG. IMOB.2 AG. IMOB. 3 AG. IMOB. 4 AG. IMOB. 5

DEP. VANZ.

DEP. JURIDIC

MANAGER AS. MANAGER Dep. Pro !o"#

CONTABILIT.

DEP. INCH.

AG. IMOB. 1 AG. IMOB. 2 AG. IMOB. 3

AG. IMOB. 4 AG. IMOB. 5 AG. IMOB. $

c. !onducerea personalului 0ste o etapa importanta a procesului de management deoarece de ea depinde realizarea cu succes a obiectivelor individuale, de grup sau organizationale. #anagerul influenteaza in mod decisiv comportamentul si asteptarile anga3atilor prin incura3area sau descura3area performantelor acestora. 9n bun manager de agentie imobiliara trebuie sa fie constient ca a conduce eficient inseamna sa acorde o atentie deosebita sarcinilor si oamenilor. )ursele de putere pentru manager sunt! - puterea legitima, data de pozitia pe care o ocupa in cadrul agentiei2 - puterea de a recompensa, data de capacitatea managerului de a satisface cerintele subalternilor ca recompensa pentru activitatea lor2 - puterea coercitiva, se bazeaza pe capacitatea managerului de a lua masuri pentru corectarea comportamentului subalternilor. #anagerul poate retrograda, sau concedia personalul, sa-i dea mustrari sau sa nu-i plateasca anumite sporuri materiale2 - puterea e1emplului personal, este data de influenta comportamentului propriu al managerului asupra comportamentului subalternilor2 - puterea de e1pert, reprezinta abilitatea personala a managerului de a influenta comportamentul agentilor imobiliari prin priceperea sa, prin talent sau cunostintele teoretice deosebite. $n general managerii imbina sursele de putere in e1ercitarea conducerii personalului. d. !ontrolul 0ste activitatea de urmarire a activitatii cu scopul asigurarii conformitatii acesteia cu prevederile si de corectare a deviatiilor sau intarzierilor. utem spune despre o afacere ca este sub control atunci cand managerul agentiei imobiliare cunoaste toata activitatea agentiei. rocesul de control implica masuri performante, compararea lor cu standardele si aplicarea masurilor de corectare a abaterilor nedorite. $n practica distingem mai multe tipuri de control! d".) control partial (aplicabil persoanelor sau unor compartimente)2

d(.) controlul total (reprezinta preocuparea pentru activitatea de ansamblu a agentiei imobiliare, e1. analiza vanzarilor si a profiturilor firmei face parte din controlul total)2 d*.) controlul strategic ( prin aceasta activitate se stabileste pe baza de prognoza pe termen lung evolutia cifrei de afaceri, a profiturilor sau capitalului agentiei)2 d-.) controlul curent ( este metoda prin care managerul reuseste sa corecteze o parte din erori inainte ca ele sa devina prea costisitoare. )upervizarea directa a activitatii agentilor este cunoscuta ca fiind cel mai bun e1emplu de control curent, deoarece in felul acesta se pot observa neregulile si se pot corecta. 1.". Managementul resurselor umane 0ste o componenta esentiala a managementului agentiilor imobiliare. ersonalul unei agentii imobiliare are o importanta deosebita in intrega activitate deoarece este cel care face legatura dintre clientii agentiei si politica de produs a acesteia. #anagerul trebuie sa stabileasca numarul de agenti imobiliari necesari pentru desfasurarea activitatii precum si repartizarea acestora pe departamente. Calitatile unui agent imobiliar constau in ! bune abilitati de negociere, de comunicare, cunostinte temeinice ale pietei imobiliare si tendintelor acesteia, capacitate de munca in conditii de stres. 5gentiile imobiliare se incadreaza in categoria firmelor ce presteaza servicii bazate pe personal, deoarece agentii imobiliari prin specificul activitatii desfasurate intra in permanenta in contact cu clientii efectivi sau potentiali ai firmei. #ecrutarea personalului. 0ste procesul de identificare si atragere a personalului in urma unei activitati de prospectare a resurselor umane disponibile. %in multimea de solicitanti ce corespund intro anumita masura cerintelor postului, managerul trebuie sa selecteze acele persoane care raspund in masura optima acestor cerinte. $electarea personalului. 0ste operatiunea de alegere a unei persoane pentru a fi anga3ata pe postul de agent imobiliar. 5ceasta operatiune parcurge urmatoarele etape! - monitorizarea preliminara a solicitantilor pe baza datelor furnizate de ei (curriculum vitae, scrisori de intentie, foto etc.)2 - interviu preliminar2 - teste de aptitudini2 - verificarea referintelor2 - controlul medical. E%aluarea personalului. 0ste procesul prin care managerul urmareste modul in care agentii imobiliari isi indeplinesc sarcinile specifice postului, prin compararea acestora cu standardele. .ezultatele procesului de evaluare sunt analizate, identificand in felul acesta performantele anga3atilor si punand in acest fel baza pentru elaborarea planurilor viitoare. Moti%area personalului. #anagerii agentiilor imobiliare pot obtine succese in activitatea lor daca inteleg rolul pe care-l 3oaca motivatia in activitatea subordonatilor. .eusita activitatii de motivare este data de identificarea nevoilor anga3atilor si de cautarea de solutii pentru satisfacerea lor. #ecompensarea personalului. 0ste data de totalitatea veniturilor pe care le primeste agentul imobiliar. )istemul de recompensare trebuie sa fie corect si aplicat consecvent in toata organizatia, sa fie inteles si acceptat de catre anga3ati, sa fie competitiv in raport cu sistemul de recompensare al altor organizatii. #odalitatile de recompensare ale agentilor imobiliari sunt salariul (suma de bani obtinuta de agentul imobiliar pentru munca desfasurata intr-o unitate de timp), comisionul (reprezinta venitul unui agent imobiliar rezultat ca procent din tranzactiile efectuate), facilitatile.

PIATA IMOBILIARA SI MARKETINGUL IMOBILIAR


2.1. Marketingul serviciil r. ;iata economica, atat in plan national cat si in plan international, cunoaste in prezent un dinamism deosebit, reliefat prin cresteri cantitative, dar si calitative. 0fectele acestui dinamism economico-social, asupra relatiilor de piata, nu s-au manifestat simultan in toate domeniile activitatii umane, in toate tarile sau in toate intreprinderile. )ectorul serviciilor a fost pus de-a lungul timpului in situatii de piata tot mai complicate, fiind nevoit sa utilizeze, sa adapteze ori sa dezvolte metode si tehnici de mar<eting. utem spune deci ca afirmarea mar<etingului serviciilor a urmarit un proces marcat de urmatoarele etape! aparitia, dezvoltarea, delimitarea si specializarea. )epararea si specializarea mar<etingului serviciilor are la baza diferentierea serviciilor in raport cu bunurile, diferentierea mediului de mar<eting si a comportamentului consumatorului. $n tara noastra, serviciile in general, nu s-au bucurat de atentia cuvenita mai ales in perioada comunista dar si in perioada imediat urmatoare. )erviciile pentru populatie erau prestate de catre cooperativele mestesugaresti, ori intreprinderi de gospodarire comunala si uneori de mici intreprinzatori particulari. :e amintim desigur micile ateliere de croitorie, cismarie, reparatii de uz gospodaresc a caror activitate se desfasura in absenta unor notiuni si aplicatii elementare de mar<eting al serviciilor. %upa revolutia din "7=7, cand regimul politic totalitar a fost inlocuit, cand s-a facut trecerea de la economia centralizata la aplicarea principiilor economiei de piata, serviciile au inceput sa cunoasca o dezvoltare din ce in ce mai mare. rivatizarea in domeniul serviciilor, liberalizarea acestora prin armonizarea legislatiei, precum si aparitia intreprinderilor, ca forme de organizare a serviciilor au dus la accelerarea ritmului de incorporare a notiunilor cu care opereaza mar<etingul serviciilor. )chimbarile survenite in .omania dupa "7=7 au dus si la dezvoltarea sectorului afacerilor imobiliare. 5doptarea cadrului legislativ ce a pus bazele aparitiei proprietatii imobiliare, racordarea tarii noastre la circuitul economic mondial, a dus in mod inevitabil la dezvoltarea sectorului tranzactiilor imobiliare si implicit la aparitia, afirmarea si dezvoltarea serviciilor in acest domeniu. 5u aparut organizatii specializate in a oferi servicii de consultanta si intermediere a tranzactiilor imobiliare, organizatii care au inceput sa opereze cu notiuni cvasinecunoscute pana atunci ! serviciu de consultanta si intermediere, piata imobiliara, analiza de piata, mar<etingul serviciilor in domeniul imobiliar, concurenta, client, cumparator etc. !.! Piata. N tiuni generale. entru a intelege notiunea de piata imobiliara este necesar sa definim conceptul de piata in general. iata a aparut ca rezultat al sciziunii realizate intre producator si consumator, prin schimbul de bunuri. iata a aparut la inceputul istoriei popoarelor, cunoscand un proces de cristalizare comple1 si de lunga durata si indeplinind functii diferite in procesul cresterii economice. :otiunea de piata este utilizata cu sensuri diferite! loc real sau imaginar in care se intalneste cererea cu oferta, spatiul (teritoriul) in care se fac tranzactii de schimb, sistemul relatiilor si tranzactiilor de vanzare cumparare care se desfasoara intr-un spatiu si intr-un timp determinate. #arele profesor ;irgil #adgearu, sintetizand acest concept, spunea ca! prin piata in sens larg, intelegem totalitatea legaturilor stabilite intre cumparatori si vanzatori, in mod regulat, cu scopul compensarii ofertei si cererii. iata este deci locul in care se intalneste oferta vanzatorilor cu cererea cumparatorilor si reflecta raporturile dintre productie si consum prin intermediul cererii, ofertei si pretului. $n concluzie putem spune ca piata reprezinta un contract, care comporta vanzarea si cumpararea sau inchirierea de bunuri, servicii sau capitaluri, precum si locul de intalnire al cererii cu oferta de bunuri , servicii sau capitaluri. iata, prin punerea fata in fata a producatorului cu consumatorul, care se opun unul altuia prin urmarirea interesului propriu, 3oaca un rol deosebit in reglarea mecanismului vietii economice. $n acest sens, piata este forta care ordoneaza activitatea economica, actionand dincolo de capacitatea de interventie a participantilor la diviziunea muncii si schimbului de activitati. Operatorii de pe piata se

straduiesc sa cunoasca si sa cerceteze in amanunt parghiile de actiune ale acesteia pentru a o putea influenta si controla. /ormarea si dezvoltarea pietei au cunoscut o serie de particularitati de ordin istoric, economic si social politic. $n unele state, piata s-a format in conditiile unei economii deschise spre economia si piata modiala pe cand in altele procesul de dezvoltare economica s-a spri3init pe masuri de protectie a pietei interne. 0volutiile istorice precum si cresterea comple1itatii activitatilor economice, pe baza procesului de adancire a diviziunii muncii, au dus la sporirea tipurilor si formelor de piata, astfel incat astazi putem distinge mai multe tipuri de piata! dupa forma fizica a produsului ce face obiectul schimbului! piata cerealelor, piata cafelei, piata otelului, piata aurului. dupa natura economica a produsului care face obiectul schimbului si particularitatile relatiilor economice generate! piata marfurilor, piata serviciilor, piata monetara, piata financiara, piata valutara, piata fortei de munca. dupa spatiul geografic sau aria de e1tindere! piata locala, piata nationala, piata regionala, piata mondiala. !." Piata i# $iliara. $ncercand sa particularizam vom spune ca piata imobiliara este mecanismul economico& social principal prin care se orienteaza acti%itatea operatorilor si se prezinta ca un sistem comple'( in care interactioneaza si se conditioneaza reciproc cererea cu oferta. Mar)etingul imobiliar este procesul managerial care se ocupa cu identificarea, anticiparea si satisfacerea in mod profitabil a necesitatilor clientilor ce tranzactioneaza imobile pe piata imobiliara. % ntinutul &ietei i# $iliare $n structura micromediului, locul principal il detin clientii cu care agentia imobiliara, are relatii multiple si variate, dintre care se detaseaza in mod evident actele de vanzare cumparare. rin aceasta notiune de act de vanzare cumparare nu trebuie sa intelegem actul translativ de proprietate asupra unui imobil, ci actul comercial prin care in urma intalnirii cererii cu oferta si stabilirii pretului a fost consumat serviciul imobiliar. a.* Oferta de ser%icii( e1prima productia de servicii in cadrul pietei. :atura si caracteristicile acestor servicii isi pun amprenta asupra ofertei determinandu-i continutul, trasaturile precum si un mod specific de corelare cu cererea. Continutul ofertei de servicii imobiliare este e1primat de capacitatea organizatorica a furnizorilor acestor servicii, de a satisface, in anumite conditii de calitate, structura si termene nevoile beneficiarilor. 5nalizand continutul vom observa o mare diversitate de elemente ce alcatuiesc oferta ca entitate. Combinarea elementelor se realizeaza in momentul e1primarii cererii si se concretizeaza in prestarea serviciului. 5ltfel spus, in momentul aparitiei pe piata imobiliara, oferta este incompleta, fiind alcatuita din elemente care au un caracter pasiv. 5ceasta este oferta potentiala si intra in ceea ce numim mar<etingul e1tern, identificandu-se cu produsul oferit. )pecificul serviciilor imobiliare face ca oferta sa se intalneasca cu cererea si in momentul prestatiei efective cererea se identifica cu produsul livrat rezultand oferta reala. $n combinarea elementelor formative ale serviciului imobiliar se evidentiaza rolul activ al factorului munca, motiv pentru care unii operatori din piata il considera parte componenta a acestuia si deci si a ofertei. 5cest lucru devine viabil insa de abia in cadrul celei de a doua intalniri a cererii cu oferta, deoarece in primul caz personalul nu poate fi decat cel mult descris sau prezentat in mi3locele promotionale. Oferta de servicii imobiliare imbina o serie de elemente, unele cu grad inalt de rigiditate, altele avand o anumita fle1ibilitate. 5 gasi echilibrul intre aceste elemente duce la adaptarea ofertei la cerere.

$n principiu oferta de servicii in domeniul tranzactiilor imobiliare are un caracter unitar, fiind alcatuita dintr-o serie de servicii care desi prestate separate, se afla intr-o stransa relatie de interdependenta. O trasatura importanta a serviciilor in domeniul tranzactiilor imobiliare o constituie irepetabilitatea fapt ce confera un grad ridicat de unicitate ofertei. 0ste adevarat ca e1ista segmente de piata in care tranzactiile urmaresc un anumit fir director care nu duce insa la suprapunerea perfecta a doua oferte. $ntre oferta potentiala si cea reala apare un anumit grad de diferentiere, care este sesizat uneori de catre client si care uneori genereaza un sentiment de insatisfactie. O agentie specializata intrun anume tip de tranzactii imobiliare are o oferta globala dar consumatorul primeste servicii referitoare la un anumit imobil, situat la un anumit eta3, avand o anumita orientare si nu in ultimul rand avand un anume proprietar. $n alcatuirea structurala a ofertei este imperios necesar sa tinem seama de trei mari categorii de servicii! de baza, complementare si suplimentare. $n aparenta aceste categorii de servicii par separate, se desfasoara la momente de timp diferite si poate e1ista chiar tentatia de a le ierarhiza, de a considera ca daca unele sunt e1ecutate ireprosabil pentru celelalte putem face un mic rabat de la calitate. :imic mai putin adevarat>>> 5ceste trei mari categorii de servicii sunt cele care alcatuiesc in esenta oferta agentiei imobiliare. b.* !ererea de ser%icii( e1prima sintetic nevoia de servicii imobiliare in cadrul pietei, fiind o reflectare a caracteristicilor acesteia. :evoia de servicii in domeniul tranzactiilor imobiliare poate imbraca forme diferite, pornind de la un caracter sa zicem primar (cumpararea primei locuinte, schimbarea locuintei din cauza spatiului e1cedentar sau din motive economice) si a3ungand la nevoi de ordin secundar sau tertiar (cumpararea unei locuinte care sa corespunda nivelului pe care se afla o anumita persoana pe scara sociala, schimbarea locuintei ca urmare a spatiului de locuit deficitar, cumpararea de locuinte de serviciu, imobile de protocol sau de vacanta, investitia in domeniul imobiliar). )igur ca cele doua tipuri de cereri trebuiesc abordate in mod diferit. $n cazul nevoii primare cererea are o elasticitate scazuta si deci posibilitatile de actiune ale mar<etingului sunt mai reduse. 5gentia imobiliara va trebui sa actioneze in directia cunoasterii cat mai e1acte a cererii si de adaptare cat mai e1acta la evolutia sa. #odificarea factorilor de influenta nu duce la modificari semnificative ale cererii. $n cazul nevoilor superioare (secundare sau tertiare) cererea are un grad de elasticitate mai mare( ce se manifesta prin modificari insemnate la actiunea factorilor de influenta. 0ste evident ca pentru ambele categorii e1ista si elemente comune, dar mai importante sunt elementele ce diferentiaza cele doua tipuri de cereri, deoarece daca in primul caz cererea pare a imbraca un anumit caracter, oarecum lipsit de personalitate, in cel de-al doilea caz cererea imbraca un puternic aspect personal, diferentierea ei facandu-se pana la nivel de amanunt. Cererea de servicii in domeniul tranzactiilor imobiliare prezinta si o anumita %ariabilitate in timp determinata de factori cu aparitie ciclica (e1. anotimpurile, perioadele de vacante). %e asemenea se cuvine sa amintim aici si caracterul zonal pe care il imbraca cererea de servicii. 5cest caracter este dat de anumiti factori formatori legati de amplasarea elementelor de infrastructura, de transport, de servicii, de agrement sau petrecere a timpului liber, de amplasarea unor anumite centre comerciale etc. 5lti fatori de influenta asupra cererii de servicii in domeniul tranzactiilor imobiliare sunt! -) ;eniturile individuale! -) erspectiva (asteptarile) privind evolutia pietei. 5cest factor are o influenta ma3ora asupra pietei imobiliare. 01ista astazi agentii imobiliare, care si-au dezvoltat departamente specializate in prognoza pietei si care ofera servicii competente investitorilor in domeniul imobiliar, prognoze referitoare la evolutia preturilor, la cererea efectiva de spatii de locuit, de birouri, spatii comerciale etc. 5m vorbit mai devreme despre elasticitatea cererii. )e cuvine deci sa trecem in revista succint elementele care definesc aceasta notiune. $n esenta elasticitatea cererii este data de sensibilitatea acesteia la modificarea unuia sau mai multor factori de influenta. /actorul cel mai important este si pentru piata imobiliara, pretul. 0lasticitatea este definita prin coeficientul de elasticitate al cererii care are urmatoarea formula! !e+ sc,. - a cant. cerute. sc,. - a pretului Cererea este elastica atunci cand Ce?" si vom spune ca la un anumit procent de modificare a pretului, modificarea cantitatii cerute este mai mare. )punem ca cererea este inelastica, atunci cand pentru un

anumit procent de modificare a pretului, modificarea cantitatii cerute este mai mica. entru cazul in care Ce@", spunem ca elasticitatea este unitara. c.* #aportul cerere& oferta .aportul cerere oferta are o evolutie specifica data de particularitatile prezentate de aceste doua componente. Cererea are un anumit grad de variabilitate, in comparatie cu gradul relativ rigid al unor elemente din continutul ofertei. utem intalni urmatoarele situatii! - oferta? cererea. :e aflam in situatia unei oferte fara cerere, avand caracteristica abundentei, piata este a cumparatorului. Capacitatea de a oferi servicii imobiliare are un grad redus de utilizare. - oferta@cererea. 5ceasta este situatia de echilibru a pietei serviciilor imobiliare. - OfertaA cererea. $n acest caz capacitatea de a oferi servicii imobiliare este depasita de cererea e1primata. :e aflam in situatia de penurie deci piata apartine prestatorului de servicii imobiliare. $n comparatie cu piata marfurilor, unde situatiile prezentate mai sus pot fi intalnite numai in anumite conditii, in cadrul pietei serviciilor cone1e tranzactiilor imobiliare aceste situatii apar alternativ, avand o anumita periodicitate. %e asemenea este evident ca egalitatea raportului cerere oferta apare ca o notiune pur teoretica. $n realitate, acest raport se afla intr-un permanent dezechilbru. 5cest dezechilibru ar trebui sa stea la baza strategiilor specifice de sincronizare a cererii cu oferta, prin abordarea unor directii corespunzatoare privind produsul, pretul, promovarea si distributia. !.' Pr (us ;om incerca in continuare sa vedem ce anume vindem si ce cumpara clientii de la organizatia noastra. hilip ,ot<er, specialist in domeniul mar<etingului defineste astfel produsul! un produs este orice lucru care poate fi oferit pe piata pentru a satisface o anumita dorinta sau o necesitate a cuiva. Bermenul se refera la obiecte fizice, servicii, persoane, locuri, organizatii si idei )e cuvine sa observam ca rareori un schimb are ca obiect un produs concret in stare pura. %e regula acest schimb include si o componenta- serviciu. /naliza produsului (serviciului) in domeniul tranzactiilor imobiliare! $n practica e1ista mai multe metode de e1plorare a produsului. rintre acestea, o importanta deosebita o are metoda de analiza pe trei niveluri. 5ceasta cuprinde! esenta produsului, produsul propriuzis si produsul completat. 0senta produsului! 5ceasta componenta a produsului are o importanta deosebita, deoarece cumparatorii cauta sa achizitioneze, un imobil in scopul satisfacerii unei cerinte sau a unei dorinte. 5nalizand esenta produsului vom observa ca agentia imobiliara ofera in primul rand solutii pentru anumite probleme ale clientilor sau pentru satisfacerea anumitor cerinte ale acestora. 5gentia imobiliara intermediaza tranzactionarea unui imobil, dar pentru clientul care doreste sa-l cumpere este la fel de important timpul pe care-l aloca in acest scop, precum si certitudinea ca face o achizitie profitabila , ca elementele de natura 3uridica ale tranzactiei sunt supervizate de specialisti. Bot ceea ce am enumerat pana acum reprezinta deci probleme ale clientului pentru care este imperios necesar ca agentia sa ofere solutii. rodusul propriuzis! 5minteam ca oferta de servicii imobiliare are un caracter unitar, fiind alcatuita dintr-o serie de servicii care desi prestate separate, se afla intr-o stransa relatie de interdependenta. 5ceste servicii constau in evaluarea caracteristicilor unui imobil, pregatirea documentatiei tehnice si 3uridice corespunzatoare scopului tranzactiei (vanzare- cumparare, inchiriere, administrare etc), servicii de promovare a imobilului pe piata imobiliara, servicii de informare a clientilor cu privire la dinamica pietei, a preturilor, la rentabilitatea unei investitii, servicii de prognoza. rodusul completat! 0ste dat de tot ce ofera o organizatie pe langa produsul de baza. %e cele mai multe ori acesta componenta este cea care face diferenta intr-un mediu concurential in care mai multi operatori ofera cam aceleasi solutii pentru problemele clientilor. $n elaborarea ofertei sale , agentia imobiliara trebuie sa identifice acel plus care da un caracter de unicitate ofertei sale. 5cest plus

trebuie comunicat foarte clar si trebuie sa facem in mod evident tot ce ne sta in putinta pentru a-l pune in valoare. %aca ofertei noastre ii lipseste acest element de unicitate este necesar sa- l gasim pentru a ne putea diferentia de oferta concurentilor. :u trebuie sa cadem in capcana de a asigura unicitate ofertei doar prin factorul pret, deoarece acesta nu este suficient pentru asigurarea unor avanta3e competitive. ;aloarea speciala a unui produs este data in primul rand de calitatea sa. 9n pret nerealist poate constitui pentru potentialul client un semnal negativ cu privire la calitatea serviciului imobiliar pe care il solicita. 5m vorbit pana acum despre produs asimilandu-l oarecum cu serviciul. 5ceasta abordare este insa oarecum criticabila, deoarece astazi asistam la o adevarata revolutie care vizeaza diferentierea neta a bunurilor de servicii, precum si aplicarea unor concepte de mar<eting specifice domeniului serviciilor. /inalitatea acestei revolutii ar fi delimitarea serviciilor ca sector distinct al economiei. $n acceptiunea 5sociatiei americane de mar<eting! serviciile reprezinta activitati, beneficii sau utilitati care sunt oferite pe piata sau prestate in asociere cu vanzarea unui bun material O importanta caracteristica a serviciilor este intangibilitatea acestora, ce e1prima faptul ca acestea nu pot fi vazute, pipaite, gustate, auzite sau mirosite inainte de cumparare. 9n reputat autor, ,.J. Clois, afirma ca serviciul reprezinta orice activitate care ofera beneficii fara sa presupuna in mod obligatoriu un schimb de bunuri tangibile. hilip ,otler considera ca serviciul !reprezinta orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi alteia, care este in general intangibil, si al carui rezultat nu presupune dreptul de proprietate asupra unui bun material. )erviciile sunt deci utilitati dar care sunt percepute in mod diferit si asupra carora nu se poate e1ercita un drept de proprietate materiala. O interesanta opinie gasim si in literatura de specialitate romaneasca. 5stfel reputatii specialisti! #aria $oncica, .odica #inciu si 'abriela )tanciulescu din cadrul 5.).0 concluzioneaza intr-o lucrare ca serviciile sunt o activitate umana, cu continut specializat, avand ca rezultat efecte utile, imateriale si intangibile, destinate satisfacerii unor nevoi sociale. Botodata, serviciile sunt activitati de sine statatoare, autonomizate in procesul adancirii diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct intr-un sector. $ntangibilitatea serviciilor are o latura negativa ce rezida in imposibilitatea asigurarii legale a acestora prin brevetare. Botusi diversitatea serviciilor face oarecum greoaie posibilitatea copierii. 0lementele greu de copiat sunt date de calitatea si pregatirea personalului de tehnlogia desfasurarii serviciilor etc. O alta caracteristica a serviciilor este data de faptul ca acestea nu pot fi separate de prestatorul lor atat din punct de vedere spatial cat si temporal. 5ceasta caracteristica face ca serviciile sa fie practic consumate in momentul prestarii. $ntre prestatorul de servicii si clientul sau se stabileste o asemenea interactiune ce da un caracter distinct mar<etingului serviciilor denumit de catre Christian 'ronroos mar<eting interactiv. 4a legatura dintre prestator si client opereaza produsul si distributia si sunt afectate pretul si promo%area. rezenta clientului afecteaza deci toate componentele mi1-ului de mar<eting. O a treia caracteristica a serviciilor este variabilitatea acestora. 9n serviciu este unic si nu poate fi repetat niciodata in mod absolut identic. 5ceasta caracteristica face posibila adaptarea permanenta a acestuia la fiecare client, desigur daca prestatorul are o asemenea capacitate de adaptare. 5daptarea serviciilor la cerintele clientilor duce la ceea ce vom denumi individualizarea serviciilor astfel incat ele sa satisfaca e1igentele clientilor. Brebuie sa amintim aici si de calitatea serviciilor, notiune e1trem de comple1a deoarece se face distinctia intre calitatea dorita si calitatea efectiva perceputa de catre client in momentul prestatiei. 5 patra caracteristica a serviciilor rezulta oarecum din caracteristica de intangibilitate si data de imposibilitatea stocarii acestora in vederea unui consum ulterior. 5cest lucru duce in mod evident la eliminarea din cadrul mi1- ului de mar<eting a distributiei fizice. entru eliminarea acestui inconvenient sunt necesare actiuni in directia echilibrarii cererii si ofertei, precum si in directia adoptarii unor strategii corespunzatore de produs si de actiune asupra cererii atunci cand conditiile specifice o cer. $tabilirea unei strategii a produsului )trategia de produs este drumul pe care-l alegem catre o destinatie dinainte stabilita. %estinatia noastra ca operatori pe piata imobiliara este indeplinirea obiectivelor de mar<eting care duc in mod

evident la indeplinirea obiectivelor organizatiei. )trategia cuprinde tipurile si gama serviciilor pe care ne propunem sa le oferim in scopul realizarii obiectivelor. Oferta de servicii a unei agentii imobiliare este data de calitatile sale, de posibilitati, facilitati si nu in ultimul rand de resursele de care dispune. entru elaborarea unei strategii coerente si eficiente trebuie sa analizam atat resursele interne ale organizatiei, ce constau in calificarea personalului anga3at si disponibilitatea acestuia, in caracteristicile fizice ale agentiei, cat si factorii e1terni ce constau in cererea cumparatorilor, oferta concurentei, tendintele sociale, economice, tehnologice si politice. 5naliza aceasta este cunoscuta si sub numele de audit al serviciului si are un rol deosebit in e1plorarea oportunitatilor pe care le are organizatia respectiva de a-si diferentia serviciul de cel oferit de concurenti. $n concluzie deci, in stabilirea strategiei produsului trebuie sa dam raspuns urmatoarelor probleme! -) ce putem oferi2 -) ce solicita cumparatorii2 -) care sunt actiunile concurentei si influentele economice, politice, sociale asupra gradului de acceptare serviciului pe piata. 0ste esential deci sa identificam cererea ma1ima, puterea de cumparare corespunzatoare si piata sau segmentul de piata cel mai profitabil. Portofoliul de produse )i in domeniul tranzactiilor imobiliare, operatorii de piata detin un portofoliu de servicii pe care-l ofera clientilor. Botusi acest lucru nu afecteaza caracterul unitar al ofertei. $n cele ce urmeaza vom incerca sa adaptam, la specficul serviciilor imobiliare, matricea Coston Consulting 'roup, ce prezinta modul in care se alcatuieste un portofoliu de servicii. incertitudinile! sunt servicii noi oferite de obicei pe o piata cu o rata de crestere ridicata. Organizatia trebuie sa decida daca investeste pentru a-si creste cota de piata sau opteaza pentru a o parasi2 stelele! atunci cand o incertitudine are succes devine o stea. )teaua este liderul de piata aflata intr-o crestere pronuntata, dar are inconvenientul ca solicita alocarea unor resurse financiare importante pentru a tine pasul cu rata de dezvoltare si pentru indepartarea concurentei. )telele sunt de cele mai multe ori utilizatoare ale resurselor financiare ale firmei si nu generatoare de numerar. certitudinile. )telele devin o certitudine pentru organizatie atunci cand incep sa genereze numerar pentru organizatie. %aca serviciul este lider pe piata genereaza o mar3a de profit ridicata. 5 patra grupa de servicii, componenta a portofoliului de servicii este data de certitudinile ce si-au pierdut calitatea de lider fiind depasite de servicii noi. %e obicei, ele produc profituri limitate sau uneori chiar pierderi. $n functie de analizele economice se adopta decizia de retragere de pe piata sau de reciclare a serviciului. 5m observat deci ca serviciile au anumite caracteristici si prezinta anumite avanta3e care le fac atractive pentru consumatorii lor atat e1istenti cat si potentiali. #omentul in care o persoana devine constienta ca are o necesitate este primul pas catre achizitionarea produsului. entru noi ca furnizori de servicii este vital sa ne asiguram ca, legat de oferta noastra nu este nimic care sa-l impiedice pe cumparator sa achizitioneze sau sa-l determine sa recomande unui potential cumparator serviciul oferit. %e asemenea se cuvine sa subliniem in incheierea consideratiilor despre produs, ca orice organizatie care tinde sa devina prospera si sa ocupe o pozitie privilegiata pe piata, nu-si poate propune sa devina replica unei organizatii de3a e1istente. Orice noua organizatie trebuie sa plece de la premisa ca are ceva mai bun de oferit, acest lucru fiind cel care determina cumparatorul sa aleaga un anumit furnizor. 5sa cum spuneam este necesar sa identificam elementele ce fac ca organizatia noastra sa iasa in evidenta, deoarece numai cunoscandu-le le putem consolida, dezvolta si promova in mod eficient. :u in ultimul rand trebuie sa intelegem ca doar organizatiile orientate spre satisfacerea necesitatilor clientilor sunt cele care vor prospera. Clientii organizatiei noastre trebuie sa primeasca servicii care sa le depaseasca asteptarile. 2." Pretul

5gentiile imobiliare isi pot stabili si controla de cele mai multe ori, preturile pe care le percep, pentru serviciile oferite. 5cest lucru devine posibil deoarece, este evident ca o asemenea organizatie, isi poate controla costurile, care constau in! chiria pentru spatiul in care isi desfasoara activitatea, salariile, mi3loacele fizice, energia electrica, incalzirea, corespondenta, cheltuieli de publicitate si de mica publicitate imobiliara, cheltuieli de comunicare. %eci agentia imobiliara trebuie sa perceapa

preturi care sa acopere toate aceste cheltuieli si sa aduca profit. rofitul poate fi reinvestit in scopul dezvoltarii firmei sau pentru plata dividendelor destinate actionarilor. entru a obtine un anumit pret trebuie sa fim constienti ca este necesar sa identificam ce anume este dispus clientul sa platesca. ;om aborda in continuare urmatoarele aspecte! - care este relatia dintre pret si valoarea serviciului pe care-l oferim2 - metode de calcul a preturilor2 - factorii interni si e1terni ce influenteaza preturile2 - strategii de pret2 - valoarea propriei activitati. Pretul si %aloarea entru a putea face distinctia neta intre pret si valoare trebuie sa plecam de la un e1emplu simplu din vremurile in care nu e1istau banii iar schimburile comerciale se realizau sub forma schimbului de produse. 5stfel un crescator de vite era in mod evident interesat de procurare fura3elor necesare pentru animalele sale, iar cultivatorul de fan, sau cultivatorii erau interesati in obtinerea carnii, laptelui. %eci fiecare considera bunul celuilalt ca pe ceva foarte valoros, in schimbul caruia era dispus sa renunte la o parte din bunurile sale pentru le procura pe celelalte. 0ste de la sine inteles ca doi crescatori de animale aveau un interes mic sau nu aveau interes sa faca afaceri intre ei. Concluzia ce se desprinde din prezentarea de mai sus este ca preturile sunt o problema a furnizorului , cumparatorul fiind interesat de valoarea bunurilor care i se ofera. 5cest rationament este valabil si pentru organizatiile ce isi desfasoara activitatea in domeniul tranzactiilor imobiliare. entru consumatorul de servicii imobiliare pretul poate reprezenta o problema daca valoarea serviciului ce i se ofera nu este reflectata de acesta. Brebuie deci ca atunci cand stabilim un pret pentru serviciul pe care-l oferim, sa face o corelatie intre acesta si valoare. %aca reusim sa identificam ce anume este valoros pentru client si ce anume este dispus acesta sa plateasca, ne va fi mult mai usor sa obtinem pretul pe care-l dorim. 5peland la serviciile unei agentii imobiliare clientul urmareste sa obtina valoare in schimbul careia este dispus sa plateasca, sa faca schimbul intre bani si valoarea oferita de agentie. $n ce consta aceasta valoareD Clientul se asteapta! - sa economisesca timp pe care sa-l foloseasca in alt scop care-i aduce avanta3e materiale directe sau alt gen de avanta3e2 - sa aiba o oferta consistenta din care sa poata selectiona ce este cel mai aproape de cerintele si interesele sale2 - sa primesca informatii pretioase cu privire la oportunitatea unei investitii sau la momentul de timp in care acesta poate fi facuta2 - sa fie asistat din punct de vedere 3uridic si tehnic pe toata perioada derularii tranzactiei2 - sa platesca un pret corespunzator situatiei concrete din piata2 - sa fie asistat si consiliat in etapa imediat urmatoare tranzactiei, sau chiar o perioada mai lunga. Boate aceste lucruri au valoare pentru client si il determina sa platesca pentru a le obtine. /acand referire la serviciile pe care trebuie sa le contina oferta imobiliara si anume! servicii de baza, complementare si suplimentare, vom observa ca fiecare dintre acestea sunt generatoare de valoare si implicit au rol important in obtinerea pretului. !alcularea pretului $n stabilirea oricarui pret trebuie sa luam in considerare urmatoarele aspecte! - estimarea costurilor (nu putem cere un pret care sa nu acopere costurile)2 - analiza preturilor si ofertei concurentei2 - decelarea asteptarilor cumparatorilor e1istenti, precum si a celor potentiali. Estimarea costurilor. $n acesta prezentare nu ne vom propune sa intram in detalii financiare comple1e privitoare la modul de calcul al preturilor pentru un serviciu ci vom incerca sa intelegem necesitatea acoperirii costurilor de productie si de mar<eting pentru un serviciu imobiliar. ;orbind despre costuri distingem mai multe criterii functie de care acestea se clasifica!

". dupa natura costurilor, avem! costuri materiale ( consumul de materiale, combustibil, energie, amortizarea capitalului fi1), costuri salariale (salariile personalului, contributiile la asigurarile sociale), costuri generale (dobanzi, impozite, ta1e)2 (. dupa modificarea lor in raport cu volumul de activitate avem costuri de regie (fi1e) ce includ! salariile managerilor si ale personalului administrativ, salariile agentilor imobiliari si cheltuielile de deplasare ale acestora, chiria si alte ta1e lunare fi1e, electricitatea, cheltuielile pentru celelalte utilitati si costuri directe (variabile) ce includ! materialele directe utilizate in elaborarea serviciului, comisioanele platite agentilor, cheltuielile de promovare etc. *. dupa modul in care se repartizeaza pe unitatea de produs avem! costuri directe ( se repartizeaza direct pe unitatea de produs) si costuri indirecte (se repartizeaza indirect pe unitatea de produs prin metode de calcul conventionale, e1. costurile pentru functionarea mi3loacelor fizice ale agentiei, costurile generale ale acesteia.) /naliza preturilor si ofertei concurentei Costurile nu iau in considerare lumea e1istenta in afara organizatiei noastre si nici anticiparea cererii pentru produs ,lucruri e1trem de importante deoarece nu putem stabili un pret mult mai mare decat preturile solicitate de concurenta pentru servicii de calitate si consistenta asemanatoare. 5nalizand oferta concurentei in comparatie cu oferta noastra vom descoperi elementul care ne diferentiaza, daca el e1ista, si care ne permite sa obtinem un pret mai mare corespunzator plusului de valoare oferit de serviciul nostru. Perceptia pretului de catre consumatori Cunostintele clientului despre pret isi au originea intr-un pret de referinta, cunoscut in baza unei achizitii mai vechi, sau cel mai frecvent pret intalnit, sau medie a preturilor platite pentru servicii similare. ;om numi acest pret nivel de incredere si vom spune ca daca agentia se plaseaza sub acesta poate induce consumatorului teama de o calitate indoielnica a serviciului, manifestata prin intrebari referitoare la motivele care determina acest pret. %e aceea ori de cate ori preturile sunt sub nivelul de incredere sunt 3ustificate prin sintagme de genul! oferta speciala pentru o anumita perioada, pentru penetrarea pietei, etc.

0actorii cu influenta asupra deciziilor de stabilire a pretului. $n afara factorilor descrisi mai sus e1ista o serie de alti factori ce trebuie luati in calcul la stabilirea pretului final pentru un produs. 5cesti factori sunt! a) retul si obiectivele organizatiei! 5cesta este un factor important, deoarece daca o organizatie doreste sa ofere cele mai bune servicii de pe piata, este evident ca va avea costuri mari pentru cercetare, dezvoltare, instruire a personalului si acest lucru va duce la stabilirea unui pret mare, 3ustificat in viziunea agentiei imobiliare de ideea ca grupul de cumparatori careia se adreseaza, apreciaza in mod corespunzator calitatea serviciului si este dispus sa plateasca pentru aceasta, cu conditia sa i se e1plice avanta3ele achizitiei. O alta organizatie poate sa-si propuna sa supravietuiasca in conditii de recesiune economica si in consecinta stabileste preturile in maniera cea mai potrivita pentru atragerea cumparatorilor. 9n alt caz este obiectivul organizatiei de a obtine un profit ma1im intr-o anume perioada de timp si va realiza acest lucru stabilind preturi ma1ime pentru costuri scazute. b) retul si pozitia produsului! ozitia unui serviciu in domeniul imobiliar este data de modul in care este perceput de catre client in comparatie cu servicii similare. ozitia de lider pentru un serviciu nu poate fi sustinuta fara e1istenta unui element de diferentiere pozitiva deoarece in caz contrar va avea castig de cauza serviciul mai ieftin. c) retul si cererea! Cererea pentru un anumit produs scade sau creste in functie de scaderea sau cresterea pretului si este e1primata de factorul definit de3a si anume elasticitatea cererii.

d) retul si avanta3ele! 5ici se cuvine sa reamintim ideea de a oferi trei mari categorii de servicii, de baza, complementare si suplimentare deoarece dintre doua agentii ce intermediaza tranzactionarea unui imobil identic clientul va alege agentia ce are una dintre cele trei categorii de servicii mai completa. e) sihologia stabilirii pretului f) retul si mediul e1tern! uneori guvernul sau alte organizatii e1terne pot influenta preturile in mod direct sau in mod indirect. )pre e1emplu impunerea unui nivel al salariului minim poate afecta in mod indirect nivelul preturilor prin modificarea costurilor directe. $trategii de stabilire a preturilor /. $trategii pentru ser%icii e'istente. a* #educerea pretului. Concurenta e1clusiv pe baza preturilor nu este pe placul organizatiilor ce activeaza pe piata imobiliara, deoarece este de la sine inteles ca reducerea pretului poate duce pe termen scurt la castigarea unui segment din piata unui concurrent, dar acesta nu va ramane impasibil la aceasta reducere ci va promova la randul sau o reducere de pret. $n situatia ca reusesc sa supravietuiasca organizatiile vor observa la un moment dat ca au un pret identic dar ca vand mult mai ieftin decat la inceputul razboiului preturilor. Botusi acesta strategie este foarte eficienta atunci cand este aplicata de organizatiile cu pozitie dominanta deoarece pot determina concurentii mai mici sa-si reduca preturile sub cifra de echilibru si in cele din urma sa paraseasca piata. $n momentul in care organizatia dominanta controleaza piata poate sa revina gradat la preturi mai ridicate. b* urmarirea trendului general al preturilor. Organizatiile care nu ocupa pozitii dominante pe piata isi alcatuiesc preturile in zona valorii pretului dominant. c* liderul in materie de preturi. $n acest caz organizatia dominanta este cea care defineste etalonul preturilor si celelalte organizatii isi calibreaza preturile functie de acest etalon. #odificarea preturilor de catre aceasta organizatie duce la schimbari de pret in intreaga bransa. Botusi viteza cu care vor reactiona ceilalti competitori este diferita functie de sensul modificarii de pret! marirea pretului de catre organizatia concurenta nu duce imediat la marirea preturilor de catre ceilalti care pot astepta reactia pietei, pe cand in cazul scaderii preturilor reactia este mult mai rapida. 1. $trategii pentru produsele noi. a* lansarea unui ser%iciu nou, net superior, altor servicii e1istente pe piata duce la stabilirea unui pret mare pentru acesta. $n domeniul bunurilor acest lucru este evident in domeniul tehnologiei de varf! calculatoare, aparatura audio video, camere video, care la lansare au preturi foarte mari deoarece sunt achizitionate de segmentul de piata format din cei carora le place inovatia. Cu timpul insa concurenta atrasa de mar3a de profit isi va lansa propriile produse fapt ce va duce la scaderea preturilor de catre organizatia initiatoare in scopul mentinerii cotei de piata. 5vanta3ele acestei strategii sunt! obtinerea unor mar3e ridicate de profit, recuperarea rapida a investitiilor. %ezavanta3ele sunt! un pret prea ridicat ar putea duce la o acceptare mai grea din partea pietei, in cazul unei recesiuni economice e1ista reticenta oamenilor in a face achizitii importante. b* pretul de penetrare. 5cesta este pretul stabilit pentru un produs de3a cunoscut. 4ansarea se face la un pret scazut pentru a fi acceptat rapid si pentru a a3unge la un volum mare de vanzari. :u trebuie negli3ate e1plicatiile care trebuie date atunci cand pretul scade sub nivelul de incredere. Odata ce vanzarile a3ung la un nivel satisfacator, produsul incepe sa fie cunoscut pe piata iar consumatorii capata incredere in el. $n acest moment organizatia poate opera ma3orari ale preturilor.

Tactici de stabilire a preturilor $tabilirea diferentiata a preturilor 0ste tactica prin care organizatiile stabilesc preturi diferentiate pentru acelasi produs livrat unor clienti diferiti sau la momente diferite. Discounturile. )unt reduceri de preturi pe care o organizatie le acorda unor clienti fideli, la realizarea mai multor tranzactii. .ezumand discutiile despre pret putem spune ca atat preturile mari cat si cele mici trebuie 3ustificate in fata cumparatorilor prin mesa3e adecvate. ;orbind despre valoare vom oserva ca aceasta are un caracter foarte personal si daca pentru un client sau grup de clienti serviciul nostru poate fi valoros, pentru alti clienti acelasi serviciu poate fi prea scump. 5coperirea costurilor este deosebit de importanta pentru e1istenta organizatiei. 2.2 Promo%are

romovarea este elementul esential in comunicatia cu mediul e1tern organizatiei. Ca si componenta a mi1-ului de mar<eting, promovarea reprezinta ansamblul actiunilor de impulsionare a penetrarii serviciilor pe piata si de stimulare a vanzarilor. romovarea se distinge printr-o serie de obiective si strategii specifice. /iind o componenta a sistemului de comunicatie al firmei cu mediul, promovarea este cea care face legatura intre activitatile acesteia, activitati reflectate in produs, pret si distributie si clientii sai efectivi sau potentiali. $n activitatea promotionala in domeniul serviciilor un rol important il au caracteristicile acestora si anume! intangibilitatea, variabilitatea si inseparabilitatea. 0ste dificil sa prezinti un produs intangibil, necreat in momentul promovarii si putand varia mult fata de acest moment. O atare situatie a dus la identificarea unor tehnici promotionale noi ce au la baza valorificarea in activitatea promotionala a unor componente ale sistemului de creare si livrare a serviciilor. Caracteristicile serviciilor confera o serie de trasaturi specifice activitatilor promotionale desfasurate cu ocazia lansarii pe piata a unor produse noi. $nformatiile transmise trebuie sa fie in concordanta cu caracteristicile segmentului vizat. 5ctivitatea promotionala trebuie desfasurata cu profesionalism in conformitate cu rolul si locul specific detinut in cadrul mi1-ului de mar<eting. %e asemenea perceptia pe care a are consumatorul asupra serviciilor precum si asupra sistemului de comunicatie are o importanta deosebita. $ncrederea mai mare acordata surselor personale de informare plaseaza tehnica transmiterii acestora prin viu grai pe un loc de frunte in randul mi3loacelor promotionale. %e aceea este vital pentru organizatia ce activeaza in domeniul imobiliar sa se asigure ca serviciile sale vor fi promovate de fosti sau actuali clienti catre clienti potentiali. $tructura acti%itatii promotionale 5ctivitatea promotionala in servicii este deosebit de comple1a, fiind determinata de diversitatea mi3loacelor de comunicatie. entru a intelege modul de actiune si de utilizare a acestora este necesar sa le grupam corespunzator. 9n prim criteriu, deosebit de important, are la baza o componenta a sistemului de comunicatie si anume suportul mesa3ului promotional, potrivit caruia distingem! personalul de contact, elementele fizice ale sistemului de prestatie si mediile traditionale. %in aceasta enumerare deducem aparitia a doua suporturi specifice! - personalul de contact2 - elementele fizice ale sistemului de prestatie. 5cestea la randul lor pot fi grupate in doua mari canale de comunicatie! unul constituit din medii materiale, cunoscut sub numele de comunicatii media si un altul constituit din medii umane alcatuind comunicatii interpersonale. #i3loacele de comunicatie pot fi grupate si prin luarea in considerare a categoriilor de receptori!

comunicatie interna ( se adreseaza clientilor efectivi caz in care reprezinta o componenta a mar<etingului interactiv si propriilor anga3ati). comunicatie e'terna ( componenta a mar<etingului e1tern prin care sunt vizati deopotriva clientii actuali dar si cei potentiali ai agentiei imobiliare). Mi3loace de comunicatie interna media. )unt constituite din suporturi materiale prin care sunt transmise mesa3e, informatii, catre clientii efectivi, anga3ati in procesul de prestatie, pe parcursul achizitionarii si consumului de servicii incidente unei tranzactii imobiliare. 01! publicitate la locul vanzarii, indicatoare de informare, ghid de desfasurare a unei tranzactii, ambianta. Mi3loace de comunicatie interna interpersonale. )unt reprezentate din suporturi umane in speta de catre consilierii imobiliari, care in relatiile cu clientii, in timpul prestatiei, ofera informatii si desfasoara o serie de actiuni cu puternic caracter promotional. 5ceste mi3loace pot fi grupate in functie de tipul de personal care transmite mesa3ul in! personalul de contact, agentii de vanzari, clientii. Personalul de contact este un mi3loc specific, utilizat de catre agentiile imobiliare si este constituit in principal din personalul au1iliar. /gentii de %anzari( sunt reprezentati de catre consilierii pe probleme de tranzactii imobiliare, aflati in legatura directa cu prezentarea caracteristicilor fizice ale imobilelor la fata locului. !lientii, apar in postura de mi3loc de comunicatie interna prin faptul ca in timpul prestatiei pot comunica unii cu altii si prin comentarii si aprecieri, pot creste calitatea prestatiei. Mi3loace de comunicatie e'terna media. 5u drept suport medii materiale clasice, utilizarea lor in serviciile imobiliare particularizanduse de regula prin continutul mesa3ului si modul de transmitere al acestuia. 0le fac parte din cadrul mar<etingului e1tern al agentiei imobiliare si include! - simbolurile! utilizeaza semne care sunt astfel alese incat sa atinga unele din obiectivele politicii de produs ale agentiei si anume! tangibilizare, calitate a serviciului etc2 - panourile de semnalizare! e1trem de utile in localizarea localului in care are loc prestatia2 - publicitatea! ramane mi3locul promotional principal in cadrul serviciilor imobiliare. .olul publicitatii creste atunci cand este utilizata in stransa legatura cu celelalte. O caracteristica pentru agentiile imobiliare este ca publicitatea reprezinta chiar o forma de vanzare. 0ste vorba aici de anunturile de mica publicitate imobiliara ale caror costuri pot fi chiar introduse in costurilor de productie sau desfacere. - plac,etele! constituie un suport de comunicatie e1terna, care prin te1t si imagine pe spatii relativ mici, e1plica pe scurt prestatia oferita. Mi3loace de comunicatie e'terna interpersonala. 9tilizeaza ca suport personalul firmei, care vine in contact, in maniera specifica cu clientii efectivi si potentiali ai agentiei imobiliare si cu mi3loacele de informare in masa in cadrul unor actiuni speciale. .eusita unei campanii promotionale precum si adoptarea unei anume politici promotionale este conditionata de anumiti factori! - serviciul promis si cel efectiv livrat2 - supralicitarea promovarii2 - lipsa de instruire a clientilor2 - lipsa de cooperare intre compartimentele agentiei imobiliare2 - concurenta. 2.4 DI$T#I15TI/

Caracteristicile serviciilor si mai ales intangibilitatea si inseparabilitatea marcheaza in mod decisiv activitatea de distributie, facandu-i chiar pe unii autori sa minimalizeze rolul distributiei in cadrul mi1ului de mar<eting. .ealitatea este insa cu totul alta. %istributia are un rol aparte in serviciile imobiliare si se defineste ca fiind totalitatea actiunilor care au loc in spatiul si timpul care separa prestatorul de servicii imobiliare de consumatorul acestora. Canale de distributie. $n cazul agentiilor imobiliare intalnim ca si in cazul firmelor de transport, teatrelor sau firmelor de consultanta ceea ce numim canal scurt de tipul! ---------------------------C 5gentiile imobiliare ofera anumite servicii de consultanta in mod gratuit si deci activitatea de distributie incepe inca de la primele contacte prestator------------- client. e parcursul desfasurarii tranzactiei, canalul scurt se poate transforma in canale cu unul sau mai multi intermediari (administratii financiare, birouri de e1perti cadastrali, birourile de carte funciara, banci, e1ecutori 3udecatoresti, birouri notariale). 9nii din acesti intermediari pot avea o relatie directa cu prestatorul (e1. Ciroul :otarului ublic).

Modulul 1( Tema 2 TE)NI%I *E +AN,ARE 1.* /lcatuirea listei de clienti. O lista proprie de clienti este eficienta numai daca include cat mai multe informatii despre client. 4ista de clienti trebuie sa contina lucruri mult mai importante decat adrese, numere de telefon, sau alte date de identificare. 5laturi de lista de clienti trebuie sa intocmesti lista potentialilor clienti. O lista de clienti cu adevarat utila se poate alcatui numai daca acordam atentie contactelor personale. 5dopta fata de un potential client o atitudine plina de gri3a si incearca sa obtii informatii prin conversatie, posta directa, fa1uri, convorbiri telefonice. ersoana care va fi tratata bine va cumpara serviciul pe care+l oferim si le va vorbi oamenilor despre firma noastra. 4ista de clienti trebuie sa fie in permanenta actualizata, informatiile vechi pot deveni la un moment dat periculoase. Clientul trebuie sa se simta important, trebuie sa-i oferim in permanenta posibilitatea de a fi in legatura cu noi. 2). /rata&ti respectul fata de clienti prin consilierea post&%anzare Clientul este o persoana foarte importanta. %in milioanele de oameni ce efectueaza tranzactii imobiliare, o mica parte au decis sa faca afaceri cu noi. 0i au ales firma noastra, avand un anumit scop.

Obligatia noastra este de a face tot posibilul pentru a le oferi servicii de valoare cu preturi realiste, sa-i anuntam in permanenta despre noile servicii. Castiguri importante se pierd datorita apatiei noastre, manifestata dupa vanzare. Ce putem faceD -sa transmitem o nota de multumire sau de felicitare la un anumit interval de timp dupa efectuarea cumpararii2 -o felicitare cu ocazia zilei de nastere sau a unor sarbatori2 -un buletin informativ periodic2 -o cerere de referinta. %aca nu reusim sa pastram legatura cu clientul nostru, atunci o alta persoana va face acest lucru. Brebuie sa stim ca este mult mai greu sa vindem unui strain decat unei persoane cunoscute. 3*. 0irma trebuie sa se asigure ca este foarte usor sa faci afaceri cu ea. /ctioneaza pentru comoditatea clientilor. $n viata de zi cu zi observam ca oamenilor nu le place sa astepte cand cumpara, nu doresc sa intampine greutati, nu fac afaceri cu companii care le irosesc timpul. #ulti dintre clientii nostri duc o viata accelerata, iar noi trebuie sa sustinem acest lucru. Comoditatea clientilor nostri se poate oferi prin! -posibilitatea de a cumpara E zile pe saptamana2 -publicarea de cataloage sau brosuri in asa fel incat clientii sa fie informati despre serviciile pe care le oferim2 -fa tot posibilul sa raspunzi afirmativ la toate problemele clientului. Oamenii pun mare pret pe timpul lor si vor face afaceri cu firmele orientate spre economisirea timpului clientului. :u trebuie sa ne miram daca un client vechi ne paraseste pentru o companie care+i ofera mult mai multa comoditate si+i economiseste mai mult timp. 5nga3atii unei companii imobiliare pot aduce informatii pretioase in aceasta directie.

4*. 0orta intrebarilor $ntrebarile reprezinta o arma eficienta folosita in tehnica vanzarilor, deoarece ele aduc raspunsuri, raspunsurile ne a3uta sa stabilim relatii cu clientii, iar acest lucru ne aduce profituri. O relatie bune cu clientul inseamna ca acesta sa te trateze ca pe un partener si prieten. Bu doresti sa+l a3uti pe client, stii e1act cum sa faci acest lucru, fiindca ai pus anumite intrebari si ai aflat raspunsuri. Brebuie sa a3ungi la o asemenea rafinare a acestor raspunsuri incat sa+ti dai seama de ce are nevoie clientul, lucru de multe ori diferit de ceea ce isi doreste. 9n aspect deosebit al intrebarilor este ca nu costa mai nimic. :u trebuie sa investesti in a gandi ce anume este important sa afli de la client. "*. 0ereste&te de spectacol Ca agent imobiliar esti in primul rand un vanzator si nu un actor, scopul tau este sa obtii profituri, facand vanzari. %atoria agentului imobiliar este de a oferi informatii clientului despre serviciile pe care le ofera si sa-l faca pe acesta sa cumpere. rin toata prezentarea acestor servicii trebuie sa se inteleaga ca nu dorim sa+l pacalim pe client, deoarece ne pacalim pe noi insine. 2*. Prezentarea de noi produse si ser%icii. rima impresie pe care o facem unor persoane necunoscute noua este de cele mai multe ori e1trem de importanta. 5celasi lucru este valabil si in cazul prezentarii unor servicii noi sau a unei afaceri . 5vem foarte putin timp la dispozitie si trebuie sa facem totul ca aceasta prezentare sa faca impresia potrivita clientilor potriviti. :oua oferta sau serviciu nu trebuie sa fie intotdeauna cel mai bun, cel mai ieftin, ci trebuie sa fie ce+si doreste clientul nostru.

erioada prezentarii este importanta, intregul proces ar trebui sa imbrace forma unei adevarate arte. 4*. 5rmareste rezol%area problemelor Companiile imobiliare de succes se orienteaza spre rezolvarea problemelor potentialilor clienti, oferindu-si serviciile ca pe solutii ale acestor probleme. $n acest process, devine mult mai important sa accentuam aspectul negativ pe care+l inlaturam, decat sa subliniem un aspect pozitiv. $n cazul in care nu cunoastem problemele, trebuie sa le aflam, folosind forta intrebarilor. entru cunoasterea acestor probleme este necesar sa facem cercetari serioase deoarece este evident ca pentru clienti nu este interesanta compania noastra, ci singurul lucru de care le pasa sunt problemele lor. Brebuie sa ne ferim sa vindem caracteristici, ci beneficii. Ofera solutii si pentru problemele pe care clientii nu-si dau seama ca le au. 6*. Onestitatea )untem convinsi ca in tranzactiile imobiliare e1ista onestitate. %in pacate sunt foarte putini oameni care cred in aceasta declaratie. $nselatoriile de pe piata imobiliara, desi in numar relativ mic, au dus la inducerea unui sentiment de nesiguranta consumatorului de servicii imobiliare. 9n mod de a castiga increderea si de a-ti dovedi autoritatea este sa admiti ca ai gresit , ca te-ai inselat. rezentarile tale trebuie sa fie adevarate , fiinca oricum o parte a clientilor te vor privi cu oarecare neincredere. Ca regula in prezentari, este de tinut minte ca toate ad3ectivele folosite de tine reduc sentimentul onestitatii. ;inovati de aceasta atitudine sunt unii dintre agentii care te-au precedat, buni de gura si creatori de spectacol, care au sapat o groapa intre tine si clientul tau. entru a nu cadea in aceasta capcana, gandeste-te ca atunci cand faci o prezentare, in spatele tau se afla cel mai mare cinic care nu asteapta decat sa-ti dea un branci, la prima falsitate rostita. 7*. /trage si mentine atentia 5i facut o buna prezentare, ai avut un discurs de o calitate deosebita, toate aceste lucruri nu au importanta pentru oamenii carora nu le-am dat atentie. Brebuie sa faci totul sa atragi si sa mentii atentia clientilor tai prin prezentarea unui lucru relevant. Care sunt lucrurile care ii intereseaza! * propria persoana2 - cum ii avanta3eaza oferta ta2 F sa nu fie inselati2 G de ce trebuie sa cumpere chiar acum. %e asemenea, trebuie sa ne asiguram ca intreaga prezentare este interesanta pentru a nu cadea in capcana unui inceput interesant, urmat de lucruri plictisitoare. Clientul dispune de timp limitat, deci prezentarea trebuie sa fie succinta. 18*. !auta momentul potri%it. )e intampla uneori sa dam gres in activitatea noastra, desi avem un serviciu deosebit, o prezentare bine documentata, o cunoastere aprofundata a problemelor clientului. 01plicatia este una sigura, am ales gresit momentul. 11*. Te,nica 9pasilor usori:. $n lumea tranzactiilor imobiliare, lucrurile s-ar schimba radical daca de maine, sa zicem, clientul intra in agentie si-si plateste comisionul, asteptand cuminte ca tu sa-i dai ceva la schimb. )igur, acest lucru nu se intampla niciodata, si stim cu totii cat trebuie sa muncim pentru a-i determina pe clienti sa plateasca. entru noi, acest lucru este dur, insa daca vom privi prin ochii

clientului vom incepe sa intelegem ca actiunea de a cumpara este grea si pentru acesta. Clientul se teme sa nu faca o greseala, se teme sa nu fie inselat, sa nu risipeasca banii, sa nu fie concediat, etc. $n fiecare situatie din cadrul unei vanzari e1ista pasi grei si pasi usori. 9n bun agent imobiliar stie ca inainte de a fi incheiata o vanzare trebuie creat un impuls. 5cest impuls este dat de a3utorul oferit potentialilor cumparatori, in scopul usurarii pasilor! -oferirea unei consultatii gratuite2 -oferirea unei aprecieri comparative gratuite2 -oferirea unui buletin informativ gratuit2 -asezarea ofertei pe o baza personalizata. 12*. /liante sau parteneriate. pentru manageri Cheia acestor aliante si parteneriate este cooperarea si nu concurenta, scopul fiind o retea de contacte si coalitii puse in slu3ba ma1imizarii profiturilor partenirilor sau aliatilor. entru viitor succesul va apartine echipelor si nu 3ucatoriilor. 13*. 0olosirea cu%intelor. /olosind anumite cuvinte poti realiza o tranzactie la care nici nu te-ai fi asteptat, folosind alt gen de cuvinte ratezi o afacere ce parea "88H sigura. ;om numi prima categorie + cuvinte magice, iar a doua, - cuvinte tragice. Ca agent imobiliar ar trebui sa avem un sistem de alarma care sa ne alerteze cu privire la folosirea acestor cuvinte. 01. de cuvinte magice! gratuit, nou, economiseste, aspectuos, valoare, avanta3, sigur, verificat, confortabil, seriozitate. 01. de cuvinte tragice! obligatie, nereusita, pierdere, gresit, decizie, indatorire, esec, cost, contract. $n realizarea unei prezentari, agentul imobiliar va folosi cuvintele magice intr-un anumit mod si avand o anume logica, fara a abuza, deoarece folosirea e1cesiva duce la tocirea lor si la scaderea impactului. 9n bun agent imobiliar trebuie sa descopere noi cuvinte magice, sa fie atent la combinarea cuvintelor magice ce cele tragice. 14* 0olosirea datelor concrete. oti avea cele mai bune servicii, de cea mai buna calitate si cel mai bun pret, dar oamenii nu te cred. Ce trebuie facut in aceasta situatieD Oferirea de date concrete ce obliga la credibilitate duce la depasirea acestor bariere. %atele concrete reusesc sa convinga oamenii ca ceea ce spui este adevarat. :u este suficient sa spui despre compania ta ca este una de calitate si ofera servicii deosebite, trebuie sa mentionezi nume, cifre, date statistice, date comparative, nu-i spune managerului de vanzari ca vei creste tranzactiile, spune ca vei creste vanzarile cu *H. /oloseste scenariile atunci cand nu ai la indemana date din viata cotidiana! I sa presupunem caI, ce s-ar intampla dacaI, sa presupunem ca investitiI 1"*. !redibilitatea. otentialii clienti nu vor cumpara de la noi daca nu avem credibilitate, deoarece timpul trece repede si nimeni nu vrea sa-l iroseasca in relatiile cu oamenii in care nu au incredere. Obtinerea credibilitatii incepe in momentul in care pornim afacerea. Cautam credibilitatea folosind arme precum! numele firmei, logo-ul, cartea de vizita, formularele firmei. Odata inceputa afacerea cauti alte arme! inscrierea in cluburi si asociatii, solicitarea de marturii de la clientii multumiti si alcatuirea unui album cu aceste marturisiri2 comunicatul de presa, scrierea unei carti, conducerea unor Jor<-shopuri, organizarea unor targuri, seminarii. Boate acestea sunt folosite pentru a demonstra ca esti e1pert, ca esti o autoritate in domeniu.

5gentul imobiliar este credibil atunci cand are cunostinte solide despre piata, despre serviciile oferite de firma sa sau de catre organizatiile concurente. 5gentul imobiliar este credibil atunci cand ofera solutii verificabile, viabile.

%ER%ETAREA *E MARKETING
Cercetarea este un sistem ce vine in spri3inul procesului decizional. Cu toate acestea, este evident ca nu poate lua decizia in locul nostru si ca uneori instinctul ne spune sa luam o decizie pe care cifrele si datele obtinute in procesul de cercetare, ne spun ca nu este buna. Cercetarea este eficienta atunci cand costurile efectuarii ei sunt mai mici decat beneficiile aplicarii acesteia in elaborarea procesului decizional. )copul cercetarii este acela de a obtine date si informatii. 01ista doua surse principale de date ce trebuie e1aminate, surse ce furnizeaza! - date primare - date secundare. ".) Datele primare sunt acele date care nu e1ista intr-o forma publicata si care sunt culese direct din activitatea de teren prin intermediul asa- ziselor interviuri de teren. rivite prin aceasta prisma, datele primare sunt denumite date de teren. Culegerea acestor date este dificila si necesita aptitudinile si cunostintele de specialitate ale unui profesionist, in domeniul cercetarii de mar<eting. 5ceasta nu inseamna insa, ca prin acest curs incercam sa formam cercetatori de piata, ci sa reusim folosirea unor principii pentru valorificarea studiilor unor specialisti sau sa creem un cadru elementar in care sa efectuam propria noastra cercetare de mar<eting. (.) Datele secundare sunt acele date care e1ista intr-o forma publicata, de aceea obtinerea lor se mai numeste cercetare de birou sau cercetare de biblioteca. 5ctivitatea de strangere a datelor secundare este o activitate relativ usoara, dar are dezavanta3ul ma3or ca uneori acestea sunt invechite sau prea putin adecvate scopului pentru care sunt stranse. 01ista doua categorii de date secundare! a.) %ate secundare interne + datele adunate de agentia imobiliara in cursul activitatii sale normale. %e regula, agentia pastreaza diferite materiale legate de propria activitate de mar<eting. %esi suportul pe care sunt stocate aceste materiale este diferit ( pe calculator, in registre, dosare, mape), vom considera ca acesta este comple1ul informativ cu privire la mar<etingul companiei. 5cest comple1 informativ contine de regula un sir ordonat de informatii ce privesc analiza performantei si situatia vanzarilor. /naliza performantei. 5naliza performantei in agentia imobiliara urmareste sa produca date precise cu privire la vanzari, defalcate pe categorii de servicii, pe segmente de piata, sau pe alte categorii alese in scopul tinerii evidentei. $ndiferent daca aceste date sunt stocate in calculator sau pe suport de hartie, ele trebuind sa fie usor de accesat si reactualizat. #apoartele de %anzari $ntr-o organizatie ce-si desfasoara activitatea in domeniul tranzactiilor imobiliare, orice agent intocmeste la cererea managerului diverse rapoarte, continutul acestor rapoarte furnizand atat date cantitative cu privire la performantele diverselor servicii, la dinamismul unei zone, la sensibilizarea diverselor segmente de piata, la cresterea sau reducerea preturilor, cat si date calitative cu privire la parerile clientilor, la noi idei de servicii sau la activitati ale concurentei, ce sunt incidente activitatii organizatiei noastre. 0ste de la sine inteles ca aceste rapoarte reprezinta una din cele mai importante surse de informare, atat pentru manageri cat si pentru agentul imobiliar.

5ceasta importanta este data de acea caracteristica a serviciului in domeniul imobiliar care face ca agentul imobiliar sau consilierul pe probleme de achizitii imobiliare sa fie luptatorul din linia intai al servirii clientilor. 01perienta la da agentilor imobiliari un deosebit simt al cumparatorului. b.) %ate secundare e1terne 5cestea sunt cele obtinute prin cercetarea de birou, cercetare ce are urmatoarele finalitati! -sa asigure fundamentul pentru cercetarea de teren -sa inlocuiasca partial cercetarea de teren -sa fie tehnica de sine statatoare. $urse de informatii in 9cercetarea de birou: c.) baze de date computerizate entru accesarea acestora este necesar un calculator, un modem si accesul la internet. ;om gasi pe internet diverse baze de date, portaluri ce gazduiesc informatii cu privire la piata imobiliara. $n tarile europene bibliotecile mai mari, camerele de comert permit accesul on line la bazele de date. -publicatiile de specialitate in domeniul imobiliar -presa de larga circulatie -normele 3uridice ce reglementeaza activitatea in domeniul tranzactiilor imobiliare %in prezentarea datelor secundare am dedus ca de cele mai multe ori acestea sunt culese de altcineva, lucru ce obliga pe cel care le foloseste sa afle cine le-a adunat, cand, cum si de ce le-a adunat, pentru a estima relevanta lor pentru luarea unei decizii . PRO%ESUL *E %ER%ETARE 5cesta trebuie sa parcurga urmatoarele aspecte, indiferent de tipul de cercetare! stabilirea necesarului de date intocmirea prop. de cercetare alegerea metodei de cercetare stabilirea esantioanelor colectarea datelor analiza datelor raportarea rezultatelor a). $tabilirea necesarului de date. %atele de care avem nevoie depind de decizia pe care urmeaza sa o luam. %e aceea este foarte important ca beneficiarul rezultatelor cercetarii sa specifice cu e1actitate de ce date are nevoie. :ici profesionistii in cercetarea de mar<eting nu au abilitatea de a ne ghici gandurile sau de a intui ce decizie dorim sa luam, de aceea este necesar, asa cum spuneam, sa ne facem intelesi in privinta deciziei pentru ca datele ce ni se vor furniza sa fie relevante. entru a reusi acest lucru trebuie sa avem raspunsul la urmatoarele intrebari! cine doreste sa faca cercetareaD2 care este scopul real al cercetariiD sau ce problema urmeaza sa rezolveD2 sau daca sunt constrangeri, care sunt acesteaD ( banii, timpul, altele). b). intocmirea prop. de cercetare Brebuie sa contina in rezumat o prezentare sintetica a principalelor puncte dezvoltate. 5cest lucru este util pentru managerul care poate in acest fel sa inteleaga propunerea, fara a fi nevoit sa o citeasca in intregime. %e asemenea, propunerea de cercetare mai trebuie sa contina enuntarea problemelor manageriale si factorii care o influenteaza, descrierea tipului de date care urmeaza sa fie generate de proiectul de cercetare, consumul de timp si bani, graficul actiunilor. c). 5legerea metodei de cercetare

"). !ercetarea calitati%a + adica acel tip de cercetare ce nu se bazeaza pe cifre, ofera o intelegere bogata si profunda a naturii umane, intelegere ce devine utila in intelegerea factorilor psihologici care ii afecteaza pe oameni in luarea unor anumite decizii in tranzactiile imobiliare. (). !ercetarea cantitati%a& este cea care ne aduce concluzii cu aplicare larga. #etoda de cercetare aleasa trebuie sa genereze rezultate valabile. entru a fi de incredere sau valabila orice metoda trebuie sa produca aceleasi rezultate ori de cate ori este aplicata. d*. $tabilirea esantionului. 5legerea esantionului este deosebit de importanta pentru ca de ea depinde utilitatea informatiei. $n operatiunea de esantionare este necesara definirea stricta a cumparatorilor pe care ii are in vedere agentia imobiliara care efectueaza cercetarea de mar<eting sau care solicita aceasta cercetare de mar<eting. e.) Colectarea datelor f). /naliza datelor g). #aportarea rezultatelor 0ste ultima faza a procesului de cercetare si detaliaza rezultatele cercetarii dar si dezvaluie informatiile cu privire la metodele folosite pe parcurs. Cei carora le este destinat acest raport pretind uneori o schita a acestuia, pentru ca pe baza ei sa poata cere detalieri ale problemelor de continut. METO*E UTILI,ATE IN %ER%ETAREA *E MARKETING Cercetarea de mar<eting poate fi calitativa si6sau cantitativa. %eci, observam ca metodele de cercetare in mar<eting nu se e1clud a priori una pe cealalta. Cercetarea calitativa urmareste diagnosticarea si se bazeaza pe esantioane mici. $ntrebarile folosite in metodele calitative nu sunt standardizate. .ezultatele pot oferi interpretari asupra unor probleme care n-au putut fi definite cu claritate. Cercetarea cantitativa se bazeaza pe esantioane mari, formate aleator si pe seturi de intrebari. #etodele calitative incearca sa patrunda cat mai adanc si sa ofere o intelegere cat mai realista a subiectului considerat, si din aceasta cauza folosesc un numar mic de persoane, fara a incerca sa masoare sau sa cuantifice date. $n comparatie, metodele cantitative considera ca atitudinile si modul de comportament al oamenilor pot fi clasificate si li se pot atasa valori numerice. 5ceste metode sunt necesare atunci cand avem nevoie de informatii precise despre o anumita populatie. #etodele cantitative prezuma faptul ca oamenii vor sa raspunda si raspund sincer la intrebarile puse in chestionare, interviuri sau teste. $n privinta costurilor, metodele cantitative au costuri mai mici comparativ cu metodele calitative, cost raportat la persoana. METODE !/;IT/TI<E Discutiile in grup $n acest caz este vorba de grupuri formate din G-= membri ce cuprind cumparatori alesi, astfel incat sa reprezinte caracteristicile unui anumit segment de piata. 0i se intalnesc in prezenta unui moderator si discuta despre subiectele pe care le considera relevante. Concluziile discutiei sunt oferite factorului decizional. 5ceasta metoda este rapida, putin costisitoare, dar presupune un moderator competent, iar esantionul poate fi influentat de acesta. Inter%iurile in profunzime

0ste o tehnica bazata pe discutia de la om la om si presupune un conducator de interviu special pregatit. 5ceste interviuri sunt utile in cunoasterea motivatiilor cumparatorilor , a atitudinilor si cerintelor acestuia. Ca si costuri, depasesc costurile6persoana raportate la discutiile in grup, sunt rapide si utile atunci cand se discuta problemele confidentiale. Te,nicile proiecti%e $n eleborarea acestei metode s-a pornit de la ideea ca raspunsul la o intrebare este diferit daca intrebarea a fost pusa in mod direct sau daca au fost parcurse mai multe etape in definirea sensului acesteia. %eci se urmareste capacitatea unei persoane de a vorbi si de a-si e1prima parerea despre o problema fara a i se pune o intrebare in mod direct.

Obser%area Observarea este o tehnica ce pleaca de la premisa ca cea mai eficace metoda de cercetare este studierea comportamentului oamenilor in mediul lor natural. 0a poate fi facuta cu sau fara acordul persoanei respective, dar este utila numai atunci cand studiem comportamentul cumparatorului. METO*E %ANTITATI+E 5sa cum spuneam, cele doua seturi de metode, calitative si cantitative nu se e1clud reciproc, de cele mai multe ori, metoda calitativa fiind in avangarda metodei cantitative. $onda3ele )onda3ele reprezinta o tehnica prin care se pun intrebari unui esantion amplu si semnificativ din punct de vedere statistic. $ntrebarile vizeaza luarea unei decizii, ele putand fi directe, necesitand un raspuns direct, sau se pot folosi o serie de intrebari care sa contureze un anumit raspuns. )onda3ul poate fi facut personal, prin telefon, posta, etc. 5vanta3ul sonda3ului este ca ofera o idee generala asupra unui segment cuprinzand clienti potentiali. E'perimentele 01perimentele presupun e1istenta unui numar mic de cumparatori in scopul compararii mai multor abordari ale unui element din mar<eting-mi1. )pre e1. este modificata o variabila independenta (timpul necesar prestarii unui serviciu) pentru a vedea cum se modifica variabila dependenta (comportamentul cumparatorului). $n incheiere vom vorbi despre studiile transversale si longitudinale care reliefeaza modul cum variaza in functie de timp preferintele si atitudinile cumparatorului. entru aceasta este necesar sa urmarim un grup de respondenti pe o perioada de timp mai lunga, acestea reprezentand studiile longitudinale, in cazul in care studiul este efectuat o singura data, acesta este un studiu transversal. Ca o concluzie, putem spune ca metodele de cercetare calitativa ne dau raspunsuri cu privire la opiniile oamenilor la ceea ce li se ofera, iar metodele de cercetare cantitativa ne spun cati oameni impartasesc aceste opinii. 5m vorbit pana acum despre metode ce urmaresc parcurgerea unui proces strict stiintific. Cercetarea de mar<eting poate imbraca insa si aspectele unui proces pe care am putea sa-l numim traditional si care presupune parcurgerea urmatoarelor etape!

" ( * -

a te apropia de client a privi prin ochii acestuia+ punctele de contact cu firma a asculta clientul + ascultarea activa, punerea de intrebari a oferi raspunsuri.

Modulul 1( Tema 3

%OMUNI%AREA %U %LIENTII
%upa ce am vorbit despre serviciile prestate pe piata imobiliara, despre analiza lor din punct de vedere al pretului, promovarii si distributiei si dupa ce am trecut in revista cateva tehnici de vanzare, vom discuta in acest capitol despre comunicarea cu clientii, despre modul in care le putem comunica acestora ce avanta3e au daca vor cumpara de la noi. $n abordarea notiunii de comunicare vom face specificatia ca intelesul ei este mai complet decat intelesul notiunii de promovare. !omunicarea este activitatea prin care semnalam cuiva ca ii putem satisface o necesitate, rezolva o problema, sau oferi un profit. entru aceasta este necesar sa identificam cui anume ne adresam. Boate agentiile imobiliare trebuie sa comunice, sa schimbe informatii intr-un mod clar. Cumparatorii potentiali si actuali trebuie sa cunoasca produsele si serviciile ce li se ofera, anga3atii trebuie sa cunoasca ce se intampla in interiorul organizatiei. Continutul a ceea ce dorim sa transmitem este foarte important, de asemenea mi3locul pe care il alegem pentru a comunica. $n procesul de comunicare e1ista un emitator 0 si un receptor .. 0mitatorul trebuie sa stie pe cine doreste sa contacteze si care va fi actiunea auditoriului. %in punct de vedere al pozitiei pe care o ocupa, functie de agentia imobiliara distingem! a). auditoriul e1tern b). auditoriul intern. /uditoriul e'tern 0ste format din clientii activi sau potentiali ai firmei, precum si din grupuri sau organizatii care pot influenta comportamentul de cumparare. #esa3ele trasnsmise catre acest auditoriu pot fi! -lansarea unui nou serviciu de consultanta -imbunatatirea calitativa a unui serviciu e1istent -semnalizarea unei oferte e1clusive. /uditoriul intern

entru a comunica eficient cu auditoriul e1tern, o agentie imobiliara trebuie sa aiba o buna comunicare interna deoarece multe planuri ce aveau un viitor stralucit au esuat fiindca anga3atii nu au fost informati la timp despre noua directie de actiune a organizatiei. $n interiorul agentiei, comunicare inseamna mai mult decat schimbul de date si informatii, partile implicate in procesul comunicarii trebuie sa inteleaga ce s-a spus, emitatorul va fi pregatit sa primeasca feedbac< si va reactiona la el. #anagerul agentiei imobiliare transmite mesa3e subordonatilor sau superiorilor si trebuie sa se asigure ca toti acesti oameni comunica cu el si ii prezinta ideile, opiniile sau informatiile pe care le au. $n concluzie, putem spune ca motivele comunicarii sunt diferite. oate fi vorba de incercarea de imbunatatire a imaginii organizatiei sau de sporire a vanzarilor, in ceea ce priveste relatiile cu auditoriul e1tern, sau dorim sa oferim informatii colegilor nostri, ori urmarim eficientizarea colaborarii intre departamentele agentiei, in ceea ce priveste relatia cu auditoriul intern. O agentie imobiliara aloca resurse in scopul comunicarii e1terne, in functie de urmatorii factori! a). actiunile concurentei %aca agentiile concurente se implica puternic in actiuni de reclama si promovare a vanzarilor vom fi tentati sa facem la fel. b). tipul de strategie adoptata C. o strategie orientata spre cresterea cererii realizata prin reclame si actiuni de promovare adresate cumparatorului (manevre tip reduceri de comision la urmatoarea cumparare) %. o strategie orientata spre personalul de vanzari prin acordarea de stimulente. c). trasaturile consumatorilor 5cestea reprezinta un alt factor ce influenteaza alocarea resurselor in alegerea mi3loacelor de comunicare. Brebuie luate in calcul marimea pietei si raspunsul asteptat. %esi e1ista mai multe mi3loace de comunicare pe care le putem alege, este important sa tinem cont ca mesa3ul pe care il primeste un client despre un produs poate fi comunicat si prin pret, prin gri3a fata de cumparator, timpul de raspuns al agentilor la o cerere de oferta, etc. PLANUL *E %OMUNI%ARE rocesul de elaborare al unui plan de comunicare debuteaza atunci cand agentul imobiliar realizeaza ca trebuie sa-si indeplineasca un obiectiv de mar<eting. 0tapele planului de comunicare! 1.* Definirea planului %e multe ori se aloca si se cheltuie sume importante de bani fara ca agentul imobiliar sa stie care este problema pe care trebuie sa o abordeze. %eci in acest stadiu este necesar sa definim problema punandu-ne intrebari de genul! pierdem clienti datorita calitatii scazute a serviciilor noastre sau datorita preturilorD2 care sunt motivele pentru care cumparatorii potentiali nu apeleaza la serviciile noastreD .aspunzand la aceste intrebari vom observa uneori ca deficientele sunt datorate unei slabe comunicari interne si deci este necesar sa acordam mai multa atentie personalului spri3inindu-l printr-o asistenta calificata care sa-i sporeasca respectul de sine si simtul valorii personale. %upa clarificarea acestei probleme, trebuie pregatit documentul pentru intalnirea cu personalul, care sa defineasca problema si sa identifice strategiile menite sa o solutioneze. 2.* Obiecti%ele de mar)eting.

Obiectivele de mar<eting pot fi diferite. 5stfel putem anunta ca vindem ceva unic, sau putem anunta devotamentul fata de asigurarea unui serviciu e1celent catre clienti. $n functie de aceste obiective vom trece la urmatoarea etapa si anume! *.) Publicul tinta. $ndiferent daca auditoriul este intern sau e1tern organizatiei noastre este necesara intelegerea rolului oamenilor care vor raspunde mesa3ului nostru. 5stfel sa presupunem ca o agentie imobiliara lanseaza un nou serviciu constand in prognoze pe termen mediu privind tendintele pe piata imobiliara, anga3atul unei societati de investitii financiare aude de aceste servicii (initiator) discuta despre aceasta problema cu colegii de serviciu care cunosc problema si au auzit ca societati similare au inceput de3a sa apeleze la aceste servicii (factorul de influenta). $n consecinta, initiatorul intocmeste o propnere pe care o inainteaza conducerii (factor de decizie). )ocietatea cumpara serviciul oferit (cumparator). rofilarea auditoriului tinta este importanta deoarece ne arata cine este mai probabil sa raspunda la actiunea de promovare. 'rupurile tinta sunt descrise in functie de urmatoarele criterii. 0. caracteristici demografice + varsta, se1., clasa sociala, localizare geografica + sunt cele care definesc auditoriul tinta si pot ghida stilul mesa3ului precum si al mi3locului2 /. caracteristici psihologice + se refera la modul in care traiesc oamenii2 '. e1punerea la mediatizare + tipul de reviste si ziare pe care le citesc oamenii, ce posturi de radio sau B; asculta sau urmaresc2 -.) Modul de comportament al auditoriului tinta. %upa etapa identificarii auditoriului tinta, urmatoarea noastra preocupare trebuie sa fie identificarea reactiei pe care dorim s-o aiba acesta la actiunile noastre de comunicare. .eclamele unei agentii imobiliare trebuie sa-i faca pe clienti sa apeleze la serviciile oferite. F.) !ontinutul artistic al reclamelor. 5vand definite obiectivele si tinand seama de auditoriul tinta putem aborda conceptul continutului artistic al reclamelor. 5tentia auditoriului trebuie captata prin inducerea unui raspuns emotional si oferirea unui avanta3. $n reclamele agentiei imobiliare intalim urmatoarele tipuri de apeluri emotionale! K. dorinta de siguranta $. dorinta de apartenenta la un grup sau altul. Declararea unor a%anta3e 01.! rapiditatea in prestarea serviciilor acordarea unor discount-uri la serviciile proprii sau pentru produsele altor firme cu care firma a incheiat parteneriate strategice )trategiile artistice de elaborare a reclamelor includ atat elemente emotionale cat si elemente legate de avanta3ele achizitionarii produsului. ortretizarea emotionala a reclamei trebuie sa fie un element important in cazul agentului imobiliar deoarece oamenii cumpara in acest caz nu doar un produs sau serviciu, ci anumite calitati , sau chiar un anumit stil de viata, o e1perienta. G.) /legerea mi3loacelor de comunicare. %eciziile ce trebuie luate se refera la mi3locul de informare in care trebuie cumparat spatiul de reclama, marimea spatiului, de cate ori trebuie cumparat spatiul respectiv. 5ceste decizii sunt in mod evident influentate de bugetul alocat. %imensionare bugetului depinde de e1perientele precedente, de concurenta din ramura si nu in ultimul rand de ceea ce isi permite organizatia.

lanul de comunicare precum si principiul pe care se bazeaza trebuie sa fie verificat inainte de lansare. utem face acest lucru verificand cu a3utorul unui grup de clienti daca strategia artistica are efectul scontat. #anagerul agentiei imobiliare trebuie sa se implice si dincolo de prezentarea reclamelor sau actiunilor de promovare deoarece in felul acesta poate vedea daca! -bugetul a fost bine cheltuit -daca reclama a avut vreun rol -daca reactiile ce apar se datoreaza reclamei ori influentei altor elemente. #anagerul poate imbunatati modul in care functioneaza o agentie, poate acumula e1perienta in vederea companiilor viitoare. E.) Monitorizarea performantei. entru a putea masura performantele comunicarii, inainte de inceperea ei vom stabili un nivel al vanzarilor de referinta (9r.) cu care vom compara reactiile primite. %e cele mai multe ori pe termen scurt cheltuielile pentru reclama depasesc castigul, efectul fiind pozitiv la analiza pe termen lung. 01ista doua tipuri de efecte ale reclamei! 0fectul cumulativ ornind de la nivelul de referinta 9r. vanzarile cresc cu C" pana la nivelul 9" in timpul primei campanii . $n timpul celei de-a doua campanii, vanzarile cresc cu C( pana la nivelul 9(. 0fectul lipsei de reclama Efectele comunicarii. !riterii de diagnosticare. Contactul efectiv. $n general se considera ca un potential client trebuie sa fie e1pus la reclama de un numar minim de ori intr-o perioada predeterminata, inainte sa-i fie indus un raspuns. 5titudinea urmareste evaluarea gradului de apreciere favorabila a serviciului nostru in comparatie cu serviciul concurentei $ntentiile de cumparare. )copul este determinarea gradului in care sentimentele favorabile se pot transforma in actiune Deficiente in diagnosticarea efectelor comunicarii. -greutatea stabilirii unui nivel de referinta -reclamele pot fi remarcate de auditoriul tinta dupa un anumit timp de la aparitie, dand nastere nui efect de intarziere -clientii sunt atrasi in mod gradat de reclama -dificultatea izolarii efectelor reclamei fata de celelalte elemente ale pietii Modul de functionare al reclamei -e1ista date care demonstreaza ca reclama are impact asupra comportamentului oamenilor. $n aceasta problema s-au afirmat doua opinii cu privire la eficienta reclamei! -reclama ca factor de convingere! avizare + interes + dorinta + actiune (5$%5)2 5------$------%------5 -reclama ca factor de sugestie! avizare + proba + consolidare (5 C)2 5------ ------C Tre%&'e '!(# (# re)'!e* +# re+,#*# !& po#)e re*e-'# &! (er.'+'& -e pro#()# +#,')#)e/ '#r +&*p#r#)or'' #& -e.e!') e0per)' '! -e(+'1r#re# (' &r*#r're# re+,#*e'. Pr'!+'p'',e +o*&!'+#r'' #%or-#)e p#!# #+&* )re%&'e e0)'!(e '! )o#)# or #!'"#)'#/ +,#r'1'+#!- # e!)',or -e

.#!"#r' +e #!&*e (e #()e#p)# -e ,# e' (' #(' &r#!-&2.# +# *e(#3&, ,or -e #)r# ere # !o',or +&*p#r#)or' e()e '! +o!1or*')#)e +& *e(#3&, e,#%or#) '! +#-r&, p,#!&,&' -e +o*&!'+#re/ #+or-#!- #)e!)'e (er.'+'',or #+or-#)e +,'e!)&,&' #()1e, '!+#) *e(#3&, 4pro*'(5 (# 1'e '-e!)'+ +& *e(#3&, 4,'.r#)5. NEGO%IEREA rin negociere intelegem actiunea de a trata cu cineva in vederea incheierii unei conventii. .aportata la activitatea agentiilor imobiliare, negocierea este procesul de intermediere a unei tranzactii avand ca obiect un bun imobil. 5nalizand activitatea agentului imobiliar in ansamblul sau putem afirma ca negocierea reprezinta cheia de bolta a intregului edificiu relational. )punem acest lucru, deoarece asa cum rezulta din definitiile date mai sus procesului de negociere, agentul imobiliar se afla in dubla ipostaza! prima priveste activitatea de negociere a propriilor tarife, percepute pentru prestarea unui serviciu, iar cea de a doua de mediere intre cele doua parti ce au interese diferite dictate de pozitiile pe care se afla. Cele doua aspecte ale procesului de negociere in agentiile imobiliare trebuie tratate cu aceeasi seriozitate si este evident ca intre ele trebuie sa e1iste elemente de legatura. 9n agent imobiliar care reuseste sa medieze cu succes o tranzactie dar nu reuseste sa obtina remunerarea muncii sale la un nivel corespunzator, mai are de lucru in ceea ce priveste stabilirea valorii propriei activitati. #ai mult decat atat, riscul ca pretul obtinut de agent sa se situeze sub o zona de echilibru, poate duce la scaderea calitatii serviciilor oferite de organizatie. $n cazul in care agentul imobiliar nu duce la bun sfarsit negocierea ca proces de mediere a unei tranzactii imobiliare, rezultatele sunt negative pentru agentie fie ca urmare a nerealizarii efective a tranzactiei, fie ca parte necorespunzatoare a serviciului oferit. !adrul negocierii. #cCall si Larrington in lucrarea #ar<eting b& 5greement, afirma ca negocierile nu se produc niciodata separat de restul lucrurilor si ca e1ista si ca e1ista patru tipuri principale de elemente care sunt incidente procesului de negociere! -strategii, calitati si tehnici ale partenerilor. 5cestea includ in mod evident punctele de vedere ale partilor, propunerile lor de negociere si modelele adoptate, modul in care recurg la promisiuni si amenintari, incercarea de a-i influenta pe ceilalti, modul in care isi comunica intentiile. $n procesul de negociere pot aparea situatii conflictuale si deci capacitatea de a face fata acestor situatii este e1trem de importanta in analiza calitatilor partenerilor. -incidenta unor situatii particulare asupra partilor. artile aflate in negociere pot fi influentate de situatii particulare date uneori de dimensiunea conflictului de interese e1istent sau de modul in care percep chestiunile discutate. :ivelul initial al unei oferte, anumite obligatii, unele date de mandate sau situatii particulare sunt situatii particulare care pot afecta structura concreta a procesului de negociere. -incidenta factorilor de mediu. artile mai pot fi influentate de nivelul lor cultural, de anumiti factori legislativi, economici, politici, de mediul in care isi desfasoara activitatea cotidiana. -incidenta factorilor personali. /iecare persoana are o imagine pe care si-a creat-o, are anumite motivatii si atitudini generate de acesta imagine. 01ista persoane cu e1perienta in procesul de tranzactionare al imobilelor, persoane care au o idee aproape clara cu privire la interesele lor, au propria parere despre ce inseamna sa fii cooperant si nu in ultimul rand despre disponibilitatea de a-si asuma riscuri. Etapele negocierii. &Prenegocierea. 5sa cum arata si denumirea este faza pregatitoare a procesului de negociere si de aceea este foarte importanta, deoarece presupune stabilirea obiectivelor in stransa legatura cu factorii ce pot influenta aceste obiective si cu situatiile probabile sau cunoscute. Bot in aceasta faza stabilim daca nivelul ofertei initiale este situat la un nivel corespunzator si facem planificarea procesului de negociere pe baza datelor pe care le avem cu privire la intentiile declarate sau intuite ale partilor. %e asemenea este esential sa stabilim limitele de autoritate in cazul in care partile au un mandat de reprezentare. $n acesta etapa este bine atunci cand situatia o cere sa oferim chiar

prezentari scrise orale care sa vina in spri3inul declansarii negocierii. 5ceste propuneri pot fi evaluari comparative, studii de fezabilitate, studii de piata, prognoze etc. &=egocierea multidirectionala. 0ste a doua etapa a procesului de negociere si mizeaza pe aptitudinile negociatorului de a impinge discutiile catre rezultatul cel mai avanta3os. $n aceasta etapa sunt testate limitele si problematicile mai izolate, dar sunt stabilite totodata necesitatile si preferintele partilor implicate. 5legerea strategiei este de asemenea importanta deoarece numai in acest mod putem avea controlul interactiunii intre vointele care se manifesta la masa negocierilor si putem preveni conflictele deschise. $n cadrul negocierii este vital sa nu avem reactii spontane ca urmare a unor porniri instinctuale si sa prevenim sau sa blocam orice asemenea reactii ale partilor. %in pozitia sa de mediator al unei tranzactii agentul imobiliar se afla in situatia de a urmari mentinerea echilibrului intre interesele celor doua parti avand ca obiectiv realizarea tranzactiei dar nu trebuie sa negli3eze conditiile in care aceasta se realizeaza. entru succesul unei negocieri este necesar ca uneori sa aratam o anumita disponibilitate in directia unui compromis insa nu trebuie sa ne anga3am in mod special si mai ales acesta atitudine sa fie rezultatul unor gesturi similare din partea celorlalti parteneri. $dentificarea reactiilor pozitive ale partilor implicate in procesul de negociere, incheie etapa negocierii multidirectionale si face practic trecerea la etapa! &=egocierea integrati%a. 0ste acea etapa care face posibila tratarea oricarui conflict in maniera adecvata, prin cunoasterea stilului comportamental al partilor implicate si al agentului. 9n bun agent imobiliar este cel care are aptitudini deosebite in comunicare si influentare. ropunerile si contrapropunerile trebuie tratate cu fle1ibilitate. $n cazul in care anumite chestiuni ridicate nu prezinta riscul amorsarii unor conflicte este total neproductiva discutarea separata a acestora. %aca apar informatii noi cu privire la chestiuni concrete sau abstracte de3a discutate este necesara analiza lor pentru a reformula (numai daca este cazul) obiectivele sau strategia adoptata. $n acesta etapa apar foarte multe schimbari si este momentul cel mai potrivit ca agentul imobiliar sa incerce inlaturarea chestiunilor inacceptabile pentru el si sa faca in asa fel ca toate lucrurile declarate inacceptabile de catre parti sa faca subiectul unui compromis bazat pe concesii reciproce. .eusita acestui lucru este posibila numai daca agentul imobiliar identifica concesiile necesare, deoarece cele nenecesare se vor constitui intr-un balast ce poate face greoaie sau poate chiar bloca negocierea. &=egocierea concluzi%a. 0ste etapa in care agentul imobiliar face o apreciere globala a situatiei si alcatuieste o lista cu concluzii asupra lucrurilor acceptate de ambele parti. 5ceasta apreciere trebuie sa faca obiectul unui rezumat care va fi prezentat partilor in scopul obtinerii intelegerii si acordului acestora. )e trece apoi la confirmarea in scris a lucrurilor convenite avandu-se gri3a ca limba3ul folosit sa reflecte realitatea si sa nu permita interpretari diferite. $n aceasta intelegere scrisa trebuie incluse absolut toate detaliile legate de partea tehnica a tranzactiei, de detalii financiare, termene, etc. &Postnegocierea. 0ste etapa intocmirii contractelor intr-un limba3 realist si continand toate prevederile legale necesare. :u trebuie pierdut din vedere ca documentul incheiat trebuie sa prevada posibilitatea modificarilor ulterioare, cine poate cere acest lucru si in ce conditii o poate face. 5nalizand etapele procesului de negociere vom observa ca rolul principal este 3ucat de calitatile interpersonale si de rolurile 3ucate de persoanele implicate. 5bordarea negocierii de pe principiul de a castiga partea leului, este absolut neproductiva. Principii ale negocierii. -faceti diferenta dintre oameni si probleme. 0vitati reactii de genul acest lucru este complet inacceptabil2 pentru bunul mers al negocierii adoptati o atitudine de genul avem un punct de vedere diferit, lasand in acest fel deschisa legatura intre d-voastra si partenerii de discutii. 0vitati folosirea cuvantului nu deoarece acest lucru duce la blocarea comunicatiilor. utem inlocui cuvantul cu sintagma daI., darII.., care analizata in profunzime poate insemna tot o respingere a unei pozitii, dar aceasta respingere nu e1clude alte abordari. 01. Clientul considera comisionul prea mareII., da comisionul este mare darIIIII. -concentrati-va asupra intereselor. $n negociere trebuie sa fii cooperant, sa identifici interesele partilor, sa lupti pentru ele si sa imbini acceptarea cu ofensiva fara a pierde din vedere interesul propriu.

-inventivitatea. )unt unele situatii in care partile aflate in negociere nu reusesc sa defineasca si sa obtina ceea ce vor, agentul imobiliar avand dificila misiune de a identifica un compromis total sau partial ori de a incerca obtinerea unui acord conditionat. -obiectivitatea. .eusita unei negocieri este conditionata de folosirea principiilor si criteriilor obiective. /aceti in permanenta referiri la proceduri corecte, standarde si prevederi legale. arcurgand etapele procesului de negociere si abordand negocierea prin perspectiva principiilor mai sus enuntate urmarim sa a3ungem la cea mai buna intelegere, la situatia in care ambele parti sunt multumite de detaliile intelegerii si sunt decise sa le respecte. .ezultatul negocierii trebuie sa fie de tipul castig-castig fiindca numai atunci putem spune ca am incheiat cu succes o tranzactie. $trategii si tactici de negociere. :egocierea facuta fara a cunoaste caracterul conflictual sau cooperant al acesteia se incheie de cele mai multe ori cu un esec. )puneam ca strategia se defineste in etapa negociere multidirectionala si poate fi! strategie cooperanta, in care avanta3ele si concesiile se afla in echilibru. $trategia conflictuala, in care se doresc avanta3e fara a se face concesii in schimbul lor $trategia directa. $trategia indirecta. Tactici folosite in negociere. 0olosirea datelor statistice( comparative legate de preturi ale imobilelor in functie de pozitionarea lor in teritoriu, date statistice referitoare la rentabilitatea unei investitii imobiliare, la scaderea sau cresterea preturilor. 0olosirea sintagmei 9daca>>>.( atunci>>>>>.:( in scopul obtinerii unei concesii pentru un anumit avanta3. 01! daca proprietarul accepta o reducere a pretului atunci si d-voastra puteti face o concesie cu privire la termenul de predare al imobilului. Te,nica intrebarilor. 5 sti sa pui intrebari care pot primi drept raspuns o concesie este o adevarata arta. Tactica onestitatii. Tactica pauzei. %e multe ori o pauza poate salva o negociere deoarece va duce la temperarea unui partener iritat si la pregatirea unei aparari bazata pe argumente imbatabile. Tactica limitelor de competenta. 0ste indicat a nu se abuza de ea deoarece poate duce la pierderea credibilitatii. )e bazeaza pe respingerea unei pozitii care nu va convine invocand depasirea limitelor de competenta cu care ati fost investit. Tactici psi,ologice. :u lasati partenerul de negociere sa ocupe o pozitie din care sa va poata domina, asezati-va la masa negocierilor in asa fel incat sa fiti in centrul atentiei si sa puteti domina interlocutorii. %aca aveti un partener dificil, puteti sa-i alegeti un loc care sa-i creeze un anumit grad de disconfort dar care sa nu-l deran3eze in mod vadit ci sa duca doar la slabirea rezistentei la argumentatie. Tactica re%elatiei. entru clientii indecisi, aratati-le un apartament deosebit la un pret mare, un apartament ieftin dar de calitate slaba. ;eti vedea ca atunci cand veti prezenta clientului un apartament de calitate apropiata primului dar cu pret apropiat de cel de-al doilea acesta va avea o revelatie. Tactica apropierii de client. %ovedeste ca-ti pasa de interesele clientului si ca ai gri3a ca acestea sa fie atinse. Brebuie sa intretii o legatura umana si in acelasi timpa sa faci afaceri cu clientii tai. Tactica intelepciunii. $ntr-o negociere, nu te grabi, planifica-ti viitorul pentru a nu fi surprins de cazuri neprevazute. :otiunile prezentate sunt doar un cadru general al negocierii, fiecare negociere avand caracterisitci irepetabile, putem negocia cu persoane cu aptutudini deosebite in negociere si de aceea este foarte important sa intelegem mecanismul acestui proces, dar sa nu-l limitam ci sa-i adaugam in permanenta noi cunostinte.

Modulul 1( Tema 4 OPE#/TI5=I DE I=TE#MEDIE#E 5ctivitatea agentului imobiliar imbraca trei aspecte! acti%itatea de birou. $n care primeste si prelucreaza informatii cu privire la viitoare tranzactii imobiliare (oferte de vanzare, inchiriere apartamente, case, vile, terenuri, spatii comerciale, cereri de cumparare pentru imobilele enumerate). Boate aceste persoane care apeleaza la serviciile de consiliere si intermediere ale agentiilor imobiliare sunt in mod evident clienti, dar sunt ei singurii clientiD 5nalizand in profunzime notiunea de client vom afirma ca in cadrul unei agentii imobiliare, clientii nu sunt doar cei ce se incadreaza in categoria proprietari de imobile oferite intro tranzactie sau cei care solicita imobilul respectiv, desi acestia sunt cei care alcatuiesc intr-o proportie covarsitoare portofoliul de clienti ai firmei. $n activitatea sa cotidiana, agentul imobiliar ofera informatii legate de domeniul sau de activitate, birourilor notariale, corpului e1pertilor tehnici, birourilor de avocatura, agentiilor de publicitate, toate aceste organizatii devenind astfel clientii pentru agentul imobiliar. 4a randul sau agentul imobiliar primeste informatii care il a3uta in desfasurarea activitatii sale, de la organizatiile mentionate, care devin astfel furnizori, transformandu-l pe agentul imobiliar in client. #anagerul unei companii imobiliare, poate fi client pentru agentii sai, deorece primeste de la acestia date si informatii ce il a3uta in elaborarea programelor si strategiilor de mar<eting ale firmei. .eciproca este valabila, managerul devenind furnizor pentru agenti atunci cand transmite catre acestia! aptitudini organizatorice, motivatie, disciplina, cunoasterea legilor aplicabile domeniului tranzactiilor imobiliare, etc. %educem deci, ca avem clienti si ca uneori ei sunt greu de identificat, lucru ce poate avea drept rezultat imposibilitatea satisfacerii e1igentei acestora. 01ista clienti interni si clienti e1terni pentru agentiile imobiliare. %e tratarea armonioasa a acestei probleme, poate depinde chiar succesul unei afaceri. :u poti dezvolta o afacere profitabila a1andu-te doar pe relatiile cu clientii e1terni, sau doar pe relatiile cu clientii departamentelor de vanzari, inchirieri, prognoze, ci este necesara dezvoltarea unui sistem biunivoc furnizor---client. acti%itatea de teren. 0ste activitatea in care agentul imobiliar face evaluari si e1pertize pentru imobilele oferite spre tranzactionare, stabileste conditiile de colaborare intre agentie si ofertantul de imobile, deschide procesul de negociere, incheie contracte. Botodata agentul imobiliar prezinta unor potentiali cumparatori, imobilele care raspund in cea mai mare masura solicitarilor acestora. agentul imobiliar mediator. %atorita intereselor evident opuse ale partilor unei tranzactii, relatiile dintre acestia nu pot imbraca decat caracterul conflictului de interese. 5gentul imobiliar este cel care trebuie sa netezeasca asperitatile prin cunostintele si informatiile pe care le are despre piata imobiliara dar si despre etapele ce trebuiesc parcurse pentru a finaliza o tranzactie. 5gentul imobiliar isi va indeplini aceasta misiune prin discutii individuale cu partile, prin intruniri cu ambele parti, prin prezentarea de date, documente, si informatii care sa vina in spri3inul afirmatiilor sale. 5gentul imobiliar este in acelasi timp garantul profesionalismului intr-o tranzactie imobiliara. rin urmarirea desfasurarii unei tranzactii, in conditii de stricta legalitate si prin parcurgerea obligatorie a tuturor etapelor si prin identificarea si apararea intereselor partilor implicate, agentul imobiliar devine garantul profesionalismului. Culegand si analizand datele obtinute din cercetarea de mar<eting, studiind piata imobiliara si factorii ce o influenteaza, comunicand eficient cu clientii potentiali cumparatori, aplicand cunostintele pe care le are cu privire la tehnicile de vanzare si la negociere, agentul imobiliar poate contribui in mod decisiv la realizarea unei tranzactii, la armonizarea intereselor partilor, punand astfel punct procesului de intermediere. 0ste de dorit ca legatura agent (furnizor)-----client sa nu inceteze odata cu incheierea unui tip de contract (vanzare cumparare, inchiriere, administrare) intre parti ci sa continue si dupa

aceasta, prin furnizarea de informatii cu privire la etapele postranzactie, sau la administrarea unui imobil, sau la imbunatatirea calitatii acestuia. Chiar daca aceste servicii nu sunt recompensate imediat cu un echivalent in bani, vom reusi sa pastram caracterul biunivoc al relatiei /---C, clientul multumit de serviciile oferite, devenind la randul sau furnizor de informatii sau chiar de alti clienti. Mediul de mar)eting al agentiilor imobiliare 5m vorbit de clienti e1terni si clienti interni ai agentiilor imobiliare. .ezulta deci ca o agentie imobiliara se va raporta la anumite fapte, persoane, fenomene, impre3urari, denumindu-le mediu e1tern organizatiei sau mediu intern. Mediul e'tern rivit in intregul sau mediul e1tern al unei agentii imobiliare nu se diferentiaza ca esenta de mediul e1tern al unei firme ce tranzactioneaza bunuri. #ediul e1tern este format din doua componente si anume! a*.macromediul. 0ste un ansamblu de influente ce actioneaza la nivel global, influente demografice, economice, tehnologice, politice etc. Boate aceste influente isi pun amprenta asupra agentiei imobiliare prin generarea unor noi necesitati, prin definirea unui nou cadru, prin influentele asupra clientilor si asupra concurentei etc. e1. b*.micromediul de mar<eting al agentiei imobiliare este format din clientii potentiali si efectivi, din concurenti, din organizatii ce desfasoara activitati cone1e serviciilor imobiliare (birouri notariale, de e1pertiza tehnica, societati de constructii, de arhitectura, furnizorii fortei de munca, etc.). Componentele micromediului actioneaza in mod direct, puternic si permanent asupra activitatii curente a agentiei imobiliare. !lientii 5m vorbit de3a despre personalul firmei ca fiind client si despre relatia furnizor client care se stabileste in interiorul acesteia. ;om vorbi in continuare despre clientii efectivi si cei potentiali. - Clientii potentiali. )unt acea categorie de clienti carora firma li se adreseaza cu serviciile sale. Cu acestia agentia imobiliara va avea contacte izvorate din dezvoltarea mi1-ului de mar<eting referitoare la produs (serviciu), pretul de vanzare, promovarea serviciilor. 53ungand la etapa distributiei efective a serviciului, agentul imobiliar transforma clientul potential in client efectiv. - Clientii efectivi. )unt acea categorie de clienti care s-au decis sa achizitioneze serviciul sau pachetul de servicii. 5cestora , agentia li se adreseaza cu serviciul prestat si livrat, obtinerea pretului pentru acesta si nu va negli3a promovarea la locul prestatiei. 5tat clientii efectivi cat si cei potentiali sunt o sursa de date, informatii si modele comportamentale care pot duce la imbunatatirea calitatii serviciului prestat sau la reproiectarea lui de o asemenea maniera incat sa satisfaca cele mai inalte e1igente. !oncurentii. 5gentiile imobiliare actioneaza in cadrul mediului de mar<eting, interactionand intre ele si intrand in relatii de concurenta prin urmarirea satisfacerii unor nevoi, necesitati similare sau diferite, cu aplicare la domeniul tranzactiilor cu immobile. entru a castiga lupta cu agentiile concurente, fiecare organizatie adopta mi3loace de actiune specifice!

diferentierea ofertei. 5ceasta operatiune urmareste cresterea comple1itatii si diversitatii acesteia. .olul de baza este 3ucat aici de serviciile ce completeaza oferta de baza (servicii complementare sau suplimentare). diferentierea imaginii. Operatiune prin care se urmareste tangibilizarea serviciilor prin simboluri, marca, personalul de contact cu scopul crearii unui serviciu global greu de copiat de catre concurenta. calitatea serviciilor prestate si productivitatea serviciilor. Calitatea in servicii este o notiune ce opereaza pe urmatoarele nivele! nivel dorit, nivel oferit, nivel acceptat, de concordanta lor depinzand atingerea obiectivelor de mar<eting. roductivitatea se afla in relatie de influenta directa, cresterea productivitatii duce la folosirea eficienta a timpului clientului si deci la atingerea unor caracteristici ale nivelului dorit de calitate. Organizatiile ce desfasoara acti%itati cone'e ser%iciilor oferite de catre agentiile imobiliare. e piata serviciilor imobiliare, agentiile imobiliare interactioneaza cu birouri notariale, birouri de avocatura, societati de constructii sau de arhitectura etc. Boate aceste organizatii influenteaza calitatea serviciilor si stabilirea obiectivelor de mar<eting, influenteaza portofoliul de servicii al unei agentii imobiliare sau comportamentul clientilor. %ezvoltarea unor relatii de parteneriat strategic cu acestea duce la imbunatatirea calitatii serviciilor oferite pe piata. 0urnizorii fortei de munca. %esi aflata la inceput de drum, activitatea de instruire a agentilor imobiliari in institutii specializate este privita cu mare atentie de catre companiile avand ca obiect de activitate tranzactiile imobiliare, obiectivul acestora fiind acela de avea personal bine instruit. /urnizorii fortei de munca sunt reprezentati astazi de unitati de invatamant profilate pe pregatirea profesionala a agentilor imobiliari si care emit diplome sub antetul ##)) si #0C. Mediul intern. entru a-si realiza obiectivele de mar<eting, agentiile imobiliare trebuie sa-si cunoasca potentialul propriu, cunoastere ce este in esenta o e1presie a capacitatii agentiei, de a presta servicii la un anumit nivel de calitate. Componentele mediului intern sunt! asezarea punctelor de lucru, ambianta punctelor de lucru, echipamentele, personalul. asezarea punctelor de lucru este un factor important de el depinzand prestatiile in legatura cu un anumit segment de cumparatori. ambianta punctelor de lucru! prin aspect si prin functionalitate creeaza un mediu de lucru cu importante atributii in cresterea calitatii serviciilor imobiliare. echipamentele! e1istenta echipamentelor (tehnica de calcul, aparate foto, video, mi3loace de transport) duce la imbunatatirea calitatii serviciilor prestate si la cresterea productivitatii. personalul! reprezinta un factor e1trem de important, o componenta cheie a mediului intern. regatirea acestuia, gradul de motivare, climatul intern sunt elemente care pot duce la succesul unei afaceri sau la esecul acesteia. $n abordarea notiunilor de mediu intern si e1tern trebuie facuta precizarea ca intr-o agentie imobiliara puternic structurata si avand mai multe departamente, anga3atii unui departament vor considera mediu e1tern dar inca intern agentiei, celelalte departamente. 5naliza eficienta si obiectiva a mediului de mar<eting in care isi desfasoara activitatea agentiile imobiliare duce la identificarea clientilor si la identificarea obiectivelor acestora precum si serviciilor adecvate.

%OMPORTAMENTUL %LIENTILOR. -A%TORI %E IN-LUENTEA,A *E%I,IA *E %UMPARARE Comportamentul clientilor ce apeleaza la serviciile unei agentii imobiliare, precum si cunoasterea factorilor ce influenteaza decizia de cumparare are un rol deosebit in diferentierea mar<etingului imobiliar. :evoia de servicii in domeniul tranzactiilor imobiliare si satisfacerea acestei nevoi este precedata de o serie de actiuni prin care un potential client decide sa cumpere un pachet de servicii in functie de e1igentele sale. ;om spune ca! suma actiunilor, atitudinilor si deciziilor unui cumparator privind alocarea unui procent din veniturile sale pentru a cumpara un pachet de servicii referitor la o tranzactie imobiliara reprezinta prin definitie comportamentul clientului. )tudierea acestui comportament, precum si a influentelor generale pe care le sufera oamenii in luarea deciziilor de cumparare a facut obiectul de studiu si al altor stiinte precum! psihologia, sociologia, antropologia. $n serviciile imobiliare, perceptia pe care o are clientul asupra acestora, este un element definitoriu al comportamentului si are la baza intangibilitatea, lipsa garantiilor si uneori a informatiilor. Boate aceste lucruri dau nastere unui comportament ce se e1prima prin perceperea unui risc mai mare si mai intens decat in cazul cumpararii unui bun spre e1emplu. 5cest mod de a privi serviciile imobiliare si calitatea lor este si rezultatul prezentarii defectuoase in mi3loacele media a activitatii agentiilor imobiliare. /olosirea obsesiva a sintagmei fals agent imobiliar sau falsa agentie imobiliara a indus in constiinta consumatorului de servicii imobiliare ideea ca orice agentie imobiliara poate fi un potential infractor. 5cest lucru nu putea sa aiba decat un impact negativ asupra calitatii serviciilor deoarece, in loc sa se concentreze pe asigurarea unor servicii ireprosabile, companiile imobiliare trebuie sa probeze ca sunt reale, ca desfasoara activitati legale, ca informatiile si datele prezentate sunt credibile. Cel ce apeleaza la serviciile unei agentii imobiliare parcurge un proces de informare referitor la cunoasterea serviciilor ce i se ofera, proces 3alonat de identificarea unor surse credibile, ce pot fi personale (prieteni, cunostinte, rude), sau nepersonale (mi3loace media). Caracteristica de intangibilitate face ca cele mai credibile informatii pentru cumparator sa fie cele obtinute din surse personale. $maginea agentiei imobiliare reprezinta un element de particularizare al comportamentului cumparatorului si in consecinta obiectivul crearii unei imagini pozitive este e1trem de important in elaborarea politicii promotionale. rocesul decizional de cumparare parcurge mai multe etape! ". =ecesitatea. Oamenii realizeaza ca au nevoie de un imobil, scopul achizitionarii lui fiind pentru uz personal, ca investitie, etc. 5chizitionarea acestui imobil genereaza o necesitate de servicii data de faptul ca au nevoie de informatii care sa-i a3ute in luarea unei decizii. Culegerea, prelucrarea si analiza acestor date este din ce in ce mai dificila si mai specializata fapt ce duce la decizia de a apela la serviciile unei unitati specializate. (. $trangerea informatiilor si alegerea %ariantelor. 5sa cum spuneam, informatiile sunt stranse folosind mi3loace personale sau nepersonale. Contactand un anumit numar de agentii imobiliare, clientul va selecta dintre acestea un numar restrans, avand drept criterii! nivelul sau de perceptie asupra serviciului oferit sau interesul suscitat de un anumit imobil. *. E%aluarea mentala a %ariantelor. %atorita caracteristicii de inseparabilitate, clientul face o evaluare a serviciului oferit la sediul agentiei, fara a avea spre comparatie directa o alta posibilitate. 5ceasta comparatie incepe sa se contureze doar dupa ce se deplaseaza la sediul altui prestator. -. #eguli de decizie. $n luarea unei decizii clientul poate fi influentat de modul in care se compenseaza nivelurile inalte de calitate pentru anumite servicii cu nivelurile mai putin elaborate sau asa cum spuneam cu

e1istenta imobilului ce prezinta un interes deosebit. %e asemenea clientul poate sa ia decizia bazanduse pe regula e1istentei unui nivel minim al calitatii. F. /c,izitionarea ser%iciului. 0ste rezultatul procesului de evaluare a variantelor, si e1prima atitudinea consumatorului. $n faza achizitionarii serviciului agentul imobiliar prezinta etapele prestatiei, termenii de realizare si obligatiile si drepturile partilor. Conformitatea ulterioara a prestatiei cu scenariul prezentat ofera satisfactie clientului, abaterea de la el creand dimpotriva confuzie si insatisfactie. G. E%aluarea postcumparare. 0ste data de analiza pe care o face cumparatorul cu privire la nivelul dorit si nivelul acceptat. :ivelul dorit reprezinta asteptarile ma1imale ale cumparatorului, pe cand nivelul acceptat reprezinta gradul minim al calitatii. 0actorii ce influenteaza procesul decizional. a) factorul economic considerat factorul principal de influenta in tranzactiile imobiliare. )e considera ca daca un client are mai multi bani achizitioneaza mai multe bunuri sau servicii, este atras de nou, este direct interesat sa puna banii sa munceasca pentru el economisind timp care-i poate aduce alti bani. :ivelul dorit si nivelul acceptat de calitate pentru acesti clienti este mult mai ridicat. b) varsta consumatorului. 0ste un alt factor important ce influenteaza decizia cumparatorului. ;om observa ca persoanele foarte tinere, necasatorite, precum si cuplurile mai varstnice au tendinta de a minimaliza rolul 3ucat de agentiile imobiliare intr-o tranzactie, incercand sa-si rezolve prin mi3loace proprii necesitatea acizitionarii unui imobil. c) factorul geodemografic. )e bazeaza pe principiul ca cei ce locuiesc intr-o anumita arie sau in imobile similare au comportamente asemanatoare. 5cest lucru desi contestat este si adevarat in masura in care analizam comportamentul cumparatorilor din anumite zone ale unui oras. d) clasa socio-economica. 0ste un factor ce afecteaza decizia de cumparare in .omania. $n tarile dezvoltate acest lucru nu mai este de stricta actualitate datorita dezvoltarii fara precedent a clasei de mi3loc. ersoanele din clasele superioare din punct de vedere al veniturilor sunt tentate sa apeleze la serviciile unor agentii imobiliare deoarece au imaginea clara a avanta3elor pe care le obtin. e.) ocupatia. 5cest factor si-a pierdut din importanta dar este inca de actualitate in tara noastra. 5numite profesiuni sau ocupatii lasa foarte putin timp liber la dispozitia unor potentiali cumparatori, fapt ce duce la necesitatea apelarii la serviciile unei agentii. f.) puterea e1emplului . g.) psihologia. 01ista mai multi factori de natura psihologica ce afecteaza procesul decizional, factori legati de modul in care este perceput pachetul de servicii oferit de agentia imobiliara, de sursa de informare a clientului (personala, nonpersonala). #otivatia si atitudinea sunt alti factori de natura psihologica cu influenta in luarea unei decizii. ersonalitatea fiecarui individ 3oaca un rol deosebit in elaborarea deciziei de cumparare a serviciului imobiliar. h.) factorii de mar<eting. )unt cei cuprinsi in componentele mi1-ului. - romisiunile e1plicite si implicite transmise de catre agentie in timpul activitatii sale promotionale (publicitate, agenti, contacte). - serviciul perceput care este dat de contactul direct cu personalul de contact sau de vanzari. Implicatiile comportamentului consumatorului asupra politicii de mar)eting a agentiilor imobiliare -cunoasterea permanenta a cerintelor cumparatorilor este in domeniul tranzactiilor imobiliare o strategie permanenta, prin orientarea intregii activitati spre client2 -individualizarea si personalizare fiecarei cereri2 -diferentiere si pozitionare in raport cu concurenta. P#O?#/M5; DE M/#@ETI=?

0ficienta activitatilor de mar<eting este influentata decisiv de includerea lor intr-un program de mar<eting ce trebuie implementat in ansamblul managementului firmei. rogramul de mar<eting in serviciile imobiliare este diferit de un program de mar<eting utilizat in cazul bunurilor. %iferenta este data de suprapunerea functiunilor mar<etingului! prestatie, comerciala (vanzare), personal, astfel ca desi planificarea este recunoscuta ca parte componenta a activitatii de management este utilizata putin sau aproape deloc in mar<etingul serviciilor imobiliare. $n scopul eleborarii si eficientizarii unui program de mar<eting este necesar a fi parcurse mai multe etape! ". conte1tul strategic. 0ste etapa in care sunt analizate componentele managementului strategic! misiunea agentiei imobiliare, obiectivele strategice generale, continutul optiunii strategice. #anagerul agentiei imobiliare poate observa o scadere a numarului de tranzactii si ia decizia elaborarii unui program de mar<eting. entru acesta hotaraste redefinirea misiunii organizatiei sale, incluzand urmatoarele componente! onestitate in relatiile cu clientii, e1actitate si precizie a informatiilor transmise, fle1ibilitate pe parcursul desfasurarii tranzactiei si nu in ultimul rand personalizarea serviciilor. Obiectivul strategic este cresterea numarului de tranzactii iar ca strategie isi propune spre e1emplu penetrarea pietei (servicii e1istente pe piete e1istente). (.) analiza situatiei. $n acesta etapa sunt cercetate componentele mediului de mar<eting! macromediul (ansamblul de influente economice, demografice, politice) si micromediul (clientii, concurenta, organizatiile ce desfasoara activitati cone1e tranzactiilor imobiliare, furnizorii fortei de munca) precum si mediul intern al agentiei imobiliare in scopul definirii programului de mar<eting ce va fi aplicat pentru atingerea obiectivului strategic. /acand aceasta analiza, agentia imobiliara constata, ca serviciul oferit este incomplet deoarece informatiile oferite clientilor sunt uneori prea vagi sau prea generale, forma de promovare (ziare spre e1.) este insuficienta iar distributia constand in activitatea din sediul agentiei este neadecvata scopului satisfacerii e1igentei clientilor. $n urma unor sonda3e efectuate, analizand datele, agentia imobiliara a sesizat ca lipsa ecusonului la anga3atii sai, lipsa unor placute indicatoare la intrarea in agentie, cunostintele precare ale agentilor in domeniul cunoasterii legilor aplicabile tranzactiilor imobiliare, crearea unei senzatii de lipsa de transparenta sau a senzatiei partizanatului au creat tot atatea elemente de neincredere in serviciile oferite. $n ceea ce priveste mediul intern, sonda3ele au reliefat nemultumirea clientilor, fata de faptul ca de multe ori la telefon li se transmite ca un alt agent are detalii cu privire la o anumita proprietate, sau ca proprietatea careia i se face publicitate a fost de3a tranzactionata dar e1ista alta, de obicei la un pret mai mare sau la un eta3 superior. %in analiza situatiei managerul deduce ca cererea de servicii este in scadere datorita faptului ca potentialii clientii si-au pierdut increderea in intermediari, concurenta este deosebit de dura. Ocaziile sunt date de calitatea scazuta a prestatiilor concurentei, amenintarile vin din lipsa unui cadru legislativ care sa reglementeze activitatea agentiilor imobiliare. unctele tari ale agentiei sunt! dotarile, iar punctele slabe, lipsa de pregatire profesionala a anga3atilor si lipsa de cunostinte in domeniul mar<etingului serviciilor. *.) definirea componentelor mar<etingului strategic. #anagerul agentiei imobiliare elaboreaza misiunea orientata spre client, decide segmentarea pietei firmei sale si alcatuirea mi1-ului de mar<eting. #isiunea este orientata atat spre e1terior adica se adreseaza clientilor potentiali cat si spre interior adica este adusa la cunostinta agentilor imobiliari si a clientilor efectivi. entru acesta agentia imobiliara garanteaza cu privire la acuratetea informatiilor transmise prin anunturile de mica publicitate, iar in ceea ce priveste personalul este statuata obligatia acestuia de a fi imbracat curat si ingri3it, de a fi in permanenta zambitor si gata sa ofere relatiile cerute de clienti. )egmentarea pietei. 5lcatuirea mi1-ului. -.) modul de alocare al resurselor. $n acesta etapa se face o analiza atenta a costurilor si capacitatilor materiale ale agentiei in scopul atingerii obiectivelor. F. programul de activitati. (scolarizare, placute indicatoare, ecusoane) G. controlul programului. ETI%A AGENTULUI IMOBILIAR

5gentii imobiliari au obligatia de a actiona pentru respectarea si imbunatatirea standardelor profesiei lor si vor purta responsabilitatea asupra onoarei si integritatii profesiei. ". agentii imobiliari au datoria de a se informa in permanenta asupra problemelor care afecteaza domeniul imobiliar in zona sau zonele in care lucreaza, astfel incat sa fie capabili sa contribuie in mod responsabil la formarea opiniei publice in aceste probleme2 (. agentii imobiliari au datoria sa se informeze cu privire la legile sau initiativele legislative sau la politica locala si conditiile specifice pietei pentru a putea sa-si sfatuiasca in mod corect clientii2 *. agentii imobiliari au datoria sa elimine din practica lor orice ar putea fi in defavoarea clientului sau ar putea discredita profesia de agent imobiliar2 -. agentii imobiliari nu vor incerca sa obtina nici un avanta3 incorect asupra colegilor de breasla si vor face tot posibilul pentru a evita controversele cu alti agenti2 F. agentii imobiliari au obligatia de a transmite catre clienti toate ofertele in cel mai scurt timp posibil2 G. agentii imobiliari au obligatia de a nu dezinforma in mod deliberat clientii privind valoarea pe piata a proprietatii2 E. agentii imobiliari au obligatia de a evita prezentarea incorecta sau e1agerata, precum si omiterea de fapte cu privire la o proprietate sau o tranzactie2 =. agentii imobiliari au obligatia de a nu lua parte la redactarea nici unui document care prezinta consideratii false2 7. agentii imobiliari au obligatia de a-si face cunoscut acest statut atunci cand solicita informatii de la un alt agent imobiliar2 "8. agentii imobiliari, in desfasurarea activitatii lor, vor presta servicii egale ca nivel de profesionalism, fara a face discriminari ale persoanelor in functie de religie, rasa, culoare, handicap, stare sociala sau origine nationala2 "". agentii imobiliari nu se vor anga3a sa ofere servicii profesionale specializate privind proprietatile si serviciile aflate in afara sferei lor de competenta, decat daca obtin asistenta unui specialist competent si se aduce la cunostinta clientului neabilitarea agentului imobiliar in acel domeniu2 "(. agentii imobiliari nu se vor angrena in activitati care constituie practici ilegale si vor recomanda consultanta 3uridica ori de cate ori interesele partilor o cer2 "*. agentii imobiliari vor lua toate masurile pentru ca imaginea pe care o promoveaza in public precum si reclama sa reflecte adevarul2 "-. pentru a prote3a partile, agentii imobiliari au obligatia de a consemna in scris toate detaliile financiare sau termenele convenite de parti si vor transmite acestora cate un e1emplar original al acestor documente2 "F. agentii imobiliari au obligatia de a nu promova pe piata o proprietate care constituie e1clusivitatea altui agent indiferent care este sursa din care a obtinut informatia2 "G. agentii imobiliari nu vor face cu buna stiinta sau din dezinformare, declaratii false cu privire la concurentii, afacerile sau comportamentul in afaceri al acestora2 "E. agentii imobiliari au obligatia de a pastra confidentialitatea informatiilor oferite de clientii lor, pe parcursul unei relatii de reprezentare2 "=. agentii imobiliari au obligatia de a nu divulga informatii confidentiale ale clientilor, de a nu folosi informatii ale clientilor in avanta3ul unui tert sau in propriul avanta32 "7. agentii imobiliari sunt e1onerati de aceasta obligatie numai daca este necesar acest lucru pentru a apara un alt agent imobiliar impotriva unei acuzatii de comportament incorect, daca este in intentia unui client de a comite o infractiune iar informatiile sunt necesare pentru evitarea infractiunii sau daca, in cunostinta de cauza, clientii au consimtit la transmiterea acestor informatii. Etic,eta in tranzactiile imobiliare (8. clientul ce intra in biroul agentului imobiliar, va fi primit intotdeauna cu un zambet binevoitor. 5gentul imobiliar se ridica si-l intampina pe acesta conducandu-l spre locul unde urmeaza sa discute2

(". agentul imobiliar se va ingri3i de propria infatisare. arul pieptanat cu gri3a, camasa curata, hainele calcate pot spune foarte multe despre un om2 ((. salutul este cea mai simpla forma de manifestare a politetii! barbatul saluta primul femeia, cel tanar pe cel in varsta2 (*. prezentarea-prima forma de a face cunostinta- barbatul este prezentat femeii, tanarul celui mai in varsta, noul sosit celui prezent2 (-. intr-o conversatie, agentul imobiliar va avea gri3a sa-si e1prime frumos ideile respectand regulile gramaticale si sintactice. Bimbrul vocii este foarte important. $nfle1iunile placute si calde ale vocii au influenta deosebita asupra conversatiei2 (F. convorbirile telefonice nu trebuie sa dureze prea mult. 4a telefon agentul imobiliar se va e1prima clar cu propozitii scurte, folosind un ton linistit. %esi nu se vad, persoanele care vorbesc la telefon, stabilesc un contact intre ele, de aceea nu trebuie uitat salutul, sau e1presiile! multumesc, ma scuzati. .eluarea unei convorbiri telefonice intrerupte din motive tehnice va fi initiata de cel care a inceput-o. $nainte de inceperea unei convorbiri telefonice, trebuie sa ne gandim la continutul ei si chiar sa ne notam! intrebarile la care ne dorim raspuns, alte detalii. %e asemenea trebuie sa ne asiguram ca interlocutorul nostru a inteles totul. (G. modul de adresare. Oamenii sunt egali in fata legii, dar in viata cotidiana a agentului imobiliar lucrurile sunt mai complicate. $ntretinem legaturi cu oameni cu un volum de cunostinte insemnat care ocupa functii inalte. 0nuntandu-le titlul ne aratam respectul fata de ei. 01ista trei categorii de titluri! legate de functie, titluri stiintifice, titluri de curtoazie2 (E. cartile de vizita trebuie sa fie usor de citit si sa cuprinda! prenumele, numele, titlul stiintific, functia, denumirea institutiei, numarul de telefon si fa1, adresa institutiei. Cartile de vizita consolideaza relatiile stabilite2 (=. folosirea automobilelor. 4a urcare barbatul deschide portiera din dreapta si a3uta femeia sa urce. %aca traficul permite barbatul ocoleste masina si va urca prin stanga2 (7. negocierile. 9neori discutiile se prelungesc pana tarziu, iar participantii resimt o stare de oboseala. 5pare necesitatea de a pregati o tratatie ce poate consta in cafea, apa minerala, sucuri si eventual o gustare. )emnarea intelegerilor trebuie sa aiba un caracter festiv. $n desfasurarea negocierilor, agentul imobiliar trebuie sa stie ca numai prin cunoasterea partenerilor isi usureaza desfasurarea ulterioara a negocierilor. $n unele situatii o invitatie la cafea poate detensiona o situatie. 5gentul imobiliar va avea gri3a ca negocierile sa se desfasoare intr-o atmosfera dega3ata.

Modulul 2 Tema 5

LEGISLA.IA MUN%II
1. R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+#. 2. Pr'!+'p'',e -rep)&,&' -e *&!+#.

3. S'()e*&, Le '(,#)'e' M&!+''. 4. I!.o#re,e Drep)&,&' M&!+''. Drep)&, M&!+'' e()e r#*&r# ('()e*&,&' -e -rep) +#re +o!6'!e #!(#*%,&, re &,',or 3&r'-'+e #p,'+#%',e re,#6'',or -e *&!+7 +e (e !#(+ 8!)re #! #3#)or' 9' (#,#r'#6'. A9# +&* re"&,)7 -'! -e1'!'6'e/ o%'e+)&, -rep)&,&' *&!+'' +&pr'!-e/ 8! pr'*&, r:!-/ re,#6'',e (o+'#,e -e *&!+7 (' +#re/ re ,e*e!)#)e -e !or*e,e 3&r'-'+e/ -e.'! r#por)&r' 3&r'-'+e -e *&!+7. No6'&!e# -e re,#6'' -e *&!+7 #re o (1er7 ,#r 7; e# +&pr'!-e )o)#,')#)e# re,#6'',or +#re (e 1or*e#"7 8!)re o#*e!' 8! pro+e(&, *&!+''/ pe %#"# #p,'+7r'' -'re+)e # 1or6e' -e *&!+7 ,# *'3,o#+e,e -e pro-&+6'e. D#r !& )o#)e re,#6'',e (o+'#,e -e *&!+7/ #()1e, -e1'!')e/ (&!) re ,e*e!)#)e pr'! !or*e,e -rep)&,&' *&!+''/ +' !&*#' #+e,e# +#re (e ()#%',e(+ +# &r*#re # 8!+<e'er'' +o!)r#+)e,or -e *&!+7. =! #, -o',e# r:!-/ (1er# -e re ,e*e!)#re propr'e -rep)&,&' *&!+'' +&pr'!-e 9' &!e,e r#por)&r' 3&r'-'+e +o!e0e >pre 7)'re# pro1e('o!#,7/ pro)e+6'# 9' ' 'e!# *&!+''/ or #!'"#re#/ 1&!+6'o!#re# 9' #)r'%&6'',e ('!-'+#)e,or/ 3&r'(-'+6'# *&!+''?/ -e!&*')e #()1e, pe!)r& +7 -er'.7 -'! 8!+<e'ere# +o!)r#+)&,&' -e *&!+7 or' (&!) re1#)e pe #+e()# 9' (er.e(+ ,# or #!'"#re# *&!+''/ pre+&* 9' ,# #(' &r#re# +o!-'6'',or pe!)r& -e(179&r#re# e'. 1. Raporturile juridice de munc R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 (&!) #+e,e re,#6'' (o+'#,e re ,e*e!)#)e pr'! ,e e/ +e '#& !#9)ere 8!)re o per(o#!7 1'"'+7/ pe -e o p#r)e/ 9'/ +# re &,7/ o per(o#!7 3&r'-'+7 >(o+'e)#)e +o*er+'#,7/ re 'e #&)o!o*7/ '!()')&6'e p&%,'+7? (#& 1'"'+7/ pe -e #,)7 p#r)e/ +# &r*#re # pre()7r'' &!e' #!&*')e *&!+' -e +7)re pr'*# per(o#!7 8! 1o,o(&, +e,e' -e2# -o&#/ +#re/ ,# r:!-&, e'/ (e o%,' 7 (7 o re*&!ere"e 9' (72' +ree"e +o!-'6'',e !e+e(#re pre()7r'' #+e,e' *&!+'. 1.1. Formele raporturilor juridice de munc R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 (e pre"'!)7 (&% -o&7 1or*e@ )'p'+e 9' #)'p'+e. R#por)&r' )'p'+e -e *&!+7 (&!)/ 8! pr'*&, r:!-/ +e,e 1&!-#*e!)#)e pe +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. Drep)&, *&!+'' #re +# o%'e+) (pe+'1'+ r#por)&, 3&r'-'+ '".or:) -'! #+e() +o!)r#+). To) 1or*e )'p'+e/ 8!(7 re ,e*e!)#)e -e #,)e r#*&r' -e -rep) (&!) +o!('-er#)e r#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 +e pr'.e(+ *',')#r'' 2 +#-re per*#!e!)e 8! '!()')&6'',e p&%,'+e -'! (e+)or&, -e #p7r#re !#6'o!#,7/ or-'!e p&%,'+7 9' (' &r#!67 !#6'o!#,7/ pre+&* 9' *e*%r'' +ooper#)'.e,or *e9)e9& 7re9)' 9' #' (o+'e)76',or # r'+o,e. R#por)&r' #)'p'+e -e *&!+7 (&!) +e,e +e pr'.e(+ pe *e*%r'' %#ro&r',or -e #.o+#6'. Aor*e,e )'p'+e #,e r#por)&r',or 3&r'-'+e -e *&!+7@ 2 R#por)&r' 3&r'-'+e -e *&!+7 %#"#)e pe +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 Se +#r#+)er'"e#"7 pr'! #+ee# +7 &!# -'! p7r6'/ 8!)o)-e#&!# o per(o#!7 1'"'+7/ -e!&*')7 (#,#r'#)/ (e o%,' 7 (7 pre()e"e *&!+# pe!)r& 9' (&% #&)or')#)e# &!&' #! #3#)or/ per(o#!7 1'"'+7 (#& 3&r'-'+7/ 8! (+<'*%&, &!e' re*&!er#6'' -e!&*')e (#,#r'&. Pe %#"# &!or #()1e, -e +o!)r#+)e 89' -e(179o#r7 #+)'.')#)e# *#3or')#)e# per(o#!e,or #p)e -e *&!+7 8!+#-r#)e ,# (o+'e)76',e +o*er+'#,e +& +#p')#, -e ()#)Bpr'.#) C?/ re '' #&)o!o*eCC?/ '!()')&6'' p&%,'+e >&!')76' %& e)#re?/ #,)e per(o#!e 3&r'-'+e (#& 1'"'+e. C? So+'e)76',e +o*er+'#,e Co!1or* -'(po"'6'',or #r).1 -'! Le e# !r.31B1DDE pr'.'!- (o+'e)76',e +o*er+'#,e >rep&%,'+#)7 8! Mo!')or&, O1'+'#, !r.33B1DDF? 8! .e-ere# e1e+)&7r'' -e #+)e -e +o*er6/ per(o#!e,e 1'"'+eB3&r'-'+e (e po) #(o+'# 9' +o!()')&' 8! (o+'e)76' +o*er+'#,e +& re(pe+)#re# pre.e-er',or #+e()e' ,e '. Po)r'.') #r).2 -'! ,e e/ (o+'e)76',e (e po) +o!()')&' (&% &!# -'! &r*7)o#re,e 1or*e@ S.C. 8! !&*e +o,e+)'./ S.C. 8! +o*#!-')7 ('*p,7/ S.C. pe #+6'&!'/ S.C. 8! +o*#!-')7 pe #+6'&!'/ S.C. +& r7(p&!-ere ,'*')#)7

Po)r'.') #r).213 -'! ,e e/ 8!+#-r#re# 8! (o+'e)76',e +o*er+'#,e (e 1#+e pe %#"# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ +& re(pe+)#re# pre.e-er',or Co-&,&' M&!+'' 9' # re '*&,&' #(' &r7r',or (o+'#,e -e ()#). S#,#r'"#re# (e ()#%',e9)e pr'! !e o+'er' +o,e+)'.e (#& '!-'.'-&#,e. A+e()e re ,e*e!)7r' (&!) +o*p,e)#)e pr'! -'(po"'6'',e Le ''2Co-&, M&!+'' !r.53B24.E1.2EE3 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.G2BE5.E2.2EE3?. CC? Re '',e #&)o!o*e Po)r'.') #r).1 -'! Le e# !r.15B1DDE pr'.'!- reor #!'"#re# &!')76',or e+o!o*'+e -e ()#) +# re '' #&)o!o*e 9' (o+'e)76' +o*er+'#,e >Mo!')or&, O1'+'#, !r.DFB1DDE? &!')76',e e+o!o*'+e -e ()#)/ '!-'1ere!) -e or #!&, 8! (&%or-'!e# +7r&'# (e #1,7/ (e or #!'"e#"7 9' 1&!+6'o!e#"7 8! +o!-'6'',e pre"e!)e' ,e ' (&% 1or*7 -e re 'e #&)o!o*7 (#& (o+'e)#)e +o*er+'#,7. Co!1or* #r).2 -'! ,e e/ re '',e #&)o!o*e (e or #!'"e#"7 9' 1&!+6'o!e#"7 pe pr'!+'p'&, #&)o!o*'e' 1'!#!+'#re 8! r#*&r',e ()r#)e '+e #,e e+o!o*'e' >)r#!(por)&r'/ e!er e)'+7/ pro-&+6'# -e #r*#*e!) e)+.?. R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 8! +#-r&, re '',or #&)o!o*e (e %#"e#"7 pe +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7/ re ,e*e!)#) -e ,e '(,#6'# *&!+''. S#,#r'"#re# (e ()#%',e9)e pr'! !e o+'er' +o,e+)'.e (#& '!-'.'-&#,e. A+e()e re ,e*e!)7r' (&!) +o*p,e)#)e pr'! -'(po"'6'',e Co-&,&' M&!+''. 2 R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 #,e *',')#r',or 2 +#-re per*#!e!)e De9' *',')#r'' #+)'.' !& pre()e#"7 #+)'.')76' pe %#"# +o!)r#+)e,or '!-'.'-&#,e -e *&!+7/ r#por)&r',e #+e()or# +& '!()')&6'',e p&%,'+e -'! (e+)or&, -e #p7r#re !#6'o!#,7/ or-'!e p&%,'+7 9' (' &r#!67 !#6'o!#,7 (&!) -e !#)&r7 +o!)r#+)&#,7. N#)&r# +o!)r#+)&#,7 e()e -e)er*'!#)7 -e *#!'1e()#re# .o'!6e' e0pr'*#)7 -e +e,e -o&7 p7r6' >.'')or&, +#-r& *',')#r #+)'. -ep&!e o +erere pr'! +#re (o,'+')7 pr'*'re# 8! r:!-&, +#-re,or *',')#re 8! #+)'.')#)e '#r *'!'()r&,B+o!-&+7)or&, '!()')&6'e' p&%,'+e pr'!)r2&! #+) #-*'!'()r#)'. 8' #++ep)7 (o,'+')#re# 9' 8' #+or-7 r#-&, *',')#r?/ *&!+# pre()#)7/ +o!-'6'',e -e *&!+7 9' #(' &r7r',e (o+'#,e +re#)e/ pre+&* 9' re*&!er#re# #+e()e'#. R#por)&r',e -e *&!+7 #,e +#-re,or *',')#re #+)'.e (&!) 8! (1er# -rep)&,&' #-*'!'()r#)'.. 2 R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 #,e *e*%r',or +ooper#)'.e,or *e9)e9& 7re9)' Po)r'.') #r).1 -'! De+re)&,2,e e !r.$$B1DDE pr'.'!- or #!'"#re# 9' 1&!+6'o!#re# +ooper#)'.e,or *e9)e9& 7re9)' >Mo!')or&, O1'+'#, !r.23B1DDE?/ +ooper#)'.e,e *e9)e9& 7re9)' (&!) #(o+'#6'' +& +#r#+)er e+o!o*'+ +o!()')&')e pe %#"# +o!('*67*:!)&,&' ,'%er e0pr'*#) #, per(o#!e,or +#re -e.'! *e*%r' #' +ooper#)'.e'/ 8! (+op&, -e(179&r7r'' 8! +o*&! # &!or #+)'.')76' pro-&+)'.eB+o*er+'#,e +& *'3,o#+e -e pro-&+6'e propr'e)#)e +o,e+)'.7 (#& 8!+<'r'#)e. R#por)&, 3&r'-'+ -e *&!+7 #, +ooper#)or',or (e ()#%',e9)e pe %#"# +o!.e!6'e' -e #(o+'ere >+ooper#re? 9' !& pe %#"# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. Co!.e!6'# +ree#"7 &! r#por) 3&r'-'+ -e *&!+7 -#r 9' &!&, p#)r'*o!'#, >.'')or&, *e*%r& +ooper#)or #re o%,' #6'# ()#)&)#r7 -e # #-&+e *#9'!' 9' &!e,)e pe!)r& -e(179&r#re# *&!+''/ -e # (&%(+r'e/ ,# '!)r#re# 8! +ooper#)'.7/ +& o )#07 -e 8!(+r'ere 9' +o!)r'%&'e ,# 1o!-&, (o+'#, #, +ooper#)'.e'. R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 8! +ooper#6'# *e9)e9& 7re#(+7 +o!()')&'e o%'e+)&, -rep)&,&' +ooper#)'(). 2 R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 #,e *e*%r',or #(o+'#6'',or # r'+o,e Le e# !r.3$B1DD1 per*')e propr'e)#r',or )ere!&r',or # r'+o,e -e # e0p,o#)# p7*:!)&, pr'! '!)er*e-'&, (o+'e)76',or # r'+o,e (#& +<'#r #, (o+'e)76',or +o*er+'#,e. R#por)&r',e *e*%r',or 8! +#-r&, #(o+'#6'e' (&!) r#por)&r' 3&r'-'+e -e *&!+7 9' p#)r'*o!'#,e 9' #& ,# %#"7 #+)&, -e #(o+'ere.

2 R#por)&, 3&r'-'+ -e *&!+7 %#"#) pe +o!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7 >#r).2E52 213 -'! Co-&, M&!+''? Co!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7 e()e +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 -e )'p p#r)'+&,#r/ 8! )e*e'&, +7r&'#@ #? #! #3#)or&, per(o#!7 3&r'-'+7 (#& per(o#!7 1'"'+7 (e o%,' 7 +#/ 8! #1#r# p,76'' &!&' (#,#r'&/ (7 #(' &re &+e!'+&,&' 1or*#re# pro1e('o!#,7 8!)r2o #!&*')7 *e(er'e; %? &+e!'+&, (7 &r*e"e +&r(&r',e -e 1or*#re pro1e('o!#,7 9' (7 *&!+e#(+7 8! (&%or-'!e# #! #3#)or&,&' re(pe+)'.. Co!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7 (e 8!+<e'e pe o -&r#)7 -e)er*'!#)7 +#re !& po#)e 1' *#' *#re -e 3 #!'. Co!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7 (e 8!+<e'e -e +7)re #! #3#)or&, #&)or'"#) -e M'!'()er&, M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e. Po#)e 1' 8!+#-r#) +# &+e!'+ or'+e ):!7r +#re !& -e6'!e o +#,'1'+#re pro1e('o!#,7 9' +#re/ ,# -e%&)&, per'o#-e' -e &+e!'+'e/ !& # 8*p,'!') .:r()# -e 25 -e #!'. U+e!'+&, %e!e1'+'#"7 -e -'(po"'6'',e #p,'+#%',e +e,or,#,6' (#,#r'#6'/ 8! *7(&r# 8! +#re e,e !& (&!) +o!)r#re +e,or (pe+'1'+e ()#)&)&,&' -e &+e!'+. T'*p&, #1e+)#) pre 7)'r'' )eore)'+e e()e '!+,&( 8! pro r#*&, !or*#, -e ,&+r&. =! +#"&, &+e!'+',or e()e '!)er"'(7@ #? *&!+# pre()#)7 8! +o!-'6'' re,e/ .7)7*7)o#re (#& per'+&,o#(e; %? *&!+# (&p,'*e!)#r7; +? *&!+# -e !o#p)e. Co!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7 .# +&pr'!-e/ 8! #1#r# -'(po"'6'',or o%,' #)or'' pre.7"&)e 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7/ &r*7)o#re,e@ #? pre+'"#re# per(o#!e' +#re &r*e#"7 (7 (e o+&pe -e pre 7)'re# &+e!'+&,&'/ -e!&*')7 *#'()r& -e &+e!'+'e 9' +#,'1'+#re# #+e()&'#; %? -&r#)# !e+e(#r7 pe!)r& o%6'!ere# +#,'1'+7r'' 8! *e(er'# re(pe+)'.7; +? #.#!)#3e,e 8! !#)&r7 #+or-#)e &+e!'+&,&' 8! .e-ere# +#,'1'+7r'' pro1e('o!#,e. M#'()r&, -e &+e!'+'e e()e (#,#r'#) #, #! #3#)or&,&'/ #)e()#) pe!)r& pre 7)'re# &+e!'+',or -e +7)re M'!'()er&, M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e. Ap)')&-'!',e &+e!'+&,&' -e # pre()# *e(er'# pe!)r& +#re e()e pre 7)') pr'! +o!)r#+)&, -e &+e!'+'e/ 1#+ o%'e+)&, &!e' .er'1'+7r' 1'!#,e or #!'"#)e -e +7)re #! #3#)or. U+e!'+&, !& (&por)7 +<e,)&'e,',e -e 1or*#re 17+&)e -e #! #3#)or. Co!)ro,&, #+)'.')76'' -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7/ ()#)&)&, &+e!'+&,&'/ *o-&, -e 8!+<e'ere 9' e0e+&)#re # +o!)r#+)&,&' -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7/ #&)or'"#re# #! #3#)or',or pe!)r& 8!+<e'ere# #+e()or +o!)r#+)e/ #)e()#re# *#'()r&,&' -e &+e!'+'e/ .er'1'+#re# 1'!#,7 # #p)')&-'!',or &+e!'+&,&'/ pre+&* 9' or'+e #,)e #(pe+)e ,e #)e -e #+e() )'p -e +o!)r#+) (&!) re ,e*e!)#)e pr'! ,e e (pe+'#,7.

2 R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 #,e 1&!+6'o!#r',or p&%,'+' R#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 #,e 1&!+6'o!#r',or p&%,'+' #& ,# %#"7 #+)&, -e !&*'re 8! 1&!+6'e 9' !& +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. N&*'re# 8! 1&!+6'e/ 8!+e)#re# r#por)&,&' -e (er.'+'&/ r7(p&!-ere# -'(+'p,'!#r7/ -rep)&r',e 9' 8!-#)or'r',e #+e()or#/ pre+&* 9' (#,#r'"#re# (&!) re ,e*e!)#)e pr'! S)#)&)&, 1&!+6'o!#r',or p&%,'+'/ #pro%#) pr'! ,e e/ pre+&* 9' pr'! #+)e !or*#)'.e (pe+'1'+e. Aor*e #)'p'+e #,e r#por)&r',or 3&r'-'+e -e *&!+7

Po)r'.') -'(po"'6'',or Le '' !r.51B1DD5 pr'.'!- or #!'"#re# 9' e0er+')#re# pro1e('e' -e #.o+#) >rep&%,'+#)7 8! Mo!')or&, O1'+'#, !r.113B2EE1?/ #+e#()7 pro1e('e e()e '!-epe!-e!)7 9' (e e0er+')7 !&*#' -e +7)re *e*%r'' %#ro&r',or -e #.o+#6'. =!)re %#ro& 9' #.o+#) !& (e +ree#"7 &! r#por) -e (&%or-o!#re (pe+'1'+ r#por)&,&' 3&r'-'+ -e *&!+7 %#"#) pe +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7/ 8!)r&+:) %#ro&, !& re ,e*e!)e#"7 pro r#*&, -e ,&+r& #, #.o+#)&,&' 9' !& po#)e -# '!-'+#6'' pr'.'!- '!()r&*e!)#re# +#&"e,or. 1.2. Trsturile caracteristice ale raportului juridic de munc reglementat prin normele dreptului muncii >+o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7?@ E '# !#9)ere pr'! 8!+<e'ere# &!&' +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7; #re &! +#r#+)er %',#)er#, >#! #3#)2#! #3#)or?; 3E. #re &! +#r#+)er per(o!#, >*&!+# e()e pre()#)7 -e o #!&*')7 per(o#!7 1'"'+7 2 (#,#r'#)/ 8! 1o,o(&, &!&' #!&*') #! #3#)or >per(o#!7 3&r'-'+7 (#& 1'"'+7?; (&%or-o!#re# per(o#!e' 1'"'+e +#re pre()e#"7 *&!+#/ 8! +#,')#)e -e (#,#r'#)/ #! #3#)or&,&'. I*p,'+7 8!+#-r#re# 8!)r2&! +o,e+)'. -e *&!+7 #, &!e' &!')76' -e)er*'!#)e/ 8!)r2o #!&*')7 ()r&+)&r7 or #!'"#)or'+7 9' 8!)r2o #!&*')7 'er#r<'e 1&!+6'o!#,7. S&%or-o!#re# '*p,'+7 re(pe+)#re# -'(+'p,'!e' *&!+'' >re(pe+)#re# pro r#*&,&' -e ,&+r&/ '!-'+#6'',e pr'*')e e)+.?; *&!+# )re%&'e (7 1'e re*&!er#)7. S#,#r'&, repre"'!)7 +o!)r#pre()#6'#; E #(' &r#re#. Po)r'.') #r).1G1 -'! Co-r&, M&!+'' #! #3#)or&, #re o%,' #6'# (7 '# )o#)e *7(&r',e !e+e(#re pe!)r& pro)e3#re# .'e6'' 9' (7!7)76'' (#,#r'#6',or. M7(&r',e pr'.'!- (e+&r')#)e# 9' (7!7)#)e# 8! *&!+7 !& po)/ 8! !'+' &! +#"/ (7 -e)er*'!e o%,' #6'' 1'!#!+'#re pe!)r& (#,#r'#6'. 2. Principiile dreptului muncii S&!) re &,' 1&!-#*e!)#,e 1or*&,#)e -'re+) 8! )e0)e -e ,e e or' -e-&(e pe +#,e -e '!)erpre)#re. 2.1. Ne ngrdirea dreptului la munc !i li"ertatea muncii B#"# ,e #,7@ #r).23 p+).1 -'! De+,#r#6'# &!'.er(#,7 # -rep)&r',or o*&,&'/ #-op)#)7 -e ONU 8!

E 1D4F; #r).3F #,'!.1 -'! Co!()')&6'# Ro*:!'e';

#r).3 -'! Co-&, M&!+'' Or'+e per(o#!7 e()e ,'%er7 8! #,e ere# ,o+&,&' -e *&!+7 9' # pro1e('e'/ *e(er'e' (#& #+)'.')76'' pe +#re &r*e#"7 (7 o pre()e"e. N'*e!' !& po#)e 1' o%,' #) (7 *&!+e#(+7 (#& (7 !& *&!+e#(+7 8!)r2&! #!&*') ,o+ -e *&!+7 (#& 8!)r2o #!&*')7 pro1e('e/ or'+#re #r 1' #+e()e#. Or'+e +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 8!+<e'#) +& !ere(pe+)#re# -'(po"'6'',or ()'p&,#)e *#' (&( e()e !&, -e -rep).

2.2. Munca #or$at este inter%is. B#"# ,e #,7@ #r).4 -'! Co-&, M&!+'' Ter*e!&, -e *&!+7 1or6#)7 -e(e*!e#"7 or'+e *&!+7 (#& (er.'+'& '*p&( &!e' per(o#!e (&% #*e!'!6#re (#& pe!)r& +#re per(o#!# !& 9'2# e0pr'*#) +o!('*67*:!)&, 8! *o,'%er.

#? %? +? -?

N& +o!()')&'e *&!+7 1or6#)7/ *&!+# (#& #+)'.')#)e# '*p&(7 -e #&)or')76',e p&%,'+e@ 8! )e*e'&, ,e '' pr'.'!- (er.'+'&, *',')#r o%,' #)or'&; pe!)r& 8!-ep,'!'re# o%,' #6'',or +'.',e ()#%',')e pr'! ,e e; 8! %#"# &!e' <o)7r:r' 3&-e+7)ore9)' -e +o!-#*!#re/ r7*#(7 -e1'!')'.7/ 8! +o!-'6'',e ,e ''; 8! +#" -e 1or67 *#3or7/ re(pe+)'. 8! +#" -e r7"%o'/ +#)#()ro1e (#& per'+o, -e +#)#()ro1e pre+&*@ '!+e!-''/ '!&!-#6''/ +&)re*&r/ ep'-e*'' (#& ep'"o)'' .'o,e!)e/ '!.#"'' -e #!'*#,e (#& -e '!(e+)e 9'/ 8! e!er#,/ 8! )o#)e +'r+&*()#!6e,e +#re p&! 8! per'+o, .'#6# (#& +o!-'6'',e !or*#,e -e e0'()e!67 #,e #!(#*%,&,&' or' #,e &!e' p7r6' # pop&,#6'e'.

2.&. Negocierea condi$iilor de munc !i acordarea unor drepturi generate de contractul indi'idual de munc B#"# ,e #,7@ #r).$ #,'!.>2?/ #r).3G/ #r).3D #,'!.>1? ,').H?/ #r).112/ #r).14E/ #r).15G -'! Co-&, M&!+''; Le e# !r.13EB1DD$ pr'.'!- +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 >rep&%,'+#)7 8! Mo!')or&, O1'+'#, 1F4B1DDF? Pe!)r& #!&*')e (e+)o#re -e #+)'.')#)e/ &!')76' (#& pro1e(''/ (e po#)e ()#%',' pr'! !e o+'er' +o,e+)'.e (#& '!-'.'-&#,e/ or' pr'! #+)e !or*#)'.e (pe+'1'+e/ o -&r#)7 *#' *'+7 (#& *#' *#re -e F ore # )'*p&,&' -e *&!+7. D&r#)# e1e+)'.7 # +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 #!&#, (e ()#%',e9)e pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', 9' e()e pre.7"&)7 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. S#,#r'',e (e ()#%',e(+ pr'! !e o+'er' '!-'.'-&#,e (#&/ -&p7 +#"/ +o,e+)'.e 8!)re #! #3#)or 9' (#,#r'#6' (#& repre"e!)#!6' #' #+e()or#. 2.(. )isciplina muncii B#"# ,e #,7@ #r).$1 ,').#? 9' #r).2$322$F -'! Co-&, M&!+'' A! #3#)or&, -'(p&!e -e prero #)'.7 -'(+'p,'!#r7/ #.:!- -rep)&, -e # #p,'+#/ po)r'.') ,e ''/ (#!+6'&!' -'(+'p,'!#re (#,#r'#6',or (7' or' -e +:)e or' +o!()#)7 +7 #+e9)'# #& (7.:r9') o #%#)ere -'(+'p,'!#r7. A%#)ere# -'(+'p,'!#r7 e()e o 1#p)7 8! ,e 7)&r7 +& *&!+# 9' +o!()7 8!)r2o #+6'&!e (#& '!#+6'&!e (7.:r9')7 +& .'!o.76'e -e +7)re (#,#r'#)/ pr'! +#re #+e()# # 8!+7,+#) !or*e,e ,e #,e/ re &,#*e!)&, '!)er!/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (#& +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',/ or-'!e,e 9' -'(po"'6'',e ,e #,e #,e +o!-&+7)or',or 'er#r<'+'. S#!+6'&!',e -'(+'p,'!#re pe +#re ,e po#)e #p,'+# #! #3#)or&, (&!) r#-&#,e/ (#!+6'&!e# +e# *#' -r#()'+7 1''!- -e(1#+ere# -'(+'p,'!#r7 # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 >#r).2$4 #,'!. >1? ,').1? +oro%or#) +& #r).$1 ,').#? -'! Co-&, M&!+''?. A*e!"',e -'(+'p,'!#re (&!) '!)er"'(e. Pe!)r& #+ee#9' #%#)ere -'(+'p,'!#r7 (e po#)e #p,'+# o ('! &r7 (#!+6'&!e. A! #3#)or&, ()#%',e9)e (#!+6'&!e# -'(+'p,'!#r7 #p,'+#%',7 8! r#por) +& r#.')#)e# #%#)er'' -'(+'p,'!#re (7.:r9')e -e (#,#r'#)/ #.:!-&2(e 8! .e-ere 8*pre3&r7r',e 8! +#re # 1o() (7.:r9')7 1#p)#/ r#-&, -e .'!o.76'e/ +o!(e+'!6e,e #%#)er''/ +o*por)#re# e!er#,7 8! (er.'+'& # (#,#r'#)&,&' 9' e.e!)&#,e,e (#!+6'&!' -'(+'p,'!#re (&1er')e #!)er'or -e +7)re #+e()#. S&% (#!+6'&!e# !&,')76'' #%(o,&)e/ !'+' o *7(&r7 -'(+'p,'!#r7/ +& e0+ep6'# #.er)'(*e!)&,&' (+r'(/ !& po#)e 1' -'(p&(7 *#' 8!#'!)e -e e1e+)&#re# &!e' +er+e)7r' pre#,#%',e. S#,#r'#)&, (e +o!.o#+7 8! (+r'( -e per(o#!# 8*p&)er!'+')7 -e #! #3#)or (7 re#,'"e"e +er+e)#re#/ pre+'":!-&2(e o%'e+)&,/ -#)#/ or# 9' ,o+&, 8!)re.e-er''.

Nepre"e!)#re# (#,#r'#)&,&'/ 17r7 &! *o)'. o%'e+)'./ -7 -rep)&, #! #3#)or&,&' (7 -'(p&!7 (#!+6'o!#re# 17r7 e1e+)&#re# +er+e)7r'' pre#,#%',e. =! +&r(&, +er+e)7r'' (#,#r'#)&, #re -rep)&, (7 (e #pere +& pro%e 9' *o)'.#6''/ pre+&* 9' (7 1'e #('()#)/ ,# +erere# (#/ -e +7)re &! repre"e!)#!) #, ('!-'+#)&,&' #, +7r&' *e*%r& e()e. De+'"'# #! #3#)or&,&' (e +o*&!'+7/ 8! (+r'(/ 8! )er*e! -e 3E -e "',e +#,e!-#r'()'+e -e ,# -#)# ,&7r'' ,# +&!o9)'!67 -e(pre (7.:r9're# #%#)er''/ -#r !& *#' ):r"'& -e $ ,&!' -e ,# -#)# (7.:r9'r'' 1#p)e' >#r).2$F -'! Co-&, M&!+''?. S&% (#!+6'&!e# !&,')76'' #%(o,&)e/ 8! -e+'"'e (e +&pr'!- 8! *o- o%,' #)or'&@ #? -e(+r'ere# 1#p)e'; %? pre+'"#re# pre.e-er',or -'! ()#)&)&, -e per(o!#,/ re &,#*e!)&, '!)er! (#& +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',/ +#re #& 1o() 8!+7,+#)e -e (#,#r'#); +? *o)'.e,e pe!)r& +#re #& 1o() 8!,7)&r#)e #p7r7r',e 1or*&,#)e -e (#,#r'#) (#&/ 8! +#"&, !epre"e!)7r''/ *o)'.e,e pe!)r& +#re !& # 1o() e1e+)&#)7 +er+e)#re#; -? )e*e'&, -e -rep) 8! %#"# +7r&'# (e #p,'+7 (#!+6'&!e# -'(+'p,'!#r7; e? )er*e!&, 8! +#re (#!+6'&!e# po#)e 1' +o!)e()#)7; 1? '!()#!6# +o*pe)e!)7 ,# +#re (#!+6'&!e# po#)e 1' +o!)e()#)7. De+'"'# -e (#!+6'o!#re (e +o*&!'+7 8! (+r'( 8! +e, *&,) 5 "',e +#,e!-#r'()'+e -e ,# -#)# e*')er'' 9' pro-&+e e1e+)e -e ,# -#)# +o*&!'+7r'' >(e pre-7 per(o!#, +& (e*!7)&r7/ or' 8! +#" -e re1&"/ pr'! (+r'(o#re re+o*#!-#)7 ,# -o*'+','& >re9e-'!67?. De+'"'# -e (#!+6'o!#re po#)e 1' +o!)e()#)7 -e (#,#r'#) ,# '!()#!6e,e 3&-e+7)ore9)' +o*pe)e!)e 8! )er*e! -e 3E -e "',e -e ,# -#)# +o*&!'+7r''. 2.5. Per#ec$ionarea pregtirii pro#esionale B#"# ,e #,7@ T'),&, VI >#r).1FF2213? -'! Co-&, M&!+'';

Co!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 &!'+ ,# !'.e, !#6'o!#, Aor*#re# pro1e('o!#,7 # (#,#r'#6',or #re &r*7)o#re,e o%'e+)'.e pr'!+'p#,e@ #? #-#p)#re# ,# +er'!6e,e po()&,&' (#& ,o+&,&' -e *&!+7; %? o%6'!ere# &!e' +#,'1'+7r' (&p,'*e!)#re; +? #+)&#,'"#re# +&!o9)'!6e,or 9' -epr'!-er',or (pe+'1'+e po()&,&'B,o+&,&' -e *&!+7 9' per1e+6'o!#re# pre 7)'r'' pro1e('o!#,e; -? re+o!.er('# pro1e('o!#,7 -e)er*'!#)7 -e re()r&+)&r#re; e? -o%:!-'re# &!or +&!o9)'!6e #.#!(#)e/ # &!or pro+e-ee 9' *e)o-e *o-er!e/ !e+e(#re pe!)r& re#,'"#re# #+)'.')76',or pro1e('o!#,e; 1? pre.e!'re# r'(+&,&' 9o*#3&,&'; ? pro*o.#re# 8! *&!+7 9' -e".o,)#re# +#r'ere' pro1e('o!#,e. Aor*#re# pro1e('o!#,7 (e po#)e re#,'"# pr'! &r*7)o#re,e 1or*e@ #? p#r)'+'p#re# ,# +&r(&r' or #!'"#)e -e +7)re #! #3#)or (#& -e +7)re 1&r!'"or'' -e (er.'+'' -e 1or*#re pro1e('o!#,7 -'! 6#r7 (#& ()r7'!7)#)e; %? ()# '' -e #-#p)#re pro1e('o!#,7 ,# +er'!6e,e po()&,&' (#& # ,o+&,&' -e *&!+7; +? ()# '' -e pr#+)'+7 9' (pe+'#,'"#re 8! 6#r7 9' 8! ()r7'!7)#)e; -? &+e!'+'e or #!'"#)7 ,# ,o+&, -e *&!+7; e? 1or*#re '!-'.'-&#,'"#)7; 1? #,)e 1or*e -e pre 7)'re +o!.e!')e 8!)re #! #3#)or 9' (#,#r'#). A! #3#)or&, #re o%,' #6'# -e # #(' &r# +o!-'6'',e !e+e(#re pe!)r& +# (#,#r'#6'' (7 #'%7 #++e( per'o-'+ ,# 1or*#re# pro1e('o!#,7. P,#!&, -e 1or*#re pro1e('o!#,7/ e,#%or#) -e

#! #3#)or&, per(o#!7 3&r'-'+7 9' -e +#re (#,#r'#6'' #& -rep)&, (7 1'e '!1or*#6'/ 1#+e p#r)e '!)e r#!)7 -'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',. Mo-#,')#)e# +o!+re)7 -e 1or*#re pro1e('o!#,7/ -rep)&r',e 9' o%,' #6'',e p7r6',or/ -&r#)# 1or*7r'' pro1e('o!#,e/ pre+&* 9' or'+e #,)e #(pe+)e ,e #)e -e 1or*#re# pro1e('o!#,7 1#+ o%'e+)&, &!or #+)e #-'6'o!#,e ,# +o!)r#+)e,e '!-'.'-&#,e -e *&!+7. =! +#"&, 8! +#re p#r)'+'p#re# ,# +&r(&r',e (#& ()# '',e -e 1or*#re pro1e('o!#,7 e()e '!'6'#)7 -e #! #3#)or )o#)e +<e,)&'e,',e (&!) (&por)#)e -e +7)re #+e()#. =! +#"&, 8! +#re p#r)'+'p#re# pre(&p&!e (+o#)ere# p#r6'#,7 -'! #+)'.')#)e/ (#,#r'#)&, p#r)'+'p#!) ,# 1or*#re# pro1e('o!#,7 8! #+e()e +o!-'6'' .# %e!e1'+'# -e -rep)&r' (#,#r'#,e/ #()1e,@ #? -#+7 p#r)'+'p#re# pre(&p&!e (+o#)ere# -'! #+)'.')#)e pe o per'o#-7 +e !& -ep79e9)e 25I -'! -&r#)# "',!'+7 # )'*p&,&' !or*#, -e ,&+r&/ #+e()# .# %e!e1'+'#/ pe )o#)7 -&r#)# 1or*7r'' pro1e('o!#,e/ -e (#,#r'&, '!)e r#, +ore(p&!"7)or po()&,&' 9' 1&!+6'e' -e6'!&)e/ +& )o#)e '!-e*!'"#6'',e/ (por&r',e 9' #-#o(&r',e ,# #+e()#; %? -#+7 p#r)'+'p#re# pre(&p&!e (+o#)ere# -'! #+)'.')#)e pe o per'o#-7 *#' *#re -e 25I -'! -&r#)# "',!'+7 # )'*p&,&' !or*#, -e ,&+r&/ #+e()# .# %e!e1'+'# -e (#,#r'&, -e %#"7 9'/ -&p7 +#"/ -e (por&, -e .e+<'*e. D#+7 p#r)'+'p#re# ,# 1or*#re# pro1e('o!#,7 pre(&p&!e (+o#)ere# '!)e r#,7 -'! #+)'.')#)e/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e (&(pe!-7 '#r (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e o '!-e*!'"#6'e p,7)')7 -e #! #3#)or/ pre.7"&)7 -e +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', (#& +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7/ -&p7 +#". Pe per'o#-# (&(pe!-7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e .e+<'*e ,# #+e, ,o+ -e *&!+7/ #+e#()7 per'o#-7 1''!+o!('-er#)7 ()# '& -e +o)'"#re 8! ('()e*&, #(' &r7r',or (o+'#,e -e ()#). S#,#r'#6'' +#re #& %e!e1'+'#) -e &! +&r( (#& &! ()# '& -e 1or*#re pro1e('o!#,7 *#' *#re -e $E -e "',e/ '!'6'#)e -e #! #3#)or/ +& (+o#)ere -'! #+)'.')#)e pe o per'o#-7 *#' *#re -e 25I -'! -&r#)# "',!'+7 # )'*p&,&' !or*#, -e ,&+r& (#& (+o#)ere '!)e r#,7 -'! #+)'.')#)e/ !& po) #.e# '!'6'#)'.# 8!+e)7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe o per'o#-7 -e +e, p&6'! 3 #!' -e ,# -#)# #%(o,.'r'' +&r(&r',or (#& # ()# '&,&' -e 1or*#re pro1e('o!#,7. D&r#)# o%,' #6'e'/ pre+&* 9' or'+e #,)e #(pe+)e 8! ,e 7)&r7 +& o%,' #6'',e (#,#r'#)&,&'/ &,)er'o#re 1or*7r'' pro1e('o!#,e/ (e ()#%',e(+ pr'! #+) #-'6'o!#, ,# +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. Nere(pe+)#re# +,#&"e,or -'! #+)&, #-'6'o!#, -e +7)re (#,#r'#) -e)er*'!7 o%,' #re# #+e()&'# ,# (&por)#re# )&)&ror +<e,)&'e,',or o+#"'o!#)e -e pre 7)'re# (# pro1e('o!#,7/ propor6'o!#, +& per'o#-# !e,&+r#)7 -'! per'o#-# ()#%',')7 pr'! #+)&, #-'6'o!#,. O%,' #6'# re.'!e 9' (#,#r'#6',or +#re #& 1o() +o!+e-'#6' 8! per'o#-# ()#%',')7 pr'! #+)&, #-'6'o!#,/ pe!)r& *o)'.e -'(+'p,'!#re/ (#& #, +7ror +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 # 8!+e)#) +# &r*#re # #re()7r'' pre.e!)'.e pe o -&r#)7 *#' *#re -e $E -e "',e/ # +o!-#*!7r'' pr'!)r2o <o)7r:re 3&-e+7)ore#(+7 -e1'!')'.7 pe!)r& o '!1r#+6'&!e 8! ,e 7)&r7 +& *&!+# (#/ pre+&* 9' 8! +#"&, 8! +#re '!()#!6# pe!#,7 # pro!&!6#) '!)er-'+6'# -e e0er+')#re # pro1e('e'/ )e*por#r (#& -e1'!')'.. =! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, (o,'+')7 p#r)'+'p#re# ,# o 1or*7 -e pre 7)'re pro1e('o!#,7 +& (+o#)ere -'! #+)'.')#)e/ #! #3#)or&, .# #!#,'"# 8*pre&!7 +& ('!-'+#)&,Brepre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or 9' .# -e+'-e 8! )er*e! -e 15 "',e -e ,# pr'*'re# (o,'+')7r'' +o!-'6'',e 8! +#re (e per*')e (#,#r'#)&,&' p#r)'+'p#re#/ '!+,&('. -#+7 .# (&por)# 8! )o) (#& 8! p#r)e +o()&, o+#"'o!#) -e #+e#()#. S#,#r'#6'' +#re #& 8!+<e'#) &! #+) #-'6'o!#, ,# +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 +& pr'.'re ,# 1or*#re# pro1e('o!#,7 po) pr'*'/ 8! #1#r# (#,#r'#)&,&' 9' #,)e #.#!)#3e 8! !#)&r7 pe!)r& 1or*#re# pro1e('o!#,7. =! +#-r&, 1or*e,or -e 1or*#re pro1e('o!#,7 Co-&, M&!+'' re ,e*e!)e#"7 +o!)r#+)&, -e +#,'1'+#re pro1e('o!#,7 9' +o!)r#+)&, -e #-#p)#re pro1e('o!#,7 >+o!)r#+)e (pe+'#,e?.

#? Co!)r#+)&, -e +#,'1'+#re pro1e('o!#,7 e()e +e, 8! %#"# +7r&'# (#,#r'#)&, (e o%,' 7 (7 &r*e"e +&r(&r',e -e 1or*#re pro1e('o!#,7 or #!'"#re -e #! #3#)or pe!)r& -o%:!-'re# &!e' +#,'1'+7r' pro1e('o!#,e. Po) 8!+<e'# #()1e, -e +o!)r#+)e (#,#r'#6'' +& .:r()# *'!'*7 -e 1$ #!' 8*p,'!'6'/ +#re !& #& -o%:!-') o +#,'1'+#re pe p#r+&r(&, per'o#-e' -e 9+o,#r'"#re (#& #& -o%:!-') o +#,'1'+#re +#re !& ,e per*')e *e!6'!ere# ,o+&,&' -e *&!+7 ,# #+e, #! #3#)or. Co!)r#+)&, -e +#,'1'+#re pro1e('o!#,7 (e 8!+<e'e pe o -&r#)7 +&pr'!(7 8!)re $ ,&!' 9' 2 #!'. Po) 8!+<e'# #()1e, -e +o!)r#+)e !&*#' #! #3#)or'' #&)or'"#6' -e +7)re M'!'()er&, M&!+'' 9' Pro)e+6'e' So+'#,e 9' M'!'()er&, E-&+#6'e' 9' C&,)&r''. Pro+e-&r# (e ()#%',e9)e pr'! ,e e (pe+'#,7. %? Co!)r#+)&, -e #-#p)#re pro1e('o!#,7 (e 8!+<e'e 8! .e-ere# #-#p)7r'' (#,#r'#6',or -e%&)#!6' 8!)r2o 1&!+6'e !o&7/ ,# &! !o' ,o+ -e *&!+7 (#& 8! +#-r&, &!&' !o& +o,e+)'.. A+e() +o!)r#+) (e 8!+<e'e o -#)7 +& 8!+<e'ere# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 (#&/ -&p7 +#"/ ,# -e%&)&, (#,#r'#)&,&' 8! 1&!+6'# !o&7/ ,# ,o+&, -e *&!+7 !o& (#& 8! +o,e+)'.&, !o&. Co!)r#+)&, -e #-#p)#re pro1e('o!#,7 e()e &! +o!)r#+) 8!+<e'#) pe -&r#)7 -e)er*'!#r7/ +e !& po#)e 1' *#' *#re -e &! #!. L# e0p'r#re# )er*e!&,&'/ (#,#r'#)&, po#)e 1' (&p&( &!e' e.#,&7r' 8! .e-ere# ()#%','r'' *7(&r'' 8! +#re #+e()# (2# #-#p)#) ,# !o&, ,o+ -e *&!+7. C C C Aor*#re# pro1e('o!#,7 ,# !'.e,&, #! #3#)or&,&' pr'! '!)er*e-'&, +o!)r#+)e,or (pe+'#,e (e 1#+e -e +7)re &! 1or*#)or. Aor*#)or&, e()e !&*') -e #! #3#)or/ -'!)re (#,#r'#6'' +& o e0per'e!67 pro1e('o!#,7 -e +e, p&6'! 2 #!' 8! -o*e!'&. U! 1or*#)or po#)e #(' &r# 1or*#re#/ 8! #+e,#9' )'*p/ pe!)r& +e, *&,) 3 (#,#r'#6'. E0er+')#re# #+)'.')76'' -e 1or*#re pro1e('o!#,7 (e '!+,&-e 8! pro r#*&, !or*#, -e ,&+r& #, 1or*#)or&,&'. Aor*#)or&, p#r)'+'p7 ,# e.#,&#re# (#,#r'#)&,&'. C C C Aor*#re# pro1e('o!#,7 8!)r2o #!&*')7 *e(er'e (e po#)e re#,'"# 9' pr'! +o!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7/ &! +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 -e )'p p#r)'+&,#r/ 8! )e*e'&, +7r&'# #! #3#)or&, per(o#!7 3&r'-'+7 (e o%,' 7 +#/ 8! #1#r# p,76'' (#,#r'&,&'/ (7 #(' &re (#,#r'#)&,&' 9' 1or*#re# pro1e('o!#,7. Co!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7 (e 8!+<e'e pe o per'o#-7 -e)er*'!#)7 +e !& po#)e 1' *#' *#re -e 3 #!'. A+e() +o!)r#+) (e 8!+<e'e !&*#' -e +7)re #! #3#)or'' #&)or'"#6' -e M'!'()er&, M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e. Po#)e 1' 8!+#-r#) +# &+e!'+ or'+e ):!7r +#re !& -e6'!e o +#,'1'+#re pro1e('o!#,7 9' +#re/ ,# -e%&)&, per'o#-e' -e &+e!'+'e/ !& # 8*p,'!') .:r()# -e 25 -e #!'. Co!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7 # 1o() pre"e!)#) 8! +#-r&, +o!)r#+)e,or )'p'+e -e *&!+7.

2.*. )reptul la odi+n B#"# ,e #,7@ #r).3F -'! Co!()')&6'# Ro*:!'e'; #r).$ #,'!.>1? 9' #r).1EF2153 -'! Co-&, M&!+''; +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 &!'+ ,# !'.e, !#6'o!#,.

Drep)&, ,# o-'<!7 !& e()e repre"e!)#) !&*#' -e #+or-#re# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 +' 9' -e ()#%','re# )'*p&,&' -e *&!+7 2 -&r#)#/ *&!+# (&p,'*e!)#r7/ *&!+# -e !o#p)e/ !or*# -e *&!+7/ rep#&(&r',e per'o-'+e 2 p#&"# -e *#(7 9' rep#&(&, "',!'+/ rep#&(&, (7p)7*:!#,/ (7r%7)or',e ,e #,e/ pre+&* 9' +o!+e-'',e 2 +o!+e-'&, -e o-'<!7 #!&#, 9' #,)e +o!+e-'' #,e (#,#r'#6',or/ +o!+e-'',e pe!)r& 1or*#re# pro1e('o!#,7. 2.*.1. Timpul de munc >#r).1EF211$ -'! Co-&, M&!+''? T'*p&, -e *&!+7 -e1'!') -e #r).1EF -'! Co-&, M&!+'' repre"'!)7 )'*p&, pe +#re (#,#r'#)&, 8, 1o,o(e9)e pe!)r& 8!-ep,'!'re# (#r+'!',or -e *&!+7. Pe!)r& (#,#r'#6'' #! #3#6' +& !or*7 8!)re# 7/ -&r#)# !or*#,7 # )'*p&,&' -e *&!+7 e()e -e F ore pe "' 9' -e 4E -e ore pe (7p)7*:!7. =! +#"&, )'!er',or 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 1F #!'/ -&r#)# )'*p&,&' -e *&!+7 e()e -e $ ore pe "' 9' -e 3E -e ore pe (7p)7*:!7. Rep#r)'"#re# )'*p&,&' -e *&!+7 8! +#-r&, (7p)7*:!'' e()e/ -e re &,7/ &!'1or*7/ -e F ore pe "'/ )'*p -e 5 "',e +& -o&7 "',e -e rep#&(. =! 1&!+6'e -e (pe+'1'+&, &!')76'' (#& # *&!+'' pre()#)e/ (e po#)e op)# 9' pe!)r& o rep#r)'"#re '!e #,7 # )'*p&,&' -e *&!+7/ +& re(pe+)#re# -&r#)e' !or*#,e # )'*p&,&' -e *&!+7 -e 4E -e ore pe (7p)7*:!7. D&r#)# *#0'*7 ,e #,7 # )'*p&,&' -e *&!+7 !& po#)e -ep79' 4F -e ore pe (7p)7*:!7/ '!+,&('. ore,e (&p,'*e!)#re. C:!- *&!+# (e e1e+)&e#"7 8! (+<'*%&r'/ -&r#)# )'*p&,&' -e *&!+7 .# p&)e# 1' pre,&! ')7 pe()e F ore pe "' 9' 4F -e ore pe (7p)7*:!7/ +& +o!-'6'# +# *e-'# ore,or -e *&!+7/ +#,+&,#)7 pe o per'o#-7 *#0'*7 -e 3 (7p)7*:!'/ (7 !& -ep79e#(+7 F ore pe "' (#& 4F -e ore pe (7p)7*:!7. A+e()e pre.e-er' !& (e #p,'+7 )'!er',or +#re !& #& 8*p,'!') .:r()# -e 1F #!'. Pe!)r& #!&*')e (e+)o#re -e #+)'.')#)e/ &!')76' (#& pro1e(''/ (e po#)e ()#%',' pr'! !e o+'er' +o,e+)'.e (#& '!-'.'-&#,e/ or' pr'! #+)e !or*#)'.e (pe+'1'+e/ o -&r#)7 "',!'+7 # )'*p&,&' -e *&!+7 *#' *'+7 (#& *#re -e F ore. D&r#)# "',!'+7 # )'*p&,&' -e *&!+7 -e 12 ore .# 1' &r*#)7 -e o per'o#-7 -e rep#&( -e 24 -e ore. Mo-&, +o!+re) -e ()#%','re # pro r#*&,&' -e ,&+r& '!e #, 8! +#-r&, (7p)7*:!'' -e ,&+r& +o*pr'*#)e/ .# 1' !e o+'#) pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 ,# !'.e,&, #! #3#)or&,&' (#&/ 8! #%(e!6# #+e()&'#/ .# 1' pre.7"&) 8! re &,#*e!)&, '!)er!. Pro r#*&, -e ,&+r& '!e #, po#)e 1&!+6'o!# !&*#' -#+7 e()e (pe+'1'+#) e0pre( 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. Pro r#*&, -e *&!+7 9' *o-&, -e rep#r)'"#re #, #+e()&'# pe "',e (&!) #-&(e ,# +&!o9)'!6# (#,#r'#6',or 9' #1'9#)e ,# (e-'&, #! #3#)or&,&'. A! #3#)or&, po#)e ()#%',' pro r#*e '!-'.'-&#,'"#)e -e *&!+7/ +& #+or-&, (#& ,# (o,'+')#re# (#,#r'#)&,&' 8! +#&"7/ -#+7 #+e#()7 po('%',')#)e e()e pre.7"&)7 8! +o!)r#+)e,e +o,e+)'.e -e *&!+7 #p,'+#%',e ,# !'.e,&, #! #3#)or&,&' (#&/ 8! #%(e!6# #+e()or#/ 8! re &,#*e!)e,e '!)er!e. Pro r#*e,e '!-'.'-&#,'"#)e -e *&!+7 pre(&p&! &! *o- -e or #!'"#re 1,e0'%', # )'*p&,&' -e *&!+7. D&r#)# )'*p&,&' -e *&!+7 e()e 8*p7r6')7 8! -o&7 per'o#-e@ o per'o#-7 1'07 8! +#re per(o!#,&, (e #1,7 ('*&,)#! ,# ,o+&, 9' *&!+7 9' o per'o#-7 .#r'#%',7/ *o%',7/ 8! +#re (#,#r'#)&, 89' #,e e ore,e -e (o('re 9' p,e+#re/ +& re(pe+)#re# )'*p&,&' -e *&!+7 "',!'+/ re(pe+)'. # -&r#)e' !or*#,e # )'*p&,&' -e *&!+7 >F ore pe "' 9' 4E ore pe (7p)7*:!7B$ ore pe "' 9' 3E -e ore pe (7p)7*:!7 pe!)r& )'!er'' 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 1F #!'? 9' # -&r#)e' *#0'*e ,e #,e # )'*p&,&' -e *&!+7 >4F -e ore pe (7p)7*:!7/ '!+,&('. ore,e (&p,'*e!)#reBpe()e F ore pe "' 9' 4F -e ore pe (7p)7*:!7/ +& +o!-'6'# +# *e-'# ore,or -e *&!+7 e1e+)&#)e 8! (+<'*%&r'/ (7 !& -ep79e#(+7 F ore pe "' (#& 4F -e ore pe (7p)7*:!7/ +& e0+ep6'# )'!er',or 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 1F #!'?.

A! #3#)or&, #re o%,' #6'# -e # 6'!e e.'-e!6# ore,or -e *&!+7 pre()#)e -e 1'e+#re (#,#r'#) 9' -e # (&p&!e +o!)ro,&,&' '!(pe+6'e' *&!+'' #+e#()7 e.'-e!67/ or' -e +:)e or' e()e (o,'+')#)7. Munca suplimentar >#r).11G2121 -'! Co-&, M&!+''? M&!+# pre()#)7 8! #1#r# -&r#)e' !or*#,e # )'*p&,&' -e *&!+7 (7p)7*:!#,/ re(pe+)'. 4E -e oreB3E ore pe!)r& )'!er'' 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 1F #!'/ e()e +o!('-er#)7 *&!+7 (&p,'*e!)#r7. M&!+# (&p,'*e!)#r7 !& po#)e 1' e1e+)&#)7 17r7 #+or-&, (#,#r'#)&,&'/ +& e0+ep6'# +#"&,&' -e 1or67 *#3or7 (#& pe!)r& #,)e ,&+r7r' &r e!)e -e()'!#)e pre.e!'r'' pro-&+er'' &!or #++'-e!)e (#& 8!,7)&r7r'' +o!(e+'!6e,or &!&' #++'-e!)e. L# (o,'+')#re# #! #3#)or&,&'/ (#,#r'#6'' po) e1e+)&# *&!+7 (&p,'*e!)#r7 17r7 # (e -ep79' -&r#)# *#0'*7 ,e #,7 # )'*p&,&' -e *&!+7 ()'p&,#)7 ,# #r).111 -'! Co-&, M&!+''/ re(pe+)'. 4F -e ore pe (7p)7*:!7. E1e+)&#re# -e *&!+7 (&p,'*e!)#r7 pe()e ,'*')# ()#%',')7 *#' (&( e()e '!)er"'(7. M&!+# (&p,'*e!)#r7 (e +o*pe!(e#"7 pr'! ore ,'%ere p,7)')e/ 8! &r*7)o#re,e 3E -e "',e -&p7 e1e+)&#re# #+e()e'#. =! #+e()e +o!-'6''/ (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e (#,#r'&, +ore(p&!"7)or pe!)r& ore,e pre()#)e pe()e pro r#*&, !or*#, -e ,&+r&. =! +#"&, 8! +#re +o*pe!(#re# pr'! ore ,'%ere p,7)')e !& e()e po('%',7 8! &r*7)o#re,e 3E -e "',e/ *&!+# (&p,'*e!)#r7 .# 1' p,7)')7 (#,#r'#)&,&' pr'! #-7& #re# &!&' (por ,# (#,#r'& +ore(p&!"7)or -&r#)e' #+e()e'#. Spor&, pe!)r& *&!+# (&p,'*e!)#r7 (e ()#%',e9)e pr'! !e o+'ere/ 8! +#-r&, +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 (#&/ -&p7 +#"/ # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ 9' !& po#)e 1' *#' *'+ -e G5I -'! (#,#r'&, -e %#"7. T'!er'' 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 1F #!' !& po) pre()# *&!+7 (&p,'*e!)#r7. Munca de noapte >#r).1222125 -'! Co-&, M&!+''? M&!+# pre()#)7 8!)re ore,e 22/EE2E$/EE e()e +o!('-er#)7 *&!+7 -e !o#p)e. D&r#)# !or*#,7 # *&!+'' -e !o#p)e !& po#)e -ep79' F ore 8!)r2o per'o#-7 -e 24 -e ore. A! #3#)or&, +#re/ 8! *o- 1re+.e!)/ &)','"e#"7 *&!+# -e !o#p)e e()e o%,' #) (7 '!1or*e"e -e(pre #+e#()#/ '!(pe+)or#)&, )er')or'#, -e *&!+7. S#,#r'#6'' +#re e1e+)&e#"7 +e, p&6'! 3 ore -e *&!+7 !o#p)e# %e!e1'+'#"7 1'e -e pro r#* -e ,&+r& re-&( +& o or7 1#67 -e -&r#)# !or*#,7 # "',e' -e *&!+7/ 17r7 +# #+e#()# (7 -&+7 ,# (+7-ere# (#,#r'&,&' -e %#"7/ 1'e -e &! (por ,# (#,#r'& -e *'!'*&* 15I -'! (#,#r'&, -e %#"7 pe!)r& 1'e+#re or7 -e *&!+7 -e !o#p)e pre()#)7. S#,#r'#6'' +#re &r*e#"7 (7 -e(179o#re +e, p&6'! 3 ore -e *&!+7 !o#p)e# (&!) (&p&9' &!&' e0#*e! *e-'+#, r#)&') 8!#'!)e -e 8!+epere# #+)'.')76''/ 9' -&p7 #+ee#/ per'o-'+. Co!-'6'',e -e e1e+)&#re # e0#*e!&,&' *e-'+#, 9' per'o-'+')#)e# #+e()&'# (e ()#%',e(+ pr'! re &,#*e!) #pro%#) pr'! or-'! +o*&! #, *'!'()r&,&' *&!+'' 9' (o,'-#r')76'' (o+'#,e 9' *'!'()r&,&' (7!7)76'' 9' 1#*','e'. S#,#r'#6'' +#re #& pro%,e*e -e (7!7)#)e re+&!o(+&)e +# #.:!- ,e 7)&r7 +& *&!+# -e !o#p)e .or 1' )re+&6' ,# o *&!+7 -e "' pe!)r& +#re (&!) #p6'. T'!er'' (&% 1F #!'/ 1e*e',e r#.'-e/ ,7&"e,e 9' +e,e +#re #,7p)e#"7 !& po) 1' o%,' #)e (7 pre()e"e *&!+7 -e !o#p)e.

Norma de munc >#r).12$212D -'! Co-&, M&!+''?

Nor*# -e *&!+7 e0pr'*7 +#!)')#)e# -e *&!+7 !e+e(#r7 pe!)r& e1e+)&#re# oper#6'',or (#& ,&+r7r',or -e +7)re o per(o#!7 +& +#,'1'+#re +ore(p&!"7)o#re/ +#re ,&+re#"7 +& '!)e!(')#)e !or*#,7/ 8! +o!-'6'',e &!or pro+e(e )e<!o,o '+e 9' -e *&!+7 -e)er*'!#)7. Nor*# -e *&!+7 +&pr'!-e )'*p&, pro-&+)'./ )'*p&, pe!)r& 8!)rer&per' '*p&(e -e -e(179&r#re# pro+e(&,&' )e<!o,o '+/ )'*p&, pe!)r& p#&"e ,e #,e 8! +#-r&, pro r#*&,&' -e *&!+7. Nor*# -e *&!+7 (e e0pr'*7 8! 1&!+6'e -e +#r#+)er'()'+',e pro+e(&,&' -e pro-&+6'e (#& #, #+)'.')76'' +e (e !or*e#"7 (&% 1or*7 -e@ !or*e -e )'*p; !or*e -e pro-&+6'e; !or*e -e per(o!#,; - (1er7 -e #)r'%&6''; E #,)e 1or*e +ore(p&!"7)o#re (pe+'1'+&,&' 1'e+7re' #+)'.')76'. Nor*#re# *&!+'' (e #p,'+7 )&)&ror +#)e or'',or -e (#,#r'#6'. Nor*e,e -e *&!+7 (e e,#%ore#"7 -e +7)re #! #3#)or +& #+or-&, ('!-'+#)&,&' (#&/ -&p7 +#"/ #, repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or. =! +#"&, 8! +#re !or*e,e -e *&!+7 !& *#' +ore(p&!- +o!-'6'',or )e<!'+e 8! +#re #& 1o() #-op)#)e (#& !& #(' &r7 &! r#- +o*p,e) -e o+&p#re # )'*p&,&' !or*#, -e *&!+7/ #+e()e# .or 1' (&p&(e &!e' ree0#*'!7r'. Pro+e-&r# -e ree0#*'!#re/ pre+&* 9' (')&#6'',e +o!+re)e 8! +#re po#)e '!)er.e!'/ (e ()#%',e(+ pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', (#& pr'! re &,#*e!)&, '!)er!. 2.*.2. Repausuri periodice >#r).13E213F -'! Co-&, M&!+''? P#&"# -e *#(7 9' rep#&(&, "',!'+ =! +#"&r',e 8! +#re -&r#)# "',!'+7 # )'*p&,&' -e *&!+7 e()e *#' *#re -e $ ore/ (#,#r'#6'' #& -rep)&, ,# p#&"# -e *#(7 9' ,# #,)e p#&"e/ 8! +o!-'6'',e ()#%',')e pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', (#& pr'! re &,#*e!)&, '!)er!. T'!er'' 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 1F #!' %e!e1'+'#"7 -e o p#&"7 -e *#(7 -e +e, p&6'! 3E -e *'!&)e/ 8! +#"&, 8! +#re -&r#)# "',!'+7 # )'*p&,&' -e ,&+r& e()e *#' *#re -e 4 ore 9' 3&*7)#)e. P#&"e,e/ +& e0+ep6'# -'(po"'6'',or +o!)r#re -'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', 9' re &,#*e!)&, '!)er!/ !& (e .or '!+,&-e 8! -&r#)# "',!'+7 !or*#,7 # )'*p&,&' -e *&!+7. S#,#r'#6'' #& -rep)&, 8!)re -o&7 "',e -e *&!+7 ,# &! rep#&( +#re !& po#)e 1' *#' *'+ -e 12 ore +o!(e+&)'.e. Pr'! e0+ep6'e/ 8! +#"&, *&!+'' 8! (+<'*%&r'/ #+e() rep#&( !& po#)e 1' *#' *'+ -e F ore 8!)re (+<'*%&r'. Rep#&(&, (7p)7*:!#, Rep#&(&, (7p)7*:!#, (e #+or-7 8! -o&7 "',e +o!(e+&)'.e/ -e re &,7 (:*%7)# 9' -&*'!'+#. =! +#"&, 8! +#re #+e()# #r pre3&-'+'# '!)ere(&, p&%,'+ (#& #r +o*pro*')e -e(179&r#re# !or*#,7 # #+)'.')76''/ rep#&(&, (7p)7*:!#, po#)e 1' #+or-#) 9' 8! #,)e "',e/ ()#%',')e pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 (#& pr'! re &,#*e!)&, '!)er!. =! #+e() +#"/ (#,#r'#6'' .or %e!e1'+'# -e &! (por ,# (#,#r'& ()#%',') pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 (#&/ -&p7 +#"/ pr'! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. =! (')&#6'' -e e0+ep6'e/ "',e,e -e rep#&( (7p)7*:!#, (&!) #+or-#)e +&*&,#)/ -&p7 o per'o#-7 -e #+)'.')#)e +o!)'!&7 +e !& po#)e -ep79' 15 "',e +#,e!-#r'()'+e/ +& #&)or'"#re# '!(pe+)or#)&,&' )er')or'#, -e *&!+7 9' +& #+or-&, ('!-'+#)&,&' (#&/ -&p7 +#"/ #, repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or. =! #+e() +#"/ (#,#r'#6'' #& -rep)&, ,# -&%,&, +o*pe!(#6'e' ()#%',')7 +& )'),& -e (por pe!)r& *&!+# (&p,'*e!)#r7 ()'p&,#)7 ,# #r).12E #,'!.>2? -'! Co-&, M&!+'' >(por +#re !& po#)e 1' *#' *'+ -e G5I -'! (#,#r'&, -e %#"7?.

=! +#"&, &!or ,&+r7r' &r e!)e/ # +7ror e0e+&)#re '*e-'#)7 e()e !e+e(#r7 pe!)r& (#,.#re# per(o#!e,or (#& %&!&r',or #! #3#)or&,&'/ pe!)r& e.')#re# &!or #++'-e!)e '*'!e!)e (#& 8!,7)&r#re# e1e+)e,or #+e()or #++'-e!)e/ rep#&(&, (7p)7*:!#, po#)e 1' (&(pe!-#) pe!)r& per(o!#,&, !e+e(#r e0e+&)7r'' #+e()or ,&+r7r'. S#,#r'#6'' #& -rep)&, ,# -&%,&, +o*pe!(#6'',or +&.e!')e po)r'.') #r).12E #,'!.>2? -'! Co-&, M&!+''. S7r%7)or',e ,e #,e Z',e,e -e (7r%7)o#re ,e #,7 8! +#re !& (e ,&+re#"7 (&!)@ 1 9' 2 '#!&#r'e; pr'*# 9' # -o&# "' -e P#9)e; 1 *#';

1 -e+e*%r'e; E pr'*# 9' # -o&# "' -e Cr7+'&!; 2 "',e pe!)r& 1'e+#re -'!)re +e,e -o&7 (7r%7)or' re,' 'o#(e #!&#,e/ -e+,#r#)e #()1e, -e +&,)e,e re,' 'o#(e ,e #,e/ #,)e,e -e+:) +e,e +re9)'!e/ pe!)r& per(o#!e,e #p#r6'!:!#+e()or#. A+or-#re# "',e,or ,'%ere (e 1#+e -e +7)re #! #3#)or. Pr'! <o)7r:re # G&.er!&,&' (e .or ()#%',' pro r#*e #-e+.#)e pe!)r& &!')76',e (#!')#re 9' +e,e -e #,'*e!)#6'e p&%,'+7/ 8! (+op&, #(' &r7r'' #('()e!6e' (#!')#re 9'/ re(pe+)'./ #, #pro.'"'o!7r'' pop&,#6'e' +& pro-&(e #,'*e!)#re -e ()r'+)7 !e+e(')#)e. Pre.e-er',e re1er')o#re ,# "',e,e -e (7r%7)o#re ,e #,e !& (e #p,'+7 8! ,o+&r',e -e *&!+7 8! +#re #+)'.')#)e# !& po#)e 1' 8!)rer&p)7 -#)or')7 +#r#+)er&,&' pro+e(&,&' -e pro-&+6'e (#& (pe+'1'+&,&' #+)'.')76''. Pe!)r& )o#)e (')&#6'',e ()'p&,#)e *#' (&(/ (#,#r'#6',or ,' (e #(' &r7 +o*pe!(#re# +& )'*p ,'%er +ore(p&!"7)or 8! &r*7)o#re,e 3E -e "',e. =! +#"&, 8! +#re/ -'! *o)'.e 3&()'1'+#)e/ !& (e #+or-7 "',e ,'%ere/ (#,#r'#6'' %e!e1'+'#"7 -e &! (por ,# (#,#r'& +e !& po#)e 1' *#' *'+ -e 1EEI -'! (#,#r'&, -e %#"7 +ore(p&!"7)or *&!+'' pre()#)e 8! pro r#*&, !or*#, -e ,&+r&. Pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', (e po) ()#%',' 9' #,)e "',e ,'%ere. 2.*.&. ,oncediile >#r).13D2153 -'! Co-&, M&!+''? Co!+e-'&, -e o-'<!7 9' #,)e +o!+e-'' #,e (#,#r'#6',or Drep)&, ,# +o!+e-'&, -e o-'<!7 #!&#, p,7)') e()e #r#!)#) )&)&ror (#,#r'#6',or. A+e() -rep) !& po#)e 1or*# o%'e+)&, .re&!e' +e('&!'/ re!&!67r' (#& ,'*')7r'. D&r#)# *'!'*7 # +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 #!&#, e()e -e 2E -e "',e ,&+r7)o#re. D&r#)# e1e+)'.7 # +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 (e ()#%',e9)e pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7/ e()e pre.7"&)7 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 9' (e #+or-7 propor6'o!#, +& #+)'.')#)e# pre()#)7 8!)r2&! #! +#,e!-#r'()'+. S7r%7)or',e ,e #,e 8! +#re !& (e ,&+re#"7/ pre+&* 9' "',e,e ,'%ere ()#%',')e pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', !& (&!) '!+,&(e 8! -&r#)# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 #!&#,. D&r#)# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 pe!)r& (#,#r'#6'' +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 +& )'*p p#r6'#, (e #+or-7 propor6'o!#, +& )'*p&, e1e+)'. ,&+r#). Co!+e-'&, -e o-'<!7 (e e1e+)&e#"7 8! 1'e+#re #!. Pr'! e0+ep6'e/ e1e+)&#re# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 8! #!&, &r*7)or e()e per*'(7 !&*#' 8! +#"&r',e e0pre( pre.7"&)e -e ,e e (#& 8! +#"&r',e pre.7"&)e 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7. A! #3#)or&, e()e o%,' #) (7 #+or-e +o!+e-'&/ p:!7 ,# (1:r9')&, #!&,&' &r*7)or/ )&)&ror (#,#r'#6',or +#re/ 8!)r2&! #! +#,e!-#r'()'+/ !& #& e1e+)&#) '!)e r#, +o!+e-'&, -e o-'<!7 ,# +#re #.e#& -rep)&,.

Co*pe!(#re# 8! %#!' # +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 !ee1e+)&#) e()e per*'(7 !&*#' 8! +#"&, 8!+e)7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. S#,#r'#6'' +#re ,&+re#"7 8! +o!-'6'' re,e/ .7)7*7)o#re (#& per'+&,o#(e/ !e.7"7)or''/ #,)e per(o#!e +& <#!-'+#p 9' )'!er'' 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 1F #!' %e!e1'+'#"7 -e &! +o!+e-'& -e o-'<!7 (&p,'*e!)#r -e +e, p&6'! 3 "',e ,&+r7)o#re. E1e+)&#re# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 (e re#,'"e#"7 8! %#"# &!e' pro r#*7r' +o,e+)'.e (#& '!-'.'-&#,e ()#%',')e -e #! #3#)or +& +o!(&,)#re# ('!-'+#)&,&' (#&/ -&p7 +#"/ # repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or pe!)r& pro r#*7r',e +o,e+)'.e/ or' +& +o!(&,)#re# (#,#r'#)&,&' pe!)r& pro r#*7r',e '!-'.'-&#,e. Pro r#*#re# (e 1#+e p:!7 ,# (1:r9')&, #!&,&' +#,e!-#r'()'+ pe!)r& #!&, &r*7)or. Pr'! pro r#*7r',e +o,e+)'.e (e po) ()#%',' per'o#-e -e +o!+e-'& +#re !& po) 1' *#' *'+' -e 3 ,&!' pe +#)e or'' -e per(o!#, (#& ,o+&r' -e *&!+7. Pr'! pro r#*#re '!-'.'-&#,7 (e po#)e ()#%',' -#)# e1e+)&7r'' +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 (#&/ -&p7 +#"/ per'o#-# 8! +#re (#,#r'#)&, #re -rep)&, -e # e1e+)&# +o!+e-'&,/ per'o#-7 +#re !& po#)e 1' *#' *#re -e 3 ,&!'. =! +#-r&, per'o#-e,or -e +o!+e-'& ()#%',')e pr'! pro r#*7r'/ (#,#r'#)&, po#)e (o,'+')# e1e+)&#re# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 +& +e, p&6'! $E -e "',e #!)er'or e0e+&)7r'' #+e()&'#. =! +#"&, 8! +#re pro r#*#re# +o!+e-'',or (e 1#+e 1r#+6'o!#)/ #! #3#)or&, e()e o%,' #) (7 ()#%',e#(+7 pro r#*#re#/ #()1e, 8!+:) 1'e+#re (#,#r'#) (7 e1e+)&e"e 8!)r2&! #! +#,e!-#r'()'+ +e, p&6'! 15 "',e ,&+r7)o#re -e +o!+e-'& !e8!)rer&p). S#,#r'#)&, e()e o%,' #) (7 e1e+)&e"e 8! !#)&r7 +o!+e-'&, -e o-'<!7 8! per'o#-e,e 8! +#re # 1o() pro r#*#)/ +& e0+ep6'# (')&#6'',or e0pre( pre.7"&)e -e ,e e (#& #)&!+' +:!-/ -'! *o)'.e o%'e+)'.e/ +o!+e-'&, !& # p&)&) 1' e1e+)&#). Pe!)r& per'o#-# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e o '!-e*!'"#6'e -e +o!+e-'&/ +#re !& po#)e 1' *#' *'+7 -e+:) .#,o#re# )o)#,7 # -rep)&r',or (#,#r'#,e +&.e!')e pe!)r& per'o#-# re(pe+)'.7. I!-e*!'"#6'# -e +o!+e-'& -e o-'<!7 repre"'!)7 *e-'# "',!'+7 # .e!')&r',or -'! ,&!#B,&!',e 8! +#re e()e e1e+)&#) +o!+e-'&,/ *&,)'p,'+#)7 +& !&*7r&, -e "',e -e +o!+e-'&. I!-e*!'"#6'# -e +o!+e-'& -e o-'<!7 (e p,7)e9)e +& +e, p&6'! 5 "',e ,&+r7)o#re 8!#'!)e -e p,e+#re# 8! +o!+e-'&. Co!+e-'&, -e o-'<!7 po#)e 1' 8!)rer&p)/ ,# +erere# (#,#r'#)&,&'/ pe!)r& *o)'.e o%'e+)'.e. A! #3#)or&, po#)e re+<e*# (#,#r'#)&, -'! +o!+e-'&, -e o-'<!7/ 8! +#" -e 1or67 *#3or7 (#& pe!)r& '!)ere(e &r e!)e +#re '*p&! pre"e!6# (#,#r'#)&,&'. =! #+e() +#"/ #! #3#)or&, #re o%,' #6'# -e # (&por)# )o#)e +<e,)&'e,',e (#,#r'#)&,&' 9' #,e 1#*','e' (#,e/ !e+e(#re re.e!'r'' ,# ,o+&, -e *&!+7/ pre+&* 9' e.e!)&#,e,e pre3&-'+'' (&1er')e -e #+e()# +# &r*#re # 8!)rer&per'' +o!+e-'&,&' -e o-'<!7. =! +#"&, &!or e.e!'*e!)e 1#*','#,e -eo(e%')e/ (#,#r'#6'' #& -rep)&, ,# "',e ,'%ere p,7)')e/ +#re !& (e '!+,&- 8! -&r#)# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7. E.e!'*e!)e,e 1#*','#,e -eo(e%')e 9' !&*7r&, "',e,or ,'%ere p,7)')e (&!) ()#%',')e pr'! ,e e/ +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', (#& re &,#*e!)&, '!)er!. Co!+e-'',e pe!)r& 1or*#re# pro1e('o!#,7 >#r).14D2153 -'! Co-&, M&!+''? S#,#r'#6'' #& -rep)&, (7 %e!e1'+'e"e/ ,# +erere/ -e +o!+e-'' pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7. Co!+e-'',e pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7 (e po) #+or-# +& (#& 17r7 p,#)7 #? Co!+e-'',e 17r7 p,#)7 pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7 (e #+or-7 ,# (o,'+')#re# (#,#r'#)&,&'/ pe per'o#-# 1or*7r'' pro1e('o!#,e pe +#re (#,#r'#)&, o &r*e#"7 -'! '!'6'#)'.# (#. A! #3#)or&, po#)e re(p'! e (o,'+')#re# (#,#r'#)&,&'/ !&*#' +& #+or-&, ('!-'+#)&,&' (#&/ -&p7 +#"/ #+or-&, repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or/ 9' !&*#' -#+7 #%(e!6# (#,#r'#)&,&' #r pre3&-'+'# r#. -e(179&r#re# #+)'.')76''. Cerere# -e +o!+e-'& 17r7 p,#)7 pe!)r& 1or*#re# pro1e('o!#,7 )re%&'e (7 1'e 8!#'!)#)7 #! #3#)or&,&' +& +e, p&6'! o ,&!7 8!#'!)e -e e1e+)&#re# #+e()&'# 9' )re%&'e (7 pre+'"e"e -#)#

-e 8!+epere # ()# '&,&' -e 1or*#re pro1e('o!#,7/ -o*e!'&, 9' -&r#)# #+e()&'#/ pre+&* 9' -e!&*'re# '!()')&6'e' -e 1or*#re pro1e('o!#,7. E1e+)&#re# +o!+e-'&,&' 17r7 p,#)7 pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7 (e po#)e re#,'"# 9' 1r#+6'o!#) 8! +&r(&, &!&' #! +#,e!-#r'()'+/ pe!)r& (&(6'!ere# e0#*e!e,or -e #%(o,.'re # &!or 1or*e -e 8!.767*:!) (#& pe!)r& (&(6'!ere# e0#*e!e,or -e pro*o.#re 8! #!&, &r*7)or 8! +#-r&, '!()')&6'',or -e 8!.767*:!) (&per'or 8! +o!-'6'',e ()'p&,#)e *#' (&( re1er')o#re ,# +erere. %? =! +#"&, 8! +#re 8! +&r(&, &!&' #! +#,e!-#r'()'+ pe!)r& (#,#r'#6'' 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 25 -e #!' 9'/ re(pe+)'. 2 #!' +#,e!-#r'()'+' +o!(e+&)'.' pe!)r& (#,#r'#6'' 8! .:r()7 -e pe()e 25 -e #!'/ !& # 1o() #(' &r#)7 p#r)'+'p#re# ,# 1or*#re pro1e('o!#,7 pe +<e,)&'#,# #! #3#)or&,&'/ (#,#r'#)&, 8! +#&"7 #re -rep)&, ,# &! +o!+e-'& -e 1or*#re pro1e('o!#,7 p,7)') -e #! #3#)or -e p:!7 ,# 1E "',e ,&+r7)o#re. I!-e*!'"#6'# -e +o!+e-'& .# 1' ()#%',')7 ('*',#r +& +e# #+or-#)7 8! +#"&, +o!+e-'&,&' -e o-'<!7. Per'o#-# 8! +#re (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e +o!+e-'& p,7)') (e ()#%',e9)e -e +o*&! #+or+& #! #3#)or&,. Cerere# -e +o!+e-'& p,7)') pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7 .# 1' 8!#'!)#)7 +& +e, p&6'! o ,&!7 8!#'!)e -e e1e+)&#re# #+e()&'#. D&r#)# +o!+e-'&,&' pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7 !& po#)e 1' -e-&(7 -'! -&r#)# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 #!&#, 9' e()e #('*',#)7 &!e' per'o#-e -e *&!+7 e1e+)'.7 8! +e pr'.e9)e -rep)&r',e +&.e!')e (#,#r'#)&,&'/ #,)e,e -e+:) (#,#r'&,. 2.-. )reptul la protec$ia muncii B#"# ,e #,7@ #r).3F -'! Co!()')&6'# Ro*:!'e';

#r).$ #,'!.>1? 9' #r).1G121FG -'! Co-&, M&!+''; E Le e# !r.DEB1DD$ +& pr'.'re ,# pro)e+6'# *&!+'' >rep&%,'+#)7 8! Mo!')or&, O1'+'#, !r.4GB2EE1?. Or'+e (#,#r'#) +#re pre()e#"7 o *&!+7 %e!e1'+'#"7 -e +o!-'6'' -e *&!+7 #-e+.#)e #+)'.')76'' -e(179&r#)e/ -e pro)e+6'e (o+'#,7/ -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7. Nere(pe+)#re# #+e()or -e"'-er#)e #)r# e r7(p&!-ere# -'(+'p,'!#r7/ #-*'!'()r#)'.7/ *#)er'#,7 (#& pe!#,7. A! #3#)or&, #re o%,' #6'# (7 '# )o#)e *7(&r',e !e+e(#re pe!)r& pro)e3#re# .'e6'' 9' (7!7)76'' (#,#r'#6',or. A! #3#)or&, #re o%,' #6'# (7 #(' &re (e+&r')#)e# 9' (7!7)#)e# (#,#r'#6',or 8! )o#)e #(pe+)e,e ,e #)e -e *&!+7. D#+7 #! #3#)or&, #pe,e#"7 ,# per(o#!e (#& (er.'+'' e0)er'o#re/ #+e#()# !& 8, e0o!ere#"7 -e r7(p&!-ere 8! #+e() -o*e!'&. O%,' #6'',e (#,#r'#6',or 8! -o*e!'&, (e+&r')76'' 9' (7!7)76'' 8! *&!+7 !& po) #-&+e #)'! ere# re(po!(#%',')76'' #! #3#)or&,&'. M7(&r',e pr'.'!- (e+&r')#)e# 9' (7!7)#)e# 8! *&!+7 !& po) (7 -e)er*'!e/ 8! !'+' &! +#"/ o%,' #6'' 1'!#!+'#re pe!)r& (#,#r'#6'. A! #3#)or&, r7(p&!-e -e or #!'"#re# #+)'.')76'' -e #(' &r#re # (7!7)76'' 9' (e+&r')76'' 8! *&!+7. =! +&pr'!(&, re &,#*e!)e,or '!)er!e (&!) pre.7"&)e 8! *o- o%,' #)or'& re &,' pr'.'!- (e+&r')#)e# 9' (7!7)#)e# 8! *&!+7. =! e,#%or#re# *7(&r',or -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7 #! #3#)or&, (e +o!(&,)7 +& ('!-'+#)&, 9' +& +o*')e)&, -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7. A! #3#)or&, #re o%,' #6'# (7 #(' &re )o6' (#,#r'#6'' pe!)r& r'(+ -e #++'-e!)e -e *&!+7 9' %o,' pro1e('o!#,e/ 8! +o!-'6'',e ,e ''.

A! #3#)or&, #re o%,' #6'# (7 or #!'"e"e '!()r&'re# (#,#r'#6',or (7' 8! -o*e!'&, (e+&r')76'' 9' (7!7)76'' 8! *&!+7. I!()r&'re# (e re#,'"e#"7 per'o-'+/ pr'! *o-#,')76' ()#%',')e -e +o*&! #+or- -e +7)re #! #3#)or/ 8*pre&!7 +& +o*')e)&, -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7 9' +& ('!-'+#)&,Brepre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or. I!()r&'re# e()e o%,' #)or'e 8! +#"&, !o',or #! #3#6'/ #, +e,or +#re 89' (+<'*%7 ,o+&, -e *&!+7 (#& 1e,&, *&!+'' (#& #, +e,or +#re 89' re'#& #+)'.')#)e# -&p7 o 8!)rer&pere *#' *#re -e $ ,&!'. I!()r&'re# (e e1e+)&e#"7 8!#'!)e -e 8!+epere# e1e+)'.7 # #+)'.')76''. L# !'.e,&, 1'e+7r&' #! #3#)or (e +o!()')&'e &! +o*')e) -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7/ +& (+op&, -e # #(' &r# '*p,'+#re# (#,#r'#6',or ,# e,#%or#re# 9' #p,'+#re# -e+'"'',or 8! -o*e!'&, pro)e+6'e' *&!+''. Co*')e)&, -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7 (e +o!()')&'e 8! +#-r&, per(o#!e,or 3&r'-'+e -'! (e+)or&, p&%,'+/ pr'.#) 9' +ooper#)'()/ '!+,&('. +& +#p')#, ()r7'!/ +#re -e(179o#r7 #+)'.')76' pe )er')or'&, Ro*:!'e'. Co*')e)&, -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7 (e or #!'"e#"7 ,# #! #3#)or'' per(o#!e 3&r'-'+e ,# +#re (&!) 8!+#-r#6' +e, p&6'! 5E -e (#,#r'#6'. =! +#"&, 8! +#re +o!-'6'',e -e *&!+7 (&!) -eo(e%')e/ #+e()or +o*')e)e 9' pe!)r& #! #3#)or'' +#re #& *#' p&6'! -e 5E -e (#,#r'#6'. =! &!')76' -'(per(#)e )er')or'#, (e po) +o!()')&' *#' *&,)e +o*')e)e/ po)r'.') +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',. =! +#"&, 8! +#re !& (e '*p&!e +o!()')&'re# &!&' +o*')e)/ #)r'%&6'',e (pe+'1'+e #,e #+e()&'# .or 1' 8!-ep,'!')e -e re(po!(#%',&, +& pro)e+6'# *&!+'' !&*') -e #! #3#)or. Co*po!e!6#/ #)r'%&6'',e (pe+'1'+e 9' 1&!+6'o!#re# +o*')e)&,&' -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7 (&!) re ,e*e!)#)e pr'! or-'! #, *'!'()r&,&' *&!+'' 9' (o,'-#r')76'' (o+'#,e. Pro)e+6'# (#,#r'#6',or pr'! (er.'+'' *e-'+#,e A! #3#)or'' #& o%,' #6'# (7 #(' &re #++e(&, (#,#r'#6',or ,# (er.'+'&, *e-'+#, -e *e-'+'!7 # *&!+''. Ser.'+'&, *e-'+#, -e *e-'+'!7 # *&!+'' po#)e 1' &! (er.'+'& #&)o!o* or #!'"#) -e #! #3#)or (#& &! (er.'+'& #(' &r#) -e o #(o+'#6'e p#)ro!#,7. D&r#)# *&!+'' pre()#)e -e *e-'+&, -e *e-'+'!7 # *&!+'' (e +#,+&,e#"7 8! 1&!+6'e -e !&*7r&, -e (#,#r'#6' #' #! #3#)or&,&'/ po)r'.') ,e ''. Me-'+&, -e *e-'+'!7 # *&!+'' e()e *e*%r& -e -rep) 8! +o*')e)&, -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7. Pr'! ,e e (pe+'#,7 (&!) re ,e*e!)#)e #)r'%&6'',e (pe+'1'+e/ *o-&, -e or #!'"#re # #+)'.')76''/ or #!'(*&, -e +o!)ro,/ pre+&* 9' ()#)&)&, pro1e('o!#, #, *e-'+&,&' -e *e-'+'!7 # *&!+''. 2... )reptul la asociere B#"# ,e #,7@ #r).3G -'! Co!()')&6'# Ro*:!'e'; E #r).2 -'! Le e# ('!-'+#)e,or !r.54B2EE3 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.G3B2EE3?; 5 #r).G 9' #r).21G2235 -'! Co-&, M&!+''. S#,#r'#6'' 9' #! #3#)or'' (e po) #(o+'# ,'%er pe!)r& #p7r#re -rep)&r',or 9' pro*o.#re# '!)ere(e,or ,or pro1e('o!#,e/ e+o!o*'+e 9' (o+'#,e. S'!-'+#)e,e (&!) per(o#!e 3&r'-'+e '!-epe!-e!)e/ 17r7 (+op p#)r'*o!'#,/ +o!()')&')e 8! (+op&, #p7r7r'' 9' pro*o.7r'' -rep)&r',or +o,e+)'.e 9' '!-'.'-&#,e/ pre+&* 9' # '!)ere(e,or pro1e('o!#,e/ e+o!o*'+e/ (o+'#,e/ +&,)&r#,e 9' (por)'.e #,e *e*%r',or ,or. Co!-'6'',e 9' pro+e-&r# -e -o%:!-'re # per(o!#,')76'' 3&r'-'+e -e +7)re ('!-'+#)e (e re ,e*e!)e#"7 pr'! ,e e (pe+'#,7.

S'!-'+#)e,e p#r)'+'p7/ pr'! repre"e!)#!6' propr''/ 8! +o!-'6'',e ,e ''/ ,# !e o+'ere# 9' 8!+<e'ere# +o!)r#+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7/ ,# )r#)#)'.e 9' ,# #+or-&r' +& #&)or')76',e p&%,'+e 9' +& p#)ro!#)e,e/ pre+&* 9' 8! ()r&+)&r',e (pe+'1'+e -'#,o &,&' (o+'#, >8! +#-r&, *'!'()ere,or 9' pre1e+)&r',or 1&!+6'o!e#"7/ 8! +o!-'6'',e ,e ''/ +o*'('' -e -'#,o (o+'#,/ +& +#r#+)er +o!(&,)#)'./ 8!)re #-*'!'()r#6'# p&%,'+7/ ('!-'+#)e 9' p#)ro!#)?. E0er+'6'&, -rep)&,&' ('!-'+#, #, (#,#r'#6',or e()e re+&!o(+&) ,# !'.e,&, )&)&ror #! #3#)or',or/ +& re(pe+)#re# -rep)&r',or 9' ,'%er)76',or #r#!)#)e pr'! Co!()')&6'e 9' 8! +o!1or*')#)e +& -'(po"'6'',e Co-&,&' M&!+'' 9' ,e ',or (pe+'#,e. E()e '!)er"'(7 or'+e '!)er.e!6'e # #&)or')76',or p&%,'+e -e !#)&r7 # ,'*')# -rep)&r',e ('!-'+#,e (#& # ,e 8*p'e-'+# e0er+')#re# ,or ,e #,7. E()e '!)er"'(/ -e #(e*e!e#/ or'+e #+) -e '! er'!67 # p#)ro!',or (#& #, or #!'"#6'',or p#)ro!#,e/ 1'e -'re+)/ 1'e pr'! repre"e!)#!6'' (#& *e*%r'' ,or/ 8! +o!()')&'re# or #!'"#6'',or ('!-'+#,e (#& 8! e0er+')#re# -rep)&r',or ,or. L# +erere# *e*%r',or ,or/ ('!-'+#)e,e po) (7 8' repre"'!)e pe #+e9)'# 8! +#-r&, +o!1,'+)e,or -e -rep)&r'. Repre"e!)#!6',or #,e9' 8! or #!e,e ('!-'+#,e ,' (e #(' &r7 pro)e+6'# ,e ''. Pe -&r#)# *#!-#)&,&' 9' pe o per'o#-7 -e 2 #!' -e ,# 8!+e)#re# #+e()&'# repre"e!)#!6'' #,e9' 8! or #!e,e -e +o!-&+ere #,e ('!-'+#)e,or !& po) 1' +o!+e-'#6' pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&'/ pe!)r& !e+ore(p&!-ere# pro1e('o!#,7 (#& pe!)r& *o)'.e +e 6'! -e 8!-ep,'!'re# *#!-#)&,&' pe +#re ,2#& pr'*') -e ,# (#,#r'#6'' -'! &!')#)e. Repre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or L# #! #3#)or'' ,# +#re (&!) 8!+#-r#6' *#' *&,) -e 2E -e (#,#r'#6' 9' -#+7 !'+' &!&, !& e()e *e*%r& -e ('!-'+#)/ '!)ere(e,e #+e()or# po) 1' pro*o.#)e 9' #p7r#)e -e repre"e!)#!6'' ,or/ #,e9' 9' *#!-#)#6' (pe+'#, 8! #+e() (+op. Repre"e!)#!6'' (&!) #,e9' 8! +#-r&, #-&!7r'' e!er#,e # (#,#r'#6',or/ +& .o)&, # +e, p&6'! 3&*7)#)e -'! !&*7r&, )o)#, #, (#,#r'#6',or. Repre"e!)#!6'' !& po) (7 -e(179o#re #+)'.')76' +e (&!) re+&!o(+&)e pr'! ,e e e0+,&('. ('!-'+#)e,or. Po) 1' #,e9' repre"e!)#!6' !&*#' (#,#r'#6'' +#re #& 8*p,'!') .:r()# -e 21 -e #!' 9' #& ,&+r#) ,# #! #3#)or +e, p&6'! &! #! 17r7 8!)rer&pere. Co!-'6'# .e+<'*'' !& e()e !e+e(#r7 8! &!')76',e !o&28!1''!6#)e. N&*7r&, repre"e!)#!6',or #,e9' #' (#,#r'#6',or (e ()#%',e9)e -e +o*&! #+or- +& #! #3#)or&,/ 8! r#por) +& !&*7r&, -e (#,#r'#6' #' #+e()&'#. D&r#)# *#!-#)&,&' !& po#)e 1' *#' *#re -e 2 #!'. Repre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or #& &r*7)o#re,e #)r'%&6'' pr'!+'p#,e@ #? (7 &r*7re#(+7 re(pe+)#re# -rep)&r',or (#,#r'#6',or/ 8! +o!1or*')#)e +& ,e '(,#6'# 8! .' o#re/ +& +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',/ +& +o!)r#+)e,e '!-'.'-&#,e -e *&!+7 9' +& re &,#*e!)&, '!)er!; %? (7 p#r)'+'pe ,# re &,#*e!)&, '!)er!; +? (7 pro*o.e"e '!)ere(e,e (#,#r'#6',or re1er')o#re ,# (#,#r'&/ +o!-'6'' -e *&!+7/ )'*p -e *&!+7 9' )'*p -e o-'<!7/ ()#%',')#)e 8! *&!+7/ pre+&* 9' or'+e #,)e '!)ere(e pro1e('o!#,e/ e+o!o*'+e 9' (o+'#,e ,e #)e -e re,#6'',e -e *&!+7; -? (7 (e('"e"e '!(pe+)or#)&, -e *&!+7 +& pr'.'re ,# !ere(pe+)#re# -'(po"'6'',or ,e #,e 9' #,e +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',. A)r'%&6'',e repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or/ *o-&, -e 8!-ep,'!'re # #+e()or#/ pre+&* 9' -&r#)# 9' ,'*')e,e *#!-#)&,&' ,or (e ()#%',e(+ 8! +#-r&, #-&!7r'' e!er#,e # (#,#r'#6',or/ 8! +o!-'6'',e ,e ''.

T'*p&, #,o+#) e0er+')7r'' *#!-#)&,&' repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or e()e -e 2E -e ore pe ,&!7 9' (e +o!('-er7 )'*p e1e+)'. ,&+r#)/ 1''!- (#,#r'"#) +ore(p&!"7)or. Pe )o#)7 -&r#)# e0er+')7r'' *#!-#)&,&' repre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or !& po) 1' +o!+e-'#6' pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&'/ pe!)r& !e+ore(p&!-ere# pro1e('o!#,7 (#& pe!)r& *o)'.e +e 6'! -e 8!-ep,'!'re# *#!-#)&,&' pe +#re ,2#& pr'*') -e ,# (#,#r'#6'. P#)ro!#)&, P#)ro!&,/ -e!&*') #! #3#)or/ e()e per(o#!# 3&r'-'+7 8!*#)r'+&,#)7 (#& per(o#!# 1'"'+7 #&)or'"#)7 po)r'.') ,e ''/ +#re #-*'!'()re#"7 9' &)','"e#"7 +#p')#,&,/ '!-'1ere!) -e !#)&r# #+e()&'#/ 8! (+op&, o%6'!er'' -e pro1') 8! +o!-'6'' -e +o!+&re!67/ 9' +#re #! #3e#"7 *&!+7 (#,#r'#)7. P#)ro!#)e,e (&!) or #!'"#6'' #,e p#)ro!',or/ #&)o!o*e/ 17r7 +#r#+)er po,')'+/ 8!1''!6#)e +# per(o#!e 3&r'-'+e -e -rep) pr'.#)/ 17r7 (+op p#)r'*o!'#,. P#)ro!#)e,e (e po) +o!()')&' 8! &!'&!'/ 1e-er#6''/ +o!1e-er#6'' p#)ro!#,e (#& 8! #,)e ()r&+)&r' #(o+'#)'.e. P#)ro!#)e,e repre"'!)7/ (&(6'! 9' #p7r7 '!)ere(e,e *e*%r',or ,or 8! re,#6'',e +& #&)or')76',e p&%,'+e/ +& ('!-'+#)e,e 9' +& #,)e per(o#!e 3&r'-'+e 9' 1'"'+e/ po)r'.') propr'',or ()#)&)e 9' 8! #+or+& pre.e-er',e ,e ''. L# +erere# *e*%r',or ,or/ p#)ro!#)e,e 8' po) repre"e!)# pe #+e9)'# 8! +#"&, +o!1,'+)e,or -e -rep)&r'. Me*%r',or or #!e,or -e +o!-&+ere #,e(e #,e p#)ro!#)e,or ,' (e #(' &r7 pro)e+6'# ,e '' +o!)r# or'+7ror 1or*e -e -'(+r'*'!#re/ +o!-'6'o!#re/ +o!()r:! ere (#& ,'*')#re # e0er+')7r'' 1&!+6'',or ,or. P#)ro!#)e,e (&!) p#r)e!er' (o+'#,' 8! re,#6'',e +o,e+)'.e -e *&!+7/ p#r)'+'p:!-/ pr'! repre"e!)#!6' propr''/ ,# !e o+'ere# 9' 8!+<e'ere# +o!)r#+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7/ ,# )r#)#)'.e 9' #+or-&r' +& #&)or')76',e p&%,'+e 9' +& ('!-'+#)e,e/ pre+&* 9' 8! ()r&+)&r',e (pe+'1'+e -'#,o &,&' (o+'#,. Co!()')&'re# 9' 1&!+6'o!#re# #(o+'#6'',or p#)ro!#,e/ pre+&* 9' e0er+')#re# -rep)&r',or 9' o%,' #6'',or #+e()or# (&!) re ,e*e!)#)e pr'! ,e e. E()e '!)er"'(7 or'+e '!)er.e!6'e # #&)or')76',or p&%,'+e/ # (#,#r'#6',or (#& # ('!-'+#)&,&' 8! e0er+')#re# -rep)&r',or p#)ro!#,e. 2./. )reptul la gre' B#"# ,e #,7@ #r).4E #,'!.1 -'! Co!()')&6'# Ro*:!'e';

Le e# !r.1$FB1DDD pr'.'!- (o,&6'o!#re# +o!1,'+)e,or -e *&!+7 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.5F2B1DDD?; #r).25E2253 -'! Co-&, M&!+''. S#,#r'#6'' #& -rep)&, ,# re.7 pe!)r& #p7r#re# '!)ere(e,or pro1e('o!#,e/ e+o!o*'+e 9' (o+'#,e. Gre.# repre"'!)7 8!+e)#re# .o,&!)#r7 9' +o,e+)'.7 # ,&+r&,&' -e +7)re (#,#r'#6'. P#r)'+'p#re# (#,#r'#6',or ,# re.7 e()e ,'%er7. L'*')#re# (#& '!)er"'+ere# -rep)&,&' ,# re.7 po#)e '!)er.e!' !&*#' 8! +#"&r',e 9' pe!)r& +#)e or'',e -e (#,#r'#6' pre.7"&)e e0pre( -e ,e e. P#r)'+'p#re# ,# re.7 !& repre"'!)7 o 8!+7,+#re # o%,' #6'',or (#,#r'#6',or 9' !& po#)e #.e# -rep) +o!(e+'!67 (#!+6'o!#re# -'(+'p,'!#r7. Mo-&, -e e0er+')#re # -rep)&,&' ,# re.7 (e ()#%',e9)e pr'! ,e e (pe+'#,7.

C# e1e+) 3&r'-'+/ pe per'o#-# re.e' (e (&(pe!-7 +o!)r#+)e,e '!-'.'-&#,e -e *&!+7 #,e +e,or +#re p#r)'+'p7 ,# re.7. 2.10. Egalitatea de tratament B#"# ,e #,7@ #r).5 -'! Co-&, M&!+''. =! +#-r&, re,#6'',or -e *&!+7 1&!+6'o!e#"7 pr'!+'p'&, e #,')76'' -e )r#)#*e!) 1#67 -e )o6' (#,#r'#6'' 9' #! #3#)or''. Or'+e -'(+r'*'!#re -'re+)7 (#& '!-'re+)7 1#67 -e &! (#,#r'#) %#"#)7 pe +r')er'' -e (e0/ or'e!)#re (e0&#,7/ +#r#+)er'()'+' e!e)'+e/ .:r()7/ #p#r)e!e!67 !#6'o!#,7/ r#(7/ +&,o#re/ e)!'+e/ re,' 'e/ op6'&!e po,')'+7/ or' '!e (o+'#,7/ <#!-'+#p/ (')&#6'e (#& re(po!(#%',')#)e 1#*','#,7/ #p#r)e!e!67 or' #+)'.')#)e ('!-'+#,7/ e()e '!)er"'(7. 2.11. ,onsensul !i "una1credin$ n rela$iile de munc B#"# ,e #,7@ #r).F -'! Co-&, M&!+''. Re,#6'',e -e *&!+7 (e %#"e#"7 pe pr'!+'p'&, +o!(e!(&#,')76'' 9' #, %&!e'2+re-'!6e. Pe!)r& %&!# -e(179&r#re # re,#6'',or -e *&!+7/ p#r)'+'p#!6'' ,# r#por)&r',e -e *&!+7 (e .or '!1or*# 9' (e .or +o!(&,)# re+'pro+/ 8! +o!-'6'',e ,e '' 9' #,e +o!)r#+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7. &. 2istemul legisla$iei muncii A+)e,e !or*#)'.e +#re re ,e*e!)e#"7 r#por)&, 3&r'-'+ -e *&!+7 !& (&!) '"o,#)e +' (&!) or #!'"#)e 8!)r2&! ('()e*. =! .:r1&, 'er#r<'e' (e (')&e#"7 Co!()')&6'# 2 ,e e# 1&!-#*e!)#,7/ &r*#)7 -e ,e ',e or #!'+e (#& ,e ',e or-'!#re. Re &,# +#re (e -e(pr'!-e -'! #+e() ('()e* !or*#)'. e()e #+ee# +7 or'+e #+) !or*#)'. )re%&'e (7 1'e +o!1or* +& #+)e,e !or*#)'.e #.:!- o 1or67 3&r'-'+7 (&per'o#r7. A()1e,/ ,e ',e !& po) -ero # -e ,# !or*e,e 8!(+r'(e 8! Co!()')&6'# Ro*:!'e'. Ho)7r:r',e G&.er!&,&' !& po) -ero # -e ,# pre.e-er',e Co!()')&6'e' 9' ,e ',or '#r or-'!e,e *'!'9)r',or/ #,e +o!-&+7)or',or +e,or,#,)e or #!e +e!)r#,e (#& #,e #-*'!'()r#6'e' ,o+#,e !& po) -ero # -e ,# pre.e-er',e ,e ',or 9' <o)7r:r',or G&.er!&,&'. =! pr'!+'p'&/ ,e '(,#6'# *&!+'' e()e &!')#r7/ !or*e,e #+e()e'# re ,e*e!):!- r#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 #,e )&)&ror +#)e or'',or -e (#,#r'#6' >e0e*p,&@ Le e#2Co-&, M&!+'' !r.53B2EE3 p&%,'+#)7 8! Mo!')or&, O1'+'#, !r.G2B2EE3?. A,)e,e re ,e*e!)e#"7 r#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7 #,e #!&*')or +#)e or'' -e (#,#r'#6' >e0e*p,&@ pe!)r& (e+)or&, %& e)#r 2 Le e# !r.4EB1DD1 rep&%,'+#)7/ Ho)7r:re# G&.er!&,&' !r.2F1B1DD3/ Le e# !r.12FB1DDG/ Or-o!#!6# -e &r e!67 # G&.er!&,&' !r.24B2EEE e)+.?. (. 3%'oarele dreptului muncii I".o#re,e -rep)&,&' *&!+'' +o!()')&'e #!(#*%,&, -e #+)e !or*#)'.e +#re re ,e*e!)e#"7 r#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+7. Co!()')&6'# Ro*:!'e' &!e,e -rep)&r' 1&!-#*e!)#,e #,e +e)76e!',or re1er')o#re ,# *&!+7 (&!) 8!(+r'(e 8! Co!()')&6'e >-rep)&, ,# #(o+'ere 2 #r).3G/ -rep)&, ,# pro)e+6'e *&!+'' 2 #r).3F/ -rep)&, ,# re.7 2 #r).4E?;

pr'!+'p'',e 1&!-#*e!)#,e #,e -rep)&,&' *&!+'' #& +# '".or pr'*#r )e0)e,e +o!()')&6'o!#,e >!e8! r7-'re# -rep)&,&' ,# *&!+7 9' ,'%er)#)e# *&!+''/ !e o+'ere# +o!-'6'',or -e *&!+7 9' -rep)&, ,# o-'<!7/ )o#)e re ,e*e!)#)e ,# #r).3F?. Co-&, M&!+'' Co-&, M&!+'' #pro%#) pr'! Le e# !r.53B2EE3 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.G2BE5.E2.2EE3? '!)r7 8! .' o#re ,# -#)# -e 1 *#r)'e 2EE3. Pre"e!)&, +o- re ,e*e!)e#"7 )o)#,')#)e# r#por)&r',or '!-'.'-&#,e 9' +o,e+)'.e -e *&!+7/ *o-&, 8! +#re (e e1e+)&e#"7 +o!)ro,&, #p,'+7r'' re ,e*e!)7r',or -'! -o*e!'&, r#por)&r',or -e *&!+7/ pre+&* 9' 3&r'(-'+6'# *&!+''. Co-&, M&!+'' (e #p,'+7 9' r#por)&r',or -e *&!+7 re ,e*e!)#)e pr'! ,e ' (pe+'#,e !&*#' 8! *7(&r# 8! +#re #+e()e# !& +o!6'! -'(po"'6'' (pe+'1'+e -ero #)or''. D'(po"'6'',e +&pr'!(e 8! +o- (e #p,'+7@ #? +e)76e!',or ro*:!' 8!+#-r#6' +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7/ +#re pre()e#"7 *&!+7 8! Ro*:!'#; %? +e)76e!',or ro*:!' 8!+#-r#6' +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 8! ()r7'!7)#)e/ 8! %#"# &!or +o!)r#+)e 8!+<e'#)e +& &! #! #3#)or ro*:!/ +& e0+ep6'# +#"&,&' 8! +#re ,e '(,#6'# ()#)&,&' pe #, +7r&' )er')or'& (e e0e+&)7 +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e *#' 1#.or#%',7; +? +e)76e!',or ()r7'!' (#& #p#)r'"',or 8!+#-r#6' +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7/ +#re pre()e#"7 *&!+7 pe )er')or'&, Ro*:!'e'/ 8! +o!-'6'',e ,e ''; -? per(o#!e,or +#re #& -o%:!-') ()#)&)&, -e re1& '#) 9' (e 8!+#-re#"7 +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe )er')or'&, Ro*:!'e'/ 8! +o!-'6'',e ,e ''; e? &+e!'+',or +#re pre()e#"7 *&!+7 8! %#"# &!&' +o!)r#+) -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7; 1? #! #3#)or',or/ per(o#!e 1'"'+e 9' 3&r'-'+e; ? or #!'"#6'',or ('!-'+#,e 9' p#)ro!#,e. Co-&, M&!+'' e()e ()r&+)&r#) pe )'),&r' '#r 8! +#-r&, #+e()or# pe +#p')o,e 9' (e+6'&!'. T'),&, I +o!6'!e -'(po"'6'',e e!er#,e/ re(pe+)'. ,# C#p.I 2 -o*e!'&, -e #p,'+#re 9' ,# C#p.II 2 pr'!+'p'' 1&!-#*e!)#,e. T'),&, II re ,e*e!)e#"7 +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7/ re(pe+)'.@ C#p.I 2 8!+<e'ere# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7; C#p.II 2 e0e+&)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7; C#p.III 2 *o-'1'+#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7; C#p.IV 2 (&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7; C#p.V 2 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7; C#p.VI 2 +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7; C#p.VII 2 *&!+# pr'! # e!) -e *&!+7 )e*por#r7; C#p.VIII 2 +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 +& )'*p p#r6'#,; C#p.IJ 2 *&!+# ,# -o*'+','&. T'),&, III re ,e*e!)e#"7 )'*p&, -e *&!+7 9' -e o-'<!7/ re(pe+)'.@ C#p.I 2 )'*p&, -e *&!+7; C#p.II 2 rep#&(&r' per'o-'+e; C#p.III 2 +o!+e-'',e. T'),&, IV re ,e*e!)e#"7 (#,#r'"#re#/ re(pe+)'.@ C#p.I 2 -'(po"'6'' e!er#,e; C#p.II 2 (#,#r'&, *'!'* #r#!)#); C#p.III 2 p,#)# (#,#r'&,&'; C#p.IV 2 1o!-&, -e #r#!)#re pe!)r& p,#)# +re#!6e,or (#,#r'#,e;

C#p.V 2 pro)e+6'# -rep)&r',or (#,#r'#6',or 8! +#"&, )r#!(1er&,&' 8!)repr'!-er''/ #, &!')76'' (#& #, &!or p7r6' #,e #+e()e'#. T'),&, V re ,e*e!)e#"7 (7!7)#)e# 9' (e+&r')#)e# *&!+''/ re(pe+)'.@ C#p.I 2 re &,' e!er#,e; C#p.II 2 +o*')e)&, -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7; C#p.III 2 pro)e+6'# (#,#r'#6',or pr'! (er.'+'' *e-'+#,e. T'),&, VI re ,e*e!)e#"7 1or*#re# pro1e('o!#,7/ re(pe+)'.@ E C#p.I 2 -'(po"'6'' e!er#,e; C#p.II 2 +o!)r#+)e (pe+'#,e -e 1or*#re pro1e('o!#,7 or #!'"#)7 -e #! #3#)or; C#p.III 2 +o!)r#+)&, -e &+e!'+'e ,# ,o+&, -e *&!+7. T'),&, VII re ,e*e!)e#"7 -'#,o &, (o+'#,/ re(pe+)'.@ C#p.I 2 -'(po"'6'' e!er#,e; C#p.II 2 ('!-'+#)e,e; C#p.III 2 repre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or; C#p.IV 2 p#)ro!#)&,. T'),&, VIII re ,e*e!)e#"7 +o!)r#+)e,e +o,e+)'.e -e *&!+7. T'),&, IJ re ,e*e!)e#"7 +o!1,'+)e,e -e *&!+7. T'),&, J re ,e*e!)e#"7 ro,&, I!(pe+6'e' M&!+'' 9' # or #!e,or (#,e )er')or'#,e. T'),&, JI re ,e*e!)e#"7 r7(p&!-ere# 3&r'-'+7/ re(pe+)'.@ C#p.I 2 re &,#*e!)&, '!)er!; C#p.II 2 r7(p&!-ere# -'(+'p,'!#r7; C#p.III 2 r7(p&!-ere# p#)r'*o!'#,7; C#p.IV 2 r7(p&!-ere# +o!)r#.e!6'o!#,7; E C#p.V 2 r7(p&!-ere# pe!#,7. T'),&, JII re ,e*e!)e#"7 3&r'(-'+6'# *&!+''. T'),&, JIII +&pr'!-e -'(po"'6'' )r#!"')or'' 9' 1'!#,e. =! or-'!e# 1or6e' 3&r'-'+e/ 8! +#-r&, ('()e*&,&' ,e '(,#6'e' *&!+'' (&!) ,e ',e/ or-o!#!6e,e 9' <o)7r:r',e G&.er!&,&'/ pre+&* 9' or-'!e,e *'!'9)r',or/ #,e +o!-&+7)or',or +e,or,#,)e or #!e +e!)r#,e (#& #,e #-*'!'()r#6'e' ,o+#,e. A+e()e# (&!) pre"e!)#)e 8! #!e07. ANEJK

4egi
Nr. 31BD1 4EBD1 ,aracteri%are Monitorul 5#icial Pr'.'!- ()#%','re# -&r#)e' )'*p&,&' -e *&!+# (&% F oreB"' pe!)r& $4BD1 (#,#r'#6'' +#re ,&+re#"7 '! +o!-'6'' -eo(e%')e L .7)7*7)o#re/ re,e (#& per'+&,o#(e S#,#r'"#re# pre9e-'!)e,&' (' &.er!&,&' Ro*:!'e' pre+&* (' # 1$2BD3 per(o!#,&,&' pre9e-'!6'e'/ &.er!&,&' (' #, +e,or,#,)e or #!e #,e p&)er'' e0e+&)'.e >)o#)e -rep)&r',e (#,#r'#,e *#' p&6'! (#,#r'',e -e %#"#?. A!e0# 11 L p,#)# +o,#%or#)or',or '! *'!'()ere >+o!.e!6'' +'.',e? C& pr'.'re ,# pro)e+6'# *&!+'' >o%,' #)'.')#)e# e0#*e!&,&' 4GBE1 *e-'+#, ,# #! #3#re/ 8!#'!)e# 8!+<e'er'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+#? rep&%,'+#)# Pr'.'!- +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+# 1F4BDF S)#)&)&, per(o!#,&,&' -'-#+)'+ >8!+#-r#re/ (#,#r'"#re/ +o!+e-'& 15FBDG -e o-'<!#? S'()e*&, -e ()#%','re # (#,#r'',or -e %#"# '! (e+)or&, %& e)#r (' # 2$$BDF '!-e*!'"#6'',or pe!)r& per(o#!e +#re o+&p# #unc$ii de demnitate pu"lica >1#+e )r'*')er' ,# e.#,&#re# per(o!#,&,&'?

DEBD$ 13EBD$ 12FBDG 154BDF

142BDF 145BDF 13EBDD 1$FBDD 1FFBDD 2E3BDD 21EBDD 1DBEE

Pr'.'!- #+or-#re# )'+<e)e,or -e *#(# Pr'.'!- 8!1''!6#re#/ or #!'"#re# (' 1&!+6'o!#re# A e!6'e' N#6'o!#,e pe!)r& O+&p#re# Aor6e' -e M&!+# Pr'.'!- *#(&r' -e pro)e+6'e # per(o#!e,or 8!+#-r#)e '! *&!+# >*o-'1. (' +o*p,. pr'! OUG 3$BDD; r#por)&r',e +& '!(pe+6'',e )er')or'#,e -e *&!+#? Pr'.'!- (o,&6'o!#re# +o!1,'+)e,or -e *&!+# Pr'.'!- ()#)&)&, 1&!+6'o!#r',or p&%,'+'/ *o-'1. 9' +o*p,. pr'! OUG F2BEE 9' OUG 2F4BEE

2$EBDF 2$1BDF 355BDD 4$1BDD

15$BEE 1EFBDD G$BE2 2E2BE2 11$BE2 33FBE2 &(*602 &-5602 5EGBE2 $32BE2 54BE3

5F2BDD $EEBDD 2D3BEE $D$BEE Pr'.'!- per*'(e,e -e *&!+# >+e)76e!' ()r7'!'?/ *o-'1'+#)7 9' $4$BDD; +o*p,e)#)7 pr'! OUG !r.32B2EE3 $2BE3 Pr'.'!- +o!+e-'&, p#)er!#, >'! pr'*e,e F (7p)7*:!' -e ,# $54BDD !#9)ere? Pr'.'!- ('()e*&, p&%,'+ -e pe!('' (' #,)e -rep)&r' -e #(' &r7r' 14EBEE (o+'#,e 1F3BEE OUG 41BEE; OUG 2D4BEE; OUG 4DBE1; OUG 1EGBE1 GEGBEE 1$1BEE 352BEE Pr'.'!- pro)e+6'# +e)76e!',or ro*#!' +#re ,&+re#"7 '! ()r7'!7)#)e 3$4BEE OG 43BE2 *o-'1. pr'! OG 43BE2 2 MO 5GFBE2 Pe!)r& 8!1''!6#re# (' or #!'"#re# '!(pe+6'e' *&!+'' G4EBE2 Pr'.'!- ('()e*&, #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3 (' ()'*&,#re# o+&p7r'' 1E3BE2 1or6e' -e *&!+#/ *o-'1 pr'! OUG 124BE22MO G4EBE2 Pr'.'!- e #,')#)e# -e 9#!(e '!)re 1e*e' (' %7r%#6' 3E1BE2 Pr'.'!- pre.e!'re# (' +o*%#)ere# *#r '!#,'"7r'' (o+'#,e 1D3BE2 Pr'.'!- #pro%#re# OUG 4DB2EE1 pe!)r& *o-'1'+#re# (' 44$BE2 +o*p,e)#re# Le '' 1DB2EEE pr'.'!- ('()e*&, -e pe!('' (' #,)e -rep)&r' -e #(' &r7r' (o+'#,e. A(' &r7r' pe!)r& #++'-e!)e -e *&!+# (' %o,' pro1e('o!#,e 454BE2 Pe!)r& #pro%#re# OG 12DB2EEE >MO 43EBEE? pr'.'!- 1or*#re# 43$BE2 pro1e('o!#,# # #-&,6',or2 rep&%,. 8! MO G11BE2 Pr'.'!- or #!'"#re (' -e(1. &!or #+)'.')76' e+o!o*'+e -e +7)re 5F2BE2 per(o#!e 1'"'+e >!or*e *e)o-. 8! )er*e! -e DE "',e? Le e# %& e)&,&' #(' &r7r',or (o+'#,e -e ()#) pe #!&, 2EE3 Le e# ('!-'+#)e,or 5rdonan$e de 7rgen$ ale Gu'ernului

Nr. DFBDD 1E2BDD 24BEE DDBEE 221BEE

,aracteri%are

Monitorul 5#icial Pr'.'!- pro)e+6'# (o+'#,# # per(o#!e,or #,e +7ror +o!)r#+)e 3E3BDD '!-'.'-&#,e -e *&!+# .or 1' -e(17+&)e +# &r*#re # +o!+e-'er',or +o,e+)'.e Pr'.'!- pro)e+6'# (o+'#,# (' 8!+#-r#re# '! *&!+# # per(o#!e,or 31EBDD +& <#!-'+#p Pr'.'!- ('()e*&, -e ()#%','re # (#,#r'',or -e %#"# pe!)r& 13FBEE per(o!#,&, +o!)r#+)&#, -'! (e+)or&, %& e)#r Pr'.'!- *#(&r',e +e po) 1' #p,'+#)e '! per'o#-# +& )e*per#)&r' 3E4BEE e0)re*e pe!)r& per(o#!e 8!+#-r#)e '! *&!+# Pe!('',e (' #,)e -rep)&r' -e #(' &r7r' (o+'#,e #,e $1EBEE #.o+#6',or>Apro%#)# pr'! ,e e# 452BE1? 413BE1

2D4BEE

15EBE2 14GBE2 1GGBE2 1D1BE2

1D2BE2 1D$BE2

1D4BE2

Mo-'1'+#re# (' +o*p,e)#re# ,e '' 145BDF pe!)r& 8!1''!6#re#/ or #!'"#re# (' 1&!+6'o!#re# A e!6'e' N#6'o!#,e pe!)r& O+&p#re# Aor6e,or -e M&!+# pre+&* (' # ,e '' 1DBEE pr'.'!- ('()e*&, p&%,'+ -e pe!('' (' #,)e -rep)&r' (' #(' &r7r' (o+'#,e Pr'.'!- or #!'"#re# (' 1&!+6'o!#re# ('()e*&,&' -e #(' &r7r' (o+'#,e -e (7!7)#)e Pe!)r& re ,e*e!)#re# &!or pro%,e*e 1'!#!+'#re (' pe!)r& *o-'1'+#re# &!or #+)e !or*#)'.e/ #pro%#)7 pr'! Le e# 41BE3 Pr'.'!- (#,#r'"#re# (' #,)e -rep)&r' #,e *# '()r#6',or Pr'.'!- +re9)er',e (#,#r'#,e +e (# .or #+or-# '! #!&, 2EE3 per(o!#,&,&' %& e)#r (#,#r'"#) po)r'.') OUG 24BEE pr'.'!('()e*&, -e ()#%','re # (#,#r'',or -e %#"# p). per(o!#,&, +o!)r#+)&#, -'! (e+)or&, %& e)#r (' p). per(o!#,&, (#,#r'"#) po)r'.') #!e0e,or II (' III ,# Le e# !r. 154B1DDF pr'.'!- ('()e*&, -e ()#%','re # (#,#r'',or -e %#"7 8! (e+)or&, %& e)#r (' # '!-e*!'"#6'',or p). per(o#!e +#re o+&p7 1&!+6'' -e -e*!')#)e p&%,'+7 Pr'.'!- re ,e*e!)#re# -rep)&r',or -e !#)&r# (#,#r'#,7 #,e 1&!+6'o!#r',or p&%,'+' pr'.'!- +re9)er',e (#,#r'#,e +e (e .or #+or-# '! #!&, 2EE3 per(o!#,&,&' -'! 8!.767*:!)/ (#,#r'"#) pr'.'!- OUG !r. FBEE p). *o-'1'+#re# (' +o*p,e)#re# Le '' !r. 12FB1DDG pr'.'!- ()#)&)&, per(o!#,&,&' -'-#+)'+/ re1er')or ,# ()#%','re# (#,#r'',or -e %#"# #,e per(o!#,&,&' -'! 8!.767*:!) (' p). #%ro #re# &!or -'(po"'6'' #,e Le '' !r. 154B1DDF pr'.'!- ('()e*&, -e ()#%','re # (#,#r'',or -e %#"# '! (e+)or&, %& e)#r (' # '!-e*!'"#6'',or p). per(o#!e +#re o+&p# 1&!+6'' -e -e*!')#)e p&%,'+# Pr'.'!- re '*&, ()r7'!',or '! Ro*:!'# 8otr9ri de Gu'ern

GEGBEE

F3FBE2 F21BE2; 51BE3 D24BE2 D51BE2

D4DBE2 D54BE2

D55BE2

Nr. 25EBD2

,aracteri%are Pr'.'!- +o!+e-'',e -e o-'<!# (' #,)e +o!+e-'' #,e (#,#r'#6',or -'! #-*'!'()r#6'# p&%,'+#/ re '',e #&)o!o*e +& (pe+'1'+ -eo(e%') (' -'! &!')76',e %& e)#re Mo-'1. pr'! OG 2DBD5 pr'.'!- p,#)# -rep)&r',or +&.e!')e (#,#r'#6',or -'! #-*'!'()r#6'# p&%,'+#/ #,)e &!')#r' %& e)#re (' -'! re '',e #&)o!o*e +& (pe+'1'+ -eo(e%') pe!)r& +o!+e-'&, -e o-'<!# !ee1e+)&#)e #pro%#)# pr'! Le e# 133BD5 Pr'.'!- (#,#r'"#re# per(o!#,&,&' -'! &!')76',e %& e)#re Pr'.'!- -rep)&r',e %7!e9)' #,e (#,#r'#6',or '!()')&6'',or p&%,'+e (' re '',or #&)o!o*e +& (pe+'1'+ -eo(e%') pe per'o#-# -e,e 7r''/ -e)#97r'' 9' -ep,#(7r'' '! +#-r&, ,o+#,')76',or 8! '!)ere(&, (er.'+'&,&' >e0'()# (' o re ,e*e!)#re pe!)r& (e+)or&, pr'.#)? Pr'.'!- ()#%','re# +o!-'6'',or '! +#re po) pre()# *&!+# per(o#!e,e +#re !& 8!+<e'e +o!)r#+)e '!-'.'-&#,e -e *&!+# (' *o-&, -e &)','"#re # (&*e,or repre"e!):!- +o*'('o!&, per+ep&) -e '!(pe+6'# )er')or'#,# -e *&!+# re(pe+)'. -'re+6'# e!er#,# -e *&!+# (' (o,'-#r')#)e (o+'#,# Pe!)r& #pro%#re# Nor*e,or *e)o-o,o '+e -e #p,'+#re # pre.e-er',or OUG DDBEE pr'.'!- *#(&r',e +e po) 1' #p,'+#)e '! per'o#-# +& )e*per#)&r' e0)re*e pe!)r& pro)e+6'# per(o!#,&,&' 8!+#-r#) '! *&!+#

Monitorul 5#icial Rep. 11FBD5 2EEBD5 3E1BD5 135BD3 1G4BD5 rep. 22EBD$ 5$EBDD

2F1BD3 543BD5

D35BDD

5FEBEE

315BEE

11F$BEE

4BE1 2$1BE1 3F4BE1 1EF3BE1 1EF4BE1 1EF5BE1 1EF$BE1 1EFGBE1 132EBE1 3GGBE2 1G4BE2 2GGBE2 2GFBE2

Pentru apro"area 4istei cuprin%9nd urgentele medico1 $31BEE c+irurgicale precum si "olile in#ecto1contagioase din grupa A pentru care asigura$ii "ene#icia% de indemni%a$ii pentru incapacitate temporara de munca #r condi$ii de stagiu de coti%are. :* luni %ile lucratoare din ultimele 12 luni ; pentru perioada nedeterminata si 12 luni %ile lucratoare din ultimele 2( lui ; pentru perioada determinata< Pr'.'!- or #!'"#re# (' 1&!+6'o!#re# M'!'()er&,&' M&!+'' (' DBE1 So,'-#r')76'' So+'#,e. Pr'.'!- +r')er'',e (' *e)o-o,o '# -e 8!+#-r#re # ,o+&r',or -e *&!+# '! +o!-'6'' -eo(e%')e Pe!)r& #pro%#re# !or*e,or *e)o-o,o '+e -e #p,'+#re # Le '' 15$BEE pr'.'!- pro)e+6'# +e)76e!',or ro*#!' +#re ,&+re#"7 '! ()r7'!7)#)e Pr'.'!- or #!'"#re# (' 1&!+6'o!#re# +o*'('',or -e -'(+'p,'!# -'! +#-r&, #&)or')#r',or '!()')&6'',or p&%,'+e Pr'.'!- #pro%#re# Me)o-o,o 'e' -e e.#,&#re # per1or*#!)e,or pro1e('o!#,e '!-'.'-&#,e #,e 1&!+6'o!#r',or p&%,'+'/ pre+&* (' -e +o!)e()#re # +#,'1'+#)'.e,or #+or-#)e Pr'.'!- or #!'"#re# per'o#-e' -e ()# '&/ +o!-'6'',e -e e.#,&#re (' re &,',e (pe+'1'+e #p,'+#%',e 1&!+6'o!#r',or p&%,'+' -e%&)#!6' >'! 1&!+6'e -e !'.e,&, -e ()&-''? Or #!'"#re# (' 1&!+6'o!#re# +o*'('',or p#r')#re >1&!+6'o!#r' p&%,'+'? Pr'.'!- or #!'"#re# (' -e(179&r#re# +o!+&r(&r',or (' e0#*e!e,or pe!)r& o+&p#re# 1&!+6'',or p&%,'+e Pr'.'!- 8!1''!6#re# (' or #!'"#re# O1'+'',or N#6'o!#,e pe!)r& Re+r&)#re (' P,#(#re# Ao)e,or -e M&!+# '! S)r7'!7)#)e/ *o-'1'+#)7 pr'! HG !r.F23BE2 >OMAMS? Pe!)r& #pro%#re# pro+e-&r',or pr'.'!- #++e(&, ,# *#(&r',e pe!)r& ()'*&,#re# o+&p7r'' 1or6e' -e *&!+#/ *o-&, -e 1'!#!6#re (' '!()r&+6'&!',e -e '*p,e*e!)#re # #+e()or#. Pe!)r& #pro%#re# !or*e,or *e)o-o,o '+e -e #p,'+#re # Le '' G$BE2 pr'.'!- ('()e*&, -e #(' &r7r' pe!)r& 9o*#3 (' ()'*&,#re# o+&p7r'' 1or6e,or -e *&!+# Pr'.'!- #pro%#re# +r')er'',or -e +re-'%',')#)e # 1&r!'"or',or -e (er.'+'' (pe+'#,'"#)e pe!)r& ()'*&,#re# o+&p7r'' 1or6e' -e *&!+# Pe!)r& #pro%#re# Pro+e-&r',or pr'.'!- #++e(&, ,# *#(&r',or pe!)r& pre.e!'re# 9o*#3&,&'/ *o-#,')#)e -e 1'!#!6#re (' '!()r&+6'&!',e -e '*p,e*e!)#re # #+e()or# 114BE1 2EFBE1 GEGBE1 GEGBE1 G1EBE1 G1EBE1 G1EBE1 1DBE2; $E$BE2 31EBE2 1F1BE2 224BE2

224BE2

10./602

1EDEBE2 1ED1BE2

Pentru modi#icarea si completarea normelor -(1602 metodologice de aplicare a 4egii -*62002 pri'ind sistemul asigurrilor de !omaj si stimularea ocuprii #or$ei de munc Pr'.'!- *o-&, -e p,#)# # &!or -rep)&r' #+or-#)e -'! %& e)&, G41B2EE2 #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3 Pe!)r& *o-'1'+#re# pro+e-&r',or pr'.'!- #++e(&, ,# *#(&r',e G41B2EE2 pe!)r& ()'*&,#re# o+&p7r'' 1or6e' -e *&!+#/ *o-#,')76',e -e 1'!#!6#re (' '!()r&+6'&!',e -e '*p,e*e!)#re # #+e()or# #pro%#)e pr'! H.G. 3GGB2EE2

114DBE2 11E5BE2 13E1BE2

Pe!)r& #pro%#re# Nor*e,or *e)o-o,o '+e -e #p,'+#re # GD5BE2 pre.e-er',or ,e '' !r11$BE2 pr'.'!- pre.e!'re# (' +o*%#)ere# *#r '!#,'"7r'' (o+'#,e Pe!)r& ()#%','re# (#,#r'&,&' -e %#"# *'!'* %r&) pe )#r# >+& G52BE2 E1.E1.2EE3M2.5EE.EEE ,e'? Pr'.'!- '!-e0#re# pe!('',or -'! ('()e*&, p&%,'+ -e pe!(''/ # F$4BE2 pe!('',or *',')#re -e ()#) (' # &!or .e!')&r' #,e pop&,#6'e' 8!+ep:!- +& ,&!# -e+e*%r'e 2EE2

5rdine= instruc$iuni !i alte acte normati'e emise de mini!tri sau conductorii celorlalte organe centrale. Se e*') '! %#"# (' .e-ere# e0e+&)7r'' ,e ',or/ or-o!#!6e,or (' <o)7r:r',or -e &.er!. S+op&, ,or e()e #+e,# -e # ()#%',' *#(&r' )e<!'+o or #!'"#)or'+e/ -e)#,'er' (' +o!+re)'"7r' #,e -'(po"'6'',or ,e #,e pre+&* (' 8!-r&*7r' !e+e(#re '! .e-ere# e0e+&)7r'' 8!)o+*#' # #+e()or#. 2 Or-'!&, MMPS 2GEBD2 (' #, M'!'()er&,&' S7!7)76'' D54BD2 pr'.'!- +er+e)#re#/ 8!re '()r#re# (' r#por)#re# #++'-e!)e,or -e *&!+# (' %o,',or pro1e('o!#,e L M.O. 2DDBD2 2 Or-'!&, MMPS G4GBDD pe!)r& #pro%#re# Nor*e,or pr'.'!- 8!+#(#re#/ e.'-e!)# (' *o-&, -e &)','"#re # (&*e,or pro.e!')e -'! +o*'('o!&, 8!+#(#) -e '!(pe+)or#)&, )er')or'#, -e *&!+# (' -'re+6'# e!er#,# -e *&!+# (' pro)e+6'e (o+'#,# po)r'.') #r). 12 -'! Le e# 13EBDD/ # Pro+e-&r'' -e 8!re '()r#re # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+# (' # *o-&,&' -e )'!ere # e.'-e!)e' *&!+'' pre()#)e -e (#,#r'#6'' #! #3#)or',or pre.7"&6' -e #r). F ,e e# 13EBDD pre+&* (' -e 8!re '()r#re (' e.'-e!)# # +o!.e!6'',or +'.',e -e pre()7r' (er.'+'' L M.O. $53BDD? 2 Or-'!&, M'!'()r&,&' S7!7)76'' (' A#*','e' (' M'!'()er&,&' M&!+'' (' So,'-#r')76'' So+'#,e !r. 343B3DDBE1 pe!)r& #pro%#re# '!()r&+6'&!',or pr'.'!- e,'%er#re# +er)'1'+#)e,or -e +o!+e-'& *e-'+#, '! %#"# +7ror# (e #+or-# '!-e*!'"#6'',e -e #(' &r7r' (o+'#,e >M.O. G32BE1? *o-'1'+#)# (' +o*p,e)#)# pr'! or-'!&, M'!'()er&,&' S7!7)76'' (' A#*','e' (' M'!'()er&,&' M&!+'' (' So,'-#r')76'' So+'#,e D42/15BE2 >M.O. 113BE2? 2 Or-'!&, pre9e-'!)e,&' A e!6'e' N#6'o!#,e pe!)r& O+&p#re# Aor6e' -e M&!+# F5BE2 pe!)r& #pro%#re# pro+e-&r'' -e pr'*'re (' (o,&6'o!#re # +erer',or -e ,o+&r' -e *&!+# (' '!-e*!'"#6'',or -e 9o*#3 >M..O. 1F1BE2? 2 Or-'!&, M'!'()er&,&' M&!+'' (' So,'-#r')76'' So+'#,e 11EBE2 pe!)r& #pro%#re# Pro+e-&r'' pr'.'!- -e+,#r#re# ,&!#r# -e +7)re #! #3#) # o%,' #6'',or -e p,#)# ,# %& e)&, #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3 >M.O. 1F1BE2? L -e+,#r#6'',e 2 Or-'!&, M'!'()er&,&' M&!+'' (' So,'-#r')76'' So+'#,e 111BE2 pe!)r& #pro%#re# Pro+e-&r',or pr'.'!- *o-&, -e #+or-#re # -rep)&r',or -e +7)re %e!e1'+'#r' per(o#!e,or #1,#)e '! +7&)#re# &!&' ,o+ -e *&!+# pe -&r#)# p#r)'+'p7r'' ,# o 1or*# -e pre 7)'re >M.O. 1F1BE2? 2 Or-'!&, C#(e' N#6'o!#,e -e A(' &r7r' -e S7!7)#)e 331BE1 pr'.'!- #pro%#re# Nor*e,or *e)o-o,o '+e pr'! -e(179&r#re# #+)'.')76',or -e e0e+&)#re (',')# >M.O. 51FBE1? L >-e+,#r#6'',e ,# +#(# #(' &r7r',or -e (7!7)#)e? 2 Or-'!&, M'!'()er&,&' M&!+'' (' So,'-#r')76'' So+'#,e 34EBE1 pe!)r& #pro%#re# !or*e,or -e #p,'+#re # pre.e-er',or ,e '' !r. 1DBEE pr'.'!- ('()e*&, p&%,'+ -e pe!('' (' #,)e -rep)&r' -e #(' &r#' (o+'#,e >M.O. 23GBE1?/ *o-'1'+#) pr'! Or-. MMSS !r. 51$BE22MO FF$BE2 2 Or-'!&, M'!'()er&,&' M&!+'' (' So,'-#r')76'' So+'#,e 352BE1 pe!)r& #pro%#re# Nor*e,or -e #p,'+#re # HG 2$1BE1 pr'.'!- +r')er'',e (' *e)o-o,o '# -e 8!+#-r#re # ,o+&r',or -e *&!+# '! +o!-'6'' -eo(e%')e >M.O. 3EEBE1? 2 Or-'!&, M'!'()er&,&' S7!7)76'' (' A#*','e' G$1BE1 pe!)r& #pro%#re# Me)o-o,o 'e' pr'.'!e0#*e!&, *e-'+#, ,# #! #3#re# '! *&!+#/ e0#*e!&, *e-'+#, -e #-#p)#re/ +o!)ro,&, *e-'+#, per'o-'+/ e0#*e!&, *e-'+#, ,# re,&#re# *&!+'' >M.O. F3$BE1? 2 Or-'!&, M'!'()er&,&' M&!+'' (' So,'-#r')76'' So+'#,e $5GBE1 pe!)r& #pro%#re# Nor*e,or *e)o-o,o '+e pr'.'!- #&)or'"#re# 1&!+6'o!#r'' per(o#!e,or 3&r'-'+e (' per(o#!e,or 1'"'+e -'! p&!+) -e .e-ere #, pro)e+6'e' *&!+'' >M.O. G54BE1? 2 Or-'!&, MMSS !r.23GBE2 pe!)r& #pro%#re# ,'()e' +&pr'!":!- *e(er'',e (' #+)'.')76',e ('*p,e >MO 3$2BE2? 2 Or-'!&, MMSS 2F4B2EE2 (' M.E.C. 424FB2EE2 pe!)r& #pro%#re# !or*e,or *e)o-o,o '+e pr'.'!- e*')ere#/ e()'o!#re# (' #r<'.#re# +er)'1'+#)e,or -e +#,'1'+#re (' #

+er)'1'+#)e,or -e #%(o,.'re e,'%er#)e pe!)r& pro r#*e,e2+&r(&r',e -e 1or*#re pro1e('o!#,# or #!'"#)e pr'! ANOAM /M.O.G33B2EE2. 2 Or-'!&, MAP 14$GBE2 pr'.'!- +&#!)&*&, '!-e*!'"#6'',or -e -e,e #re (' -e)#9#re >DE.FEE ,e'B1.2ED.5EE ,e' ,&!#r ?2 MO GDFBE2 Or-'!&, MMSS (' MSA 5EFBD33BE2 pr'.'!#pro%#re# Nor*e,or e!er#,e -e pro)e+6'e # *&!+'' 2 MO FFEBE2 2 Or-'!&, MAP 1G54BE2 pr'.'!- ()#%','re# %#re*&,&' ,&!#r pe!)r& '*p&!ere# .e!')&r',or -'! (#,#r'' (' pe!(''/ # #+)&#,'"7r'' (&*e,or 1'0e/ pre+&* (' # %#re*&,&' #!&#, p). +#,+&,&' p,76'',or #!)'+'p#)e +& )'),&, -e '*po"') p). #!&, 1'(+#, 2EE3/ po)r'.') pre.e-er',or OG GB2EE1 pr'.'!- '*po"')&, pe .e!')/ #pro%#)7 9' *o-'1'+#)7 pr'! Le e# 4D3BE2/ +& *o-'1'+7r',e (' +o*p,e)7r',e &,)er'o#re 2 MO D4GBE2 ,on'en$ii interna$ionale 2Co!.e!6'',e Or #!'"#6'e' I!)er!#6'o!#,e # M&!+'' r#)'1'+#)e -e Ro*:!'# pre+&* (' +o!.e!6'',e 8!+<e'#)e +& #,)e ()#)e pr'! +#re (&!) re ,e*e!)#)e r#por)&r',e 3&r'-'+e -e *&!+# (&!) -e #(e*e!e# '".o#re #,e -rep)&,&' *&!+''.

Modulul 2 Tema 2 !O=T#/!T5; !O;E!TI< DE M5=!A BI !O=T#/!T5; I=DI<ID5/; DE M5=!A 1. ,ontractul colecti' de munc 1.1. )e#ini$ie. Co!1or* #r).1 -'! Le e# !r.13EB1DD$ pr'.'!- +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7/ rep&%,'+#)7 8! Mo!')or&, O1'+'#, !r.1F4B1DDF/ +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 e()e +o!.e!6'# 8!+<e'#)7 8!)re p#)ro! (#& or #!'"#6'# p#)ro!#,7 >pe -e2o p#r)e? 9' (#,#r'#6' repre"e!)#6' pr'! ('!-'+#)e or' 8! #,) *o- pre.7"&) -e ,e e >repre"e!)#!6'? >-e +e#,#,)7 p#r)e? pr'! +#re (e ()#%',e(+ +,#&"e pr'.'!- +o!-'6'',e -e *&!+7/ (#,#r'"#re/ pre+&* 9' #,)e -rep)&r' (#& o%,' #6'' +#re -e+&r -'! r#por)&, -e *&!+7. Po)r'.') #r).F -'! Le e# !r.13EB1DD$/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 !& po#)e +o!6'!e +,#&"e +#re (7 ()#%',e#(+7 -rep)&r' ,# &! !'.e, '!1er'or +e,&' pre.7"&) 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7. =! (&(6'!ere# #+e()e' !or*e (&!) pre.e-er',e #r).G -'! Le e# !r.13EB1DD$ +#re pre+'"e#"7 +7 +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 -e.'!e ,e e pe!)r& p7r6'. C# &r*#re/ pe o (+#r7 'er#r<'+7/ +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 (e (')&e#"7 -&p7 ,e e/ 8!#'!)e# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. 1.2. ,on$inutul contractului colecti' de munc Pr'! 8!+<e'ere# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 (e &r*7re9)e pro*o.#re# &!or re,#6'' -e *&!+7 e+<')#%',e -e !#)&r7 (7 #(' &re pro)e+6'# (o+'#,7 # (#,#r'#6',or/ pre.e!'re# 9' ,'*')#re# +o!1,'+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7 or' e.')#re# -e+,#!97r'' re.e,or >#r).2?. Co!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 +o!6'!e 9' pre.e-er' re1er')o#re ,# pro)e+6'# +e,or #,e9' (#& -e,e #6' 8! or #!e,e -e +o!-&+ere #,e ('!-'+#)e,or or' # repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or #+o,o &!-e !& (&!) or #!'"#6'' ('!-'+#,e >#r).2?. =! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 (&!) pre.7"&)e 9' #+or-&r',e -e (o,&6'o!#re # +o!1,'+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7 >#r).2?. Co!6'!&)&, +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 re"&,)7 9' -'! o%'e+)&, !e o+'er'' +o,e+)'.e@ (#,#r'',e/ -&r#)# )'*p&,&' -e ,&+r&/ pro r#*&, -e ,&+r&/ +o!-'6'',e -e *&!+7/ +o!+e-'&, -e o-'<!7 e)+. =! +o!6'!&)&, +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 (e -'()'! 3 +#)e or'' -e +,#&"e@ C,#&"e +#re pr'.e(+ -rep)&r' -e per(o!#, pe!)r& +#re #+)e,e !or*#)'.e pre.7- !e o+'ere#@ #r).$ #,'!.>2?/ #r).1G 9' #r).15G -'! Co-&, M&!+'' 2 (#,#r'',e (e ()#%',e(+ pr'! !e o+'ere +o,e+)'.7 (#&/ -&p7 +#"/ '!-'.'-&#,7; #r).$ #,'!.>2?/ #r).1G 9' #r).14E #,'!.>2? -'! Co-&, M&!+'' 2 -&r#)# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7/ # +o!+e-'',or 17r7 p,#)7 9' # +e,or,#,)e +#)e or'' -e +o!+e-''/ pre+&* 9' pro r#*#re# ,or (e !e o+'#"7; 1 #r).3 #,'!.>2? -'! Le e# !r.31B1DD1 2 -&r#)# re-&+er'' )'*p&,&' -e *&!+7 9' !o*'!#,'"#re# per(o#!e,or +#re %e!e1'+'#"7 -e &! pro r#* -e *&!+7 (&% F oreB"' (e ()#%',e(+ pr'! !e o+'ere; e? Ho)7r:re# G&.er!&,&' !r.543B1DD5 2 -rep)&r',e -e -e,e #re/ -e)#9#re pe!)r& per(o!#,&, -'! (o+'e)76',e +o*er+'#,e 9' re '',e #&)o!o*e (e ()#%',e(+ pr'! !e o+'ere; C,#&"e 8! ,e 7)&r7 +& &!e,e -rep)&r' -e per(o!#, +#re !& (e re 7(e(+ 8! ,e '(,#6'# *&!+'' >8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 &!'+ ,# !'.e, !#6'o!#, (2# pre.7"&) +#/ ,# -e(1#+ere#

+o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 -'! *o)'.e !e'*p&)#%',e (#,#r'#6',or/ #! #3#)or'' .or #+or-# o +o*pe!(#6'e -e 5EI -'! (#,#r'&, ,&!#r/ 8! #1#r# -rep)&r',or +&.e!')e ,# "'?; C,#&"e pr'.'!- #+or-#re# &!or -rep)&r' -e per(o!#, 8! +&#!)&*&r' (&per'o#re +e,or pre.7"&)e 8! ,e '(,#6'# *&!+'' >8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 &!'+ ,# !'.e, !#6'o!#, (e pre.e-e +# pre#.'"&, 8! +#"&, -e(1#+er'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 -'! '!'6'#)'.# #! #3#)or&,&' -'! *o)'.e !e'*p&)#%',e (#,#r'#)&,&' e()e -e 2E -e "',e >+#,e!-#r'()'+e? 8! )'*p +e 8! Co-&, M&!+''/ ,# #r).G3 (e pre.e-e +e, p&6'! 15 "',e ,&+r7)o#re >*#' p&6'! pe!)r& per(o#!e,e #1,#)e 8! pro%7 +#re !& +ore(p&!- pro1e('o!#,?. =! (&(6'!ere# #+or-7r'' &!or -rep)&r' (&per'o#re (&!) pre.e-er',e Le '' !r.13EB1DD$@ #r).G #,'!.>1? 2 ,# !e o+'ere# +,#&"e,or p7r6',e (&!) e #,e 9' ,'%ere; 1 #r).F #,'!.>1? 2 +,#&"e,e +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 po) 1' ()#%',')e !&*#' 8! ,'*')e,e 9' +o!-'6'',e pre.7"&)e -e pre"e!)# ,e e; - #r).F #,'!.>2? 2 +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 !& po#)e +o!6'!e +,#&"e +#re (7 ()#%',e#(+7 -rep)&r' ,# &! !'.e, '!1er'or +e,&' pre.7"&) 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 8!+<e'#) ,# !'.e, (&per'or; #r).F #,'!.>3? 2 +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 !& po#)e +o!6'!e +,#&"e +#re (7 ()#%',e#(+7 -rep)&r' ,# &! !'.e, '!1er'or +e,&' pre.7"&) 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7; #r).F #,'!.>4? 2 pre.e-er',e ,e #,e #,e +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 #& &! +#r#+)er *'!'*#, pe!)r& p7r6',e +o!)r#+)#!)e. 1.&. Negocierea Po)r'.') #r).3 -'! Le e# !r.13EB1DD$/ !e o+'ere# +o,e+)'.7 ,# !'.e, -e &!')#)e e()e o%,' #)or'e +& e0+ep6'# &!')76',or +#re #& *#' p&6'! -e 21 -e (#,#r'#6'. Ne o+'ere# #re ,o+ 8! 1'e+#re #!/ +& +e, p&6'! 3E -e "',e #!)er'or e0p'r7r'' +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 >8!+<e'#) pe #!?. I!'6'#)'.# !e o+'er'' #p#r6'!e p#)ro!&,&' +#re e()e o%,' #) (7 +o!.o#+e p7r6',e. D&r#)# !e o+'er'' +o,e+)'.e !& po#)e -ep79' $E -e "',e. 1.(. ,9mpul de aplicare a contractului colecti' de munc Co!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 (e po#)e 8!+<e'# ,# !'.e, -e@ 2 &!')#)e; 2 r#*&r7 -e #+)'.')#)e; 2 r&p -e (o+'e)76' +o*er+'#,e 9' re '' #&)o!o*e -e!&*')e r&p&r' -e &!')76' -#+7 (&!) +o!()')&')e #(o+'#6'' p#)ro!#,e ,# #+e() !'.e,; 2 !#6'o!#,. C,#&"e,e +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 pro-&+ e1e+)e@ 1 pe!)r& )o6' (#,#r'#6'' 8!+#-r#6' 8! &!')#)e (#& 8! &!')76',e -'! r&p&, -e &!')76' pe!)r& +#re (2# 8!+<e'#) +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 ,# #+e() !'.e,; pe!)r& )o6' (#,#r'#6'' -'! &!')76',e r#*&re' pe!)r& +#re (2# 8!+<e'#) +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 ,# #+e() !'.e,; 1 pe!)r& )o6' (#,#r'#6'' -'! 6#r7 8! +#"&, +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 &!'+ ,# !'.e, !#6'o!#,; +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 (e po#)e 8!+<e'# 9' pe!)r& (#,#r'#6'' &!')76',or %& e)#re.

1.5. Pr$ile !i repre%entarea acestora la negocierea !i nc+eierea contractului colecti' de munc >+#p.III Le e# !r.13EB1DD$? <? P#)ro!&, 2 ,# !'.e, -e &!')#)e pr'! or #!&, -e +o!-&+ere ()#%',') -e ,e e (#& ()#)&); 2 ,# !'.e, -e r&p -e &!')76'/ r#*&r7 (#& !#6'o!#,/ -e #(o+'#6'' p#)ro!#,e ,e #, +o!()')&')e. S#,#r'#6'' 2 ,# !'.e,&, &!')76'' -e or #!'"#6'# ('!-'+#,7 (#& -e repre"e!)#!6'' #,e9'; 2 ,# !'.e,&, r&p&r',or 9' #, r#*&r',or/ -e or #!'"#6'' ('!-'+#,e )'p 1e-er#)'. >1e-er#6'' ('!-'+#,e?; 2 ,# !'.e, !#6'o!#,/ -e or #!e,e ('!-'+#,e -e )'p +o!1e-er#)'. >+o!1e-er#6'' ('!-'+#,e?. L# !e o+'ere# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 ,# !'.e, !#6'o!#,/ -e r#*&r7 (#& r&p -e &!')76'/ )re%&'e 8!-ep,'!')e #!&*')e +o!-'6'' -e repre"e!)#re #):) -'! p#r)e# #(o+'#6'',or p#)ro!#,e +:) 9' # ('!-'+#)e,or. Pe!)r& or #!'"#6'# ('!-'+#,7 2 ,# !'.e, -e &!')#)e 2 +o!-'6'',e (&!)@ 2 (7 #'%7 ()#)&) ,e #, -e or #!'"#6'e ('!-'+#,7; 2 (7 repre"'!)e +e, p&6'! 1B3 -'! !&*7r&, (#,#r'#6',or &!')76''. Pe!)r& #+e9)'#/ +o!-'6'',e -e repre"e!)#)'.')#)e (e +o!()#)7 ,# +erere -e +7)re 3&-e+7)or'# pe r#"# +7re'# (e #1,7 (e-'&, &!')76''. 1.*. >nc+eierea contractului colecti' de munc Co!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 (e 8!+<e'e pe o -&r#)7 +e !& po#)e 1' *#' *'+7 -e 12 ,&!' (#& pe -&r#)# e0e+&)7r'' &!e' ,&+r7r' -e)er*'!#)e >#r).23?. L# e0p'r#re# )er*e!&,&'/ p7r6',e po) <o)7r8 pre,&! 're# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 8! #+e,e#9' +o!-'6'' (#& #,)e,e +o!.e!')e. =! +#"&, +o!()#)7r'' !&,')76'' &!or +,#&"e -e +7)re '!()#!6# -e 3&-e+#)7 +o*pe)e!)7/ p:!7 ,# re!e o+'ere# #+e()or# (&!) 8!,o+&')e +& pre.e-er' 1#.or#%',e +&pr'!(e 8! ,e e (#& 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 8!+<e'#) ,# !'.e, (&per'or. Co!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 (e 8!+<e'e 8! 1or*7 (+r'(7/ (e -ep&!e 9' (e 8!re '()re#"7 ,# D're+6'# Ge!er#,7 -e M&!+7 9' So,'-#r')#)e So+'#,7. Co!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 8!+<e'#) ,# !'.e, !#6'o!#, (#& r#*&r7 (e -ep&!e 9' (e 8!re '()re#"7 ,# M'!'()er&, M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e 9' (e p&%,'+7 8! *o!')or&, o1'+'#,/ p#r)e# # V2#/ 8! 3E -e "',e -e ,# 8!re '()r#re. 1.-. E?ecutarea= modi#icarea= suspendarea !i ncetarea contractului colecti' de munc Co!1or* #r).3E -'! Le e# !r.13EB1DD$/ e0e+&)#re# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 e()e o%,' #)or'e pe!)r& p7r6'. Po)r'.') #r).31/ pe p#r+&r(&, e0e+&)7r'' &!e,e +,#&"e po) 1' *o-'1'+#)e pr'! !e o+'ere. S&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 #re ,o+ pe -&r#)# re.e' >#r).32?. =!+e)#re# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 #re ,o+@ 2 ,# 8*p,'!'re# )er*e!&,&'; 2 ,# )er*'!#re# ,&+r7r'' pe!)r& +#re # 1o() 8!+<e'#); 2 ,# -#)# -'"o,.7r'' (#& ,'+<'-7r'' 3&-'+'#re # #! #3#)or&,&'; 2 pr'! #+or-&, p7r6',or. =!+e)#re# 9' (&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 .# 1' !o)'1'+#)7 8! )er*e! -e 5 "',e or #!&,&' ,# +#re # 1o() 8!re '()r#).

Co!1or* #r).34/ ,')' '',e 8! ,e 7)&r7 +& e0e+&)#re#/ *o-'1'+#re# (#& (&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 (&!) ,')' '' -e *&!+7 9' (e (o,&6'o!e#"7 -e +7)re or #!e,e +o*pe)e!)e -e 3&-e+#)7. Pre.e-er',e ()'p&,#)e 8! Le e# !r.13EB1DD$ (&!) 8!)7r')e -e -'(po"'6'',e T'),&,&' VIII >#r).23$224G? -'! Co-&, M&!+''. 2. ,ontractul indi'idual de munc 2.1. No$iune Spre -eo(e%'re -e +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7/ +e (e 8!+<e'e 8!)re #! #3#)orBor #!'"#6'# p#)ro!#,7 9' (#,#r'#6' repre"e!)#6' pr'! ('!-'+#)eBrepre"e!)#!6' #,e9'/ pr'! +#re (e ()#%',e(+ +,#&"e pr'.'!- +o!-'6'',e -e *&!+7/ (#,#r'"#re#/ pre+&* 9' #,)e -rep)&r' 9' o%,' #6'' +e -e+&r -'! r#por)&r',e -e *&!+7/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e 8!+<e'e 8!)re o per(o#!7 1'"'+7/ -e!&*')7 (#,#r'#) 9' o per(o#!7 1'"'+7 (#& 3&r'-'+7 >'!()')&6'e p&%,'+7/ (o+'e)#)e +o*er+'#,7/ re 'e #&)o!o*7? -e!&*')7 #! #3#)or. De1'!'6'# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 89' #re or' '!e# 8! #r).14GE -'! Co-&, C'.', re1er')o#re ,# ,o+#6'&!e# ,&+r7r',or. De #(e*e!e#/ ,# #r).1$ -'! Co-&, M&!+'' 9' #r).1 -'! Le e# !r.13EB1DDD +& pr'.'re ,# &!e,e *7(&r' -e pro)e+6'e # per(o#!e,or 8!+#-r#)e 8! *&!+7 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.355B1DD? (e pre+'"e#"7 +7 8!+#-r#re# &!e' per(o#!e (e re#,'"e#"7 pr'! 8!+<e'ere# &!&' +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 8!)re per(o#!# 1'"'+7 +#re pre()e#"7 *&!+# 9' per(o#!# 3&r'-'+7 (#& 1'"'+7 8! %e!e1'+'&, +7re'# (e pre()e#"7 *&!+#/ -e!&*')7 #! #3#)or. Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e 8!+<e'e 8! 1or*7 (+r'(7/ o%,' #)'.')#)e# 8!+<e'er'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 re.e!'!-&2' #! #3#)or&,&'. Per(o#!# 8!+#-r#)7 +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 -o%:!-e9)e +#,')#)e# -e (#,#r'#) 9' #re -rep)&r',e 9' o%,' #6'',e re ,e*e!)#)e -e ,e '(,#6'# *&!+''/ +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 9' +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. Po)r'.') -'(po"'6'',or #r).1E -'! Co-&, M&!+'' +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e +o!)r#+)&, 8! )e*e'&, +7r&'# o per(o#!7 1'"'+7/ -e!&*')7 (#,#r'#)/ (e o%,' 7 (7 pre()e"e *&!+# pe!)r& 9' (&% #&)or')#)e# &!&' #! #3#)or/ per(o#!7 1'"'+7 (#& 3&r'-'+7/ 8! (+<'*%&, &!e' re*&!er#6'' -e!&*')e (#,#r'&. =! +o!+,&"'e/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e -e1'!e9)e +# 1''!- 8!6e,e ere# (+r'(7 8!)re o per(o#!7 1'"'+7 2 (#,#r'#)/ 9' o per(o#!7 3&r'-'+7 (#& 1'"'+7 2 #! #3#)or/ pr'! +#re pr'*# (e o%,' 7 # pre()# *&!+# ()'p&,#)7 8! +o!)r#+) '#r +e# -e2# -o&# (e o%,' 7 (72' o1ere +o!-'6'' +ore(p&!"7)o#re pe!)r& pre()#re# *&!+'' 9' (7 o re*&!ere"e 8! r#por) +& +,#&"e,e +o!)r#+)&#,e pe!)r& *&!+# pre()#)7. 2.2. Trsturile contractului indi'idual de munc E()e &! #+) 3&r'-'+ -e)er*'!#) -e *#!'1e()#re# -e .o'!67 # p7r6',or #.:!- +# (+op ()#%','re# -e -rep)&r' 9' o%,' #6'' +#re #,+7)&'e(+ o%'e+)&, +o!)r#+)&,&'; #re -o&7 p7r6'@ (#,#r'#) 9' #! #3#)or;

-7 !#9)ere ,# -rep)&r' 9' o%,' #6'' re+'pro+e >+o!)r#+) ('!#,# *#)'+?; 1 #re &! +#r#+)er o!ero( 9' +o*&)#)'. 8!)r&+:) p7r6',e re#,'"e#"7 re+'pro+ pre()#6'# >*&!+# 9' p,#)# *&!+''?; #re &! +#r#+)er per(o!#,; $ e()e +& e0e+&)#re (&++e('.7/ +ee# +e 8!(e#*!7 +7 #+e()# (e re#,'"e#"7 8! )'*p 9' +# &r*#re/ 8! +#"&, 8! +#re !& (e e0e+&)7 (#& (e e0e+&)7 !e+ore(p&!"7)or -e +7)re o p#r)e/

(#!+6'&!e# e()e re"','ere# +#re #re +# e1e+) -e(1#+ere# pe!)r& .'')or # +o!)r#+)&,&' >8! +#"&, re"o,&6'&!'' e1e+)&, e()e re)ro#+)'.?; 1 +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 !& po#)e 1' 8!+<e'#) (&% +o!-'6'e (&(pe!('.7 (#& re"o,&)or'e -eo#re+e (e pre+'"e#"7 -#)# 8!+eper'' #+)'.')76'' (#& +<'#r # 8!+e)7r'' e' 8! +#"&, +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7/ re(pe+)'. (')&#6'',e 8! +#re po) 8!+e)# +o!)r#+)e,e '!-'.'-&#,e -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7. 2.&. 4egea !i contractul indi'idual de munc Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e 8!+<e'e 8! +o!-'6'',e pre.7"&)e -e ,e e 9'/ re(pe+)'. #,e +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7/ +o!+re)'":!- 8! *7(&r# !e+e(#r7 -rep)&r',e 9' o%,' #6'',e +e,or -o&7 p7r6'. 2.(. ,ontractul indi'idual de munc !i contractul colecti' de munc S&% #(pe+)&, -rep)&r',or 9' o%,' #6'',or/ +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 e()e opo"#%', )&)&ror (#,#r'#6',or -'! &!')#)e '!-'1ere!) -e -#)# 8!+#-r7r'' (#& -e #1','ere# ,# or #!'"#6'',e ('!-'+#,e. Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e opo"#%', (#,#r'#)&,&' 9' #! #3#)or&,&'. 2.5. >nc+eierea contractului indi'idual de munc 2.5.1. ,ondi$iile nc+eierii Pe!)r& # 1' .#,#%',/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 )re%&'e 8!+<e'#) 8! #!&*')e +o!-'6'' ,e #,e@ +o!-'6'' +o*&!e )&)&ror +o!)r#+)e,or >+#p#+')#)e# 3&r'-'+7 9' +o!('*67*:!)&,?; +o!-'6'' (pe+'1'+e -rep)&,&' *&!+'' >e0'()e!6# po()&,&'/ +o!-'6'' -e ()&-'' 9' pre 7)'re?; +o!-'6'' -e 1o!- 9' 1or*7; +o!-'6'' e!er#,e #p,'+#%',e )&)&ror +o!)r#+)e,or; +o!-'6'' (pe+'#,e +#re pr'.e(+ #!&*')e +#)e or'' -e po()&r' (#& 1&!+6''; 2.5.2. ,apacitatea juridic a persoanei #i%ice care urmea% s #ie ncadrat Co!1or* #r).5 -'! De+re)&, !r.31B1D54 pr'.'!- per(o#!e,e 1'"'+e 9' 3&r'-'+e >B&,e)'!&, O1'+'#, !r.FB1D54?/ pr'! +#p#+')#)e# 3&r'-'+7 # per(o#!e' 1'"'+e 8!6e,e e* +#p#+')#)e# -e 1o,o('!67 #-'+7 #p)')&-'!e# e!er#,7 # per(o#!e' -e # -o%:!-' -rep)&r' 9' -e #29' #(&*# o%,' #6'' >(e -o%:!-e9)e ,# !#9)ere? +:) 9' +#p#+')#)e# -e e0er+'6'& >#p)')&-'!e# per(o#!e' -e #29' e0e+&)# -rep)&r',e 9' -e #29' #(&*# o%,' #6'',e?. Per(o#!# 1'"'+7 -o%:!-e9)e +#p#+')#)e# -e e0er+'6'& -ep,'!7 pe!)r& # 8!+<e'# &! +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 ,# 1$ #!' >#r).1E -'! De+re)&, 31B1D54/ #r).13 -'! Co-&, M&!+''? (pre -eo(e%'re -e -rep)&, +o*&!2+'.',/ &!-e +#p#+')#)e# -e e0er+'6'& -ep,'!7 (e -o%:!-e9)e ,# 1F #!' '#r 8! +#"&, 1e*e'' +7(7)or')e 9' #!)er'or #+e()e' .:r()e >#r).F -'! De+re)&, 31B1D54/ #r).4 -'! Co-&, 1#*','e' #pro%#) pr'! De+re)&, 32B1D54?. Ar).45 #,'!.4 -'! Co!()')&6'e 9' #r).13 #,'!.>2? 9' >3? -'! Co-&, M&!+''/ 8! +o!(e!( +& re ,e*e!)7r',e '!)er!#6'o!#,e/ pre.e-e +7 )'!er'' (&% 15 #!' !& po) 1' #! #3#6' +# (#,#r'#6' +ee# +e pre(&p&!e +7 8!)re 15 9' 1$ #!' (e re+&!o#9)e o +#p#+')#)e re()r:!(7 -e # (e #! #3# 8! *&!+7. =! +#"&, #+e()or#/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 .# 1' (e*!#) #,7)&r' -e ):!7r 9' -e +7)re p7r'!6' (#& )&)or'. L# #r).13 #,'!.>3? -'! Co-&, M&!+'' (e pre.e-e +7 !& po) 8!+<e'# +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 )'!er'' (&% 15 #!'.

2.5.&. 3ncompati"ilit$i C#p#+')#)e# 3&r'-'+7 # per(o#!e,or 1'"'+e !& po#)e 1' 8!()r7'!#)7 (#& r'-'+#)7. N& (e po#)e re!&!6# ,# e# 8!(7/ po)r'.') ,e ''/ (&!) po('%',e #!&*')e ,'*')7r' (#& re()r:! er' #,e +#p#+')76'' 3&r'-'+e/ #,e ,'%er)76'' *&!+''/ 8! (+op&, o+ro)'r'' per(o#!e,or (#& #, #p7r7r'' &!or '!)ere(e e!er#,e. A+e()e ,'*')7r' (#& re()r:! er' (&!) -e!&*')e '!+o*p#)'%',')76'. I!+o*p#)'%',')76',e (&!) re ,e*e!)#)e e0pre( 9' re()r'+)'. 8! #+)e !or*#)'.e/ #& &! +#r#+)er '*per#)'. '#r 8!+#-r#re# 8! *&!+7 +& 8!+7,+#re# #+e()or# -e.'!e !&,7. M7(&r' -e pro)e+6'e # 1e*e',or 9' )'!er',or Co!1or* #r).125 #,'!.>2? -'! Co-&, M&!+'' (e '!)er"'+e 1o,o('re# 1e*e',or r#.'-e/ ,7&"e,or (#& # +e,or +#re #,7p)e#"7 ,# *&!+7 8! )'*p -e !o#p)e. Ar).13 #,'!.>5?/ #r).121 9' #r).125 #,'!.>1? -'! Co-&, M&!+'' 2 e()e '!)er"'(7 8!+#-r#re# )'!er',or (&% 1F #!' 8! ,o+&r' -e *&!+7 +& +o!-'6'' .7)7*7)o#re/ re,e (#& per'+&,o#(e or' 1o,o('re# ,or ,# *&!+# 8! (+<'*%&, -e !o#p)e. Ap7r#re# #.&)&,&' p&%,'+ (#& pr'.#) Ar).4 -'! Le e# !r.22B1D$D pr'.'!- #! #3#re# e()'o!#r',or/ +o!()')&'re# -e #r#!6'' 9' r7(p&!-ere# 8! ,e 7)&r7 +& e()'o!#re# %&!&r',or # e!6',or e+o!o*'+'/ #&)or')76',or (#& '!()')&6'',or p&%,'+e >rep&%,'+#)7 8! Mo!')or&, O1'+'#, !r.4GB2EE1?/ !& po) 1' 8!+#-r#)e 8! 1&!+6'' -e e()'o!#r' per(o#!e,e +o!-#*!#)e >'!+,&('. +e' #1,#6' 8! +&r(&, &r*7r'r'' pe!#,e or' 3&-e+7)ore9)'? 9' !ere#%',')#)e pe!)r& '!1r#+6'&!',e pre.7"&)e -e #!e0# ,e ''. D#+7 -&p7 +o!-#*!#re # '!)er.e!') #*!'()'# (#& +e,&' 8! +#&"7 ' (2# (&(pe!-#) +o!-'6'o!#) e0e+&)#re# pe-ep(e'/ '!)er-'+6'# (e #p,'+7 )'*p -e -o' #!' -&p7 +#re +e, 8! +#&"7 po#)e -ep&!e +erere pe!)r& #!&,#re# #+e()e' *7(&r'. Ar).3 -'! Le e# !r.22B1D$D 2 e()e '!)er"'(7 8!+#-r#re# 8! 1&!+6'' -e e()'o!#r' # per(o#!e,or +#re !& #& 8*p,'!') 21 -e #!' (#& 8! &!e,e (')&#6'' +e, p&6'! 1F #!' >-ep'!-e -e +#)e or'# -e e()'&!e?. E0er+')#re# &!or 1&!+6'' -e +7)re per(o#!e,e +#re )re%&'e (7 (e %&+&re -e o -eo(e%')7 #&)or')#)e *or#,7/ (7 1'e e0e*p,e -e pro%')#)e 9' +ore+)')&-'!e@ Co!1or* #r).5E #,'!.>1?/ ,'). ? 9' #r).G$ #,'!.>1? ,').e? -'! Le e# !r.D2B1DD2 pr'.'!or #!'"#re# 3&-e+7)ore#(+7 >rep&%,'+#)7 8! Mo!')or&, O1'+'#, !r.25DB1DDG? !& po#)e 1' !&*') *# '()r#) >3&-e+7)or (#& pro+&ror? +e, +#re #re #!)e+e-e!)e pe!#,e (#& +e, +#re !& #re rep&)#6'e !e9)'r%')7. Co!1or* #r).14 ,').-? -'! Re &,#*e!)&, pr'.'!- or #!'"#re# 9' 1&!+6'o!#re# G7r"'' 1'!#!+'#re/ #pro%#) pr'! Or-'!&, *'!'()r&,&' 1'!#!6e,or !r.F1GB1DDF >Mo!')or&, O1'+'#, !r.15DB1DDF?/ per(o!#,&, -e e0e+&6'e e()e re+r&)#) -'! r:!-&, per(o!#,&,&' +#re !& #re #!)e+e-e!)e pe!#,e. I!)er-'+6'# o+&p7r'' &!or 1&!+6'' '*p,'+:!- e0er+'6'&, #&)or')76'' -e ()#)/ pre+&* 9' -e # o+&p# o 1&!+6'e (#& pro1e('e -e +#re (2# 1o,o(') +o!-#*!#)&, pe!)r& (7.:r9're# &!e' '!1r#+6'&!'. E()e o pe-e#p(7 +o*p,e*e!)#r7 +#re po#)e 1' #p,'+#)7 -#+7 pe-e#p(# e()e 8!+<'(o#re# -e +e, p&6'! -o' #!'. E0e+&)#re# e' 8!+epe -&p7 )er*'!#re# pe-ep(e' pr'!+'p#,e 9' e()e re ,e*e!)#)7 -e Co-&, pe!#,. De #(e*e!e#/ Co-&, pe!#, pre.e-e +#/ 8! +#"&, +e,&' pe-ep(') +#re # (7.:r9') '!1r#+6'&!e# -#)or#)7 '!+#p#+')76''/ !epre 7)'r'' (#& #,)or +#&"e +#re 8, 1#+ '*propr'& pe!)r& e0er+')#re# &!e' #!&*')e pro1e('' (#& *e(er''/ (e po#)e -'(p&!e *7(&r# -e (' &r#!67 +o!():!- 8! '!)er"'+ere# -e # e0er+')# #+e# pro1e('e (#& *e(er'e. M7(&r# po#)e 1' re.o+#)7 ,# +erere -&p7 )re+ere# &!&' )er*e! *#' *#re -e &! #!. E0' e!6e,e (pe+'1'+e +#-re,or -'-#+)'+e

Po)r'.') #r).3 9' 4 -'! S)#)&)&, per(o!#,&,&' -'-#+)'+ #pro%#) pr'! Le e# !r.12FB1DDG/ po) o+&p# 1&!+6'' -'-#+)'+e per(o#!e +#re pr'! +o*por)#*e!)&, ,or 8! 9+o#,7/ 1#*','e 9' (o+'e)#)e (e -o.e-e(+ +ore(p&!"7)o#re pe!)r& '!()r&'re# 9' e-&+#re# )'!er',or. I!+o*p#)'%',')76'@ +o!-#*!#re pe!#,7/ %o,' +o!)# 'o#(e (#& '!1'r*')76' pe!)r& +#re +e' 8! +#&"7 (&!) '!#p6' pe!)r& #+)'.')#)e# '!()r&+)'. e-&+#)'.7. C#p#+')#)e# 3&r'-'+7 # ()r7'!',or Po)r'.') Or-o!#!6e' -e &r e!67 # G&.er!&,&' !r.1D4B2EE2 pr'.'!- re '*&, ()r7'!',or 8! Ro*:!'# >Mo!')or&, O1'+'#, !r.D55B2EE2?/ #+e9)'# po) 1' 8!+#-r#6' ,# # e!6' e+o!o*'+' 9' '!()')&6'' p&%,'+e 8! #1#r# +#"&r',or ()#%',')e pr'! <o)7r:re # G&.er!&,&'. =!+#-r#re# (e re#,'"e#"7 pe %#"# per*'(e,or -e *&!+7 e,'%er#)e -e M'!'()er&, M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e pr'! O1'+'&, pe!)r& M' r#6'# Aor6e' -e M&!+7/ 8! )e*e'&, Le '' !r.2E3B1DDD pr'.'!- per*'(e,e -e *&!+7 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.$4$B1DDD?. S)r7'!'' !& po) -e(179&r# #+)'.')76' +o!)r#re (+op&,&' pe!)r& +#re ,e2#& 1o() #+or-#)e .'"e. 2.5.(. ,umulul de #unc$ii Co!1or* pre.e-er',or #r).35 #,'!.>1? -'! Co-&, M&!+''/ or'+e per(o#!7 po#)e +&*&,# *#' *&,)e 1&!+6'' 9' #re -rep)&, (7 pr'*e#(+7 (#,#r'&, +ore(p&!"7)or pe!)r& 1'e+#re -'! 1&!+6'',e 8!-ep,'!')e. Co-&, M&!+'' .'"e#"7 +&*&,&, -e 1&!+6'' 8! )e*e'&, &!or +o!)r#+)e -e *&!+7. E()e per*'( 8!(7 9' +&*&,&, &!e' 1&!+6'' 8!-ep,'!')e 8! )e*e'&, &!&' +o!)r#+) -e *&!+7 +& &!# (#& *#' *&,)e +o!.e!6'' +'.',e. Po)r'.') #r).2 -'! Le e# !r.13EB1DDD pr'.'!- &!e,e *7(&r' -e pro)e+6'e # per(o#!e,or 8!+#-r#)e 8! *&!+7/ (2# ()#%',') +7 o per(o#!7 po#)e pre()# #+)'.')76' 9' pe %#"# &!e' +o!.e!6'' +'.',e -e pre()7r' (er.'+'' 8! +#-r&, #(o+'#6'e' -e propr'e)#r' (#& ,o+#)#r' 8! +#"&, 8! +#re !& (e 8!+<e'e +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 9' pe!)r& -e(179&r#re# +& re &,#r')#)e # &!or #+)'.')76' +#re !& -ep79e(+ 8! *e-'e 3 oreB"' 8! r#por) +& pro r#*&, ,&!#r -e ,&+r&. Po)r'.') -'(po"'6'',or Le '' !r.1DB2EEE pr'.'!- ('()e*&, p&%,'+ -e pe!('' 9' #,)e -rep)&r' -e #(' &r7r' (o+'#,e -e ()#)/ pe!('o!#r'' pe!)r& ,'*')# -e .:r()7 po) 1' 8!+#-r#6'/ +&*&,:!- pe!('# +& (#,#r'&,. Po)r'.') #r).35 #,'!.>3? -'! Co-&, M&!+''/ per(o#!e,e +#re +&*&,e#"7 *#' *&,)e 1&!+6'' (&!) o%,' #)e (7 -e+,#re 1'e+7r&' #! #3#)or &!')#)e# &!-e .or #.e# 1&!+6'# -e %#"7. Po) e0'()# *#' *&,)e (')&#6''. I. CIM 2 (e re6'!e CIAS/ CASS/ CI 9o*#3/ '*po"') 2 AA1@ .e!') %r&)2+o!)r'%&6''N+<e,).pro1.2-e-&+er' M .e!') '*po"#%', CIM 2 (e re6'!e CIAS/ CASS/ CI 9o*#3/ '*po"') 2 AA2@ .e!') %r&) 2 CASS M .e!') '*po"#%', II. CIM 2 (e re6'!e CIAS/ CASS/ CI 9o*#3/ '*po"') 2 AA1@ .e!') %r&)2+o!)r'%&6''N+<e,).pro1.2-e-&+er' M .e!') '*po"#%', CCPS 2 (e re6'!e CASS/ '*po"') 2 AA2@ .e!') %r&) 2 CASS M .e!') '*po"#%', III. CCPS2 (e re6'!e CIAS/ CASS/ CI 9o*#3/ '*po"') 2 AA2@ .e!') %r&) 2 CASS M .e!') '*po"#%', CCPS2 (e re6'!e CIAS/ CASS/ CI 9o*#3/ '*po"') 2 AA2@ .e!') %r&) 2 CASS M .e!') '*po"#%', VI. Pe!('o!#r ,'*')7 -e .:r()7 CIM 2 (e re6'!e CIAS/ CASS/ '*po"') 2 AA1@ .e!') %r&)2+o!)r'%&6''N+<e,).pro1.2-e-&+er' M .e!') '*po"#%',

IV

Pe!('o!#r'' ,'*')7 -e .:r()7 CCPS2 (e re6'!e CASS/ '*po"') 2 AA2@ .e!') %r&) 2 CASS M .e!') '*po"#%', Dep&! -e+,#r#6'' -e .e!') ,o%#, +o!)r'%&#%','' +#re@ re#,'"e#"7 .e!')&r' -'! -o&7 (#& *#' *&,)e ,o+&r' -e *&!+7/ '!-'1ere!) -e 1or*# pre()#6'e' >CIM (#& CCPS?; <? 8!+ep (#& 8!+e)e#"7 #+)'.')#)e# pe %#"# CIM 8! +&r(&, #!&,&'; 1 -e(179o#r7 #+)'.')#)e pe %#"7 -e CCPS >O.G.GB2EE1 pr'.'!- '*po"')&, pe .e!')? '#r re &,#r'"#re# '*po"')&,&' #!&#, o e1e+)&e#"7 or #!e,e 1'(+#,e +o*pe)e!)e. 2.5.5. E?amenul medical B#"# ,e #,7@ -? #r).2G -'! Co-&, M&!+''; Le e# !r.DEB1DD$ pr'.'!- pro)e+6'# *&!+'' >#*e!"' pe!)r& !ee1e+)&#re# +o!)ro,&,&'? Or-'!&, *'!'()r&,&' *&!+'' 9' (o,'-#r')76'' (o+'#,e !r.G$1B2EE1 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.F3$B2EE1? 2.5.*. ,apacitatea juridic a angajatorului P#)ro!&,/ -e!&*') 8! Co-&, M&!+'' >#r).23E? #! #3#)or e()e per(o#!# 3&r'-'+7 8!*#)r'+&,#)7 (#& per(o#!# 1'"'+7 #&)or'"#)7 po)r'.') ,e ''/ +#re #-*'!'()re#"7 9' &)','"e#"7 +#p')#,&, '!-'1ere!) -e !#)&r# #+e()&'#/ 8! (+op&, o%6'!er'' -e pro1') 8! +o!-'6'' -e +o!+&re!67 9' +#re #! #3e#"7 *&!+7 (#,#r'#)7. Po)r'.') #r).14 #,'!.>2? 9' >3? -'! Co-&, M&!+''/ per(o#!# 3&r'-'+7 po#)e 8!+<e'# +o!)r#+)e '!-'.'-&#,e -e *&!+7/ 8! +#,')#)e -e #! #3#)or/ 8! *o*e!)&, -o%:!-'r'' per(o!#,')76'' 3&r'-'+e '#r per(o#!# 1'"'+7 -o%:!-e9)e #+ee#9' +#,')#)e 8! *o*e!)&, -o%:!-'r'' +#p#+')76'' -e e0er+'6'&. A! #3#)or&, repre"'!)7 #):) &!')76' #,e ()#)&,&' >'!()')&6'' p&%,'+e/ re '' #&)o!o*e/ (o+'e)76' +o*er+'#,e? +:) 9' (o+'e)76' +o*er+'#,e +& +#p')#, pr'.#) (#& #,)e per(o#!e 3&r'-'+e (#& 1'"'+e. Per(o#!# 3&r'-'+7 !& po#)e #.e# -e+:) #+e,e -rep)&r' +#re +ore(p&!- (+op&,&' e' ()#%',') pr'! ,e e/ #+)&, -e 8!1''!6#re (#& ()#)&) >#r).34 -'! De+re)&, !r.31B1D54? 9' 89' e0er+')7 -rep)&r',e re(pe+)'. 89' 8!-ep,'!e9)e o%,' #6'',e pr'! or #!e,e (#,e >#r).35 -'! De+re)&, 31B1D54?. E0e*p,&@ po)r'.') #r).2/ 3 -'! Le e# !r.15B1DDE/ re '',e #&)o!o*e (&!) per(o#!e 3&r'-'+e +#re 1&!+6'o!e#"7 pe %#"7 -e e()'&!e e+o!o*'+7 9' #&)o!o*'e 1'!#!+'#r7 8! r#*&r',e ()r#)e '+e #,e e+o!o*'e'. Co!-&+ere# re '',or #&)o!o*e re.'!e +o!(','&,&' -e #-*'!'()r#6'e !&*') pr'! or-'! #, *'!'()r&,&' -e re(or) (#& -&p7 +#" pr'! -e+'"'# +o!-&+7)or',or #-*'!'()r#6'',or ,o+#,e. L# (o+'e)76',e +o*er+'#,e pe #+6'&!' 9' +& r7(p&!-ere ,'*')#)7 +& +#p')#, '!)e r#, -e ()#)/ #)r'%&6'',e or #!e,or -e +o!-&+ere (&!) 8!-ep,'!')e -e +7)re &! +o!(','& #, 8*p&)er!'+'6',or ()#)&,&' >#r).212 -'! Le e# !r.31B1DDE?. A+e()e pre.e-er' #& 1o() +o*p,e)#)e pr'! Or-o!#!6# -e &r e!67 # G&.er!&,&' !r.4DB1DDD pr'.'!- #-*'!'()r#re# +o*p#!'',or !#6'o!#,e/ # (o+'e)76',or +o*er+'#,e ,# +#re ()#)&, (#& o #&)or')#)e # #-*'!'()r#6'e' p&%,'+e ,o+#,e e()e #+6'o!#r *#3or')#r/ pre+&* 9' # re '',or #&)o!o*e >Mo!')or&, O1'+'#, !r.1GEB 1DDD?/ pr'! +#re (2#& #%ro #) pre.e-er',e Le '' !r.$$B1DD3 pr'.'!- +o!)r#+)&, -e *#!# e*e!). A-*'!'()r#)or'' +#re +o!-&+ #+e()e '!()')&6'' 8!+<e'e +& #&)or')76',e re(pe+)'.e +o!)r#+)e -e #-*'!'()r#re. =! +#"&, (o+'e)76',or +o*er+'#,e +& +#p')#, pr'.#)/ or #!&, pr'! +#re (e 8!+<e'e +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e ()#%',') pr'! #+)&, +o!()')&)'. >+o!)r#+)&, (#& ()#)&)&, (o+'e)76''/ +#re

po)r'.') Le '' !r.31B1DDE -'1er7 8! 1&!+6'e -e 1or*# (o+'e)76'' +o*er+'#,e; or #!&, +o*pe)e!) po#)e 1' pre9e-'!)e,e/ +o!(','&, -e #-*'!'()r#6'e/ &!&, -'!)re #-*'!'()r#)or' (#& -'re+)or&, e0e+&)'.?. =! +#"&, +e,or,#,)e per(o#!e 3&r'-'+e/ +o*pe)e!6# 8!+<e'er'' +o!)r#+)e,or '!-'.'-&#,e -e *&!+7 re.'!e or #!e,or -e +o!-&+ere &!'per(o!#,e +o!1or* #+)&,&' ,or -e or #!'"#re '!)er!7. 2.5.-. ,onsim$m9ntul =! pr#+)'+7/ #.:!-&2(e 8! .e-ere pre.e-er',e #r).1$ #,'!.>1? -'! Co-&, M&!+'' 9' #r).1 -'! Le e# !r.13EB1DDD/ +o!('*67*:!)&, (e e.'-e!6'#"7 8! *o- +o!+re) pr'! (e*!#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. 2.5... 5"iectul !i cau%a contractului indi'idual de munc O%'e+)&, +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 8, repre"'!)7 pre()#6'',e ,# +#re (e o%,' 7 +e,e -o&7 p7r6'. C#&"# e()e o%'e+)'.&, &r*7r') -e 1'e+#re -'!)re p7r6'. Pr'! *&!+# (#,#r'#)7 8!6e,e e* or'+e *&!+7 pre()#)7 17r7 *'3,o#+e propr'''/ #, +7r&' re"&,)#) re.'!e 8! 8!)re '*e #! #3#)or&,&'/ 8! (+<'*%&, &!e' re*&!er#6''.

2.5./. ,ondi$ii de studii Pe!)r& 8!+#-r#re# 9' pro*o.#re# 8! or'+e 1&!+6'e e()e !e+e(#r7 8!-ep,'!'re# &!or +o!-'6'' -e ()&-'' >pre 7)'re 8! +#"&, *&!+')or',or +#,'1'+#6'?. N'.e,&, 9' !#)&r# ()&-'',or (&!) +o!+ep&)e 8! r#por) -'re+) +& (pe+'#,')#)e/ #)r'%&6'',e 9' r7(p&!-er',e 1&!+6'',or re(pe+)'.e. A()1e,/ #%(o,.e!6'' 8!.767*:!)&,&' (&per'or -e (pe+'#,')#)e po) o+&p# 1&!+6'' -e '! '!er/ +<'*'()/ e+o!o*'()/ +o!(','er 3&r'-'+ e)+. Ce' #' 8!.767*:!)&,&' ,'+e#, 9' po(),'+e#, 1&!+6'' -e +o!)#%','/ )e<!'+'e!'/ #!#,'() pro r#*#)or #3&)or/ #('()e!) *e-'+#, e)+. =! #+)e,e !or*#)'.e +#re re ,e*e!)e#"7 (#,#r'"#re# per(o!#,&,&' -'! (e+)or&, %& e)#r (&!) pre.7"&)e e0pre( pe!)r& 1'e+#re 1&!+6'e ()&-'',e +ore(p&!"7)o#re >Or-o!#!6# -e &r e!67 # G&.er!&,&' !r.24B2EEE?. 2.5.10. ,ondi$ii de 'ec+ime n munc !i specialitate Po)r'.') #r).5 #,'!.>1? -'! Le e# !r.3EB1DDE pr'.'!- #! #3#re# (#,#r'#6',or 8! 1&!+6'e -e +o*pe)e!67 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.125B1DDE?/ )o#)e -'(po"'6'',e ,e #,e +#re +o!-'6'o!#& o+&p#re# &!or po()&r' -e e0'()e!6# &!or .e+<'*' 8! *&!+7 (#& 8! (pe+'#,')#)e/ (e #%ro 7 >.e"' Le e# !r.154B1DDF?. A+e#()7 -'(po"'6'e r7*:!e 8! .' o#re 9' -&p7 #%ro #re# ,e '' pr'! Co-&, M&!+''. 2.5.11. @eri#icarea aptitudinilor pro#esionale Ar).2D233 -'! Co-&, M&!+'' pre.7- +7 8!+#-r#re# (e 1#+e pe %#"# .er'1'+7r'' pre#,#%',e # #p)')&-'!',or pro1e('o!#,e 9' per(o!#,e pr'! e0#*e!/ +o!+&r( or' per'o#-7 -e pro%7. Po)r'.') #r).2D -'! Co-&, M&!+''/ *o-#,')76',e 8! +#re &r*e#"7 (7 (e re#,'"e"e .er'1'+#re# #p)')&-'!',or pro1e('o!#,e 9' per(o!#,e (&!) ()#%',')e 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',/ 8! ()#)&)&, -e per(o!#, 2 pro1e('o!#, (#& -'(+'p,'!#r 2 9' 8! re &,#*e!)&, '!)er! / 8! *7(&r# 8! +#re ,e e# !& -'(p&!e #,)1e,. A! #3#)or&, po#)e +ere '!1or*#6'' 8! ,e 7)&r7 +& per(o#!# +#re (o,'+')7 #! #3#re# -e ,# 1o9)'' (7' #! #3#)or' -#r !&*#' +& pr'.'re ,# 1&!+6'',e 8!-ep,'!')e 9' ,# -&r#)# #! #37r'' 9' !&*#' +& 8!+&!o9)''!6#re# pre#,#%',7 # +e,&' 8! +#&"7.

L# #r).3E -'! Co-&, M&!+'' (e ()'p&,e#"7 +7 ,# '!()')&6'',e p&%,'+eB&!')76' %& e)#re/ 8!+#-r#re# (#,#r'#6',or (e 1#+e !&*#' pr'! +o!+&r( (#& e0#*e!/ -&p7 +#". Po()&r',e .#+#!)e e0'()e!)e 8! ()#)&, -e 1&!+6'' .or 1' (+o#(e ,# +o!+&r(/ 8! r#por) +& !e+e(')76',e 1'e+7re' &!')76'. =! +#"&, 8! +#re ,# +o!+&r( !& (2#& pre"e!)#) *#' *&,6' +#!-'-#6'/ 8!+#-r#re# (e 1#+e pr'! e0#*e!. Co!-'6'',e -e #! #3#re 9' *o-&, -e -e(179&r#re # +o!+&r(&,&'Be0#*e!&,&' (e ()#%',e(+ pr'! re &,#*e!) #pro%#) pr'! <o)7r:re# G&.er!&,&'. Po)r'.') #r).31 -'! Co-&, M&!+'' pe!)r& .er'1'+#re# #p)')&-'!',or (#,#r'#)&,&'/ ,# 8!+<e'ere# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e po#)e ()#%',' o per'o#-7 -e pro%7 -e +e, *&,) 3E -e "',e +#,e!-#r'()'+e pe!)r& 1&!+6'',e -e e0e+&6'e 9' -e +e, *&,) DE -e "',e +#,e!-#r'()'+e pe!)r& 1&!+6'',e -e +o!-&+ere. Pe!)r& per(o#!e,e +& <#!-'+#p 8!+#-r#re# (e re#,'"e#"7 e0+,&('. pr'! *o-#,')#)e# per'o#-e' -e pro%7 -e *#0'*&* 3E -e "',e +#,e!-#r'()'+e. =! +#"&, *&!+')or',or !e+#,'1'+#6'/ per'o#-# -e pro%7 #re +#r#+)er e0+ep6'o!#, 9' !& po#)e -ep79' 5 "',e ,&+r7)o#re. A%(o,.e!6'' '!()')&6'',or -e 8!.767*:!) (e 8!+#-re#"7/ ,# -e%&)&, ,or 8! pro1e('e/ pe %#"# &!e' per'o#-e -e pro%7 +&pr'!(7 8!)re 3 9' $ ,&!'. Pe -&r#)# per'o#-e' -e pro%7/ (#,#r'#)&, (e %&+&r7 -e )o#)e -rep)&r',e 9' #re )o#)e o%,' #6'',e pre.7"&)e -e ,e '(,#6'# *&!+''/ +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',/ 8! re &,#*e!)&, '!)er!/ pre+&* 9' 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. Po)r'.') #r).32 -'! Co-&, M&!+''/ pe -&r#)# e0e+&)7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ !& po#)e 1' ()#%',')7 -e+:) o ('! &r7 per'o#-7 -e pro%7. Pr'! e0+ep6'e/ (#,#r'#)&, po#)e 1' (&p&( ,# o !o&7 per'o#-7 -e pro%7 8! (')&#6'# 8! +#re #+e()# -e%&)e#"7 ,# #+e,#9' #! #3#)or 8!)r2o !o&7 1&!+6'eBpro1e('eB,# &! !o& ,o+ -e *&!+7 +& +o!-'6'' re,e/ .7)7*7)o#re (#& per'+&,o#(e. Ne'!1or*#re# (#,#r'#)&,&' #!)er'or 8!+<e'er'' (#& *o-'1'+7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 +& pr'.'re ,# per'o#-# -e pro%7 >#r).1G #,'!.4 -'! Co-&, M&!+'' 2 8!)o+*'re# #+)&,&' #-'6'o!#, 8! )er*e! -e 15 "',e -e ,# -#)# 8!+&!o9)''!67r'' 8! (+r'( # (#,#r'#)&,&'/ +& e0+ep6'# +#"&r',or ()'p&,#)e 8! ,e e (#& 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 +:!- re"&,)7 po('%',')#)e# 9' !& o%,' #6'# #+e()e' *7(&r'?. Per'o#-# -e pro%7 +o!()')&'e .e+<'*e 8! *&!+7. Co-&, M&!+'' ,# #r).33 pre+'"e#"7 +7 #! #3#re# (&++e('.7 # *#' *&,) -e )re' per(o#!e pe per'o#-# -e pro%7 pe!)r& #+e,#9' po() e()e '!)er"'(7. Per'o#-# -e pro%7 repre"'!)7 o +,#&"7 -e -e"'+ereB-e!&!6#re # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ -e +#re (e po#)e 1o,o(' #! #3#)or&, 8! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, !& +ore(p&!-e +er'!6e,or po()&,&' 8! +#re # 1o() 8!+#-r#). 2.5.12. Actul de alegere sau de numire n #unc$ie Pe!)r& 8!+#-r#re# 8! #!&*')e 1&!+6'' e()e !e+e(#r #+)&, -e #,e ere/ +o!-'6'e pre#,#%',7/ propr'e #+e()or 1&!+6''. E0e*p,&@ po)r'.') #r).5 -'! Le e# #-*'!'()r#6'e' p&%,'+e ,o+#,e !r.215B2EE1 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.2E4B2EE1?/ pr'*#r''/ #&)or')76' e0e+&)'.e #,e #-*'!'()r#6'e' p&%,'+e/ (&!) #,e9' -e +e)76e!'. De #(e*e!e#/ po)r'.') Le '' !r.12FB1DDG pr'.'!- ()#)&)&, +#-re,or -'-#+)'+e/ per(o!#,&, -'-#+)'+ e()e !&*') 8! 8!.767*:!). Po)r'.') Co!()')&6'e'/ 1&!+6'',e -e -e*!')#r' (&!) o+&p#)e +# &r*#re # #,e er'' (#& !&*'r'' 8! 1&!+6'e. N&*'re# e0pr'*7 '!.e()'re# #+e()or# +& prero #)'.e,e e0er+')7r'' #&)or')76'' -e ()#).

Po)r'.') Le '' !r.1FFB1DDD pr'.'!- S)#)&)&, 1&!+6'o!#r',or p&%,'+' >Mo!')or&, O1'+'#, !r.$EEB1DDD?/ #+e#()7 +#)e or'e -e per(o!#, 89' -e(179o#r7 #+)'.')#)e# 8! +#-r&, r#por)&,&' -e (er.'+'& 8! %#"# #+)&,&' -e !&*'re 8! 1&!+6'# p&%,'+7 9' !& # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. 2.5.1&. )urata contractului indi'idual de munc Po)r'.') -'(po"'6'',or #r).12 #,'!.>1? -'! Co-&, M&!+''/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e 8!+<e'e pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7 >re &,#?. Po)r'.') #r).12 #,'!.>2? -'! Co-&, M&!+''/ pr'! e0+ep6'e/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e po#)e 8!+<e'# 9' pe -&r#)7 -e)er*'!#)7/ 8! +o!-'6'',e pre.7"&)e e0pre( -e ,e e. A()1e,/ ,# +#p')o,&, IV >#r).FE2F$? -'! Co-&, M&!+'' (&!) re ,e*e!)#)e (')&#6'',e 8! +#re (e po#)e 8!+<e'# +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7. Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7 (e po#)e 8!+<e'# !&*#' 8! 1or*7 (+r'(7/ +& pre+'"#re# e0pre(7 # -&r#)e' pe!)r& +#re (e 8!+<e'e. Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7 po#)e 1' 8!+<e'#) !&*#' 8! &r*7)o#re,e +#"&r'@ #? 8!,o+&'re# &!&' (#,#r'#) 8! +#"&, (&(pe!-7r'' +o!)r#+)&,&' (7& -e *&!+7/ +& e0+ep6'# (')&#6'e' 8! +#re #+e, (#,#r'#) p#r)'+'p7 ,# re.7; %? +re9)ere# )e*por#r7 # #+)'.')76'' #! #3#)or&,&'; +? -e(179&r#re# &!or #+)'.')76' +& +#r#+)er (e"o!'er; -? 8! (')&#6'# 8! +#re e()e 8!+<e'#) 8! )e*e'&, &!or -'(po"'6'' ,e #,e e*'(e +& (+op&, -e # 1#.or'"# )e*por#r #!&*')e +#)e or'' -e per(o#!e 17r7 ,o+ -e *&!+7 >Le e# !r.G$B2EE2?; e? 8! #,)e +#"&r' pre.7"&)e e0pre( -e ,e ' (pe+'#,e. Po)r'.') #r).F2 -'! Co-&, M&!+''/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7 !& po#)e 1' 8!+<e'#) pe o per'o#-7 *#' *#re -e 1F ,&!'. =! +#"&, 8! +#re #+e()# e()e 8!+<e'#) pe!)r& # 8!,o+&' &! (#,#r'#) #, +7r&' +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e (&(pe!-#)/ -&r#)# +o!)r#+)&,&' .# e0p'r# ,# *o*e!)&, 8!+e)7r'' *o)'.e,or +e #& -e)er*'!#) (&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 #, (#,#r'#)&,&' )')&,#r. Po)r'.') #r).FE #,'!.>3? -'! Co-&, M&!+''/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7 po#)e 1' pre,&! ') 9' -&p7 e0p'r#re# )er*e!&,&' '!'6'#,/ +& #+or-&, (+r'( #, p7r6',or/ -#r !&*#' 8!,7&!)r&, )er*e!&,&' *e!6'o!#) *#' (&( >#r).F2? 9' -e +e, *&,) -o&7 or' +o!(e+&)'.. Per'o#-# -e pro%7 pe!)r& 8!+#-r#re# +& +o!)r#+) -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7/ re ,e*e!)#)7 -e #r).F3 -'! Co-&, M&!+''/ !& po#)e -ep79'@ #? 5 "',e ,&+r7)o#re pe!)r& o -&r#)7 # +o!)r#+)&,&' *#' *'+7 -e 3 ,&!'; %? 15 "',e ,&+r7)o#re pe!)r& o -&r#)7 # +o!)r#+)&,&' +&pr'!(7 8!)re 3 9' $ ,&!'; +? 3E -e "',e ,&+r7)o#re pe!)r& o -&r#)7 # +o!)r#+)&,&' *#' *#re -e $ ,&!'; -? 45 -e "',e ,&+r7)o#re 8! +#"&, (#,#r'#6',or 8!+#-r#6' 8! 1&!+6'' -e +o!-&+ere/ pe!)r& o -&r#)7 # +o!)r#+)&,&' *#' *#re -e $ ,&!'. Co!1or* #r).F4 -'! Co-&, M&!+''/ ,# e0p'r#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7/ pe ,o+&, -e *&!+7 re(pe+)'. .# 1' #! #3#) &! (#,#r'#) +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7 >!&*#' pe!)r& +#"&r',e ()'p&,#)e ,# #r).F1 #,'!. >1? -'! Co-&, M&!+'' +#re per*') #+e() *o- -e 8!+#-r#re?. A! #3#)or'' (&!) o%,' #6' (7 '!1or*e"e (#,#r'#6'' #! #3#6' +& +o!)r#+)e -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7 -e(pre ,o+&r',e -e *&!+7 .#+#!)e (#& +#re (e .or .#+#!)#/ +ore(p&!"7)o#re pre 7)'r'' #+e()or# 9' (7 ,e #(' &re #++e(&, ,# #+e()e ,o+&r' -e *&!+7 8! +o!-'6'' e #,e +& +e,e #,e (#,#r'#6',or #! #3#6' +& +o!)r#+) -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7. D'(po"'6'',e +o!)r#re pre.7"&)e 8! Co-&, M&!+''/ -'(po"'6'',e ,e #,e/ pre+&* 9' +e,e +&pr'!(e 8! +o!)r#+)e,e +o,e+)'.e -e *&!+7 #p,'+#%',e (#,#r'#6',or 8!+#-r#6' +& +o!)r#+)

'!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7/ (e #p,'+7 9' (#,#r'#6',or +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7. 2.5.1(. ,on$inutul contractului indi'idual de munc =! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e -'()'! -o&7 +#)e or'' -e +,#&"e@ #? +,#&"e e!er#,e/ re ,e*e!)#)e -e #r).1G #,'!.>2? -'! Co-&, M&!+''; %? +,#&"e (pe+'1'+e/ re ,e*e!)#)e -e #r).2E22$ -'! Co-&, M&!+''. C,#&"e,e e!er#,e #,e +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 >#r).1G21D -'! Co-&, M&!+''?@ #? '-e!)')#)e# p7r6',or; %? ,o+&, -e *&!+7 (#&/ 8! ,'p(# &!&' ,o+ -e *&!+7 1'0/ po('%',')#)e# +# (#,#r'#)&, (7 *&!+e#(+7 8! -'.er(e ,o+&r'; +? (e-'&, (#&/ -&p7 +#"/ -o*'+','&, #! #3#)or&,&'; -? #)r'%&6'',e po()&,&'; e? r'(+&r',e (pe+'1'+e po()&,&'; 1? -#)# -e ,# +#re +o!)r#+)&, &r*e#"7 (7 89' pro-&+7 e1e+)&,; ? 8! +#"&, &!&' +o!)r#+) -e *&!+7 pe -&r#)7 -e)er*'!#)7 (#& #, &!&' +o!)r#+) -e *&!+7 )e*por#r7/ -&r#)# #+e()or#; <? -&r#)# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 ,# +#re (#,#r'#)&, #re -rep)&,; '? +o!-'6'',e -e #+or-#re # pre#.'"&,&' -e +7)re p7r6',e +o!)r#+)#!)e 9' -&r#)# #+e()&'#; 3? (#,#r'&, -e %#"7/ #,)e e,e*e!)e +o!()')&)'.e #,e .e!')&r',or (#,#r'#,e/ pre+&* 9' per'o-'+')#)e# p,76'' (#,#r'&,&' ,# +#re (#,#r'#)&, #re -rep)&,; H? -&r#)# !or*#,7 # *&!+''/ e0pr'*#)7 8! oreB"' 9' oreB(7p)7*:!7; ,? '!-'+#re# +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 +e re ,e*e!)e#"7 +o!-'6'',e -e *&!+7 #,e (#,#r'#)&,&'; *? -&r#)# per'o#-e' -e pro%7. Po)r'.') #r).1G #,'!.>224? -'! Co-&, M&!+'' e,e*e!)e,e (&(2*e!6'o!#)e )re%&'e (7 +o!()')&'e 9' (7 (e re 7(e#(+7 8! +o!6'!&)&, &!e' '!1or*7r' pre#,#%',e 8!+<e'er'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ re(pe+)'. *o-'1'+7r'' #+e()&'#. Or'+e *o-'1'+#re # &!&'# -'! #+e()e e,e*e!)e 8! )'*p&, e0e+&)7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 '*p&!e 8!+<e'ere# &!&' #+) #-'6'o!#, ,# +o!)r#+)/ 8!)r2&! )er*e! -e 15 "',e -e ,# -#)# 8!+&!o9)''!67r'' 8! (+r'( # (#,#r'#)&,&' / +& e0+ep6'# (')&#6'',or 8! +#re o #(e*e!e# *o-'1'+#re re"&,)7 +# po('%',7 -'! ,e e (#& -'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',. C& pr'.'re ,# '!1or*#6'',e 1&r!'"#)e (#,#r'#)&,&'/ pre#,#%', 8!+<e'er'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ 8!)re p7r6' po#)e '!)er.e!' &! +o!)r#+) -e +o!1'-e!6'#,')#)e. Po)r'.') #r).1F -'! Co-&, M&!+''/ 8! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, &r*e#"7 (7 89' -e(179o#re #+)'.')#)e# 8! ()r7'!7)#)e/ #! #3#)or&, #re o%,' #6'# -e #2' +o*&!'+# 8! )'*p &)', '!1or*#6'' re1er')o#re ,#@ #? -&r#)# per'o#-e' -e *&!+7 +e &r*e#"7 (7 1'e pre()#)7 8! ()r7'!7)#)e; %? *o!e-# 8! +#re .or 1' p,7)')e -rep)&r',e (#,#r'#,e/ pre+&* 9' *o-#,')76',e -e p,#)7; +? pre()#6'',e 8! %#!' 9'B(#& 8! !#)&r7 #1ere!)e -e(179&r7r'' #+)'.')76'' 8! ()r7'!7)#)e; -? +o!-'6'',e -e +,'*7; e? re ,e*e!)7r',e pr'!+'p#,e -'! ,e '(,#6'# *&!+'' -'! #+e# 6#r7; 1? o%'+e'&r',e ,o+&,&' # +7ror !ere(pe+)#re '2#r p&!e 8! per'+o, .'#6#/ ,'%er)#)e# (#& (' &r#!6# per(o!#,7. A+e()e e,e*e!)e (e +o*p,e)e#"7 pr'! ,e ' (pe+'#,e +#re re ,e*e!)e#"7 +o!-'6'',e (pe+'1'+e -e *&!+7 8! ()r7'!7)#)e.

Po)r'.') #r).1D -'! Co-&, M&!+''/ 8! (')&#6'# 8! +#re #! #3#)or&, !& 89' e0e+&)7 o%,' #6'# -e '!1or*#re 8! )er*e! -e 15 "',e -e ,# *o*e!)&, ,#!(7r'' o1er)e' -e 8!+<e'ere (#& *o-'1'+#re # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 or'/ -&p7 +#"/ # pre()7r'' #+)'.')76'' 8! ()r7'!7)#)e/ (#,#r'#)&, e()e 8! -rep) (7 (e('"e"e/ 8! )er*e! -e 3E -e "',e/ '!()#!6# 3&-e+7)ore#(+7 +o*pe)e!)7 9' (7 (o,'+')e -e(p7 &%'r' +ore(p&!"7)o#re pre3&-'+'&,&' pe +#re ,2# (&1er') +# &r*#re # !ee0e+&)7r'' -e +7)re #! #3#)or # o%,' #6'e' -e '!1or*#re. C,#&"e,e (pe+'1'+e #,e +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 >#r).2E22$ -'! Co-&, M&!+''?@ +,#&"# +& pr'.'re ,# 1or*#re# pro1e('o!#,7; +,#&"# -e !e+o!+&re!67; +,#&"# -e *o%',')#)e;

+,#&"# -e +o!1'-e!6'#,')#)e. C,#&"# -e !e+o!+&re!67 8, o%,' 7 pe (#,#r'#) (7 !& pre()e"e/ 8! '!)ere(&, propr'& (#& #, &!&' )er6/ o #+)'.')#)e +#re (e #1,7 8! +o!+&re!67 +& +e# pre()#)7 ,# #! #3#)or&, (7& or' (7 !& pre()e"e o #+)'.')#)e 8! 1#.o#re# &!&' )er6 +#re (e #1,7 8! re,#6'' -e +o!+&re!67 +& #! #3#)or&, (7& 9' 8, o%,' 7 pe #! #3#)or (7 8' p,7)e#(+7 (#,#r'#)&,&' o '!-e*!'"#6'e ,&!#r7. C,#&"# -e !e+o!+&re!67 89' pro-&+e e1e+)e,e !&*#' -#+7 8! +&pr'!(&, +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 (&!) pre.7"&)e 8! *o- e0pre( #+)'.')76',e +#re (&!) '!)er"'(e (#,#r'#)&,&' pe -&r#)# +o!)r#+)&,&'. I!-e*!'"#6'# -#)or#)7 (#,#r'#)&,&' (e !e o+'#"7 9' e()e -e +e, p&6'! 25I -'! (#,#r'&. I!-e*!'"#6'# )re%&'e p,7)')7 8!)o+*#' 9' ,# )'*p. C,#&"# -e !e+o!+&re!67 !& po#)e 1' ()#%',')7 pe -&r#)# per'o#-e' -e pro%7. C,#&"# -e !e+o!+&re!67 !& 89' *#' pro-&+e e1e+)e,e ,# -#)# 8!+e)7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. Pr'! e0+ep6'e/ +,#&"# -e !e+o!+&re!67 89' po#)e pro-&+e e1e+)e,e 9' -&p7 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ pe!)r& o per'o#-7 -e *#0'*&* $ ,&!'/ 8! +#"&, 1&!+6'',or -e e0e+&6'e/ 9' -e *#0'*&* 2 #!' pe!)r& +e' +#re o+&p7 1&!+6'' -e +o!-&+ere/ -#+7 o #()1e, -e per'o#-7 # 1o() +o!.e!')7 e0pre( pr'! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. A+e#()7 pre.e-e ,e #,7 !& (e #p,'+7 8! +#"&r',e 8! +#re 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 (2# pro-&( -e -rep) or' # '!)er.e!') -'! '!'6'#)'.# #! #3#)or&,&' pe!)r& *o)'.e !e'*p&)#%',e (#,#r'#)&,&'. C,#&"# -e !e+o!+&re!67 !& po#)e #.e# +# e1e+) '!)er"'+ere# 8! *o- #%(o,&) # e0er+')7r'' pro1e('e' (#,#r'#)&,&' (#& # (pe+'#,'"7r'' pe +#re o -e6'!e. L# (e('"#re# (#,#r'#)&,&' (#& # '!(pe+)or&,&' )er')or'#, -e *&!+7/ '!()#!6# +o*pe)e!)7 po#)e -'*'!&# e1e+)e,e +,#&"e' -e !e+o!+&re!67. =! +#"&, !ere(pe+)7r''/ +& .'!o.76'e/ # +,#&"e' -e !e+o!+&re!67/ (#,#r'#)&, po#)e 1' o%,' #) ,# re()')&'re# '!-e*!'"#6'e' 9'/ -&p7 +#"/ ,# -#&!e 2 '!)ere(e +ore(p&!"7)o#re pre3&-'+'&,&' pe +#re ,2# pro-&( #! #3#)or&,. Pr'! +,#&"# -e *o%',')#)e p7r6',e 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 ()#%',e(+ +7/ 8! +o!('-er#re# (pe+'1'+&,&' *&!+''/ e0e+&)#re# o%,' #6'',or -e (er.'+'& -e +7)re (#,#r'#) !& (e re#,'"e#"7 8!)r2&! ,o+ ()#%', -e *&!+7. =! #+e() +#" (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e pre()#6'' (&p,'*e!)#re 8! %#!' (#& 8! !#)&r7. 31. Pr'! +,#&"# -e +o!1'-e!6'#,')#)e p7r6',e +o!.'! +#/ pe )o#)7 -&r#)# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 9' -&p7 8!+e)#re# #+e()&'#/ (7 !& )r#!(*')7 -#)e (#& '!1or*#6'' -e +#re #& ,&#) +&!o9)'!67 8! )'*p&, e0e+&)7r'' +o!)r#+)&,&'/ 8! +o!-'6'',e ()#%',')e 8! re &,#*e!)e,e '!)er!e/ 8! +o!)r#+)e,e +o,e+)'.e -e *&!+7 (#& 8! +o!)r#+)e,e '!-'.'-&#,e -e *&!+7. Mo-e,&, +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e #pro%#) pr'! Or-'!&, *'!'()r&,&' *&!+'' 9' (o,'-#r')76'' (o+'#,e !r.G4GB1DDD >Mo!')or&, O1'+'#, !r.$53B1DDD?.

2.5.15. Forma contractului indi'idual de munc Po)r'.') #r).1$ #,'!.>1? 9' >2? -'! Co-&, M&!+''/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e 8!+<e'e 8! 1or*7 (+r'(7. O%,' #6'# -e 8!+<e'ere # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 8! 1or*7 (+r'(7 re.'!e #! #3#)or&,&'. =! (')&#6'# 8! +#re +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 !& # 1o() 8!+<e'#) 8! 1or*7 (+r'(7/ (e pre"&*7 +7 # 1o() 8!+<e'#) pe o -&r#)7 !e-e)er*'!#)7/ '#r p7r6',e po) 1#+e -o.#-# pre.e-er',or +o!)r#+)&#,e 9' # pre()#6'',or e1e+)&#)e pr'! or'+e #,) *'3,o+ -e pro%7. Po)r'.') #r).2G$ #,'!.>1? ,').-? -'! Co-&, M&!+'' pr'*'re# ,# *&!+7 # &!e' per(o#!e pe!)r& +#re !& # 1o() 8!)o+*') +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 or' ()'p&,#re# 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 # &!or +,#&"e +o!)r#re -'(po"'6'',or ,e #,e/ +o!()')&'e +o!)r#.e!6'e 9' (e (#!+6'o!e#"7 +& #*e!-7 -e ,# 2E.EEE.EEE ,e' ,# 5E.EEE.EEE ,e'. 2.5.1*. Munca prin agent de munc temporar >#r).FG21EE -'! Co-&, M&!+''?. M&!+# pr'! # e!) -e *&!+7 )e*por#r7/ -e!&*')7 *&!+7 )e*por#r7/ e()e *&!+# pre()#)7 -e &! (#,#r'#) )e*por#r +#re/ -'! -'(po"'6'# # e!)&,&' -e *&!+7 )e*por#r7/ pre()e#"7 *&!+# 8! 1#.o#re# &!&' &)','"#)or. S#,#r'#)&, )e*por#r e()e per(o#!# 8!+#-r#)7 ,# &! #! #3#)or -e *&!+7 )e*por#r7/ p&( ,# -'(po"'6'e &!&' &)','"#)or pe -&r#)# !e+e(#r7 8! .e-ere# 8!-ep,'!'r'' &!or #!&*')e (#r+'!' pre+'(e 9' +& +#r#+)er )e*por#r. A e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7 e()e (o+'e)#)e# +o*er+'#,7 #&)or'"#)7 -e M'!'()er&, M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e/ +#re p&!e pro.'"or'& ,# -'(po"'6'e &)','"#)or&,&' per(o!#, +#,'1'+#) 9'B(#& !e+#,'1'+#)/ pe +#re 8, #! #3e#"7 9' 8, (#,#r'"e#"7 8! #+e() (+op. Co!-'6'',e -e 8!1''!6#re 9' 1&!+6'o!#re/ pre+&* 9' pro+e-&r# -e #&)or'"#re # # e!)&,&' -e *&!+7 )e*por#r7 (e ()#%',e(+ pr'! <o)7r:re # G&.er!&,&'. U)','"#)or&, e()e #! #3#)or&, +7r&'# # e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7 8' p&!e ,# -'(po"'6'e &! (#,#r'#) )e*por#r pe!)r& 8!-ep,'!'re# &!or (#r+'!' pre+'(e 9' +& +#r#+)er )e*por#r. U! &)','"#)or po#)e #pe,# ,# # e!6' -e *&!+7 )e*por#r7 -o#r pe!)r& e0e+&)#re# &!e' (#r+'!' pre+'(e 9' +& +#r#+)er )e*por#r/ -e!&*')7 *'('&!e -e *&!+7 )e*por#r7/ 9' !&*#' 8! &r*7)o#re,e +#"&r'@ pe!)r& 8!,o+&'re# &!&' (#,#r'#) #, +7r&' +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e (&(pe!-#)/ pe -&r#)# (&(pe!-7r''; pe!)r& pre()#re# &!or #+)'.')76' +& +#r#+)er (e"o!'er; pe!)r& pre()#re# &!or #+)'.')76' (pe+'#,'"#)e or' o+#"'o!#,e. M'('&!e# -e *&!+7 )e*por#r7 (e ()#%',e9)e pe!)r& &! )er*e! +#re !& po#)e 1' *#' *#re -e 12 ,&!'. D&r#)# *'('&!'' -e *&!+7 )e*por#r7 po#)e 1' pre,&! ')7 pe!)r& o per'o#-7 +#re/ #-7& #)7 ,# -&r#)# '!'6'#,7 # *'('&!''/ !& po#)e -ep79' 1F ,&!'. Co!-'6'',e 8! +#re -&r#)# &!e' *'('&!' -e *&!+7 )e*por#r7 po#)e 1' pre,&! ')7 (&!) pre.7"&)e 8! +o!)r#+)&, -e *&!+7 )e*por#r7 (#& po) 1#+e o%'e+)&, &!&' #+) #-'6'o!#, ,# #+e() +o!)r#+). A e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7 p&!e ,# -'(po"'6'e &)','"#)or&,&' &! (#,#r'#) #! #3#) pr'! +o!)r#+) -e *&!+7 )e*por#r7/ 8! %#"# &!&' +o!)r#+) -e p&!ere ,# -'(po"'6'e 8!+<e'#) 8! 1or*7 (+r'(7. Co!)r#+)&, -e p&!ere ,# -'(po"'6'e )re%&'e (7 +&pr'!-7@ #? *o)'.&, pe!)r& +#re e()e !e+e(#r7 &)','"#re# &!&' (#,#r'#) )e*por#r; %? )er*e!&, *'('&!'' 9'/ -#+7 e()e +#"&,/ po('%',')#)e# *o-'1'+7r'' #+e()&'#;

+? +#r#+)er'()'+',e (pe+'1'+e po()&,&'/ 8! (pe+'#, +#,'1'+#re# !e+e(#r7/ ,o+&, e0e+&)7r'' *'('&!'' 9' pro r#*&, -e ,&+r&; -? +o!-'6'',e +o!+re)e -e *&!+7; e? e+<'p#*e!)e,e '!-'.'-&#,e -e pro)e+6'e 9' -e *&!+7 pe +#re (#,#r'#)&, )e*por#r )re%&'e (7 ,e &)','"e"e; 1? or'+e #,)e (er.'+'' 9' 1#+',')76' 8! 1#.o#re# (#,#r'#)&,&' )e*por#r; ? .#,o#re# +o!)r#+)&,&' -e +#re %e!e1'+'#"7 # e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7/ pre+&* 9' re*&!er#6'# ,# +#re #re -rep)&, (#,#r'#)&,. Or'+e +,#&"7 pr'! +#re (e '!)er"'+e #! #3#re# -e +7)re &)','"#)or # (#,#r'#)&,&' )e*por#r -&p7 8!-ep,'!'re# *'('&!'' e()e !&,7. S#,#r'#6'' )e*por#r' #& #++e( ,# )o#)e (er.'+'',e 9' 1#+',')76',e #+or-#)e -e &)','"#)or/ 8! #+e,e#9' +o!-'6'' +# 9' +e',#,6' (#,#r'#6' #' #+e()&'#. U)','"#)or&, e()e o%,' #) (7 #(' &re (#,#r'#)&,&' )e*por#r -o)#re# +& e+<'p#*e!)e '!-'.'-&#,e -e pro)e+6'e 9' -e *&!+7/ +& e0+ep6'# (')&#6'e' 8! +#re pr'! +o!)r#+)&, -e p&!ere ,# -'(po"'6'e -o)#re# e()e 8! (#r+'!# # e!)&,&' -e *&!+7 )e*por#r7. U)','"#)or&, !& po#)e %e!e1'+'# -e (er.'+'',e (#,#r'#)&,&' )e*por#r/ -#+7 &r*7re9)e (7 8!,o+&'#(+7 #()1e, &! (#,#r'#) #, (7& #, +7r&' +o!)r#+) -e *&!+7 e()e (&(pe!-#) +# &r*#re # p#r)'+'p7r'' ,# re.7. Co!)r#+)&, -e *&!+7 )e*por#r7 e()e &! +o!)r#+) -e *&!+7 +e (e 8!+<e'e 8! (+r'( 8!)re # e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7 9' (#,#r'#)&, )e*por#r/ -e re &,7/ pe -&r#)# &!e' *'('&!'. =! +o!)r#+)&, -e *&!+7 )e*por#r7 (e pre+'"e#"7/ 8! #1#r# e,e*e!)e,or e!er#,e 9' (pe+'1'+e #,e &!&' +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7/ ()'p&,#)e ,# #r).1G 9' #r).1F #,'!.>1? -'! Co-&, M&!+''/ +o!-'6'',e 8! +#re &r*e#"7 (7 (e -e(179o#re *'('&!e#/ -&r#)# *'('&!''/ '-e!)')#)e# 9' (e-'&, &)','"#)or&,&'/ pre+&* 9' *o-#,')76',e -e re*&!er#re # (#,#r'#)&,&' )e*por#r. Co!)r#+)&, -e *&!+7 )e*por#r7 (e po#)e 8!+<e'# 9' pe!)r& *#' *&,)e *'('&!'/ +& re(pe+)#re# )er*e!&,&' -e 12B1F ,&!'. =!)re -o&7 *'('&!' (#,#r'#)&, )e*por#r (e #1,7 ,# -'(po"'6'# # e!)&,&' -e *&!+7 )e*por#r7 9' %e!e1'+'#"7 -e &! (#,#r'& p,7)') -e # e!)/ +#re !& po#)e 1' *#' *'+ -e+:) (#,#r'&, *'!'* %r&) pe 6#r7. Pe!)r& 1'e+#re !o&7 *'('&!e/ 8!)re p7r6' (e 8!+<e'e &! #+) #-'6'o!#, ,# +o!)r#+)&, -e *&!+7 )e*por#r7/ 8! +#re .or 1' pre.7"&)e )o#)e e,e*e!)e,e +o!)r#+)&#,e pe -&r#)# *'('&!''. Co!)r#+)&, -e *&!+7 )e*por#r7 8!+e)e#"7 ,# )er*'!#re# &,)'*e' *'('&!' pe!)r& +#re # 1o() 8!+<e'#). Pe )o#)7 -&r#)# *'('&!'' (#,#r'#)&, )e*por#r e()e p,7)') -e # e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7. S#,#r'&, pr'*') -e (#,#r'#)&, )e*por#r pe!)r& 1'e+#re *'('&!e !& po#)e 1' '!1er'or +e,&' pe +#re 8, pr'*e9)e (#,#r'#)&, &)','"#)or&,&'/ +#re pre()e#"7 #+ee#9' *&!+7 (#& &!# ('*',#r7 +& +e# # (#,#r'#)&,&' )e*por#r. =! *7(&r# 8! +#re &)','"#)or&, !& #re #! #3#) &! #()1e, -e (#,#r'#) (e #('*',e#"7 +& +e, ()#%',') pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', &)','"#)or&,&'. A e!)&, -e *&!+7 e()e +e, +#re re6'!e 9' .'re#"7 )o#)e +o!)r'%&6'',e 9' '*po"')e,e -#)or#)e -e (#,#r'#)&, )e*por#r +7)re %& e)e,e ()#)&,&' 9' p,7)e9)e pe!)r& #+e()# )o#)e +o!)r'%&6'',e -#)or#)e 8! +o!-'6'',e ,e ''. =! +#"&, 8! +#re 8! )er*e! -e 15 "',e +#,e!-#r'()'+e -e ,# -#)# ,# +#re o%,' #6'',e pr'.'!p,#)# (#,#r'&,&' 9' +e,e pr'.'!- +o!)r'%&6'',e 9' '*po"')e,e -#)or#)e -e +7)re (#,#r'#)&, )e*por#r #& -e.e!') (+#-e!)e 9' e0' '%',e '#r # e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7 !& ,e e0e+&)7/ e,e .or 1' p,7)')e -e &)','"#)or/ 8! %#"# (o,'+')7r'' (#,#r'#)&,&' )e*por#r. U)','"#)or&, +#re # p,7)') (&*e,e -#)or#)e (e (&%ro 7/ pe!)r& (&*e,e p,7)')e/ 8! -rep)&r',e (#,#r'#)&,&' )e*por#r 8*po)r'.# # e!)&,&' -e *&!+7 )e*por#r7.

Pr'! +o!)r#+)&, -e *&!+7 )e*por#r7 (e po#)e ()#%',' o per'o#-7 -e pro%7 pe!)r& re#,'"#re# *'('&!''/ # +7re' -&r#)7 e()e 1'0#)7 8! 1&!+6'e -e (o,'+')#re# &)','"#)or&,&'/ +#re !& po#)e 1' *#' *#re -e@ 2 "',e ,&+r7)o#re 2 +o!)r#+) p:!7 ,# o ,&!7; 3 "',e ,&+r7)o#re 2 +o!)r#+) o ,&!7 2 -o&7 ,&!'; 5 "',e ,&+r7)o#re 2 +o!)r#+) *#' *#re -e -o&7 ,&!'. Pe p#r+&r(&, *'('&!''/ &)','"#)or&, r7(p&!-e pe!)r& #(' &r#re# +o!-'6'',or -e *&!+7/ 8! +o!1or*')#)e +& ,e '(,#6'# 8! .' o#re. U)','"#)or&, .# !o)'1'+# -e 8!-#)7 # e!)&,&' -e *&!+7 )e*por#r7 or'+e #++'-e!) -e *&!+7 (#& 8*%o,!7.'re pro1e('o!#,7 -e +#re # ,&#) +&!o9)'!67 9' # +7re'# .'+)'*7 # 1o() &! (#,#r'#) )e*por#r p&( ,# -'(po"'6'e -e # e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7. L# 8!+e)#re# *'('&!'' (#,#r'#)&, )e*por#r po#)e 8!+<e'# +& &)','"#)or&, &! +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7. =! #+e() +#"/ -&r#)# *'('&!'' (e '# 8! +#,+&, ,# ()#%','re# -rep)&r',or (#,#r'#,e/ pre+&* 9' # +e,or,#,)e -rep)&r' pre.7"&)e -e ,e '(,#6'# *&!+''. D#+7 &)','"#)or&, 8, 1o,o(e9)e 8! +o!)'!&#re 17r7 # 8!+<e'# &! #(e*e!e# +o!)r#+) (#& 17r7 # (o,'+')# pre,&! 're# +o!)r#+)&,&' -e p&!ere ,# -'(po"'6'e/ (e +o!('-er7 +7 8!)re (#,#r'#)&, )e*por#r 9' &)','"#)or # '!)er.e!') &! +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7. A e!)&, -e *&!+7 )e*por#r7 +#re +o!+e-'#"7 (#,#r'#)&, )e*por#r 8!#'!)e -e )er*e!&, pre.7"&) 8! +o!)r#+)&, -e *&!+7 )e*por#r7/ pe!)r& #,)e *o)'.e -e+:) +e,e -'(+'p,'!#re/ #re o%,' #6'# -e # re(pe+)# re ,e*e!)7r',e ,e #,e pr'.'!- 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&'. C& e0+ep6'# -'(po"'6'',or (pe+'#,e +o!)r#re/ ()'p&,#)e *#' (&(/ -'(po"'6'',e ,e #,e 9' pre.e-er',e +o!)r#+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7 #p,'+#%',e (#,#r'#6',or #! #3#6' +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7 ,# &)','"#)or (e #p,'+7 8! e #,7 *7(&r7 9' (#,#r'#6',or )e*por#r' pe -&r#)# *'('&!'' ,# #+e()#. 2.5.1-. ,ontractul indi'idual de munc cu timp par$ial >#r).1E121E4 -'! Co-&, M&!+''? A! #3#)or&, po#)e 8!+#-r# (#,#r'#6'' +& pro r#* -e ,&+r& +ore(p&!"7)or &!e' 1r#+6'&!' -e !or*7 -e +e, p&6'! -o&7 ore pe "'/ pr'! +o!)r#+)e '!-'.'-&#,e -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7 (#& pe -&r#)7 -e)er*'!#)7/ -e!&*')e +o!)r#+)e '!-'.'-&#,e -e *&!+7 +& )'*p p#r6'#,. A+e() +o!)r#+) (e 8!+<e'e !&*#' 8! 1or*7 (+r'(7. D&r#)# (7p)7*:!#,7 -e ,&+r& e()e '!1er'o#r7 +e,e' # &!&' (#,#r'#) +& !or*7 8!)re# 7/ 17r7 # 1' *#' *'+7 -e 1E ore. Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 +& )'*p p#r6'#, +&pr'!-e/ 8! #1#r# e,e*e!)e,or e!er#,e #,e +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7/ &r*7)o#re,e@ -&r#)# *&!+'' 9' rep#r)'"#re# pro r#*&,&' -e ,&+r&; +o!-'6'',e 8! +#re (e po#)e *o-'1'+# pro r#*&, -e ,&+r&; '!)er-'+6'# -e # e1e+)&# ore (&p,'*e!)#re/ +& e0+ep6'# +#"&r',or -e 1or67 *#3or7 (#& pe!)r& #,)e ,&+r7r' &r e!)e -e()'!#)e pre.e!'r'' pro-&+er'' &!or #++'-e!)e or' 8!,7)&r7r'' +o!(e+'!6e,or #+e()or#. =! (')&#6'# 8! +#re 8! +o!)r#+) !& (e pre+'"e#"7 #+e()e e,e*e!)e (&p,'*e!)#re/ +o!)r#+)&, (e +o!('-er7 # 1' 8!+<e'#) pe!)r& !or*7 8!)re# 7. S#,#r'#)&, 8!+#-r#) +& +o!)r#+) -e *&!+7 +& )'*p p#r6'#, (e %&+&r7 -e )o#)e -rep)&r',e (#,#r'#6',or +& !or*7 8!)re# 7/ 8! +o!-'6'',e pre.7"&)e -e ,e e 9' -e +o!)r#+)e,e +o,e+)'.e -e *&!+7 #p,'+#%',e.

Drep)&r',e (#,#r'#,e (e #+or-7 propor6'o!#, +& )'*p&, e1e+)'. ,&+r#)/ r#por)#) ,# -rep)&r',e ()#%',')e pe!)r& pro r#*&, !or*#, -e ,&+r&. S)# '&, -e +o)'"#re ,# ('()e*&, p&%,'+ -e #(' &r7r' (o+'#,e (e ()#%',e9)e propor6'o!#, +& )'*p&, e1e+)'. ,&+r#) +o!1or* ,e ''. A! #3#)or&, e()e o%,' #) +#/ 8! *7(&r# po('%',')76',or/ (7 '# 8! +o!('-er#re +erer',e (#,#r'#6',or -e # (e )r#!(1er# 1'e -e ,# &! ,o+ -e *&!+7 +& !or*7 8!)re# 7 ,# &!&, +& 1r#+6'&!e -e !or*7 (#& '!.er(/ re(pe+)'. -e #2' *7r' !or*# -e *&!+7/ 8! +#"&, 8! +#re #p#re #+e#()7 opor)&!')#)e. A! #3#)or&, e()e o%,' #) (7 '!1or*e"e ,# )'*p #p#r'6'# &!or ,o+&r' -e *&!+7 +& 1r#+6'&!e -e !or*7 (#& !or*7 8!)re# 7/ pe!)r& # 1#+',')# )r#!(1er&r',e. A+e#()7 '!1or*#re (e 1#+e pr'! #1'9#re ,# (e-'&, #! #3#)or&,&'. A! #3#)or&, #(' &r7/ 8! *7(&r# po('%',')76',or/ #++e(&, ,# ,o+&r' -e *&!+7 +& 1r#+6'&!e -e !or*7 ,# )o#)e !'.e,&r',e. 2.5.1.. Munca la domiciliu >#r).1E521EG -'! Co-&, M&!+''? S&!) +o!('-er#6' +& *&!+# ,# -o*'+','& #+e' (#,#r'#6' +#re 8!-ep,'!e(+/ ,# -o*'+','&, ,or/ #)r'%&6'',e (pe+'1'+e 1&!+6'e' pe +#re o -e6'!. =! .e-ere# 8!-ep,'!'r'' (#r+'!',or -e (er.'+'& +e ,e re.'!/ (#,#r'#6'' +& *&!+# ,# -o*'+','& 89' ()#%',e(+ ('! &r' pro r#*&, -e ,&+r&. A! #3#)or&, e()e 8! -rep) (7 .er'1'+e #+)'.')#)e# (#,#r'#)&,&' +& *&!+# ,# -o*'+','&/ 8! +o!-'6'',e ()#%',')e pr'! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 ,# -o*'+','& (e 8!+<e'e !&*#' 8! 1or*7 (+r'(7 9' +o!6'!e/ 8! #1#r# e,e*e!)e,or e!er#,e #,e +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 &r*7)o#re,e@ pre+'"#re# e0pre(7 +7 (#,#r'#)&, ,&+re#"7 ,# -o*'+','&; pro r#*&, 8! +#-r&, +7r&'# #! #3#)or&, e()e 8! -rep) (7 +o!)ro,e"e #+)'.')#)e# (#,#r'#)&,&' (7& 9' *o-#,')#)e# +o!+re)7 -e re#,'"#re # +o!)ro,&,&'; o%,' #6'# #! #3#)or&,&' -e # #(' &r# )r#!(por)&, ,# 9' -e ,# -o*'+','&, (#,#r'#)&,&'/ -&p7 +#"/ #, *#)er'',or pr'*e 9' *#)er'#,e,or pe +#re ,e &)','"e#"7 8! #+)'.')#)e/ pre+&* 9' #, pro-&(e,or 1'!')e pe +#re ,e re#,'"e#"7. S#,#r'#)&, +& *&!+# ,# -o*'+','& (e %&+&r7 -e )o#)e -rep)&r',e re+&!o(+&)e pr'! ,e e 9' pr'! +o!)r#+)e,e +o,e+)'.e -e *&!+7 #p,'+#%',e (#,#r'#6',or #, +7ror ,o+ -e *&!+7 e()e ,# (e-'&, #! #3#)or&,&'. Pr'! +o!)r#+)e,e +o,e+)'.e -e *&!+7 (e po) ()#%',' 9' #,)e +o!-'6'' (pe+'1'+e pr'.'!- *&!+# ,# -o*'+','&. g< Actele a cror pre%entare este o"ligatorie la nc+eierea contractului indi'idual de munc 2 B&,e)'!&, -e '-e!)')#)e 2 1#+e -o.#-# +e)76e!'e' 9' -o*'+','&,&'; 2 C#r!e)&, -e *&!+7 2 -#+7 per(o#!# # 1o() 8!+#-r#)7; 2 A+)e,e or' '!#,e re1er')o#re ,# ()&-'' 9' +#,'1'+#re; 2 Do+&*e!)e pr'.'!- e0#*e!&, *e-'+#,; 2 A-e.er'!67 pe %#"# -#)e,or -'! re '()r&, e!er#, -e e.'-e!67 # (#,#r'#6',or/ pr'! +#re (e -o.e-e9)e .e+<'*e# 8! *&!+7/ #+)'.')#)e# -e(179&r#)7/ .e+<'*e# 8! *e(er'e 9' 8! (pe+'#,')#)e; 2 No)# -e ,'+<'-#re +& (')&#6'# -e%')e,or; 2 Cer)'1'+#) -e +#"'er 3&-'+'#r; 2 L'.re) *',')#r/ -&p7 +#". 2.5.20. 2itua$ii speciale pri'ind nc+eierea contractului indi'idual de munc

=!+<e'ere# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 -e +7)re &!')76',e or #!'"#)e pe pr'!+'p'&, ,'%ere' '!'6'#)'.e =! %#"# Le '' !r.1EFB2EEE >Mo!')or&, O1'+'#, !r.2F3B1DDD? (2# 8!1''!6#) I!(pe+6'# M&!+''/ or #! +e!)r#, 8! (&%or-'!e# M'!'()er&,&' M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e. I!(pe+6'# M&!+'' #re 8! (&%or-'!e '!(pe+)or#)e,e )er')or'#,e -e *&!+7. Po)r'.') #+e()e' ,e '/ '!(pe+6'# *&!+'' 9' '!(pe+)or#)e,e )er')or'#,e -e *&!+7 pre'#& #)r'%&6'',e +#re re.'! C#*ere,or -e *&!+7 -'! +#-r&, D're+6'e' Ge!er#,e # M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e +o!1or* Le '' !r.13EB1DDD/ pre+&* 9' #)r'%&6'',e '!(pe+)or#)e,or -e ()#) )er')or'#,e pe!)r& pro)e+6'# *&!+'' ()#%',')e pr'! Le e# !r.DEB1DD$ pr'.'!- pro)e+6'# *&!+''. I!(pe+6'# *&!+'' #(' &r7 +# )&)&ror (#,#r'#6',or #! #3#6' 8! (e+)or&, pr'.#) (7 ,' (e 8!+<e'e +o!)r#+)e '!-'.'-&#,e -e *&!+7 (#& +o!.e!6'' +'.',e. Co!1or* #r).1E -'! Le e# !r.G$B2EE2/ #! #3#)or'' #& o%,' #6'# (7 +o*&!'+e # e!6'',or pe!)r& o+&p#re# 1or6e' -e *&!+7 3&-e6e!e >M&!'+'p'&, B&+&re9)'? 8! # +7ror r#"7 89' #& (e-'&,/ re(pe+)'. -o*'+','&,/ )o#)e ,o+&r',e -e *&!+7 .#+#!)e 8! +'!+' "',e ,&+r7)o#re -e ,# .#+#!)#re# ,or. Nere(pe+)#re# +o!()')&'e '!1r#+6'&!e 9' (e (#!+6'o!e#"7 +& #*e!-7 -e ,# 15 ,# 25 *','o#!e. =!+<e'ere# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 +& repre"e!)#!6e,e (o+'e)76',or +o*er+'#,e 9' or #!'"#6',or e+o!o*'+e ()r7'!e/ pre+&* 9' +& *'('&!',e -'p,o*#)'+e -'! Ro*:!'# Co!1or* #r).11 -'! Le e# !r.13EB1DDD/ +o!)r#+)e,e '!-'.'-&#,e -e *&!+7 8!+<e'#)e -e +e)76e!'' ro*:!' +& #+e()e &!')76' (e 8!re '()re#"7 ,# O1'+'&, M&!+'' -'! +#-r&, M'!'()er&,&' M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e. To)o-#)7/ +#r!e)e,e -e *&!+7 #,e #+e()or# (&!) p7()r#)e 9' +o*p,e)#)e -e O1'+'&, -e M&!+7. Pre()#re# *&!+'' -e +7)re +e)76e!'' ro*:!' 8! ()r7'!7)#)e Co!1or* Le '' !r.15$B2EEE pr'.'!- pro)e+6'# +e)76e!',or ro*:!' +#re ,&+re#"7 8! ()r7'!7)#)e >Mo!')or&, O1'+'#, !r.3$4B2EEE?/ +e)76e!'' +#re ,&+re#"7 8! ()r7'!7)#)e 9' +7ror# !& ,' (e #p,'+7 pre.e-er',e #+e()e' ,e ' %e!e1'+'#"7 -e *7(&r' (pe+'#,e -e pro)e+6'e ()#%',')e pr'! ,e ',e ro*:!e (#& ()r7'!e (#& pr'! )r#)#)e 9' +o!.e!6'' '!)er!#6'o!#,e ,# +#re Ro*:!'# e()e p#r)e/ -#+7 (e #1,7 8! &r*7)o#re,e (')&#6''@ (&!) #! #3#6'' &!or '!()')&6'' p&%,'+e ()r7'!e +#re (&!) or #!'"#)e 9' 1&!+6'o!e#"7 pe )er')or'&, #,)&' ()#) -e+:) Ro*:!'#; (&!) #! #3#6'' *'('&!',or -'p,o*#)'+e/ o1'+'',or +o!(&,#re 9' repre"e!)#!6e,or +o*er+'#,e ro*:!e; (&!) #! #3#6'' &!or or #!'(*e '!)er!#6'o!#,e +& (e-'&, pe )er')or'&, #,)&' ()#) -e+:) Ro*:!'#; 1 (&!) #! #3#6'' &!or or #!'"#6'' +o*er+'#,e/ per(o#!e 3&r'-'+e ro*:!e (#& ()r7'!e/ +#re e1e+)&e#"7 #+)'.')76' -e )r#!(por) '!)er!#6'o!#,. G&.er!&, Ro*:!'e'/ pr'! #&)or')76',e +o*pe)e!)e/ .# -ep&!e -',' e!6e,e !e+e(#re pe!)r& 8!+<e'ere# -e #+or-&r'/ 8!6e,e er'/ )r#)#)e (#& +o!.e!6'' +& #&)or')76',e p&%,'+e ('*',#re -'! #,)e ()#)e 8! .e-ere# ()#%','r'' +o!-'6'',or -e pro)e+6'e # +e)76e!',or ro*:!' +#re ,&+re#"7 8! 67r',e re(pe+)'.e@ 2 !'.e,&, (#,#r'&,&' *'!'*; 2 +o!-'6'',e e!er#,e -e *&!+7; 2 +o!-'6'',e -e pro)e+6'e 9' (e+&r')#)e # *&!+''; 2 #(' &r#re# pe!)r& #++'-e!)e -e *&!+7/ %o,' pro1e('o!#,e (#& o%'9!&')e; 2 -&r#)# )'*p&,&' -e *&!+7 9' o-'<!7.

De #(e*e!e#/ M'!'()er&, A1#+er',or E0)er!e/ pr'! *'('&!',e -'p,o*#)'+e 9' o1'+'',e +o!(&,#re .# -ep&!e #+e,e#9' -',' e!6e pe ,:! 7 #&)or')76',e ()r7'!e +# +e)76e!'' ro*:!' (7 %e!e1'+'e"e #):) -e *7(&r',e -e pro)e+6'e (&(2*e!6'o!#)e/ +:) 9' -e +e,e +#re (e #p,'+7 8! 67r',e re(pe+)'.e >'!+,&('. +e,e -e (o,&6'o!#re # ,')' '',or -e *&!+7?. Le e# !r.15$B2EEE re ,e*e!)e#"7 9' #+)'.')#)e# # e!6'',or pe!)r& o+&p#re# 1or6e' -e *&!+7 #.:!- +# o%'e+) #+)'.')#)e# -e *e-'ere # #! #37r'' +e)76e!',or ro*:!' 8! ()r7'!7)#)e. A e!6'',e po) 1' (o+'e)76' +o*er+'#,e +& (e-'&, 8! Ro*:!'#/ +& +#p')#, ro*:!/ +& p#r)'+'p#re ()r7'!7 (#& +& +#p')#, '!)e r#, ()r7'! +o!()')&')e 8! +o!-'6'',e Le '' !r.31B1DDE pr'.'!(o+'e)76',e +o*er+'#,e. De #(e*e!e#/ po) 1' 1','#,e/ (&+&r(#,e/ # e!6''/ repre"e!)#!6e #,e (o+'e)76',or ()r7'!e #&)or'"#)e (7 1&!+6'o!e"e 8! Ro*:!'# po)r'.') #r).44 -'! Le e# !r.31B1DDE. A e!6'',e po) pre()# #+e#()7 #+)'.')#)e !&*#' -&p7 #+re-')#re# ,or -e +7)re M'!'()er&, M&!+'' 9' So,'-#r')76'' So+'#,e. A e!6'' po) e1e+)&# *e-'ere# #! #37r'' !&*#' pe %#"# +o!)r#+)e,or 8!+<e'#)e +& per(o#!e 3&r'-'+e (#& 1'"'+e ()r7'!e +#re +o!6'! o1er)e 1er*e -e *&!+7. =! (e!(&, ,e ''/ pr'! o1er)7 1er*7 -e *&!+7 (e 8!6e,e e re(pe+)#re# &r*7)o#re,or +o!-'6''@ 2 +o!-'6'' -e #! #3#re; 2 -&r#)# 9' !#)&r# *&!+'' pre()#)e; 2 1&!+6'#/ *e(er'#; 2 (#,#r'&,; 2 p,#)# ore,or (&p,'*e!)#re; 2 ore,e -e rep#&(; 2 +o!+e-'&, -e o-'<!7; 2 *7(&r',e -e pro)e+6'e # *&!+''; 2 -#)e,e -e p,#)7 # (#,#r'',or; 2 '!-e*!'"#6'' pe!)r& 8!)re6'!ere# 1#*','e' 8! 6#r7; 2 )r#!(1er&, (#,#r'&,&' 8! Ro*:!'#; 2 -e(p7 &%'r' pe!)r& %o,' pro1e('o!#,e 9' #++'-e!)e -e *&!+7; 2 o%,' #6'',e #! #3#6',or ro*:!' 8! ()r7'!7)#)e; 2 +o!-'6'' -e ,o+&') 9' <r#!7; 2 1'(+#,')#)e# 9' +o!)r'%&6'',e o%,' #)or''/ +& e.')#re# -&%,e' '*p&!er' (#& -&%,e' per+eper' -e +o!)r'%&6''. Nere(pe+)#re# -e +7)re # e!6'' # #+e()or +o!-'6'' #)r# e r7(p&!-ere +'.',7 (#& pe!#,7/ -&p7 +#". Ce)76e!'' +#re ,&+re#"7 8! ()r7'!7)#)e pr'! '!)er*e-'&, &!or #()1e, -e +o!)r#+)e %e!e1'+'#"7 -e pre()#6'' -'! %& e)&, #(' &r7r',or (o+'#,e/ %& e)&, #(' &r7r',or (o+'#,e -e (7!7)#)e 9' 9o*#3 pe %#"# &!e' -e+,#r#6'' pr'.'!- .e!')&r',e ,&!#re re#,'"#)e 8! ()r7'!7)#)e 9' +o!)r'%&6'',or p,7)')e or #!e,or +o*pe)e!)e -'! Ro*:!'#. A e!6'' po) )r'*')e 8! ()r7'!7)#)e 9' per(o#!e 8!+#-r#)e -e #+e9)'# +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 >+#re +o!6'!e -rep)&r',e 9' o%,' #6'',e *e!6'o!#)e *#' (&(/ '!+,&('. p,#)# +o!)r'%&6'',or o%,' #)or''?. A+re-')#re# # e!6'',or 9' # e!6',or (e 1#+e +o!1or* Nor*e,or Me)o-o,o '+e #pro%#)e pr'! Ho)7r:re# G&.er!&,&' !r.3F4B2EE1 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.2EFB2EE1?. =!+#-r#re# 8! *&!+7 # #%(o,.e!6',or >%#"# ,e #,7 #r).FE2F4 -'! Le e# !r.G$B2EE2 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.1E3B2EE2? Co!1or* Le '' !r.G$B2EE2 pr'.'!- ('()e*&, #(' &rOr',or pe!)r& 9o*#3 9' ()'*&,#re# o+&pOr'' 1orPe' -e *&!+O/ #! #3#)or'' +#re 8!+#-re#"O 8! *&!+O pe -&r#)O !e-e)er*'!#)O #%(o,.e!6' #' &!or '!()')&6'' -e 8!.O6O*:!)/ pr'*e(+ pe o per'o#-O -e 12 ,&!' pe!)r& 1'e+#re

#%(o,.e!) o (&*O ,&!#rO repre"e!):!- &! (#,#r'& *'!'* %r&) pe P#rO 8! .' o#re. A! #3#6'' +#re 8!+#-re#"O #%(o,.e!6' +& <#!-'+#p pr'*e(+ pe o per'o#-O -e 1F ,&!' pe!)r& 1'e+#re #%(o,.e!) o (&*O ,&!#rO repre"e!):!- 1/5 (#,#r'' *'!'*e %r&)e pe P#rO 8! .' o#re. M7(&r',e -e ()'*&,#re (&(2*e!6'o!#)e !& (e #+or-7 pe per'o#-# 8! +#re r#por)&r',e -e *&!+7 (#& (er.'+'& (&!) (&(pe!-#)e. Pr'! #%(o,.e!) #, &!e' '!()')&6'' -e 8!.767*:!) (e 8!6e,e e per(o#!# +#re # o%6'!&) o -'p,o*7 (#& &! +er)'1'+#) -e ()&-'' 8! +o!-'6'',e ,e '' 8! &!# -'! '!()')&6'',e -e 8!.767*:!) '*!#"'#,/ pro1e('o!#,/ (pe+'#,/ ,'+e#,/ po(),'+e#, (#& (&per'or -e ()#) or' p#r)'+&,#r #&)or'"#) (#& #+re-')#) 8! +o!-'6'',e ,e ''. A! #3#)or'' +#re 8!+#-re#"7 #%(o,.e!6' 8! #+e()e +o!-'6'' (&!) o%,' #6' (7 *e!6'!7 r#por)&r',e -e *&!+7 (#& -e (er.'+'& #,e #+e()or# +e, p&6'! )re' #!' -e ,# -#)# 8!+#-r7r''. A! #3#)or'' +#re 8!+e)e#"7 -'! '!'6'#)'.# ,or r#por)&r',e -e *&!+7 (#& (er.'+'' #,e #%(o,.e!6',or #!)er'or )er*e!&,&' -e )re' #!' (&!) o%,' #6' (7 re()')&'e 8! )o)#,')#)e # e!6'',or pe!)r& o+&p#re# 1or6e' -e *&!+7 (&*e,e 8!+#(#)e pe!)r& 1'e+#re #%(o,.e!) p,&( -o%:!-# #1ere!)7 +#,+&,#)7 ,# !'.e,&, +e,e' #+or-#)e -e Tre"orer'# ()#)&,&' pe!)r& %& e)&, #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3. A+e#()7 (#!+6'&!e !& (e #p,'+7 8! (')&#6'# 8! +#re 8!+e)#re# r#por)&r',or -e *&!+7 (#& (er.'+'& #re ,o+ -'! '!'6'#)'.# (#& -'! *o)'.e '*p&)#%',e #! #3#)&,&'. A%(o,.e!6'' po) 1' 8!+#-r#6' 8! #+e()e +o!-'6'' o ('! &r7 -#)7 pe!)r& 1'e+#re 1or*7 -e 8!.767*:!) 8! )er*e! -e 12 ,&!' -e ,# -#)# #%(o,.'r'' ()&-'',or. =! per'o#-# +e,or 3 #!' #%(o,.e!6'' po) &r*# o 1or*7 -e pre 7)'re pro1e('o!#,7 or #!'"#)7 -e #! #3#)or 8! +o!-'6'',e ,e ''. =! #+e() +#"/ +<e,)&'e,',e .or 1' (&por)#)e ,# +erere# #! #3#)or&,&' -'! %& e)&, #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3. A++e(&, )'!er',or ,# &! ,o+ -e *&!+7 Co!1or* pre.e-er',or Le '' !r.11$B2EE2 pr'.'!- pre.e!'re# *#r '!#,'"7r'' (o+'#,e >Mo!')or&, O1'+'#, !r.1D3B2EE2? )'!er'' +& .:r()# 8!)re 1$ 9' 25 -e #!' #1,#6' 8! -'1'+&,)#)e 9' +o!1r&!)#6' +& r'(+&, e0+,&-er'' pro1e('o!#,e (&!) +o!(','#6' 9' *e-'#6' -e ANOAM/ re(pe+)'. p,#(#re# ,# &! #! #3#)or #.'"#) -e # e!6'e. T'!er'' 8!+<e'e +& A e!6'# &! +o!)r#+) -e (o,'-#r')#)e >p:!7 ,# 2 #!'/ -#r !& *#' p&6'! -e 1 #!?. =! %#"# +o!)r#+)&,&' -e (o,'-#r')#)e/ #! #3#)or&, +#re #re +o!.e!6'e +& A e!6'# 8!+<e'e +& ):!7r&, CIM pe -&r#)7 -e)er*'!#)7 e #,7 +& +e# # +o!)r#+)&,&' -e (o,'-#r')#)e. A! #3#)or''/ -e!&*'6' #! #3#)or' -e '!(er6'e/ 8!+<e'e +& A e!6'# +o!.e!6'' 8! %#"# +7ror# A e!6'# r#*%&r(e#"7 ,&!#r (#,#r'&, -e %#"7 ()#%',') ,# #! #3#re -#r !& *#' *&,) -e G5I -'! +:9)' &, (#,#r'&,&' !e) ()#%',') pe e+o!o*'e +o*&!'+#) -e INS. D#+7 ,# 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' -e (o,'-#r')#)e/ #! #3#)or'' -e '!(er6'e 8' #! #3e#"7 pe #+e9)' )'!er' +& CIM pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7 A e!6'# ,e r#*%&r(e#"7 ,&!#r o (&*7 8! +&#!)&* -e 5EI -'! '!-e*!'"#6'# -e 9o*#3/ pe o -&r#)7 -e *#0'*&* 2 #!'. S&*e,e (e (&por)7 -'! %& e)&, #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3. De)#,'' (&!) ()'p&,#)e 8! Ho)7r:re# G&.er!&,&' !r.114DB2EE2 pe!)r& #pro%#re# Nor*e,or Me)o-o,o '+e -e #p,'+#re # pre.e-er',or Le '' !r.11$B2EE2 pr'.'!- pre.e!'re# 9' +o*%#)ere# *#r '!#,'"7r'' (o+'#,e >Mo!')or&, O1'+'#, !r.GD5B2EE2?. =! 1&!+6'e -e (&*# pre.7"&)7 8! %& e)&, #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3 A e!6'# 8!+<e'e +o!)r#+)e -e (o,'-#r')#)e +& )'!er''/ po)r'.') &r*7)o#re,or pr'or')76'@ 2 )'!er'' pro.e!'6' -'! +e!)re -e p,#(#*e!); 2 )'!er'' ('! &r' +& +op'' 8! 8!)re6'!ere; 2 )'!er'' 1#*','9)' 17r7 +op'' 8! 8!)re6'!ere; 2 )'!er'' 1#*','9)' +#re #& e0e+&)#) pe-ep(e pr'.#)'.e -e ,'%er)#)e;

2 #,)e +#)e or'' -e )'!er' #1,#6' 8! -'1'+&,)#)e. =! ,'*')# (&*e,or -'(po!'%',e A e!6'# po#)e 8!+<e'# +o!)r#+)e -e (o,'-#r')#)e 9' +& )'!er'' 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 35 -e #!' 8! +o!-'6'',e (&(2*e!6'o!#)e. =!+#-r#re# +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 -'! r:!-&, 9o*er',or Co!1or* #r).GF -'! Le e# !r.G$B2EE2/ -'! %& e)&, #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3 9' -'! #,)e (&r(e #,o+#)e +o!1or* pre.e-er',or ,e #,e/ (e po) (&%.e!6'o!# +<e,)&'e,',e +& 1or6# -e *&!+7 e1e+)&#)7 8! +#-r&, re#,'"7r'' &!or pro r#*e +#re #& +# (+op o+&p#re# )e*por#r7 # 1or6e' -e *&!+7 -'! r:!-&, 9o*er',or pe!)r& e0e+&)#re# -e ,&+r7r' 9' #+)'.')76' -e '!)ere( pe!)r& +o*&!')76',e ,o+#,e. Po) 1' (&%.e!6'o!#)e 8! pr'!+'p#, &r*7)o#re,e +#)e or'' -e (er.'+''@ 2 (er.'+'' p&%,'+e -e re1#+ere 9' 8!)re6'!ere # '!1r#()r&+)&r''/ -e e+o,o '"#re 9' re#,'"#re # &!or ,&+r7r' e-',')#re or #!'"#)e -e #&)or')76',e p&%,'+e ,o+#,e/ 1'r*e pr'.#)e (#& -e or #!'"#6'' !e &.er!#*e!)#,e/ +& #.'"&, #-*'!'()r#6'',or p&%,'+e ,o+#,e; 2 (er.'+'' (o+'#,e +#re +&pr'!- #+)'.')76' -e 8! r'3're ,# -o*'+','& # +op'',or/ %o,!#.',or/ per(o#!e,or .:r()!'+e/ per(o#!e +& <#!-'+#p/ or #!'"#)e -e #&)or')76',e p&%,'+e ,o+#,e/ or #!'"#6'' !e &.er!#*e!)#,e 9' #,)e or #!'(*e 8! +o!-'6'',e ,e ''. Co!1or* #r).GD -'! Le e# G$B2EE2/ *o-'1'+#) 8! %#"# Or-o!#!6e' -e &r e!67 # G&.er!&,&' !r.124B2EE2 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.G4EB2EE2? (e #+or-7 #! #3#)or&,&' pe o per'o#-7 -e +e, *&,) 12 ,&!'/ ,# (o,'+')#re# #-*'!'()r#6'e' p&%,'+e ,o+#,e/ pe!)r& 1'e+#re per(o#!7 8!+#-r#)7 +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 -'! r:!-&, 9o*er',or (&%.e!6'' #,e +7ror +&#!)&* e()e -e GEI -'! (#,#r'&, *'!'* %r&) pe 6#r7 pe!)r& 1'e+#re per(o#!7 8!+#-r#)7 8! #+e()e +o!-'6'' 8! per'o#-# E1.E4.231.1E/ '#r 8! per'o#-# 1E.11231.E3/ &! (#,#r'& *'!'* %r&) pe 6#r7 ,# +#re (e #-#& 7 +o!)r'%&6'# -e #(' &r7r' (o+'#,e -#)or#)7 -e #! #3#)or. =!+#-r#re# 8! *&!+7 # &!or +#)e or'' -e per(o!#, -'! r:!-&, 9o*er',or@ Co!1or* #r).F5 -'! Le e# G$B2EE2/ #! #3#)or'' +#re 8!+#-re#"7 8! *&!+7 pe per'o#-7 !e-e)er*'!#)7 9o*er' 8! .:r()7 -e pe()e 45 -e #!' (#& 9o*er' 8!)re6'!7)or' &!'+' -e 1#*','e/ pr'*e(+ ,&!#r pe o per'o#-7 -e 12 ,&!' pe!)r& 1'e+#re #! #3#) 8! #+e()e +o!-'6'' &! (#,#r'& -e %#"7 *'!'* %r&) pe 6#r7 8! .' o#re +& +o!-'6'',e *e!6'!er'' r#por)&r',or -e *&!+7 (#& (er.'+'& +e, p&6'! 2 #!'. De #+e,e#9' 1#+',')76' %e!e1'+'#"7 9' #! #3#)or'' +#re #& (&% 1EE -e (#,#r'#6' 9' 8!+#-re#"7 +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7 per(o#!e +& <#!-'+#p +& +o!-'6'',e *e!6'!er'' r#por)&r',or -e *&!+7 (#& (er.'+'& +e, p&6'! 2 #!'. A! #3#)or'' +#re 8!+e)e#"7 r#por)&r',e -e *&!+7 (#& (er.'+'' #!)er'or +e,or 2 #!' (&!) o%,' #6' (7 re()')&'e 8! )o)#,')#)e # e!6'',or pe!)r& o+&p#re# 1or6e' -e *&!+7 (&*e,e 8!+#(#)e pe!)r& 1'e+#re #%(o,.e!) p,&( -o%:!-# #1ere!)7 +#,+&,#)7 ,# !'.e,&, +e,e' #+or-#)e -e Tre"orer'# ()#)&,&' pe!)r& %& e)&, #(' &r#6',or pe!)r& 9o*#3. A+e#()7 (#!+6'&!e !& (e #p,'+7 8! (')&#6'# 8! +#re 8!+e)#re# r#por)&r',or -e *&!+7 (#& (er.'+'& #re ,o+ -'! '!'6'#)'.# (#& -'! *o)'.e '*p&)#%',e #! #3#)&,&'. A#+',')76' #+or-#)e #! #3#)or',or pr'.'!- +o!)r'%&6'# ,# %& e)&, #(' &r7r',or pe!)r& 9o*#3 Co!1or* #r).D3 -'! Le e# G$B2EE2/ #! #3#)or&, +#re 8!+#-re#"7 per(o#!e -'! r:!-&, 9o*er',or 9' pe +#re2' *e!6'! 8! #+)'.')#)e o per'o#-7 -e +e, p&6'! $ ,&!' -e ,# -#)# #! #37r''/ %e!e1'+'#"7 -e re-&+ere# (&*e' repre"e!):!- +o!)r'%&6'# -e 3/5I >1o!- (#,#r''? -#)or#)7 %& e)&,&' #(' &r7r',or (o+'#,e. Re-&+ere# (e #+or-7 8!+ep:!- -'! #!&, 1'(+#, &r*7)or pe!)r& o per'o#-7 -e $ ,&!' 9' +o!()7 8! -'*'!&#re# (&*e' -#)or#)e ,&!#r +& E/5I pe!)r& 1'e+#re pro+e!) -'! po!-ere# per(o!#,&,&' !o& #! #3#) -'! !&*7r&, *e-'& (+r'p)'+ -e per(o!#, 8!+#-r#) +& +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 -'! #!&, re(pe+)'..

2.*. E?ecutarea contractului indi'idual de munc >#r).3G2#r).4E -'! Co-&, M&!+''? Drep)&r',e 9' o%,' #6'',e pr'.'!- re,#6'',e -e *&!+7 -'!)re #! #3#)or 9' (#,#r'#) (e ()#%',e(+ po)r'.') ,e ''/ pr'! !e o+'ere/ 8! +#-r&, +o!)r#+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7 9' #, +o!)r#+)e,or '!-'.'-&#,e -e *&!+7. S#,#r'#6'' !& po) re!&!6# ,# -rep)&r',e +e ,e (&!) re+&!o(+&)e pr'! ,e e. Or'+e )r#!"'6'e pr'! +#re (e &r*7re9)e re!&!6#re# ,# -rep)&r',e re+&!o(+&)e -e ,e e (#,#r'#6',or (#& ,'*')#re# #+e()or -rep)&r' e()e ,o.')7 -e !&,')#)e. S#,#r'#)&, #re/ 8! pr'!+'p#,/ &r*7)o#re,e -rep)&r'@ 2 -rep)&, ,# (#,#r'"#re pe!)r& *&!+# -ep&(7; 2 -rep)&, ,# rep#&( "',!'+ 9' (7p)7*:!#,; 2 -rep)&, ,# +o!+e-'&, -e o-'<!7 #!&#,; 2 -rep)&, ,# e #,')#)e -e 9#!(e 9' -e )r#)#*e!); 2 -rep)&, ,# -e*!')#)e 8! *&!+7; 2 -rep)&, ,# (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e 8! *&!+7; 2 -rep)&, ,# #++e( ,# 1or*#re# pro1e('o!#,7; 2 -rep)&, ,# '!1or*#re 9' +o!(&,)#re; 2 -rep)&, -e # ,&# p#r)e ,# -e)er*'!#re# 9' #*e,'or#re# +o!-'6'',or -e *&!+7 9' # *e-'&,&' -e *&!+7; 2 -rep)&, ,# pro)e+6'e 8! +#" -e +o!+e-'ere; 2 -rep)&, ,# !e o+'ere +o,e+)'.7 9' '!-'.'-&#,7; 2 -rep)&, -e # p#r)'+'p# ,# #+6'&!' +o,e+)'.e; 2 -rep)&, -e # +o!()')&' (#& -e # #-er# ,# &! ('!-'+#). S#,#r'#)&,&' 8' re.'!/ 8! pr'!+'p#,/ &r*7)o#re,e o%,' #6''@ o%,' #6'# -e # re#,'"# !or*# -e *&!+7 (#&/ -&p7 +#"/ -e # 8!-ep,'!' #)r'%&6'',e +e 8' re.'! +o!1or* 1'9e' po()&,&'; o%,' #6'# -e # re(pe+)# -'(+'p,'!# *&!+''; o%,' #6'# -e # re(pe+)# pre.e-er',e +&pr'!(e 8! re &,#*e!)&, '!)er!/ 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',/ pre+&* 9' +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7; o%,' #6'# -e 1'-e,')#)e 1#67 -e #! #3#)or 8! e0e+&)#re# #)r'%&6'',or -e (er.'+'&; o%,' #6'# -e # re(pe+)# *7(&r',e -e (e+&r')#)e 9' (7!7)#)e # *&!+'' 8! &!')#)e; o%,' #6'# -e # re(pe+)# (e+re)&, -e (er.'+'&. A! #3#)or&, #re/ 8! pr'!+'p#,/ &r*7)o#re,e -rep)&r'@ (7 ()#%',e#(+7 or #!'"#re# 9' 1&!+6'o!#re# &!')76''; (7 ()#%',e#(+7 #)r'%&6'',e +ore(p&!"7)o#re pe!)r& 1'e+#re (#,#r'#)/ 8! +o!-'6'',e ,e ''; (7 -e# -'(po"'6'' +& +#r#+)er o%,' #)or'& pe!)r& (#,#r'#)/ (&% re"er.# ,e #,')76'' ,or; (7 e0er+')e +o!)ro,&, #(&pr# *o-&,&' -e 8!-ep,'!'re # (#r+'!',or -e (er.'+'&; (7 +o!()#)e (7.:r9're# #%#)er',or -'(+'p,'!#re 9' (7 #p,'+e (#!+6'&!',e +ore(p&!"7)o#re/ po)r'.') ,e ''/ +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', 9' re &,#*e!)&,&' '!)er!. A! #3#)or&,&' 8' re.'!/ 8! pr'!+'p#,/ &r*7)o#re,e o%,' #6''@ 2 (7 '!1or*e"e (#,#r'#6'' #(&pr# +o!-'6'',or -e *&!+7 9' #(&pr# e,e*e!)e,or +#re pr'.e(+ -e(179&r#re# re,#6'',or -e *&!+7; 2 (7 #(' &re per*#!e!) +o!-'6'',e )e<!'+e 9' or #!'"#)or'+e #.&)e 8! .e-ere ,# e,#%or#re# !or*e,or -e *&!+7 9' +o!-'6'',e +ore(p&!"7)o#re -e *&!+7; 2 (7 #+or-e (#,#r'#6',or )o#)e -rep)&r',e +e -e+&r -'! ,e e/ -'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', 9' -'! +o!)r#+)e,e '!-'.'-&#,e -e *&!+7; 2 (7 +o*&!'+e per'o-'+ (#,#r'#6',or (')&#6'# e+o!o*'+7 9' 1'!#!+'#r7 # &!')76'';

2 (7 (e +o!(&,)e +& ('!-'+#)&, (#&/ -&p7 +#"/ +& repre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or 8! pr'.'!6# -e+'"'',or (&(+ep)'%',e (7 #1e+)e"e (&%()#!6'#, -rep)&r',e 9' '!)ere(e,e #+e()or#; 2 (7 p,7)e#(+7 )o#)e +o!)r'%&6'',e 9' '*po"')e,e #1,#)e 8! (#r+'!# (#/ pre+&* 9' (7 re6'!7 9' (7 .'re"e +o!)r'%&6'',e 9' '*po"')e,e -#)or#)e -e (#,#r'#6'/ po)r'.') ,e ''; 2 (7 8!1''!6e"e re '()r&, e!er#, -e e.'-e!67 # (#,#r'#6',or 9' (7 opere"e 8!re '()r7r',e pre.7"&)e -e ,e e; 2 (7 e,'%ere"e/ ,# +erere/ )o#)e -o+&*e!)e,e +#re #)e()7 +#,')#)e# -e (#,#r'#) # (o,'+')#!)&,&'; 2 (7 #(' &re +o!1'-e!6'#,')#)e# -#)e,or +& +#r#+)er per(o!#, # (#,#r'#6',or. 2.-. Modi#icarea contractului indi'idual de munc >#r).4124F -'! Co-&, M&!+''? Mo-'1'+#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 .'"e#"7/ 8! *o- o%'9!&')/ (+<'*%#re#/ pr'! #+or-&, p7r6',or (#&/ pr'! e0+ep6'e/ pr'! .o'!6# &!e'# -'!)re p7r6'/ # e,e*e!)e,or +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 po#)e 1' *o-'1'+#) !&*#' pr'! #+or-&, p7r6',or. C& )'),& -e e0+ep6'e/ *o-'1'+#re# &!',#)er#,7 # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e po('%',7 !&*#' 8! +#"&r',e 9' 8! +o!-'6'',e pre.7"&)e -e Co-&, M&!+'' >e0.@ (#!+6'&!e -'(+'p,'!#r7?. Mo-'1'+#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e re1er7 ,# or'+#re -'!)re &r*7)o#re,e e,e*e!)e@ 2 -&r#)# +o!)r#+)&,&'; 2 ,o+&, *&!+''; 2 1e,&, *&!+''; 2 +o!-'6'',e -e *&!+7; 2 (#,#r'&,; 2 )'*p&, -e *&!+7 9' )'*p&, -e o-'<!7. De,e #re#B-e)#9#re# Lo+&, *&!+'' po#)e 1' *o-'1'+#) &!',#)er#, -e +7)re #! #3#)or pr'! -e,e #re#B-e)#9#re# (#,#r'#)&,&' 8!)r2&! #,) ,o+ -e *&!+7 -e+:) +e, pre.7"&) 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. Pe -&r#)# -e,e 7r''B-e)#97r'' (#,#r'#)&, 89' p7()re#"7 1&!+6'# 9' )o#)e +e,e,#,)e -rep)&r' pre.7"&)e 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. De,e #re# repre"'!)7 e0er+')#re# )e*por#r7/ -'! -'(po"'6'# #! #3#)or&,&'/ -e +7)re (#,#r'#)/ # &!or ,&+r7r' (#& (#r+'!' +ore(p&!"7)o#re #)r'%&6'',or -e (er.'+'& 8! #1#r# ,o+&,&' (7& -e *&!+7. De,e #re# po#)e 1' -'(p&(7 pe o per'o#-7 -e +e, *&,) $E -e "',e 9' (e po#)e pre,&! '/ +& #+or-&, (#,#r'#)&,&'/ +& +e, *&,) $E -e "',e. S#,#r'#)&, -e,e #) #re -rep)&, ,# p,#)# +<e,)&'e,',or -e )r#!(por) 9' +#"#re/ pre+&* 9' ,# o '!-e*!'"#6'e -e -e,e #re/ 8! +o!-'6'',e pre.7"&)e -e ,e e (#& -e +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',. De)#9#re# e()e #+)&, pr'! +#re (e -'(p&!e (+<'*%#re# )e*por#r7 # ,o+&,&' -e *&!+7/ -'! -'(po"'6'# #! #3#)or&,&'/ ,# &! #,) #! #3#)or/ 8! (+op&, e0er+')7r'' &!or ,&+r7r' 8! '!)ere(&, #+e()&'#. =! *o- e0+ep6'o!#,/ pr'! -e)#9#re (e po#)e *o-'1'+# 9' 1e,&, *&!+''/ -#r !&*#' +& +o!('*67*:!)&, (+r'( #, (#,#r'#)&,&'. De)#9#re# po#)e 1' -'(p&(7 pe o per'o#-7 -e +e, *&,) 1 #!. =! *o- e0+ep6'o!#,/ per'o#-# -e)#97r'' po#)e 1' pre,&! ')7 pe!)r& *o)'.e o%'e+)'.e +e '*p&! pre"e!6# (#,#r'#)&,&' ,# #+e, #! #3#)or/ +& #+or-&, #*%e,or p7r6'/ -'! $ 8! $ ,&!'. S#,#r'#)&, po#)e re1&"# -e)#9#re# -'(p&(7 -e #! #3#)or&, (7& !&*#' 8! *oe0+ep6'o!#, 9' pe!)r& *o)'.e )e*e'!'+e.

S#,#r'#)&, -e)#9#) #re -rep)&, ,# p,#)# +<e,)&'e,',or -e )r#!(por) 9' +#"#re/ pre+&* 9' ,# o '!-e*!'"#6'e -e -e)#9#re/ 8! +o!-'6'',e pre.7"&)e -e ,e e (#& -e +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',. Drep)&r',e +&.e!')e (#,#r'#)&,&' -e)#9#) (e #+or-7 -e #! #3#)or&, ,# +#re (2# -'(p&( -e)#9#re#. Pe -&r#)# -e)#97r''/ (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e -rep)&r',e +#re 8' (&!) *#' 1#.or#%',e/ 1'e -e -rep)&r',e -e ,# #! #3#)or&, +#re # -'(p&( -e)#9#re#/ 1'e -e -rep)&r',e -e ,# #! #3#)or&, ,# +#re e()e -e)#9#). D#+7 #! #3#)or&, ,# +#re (2# -'(p&( -e)#9#re# !& 89' 8!-ep,'!e9)e '!)e r#, 9' ,# )'*p )o#)e o%,' #6'',e 1#67 -e (#,#r'#)&, -e)#9#)/ #+e()e# .or 1' 8!-ep,'!')e -e #! #3#)or&, +#re # -'(p&( -e)#9#re#. =! +#"&, 8! +#re e0'()7 -'.er e!6e 8!)re +e' -o' #! #3#)or' 9' !'+' &!&, -'!)re e' !& 89' 8!-ep,'!e9)e o%,' #6'',e/ (#,#r'#)&, -e)#9#) #re -rep)&, -e # re.e!' ,# ,o+&, (7& -e *&!+7 -e ,# #! #3#)or&, +#re ,2# -e)#9#)/ -e # (e 8!-rep)# 8*po)r'.# or'+7r&'# -'!)re +e' -o' #! #3#)or' 9' -e # +ere e0e+&)#re# (',')7 # o%,' #6'',or !e8!-ep,'!')e. Tre+ere# )e*por#r7 8!)r2o #,)7 *&!+7 A! #3#)or&, po#)e *o-'1'+# )e*por#r ,o+&, 9' 1e,&, *&!+''/ 17r7 +o!('*67*:!)&, (#,#r'#)&,&'/ 9' 8! +#"&, &!or (')&#6'' -e 1or67 *#3or7/ +& )'),& -e (#!+6'&!e -'(+'p,'!#r7 (#& +# *7(&r7 -e pro)e+6'e # (#,#r'#)&,&'/ 8! +#"&r',e 9' 8! +o!-'6'',e pre.7"&)e -e Co-&, M&!+''. 2... 2uspendarea contractului indi'idual de munc >#r).4D254 -'! Co-&, M&!+''? S&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 #re +# e1e+) (&(pe!-#re# pre()7r'' *&!+'' -e +7)re (#,#r'#) 9' # p,76'' -rep)&r',or -e !#)&r7 (#,#r'#,7 -e +7)re #! #3#)or. Pe -&r#)# (&(pe!-7r'' po) +o!)'!&# (7 e0'()e #,)e -rep)&r' 9' o%,' #6'' #,e p7r6',or -e+:) +e,e (#,#r'#,eB*&!+#/ -#+7 pr'! ,e ' (pe+'#,e/ pr'! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',/ pr'! +o!)r#+)e,e '!-'.'-&#,e -e *&!+7 (#& re &,#*e!)e,e '!)er!e !& (e pre.e-e #()1e,. =! +#"&, (&(pe!-7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe!)r& 1#p)e '*p&)#%',e (#,#r'#)&,&'/ pe -&r#)# (&(pe!-7r'' #+e()# !& %e!e1'+'#"7 -e !'+' &! -rep) +#re re"&,)7 -'! +#,')#)e# -e (#,#r'#). S&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 po#)e 1'@ (&(pe!-#re# -e -rep); (&(pe!-#re# pr'! #+or-&, p7r6',or; (&(pe!-#re# pr'! #+)&, &!',#)er#, #, &!e'# -'!)re p7r6'.

2...1. 2uspendarea de drept a contractului indi'idual de munc >#r).5E -'! Co-&, M&!+''? Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (e (&(pe!-7 -e -rep) 8! &r*7)o#re,e (')&#6''@ 2 +o!+e-'& -e *#)er!')#)e; 2 +o!+e-'& pe!)r& '!+#p#+')#)e )e*por#r7 -e *&!+7; 2 +#r#!)'!7; 2 e1e+)&#re# (er.'+'&,&' *',')#r o%,' #)or'&; 2 e0er+')#re# &!or 1&!+6'' 8! +#-r&, &!e' #&)or')76' e0e+&)'.e/ ,e '(,#)'.e or' 3&-e+7)ore9)'/ pe )o#)7 -&r#)# *#!-#)&,&'; 2 8!-ep,'!'re# &!e' 1&!+6'' -e +o!-&+ere (#,#r'"#)e 8! ('!-'+#); 2 1or67 *#3or7; 2 8! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, e()e #re()#) pre.e!)'./ 8! +o!-'6'',e Co-&,&' -e pro+e-&r7 pe!#,7; 2 8! #,)e +#"&r' e0pre( pre.7"&)e -e ,e e.

I!+#p#+')#)e )e*por#r7 -e *&!+7 2 -#)or')7 '!+#p#+')76'' +re#)e -e %o#,# o%'9!&')7 (#& pro1e('o!#,7 or' #++'-e!) -e *&!+7 (#& 8! #1#r# *&!+''/ +o!1or* #r).1EE211F -'! Le e# !r.1DB2EEE pr'.'!- ('()e*&, p&%,'+ -e pe!(''/ 9' #,)e -rep)&r' -e #(' &r7r' (o+'#,e/ (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e +o!+e-'& *e-'+#,. Co!+e-'&, -e *#)er!')#)e >r'(+&r' #(' &r#)e? 2 pe!)r& pro)e3#re# *#*e' 9' +op',&,&' +o!1or* #r).11F 212E -'! Le e# !r.1DB2EEE/ (#,#r'#)&, #re -rep)&, ,# &! +o!+e-'& -e *#)er!')#)e -e 12$ "',e >+&#!)&* F5I?. I!-e*!'"#6'# (e (&por)7 -'! %& e)&, #(' &r7r',or (o+'#,e. Ser.'+'&, *',')#r 8! )er*e! 2 #r).$D -'! Le e# !r.4$B1DD$ pr'.'!- pre 7)'re# pop&,#6'e' pe!)r& #p7r#re >Mo!')or&, O1'+'#, !r.12EB1DD$?/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 #, (#,#r'#6',or +<e*#6' (7 (#)'(1#+7 (er.'+'&, *',')#r (e *e!6'!e. Se po#)e -e(1#+e !&*#' 8! (')&#6'# -'"o,.7r'' (#& -e(1''!67r'' &!')76''. Re1er')or ,# #)r'%&6'',e # e!6',or e+o!o*'+'/ '!()')&6'',or p&%,'+e 9' #&)or')76',or '!()')&6'',or p&%,'+e pr'.'!- re+r&)#re#/ 8!+orpor#re# 9' e.'-e!6# *',')#r7/ po)r'.') Ho)7r:r'' G&.er!&,&' !r.11D4B1DD$ >Mo!')or&, O1'+'#, !r.341B1DD$?/ #! #3#)or&, 9' #&)or')76',e +o*pe)e!)e #& o%,' #6'# 6'!er'' &!e' e.'-e!6e pr'.'!- )'!er'' +#re &r*e#"7 (7 1'e 8!+orpor#6'/ pre+&* 9' # #+e,or +#re #& e1e+)&#) ()# '&, *',')#r. A+e#()7 o%,' #6'e re.'!e ()r&+)&r'' -e re(&r(e &*#!e. E0er+')#re# *#!-#)e,or -e (e!#)or 9' -ep&)#) 2 +o!1or* #r).G -'! Le e# !r.4B1DDE >Mo!')or&, O1'+'#, !r.D1B1DDE?/ pe -&r#)# *#!-#)&,&' -e (e!#)or (#& -ep&)#)/ r#por)&r',e -e *&!+7 (#& (er.'+'& (e (&(pe!-7. A+)'.')#)e# -e(179&r#)7 8! #+e#()7 +#,')#)e +o!()')&'e .e+<'*e 8! *&!+7 (#& 8! (pe+'#,')#)e '#r ,# re,&#re# #+)'.')76'' (e .# ()#%',' &! (#,#r'& +#re (7 !& 1'e '!1er'or +e,&' pe +#re ,2#r 1' -o%:!-') -#+7 #r 1' +o!)'!&#) #+)'.')#)e# #!)er'o#r7 pe %#"# r#por)&r',or -e *&!+7B(er.'+'&. E0er+')#re# *#!-#)&,&' -e pr'*#r Co!1or* #r).3G #,'!.>4? -'! Le e# !r.215B2EE1 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.2E4B2EE1?/ pe -&r#)# *#!-#)&,&' -e pr'*#r r#por)&r',e -e *&!+7B(er.'+'& #.&)e #!)er'or (e (&(pe!-7. =!-ep,'!'re# &!or 1&!+6'' -e +o!-&+ere p,7)')e 8! ('!-'+#) 2 #r).11 -'! Le e# !r.54B2EE3 >Mo!')or&, O1'+'#, !r.G3B2EE3? pre.e-e *e!6'!ere# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe per'o#-# +:) +e' 8! +#&"7 8!-ep,'!e(+ 1&!+6'' -e +o!-&+ere 8! ('!-'+#). C#r#!)'!# 2 +o!1or* #r).1ED -'! Le e# !r.1DB2EEE/ (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e &! +o!+e-'& *e-'+#, 9' o '!-e*!'"#6'e ()#%',')7 8! 1&!+6'e -e %#"# -e +#,+&, >G5I?. 2...2. 2uspendarea contractului indi'idual de munc prin acordul pr$ilor >#r).54 -'! Co-&, M&!+''? Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 po#)e 1' (&(pe!-#)/ pr'! #+or-&, p7r6',or/ 8! +#"&, +o!+e-'',or 17r7 p,#)7 pe!)r& ()&-'' (#& pe!)r& '!)ere(e per(o!#,e. 2...&. 2uspendarea contractului indi'idual de munc din ini$iati'a salariatului >#r).51 -'! Co-&, M&!+''? Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 po#)e 1' (&(pe!-#) -'! '!'6'#)'.# (#,#r'#)&,&' 8! &r*7)o#re,e (')&#6''@ +o!+e-'& pe!)r& +re9)ere# +op',&,&'; +o!+e-'& pe!)r& 8! r'3're# +op',&,&' %o,!#.; +o!+e-'& p#)er!#,; +o!+e-'& pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7;

e0er+')#re# &!e' 1&!+6'' e,e+)'.e 8! +#-r&, or #!'(*e,or pro1e('o!#,e +o!()')&')e ,# !'.e, +e!)r#, (#& ,o+#,/ pe )o#)7 -&r#)# *#!-#)&,&'; p#r)'+'p#re# ,# re.7;

#%(e!6e !e*o)'.#)e. Co!+e-'&, pe!)r& +re9)ere +op', 8! .:r()7 -e p:!7 ,# -o' #!' 9' # +e,&' +& <#!-'+#p 8! .:r()7 -e p:!7 ,# )re' #!'@ 2 +o!1or* #r).1212125 -'! Le e# !r.1DB2EEE/ pe per'o#-# (&(pe!-7r'' (e #+or-7 +o!+e-'& *e-'+#, 9' o '!-e*!'"#6'e/ -&p7 +#"/ -e F5I -'! %#"# -e +#,+&,; 2 (e #+or-7 ,# +erere. Se po#)e #+or-# 9' (o6&,&' >op6'o!#,?; 2 (e #+or-7 9' pe!)r& +op''' 8!1'#6'/ (&% )&)e,7 or' 8!+re-'!6#6' (#& -#6' 8! p,#(#*e!) 1#*','#,; 2 '!-e*!'"#6'# (e p,7)e9)e -'! %& e)&, #(' &r7r',or -e ()#). Co!+e-'&, pe!)r& 8! r'3're# +op',&,&' %o,!#. 8! .:r()7 -e p:!7 ,# G #!' 9' # +op',&,&' +& <#!-'+#p pe!)r& #1e+6'&!' '!)er+&re!)e p:!7 ,# 8*p,'!'re# .:r()e' -e 1F #!' Co!1or* #r).1212125 -'! Le e# !r.1DB2EEE/ *#*# #re -rep)&, ,# &! +o!+e-'& *e-'+#, #+or-#) 8! #+e,e#9' +o!-'6'' 9' +&#!)&*&r' >G5I?. D&r#)# *#0'*7 # #+e()&' +o!+e-'& e()e -e 14 "',e pe #!. E0+ep6'e 1#+ #1e+6'&!',e pe!)r& +#re *e-'+&, +&r#!) re+o*#!-7 &! !&*7r *#' *#re -e "',e. Co!+e-'& p#)er!#, T#)7, #re -rep)&, ,# +erere ,# &! +o!+e-'& -e +'!+' "',e ,&+r7)o#re (#& 15 "',e ,&+r7)o#re -#+7 # &r*#) &! +&r( -e p&er'+&,)&r7 pe!)r& 8! r'3're# !o&,&' !7(+&) 8! pr'*e,e F (7p)7*:!' -e ,# !#9)ere. I!-e*!'"#6'# e()e e #,7 +& (#,#r'&, -e %#"7 +ore(p&!"7)or per'o#-e' -e +o!+e-'& 9' (e p,7)e9)e -'! 1o!-&, -e (#,#r''. Co!+e-'&, p#)er!#, e()e re ,e*e!)#) -e Le e# !r.21EB1DDD >Mo!')or&, O1'+'#, !r.$54B1DDD?. Co!+e-'& pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7 2 E()e re ,e*e!)#) -e Co-&, M&!+'' 2 #r).14D2153; 2 E()e &! -rep) #, (#,#r'#)&,&'; +o!+e-'&, (e po#)e #+or-# +& (#& 17r7 p,#)7; 2 Se #+or-7 ,# (o,'+')#re# (#,#r'#)&,&' pe per'o#-# 1or*7r'' pro1e('o!#,e pe +#re (#,#r'#)&, o &r*e#"7 -'! '!'6'#)'.# (#; 2 Cerere# (e -ep&!e +& o ,&!7 8!#'!)e -e e1e+)&#re# +o!+e-'&,&' >-#)# 8!+eper''/ -o*e!'&,/ -&r#)#/ -e!&*'re# '!()')&6'e'?; 2 Se po#)e #+or-# 9' 1r#+6'o!#) pe!)r& (&(6'!ere# e0#*e!e,or -e #%(o,.'re # &!or 1or*e -e 8!.767*:!) (#& pe!)r& (&(6'!ere# e0#*e!e,or -e pro*o.#re 8! #!&, &r*7)or 8! +#-r&, '!()')&6'',or -e 8!.767*:!) (&per'or; 2 =! +#"&, 8! +#re 8! +&r(&, &!&' #! +#,e!-#r'()'+ pe!)r& (#,#r'#6'' 8! .:r()7 -e p:!7 ,# 25 #!'/ re(pe+)'. 8! +&r(&,. # 2 #!' +#,e!-#r'()'+' +o!(e+&)'.'/ pe!)r& (#,#r'#6'' 8! .:r()7 -e pe()e 25 #!'/ !& # 1o() #(' &r#)7 p#r)'+'p#re# ,# o 1or*#re pro1e('o!#,7 pe +<e,)&'#,# #! #3#)or&,&'/ (#,#r'#)&, 8! +#&"7 #re -rep)&, ,# &! +o!+e-'& pe!)r& 1or*#re pro1e('o!#,7/ p,7)') -e #! #3#)or/ -e p:!7 ,# 1E "',e ,&+r7)o#re. I!-e*!'"#6'# -e +o!+e-'& !& po#)e 1' *#' *'+7 -e+:) .#,o#re# )o)#,7 # -rep)&r',or (#,#r'#,e +&.e!')e pe!)r& per'o#-# re(pe+)'.7 9' repre"'!)7 *e-'# .e!')&r',or -'! ,&!#B,&!',e 8! +#re (e e1e+)&e#"7 +o!+e-'&,/ *&,)'p,'+#)7 +& !&*7r&, -e "',e -e +o!+e-'&; 2 Per'o#-# e1e+)&7r'' (e ()#%',e9)e -e +o*&! #+or- +& #! #3#)or&,;

2 D&r#)# +o!+e-'&,&' -e 1or*#re pro1e('o!#,7 !& (e -e-&+e -'! -&r#)# +o!+e-'&,&' -e o-'<!7 9' e()e #('*',#)7 &!e' per'o#-e -e *&!+7 e1e+)'.7 8! +ee# +e pr'.e9)e -rep)&r',e +&.e!')e (#,#r'#)&,&'/ #,)e,e -e+:) (#,#r'&,; 2 A! #3#)or&, po#)e re(p'! e (o,'+')#re# (#,#r'#)&,&' !&*#' +& #+or-&, ('!-'+#)&,&' (#& repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or 9' !&*#' -#+7 #%(e!6# (#,#r'#)&,&' #r pre3&-'+'# r#. -e(179&r#re# #+)'.')76''. Pe -&r#)# re.e' 2 #r).4E -'! Le e# !r.1$FB1DDD >Mo!')or&, O1'+'#, !r.5F2B1DDD? pre.e-e +7 re.# +o!()')&'e o +#&"7 -e (&(pe!-#re # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. 2...(. 2uspendarea contractului indi'idual de munc din ini$iati'a angajatorului >#r).52253 -'! Co-&, M&!+''? Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 po#)e 1' (&(pe!-#) -'! '!'6'#)'.# #! #3#)or&,&' 8! &r*7)o#re,e (')&#6''@ pe -&r#)# +er+e)7r'' -'(+'p,'!#re pre#,#%',e/ 8! +o!-'6'',e ,e ''; +# (#!+6'&!e -'(+'p,'!#r7; 8! +#"&, 8! +#re #! #3#)or&, # 1or*&,#) p,:! ere pe!#,7 8*po)r'.# (#,#r'#)&,&' (#& #+e()# # 1o() )r'*'( 8! 3&-e+#)7 pe!)r& 1#p)e '!+o*p#)'%',e +& 1&!+6'# -e6'!&)7/ p:!7 ,# r7*:!ere# -e1'!')'.7 # <o)7r:r'' 3&-e+7)ore9)'; 8! +#"&, 8!)rer&per'' )e*por#re # #+)'.')76''/ 17r7 8!+e)#re# r#por)&,&' -e *&!+7/ 8! (pe+'#, pe!)r& *o)'.e e+o!o*'+e/ )e<!o,o '+e/ ()r&+)&r#,e (#& ('*',#re; pe -&r#)# -e)#97r''. Ar).2$4 -'! Co-&, M&!+'' re ,e*e!)e#"7 r#-&#, (#!+6'&!',e -'(+'p,'!#re pe +#re ,e po#)e #p,'+# #! #3#)or&, 8! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, (7.:r9e9)e o #%#)ere -'(+'p,'!#r7/ #()1e,@ #.er)'(*e!)&, (+r'(; (&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe!)r& o per'o#-7 +e !& po#)e -ep79' 1E "',e ,&+r7)o#re; re)ro r#-#re# -'! 1&!+6'e/ +& #+or-#re# (#,#r'&,&' +ore(p&!"7)or 1&!+6'e' 8! +#re (2# -'(p&( re)ro r#-#re#/ pe!)r& o -&r#)7 +e !& po#)e -ep79' $E -e "',e; re-&+ere# (#,#r'&,&' -e %#"7 pe o -&r#)7 -e 123 ,&!' +& 521EI;

re-&+ere# (#,#r'&,&' -e %#"7 9'B(#&/ -&p7 +#"/ 9' # '!-e*!'"#6'e' -e +o!-&+ere pe o per'o#-7 -e 123 ,&!' +& 521EI; -e(1#+ere# -'(+'p,'!#r7 # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. =! +#"&, 8! +#re #! #3#)or&, # 1or*&,#) p,:! ere pe!#,7 8*po)r'.# (#,#r'#)&,&' 9' #+e()# # 1o() )r'*'( 8! 3&-e+#)7 pe!)r& 1#p)e pe!#,e '!+o*p#)'%',e +& 1&!+6'# -e6'!&)7/ -#+7 (#,#r'#)&, e()e -e+,#r#) !e.'!o.#)/ #+e()# 89' re'# #+)'.')#)e# #.&)7 #!)er'or 9' #re -rep)&, ,# o -e(p7 &%'re e #,7 +& (#,#r'&, 9' +e,e,#,)e -rep)&r' -e +#re # 1o() ,'p(') pe per'o#-# (&(pe!-7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7. 2 =! +#"&, 8!)rer&per'' )e*por#re # #+)'.')76'' #! #3#)or&,&'/ (#,#r'#6'' %e!e1'+'#"7 -e o '!-e*!'"#6'e/ p,7)')7 -'! 1o!-&, -e (#,#r''/ +e !& po#)e 1' *#' *'+7 -e G5I -'! (#,#r'&, -e %#"7 +ore(p&!"7)or ,o+&,&' -e *&!+7 o+&p#). Pe -&r#)# 8!)rer&per'' )e*por#re # #+)'.')76''/ (#,#r'#6'' (e .or #1,# ,# -'(po"'6'# #! #3#)or&,&'/ #+e()# #.:!- or'+:!- po('%',')#)e# (7 -'(p&!7 re8!+epere# #+)'.')76''. De)#9#re# Co!1or* #r).4524G -'! Co-&, M&!+''/ (#,#r'#6'' po) 1' -e)#9#6' (7 8!-ep,'!e#(+7 #!&*')e ,&+r7r' +ore(p&!"7)o#re pre 7)'r'' 9' #)r'%&6'',or ,or -e (er.'+'&/ 8! #,)e &!')76'. =! #+e#()7 per'o#-7 (e (&(pe!-7 +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 +& #! #3#)or&, +#re # -'(p&( -e)#9#re#

>(e 8!(+r'e 8! +#r!e)&, -e *&!+7?. Drep)&r',e (#,#r'#,e (e p,7)e(+ -e +7)re &!')#)e# 8! +#re # 1o() -e)#9#) (#,#r'#)&,. 2...5. E#ectele suspendrii contractului indi'idual de munc S&(pe!-#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 #1e+)e#"7 8! pr'!+'p#, +e,e -o&7 +,#&"e@ *&!+# 9' p,#)# *&!+''. =! +e,e *#' *&,)e +#"&r' (#,#r'#)&,/ -e9' !& pre()e#"7 #+)'.')#)e/ !& e()e ,'p(') -e .e!')&r'. A()1e,/ (#,#r'#)&, pr'*e9)e '!-e*!'"#6'e >'!+#p#+')#)e )e*por#r7 -e *&!+7/ *#)er!')#)e/ +re9)ere +op',/ +o!+e-'& -e o-'<!7/ e0e+&)#re# pe-ep(e' ,# ,o+&, -e *&!+7? (#& +<'#r (#,#r'& >-e)#9#re/ 8!-ep,'!'re# &!e' 1&!+6'' -e +o!-&+ere 8! ('!-'+#)?. De #(e*e!e#/ po) %e!e1'+'# -e -e(p7 &%'r'/ 8! +#"&, #!&,7r'' (&(pe!-7r'' -'! 1&!+6'e. 2./. >ncetarea contractului indi'idual de munc >#r).552GD 9' #r).1$D21GE -'! Co-&, M&!+''? Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 po#)e 8!+e)# >#r).55 -'! Co-&, M&!+''?@ -e -rep); +# &r*#re # #+or-&,&' p7r6',or/ ,# -#)# +o!.e!')7 -e #+e()e#; +# &r*#re # .o'!6e' &!',#)er#,e # &!e'# -'!)re p7r6'/ 8! +#"&r',e 9' 8! +o!-'6'',e ,'*')#)'. pre.7"&)e -e ,e e. 2./.1. >ncetarea de drept a contractului indi'idual de munc >#r).5$25G -'! Co-&, M&!+''? Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 8!+e)e#"7 -e -rep)@ 2 ,# -#)# -e+e(&,&' (#,#r'#)&,&' (#& #! #3#)or&,&' per(o#!7 1'"'+7; 2 ,# -#)# r7*:!er'' 're.o+#%',e # <o)7r:r'' 3&-e+7)ore9)' -e -e+,#r#re # *or6'' (#& # p&!er'' (&% '!)er-'+6'e # (#,#r'#)&,&' or' # #! #3#)or&,&' per(o#!7 1'"'+7/ -#+7 #+e#()# #!)re!e#"7 ,'+<'-#re# #1#+er''; 2 +# &r*#re # -'"o,.7r'' #! #3#)or&,&' per(o#!7 3&r'-'+7/ -e ,# -#)# ,# +#re per(o#!# 3&r'-'+7 89' 8!+e)e#"7 e0'()e!6#; 2 -e ,# -#)# 8!-ep,'!'r'' +&*&,#)'.e # +o!-'6'',or -e .:r()7 ()#!-#r- 9' # ()# '&,&' *'!'* -e +o)'"#re pe!)r& pe!('o!#re (#&/ -&p7 +#"/ ,# -#)# +o*&!'+7r'' -e+'"'e' -e pe!('o!#re pe!)r& ,'*')7 -e .:r()7 or' '!.#,'-')#)e # (#,#r'#)&,&'/ po)r'.') ,e ''; 2 +# &r*#re # +o!()#)7r'' !&,')76'' #%(o,&)e # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ -e ,# -#)# ,# +#re !&,')#)e# # 1o() +o!()#)#)7 pr'! #+or-&, p7r6',or (#& pr'! <o)7r:re 3&-e+7)ore#(+7 -e1'!')'.7; 2 +# &r*#re # #-*')er'' +erer'' -e re'!)e r#re 8! 1&!+6'# o+&p#)7 -e (#,#r'#) # &!e' per(o#!e +o!+e-'#)e !e,e #, (#& pe!)r& *o)'.e !e8!)e*e'#)e/ -e ,# -#)# r7*:!er'' -e1'!')'.e # <o)7r:r'' 3&-e+7)ore9)' -e re'!)e r#re; 2 +# &r*#re # +o!-#*!7r'' pe!#,e +& e0e+&)#re# pe-ep(e' ,# ,o+&, -e *&!+7/ -e ,# -#)# e*')er'' *#!-#)&,&' -e e0e+&)#re; 2 -e ,# -#)# re)r# er'' -e +7)re #&)or')76',e (#& or #!'(*e,e +o*pe)e!)e # #.'"e,or/ #&)or'"#6'',or or' #)e()7r',or !e+e(#re pe!)r& e0er+')#re# pro1e('e'; 2 +# &r*#re # '!)er"'+er'' e0er+')7r'' &!e' pro1e('' (#& # &!e' 1&!+6''/ +# *7(&r7 -e (' &r#!67 or' pe-e#p(7 +o*p,e*e!)#r7/ -e ,# -#)# r7*:!er'' -e1'!')'.e # <o)7r:r'' 3&-e+7)ore9)' pr'! +#re (2 # -'(p&( '!)er-'+6'#; 2 ,# -#)# e0p'r7r'' )er*e!&,&' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 8!+<e'#) pe -&r#)7 -e)er*'!#)7; 2 re)r# ere# #+or-&,&' p7r6',or (#& #, repre"e!)#!6',or ,e #,'/ 8! +#"&, (#,#r'#6',or +& .:r()7 +&pr'!(7 8!)re 1521$ #!'.

Re1er')or ,# !&,')#)e# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 >#r).5$ ,').e? -'! Co-&, M&!+''?/ ,# #r).5G -'! Co-&, M&!+'' (e ()'p&,e#"7 +7 !ere(pe+)#re# or'+7re'# -'!)re +o!-'6'',e ,e #,e !e+e(#re pe!)r& 8!+<e'ere# .#,#%',7 # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 #)r# e !&,')#)e# #+e()&'#. Co!()#)#re# !&,')76'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pro-&+e e1e+)e pe!)r& .'')or. N&,')#)e# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 po#)e 1' #+oper')7 pr'! 8!-ep,'!'re# &,)er'o#r7 # +o!-'6'',or '*p&(e -e ,e e. =! (')&#6'# 8! +#re o +,#&"7 e()e #1e+)#)7 -e !&,')#)e/ 8!)r&+:) ()#%',e9)e -rep)&r' 9' o%,' #6'' pe!)r& (#,#r'#6'/ +#re +o!)r#.'! &!or !or*e ,e #,e '*per#)'.e (#& +o!)r#+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7 #p,'+#%',e/ #+e#()# e()e 8!,o+&')7 -e -rep) +& -'(po"'6'',e ,e #,e (#& +o!.e!6'o!#,e #p,'+#%',e/ (#,#r'#)&, #.:!- -rep)&, ,# -e(p7 &%'r'. Per(o#!# +#re # pre()#) *&!+# 8! )e*e'&, &!&' +o!)r#+) '!-'.'-&#, -e *&!+7 !&, #re -rep)&, ,# re*&!er#re# #+e()&'#/ +ore(p&!"7)or *o-&,&' -e 8!-ep,'!'re # #)r'%&6'',or -e (er.'+'&. Co!()#)#re# !&,')76'' 9' ()#%','re#/ po)r'.') ,e ''/ # e1e+)e,or #+e()e'# (e po) 1#+e pr'! #+or-&, p7r6',or. D#+7 p7r6',e !& (e 8!6e,e / !&,')#)e# (e pro!&!67 -e +7)re '!()#!6# 3&-e+7)ore#(+7. =! +e pr'.e9)e e0e+&)#re# pe-ep(e' ,# ,o+&, -e *&!+7/ ()'p&,#)7 -e #r).5$ ,'). ? -'! Co-&, M&!+''/ Co-&, pe!#,/ ,# #r).F$ F #,'!.5/ pre+'"e#"7 +7/ 8! #+e()e +o!-'6''/ +o!-#*!#)&, e()e o%,' #) (7 8!-ep,'!e#(+7 )o#)e 8!-#)or'r',e (pe+'1'+e ,o+&,&' -e *&!+7. D'! .e!')&r',e !e)e o%6'!&)e (e (+#-e o +o)7 -e 1524EI +#re (e .'re#"7 ,# %& e)&, -e ()#). D&r#)# e0e+&)7r'' pe-ep(e' !& +o!()')&'e .e+<'*e 8! *&!+7. Co!-#*!#)&,&' !& ' (e po#)e (+<'*%# ,o+&, -e *&!+7 ()'p&,#) 8! <o)7r:re# 3&-e+7)ore#(+7/ !& po#)e 1' pro*o.#) 9' !& po#)e o+&p# 1&!+6'' -e +o!-&+ere. Co!-#*!#)&, !& %e!e1'+'#"7 -e +o!+e-'& -e o-'<!7. 2./.2. >ncetarea contractului indi'idual de munc prin acordul pr$ilor Po)r'.') #r).55 ,').%? -'! Co-&, M&!+'' +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 po#)e 8!+e)# pr'! #+or-&, p7r6',or/ ,# -#)# +o!.e!')7 -e #+e()e#. C# &r*#re/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7/ '!-'1ere!) +7 e()e 8!+<e'#) pe -&r#)7 !e-e)er*'!#)7 (#& pe -&r#)7 -e)er*'!#)7/ +7 e()e +o!)r#+) -e *&!+7 )e*por#r7/ +o!)r#+) +& )'*p p#r6'#, (#& +o!)r#+) -e *&!+7 ,# -o*'+','&/ po#)e 8!+e)# pr'! #+or-&, p7r6',or. 2./.&. >ncetarea contractului indi'idual de munc din ini$iati'a angajatorului >#r).5F2GF -'! Co-&, M&!+''? Co!+e-'ere# repre"'!)7 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 -'! '!'6'#)'.# #! #3#)or&,&'. Co!+e-'ere# po#)e 1' -'(p&(7 pe!)r& *o)'.e +#re 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&' (#& pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&'. Co!+e-'ere# (#,#r'#6',or e()e '!)er"'(7@ pe +r')er'' -e (e0/ or'e!)#re (e0&#,7/ +#r#+)er'()'+' e!e)'+e/ .:r()7/ #p#r)e!e!67 !#6'o!#,7/ r#(7/ +&,o#re/ e)!'e/ re,' 'e. op6'&!e po,')'+7/ or' '!e (o+'#,7/ <#!-'+#p/ (')&#6'e (#& re(po!(#%',')#)e 1#*','#,7/ #p#r)e!e!67 or' #+)'.')#)e ('!-'+#,7; pe!)r& e0er+')#re#/ 8! +o!-'6'',e ,e ''/ # -rep)&,&' ,# re.7 9' # -rep)&r',or ('!-'+#,e. Po)r'.') #r).$E -'! Co-&, M&!+''/ +o!+e-'ere# (#,#r'#6',or !& po#)e 1' -'(p&(7@ pe -&r#)# '!+#p#+')76'' )e*por#re -e *&!+7/ ()#%',')7 pr'! +er)'1'+#) *e-'+#, +o!1or* ,e ''; pe -&r#)# +o!+e-'&,&' pe!)r& +#r#!)'!7;

pe -&r#)# 8! +#re 1e*e'# (#,#r'#)7 e()e r#.'-7/ 8! *7(&r# 8! +#re #! #3#)or&, # ,&#) +&!o9)'!67 -e #+e() 1#p) #!)er'or e*')er'' -e+'"'e' -e +o!+e-'ere; pe -&r#)# +o!+e-'&,&' -e *#)er!')#)e; pe -&r#)# +o!+e-'&,&' pe!)r& +re9)ere# +op',&,&'; pe -&r#)# +o!+e-'&,&' pe!)r& 8! r'3're# +op',&,&' %o,!#.; pe -&r#)# 8!-ep,'!'r'' (er.'+'&,&' *',')#r;

pe -&r#)# e0er+')7r'' &!e' 1&!+6'' e,' '%',e 8!)r2&! or #!'(* ('!-'+#,/ +& e0+ep6'# (')&#6'e' 8! +#re +o!+e-'ere# e()e -'(p&(7 pe!)r& o #%#)ere -'(+'p,'!#r7 r#.7 (#& pe!)r& #%#)er' -'(+'p,'!#re repe)#)e/ (7.:r9')e -e +7)re #+e, (#,#r'#); pe -&r#)# e1e+)&7r'' +o!+e-'&,&' -e o-'<!7. A+e()e '!)er-'+6'' ,e #,e !& opere#"7 8! +#"&, +o!+e-'er'' pe!)r& *o)'.e +e '!)er.'! +# &r*#re # reor #!'"7r'' 3&-'+'#re (#& # 1#,'*e!)&,&' #! #3#)or&,&'/ 8! +o!-'6'',e ,e ''. 2./.&.1. ,oncedierea pentru moti'e care $in de persoana salariatului >#r).$12$4 -'! Co-&, M&!+''? A! #3#)or&, po#)e -'(p&!e +o!+e-'ere# pe!)r& *o)'.e +#re 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&' 8! &r*7)o#re,e (')&#6''@ 8! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, # (7.:r9') o #%#)ere r#.7 (#& #%#)er' repe)#)e -e ,# re &,',e -e -'(+'p,'!7 # *&!+'' or' -e ,# +e,e ()#%',')e pr'! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7/ +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', (#& re &,#*e!)&, '!)er!/ +# (#!+6'&!e -'(+'p,'!#r7; 8! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, e()e #re()#) pre.e!)'. pe!)r& o per'o#-7 *#' *#re -e $E -e "',e/ 8! +o!-'6'',e Co-&,&' -e pro+e-&r7 pe!#,7; 8! +#"&, 8! +#re/ pr'! -e+'"'e # or #!e,or +o*pe)e!)e -e e0per)'"7 *e-'+#,7/ (e +o!()#)7 '!#p)')&-'!e# 1'"'+7 9'B(#& p('<'+7 # (#,#r'#)&,&'/ 1#p) +e !& per*')e #+e()&'# (7 89' 8!-ep,'!e#(+7 #)r'%&6'',e +ore(p&!"7)o#re ,o+&,&' -e *&!+7 o+&p#); 8! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, !& +ore(p&!-e pro1e('o!#, ,o+&,&' -e *&!+7 8! +#re e()e 8!+#-r#). =! +#"&, 8! +#re +o!+e-'ere# '!)er.'!e pe!)r& &!&, -'! *o)'.e,e pre.7"&)e ,# ,').%?2-? >#re()#re *#' *&,) -e $E -e "',eB'!#p)')&-'!e 1'"'+7 9'B(#& p('<'+7 9' !e+ore(p&!-ere pro1e('o!#,7? #! #3#)or&, #re o%,' #6'# -e # e*')e -e+'"'# -e +o!+e-'ere 8! )er*e! -e 3E -e "',e +#,e!-#r'()'+e -e ,# -#)# +o!()#)7r'' +#&"e' +o!+e-'er''. De+'"'# (e e*')e 8! (+r'( 9'/ (&% (#!+6'&!e# !&,')76'' #%(o,&)e/ )re%&'e (7 1'e *o)'.#)7 8! 1#p) 9' 8! -rep) 9' (7 +&pr'!-7 pre+'"7r' +& pr'.'re ,# )er*e!&, 8! +#re po#)e 1' +o!)e()#)7 9' ,# '!()#!6# 3&-e+7)ore#(+7 ,# +#re (e +o!)e()7. 2 Co!+e-'ere# pe!)r& (7.:r9're# &!e' #%#)er' r#.e (#& # &!or #%#)er' repe)#)e -e ,# re &,',e -e -'(+'p,'!7 # *&!+'' po#)e 1' -'(p&(7 !&*#' -&p7 8!-ep,'!'re# -e +7)re #! #3#)or # +er+e)7r'' pre#,#%',e 9' 8! )er*e!e,e ()#%',')e -e Co-&, M&!+'' >-e+'"'# (e e*')e 8! )er*e! -e 3E -e "',e +#,e!-#r'()'+e -e ,# -#)# ,&7r'' ,# +&!o9)'!67 -e(pre (7.:r9're# #%#)er'' -'(+'p,'!#re -#r !& *#' ):r"'& -e $ ,&!' -e ,# -#)# (7.:r9'r'' 1#p)e' 2 #r).2$F #,'!.>1? -'! Co-&, M&!+''?. Pro+e-&r# +er+e)7r'' pre#,#%',e e()e/ -e #(e*e!e#/ o%,' #)or'e/ 8! +#"&, +o!+e-'er'' pe!)r& !e+ore(p&!-ere pro1e('o!#,7/ )er*e!e,e 9' +o!-'6'',e +er+e)7r'' 1''!- +e,e pre.7"&)e pe!)r& +er+e)#re pre#,#%',7. =! +#"&r',e 8! +#re +o!+e-'ere# e()e -'(p&(7 pe!)r& '!#p)')&-'!e# 1'"'+7Bp('<'+7 (#& pro1e('o!#,7 (#& pe!)r& re'!)e r#re# )')&,#r&,&' po()&,&' >#r).$1 ,').+? 9' -? 9' #r).5$ ,').1? -'! Co-&, M&!+''?/ #! #3#)or&, #re o%,' #6'# -e #2' prop&!e (#,#r'#)&,&' #,)e ,o+&r' -e *&!+7 .#+#!)e 8! &!')#)e/ +o*p#)'%',e. =! (')&#6'# 8! +#re !& -'(p&!e -e ,o+&r' .#+#!)e/ #re o%,' #6'#

-e # (o,'+')# (pr'3'!&, # e!6'e' )er')or'#,e -e o+&p#re # 1or6e' -e *&!+7 8! .e-ere# re-'()r'%&'r'' (#,#r'#)&,&'/ +ore(p&!"7)or pre 7)'r'' pro1e('o!#,e B+#p#+')76'' -e *&!+7/ &r*:!- (7 8' +o*&!'+e (#,#r'#)&,&' (o,&6'',e prop&(e -e # e!6'e. S#,#r'#)&, #re ,# -'(po"'6'e &! )er*e! -e 3 "',e ,&+r7)o#re -e ,# +o*&!'+#re# #! #3#)or&,&' pe!)r& #29' *#!'1e()# +o!('*67*:!)&, +& pr'.'re ,# !o&, ,o+ -e *&!+7 o1er'). =! +#"&, 8! +#re (#,#r'#)&, !& 89' *#!'1e()7 e0pre( +o!('*67*:!)&, 8! #+e() )er*e!/ pre+&* 9' 8! +#"&, 8! +#re # e!6'# )er')or'#,7 pe!)r& o+&p#re# 1or6e' -e *&!+7 !& 8' po#)e o1er' &! ,o+ -e *&!+7/ #! #3#)or&, po#)e -'(p&!e +o!+e-'ere# (#,#r'#)&,&'. =! +#"&, +o!+e-'er'' pe!)r& '!#p)')&-'!e 1'"'+7Bp('<'+7/ (#,#r'#)&, %e!e1'+'#"7 -e o +o*pe!(#6'e/ 8! +o!-'6'',e ()#%',')e 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', (#& 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7/ -&p7 +#". 2./.&.2. ,oncedierea pentru moti'e care nu $in de persoana salariatului >#r).$52G2 -'! Co-&, M&!+''? Co!+e-'ere# pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&' repre"'!)7 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ -e)er*'!#)7 -e -e(1''!6#re# ,o+&,&' -e *&!+7 o+&p#) -e (#,#r'#) +# &r*#re # -'1'+&,)76',or )e<!o,o '+e (#& # reor #!'"7r'' #+)'.')76''. De(1''!6#re# ,o+&,&' -e *&!+7 )re%&'e (7 1'e e1e+)'.7 9' (7 #'%7 o +#&"7 re#,7 9' (er'o#(7/ re(pe+)'. -'!)re +e,e ()'p&,#)e *#' (&(. Co!+e-'ere# pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&' po#)e 1' '!-'.'-&#,7 (#& +o,e+)'.7. S#,#r'#6'' +#re (&!) +o!+e-'#6' pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# ,or %e!e1'+'#"7 -e *7(&r' #+)'.e -e +o*%#)ere # 9o*#3&,&' 9' po) %e!e1'+'# -e +o*pe!(#6'' 8! +o!-'6'',e pre.7"&)e -e ,e e 9' -e +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',. Co!+e-'ere# +o,e+)'.7 Pr'! +o!+e-'ere +o,e+)'.7 (e 8!6e,e e +o!+e-'ere#/ 8!)r2o per'o#-7 -e 3E -e "',e +#,e!-#r'()'+e/ -'(p&(7 -'! &!&, (#& *#' *&,)e *o)'.e -'!)re +e,e ()'p&,#)e ,# #r).$5 #,'!.>1? -'! Co-&, M&!+'' >-e(1''!6#re# ,o+&,&' -e *&!+7 -e)er*'!#)7 -e@ -'1'+&,)76' e+o!o*'+e; )r#!(1or*7r' )e<!o,o '+e; reor #!'"#re# #+)'.')76''?/ # &!&' !&*7r -e@ +e, p&6'! 5 (#,#r'#6'/ -#+7 #! #3#)or&, +#re -'(po!'%','"e#"7 #re 8!+#-r#6' *#' *&,) -e 2E -e (#,#r'#6' 9' *#' p&6'! -e 1EE -e (#,#r'#6'; +e, p&6'! 1EI -'! (#,#r'#6'/ -#+7 #! #3#)or&, +#re -'(po!'%','"e#"7 #re 8!+#-r#6' +e, p&6'! 1EE -e (#,#r'#6'/ -#r *#' p&6'! -e 3EE -e (#,#r'#6'; +e, p&6'! 3E -e (#,#r'#6'/ -#+7 #! #3#)or&, +#re -'(po!'%','"e#"7 #re 8!+#-r#6' +e, p&6'! 3EE -e (#,#r'#6'. =! +#"&, +o!+e-'er',or +o,e+)'.e/ #! #3#)or&,&' 8' re.'! &r*7)o#re,e o%,' #6''@ (7 8!)o+*e#(+7 &! p,#! -e *7(&r' (o+'#,e (#& -e #,) )'p pre.7"&) -e ,e e or' -e +o!)r#+)e,e +o,e+)'.e -e *&!+7 #p,'+#%',e/ +& +o!(&,)#re# ('!-'+#)&,&' (#& # repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or; (7 prop&!7 (#,#r'#6',or pro r#*e -e 1or*#re pro1e('o!#,7; (7 p&!7 ,# -'(po"'6'# ('!-'+#)&,&' +#re #re *e*%r' 8! &!')#)e (#&/ -&p7 +#"/ repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or/ )o#)e '!1or*#6'',e 8! ,e 7)&r7 +& +o!+e-'ere# +o,e+)'.7/ 8! .e-ere# 1or*&,7r'' prop&!er',or -'! p#r)e# #+e()or#; (7 '!'6'e"e 8! )'*p &)',/ 8! (+op&, p&!er'' -e #+or-/ +o!(&,)7r' +& ('!-'+#)&, (#&/ -&p7 +#"/ +& repre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or/ re1er')o#re ,# *e)o-e,e 9' *'3,o#+e,e -e e.')#re # +o!+e-'er',or +o,e+)'.e (#& -e re-&+ere # !&*7r&,&' -e (#,#r'#6' #1e+)#6' 9' -e #)e!&#re # +o!(e+'!6e,or.

A! #3#)or&, #re o%,' #6'# (7 !o)'1'+e 8! (+r'( ('!-'+#)&,&' (#&/ -&p7 +#"/ repre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or '!)e!6'# -e +o!+e-'ere +o,e+)'.7/ +& +e, p&6'! 45 -e "',e +#,e!-#r'()'+e #!)er'o#re e*')er'' -e+'"'',or -e +o!+e-'ere. No)'1'+#re# (e 1#+e (&% 1or*# &!&' pro'e+) -e +o!+e-'ere +o,e+)'.7/ +#re )re%&'e (7 +&pr'!-7@ #? !&*7r&, )o)#, 9' +#)e or'',e -e (#,#r'#6'; %? *o)'.e,e +#re -e)er*'!7 +o!+e-'ere#; +? !&*7r&, 9' +#)e or'',e -e (#,#r'#6' +#re .or 1' #1e+)#6' -e +o!+e-'ere; -? +r')er'',e #.&)e 8! .e-ere/ po)r'.') ,e '' 9'B(#& +o!)r#+)e,or +o,e+)'.e -e *&!+7/ pe!)r& ()#%','re# or-'!'' -e pr'or')#)e ,# +o!+e-'ere; e? *7(&r',e #.&)e 8! .e-ere pe!)r& ,'*')#re# !&*7r&,&' +o!+e-'er',or; 1? *7(&r',e pe!)r& #)e!&#re# +o!(e+'!6e,or +o!+e-'er'' 9' +o*pe!(#6'',e +e &r*e#"7 (7 1'e #+or-#)e (#,#r'#6',or (&p&9' +o!+e-'er''/ +o!1or* -'(po"'6'',or ,e #,e 9' +o!)r#+)&,&' +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%',; ? -#)# -e ,# +#re (#& per'o#-# 8! +#re .or #.e# ,o+ +o!+e-'er',e; <? )er*e!&, 8!,7&!)r&, +7r&'# ('!-'+#)&, (#&/ -&p7 +#"/ repre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or po) 1#+e prop&!er' pe!)r& e.')#re# or' -'*'!&#re# !&*7r&,&' (#,#r'#6',or +o!+e-'#6'. A! #3#)or&, #re o%,' #6'# (7 !o)'1'+e pro'e+)&, -e +o!+e-'ere '!(pe+)or#)&,&' )er')or'#, -e *&!+7 9' # e!6'e' )er')or'#,e -e o+&p#re # 1or6e' -e *&!+7 ,# #+ee#9' -#)7 ,# +#re ,2# !o)'1'+#) ('!-'+#)&,&' Brepre"e!)#!6',or (#,#r'#6',or. S'!-'+#)&,Brepre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or po) prop&!e #! #3#)or&,&' *7(&r' 8! .e-ere# e.')7r'' +o!+e-'er',or or' -'*'!&7r'' !&*7r&,&' (#,#r'#6',or +o!+e-'#6'/ 8!)r2&! )er*e! -e 2E -e "',e +#,e!-#r'()'+e -e ,# -#)# pr'*'r'' pro'e+)&,&' -e +o!+e-'ere. A! #3#)or&, #re o%,' #6'# -e # r7(p&!-e 8! (+r'( 9' *o)'.#) ,# prop&!er',e 1or*&,#)e -e ('!-'+#)Brepre"e!)#!6'' (#,#r'#6',or/ 8! )er*e! -e 1E "',e -e ,# pr'*'re# #+e()or#. =! +#"&, 8! +#re )o#)e #+e()e #+)'.')76' !& (e 8!+#-re#"7 8! )er*e!&, -e 45 -e "',e/ ,# (o,'+')#re# or'+7re'# -'!)re p7r6'/ '!(pe+)or#)&, )er')or'#, -e *&!+7 po#)e -'(p&!e pre,&! 're# #+e()&'# +& *#0'*&* 15 "',e +#,e!-#r'()'+e. A! #3#)or&, +#re # -'(p&( +o!+e-'er' +o,e+)'.e !& po#)e 1#+e !o' #! #37r' pe ,o+&r',e -e *&!+7 #,e (#,#r'#6',or +o!+e-'#6' pe o per'o#-7 -e 12 ,&!' -e ,# -#)# +o!+e-'er'' #+e()or#. =! +#"&, 8! +#re 8! #+e#()7 per'o#-7 #! #3#)or&, re'# #+)'.')76',e/ (#,#r'#6'' +o!+e-'#6' #& -rep)&, -e # 1' re#! #3#6' pe #+e,e#9' ,o+&r' pe +#re ,e2#& o+&p#) #!)er'or/ 17r7 e0#*e! (#& +o!+&r( or' per'o#-7 -e pro%7. =! +#"&, 8! +#re #+e9)'# !& (o,'+')7 #+e() ,&+r&/ #! #3#)or&, po#)e 1#+e !o' #! #37r' pe ,o+&r',e -e *&!+7 r7*#(e .#+#!)e. 2./.&.&. )reptul la prea'i% >#r).G32G5 -'! Co-&, M&!+''? Per(o#!e,e +o!+e-'#)e pe!)r& '!#p)')&-'!e 1'"'+7Bp('<'+7 9' !e+ore(p&!-ere pro1e('o!#,7 >#r).$1 ,').+? 9' -? -'! Co-&, M&!+''?/ pre+&* 9' pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&' >#r).$5 9' $$ -'! Co-&, M&!+''? %e!e1'+'#"7 -e -rep)&, ,# &! pre#.'" +#re !& po#)e 1' *#' *'+ -e 15 "',e ,&+r7)o#re. A#+ e0+ep6'e per(o#!e,e +#re !& +ore(p&!- pro1e('o!#, 8! per'o#-# -e pro%7 >#r).$1 ,').-? -'! Co-&, M&!+''? +7ror# !& ,' (e #+or-7 #+e() -rep). De+'"'# -e +o!+e-'ere (e +o*&!'+7 (#,#r'#)&,&' 8! (+r'( 9' )re%&'e (7 +o!6'!7 8! *oo%,' #)or'&@ 1 *o)'.e,e +#re -e)er*'!7 +o!+e-'ere#; 2 -&r#)# pre#.'"&,&';

3 +r')er'',e -e ()#%','re # or-'!'' -e pr'or')#)e ,# +o!+e-'ere >#r).GE #,'!.>2? ,').-? -'! Co-&, M&!+''?; 4 ,'()# )&)&ror ,o+&r',or -e *&!+7 -'(po!'%',e 8! &!')#)e 9' )er*e!&, 8! +#re (#,#r'#6'' &r*e#"7 (7 op)e"e pe!)r& # o+&p# &! ,o+ -e *&!+7 .#+#!) >#r).$4 -'! Co-&, M&!+'' 2 #re ,# -'(po"'6'e &! )er*e! -e 3 "',e pe!)r& #29' *#!'1e()# e0pre( +o!('*67*:!)&, +& pr'.'re ,# !o&, ,o+ -e *&!+7 o1er')?. =! (')&#6'# 8! +#re 8! per'o#-# -e pre#.'" +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e (&(pe!-#)/ )er*e!&, -e pre#.'" .# 1' (&(pe!-#) +ore(p&!2"7)or. De+'"'# -e +o!+e-'ere pro-&+e e1e+)e -e ,# -#)# +o*&!'+7r'' e' (#,#r'#)&,&'. 2./.&.(. ,ontrolul !i sanc$ionarea concedierilor nelegale >#r).G$2GF -'! Co-&, M&!+''? Co!+e-'ere# -'(p&(7 +& !ere(pe+)#re# pro+e-&r'' pre.7"&)e -e ,e e e()e ,o.')7 -e !&,')#)e #%(o,&)7. =! +#" -e +o!1,'+) -e *&!+7/ #! #3#)or&, !& po#)e '!.o+# 8! 1#6# '!()#!6e' #,)e *o)'.e -e 1#p) (#& -e -rep) -e+:) +e,e pre+'"#)e 8! -e+'"'# -e +o!+e-'ere. =! +#"&, 8! +#re +o!+e-'ere# # 1o() e1e+)&#)7 8! *o- !e)e*e'!'+ (#& !e,e #,/ '!()#!6# .# -'(p&!e #!&,#re# e' 9' .# o%,' # #! #3#)or&, ,# p,#)# &!e' -e(p7 &%'r' e #,e +& (#,#r'',e '!-e0#)e/ *#3or#)e 9' re#+)&#,'"#)e 9' +& +e,e,#,)e -rep)&r' -e +#re #r 1' %e!e1'+'#) (#,#r'#)&,. L# (o,'+')#re# (#,#r'#)&,&' '!()#!6# +#re # -'(p&( #!&,#re# +o!+e-'er'' .# rep&!e p7r6',e 8! (')&#6'# #!)er'o#r7 #+)&,&' -e +o!+e-'ere >!& re8!+#-r#re#?. 2./.(. )emisia >#r).GD -'! Co-&, M&!+''? Pr'! -e*'('e (e 8!6e,e e #+)&, &!',#)er#, -e .o'!67 # (#,#r'#)&,&' +#re/ pr'!)r2o !o)'1'+#re (+r'(7/ +o*&!'+7 #! #3#)or&,&' 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ -&p7 8*p,'!'re# &!&' )er*e! -e pre#.'". Re1&"&, #! #3#)or&,&' -e # 8!re '()r# -e*'('# -7 -rep)&, (#,#r'#)&,&' -e # 1#+e -o.#-# #+e()e'# pr'! or'+e *'3,o#+e -e pro%7. S#,#r'#)&, #re -rep)&, -e # !& *o)'.# -e*'('#. Ter*e!&, -e pre#.'" e()e +e, +o!.e!') -e p7r6'/ 8! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 (#&/ -&p7 +#"/ +e, pre.7"&) 8! +o!)r#+)&, +o,e+)'. -e *&!+7 #p,'+#%', 9' !& po#)e 1' *#' *#re -e 15 "',e +#,e!-#r'()'+e pe!)r& 1&!+6'' -e e0e+&6'e/ re(pe+)'. -e 3E -e "',e +#,e!-#r'()'+e pe!)r& 1&!+6'' -e +o!-&+ere. Pe -&r#)# pre#.'"&,&' +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 +o!)'!&7 (7 89' pro-&+7 )o#)e e1e+)e,e. =! (')&#6'# 8! +#re 8! per'o#-# -e pre#.'" +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 e()e (&(pe!-#)/ )er*e!&, -e pre#.'" e()e (&(pe!-#) +ore(p&!"7)or. Co!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 8!+e)e#"7 ,# -#)# e0p'r7r'' )er*e!&,&' -e pre#.'" (#& ,# -#)# re!&!67r'' )o)#,e or' p#r6'#,e -e +7)re #! #3#)or ,# )er*e!&, -e pre#.'". S#,#r'#)&, po#)e -e*'('o!# 17r7 pre#.'" -#+7 #! #3#)or&, !& 89' 8!-ep,'!e9)e o%,' #6'',e #(&*#)e pr'! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. 2./.5. E#ectele ncetrii contractului indi'idual de munc =! +#"&, 8!+e)7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 -'! '!'6'#)'.# #! #3#)or&,&' pe!)r& *o)'.e +#re 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&'/ re(pe+)'. pe!)r& #re() pre.e!)'. *#' *#re -e $E -e "',e/ '!#p)')&-'!e 1'"'+7Bp('<'+7 9' !e+ore(p&!-ere# pro1e('o!#,7 >#r).$1 ,').%?2-? 9' #r).$2 -'! Co-&, M&!+''? #! #3#)or&, #re o%,' #6'# -e # e*')e -e+'"'# -e +o!+e-'ere 8! )er*e! -e 3E -e

"',e +#,e!-#r'()'+e -e ,# -#)# +o!()#)7r'' +#&"e' +o!+e-'er''. De+'"'# (e e*')e 8! (+r'(/ *o)'.#)7 8! 1#p) 9' 8! -rep)/ )re%&'e (7 pre+'"e"e )er*e!&, 8! +#re po#)e 1' +o!)e()#)7 9' '!()#!6# 3&-e+7)ore#(+7 ,# +#re (e +o!)e()7. =! +#"&r',e 8!+e)7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe!)r& '!#p)')&-'!e 1'"'+7Bp('<'+7 (#& !e+ore(p&!-ere# pro1e('o!#,7 (#& #, re'!)e r7r'' )')&,#r&,&' po()&,&' >#r).$1 ,').+? 9' -?/ re(pe+)'. #r).5$ ,').1? -'! Co-&, M&!+''? #! #3#)or&, po#)e -'(p&!e +o!+e-'ere#/ re(pe+)'. e*')e -e+'"'# !&*#' -&p7 +e # -'(p&( )o#)e -',' e!6e,e pre.7"&)e -e #r).$4 -'! Co-&, M&!+'' pe!)r& # o1er' &! #,) ,o+ -e *&!+7 9' !&*#' -&p7 e0p'r#re# )er*e!&,&' -e 3 "',e ,&+r7)o#re 8! +#re (#,#r'#)&, po#)e (7 -e# +&r(/ 8! *o- e0pre(/ o1er)e' >#! #3#)or&,&' (#& # e!6'e' )er')or'#,e pe!)r& o+&p#re# 1or6e' -e *&!+7?. =! +#"&r',e 8!+e)7r'' +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 pe!)r& *o)'.e +#re !& 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&' >#r).$5 9' #r).$$ -'! Co-&, M&!+''?/ '!+,&('. pe!)r& *o)'.e,e +#re 6'! -e per(o#!# (#,#r'#)&,&' pe!)r& '!#p)')&-'!e 1'"'+7Bp('<'+7 (#& !e+ore(p&!-ere pro1e('o!#,7 >#r).$1 ,').+? 9' -? -'! Co-&, M&!+''?/ +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7 8!+e)e#"7 ,# -#)# e0p'r7r'' )er*e!&,&' -e pre#.'" (#& ,# -#)# +o!.e!')7 -e p7r6'. De+'"'# -e +o!+e-'ere pro-&+e e1e+)e -e ,# -#)# +o*&!'+7r'' (#,#r'#)&,&'. =! )o#)e +#"&r',e -e 8!+e)#re # +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7/ e1e+)&, e!er#, 8, repre"'!)7 8!+e)#re# pe!)r& .'')or # -rep)&r',or 9' o%,' #6'',or p7r6',or +#re -e+&r e#& -'! +o!)r#+)&, '!-'.'-&#, -e *&!+7. S&!) 8!(7 9' (')&#6'' +:!- &!e,e -rep)&r' (#& o%,' #6'' &r*7re(+ (#,#r'#)&, 9' -&p7 8!+e)#re# +o!)r#+)&,&' '!-'.'-&#, -e *&!+7 >p#r)'+'p#re# ,# %e!e1'+''/ pre*'&, #!&#,Br7(p&!-ere *#)er'#,7 (#& +<e,)&'e,' -e 9+o,#r'"#re?. 2./.*. 5pera$ii generate de ncetarea contractului indi'idual de munc 2 re()')&'re# -e +7)re (#,#r'#) # )&)&ror %&!&r',or 8!+re-'!6#)e -e #! #3#)or; 2 pre-#re# e()'&!''/ -&p7 +#"; 2 8!)o+*'re# (')&#6'e' -e%')e,or >!o)# -e ,'+<'-#re? pe!)r& # 1' )r#!(*'(7 !o&,&' #! #3#)or (#& or #!&,&' 1'(+#, +o*pe)e!); 2 e,'%er#re# +#r!e)&,&' -e *&!+7B#-e.er'!6e' +& -#)e,e 8!(+r'(e 8! re '()r&, e!er#, -e e.'-e!67 # (#,#r'#6',or; 2 e,'%er#re# 1'9e' 1'(+#,e # (#,#r'#)&,&'; p,#)# -rep)&r',or %7!e9)' ,# "'.

Modulul 2 Tema 1 /!T5; C5#IDI! !I<I; =otiunea %efinitie si terminologie ." act 3uridic .( act + inscrisul 5ctul 3uridic civil reprezinta acea manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte 3uridice, adica de a naste, modifica ori stinge un raport 3uridic civil concret. !lasificarea + criterii de clasificare. ." dupa nr. partilor -unilaterale -bilaterale -multilaterale .( dupa modul de incheiere valabila -acte consensuale solemne (legatul, donatia) -acte reale (comodatul, darul manual) .* dupa modalitatea incheierii lor -acte strict personale (legatul) -acte care pot fi incheiate prin reprezentare .- dupa scopul urmarit la incheierea lor cu titlu oneros -acte comutative (schimbul) -acte aleatorii (renta vanz. si cump.) cu titlu gratuit -liberalitati (legatul, donatia) -dezinteresate (mandatul gratuit) .F dupa rolul vointei partilor -acte subiective -acte conditie .G dupa legatura cu modalitatile (termen, conditie, sarcina) -acte pure si simple -acte afectate de modalitati .E dupa natura continutului lor -patrimoniale -nepatrimoniale .= dupa raportul lor cu cauza -acte cauzale -acte necauzale .7 dupa importanta lor! acte -de conserare (inscrierea unei ipoteci) -de administrare (inchirierea) -de dispozitie (v.-c., ipoteca, ga3ul) ."8 dupa corelatia dintre ele -acte principale -acte accesorii ."" dupa efectele produse -constitutive -translative -declarative ."( dupa momentul producerii efectelor lor -acte intre vii -acte pentru cauza de moarte ."* dupa modul lor de e1ecutare -acte cu e1ecutare dintr-o data -acte cu e1ecutare succesiva

."- dupa reglementarea si denumirea lor -acte tipice -acte atipice !onditiile actului 3uridic ci%il %efinitie! rin conditiile actului 3uridic civil se intelege elementele din care acesta este alctuit. !lasificare. $n functie de aspectul la care se refera se disting conditii de fond de forma $n functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor conditii esentiale conditii neesentiale $n functie de sanctiunea nerespectarii lor. conditii de validitate conditii de eficacitate $n functie de gradul lor de generalitate conditii generale conditii speciale !apacitatea de a inc,eia actul 3uridic ci%il =otiune. Capacitatea este acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte de drept civil. Capacitatea + conditie pentru orice act civil. Capacitatea de a incheia acte 3uridice civile @ titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte 3uridice civile. Principiul capacitatii si e'ceptia de la acest principiu Capacitatea de a incheia actul 3uridic civil este cirmuita de principiul sau regula capacitatii, incapacitatea constituind e1ceptia. $n timp ce capacitatea este o stare de drept, discernamantul este o stare de fapt (psihologica). %iscernamantul poate e1ista, izolat, chiar la o persoana incapabila. E'ceptia incapacitatii de a inc,eia acte 3uridice ci%ile 01ceptia incapacitatii trebuie s afie e1pres prevazuta de lege. $ngradirile capacitatii civile Clasificare dupa natura lor incapacitati de folosinta incapacitati de e1ercitiu dupa gradul de generalitate incapacitati generale + de e1ercitiu speciale + de folosinta dupa modul in care opereaza incapacitati care opereaza de plin drept care opereaza prin efectul unei hotarari 3udecatoresti dupa sursa sau izvorul lor incapacitati stabilite de legea civila stabilite de legea penala dupa gradul de opozabilitate incapacitati absolute relative

$anctiunea nerespectarii incapacitatii de a inc,eia acte 3uridice ci%ile )anctiunea @ nulitatea actului incheiat cu neobservarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor. ersoana fizica! :erespectarea unei incapacitati speciale @ nulitate absoluta :erespectarea unei incapacitati de folosinta @ nulitate relativa ersoana 3uridica! 4ipsa capacitatii de folosinta @ nulitatea absoluta !O=$IMT/M/=T5; 0lementul fundamental al actului 3uridic civil il constituie vointa 3uridica. ;ointa este compusa din consimtamant si cauza sau scopul 0ormarea si principiile %ointei 3uridice roces psihologic comple1 din hotararea e1teriorizata (consimtamantul) motivul determinat (cauza sau scopul) rincipiul autonomiei de vointa )ubiectele de drept sunt libere sa incheie orice fel de conventii sau sa faca orice fel de acte unilaterale in limitele legii si al bunelor moravuri. 4imitele principiului ordinea publica morala normele imperative civile )anctiunea! actul 3uridic incheiat cu incalcarea limitelor este lovit de nulitate absoluta sau relativa, dupa caz. rincipiul vointei interne sau reale $nterpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor, iar nu dupa sensul literal al termenilor. 5ctul secret care modifica un act public nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali. Consimtamantul nu este valabil, cand este dat, prin eroare, smuls prin violenta, sau surprins prin dol. Definitia consimtamantului @ acea conditie esentiala, de fond si generala a actului 3uridic civil care consta in hotararea de a incheia un act 3uridic civil menifestata in e1terior. %oua sensuri ale termenului de consimtamant! manifestare unilaterala de vointa acord de vointe (in actele bi-multilaterale) !onditiile de %alabilitate a consimtamantului - sa provina de la o persoana cu discernamant - sa fie e1primat cu intentia de a produce efecte 3uridice - sa fie e1teriorizat - sa fie nealterat de vreun viciu de consimtamant %iscernamant @ persoane fizice cu capacitate deplina de e1ercitiu A "- ani @ lipsa discernamant "--"= ani @ capacitate restransa de e1ercitiu $ncapacitati naturale @ betie, $ntentia de a produce efecte 3uridice. 4ipseste intentia in anumite situatii! cand declaratia de vointa a fost facuta in gluma din prietenie, curtoazie. cand s-a facut sub conditie pur potestativa ma oblig daca vreau

cand manifestarea de vointa este prea vaga, imprecisa cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala Consimtamantul trebuie sa fie e1teriorizat + manifestare de vointa #anifestarea de vointa poate fi e1presa tacita 01. tacit + acceptarea mostenirii Consimtamantul in scris verbal prin gesturi concludente )impla tacere nu valoreaza consimtamant 01ceptie cand prevede legea prin consens obiceiul Consimtamantul trebuie sa fie nealterat printr-un viciu de consimtamant ;icii! eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea. <I!II;E DE !O=$IMT/M/=T Eroarea %efinitie! /alsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act 3uridic civil 0roarea nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectului conventiei. 0roarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat , afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala, pentru care s-a facut conventia.

!lasificare %upa natura realitatii fals reprezentate! eroarea de fapt + obiect sau persoana eroarea de drept + falsa reprezentare a e1istentei sau continutului unei norme 3uridice civile. %upa consecintele produse eroarea obstacol + impiedica formarea actului 3uridic civil eroarea viciu de consimtamant + alterarea consimtamantului eroarea indiferenta + falsa reprezentare a unor elemente neesentiale la incheierea actului. $anctiunea eroarea obstacol + nulitatea absoluta eroarea viciu de consimtamant + nulitatea relativa eroarea indiferenta + poate ramane fara nici o consecinta sau cel mult diminuarea valorica a prestatiei.

Conditiile de e1istenta a erorii viciu de consimtamant e) elemetul asupra caaruia e1ista eroare sa fi fost hotarator, determinant pentru incheierea actului f) cealalta parte contractanta sa fi cunoscut sau sa fi trebuit sa stie ca faptul asupra caruia e1ista eroare este determinant, hotarator pentru incheierea actului.

DO;5; D%iclenia*

%efinitie! %olul eset acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, cu a3utorul unor mi3loace dolosive sau viclene, pentru a o determina sa incheie un anumit act 3uridic. Clasificare dolul principal + atrage anulabilitatea actului dolul incident + nu atrage anulabilitate $tructura %upa doua elemente! un element obiectiv (material) + utilizarea de mi3loace viclene pentru a induce in eroare. un element subiectiv (intentional) + intentia de a induce p ecineva in eroare + provocarea unei erori din negli3enta nu constituie dol. !onditii entru a constitui viciu de consimtamant dolul trebuie sa intruneasca cumulativ ( conditii! - sa fie determinant pentru incheierea actuluui 3uridic - sa provina de la cealalta parte sau cand dolul provine de la un tert si contractantul are cunostinta despre aceasta situatie (complicitate la dol) si cand dolul provine de la reprezentantul contractului (mandatarul) :u se cere ca dolul sa fie comun. Proba dolului + cine invoca dolul trebuie sa-l dovedeasca. %olul poate fi probat prin orice mi3loace de proba, inclusiv martori sau prezumtii simple. <IO;E=T/ %efinitie! ;iolenta eset acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere care o determina sa incheie un act 3uridic. !lasificare %upa natura raului violenta fizica (integritatea fizica sau bunurile) violenta morala (onoarea, cinstea, sentimentul) %upa caracterul amenintarii amenintarea legitima + nu constituie viciu amenintarea nelegitima + constituie viciu de consimtamant atragand nulabilitatea

$tructura @ doua elemente. un element obiectiv @ amenintarea cu un rau un element subiectiv @ insuflarea unei temeri Conditii cumulative - sa fie determinanta pentru incheierea actului 3uridic - sa fie in3usta (nelegitima) 5menintarea cu un rau nu trebuie sa vina obligatoriu de la cocontractant, ea poate proveni si de la un tert. )tarea de necesitate in care se gaseste o persoana, care o determina sa incheie un act 3uridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat trebuie asimilata violentei viciu de consimtamant.

;EEI5=E/

Definitie! 4eziunea eset acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii. $tructura Conceptia subiectiva implica doua elemente! obiectiv subiectiv Conceptia obiectiva + leziunea are un singur element! pre3udiciul material reprezentat de disproportia de valaoare intre contraprestatori. !onditii - 4eziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv - 4eziunea sa e1iste in raport cu momentul incheierii actului - %isproportia de valoare intre contraprestatii sa fie vadita %omeniu de aplicare! minorii intre "--"= ani incheie acte 3uridice civile care in acelasi timp sunt! de administrare2 fara acordul ocrotitorului legal2 sunt lezionare pentru minor2 sunt comutative. O1IE!T5; /!T5;5I C5#IDI! !I<I; Definitie! se intelege prin obiect al actului 3uridic civil insasi conduita partilor acelui act respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute. !onditii de %alabilitate. entru a fi valabil, obiectul actului 3uridic civil trebuie sa intocmeasca urmatoarele conditii generale! sa e1iste bunul a e1istat dar nu mai e1ista e1ista va e1ista cu e1ceptia succesiunii viitoare sa fie determinat sau determinabil sa fie circuitul civil bunuri care pot circula liber neingradit bunuri care pot circula in conditii restrictive :esocotirea interdictiilor de instrainare si a conditiilor restrictive de circulatie a diferitelor bunuri, atrage, in principiu, nulitatea absoluta a actului. sa fie posibil + nimeni nu poate fi obligat la imposibil. $mposibilitatea poate fi de ordin material sau 3uridic. 5ceasta conditie trebuie apreciata dinamic, prin prisma progresului tehnico-stiintific. sa fie licit + daca se incalca vrea dispozitive legala, actul este nul pentru obiect ilicit. sa fie moral + obiectul trebuie sa fie in concordanta cu morala (bunele moravuri)2 imoral + nulitate absoluta. conditii speciale! obiectul derivat al actului 3uridic civil trebuie sa apartina celui ce se obliga la transferul sau grevarea lui. :erespectarea + nulitate absoluta. obiectul act 3uridic civil, trebuie sa constea intr-un fapt personal al debitorului. obiectul act 3uridic civil trebuie s afie autorizat.

!/5E/ D$!OP5;* /!T5;5I C5#IDI! !I<I;

Definitie! Cauza sau scopul este acel element al actului 3uridic civil care consta in obiectul urmarit la incheierea unui asemenea act. 0lemente scopul imediat scopul mediat )copul mediat este acel element al cauzei ce consta in motivul determinant al incheierii actului 3uridic civil. )copul mediat este concret si variabil de la o specie la lata de acte 3uridice civile.

!onditii de %alabilitate cumulati%e !auza trebuie sa sa e1iste + obligatia fara cauza nu poate avea nici un efect cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei lipsesc (lipsa cauzei atrage nulitatea relativa a actului) sa fie reala + cauza nu este reala cand este falsa, cauza este falsa cand e1ista eroare asupra scopului imediat. 0alsitatea cauzei mediate + anulabilitatea actului imediate + nulitatea absoluta a actului sa fie licita + este licita cauza care este in concordanta cu legea si ilicita cauza care este prohibita de lege + nulitatea absoluta a ctului. #olul si proba cauzei Codul civil instituie doua prezumtii! prezumtia de valabilitate a cauzei indiferent de faptul redarii ei in inscrisul probator prezumtia de e1istenta a cauzei + ea nu trebuie dovedita. 0O#M/ /!T5;5I C5#IDI! !I<I; %efinitie! se intelege acea conditie care consta in modalitatea de e1teriorizare a manifestarii de vointa facute cu intentia de a crea, modifica ori stinge un raport 3uridic civil. Principiul consensualismului + regula de drept potrivit careia simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul 3uridic civil sa ia nastere in mod valabil. !onditii de forma /orma ceruta ad validitatem + desemneaza acea conditie de validitate, speciala si esentiala care consta in cerinta indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege sau de parti, in lipsa carora actul n-ar putea lua nastere in mod valabil. Conditii! i) intregul act trebuie s aimbrace forma solemna 3) actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna (mandatul pentru incheierea unui act solemn <) actul care determina ineficienta unui act solemn (e1ceptie legatul care poate fi revocat si in mod tacit) 5plicatii ale formei ad validitatem 01.! donatia, remutarea e1presa la succesiune, contracte societate. 0orma ceruta 9ad probationem: %efinitie! 5cea cerinta impusa de lege sau parti care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a proba actul 3uridic civil valabil incheiat. !aractere 3uridice

#anifestarea de vointa trebuie imbracata in forma scrisa + este obligatorie + nerespectarea @ inadmisibilitate. $anctiune + imposibilitatea dovedirii actului cu alt mi3loc de proba (e1ceptand marturisirea si inceputul de dovada scrisa care poate fi completat cu martori si prezumtii). 5plicatii 5rt. ""7" alin " c.c. + acte cu inscris autentic sau sub semnatura privata pentru suma ce depaseste (F8 lei2 depozit valutar, tranzactia, contractul de inchiriere a locuintelor, contractul de cesiune si de cesiune a dreptului de autor. 0orma ceruta pentru opozabilitate fata de terti Definitie! 5cele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru ca actul 3uridic sa fie opozabil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui. !aractere 3uridice este obligatorie actul trebuie facut cunoscut tertilor prin masuri specifice de publicitate $anctiune + inopozabilitatea actului 3uridic. 5ctul produce efecte doar intre parti, dar ineficace fata de terti. 5plicatii! publicitatea imobiliara, publicitatea constituirii ga3ului, inregistrarea in materia inventiilor. MOD/;IT/TI;E /!T5;5I C5#IDI! !I<I; Termenul Definitie! termenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata inceperea ori stingerea e1ercitiului drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative. !lasificare g) %upa natura efectelor 3uridice. Bermen! - suspensiv (data la care trebuie inapoiat lucrul comodatorului) - e1tinctiv h) %upa titularul beneficiului sau. Bermen! -stabilit in favoarea debitorului -stabilit in favoarea creditorului -stabilit atat in favoarea creditorului cat si a debitorului i) %upa izvorul sau. Bermen! -valutar sau conventional - legal - 3udiciar 3) %upa criteriul cunoasterii ori nu. Bermen. - cert ("F.8=.(888) -incert (la moartea creditorului) Efecte Bermenul suspensiv @ anima inceputul e1ercitarii dreptului subiectiv civil. Bermenul e1tinctiv @ marcheaza stingerea dreptului subiectiv civil. !onditia Definitie! se intelege un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde e1istenta dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. !lasificare %upa natura efectelor produse. Conditia! suspensiva + se incheie contractul daca proprietarul se muta din localitate.

.ezolutorie + contractul de vanzare-cumparare se anuleaza daca vanzatorului $ se naste un copil in doi ani. %upa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii ori nerealizarii ei. Conditia! cauzala + inchei contract daca castig la loto mi1ta + iti donez apartament daca te vei casatori potestativa + pura sau simpla

$arcina Definitie! 5cea obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de impunator gratificatului in actele cu titlu gratuit + liberalitati !lasificare $n functie de persoana beneficiarului )arcina in favoarea! - dispunatorului - gratificatului - terte persoane $n functie de valabilitatea ei. )arcini! - posibile, licite, morale - imposibile, ilicite, imorale. E0E!TE;E /!T5;5I C5#IDI! !I<I; Principiile efectelor actului 3uridic ci%il si e'ceptiile lor Definitie! rincipiile efectelor sunt acele reguli de drept civil care ne arata modul in care se produc aceste efecte, respectiv, cum se produc ele, in ce conditii si fata de cine anume. rincipii ". principiul fortei obligatorii (. pricipiul irevocabilitatii *. pricncipiul relativitatii 1.& Principiul fortei obligatorii Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante M acta sunt servanda /undament ( interesul general al asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor 3uridice generate de actele 3uridice civile. * respectarea cuvantului dat 01ceptii! incetarea mandatului din cauza mortii (interdictiei), a mandatului sau mandatarului, incetarea locatiunii din cauza pieirii lucrului. Cazuri de e1tindere a fortei obligatorii prorogarea (prelungirea) prelungirea efectelor actului cu e1ecutare succesiva revizuirea 2.Principiul ire%ocabilitatii actului 3uridic ci%il %efinitie! 5cea regula de drept potrivit careia actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia dintre parti, iar actului unilateral, prin manifestarea de vointa contrara din partea autorului sau. 01ceptii acte bilaterale (multi) + cauze autorizate de lege sau e1.! revocarea donatiei intre soti, incetarea depozitului, incetarea mandatului prin revocare. acte unilaterale + legatul, retractarea demutarii la mostenire2 oferta inainte de a a3unge la destinatar. 3.Principiul relati%itatii efectelor actului 3uridic ci%il

%efinitie! 5ctul civil produce efecte numai fata de autorul ori autorii lui fara a putea sa profite sau sa dauneze altor persoane :otiunile de! parte avinzi-cauza tert Partile + o persoana care incheie un act 3uridic civil, personal sau prin reprezentare, si in patrimoniul sau in persoana careia se produc efectele acelui act. /%anzii F cauza @ persoana care desi nu a participat la incheierea unui act 3uridic este insa indriduita sau tinuta, dupa caz, fie sa profite, fie sa suporte efectele acelui act, datorita legaturii sau relatiei sale 3uridice cu una din partile lui. 5vanzii-cauza succesorii universali si succesorii cu titlu universal + dobanditorii de patrimoniu succesorii cu titlu particular + donatorul creditorii chirografari (acei creditori care nu au o garantie reala-ipoteca, ci numai un drept de ga3 general. Tertii ersoana straina de un anumit act 3uridic civil Bertii! propriu-zisi asimulati 01ceptii de la principiul relativitatii 01ceptii! aparente + avinzii cauza, promisiunea pentru altul, simulatia, reprezentarea, actiunile directe. reale + stipulatia pentru altul =5;IT/TE/ /!T5;5I C5#IDI! !I<I; Definitie! 5cea sanctiune de drept civil care lipseste actului 3uridic de efectele contrarii normelor 3uridice edictate pentru incheierea sa valabila. !aracteristici ale nulitatii sanctiunea de drept civil priveste numai actele 3uridice consta in lipsirea actului 3uridic de efectele contarre legii vizeaza numai acele efecte ale actului ce contravin legii 0unctiile nulitatii - preventiva - represiva - mi3loc de garantie a principiului legalitatii !lasificarea nulitatilor %upa natura interesului! nulitate absoluta sau nulitate relativa :ulitate absoluta + sanctioneaza nerespectarea unei dispozitii legale ce ocroteste un interes particular %upa intinderea intereselor sale. :ulitate! partiala + desfiinteaza o parte din actul 3uridic civil totala + desfiinteaza in intregimeactul %upa modul de consacrare legislativa. :ulitate! e1presa (te1tuala) + este prevazuta intr-o dispozitie legala

virtuala + nu este prevazuta de lege dar care este reglementata de o anumita conditie %upa felul conditiei d evaliditate nerespectate. :ulitate! de fond + nerespectarea unei conditii de fond a actului 3uridic civil de forma + intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem %upa modul de valorificare. :ulitate! 3udiciara amiabila !/5EE;E DE =5;IT/TE !auzele de nulitate absoluta incalcarea regulilor privind capacitatea civila lipsa consimtamantului (datorarii erorii obstacol) nevalabilitatea obiectului actului 3uridic constitutiv nevalabilitatea cauzei actului 3uridic civil nerespectarea formei cerute ad validitatem lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative sau 3udiciare incalcarea ordinii publice fraudarea legii incalcarea dreptului de precautiune al statului !auzele de nulitate relati%a nerespectarea regulilor privind capacitatea civila a persoanei (minorul "--"= ani fara acordul parintilor) lipsa discernamantului in momentul incheierii actului viciile de consimtamant! eroarea, dolul, violenta, leziunea nerespectarea dreptului de precutiune #egimul 3uridic al nulitatii #egimul 3uridic al nulitatii absolute nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes nulitatea absoluta poate fi invocata oricand fiind inprescriptibila nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare #egimul 3uridic al nulitatii relati%e nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana ocrotita si al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului nulitatea relativa este prescriptibila nulitatea relativa poate fi confirmata e1pres sau tacit de catre partea interesata. Efectele nulitatii Principiile nulitatii rincipiul retroactivitatii nulitatii rincipiul restabilirii situatiei anterioare rincipiul desfiintarii actului subsecvent cs urmare a desfiintarii actului initial Principiul retroacti%itatii nulitatii Definitie! 5cea regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru vitor, ci si pentru trecut, adica pana la momentul incheierii actului 3uridic civil. 01ceptii! contractele cu e1ecutare succesiva partial e1ecutate2 fructele culese pana la data intentarii cererii in anulare de posesorii de buna credinta.

Principiul restabilirii situatiei anterioare restitutia in integrum F Definitie! .egula de drept potrivit careia tot ea s-a e1ecutat in baza unui act 3uridic desfiintat trebuie restituit. 01ceptii! cazul incapabilului care este tinut sa restituie prestatiile primite numai in masura imbogatirii sale efective. Principiul anularii actului subsec%ent ca urmare a anularii actului initial 5nularea actului initial (primar) atrage dupa sine si anularea actului subsecvent datorita legaturii lor 3uridice. 01cceptii! principiul ocrotirii bunei credinte a subdobanditorului unui bun cu titlu oneros Principiul con%ersiunii actului 3uridic Definitie! $nlocuirea actului nul cu un alt act 3uridic valabil. !onditii d) sa e1iste un element de diferenta intre actul nul si actul valabil e) unul din acte sa fie desfiintat definitiv si total f) actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de validitate iar acestea sa se regaseasca in chiar actul desfiintat g) manifestarea de vointa a partii sau partilor sa fie favorabila conversiei 5plicatii! cazul manifestarii de vointe nul ca vanzare-cumparare dar valabile ca antecontract de vanzarecumparare cazul actului de instrainare a unui bun succesoral, de catre mostenitor, nul ca atare, insa valabil ca act de acceptare a succesiunii. Principiul %aliditatii aparentei in drept $nlatura nulitatea unui act 3uridic civil incheiat intr-o situatie de eroare comuna, obsteasca. 01.! inregistrarea in registrul starii civile de catre o persoana necompetenta sunt valabile. Principiul raspunderii ci%ile delictuale #inorul savarseste un delict civil (falsifica data nasterii) pentru a incheia actul civil iar cocontractantul nu stie. 5ctul anulabil va fi mentinut intrucat reprezinta cea mai buna reparare a pre3udiciului ce s-ar produce cocontractantului.

Modulul 3 Tema 2

DEEMEM1#/MI=TE;E D#EPT5;5I DE P#OP#IET/TE

Dreptul de uzufruct Dreptul de uz Dreptul de abitatie Dreptul de ser%itute Dreptul de superficie

1.D#EPT5; DE 5E50#5!T

F"ECodul Civil N9zufructul este dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, intocmai ca insusi propreitarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substantaN. 5tributul posesiei!-nudul propritar -uzufructuar. 9zufructuarul este un defendor precar in raport cu nudul proprietar si posesor fata de terti. /plicare! 9zufructuarul se poate stabili pe bunuri mobile si imobile. G(G Codul Civil defineste evaziufructul ca lucruri de care nu te poti servi fara a le consuma (e1. bani, bauturi, grane). Modalitati de constituire -contractul de vanzare -cumparare cu retinerea de catre vanzator al uzufructului viager2 -prin testament, instituind uzufructul pentru o persoana asupra unui imobil. 9zufructuarul se poate folosi de uzucapima in conditiile legii. Drepturile uzufructuarului -poate pretinde nudului proprietar predarea in folosinta a bunului2 -culege fructele produse de bun2 -foleste bunul2 -poate ceda beneficiul dreptului sau2 -se poate folosi de actiunea confesorie de uzufruct pentru a i se recunoaste dreptul sau si inlaturarea oricaror tulburari. Obligatiile uzufructuarului -inventariaza in prezenta proprietarului, mobilele si constata starea imobilelor2 -sa-l informeze pe proprietar asupra oricaror tulburari din partea tertilor2 -sa respecte destinatia bunurilor2 -sa suporte cheltuielile si sarcinile obisnuite2 -sa restituie bunul catre nudul proprietar. Drepturile nudului proprietar -poate dispune de bun cu respectarea dreptului de uzufruct2 -poductele-i revin2 -in apararea dreptului de proprietate se poate intenta actinea de revendicare, posesorie, actiune izvorita din conventia de constatare a dreptului de uzufruct. Obligatiile uzufructuarului -sa efectueze sarcinile e1traordinare2 -sa garanteze pentru evictiune. $tingerea uzufructului 5cest drept poate inceta prin!

a)decesul uzufructuarului-nu se transmite2 b)prin e1pirare termenului(termen e1tintiv)2 c)prin consolidare-uzufructul si nuda proprietar se intrunesc2 d)prin nee1ercitarea sa timp de *8 de ani2 e)prin pieirea bunului totala (in parte ramane dreptul pe partea ramasa)2 f)prin abuzul de folosinta al uzufructuarului2 g)prin renuntare din partea uzufructuarului2 h)prin desfiintarea titlui de poprietate. 2.D#EPT5; DE 5E $I D#EPT5; DE /1IT/TIE

9zuarul cat si beneficiarul dreptului de abitatie nu au dreptul la proprietatea fructelor decat in limita nevoilor sale si ale familiei sale. 9zuarul nu poate ceda sau inchria dreptul sau. %reptul de abitatie este un drept de uz, avand ca obiect o casa de locuit. Bitularul dreptului de abitatie, in mod e1ceptiponal, poate inchiria altcuiva partea din casa pe care nu o locuieste. %reptul de abitatie nu poate fi cedat sau inchiriat.01.!dreptul de abitatie al sotului supraviatuitor asupra locuintei care a apartinut sotului decedat. $er%itutile. :otiune FEG Codul Civil N o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapanN. )ervitutea este un dezmembramant al dreptului de proprietate! a)servitutea este un drept real constituit asupra unui bun care apartine altuia2 b)servitutea este un accesoriu al fondului si nu poate fi instrainata sau ipotecata2 c)servitutea are un caracter perpetuu,drept real esentialmente viager2 d)servitutea are un caracter indivizibil. !lasficare ")servituti legale-sabilite prin lege (e1. zidul sau santul comun, de trecere, de vedere)2 ()servituti naturale-scurgerea apelor naturale, servitutea izvorului, servitutea de ingradire2 *)servitutile prin fapta omului sunt singurele servituti veritabile2 -)servituti continue si servituti necontinue -sevitutile continue sunt !servitutea de vedere si servitutea de aspect2 -sevitutile necontinue!servituti de trecere, de a lua apa din fantana aflata pe proprietatea altuia2 F)servituti aparente si servituti neaparente -sevituti aparente-o usa, o fereastra, o poteca $e%ituti naturale si ser%ituti nenaturale -servituti naturale-scurgerea apelor,izvoare, ingradire2 -servituti legale-distanta plantatiilor, arbori inalti (( m). rin uzucapiune se poate dobandi o servitute!ferestre sau balcoane("7 decimetri), servitutea legala de trecere-despagubire in proportie cu pagubele. $er%itutile stabilite prin fapta omului -sunt singurele dezmembraminte veritabile ale dreptului de proprietate. #odurile de constituire! a)conventia, testamentul2 b)posesia indelungata,e1ercitata in mod util,timp de *8 de ani, duce la dobandirea servitutii2 c)destinatiunea proprietarului tine loc de titlu in privinta servitutii continue si aparente. E'ercitarea dreptuli de ser%itute %repturi si obligatii ale proprietarului fondului dominant! -are dreptul de a se folosi de servitute numai in conformitate cu titlul de constituire2 -are obligatia de a efectua, pe cheltuiala sa toate lucrarile necesare pentru e1ecitarea dreptului sau.

%repturi si obligatiile proprietarului fondului aservit! -poate conferi proprietarului fondului dominant un loc ce ar servi aceleeasi destinatii2 -are obligatia de a nu face nimic de natura a diminua sau ingreuna e1ercitiul servitutii. Modurile de stingere a ser%itutilor(aceleasi moduri de stingere a uzufructului) &imposibilitatea materiala de e1ercitare2 -confuzinea2 -neuzul(*8 de ani)2 -pierderea fondului aservit2 -implinirea termenului.

3.D#EPT5; DE $5PE#0I!IE
%reptul de superficie este un drept real imobliar, purtand asupra unei suprafete de teren.dreptul de superficie are caracter perpetuu.0l se naste intre proprietarul terenului si proprietarul constructiei aflate pe acesta.

MOD5#I;E DE DO1/=DI#E / D#EPT5#I;O# #E/;E %reptul de proprietate se poate dobandi prin!succesiune, prin legate, conventie,accesiune sau incorporatiune, prescriptie, prin lege si prin ocupatiune. 1./ccesiunea. $ncorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important intr-un bun mai important,cu efectul dobandirii dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul celui de-al doilea. 5ccesiunea-imobiliara2 -artificiala. /ccesiunea imobiliara naturala a)cresterea de teren(pamant) ce se face succesiv si p nesimtite pe malurile fluviului2 b)anulsiunea-dupa un an2 c)insulele si prundurile ce se formeaza pe fluvii sunt ale proprietarului tarmului2 d)orice animale sau zburatoare salbatice trec in cuprinsul nostru sunt ale noastre. /ccesiunea imobiliara artificiala %ef! .idicarea unei constructii pe un terenaflat in proprietatea altei persoane decatproprietarul materialelor folosite. Cunul principal il reprezinta terenul, iar bunul secundar-constructia. Ipoteza ridicarii constructiei de catre proprietarul terenului cu materialele altcui%a. roprietarul terenului este obligat sa plateasca valoarea materialelor2 el mai poate fi obligat si la plata de daune-interese. Ipoteza ridicarii constructiei de catre o alta persoana decat proprietarul terenului. Constructor !-de buna-credinta2 -de rea-credinta. a)Constructorul de buna-credinta ridica constructia pe un teren ce crede ca-i apartine. roprietarul terenului va retine constructia in proprietate operand accesiunea imobiliara artificiala. rorietarul terenului trebuie sa inapoieze valoarea constructiei si a muncii. b)Constructorul de rea-credinta ridica constructia pe un teren ce stie ca nu-$ apartine. roprietarul terenului are ( posibilitati!

")plata materialelor si a manoperei2 ()obligarea constructorului de rea-credinta de a-si ridica constructia pe cheltuiala lui s eventualplata la daune-interese. Constructorii pot refuza predarea constructiei pana cand $ se va plati despagubirea. 5E5!/PI5=E/ 9zucapiunea(sau prescriptia achizitiva) este un mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedare neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege. %omeniul de aplicare-imobiliar. :u se pot prescrie bunuri scoase din comert.%ententia precara nu se bucura de uzucapiune. Clasificare uzucapiunii-*8 ani -de "8 pana la (8 ani. 5zucapiunea de 38 ani."=78 Codul cicil!Ntoate actiunileIrealeIse vor prescrie prin *8 aniN.5cest tip de uzucapiune nu este impiedicat de reaua-credinta a posesorului, nefiind relevanta cunoasterea, dintr-un inceput, de catre acesta, a calitatii sale de neproprietar al bunului posedat. 5zucapiunea de 18 pana la 28 ani.D"=7F) -"8 ani daca proprietarul locuieste in raza teritoriala a tribunalului 3udetean unde se afla nemiscatorul2 -(8 ani daca proprietarul locuieste in afara razei tribunalului. osesia trebuie sa se intemeieze pe un 3ust titlu si sa fie de buna-credinta. Cust titlu@titlul tranzitiv de proprietate, care indeplineste toate conditiile mai putin aceea a calitatii de proprietar a transmitatorului.%aca actul este nul absolut nu se poate invoca uzucapiunea descurta durata.%aca actul este nul relativ se poate invoca uzucapiunea. 01emplu de 3ust titlu! contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimbare,de donatie, tranzactia, hotararea 3udecatoreasca de ad3udecare. Justa cauza trebuie dovedita de cel ce invoca prescriptia de "8-(8 ani.Justul titlu trebuie sa aibe data certa.:u se cere publicitatea imobiliara. 1una&credinta@convingerea sincera a posesorului ca a dobandit bunul de la adevaratul proprietar.0ste suficienta buna-credinta momentul dobandirii.)arcina probei cade in sarcina celui ce alege reaua-credinta. Bermenul uzucapiunii de scurta durata!"8,(8 ani.%aca o perioada este in loc., iar o perioada nu, atunci se calculeaza numar de ani dublu pentru a a3unge la "8. #odul de calcul al termenului uzucapiunii.)e calculeaza pe zile.Oiua cand ince prescriptia nu se ia in calcul.Oiua are (- de ore si incepe de la ora O si se sfarseste la ora (-. rescriptia este incheiata la implinirea ultimei zile a termenului. $ntreruperea naturala a uzucapiunii poate fi naturala sau civila.$nreruperea naturala! posesorul este si ramane lipsit, in decurs de mai mult de " an sau lucrul este declarat prin lege neprescriptibil. $ntreruperea civila si suspendarea uzucapiunii sunt guvernate de regulile edictate prin normele 3uridice in materie ale %ecretului "GE6"7=F. Conctiunea posesiilor. 5daugarea la termenul posesiei actuale a posesorului, a timpului cat bunul a fost posedat de autorul sau. !onditii cumulati%e -3onctiunea se poate invoca doar pentru unirea a doua sau mai multe posesii propriu-zise2 -cel ce invoca 3onctiunea posesiilor sa fie succesor in drept al autorului. Ipoteze ")posesia dobanditorului este de aceeasi natura cu cea a autorului-3onctiune2 ()dobanditoul2 est de rea-credinta, iar posesorul este un 3ust titlu-uzucapiune de *8 ani2 *)dobanditorul este de buna-credinta si are un 3ust titlu, iar autoul de rea-credinta.%obanditorul preia termenul autorul pentru uz de *8 ani sau incepe un nou termen pentru uz de "8-(8 ani. Efectele uzucapiunii. %obandirea de catre posesor a dreptului de proprietate asupra bunului posedat 9zucapiunea se poate invoca prin actiune. .enuntarea la prescriptia achizitiva! -poate avea efect daca termenul este implinit2 -denuntarea tacita6e1presa2

-renuntatorul trebuie sa aibe capacitatea de a instraina2 .enuntarea nu are eficienta absoluta.

Modulul 3 Tema 2 !O=T#/!T5; DE </=E/#E&!5MP/#/#E =otiunea! ;anzarea-cumpararea este un contract prin care una dintre parti + vanzatorul + stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti + cumparatorul + care se obliga in schimb a plati vanzatorului pretul bunului vandut. :u pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare drepturile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale care au un caracter strict personal (dreptul real de uz, dreptul de abitatie al sotului supravietuitor) ;anzarea este un contract consensual (vinderea este perfectaI indata ce partile s-au invoit). ;anzarea nu este un contract solemn si nici real. rin e1ceptie de la principiul consensualismului, in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract solemn. 01.! terenurile pot fi

instrainate (dobandite) prin acte 3uridice intre vii, sub sanctiunea nulitatii absolute, numai daca actul a fost incheiat in forma autentica. ;anzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate din momentul incheierii lui. $n acest sens, art. C. civ. prevede ca proprietatea este de drept stramutata de la vanzator la cumparator indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul inca nu se va fi numarat. %in momentul dobandirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului, potrivit principiului res perit domino. rincipiul transmiterii immediate a dreptului de proprietate (si a riscurilor) din momentul incheierii contractului opereaza numi daca sunt indeplinite anumite condtitii! vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut, iar contractul perfect valabil incheiat trebuie sa fie vorba de lucruri determinate individual. $n cazul bunurilor determinate numai generic, transferul proprietatii nu se poate produce din momentul incheierii contractului, caci nu se cunosc bunurile care urmeaza sa fie efectiv dobandite de catre cumparator. lucrul vandut trebuie sa e1iste trebuie ca partile sa nu fi amanat transferul proprietatii printr-o clauza speciala pentru un moment ulterior incheierii contractului. !onditiile de %aliditate ale contractului de %anzare&cumparare entru a fi valabil incheiat, contractul de vanzare-cumparare trebuie sa intruneasca diferite elemente! consimtamantul, capacitatea, obiectul (lucrul vandut si pretul), o cauza licita si, in contractele solemne, forma. /. !onsimtamantul partilor. Promisiunea de %anzare Dantecontractul*. Pactul de preferinta. Dreptul de preemtiune. a) Consimtamantul. ;anzarea, ca si orice alt contract, se incheie prin consimtamantul partilor. 5cordul de vointa intre parti este totdeauna necesar si totodata suficient + cu e1ceptiile prevazute de lege + in vederea formarii contractului. b) romisiunea unilaterala de vanzare (sau de cumparare) + in cazul promisiunii de vanzare, o persoana, prevazand un eventual interes pentru ea de a dobandi proprietatea unui bun, primeste promisiunea proprietarului de a vinde acel bun, rezervandu-si facultatea de a-si manifesta ulterior + de obicei inauntrul unui termen + consimtamantul sau de a-l cumpara. c) romisiunea bilaterala de vanzare-cumparare. romisiunea de vanzare poate fi nu numai unilaterala, dar si bilaterala + in care caz ambele parti se obliga sa incheie in viitor, la pretul stabilit, contractul de vanzare-cumparare. romisiunea bilaterala este un antecontract, cu singura deosebire ca in acest caz oricare dintre parti poate cere incheierea contractului. d) actul de preferinta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun se obliga ca, in cazul cand il va vinde, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pret egal. e) %reptul de preemtiune. $n cazul in care proprietarul unui teren agricol din e1travilan intentioneaza sa-l vanda, legea confera un drept prioritar la cumparare (drept de preemtiune) coproprietarilor, proprietarilor vecini, arendasului si statului. %reptul de preemtiune are natura legala, fiind instituit printr-o normaimperativa. 5semanator drepturilor reale, dreptul de preemtiune + fiind un drept absolut + este impozabil erga omnes2 deci daca proprietarul vinde terenul cu nerespectarea lui, se poate cere anularea contractului indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator. Domeniul si conditiile de aplicare %reptul de preemtiune are ca obiect numai terenurile agricole (terenuri arabile, pasuni, vii) situate in e1travilan. %aca terenul nu este agricol (padure) sau, fiind agricol, este situat in intravilan (inauntrul vetrei localitatii), dreptul de preemtiune nu e1ista. %reptul de preemtiune este prevazut de lege numai daca instrainarea se face prin vanzare. 1. !apacitatea partilor .eguli generale! pot cumpara toti carora nu le este oprit prin lege. %eci regula este capacitatea, iar incapacitatea, e1ceptie. (incapacitati speciale! vanzarea intre soti este interzisa) !. Obiectul contractului

;anzarea-cumpararea + fiind un contract sinalagamatic + da nastere la doua obligatii (reciproce)2 obligatia vanzatorului are ca obiect lucrul vandut, iar obligatia cumparatorului are ca obiect pretul. 4ucrul vandut + conditii! sa fie in comert (in circuitul civil) sa e1iste in momentul incheierii contractului sau sa poata e1ista in viitor sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil sa fie proprietatea vanzatorului retul + conditii! pretul sa fie stabilit in bani pretul sa fie determinat sau determinabil pretul sa fie sincer si serios Obligatiile vanzatorului! sa predea lucrul vandut cumparatorului2 sa-l garanteze contra evictiunii si contra viciilor. lata pretului Cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care $ se face predarea lucrului vandut. !O=T#/!T5; DE M/=D/T #andatul este un contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte 3uridice pe seama unei alte persoane, numita mandant, care ii da aceasta imputernicire si pe care il reprezinta. Deosebirea intre mandat si alte contracte inrudite. rin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu contractul de munca si contractul de antrepriza. rincipala deosebire consta in aceea ca mandatul are ca obiect (principal) incheierea de acte 3uridice cu tertii si, de regula, mandatarul este reprezentantul mandantului, in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale si intelectuale prestate pentru cealalta parte contractanta, iar salariatul, respectiv antreprenorul (arhitectul), nu are calitatea de reprezentant. 0orma mandatului. #andatul este de regula, un contract consensual, care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale. #andatul poate fi dat in forma scrisa sau chiar verbala in mod tacit. #andatul este constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire. rocura, ca negotium este un act 3uridic unilateral, iar ca instrumentum, este inscrisul in care se enumera actele 3uridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Cand mandatul este un contract consensual, consimtamantul partilor poate fi dat si in mod e1pres, dar in mod tacit. #andatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aparent Do%ada mandatului. $ntrucat acceptarea mandatului poate fi dovedita, prin e1ecutarea lui de catre mandatar, problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului nee1ecutat. %aca mandatul este e1pres si legea speciala nu prevede altfel, dovada se face dupa regulile dreptului comun, atat intre parti, cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul. !apacitatea partilor #andantul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar. $n privinta mandatarului se cere, in toate cazurile, capacitate deplina de e1ercitiu. :umai trimisul, care este un simplu mesager, iar nu reprezentant, poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de e1ercitiu. #andatarul, care este un reprezentant, trebuie sa aiba capacitate deplina de e1ercitiu, caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului (mandantului) trebuie sa e1prime un consimtamant valabil.

Obiectul si intinderea mandatului Obiectul trebuie sa fie determinat, posibil si licit, ca la orice contract. $n ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. #andatul este special cand se da pentru o singura operatie 3uridica, sau pentru anumite operatii determinate, si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului potrivit art. "F*G alin a C.civ., mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare. Efectele contractului de mandat $ntrucat mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu numai intre parti (mandant si mandatar), dar si in privinta tertului cu care se incheie actului 3uridic ce formeaza obiectul mandatului. Obligatiile mandatarului $ndeplinirea mandatului - sa e1ecute mandatul (nee1ecutarea sau e1ecutarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai de dol (intentie), dar si de culpa simpla. Obligatia de a da socoteala + mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului. Obligatiile mandantului %ezdaunarea mandatarului #andantul este obligat sa restituie mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia e1ecutarii mandatului. #andantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu i se poate imputa vreo culpa (art. "F-7 C. civ.). Plata remuneratiei Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata (art. "F-E C. civ.), chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. %reptul de retentie al mandatarului #andatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit pentru mandant, pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului. Efecte fata de terti .aporturile dintre mandant si terti $ntre mandant si terti se creeaza raporturi 3uridice directe2 in fapt tertul trateaza cu mandatarul, in drept contracteaza cu mandantul. .aporturile dintre mandatar si terti $ntrucat mandatarul contracteaza in numele si pe seama mandantului, nu se creeaza raporturi 3uridice intre el si tertii cu care contracteaza. entru actele sale e1cesive mandatarul este insa raspunzator fata de terti (art. "F-F C. civ.) Incetarea contractului de mandat 0numerarea cazurilor particulare de incetare! mandatul se stinge prin revocarea lui prin renuntarea mandatarului sau prin moartea lui prin punerea sub interdictie ori insolvabilitatea sau falimentul uneia dintre parti .evocarea mandatului #andatul este, in principiu, revocabil2 mandatul poate revoca (denunta unilateral) mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-i restitui procura (art. "FF* C. civ.) .evocarea poate fi e1presa sau tacita! revocarea e1presa + nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica.

revocarea tacita + poate fi dedusa din orice impre3urari (acte sau fapte) care vadesc neindoielnic intentia mandantului. Conform art. "FFF C. civ., numirea unui nou mandatar pentru aceeasi operatie 3uridica echivaleaza in mod implicit cu revocarea mandatarului precedent. .evocarea, atat e1presa cat si tacita, produce efecte numai pentru viitor si poate fi nu numai totala dar si partiala. .enuntarea mandatarului #andatarul poate renunta la mandat, notificand mandantului renuntarea sa. #oartea unei parti #andatul inceteaza prin moartea mandatarului sau mandantului. in caz de moarte a mandatarului, mostenitorii lui trebuie sa-l instiinteze pe mandant si pana atunci sa continue indeplinirea mandatului, efectuand actele necesare apararii intereselor acestuia. $n caz de deces al mandantului, mandatarul este tinut sa termine operatiunea daca intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor mandantului (art. "-*7 alin. ( C.civ) M/=D/T5; 0/#/ #EP#EEE=T/#E( !O=T#/!T5; DE I=T#E#5PE#E $n unele cazuri, desi mandatarul lucreaza in interesul mandantului, incheie totusi actul in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant. $n aceste situatii contractul incheiat intre mandant si mandatar se numeste mandat fara reprezentare :atura 3uridica a contractului de interpunere Conventia de prete-nom este considerat un caz particular de simulatie prin interpunere de persoane. Conventia de prete-nom este o simulatie prin interpunere de persoane indiferent ca persoana care contracteaza cu mandatarul ocult este sau nu este partas la simulatie. .egim 3uridic Conventia de interpunere nu este prin ea insasi ilicita, dar daca a fost intrebuintata in scopuri ilicite, pentru incalcarea sau eludarea unor dispozitii legale imperative sau prohibitive, atat conventia dintre mandant si mandarul ocult, cat si actul incheiat cu tertul cocontract vor fi nule. $n cazul contractelor care se incheie, potrivit legii, intuitu personae, regulile care guverneaza contractul de interpunere de persoane nu sunt aplicabile.

D#EPT5; DE $5PE#0I!IE =otiune! %reptul de superficie consta in dreptul de proprietate pe care il are o persoana, denumita superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se afla pe suprafata unui teren, care apartine unui alt proprietar, precum si in dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste constructia, plantatia sau lucrarile. %reptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand particularitatile sale proprii. )uperficiarul e1ercita asupra constructiei sau plantatiei atributele dreptului de proprietate. %reptul de superficie se aseamana cu dreptul de proprietate insa se deosebeste prin aceea ca el nu confera superficiarului decat un drept real de folosinta. 4egiuitorul creeaza doua prezumtii 3uris tantum! prima prezumtie consta in aceea ca orice constructie, plantatie sau alta lucrare aflata pe un teren este considerata ca a fost facuta pe cheltuiala sa de catre proprietar2 a doua prezumtie este aceea ca proprietarul terenului este considerat a fi si proprietarul constructiei, plantatiei sau oricarei alte lucrari aflate pe el, dar aceasta numai pana la proba contrarie. Cel ce va dovedi ca are un titlu legal in baza caruia a construit ori a plantat sau savarsit orice alta lucrare pe terenul altuia va fi titularul unui drept real, al dreptului de superficie si nu al unui drept de creanta. Modul de dobandire a dreptului de superficie )e poate dobandi!

prin acte 3uridice cu titlu oneros sau gratuit2 prin uzucapiune in aceleasi conditii ca dreptul de proprietate.

Drepturile si obligatiile superficiarului. !aracterele dreptului de superficie. %oua categorii de drepturi! ( drept de proprietate asupra constructiei, plantatiei etc * drept de folosinta asupra terenului pe care se gasesc acestea. Obligatia superficiarului este de a respecta conditiile prevazute in actul de constituire a dreptului de superficie, si de a plati proprietarului terenului indemnizatia cuvenita pentru folosinta terenului, Obligatia proprietarului este de a respecta si garanta superficiarului pasnica folosinta a terenului pe toata durata e1ercitarii dreptului sau. Caracterele dreptului de superficie sunt! F este un drept real imobiliar G el poate purta asupra tuturor constructiilor sau lucrarilor aflate pe teren, fiind in acest caz complet, dar poate purta si asupra unei parti din acestea, cand este incomplet E acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului, de care este distinct = este un drept real perpetuu 7 nu se stinge prin neuz timp de *8 ani "8 poate fi grevat cu sarcini in masura compatibilitatii acestora cu continutul propriu al dreptului de superficie, precum! uzufruct, abitatie, servituti, privilegii imobiliare si ipoteci. D#EPT5; DE 5E50#5!T 9zufructul este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita uzufructuar, il e1ercita cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri apratinand altei persoane, denumita nud proprietar, cu indatorirea de a-i conserva substanta. !aracterele uzufructului este un drept real, mobiliar sau imobiliar, dupa cum are de obiect un lucru miscator sau nemiscator este un drept de folosinta prin care se dobandeste facultatea de a atrage avanta3ele economice ale dreptului de proprietate este un drept temporar, durata sa fiind marginita la viata uzufructuarului, daca a fost consimtit in favoarea unei persoane fizice sau la cel mult *8 ani, daca uzufructuarul este o persoana 3uridica este un drept cesibil, uzufructuarul poate dispune de avanta3ele de ordin economic pe care lucrul este susceptibil sa i le procure. Modurile de constituire a uzufructului 9zufructul se poate constitui asupra oricarui bun, mobil sau imobil, ori chiar asupra unei creante. Cand uzufructul este constituit asupra unor bunuri consumptibile, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele 9zufructul se poate constitui! ( prin vointa omului + poate fi! conventional (vanzare, schimb, donatie de uzufruct, donatie cu rezerva de uzufruct) ori testamentar, cand este constituit, fie asupra unui bun luat ut singuli, fie asupra unei universalitati de bunuri2 * prin uzucapiune + este posibila prin analogie cu ceea ce se intampla in materie de servituti, avandu-se totodata in vedere principiul ca prescriptia se aplica tuturor drepturilor reale. Drepturile si obligatiile uzufructuarului %repturi! J. dreptul de a se folosi de lucru asa cum s-ar fi folosit proprietarul insusi, conform insusirilor si destinatiei economice ale lucrului care face obiectul uzufructului ,. dreptul de a culege fructele se intinde asupra tuturor fructelor! naturale, industriale si civile 4. uzufructuarul poate sa cedeze, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, folosinta lucrului + ceea ce se cedeaza este emolumentul, adica avanta3ele economice, nu insusi dreptul de uzufruct

#. uzufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de ga3 asupra dreptului sau de uzufruct :. pentru apararea dreptului de uzufruct, titularul sau are la indemana! actiunea petitorie, actiunea personala, actiunile posesorii, actiunea in hotarnicie. Obligatii! obligatia de a intocmi inventarul miscatoarelor si acte din care sa se constate starea in care se afla nemiscatoarele. :erespectarea acestei obligatii nu duce la pierderea dreptului de uzufruct ci la nasterea unui drept de retentie pe seama nudului proprietar. sa dea cautiune, adica sa aduca un fide3usor, o persoana care sa garanteze uzufructuarul se va folosi de bunul primit ca un bun parinte de familie si ca va raspunde cu propria sa avere in caz de insolvabilitate a uzufructuarului uzufructuarul este obligat sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar si sa-i conserve substanta, rapunzand de stricaciunile cauzate lucrului din vina sau negli3enta sa. %ecurg doua indatoriri! sa ia masurile conservatorii necesare, sa informeze pe proprietar de toate faptele de incalcare a fondului care ar ameninta e1istenta dreptului de proprietate obligatia de a nu schimba destinatia lucrului consta in aceea ca uzufructuarul nu va putea supune lucrul la o alta intrebuintare decat aceea pe care i-o destinase proprietarul. :u va putea transforma o casa de locuit in pravalie su depozit sa plateasca sarcinile anuale si contributiile care sunt considerate sarcini ale fructelor! impozitele, te1tele etc uzufructuarul cu titlu particular nu are a se ingri3i de plata datoriiilor care ar privi pe nudul proprietar pentru bunul dat de uzufruct obligatia la plata cheltuielilor de 3udecata de a restitui lucrul primit in folosinta Drepturile si obligatiile nudului proprietar %repturi! sa instraineze si sa greveze cu sarcini dreptul sau de nuda proprietate sa perceapa produsele lucrului sa faca toate reparatiile mari sa intenteze toate actiunile prin care se apara dreptul sau de proprietar Obligatii! indatorirea de a nu vatama prin fapta sau sau alt fel drepturile uzufructuarului sa garanteze pe uzufructuar impotriva oricarei evictiuni Modul de stingere a uzufructului prin moartea uzufructuarului prin e1pirarea termenului (atunci cand s-a stipulat unul) prin totala desfiintare a lucrului asupra caruia poarta uzufructul prin consolidare prin renuntare la uzufruct prin neintrebuintarea lucrului timp de *8 ani prin prescriptia achizitiva indeplinita de un tert prin decadere pentru abuz de folosinta prin desfiintarea dreptului de proprietate al constituitorului sau a dreptului de uzufruct Dreptul de uz 0ste un drept de uzufruct mai restrans, care da putinta titularului sau de a se folosi de bunul altuia si chiar de a culege o parte din fructe.

%reptul de uz se constituie, se e1ercita si se stinge in acelsi mod ca si uzufructul, aplicandu-i-se prin analogie regulile de drept din materia uzufructului. Dreptul de abitatie 0ste un drept real de uz aplicat la casa de locuit. $ se aplica aceleasi reguli ca dreptului de uz. )pre deosebire de dreptul de uz, dreptul de abitatie poate fi si legal. Dreptul de ser%itute 0ste un drept real in virtutea caruia se impune unui fond, numit fond servant sau aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond dominant, care apartine altei persoane decat aceea ce detine fondul aservit. Caractere! este un drept real imobiliar servitutea presupune e1istenta a doua fonduri este un drept accesoriu este un drept perpetuu este un drept indivizibil !lasificarea ser%itutilor )e impart in! - )ervitutile naturale - rezulta din situatia naturala a fondurilor - )ervitutile legale + sunt stabilite de lege - )ervitutile conventionale + stabilite prin fapta omului %upa obiectul lor, servitutile se impart in! pozitive negative %upa modul lor de e1ercitare se grupeaza in! continue necontinue $tingerea ser%itutilor - prin implinirea termenului sau conditiei stabilite in titlul de constituie - prin neuzul de *8 ani - prin confuziune - prin pierderea materiala sau 3uridica - prin renuntare la servitute - prin desfiintarea dreptului de proprietate a celui care a constituit servitutea

Modulul ( Tema 1 ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA

DI/?=O$TI!5; 0I=/=!I/#
I. !O=$IDE#/GII ?E=E#/;E %iagnosticul financiar constP Qntr-un ansamblu de instrumente Ri metode care permit aprecierea situaSiei financiare Ri a performanSelor unei Qntreprinderi. )copul diagnosticului financiar este de a aprecia situaSia financiarP a Qntreprinderii. e baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menSinere Ri dezvoltare Qn mediul specific economiei locale. Tn sens general, finalitatea diagnosticului financiar constP Qn oferirea de informaSii financiare atUt celor din interiorul Qntreprinderii, cUt Ri celor interesaSi din afara acesteia. CUnd problema diagnosticului este pusP din interiorul Qntreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducPtorii, acSionarii actuali sau salariaSii. Obiectivul urmPrit Qn acest caz este de a detecta eventuale situaSii de dezechilibru financiar Ri de a adopta noi decizii de gestionare a

Qntreprinderii. 5ceste decizii se bazeazP pe identificarea originii Ri cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altP parte, pe stabilirea mPsurilor de remediere a dezechilibrelor. CUnd problema este pusP din e1teriorul Qntreprinderii (diagnostic financiar e1tern) utilizatorii pot fi analiRtii financiari, acSionarii potenSiali, organisme bancare Ri financiare sau chiar statul. Obiectivul urmPrit este capacitatea financiarP a Qntreprinderii de a genera profit, capacitatea Qntreprinderii de a-Ri onora obligaSiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea Ri solvabilitatea Qntreprinderii), precum Ri valoarea Qntreprinderii. %e cele mai multe ori utilizatorii e1terni au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite Qntreprinderilor (Qn special bPncile), fie pentru luarea deciziilor de pPtrundere Qn capitalul unei Qntreprinderi (acSionari potenSiali sau alte Qntreprinderi). 5tUt analiza pe plan intern cUt Ri cea e1ternP au ca obiectiv aprecierea performanSelor Qntreprinderii Ri a riscurilor la care aceasta este pusP Ri urmPresc! analiza rentabilitPSii2 analiza riscului Ri analiza valorii Qntreprinderii. %e obicei, diagnosticul este efectuat numai Qn caz de grave dificultPSi sau cUnd cineva cere o astfel de lucrare. $ndependent de rezultatele Qnregistrate de Qntreprindere sau de desfPRurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sP aibP loc periodic. %iagnosticul financiar identificP factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a Qntreprinderii. %e cele mai multe ori informaSiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informaSii referitoare la mediul e1tern al Qntreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informaSii referitoare la potenSialul tehnic Ri uman, potenSial comercial Ri 3uridic, managementul Qntreprinderii (informaSii dependente de Qntreprinderi). Boate aceste elemente influenSeazP performanSele financiare ale Qntreprinderii determinUnd, Qn final, competitivitatea acesteia. /olosind metode Ri tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaSiei financiare trecutP Ri actualP, pe baza informaSiilor furnizate pentru luarea deciziilor de cPtre conducere acesta vizeazP viitorul. $nformaSiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaSiile financiare simplificate care cuprind! bilanSul, contul de profit Ri pierdere, ane1a la bilanS. II. DI/?=O$TI!5; 0I=/=!I/# .ealizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea stVrii de performanSV financiarV a societatii la *"."(.(88(. rincipalele scopuri urmPrite sunt! - aprecierea rezultatelor financiare obSinute2 - evidenSierea modalitVSilor de realizare a echilibrului financiar2 - e1aminarea randamentului capitalului investit2 - evaluarea riscurilor. .ezultatele analizei pot fi utilizate pentru!

- fundamentarea deciziilor de gestiune2 - elaborarea unui diagnostic global strategic2 - fundamentarea politicilor de dezvoltare. )ursele utilizate au fost! - situaSiile financiare anuale ((888-(88()2 - alte materiale de documentare din evidenSa contabilV. 5naliza structurii bilanSului (.".". 5naliza ratelor de structurV ale activului %atele sunt prezentate Qn tabelul nr." )pecificatie $mobilizPri necorporale $mobilizPri corporale $mobilizPri financiare 5ctive imobilizate )tocuri CreanSe totale %isponibilitPSi bPneRti 5ctive circulante Ct. de regularizare si asimilate - activ BOB54 5CB$; $n@$nnW$ncW$f 5c@)tWCrW%b 5t@$nW5cW.a
*00000000

simbol $nn $nc $f $n )t Cr %b 5c .a 5t

(888 mii.lei
EF8=E* "GF***78( (F-""GG""8"=7 (="7=(" EG7"FFE7 "FEF"*(7F-=GE(="(87 (G"GE="((

)tructura H
8,(7 G*,"= 8,8" G*.-= ".8= (7,*7 G,8( *G,-7 8,8* "88

(88" mii.lei
7EE"8G *87-G"-EE (F-"*"8-G*77E FG=G8F8 "*-G7-7GGE((-7F* (8EG8F7GE EF7*(F* F(FGG*("E

)tructura H
8,"7 F=,=E 8,88F F7,8G ",8= (F,G( "(,E7 *7,-7 ",-"88

(88( mii.lei
"F=G-7E F("8(8E-E 8 F((G8E(-"*GE((8"F7*"=-(E *(-(7*7(8F-(88(F -E"=E"F* EEF("--((

Babelul nr." )tructura H


8,(8 GE,(" 8 GE,-" ",EG (8,FF -,"= (G,F8 G,87 "88

500000000 Acti'e imo"ili%ate

(00000000

&00000000

200000000 Acti'e circulante 100000000

0 2000 2001 2002

CO:C49O$$! .ata activelor imobilizate@$n65t mVsoarV gradul de investire a capitalului fi1. :ivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utila3e si instalatii. .ata activelor imobilizate creste in (88( la GE,-"H fata de F7,8GH in (88" datorita achizitionarii de imobilizari corporale. :ivelul acestei rate este influentat nefavorabil de Qnregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueazP valoarile ramase ale activelor imobilizate. .ata imobilizPrilor necorporale@$nn65t are un nivel negli3abil. .ata imobilizPrilor financiare@$f65t ca urmare a ine1istenSei imobilizPrilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea negli3abil. .ata activelor circulante@5c65t e1primV ponderea Qn totalul activului a capitalului circulant. (88" fata de (888 ! Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul (88" fata de (888 si o mentinere relativ constanta a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in (88" fata de (888. (88( fata de (88"! )tocurile se mentin relativ constate. .ata activelor circulante scade in (88( fata de (888 cu "*H, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in (88( fata de (88" si a scaderii ponderii creantelor in (88( fata de (88".

.ata stocurilor@)t65t ponderea stocurilor Qn total activ se menSine relativ constanta in


perioada analizatP, cunoscUnd o uRoarP crestere Qn anul (88(. X .ata creanSelor@Cr65t creanSele au crescut permanent in valori absolute, cu influenSV negativa asupra gradului de lichiditate. X .ata disponibilitPSilor@%b65t este influenSatV de raportul dintre durata medie (88" fata de (888 si scade in (88( fata de (88". (.".(.5naliza ratelor de structurV ale pasivului .atele de structurV ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a Qntreprinderii prin punerea Qn evidenSV a unor aspecte privind stabilitatea Ri autonomia financiarV a acesteia. %atele sunt prezentate Qn tabelul nr.( Babelul nr.( )pecificatie Capital social .ezerve 5lte /onduri .ezultatul reportat rofit )imbol C ) .ez /d .r n (888 mii.lei
"-8-"7FE = ""88888 -"8E(F=( 8 "=8((("E

de Qncasare

creanSelor Ri durata medie de achitare a obligaSiilor, care este nefavorabil. :ivelul aceste rate cserte in

)tructura H
F*,GG 8,-( "F,8E 8 G.=7

(88" mii.lei
"-*(-((8 ( ""88888 "G(F=EF7 8 -G=8(8(8

)tructurP H
(E,(F 8,(" *8,7* 8 =,7=

(88( mii.lei
"-*(-((8( ""88888 *"*=(*-G* 8 E-GE"(-8

)tructurP H
"=,-= 8,"-8,-= 8 7,G*

.epartizarea profitului )ubventii pentru investitii Capital propriu

.ep )bvi Cpr

"=8((("E *G8=E*"=G(88=7 FFFG"( 8 F-(8=(=F "7-8G-G8 E-"E8*FE "*8G=E" (G"GE="( (

G,=7 ",*= E","G 8.(" 8 (8,E( E,-( (=,*8,F8 "88

-G=8(8(8 *FG*=G8 *"8-7*G" " GEEEEF=F 8 "8=-(8F7 * *G7*G-7("*"*-GE ( (8*-7*F(FGG*(" E

=,78 8.G= F7,8E "(,=7 8 (8,G* E,8* -8,FF 8,*7 "88

E-GE"(-*-F-(G= -G"G"77** "FFGGG7E" 8 "8(G(8E-7 F(EF-7*8 *""8-(GF8 (FF"=*7 EEF("--((

7,G* 8,-F F7,FF (8,8= 8 "*,(G,=" -8,"( 8,** "88

Credite pe termen mediu Ttml Ri lung ($tml) Credite pe termen scurt Tts ($ts) /urnizori Ri asimilate /z 5lte obligaSii de e1ploatare %atorii totale Ct. de regularizare si asimilate + pasiv BOB54 5)$; Ob %t .p t

Cpr@C )W.ezW/dW.rW %t@$tmlW$tsW/zWOb Cpm@CprW$tml

)pecificatie .ata stabilitatii financiare .ata autonomiei fin globale .ata auton fin la termen .ata de indatorare globala .ata de indatorare la termen .ata creantelor de trezorerie

)imbol C #6 B C .6 B C .6C # %5B6 B $B#46C . $B)6:/.

(888 E",*E E","G 77,E8 (=,*8,*8 8

(88" E",7G F7,8E =(,8= -8,FF (",=* 8

(88( E7,G* F7,FF E-,E= -8,"( **,E( 8

100.00 /0.00 .0.00 -0.00 *0.00 50.00 (0.00 &0.00 20.00 10.00 0.00 2000 2001 2002

Rata sta"ilitatii #inanciare Rata autonomiei #in glo"ale Rata auton #in la termen Rata de indatorare glo"ala Rata de indatorare la termen Rata creantelor de tre%orerie

CO:C49O$$! .ata stabilitVSii financiare@Cpm6 t reflectV legVtura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune Qn mod stabil ( cel puSin un an ) Ri patrimoniul total. :ivelul ratei Qn perioada analizatV QnregistreazP o tendinSP de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a contractarii unui imprumut pe termen lung. .ata autonomiei financiare globale@Cpr6 t aratV gradul de independenSP financiarV a societatii. )e considerV cV e1istenSa unui capitalul propriu de cel puSin "6* din pasivul total constituie o premisV esenSialV pentru autonomia financiarV a societatii. Tn anul (888 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anii (88" si (88( datorita contractarii imprumutului pe termen lung. .ata autonomiei financiare la termen@Cpr6Cpm aratV gradul de independenSV financiarV al unitVSii pe termen lung. :ivelul acestei ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente imprumutului pe termen lung. .ata de Qndatorare globalV@%at6 t reflectV ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea Qn pasivul total al acesteia. :ivelul ratei QnregistreazP o tendinSP de crestere accentuata Qn perioada analizatP. .ata de Qndatorare la termen@$tml6Cpr reflectV gradul de Qndatorare prin Qmprumuturi pe termen lung Ri mediu. )e utilizeazV Qn fundamentarea deciziei de atragere a surselor Qmprumutate pe termen lung Ri a urmVririi modului Qn care s-a utilizat efectul de levier. analizata cunoaste o tendinta de crestere. .ata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii de e1ploatare cu surse e1terne de finantare- credite pe termen scurt. 0ste zero datorita necontractarii creditelor pe termen scurt. entru perioada

(.(. 5naliza soldurilor intermediare de gestiune Babloul soldurilor intermediare de gestiune se prezintP astfel! :r. )pecificatie simbol ;mf Ye1 Chmf Chms ;a $mp )bv Chp 0C0 ;pv 5ve 5ce Babel nr.* (888 (88" (88" mii lei mii lei mii lei "-"-(" ""F==E FF"778 (("F7*-=7 *(=((=(GG -==*GF*7" EE(7E FF"E(8*FE= "F(G=(G=8 (FFGG*E"8 *E7F8-7F7 G=7E-7(- E(G(F(G7 "87(8==-E("E*" (F7=8== -=F(7=* "-(7F(-E F8(E*=*( G**===*F *=*-"*(7 F8E==GEG GE88=E78 --(8E""" G7F"(**E "88E*F78G 8 8 8 F(8=8G8 ==88=(* ("7FG8*E ("*GG **=7F* "GG7E

" W ;UnzPri de mPrfuri ( W roducSia e1erciSiului * - Cheltuieli privind mPrfurile - Cheltuieli cu materiale Ri servicii F @ ;aloarea adPugatP G - $mpozite Ri ta1e E W )ubventii pentru e1ploatare = - Cheltuieli cu personalul + totale 7 @ 01cedent brut de e1ploatare "8 W ;enituri din provizioane "" W 5lte venituri din e1poatare "( - 5lte cheltuieli din e1ploatare

"* ""F "G "E "= "7 (8 ("

- Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele @ rofit din e1ploatare W ;enituri financiare - Cheltuieli financiare @ rofit curent Z .ezultatul e1cepSional @ rofit brut - $mpozit pe profit @ rofit net

Cha e ;f Chf c .e1c b $pr n

""E7G=FE *EF7G7-= F7"GF* =-*8E* *E*-FF(= -((*=7G *E"("G*( "*7-*-** "=8((((8

"E7E"="* G888(*7"7"==7E= ""-FE-G E=8-FG(G -7=E"88 EE8F=F(G *8(FGF8-G=8(8((

(7G*8F"( 7*8--E*78"-7E*=7-E-G 7="G-7G( G77-8G 7==G-*G= (-"7*"*" E-GE"(*E

;a@;mfWYe1-Chmf-Chms 0C0@;a-$mpW)bv-Chp e@0C0W5ve-5ce-Cha c@ eW;f-Chf b@ cW.e1c n@ b-$pr

120000000 @aloarea adaugata 100000000 .0000000 *0000000 Pro#it din e?ploatare (0000000 20000000 0 Pro#it net E?cedentul "rut de e?ploatare

2000

2001

2002

;aloarea adVugatV (;a) e1primV creRterea de valoare rezultatV din utilizarea factorilor de producSie, Qndeosebi a factorilor muncV Ri capital, peste valoarea materialelor Ri serviciilor cumpVrate de Qntreprindere de la terSi. ;aloarea adVugatV asigurV remunerarea participanSilor direcSi Ri indirecSi la activitatea economicV a Qntreprinderii! - personalul, prin salarii, indemnizaSii Ri alte cheltuieli2 - statul, prin impozite, ta1e Ri vVrsVminte2 - creditorii, prin dobUnzi, dividende Ri comisioane plVtite2 - acSionarii, prin dividende2 - Qntreprinderea, prin capacitatea de autofinanSare.

:ivelul absolut al indicatorului are o tendinSV de creRtere Qn perioada analizatV datorata in principal cresterii productiei e1ercitiului. 01cedentul brut de e1ploatare (0C0) mVsoarV capacitatea potenSialV de autofinanSare a investiSiilor. $ndicatorul inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de e1ploatare. rofitul (rezultatul) din e1ploatare ( e) mVsoarV, Qn mVrimi absolute, rentabilitatea procesului de e1ploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile e1ploatVrii. BendinSa de creRtere a indicatorului relevV procesul de rentabilizare a activitVSii de e1ploatare si pe seama altor venituri din e1ploatare realizate. rofitul (rezultatul) curent ( c) este determinat de rezultatul e1ploatVrii Ri cel al activitVSii financiare. $n perioada analizata e1ercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent. rofitul net ( n) reprezintV, Qn mVrimi absolute, mVsura rentabilitVSii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de acSionari. 5cest indicator inregistreaza Qn perioada analizatP o cresterepe seama! cresterii productiei e1ercitiului2 alocarii subventiilor de e1ploatare2 cresterii altor venituri din e1ploatare. 5naliza soldurilor de gestiune pentru perioada (888-(88( aratV tendinSa de rentabilizare a activitVSii.

(.*. 5naliza echilibrului financiar 0chilibrul financiar reflectP respectarea la nivelul societatii a principiilor de finanSare consacrate Qn literatura de specialitate. 5precierea echilibrului financiar se realizeazP prin intermediul indicatorilor de echilibru ! fond de rulment (/.), nevoie de fond de rulment (:/.) Ri trezoreria netP (B:). :ivelul indicatorilor de echilibru este prezentat Qn tabelul nr.:r " ( * F G E = 7 "8 "" "( $ndicatori $mobilizPri nete )tocuri CreanSeWCt. de regularizare si asimilate-activ %isponibilitPSi bPneRti Conturi de regularizare si asimilate - activ Capital propriu Credite pe termen mediu Ri lung Capital permanent Creante pe termen scurt /urnizori Ri asimilate 5lte obligaSii de e1ploatare Conturi de regularizare si asimilate - pasiv /ormula $n )t Cr %b .a Cpr $tml Cpm $ts /z Ob .p (888 mii lei "GG""8"=7 (="7=(" EG7"FFE7 "FEF"*(="(87 "=G(88=7FFFG"( "=GEFGF8G 8 F-(8=(=F "7-8G-G8 "*8G=E" Babelul nr.(88" (88( mii lei mii lei *"8-G*77E F((G8E(-FG=G8F8 "*GE((8"*-G7-7G- "F7*"=-(E GE((-7F* *(-(7*7EF7*(F* -E"=E"F* *"8-7*G"" -G"G"77** GEEEEF=F "FFGGG7E" *E=(E""7G G"E(=G788 8 "8=-(8(7* "8(G(8E-7 *G7*G-7- F(EF-7*8 (8*-7*(FF"=*7

"* ""F "G "E

asiv total @ 5ctiv total /ondul de rulment /ondul de rulment propriu :ecesar de fond de rulment Brezoreria netP Cpm @ Cpr W $tml /. @ Cpm + $n /.p @ Cpr + $n :/.@()tWCrW.a)-(/zWObW.p) B:@/.-:/.@%b-$ts
100000000 /0000000 .0000000 -0000000 *0000000 50000000 (0000000 &0000000 20000000 10000000 0

t @ 5t /. /.p :/. B:

(G"GE="(( F(FGG*("E EEF("--(( (8G-G*"E GE=8E"77 7-GE7GG8 (8878E8F (7G"- -G87=E*"" G(8"=G- (G"E-=8 G-=8("8F "-----F* GF"=7E"7 (7=EEFFF

Fond de rulment

Necesar de #ond de rulment Tre%oreria neta

2000

2001

2002

(888 .ata de finantare a :/. onderea /. in pasivul total onderea :/. in activul total :/.6/. /.6 t /.65t H *8.8E.=7 (.*E

(88" H *.=G "(.7 8.-7

(88( H G=.-"(.(" =.*G

0 * 0 5 0 ( 0 & 0 2 0 1 0 0

R a t a d e # i n a n t a r e a N F R

P o n d e r e a F R i n p a s i ' u l t o t a l P o n d e r e a N F R i n a c t i ' u l t o t a l 2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2

/ondul de rulment (/.) este partea din capitalul permanent care depVReRte valoarea imobilizVrilor nete Ri este destinatV finanSPrii activelor circulante. e Qntreaga perioadV analizatV fondul de rulment este pozitiv Ri inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului cP societatea a avut contractate credite pe termen mediu Ri lung, fondul de rulment propriu nu are aceeaRi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata.

:ecesarul de fond de rulment (:/.) reprezintV partea din activele circulante ce trebuie finanSate din surse stabile permanente. :ivelul indicatorului cunoaRte o tendinSP de crestere la nivelul anului (88( ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societPSii.

Brezoreria netV (Bn) reprezintV diferenSa dintre fondul de rulment Ri necesarul de fond de rulment. Tn perioada analizatP indicatorul QnregistreazP o tendinta de scadere in (88( fata de (88" determinata de cresterea :/.. :evoile de finanSare ale ciclului de e1ploatare sunt suportate din datoriile de e1ploatare Ri o parte a

resurselor stabile situaSie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit cVruia la necesitVSi permanente se alocV surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii. 0chilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare W profit net). (.-. 5naliza lichiditVSii societatii 5naliza lichiditVSii societatii urmVreRte capacitatea acesteia de a-Ri achita obligaSiile curente (de e1ploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum Ri evaluarea riscului incapacitVSii de platP. $ndicatorii de lichiditate sunt redaSi Qn tabelul nr.F

:r $ndicatori " )tocuri ( CreanSe * %isponibilitPSi bPneRti - 5ctive circulante F %atorii pe termen scurt G .ata de lichiditate curentP E .ata de lichiditate rapidP = .ata de lichiditate imediatP

Babelul nr.F (888 (88" (88( )t (="7=(" FG=G8F8 "*GE((8Cr EG7"FFE7 "*-G7-7G- "F7*"=-(E %b "FEF"*(- GE((-7F* *(-(7*75c@)tWCrW%b 7F-=GE(- (8EG8F7GE (8F-(88(F %ts@$tsW/zWOb E*G"-E-F "-F*FE8=E "FF*EFGE7 5c6%ts ",*8 ",-* ",*( (CrW%b)6%ts ",(G ",*7 ",(* %b6%ts 8,(" 8,-G 8,(" /ormula

1.* 1.( 1.2 1 0.. 0.* 0.( 0.2 0 2000 2001 2002 Rata de lic+iditate imediata Rata de lic+iditate rapida Rata de lic+iditate curenta

.4C@5c6%ts .4.@(CrW%b)6%ts .4$@%b6%ts .ata de lichiditatea curentV - comparV ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). 4a aceastV ratV nivelul asiguratoriu este ",(, nivel care este atins Qn perioada (888 + (88(. .ata de lichiditatea rapidV - e1primV capacitatea firmei de a-Ri onora datoriile pe termen scurt din creanSe Ri disponibilitPSi bVneRti. :ivelul acestei rate, Qn perioada analizatV, este in crestere, fiind situatP peste nivelul asiguratoriu de (6*. .ata de lichiditatea imediatV - apreciazV mVsura Qn care datoriile e1igibile pot fi acoperite pe seama disponibilitVSilor bVneRti. :ivelul asiguratoriu pentru aceastV ratV este de "6*. )e constata cresterea nivelului acestei rate la nivelul anului (88", urmata de o scadere la nivelul anului (88(, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati. (.F. 5naliza ratelor de gestiune .atele de gestiune reflectP duratele de rotaSie a activelor imobilizate Ri circulante prin cifra de afaceri e1primate Qn nr. de zile Ri redate Qn tabelul nr.G Babelul nr.G :r $ndicatori " Cifra de afaceri ( $mobilizPri nete * )tocuri - CreanSe F %isponibilitPSi bPneRti G 5ctive circulante E /urnizori Ri asimilate = .otaSia imobilizPrilor nete 7 %urata de rotaSie a activelor circulante "8 %urata de rotaSie a stocurilor "" %urata de Qncasare a creanSelor "( %urata de rotaSie a disponibilitPSilor bPneRti "* %urata de achitare a furnizorilor "- .otaSia activului total /ormula Ca $n )t Cr %b 5c /z Ca6$n (5c6Ca)1*G8 ()t6Ca)1*G8 (Cr6Ca)1*G8 (%b6Ca)1*G8 (/z6Ca)1*G8 Ca65t (888
(("E(F8-" "GG""8"=7 (="7=(" EG7"FFE7 "FEF"*(7F-=GE(F-(8=(=F

(88"
*(=*(=EF= *"8-G*77E FG=G8F8 "*-G7-7GGE((-7F* (8EG8F7GE "8=-(8F7*

(88(
-==7"*8*F((G8E(-"*GE((8"F7*"=-(E *(-(7*7(8F-(88(F "8(G(8E-7

9#
mii lei

".** "FF.8-.F= "(-.== (F.FE ==.8" 8.=F

".8G ((E.G* G.(* "-E.G7 E*.E" ""=.== 8.G(

8.7"F".(G "8.8E ""E.*" (*.== EF.FG 8.G*

mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei rotatii zile zile zile zile zile rotatii

250 200 150 100 50 0 )urata de rotatie a acti'elor circulante )urata de rotatie a stocurilor )urata de incasare a creantelor )urata de rotatie a disponi"ilitatilor "anesti )urata de ac+itare a #urni%orilor 2000 2001 2002

1.( 1.2 1 0.. 0.* 0.( 0.2 0 2000 2001 2002 Rotatia acti'ului total Rotatia imo"ili%arilor nete

.$n@Ca6$n .5c@(5c6Ca)X*G8 .)t@()t6Ca)X*G8 .Cr@(Cr6Ca)X*G8 .%b@(%b6Ca)X*G8 ./z@(/z6Ca)X*G8 .5t@Ca65t .otaSia activului total@Ca65t reflectP gradul de reQnnoire a activului total prin cifra de afaceri. :umPrul de rotaSii a acestuia Qn perioada analizatP reflectP o tendinSP de imbunatatire prin cresterea numarului de rotatii de la ".=7 la (.E in (88". .otaSia imobilizPrilor nete@Ca6$n -imobilizPrile nete, avUnd pondere semnificativP Qn activul total . ;iteza de rotaSie a imobilizPrilor nete este mica, cu o tendinta de scadere continua. %urata de rotaSia activelor circulante QnregistreazP un nivel nesatisfPcPtor, cu tendinSV de scadere Qn anul (88" urmata de o crestere accentuata in anul (88(. %urata medie a unei rotaSii scade in anul (88( fata de anul (88" de la ((E,G* zile la "F",(G.

%urata de rotaSia stocurilor QnregistreazP o tendinSP de scadere, avand un nivel satisfacator pe

ansamblul perioadei analizate. %urata de Qncasare a creanSelor scade Qn anul (88( fata de (88" de la "-E,G7 zile la ""E,*" , situUndu-se peste limita consideratP normalP (*8 zile), cu influenSe negative asupra trezoreriei. %urata medie de achitare a furnizorilor QnregistreazV o tendinSV de crestere Qn anul (88", la ""=,== zile de la ==,8" zile, cunoscand o scadere in anul (88( la EF,FG zile. :ivelul acestei rate nu se QncadreazP Qn limita unor decontVri normale (*8 zile). .aportul dintre durata medie de Qncasare a creanSelor Ri durata medie de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. Tn timp ce unitatea crediteazV beneficiarii, Qn (88( in medie cu ""E,*" zile, fVrV dobUndV, beneficiazV de surse atrase de la furnizori doar EF,FG zile. %ecala3ul nefavorabil dintre durata medie de Qncasare a creanSelor Ri durata medie de platP a furnizorilor influenSeaza negativ trezoreria nete disponibilP, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

(.G. 5naliza ratelor de rentabilitate 01primP eficienSa utilizPrii resurselor materiale Ri financiare Qn activitatea de e1ploatare la nivelul societatii Qn perioada analizatP. :ivelul ratelor de rentabilitate este redat Qn tabelul nr.E Babel nr.E :r. " ( * F G E = 7 "8 "" )pecificaSie ;enituri din e1ploatare Cheltuieli de e1ploatare rofit din e1ploatare rofit curent rofit net Capital propriu 5ctiv total .ata rentabilitPSii veniturilor .ata rentabilitPSii resurselor consumate .entabilitatea economica .entabilitatea financiara )imbol ;e Che e @ ;e-Che c n Cpr 5t rv @ e 6 ;e rc @ e 6 Che re @ e 6 5t rf @ c 6 Cpr (888
(*G8=(((7 (8*G-"(G8 *(--87G7 *("=7F-7 "=8((((8 "=G(88=7(G"GE="((

(88"
*=E-"==8= *(E-"G-"G888(*7E=8-FG(G -G=8(8(( *"8-7*G"" F(FGG*("E

(88(
FE-(G((F( -="("EF"7 7*8--E** 7="G-7G( E-GE"(*E -G"G"77** EEF("--((

9m
#ii leu

"*.E-H "F.7*H "(.-H "E,(=H

"F.-7H "=.**H "".-"H (F,"-H

"G.(8H "7.*-H "(H (",(EH

#ii lei #ii lei #ii lei #ii leu #ii lei #ii leu H H H
H

&0.00A Renta"ilitatea economica 25.00A 20.00A 15.00A Renta"ilitatea 'eniturilor 10.00A 5.00A 0.00A Renta"ilitatea resurselor consumate 2000 2001 2002 Renta"ilitatea #inanciara

re@ e65t + rentabilitatea economica rf@ c6Cpr + rentabilitatea financiara r% + Pe . <e & rentabilitatea %eniturilor rc @ e 6 Che - rentabilitatea resurselor consumate Tn perioada (888-(88( nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator. .entabilitatea veniturilor e1primP eficienSa valorificPrii produselor Ri serviciilor oferite de unitate. $ndicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata. .entabilitatea costurilor mVsoarV eficienSa consumului de resurse umane Ri materiale2 se situeazV la un nivel scVzut, QnregistrUnd apro1imativ aceeaRi evoluSie ca Ri rata rentabilitPSii veniturilor. .entabilitatea economicV reprezintV remunerarea brutV a capitalurilor investite pe termen lung, atUt proprii cUt Ri Qmprumutate. .entabilitatea economicV trebuie sV fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobUnzii) Ri al riscului economic Ri financiar pe care Ri l-au asumat acSionarii Ri creditorii unitVSi. .ata rentabilitPSii economice QnregistreazP un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse. .entabilitate financiarV mVsoarV randamentul utilizVrii capitalurilor proprii. .ata rentabilitVSii financiare trebuie sV fie superioarV ratei medii a dobUnzii. .ata rentabilitVSi financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

(.E. 5naliza pragului de rentabilitate din e1ploatare .iscul de e1ploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara activitatea. 5precierea riscului de e1ploatare se realizeaza cu a3utorul pragului de rentabilitate. ragul de rentabilitate al e1ploatarii este redat in tabelul nr. =.

)pecificatie " ;enituri din e1ploatare ( Cheltuieli de e1ploatare * rofit din e1ploatare - Costuri variabile totale F Costuri fi1e totale G #ar3a costurilor variabile E .ata mar3ei costurilor variabile = ragul de rentabilitate din e1ploatare 7 $ndicatorul de pozitie - absolut - relativ "8 #omentul realizarii pragului de rentabilitate "" Coeficientul de elasticitate
:r.

)imbol ;e Che e @ ;e-Che Cv Cf #cv@;e-Cv .mcv@#cv6;e ;epr@Cf6rmcv $poz@;e-;epr $poH@$poz6;epr m@(;epr6;e)X*G 8 ,e@;e6(;e-;epr)

(888
(*G8=(((7 (8*G-"(G8 *(--87G7 ="-FGF8"(("=-EFG "F-G(FE(F 8.GFF "=GF-"G"(

(88"
*=E-"==8= *(E-"G-"G888(*7"*87GGFGF "7G--7=-7 (FG-F((-* 8.GG( (7GEF(8*=

Babelul nr. = 9.#. (88(


FE-(G((F( -="("EF"7 7*8--E** "7(-=E88= (==E*8F"" *="EEF(-F 8.GGF -*-"="((8
#ii lei
#ii leu

#ii lei #ii lei #ii lei #ii lei #ii lei

-7F-8G"E (G.FGH (=-.-G -.EE

78GGGEE8 *8.FFH (EF.EF -.(E

"-88="8** *(.(GH (E(."= -."8

#ii lei H zile -

$:B0. )tare .isc mare de e1ploatare .isc mediu de e1ploatare .isc mic de e1ploatare

.0B5.05 ;54O.$4O. $:%$C5BO.$4O.

$ndicatorul de pozitie min (8H "88H ma1 (8H "88H

#omentul realizarii pragului de rentabilitate min ma1 *8*8"=* "=*

Coeficientul de elasticitate min ( G ma1 ( G

Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2882 in zona :#isc mediu de e'ploatare: in apropierea limitei inferioare( aproape de zona :#isc mare de e'ploatare:. Pragul de rentabilitate de e'ploatare sau punctul mort operational este punctulH in care %eniturile acopera c,eltuielile din e'ploatare. Dupa acest prag acti%itatea de e'ploatare de%ine rentabila. ragul de rentabilitate de e1ploatare la nivelul societatii cunoaste o evolutie constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a rezultatului e1ploatarii la conditiile specifice in care societatea isi desfasoara activitatea. :ivelul sau in anul (88( se incadreaza in zona!.isc mediu de e1ploatare. Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in zona!.isc mediu de e1ploatare, mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara.

&5.00A &0.00A 25.00A 20.00A 15.00A 10.00A 5.00A 0.00A 2000 2001 2002 2*.5*A &0.55A &2.2*A

3ndicatorul de po%itie

0volutia indicatorului de pozitie

0volutia pragului de rentabilitate


300 290 280 270 260 250 240 230 220 21 0 200 1 90 1 80

2.(.(*

2-5.-5

2-2.1.

Momentul reali%arii pragului de renta"ilitate

2000

2001

2002

0volutia coeficientului de elasticitate


. * 5 ( & 2 1 0

,oe#icientul mediu de specialitate


(.-(.2(.1

2000

2001

2002

(.=. 5naliza riscului de faliment .iscul de faliment reflecta posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente ale societatii. entru aprecierea riscului de faliment vom apela la functia C + Cailesteanu. :r. " ( * F G E = 7 "8 "" "( "* "$ndicatori 5ctive circulante %atorii pe termen scurt rofit net 5mortizare .ata credit scadenta %obanda credit scadenta ;enituri totale Creante Cheltuieli totale '" '( '* 'C )imbol 5c %ts n Cha .C %ob ;t Cr Ct 5c6%ts ( nWCha)6(.CW%ob) ;t6Cr n6Ct /9:CB$5 C + C5$40)B05:9 (88( 9.#. (8F-(88(F #ii lei "FF*EFGE7 #ii lei E-GE"(*E #ii lei (7G*8F"( #ii lei 8 #ii lei -"7EF( #ii lei F=E8--G-7 #ii lei "F7*"=-(E #ii lei -=="=8(=" #ii lei ".*(( (-=.-=*.G=F 8."F* ((F.E-E -

91:+8(444I?1J8(787I?2J8(8"2I?3J3(333I?4&1(4144

$:B0. .0B5.05 ;54O.$4O. /9:CB$0$ C :r. " ( * )tare /aliment iminent Oona limita Oona intermediara Oona favorabila 4imitele intervalului functiei C #inim #a1im 8,F8 8,F8 ","8 ","8 (,88 (,88

<aloarea functiei 91: este de 2(2" care este mai mare decat limita inferioara a inter%alului zonei fa%orabile pri%ind riscul de faliment( deci dupa functia bailesteanu societatea se afla intr&o zona fa%orabila.

2 .3 2 .2 2 .1 2 1.9 1.8 1. 7 1.6 1. 5 1.4 1.3 1.2 1.1 1 0 .9 0 .8 0 .7 0 .6 0 .5 0 .4 0 .3 0 .2 0 .1 0

2.25

Functia BCB

2002

III. !O=!;5EII;E DI/?=O$TI!5;5I 0I=/=!I/# 9:CB0 B5.$ )tructura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii. 01istenta unei mar3e de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente. )tructura financiara corespunzatoare. 0volutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune. :ivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida. )olvabilitate patrimoniala ridicata. ozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment). 9:CB0 )45C0 :ivel scazut al rentabilitatii. 01ista intarzieri privind incasarea creantelor. %urata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale. 'radul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale. 'radul de innoire a mi3loacelor fi1e este redus. Obligativitatea a3ustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut. 0volutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta. )ustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii. .$)C9.$ .isc mediu de e1ploatare. .iscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mi3loacelor fi1e. Modulul 4 Tema 2

I=DI!/TO#I PE=T#5 /=/;IE/ 0I=/=!I/#/

/*P/T#IMO=I5; .eprezinta totalitatea surselor de finantare ale unitatii patrimoniale! capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli ( imprumuturi pe termen lung si mediu , alte surse de finantare. STRU%TURA !apital propriu+ din care! -capital social@ -prime legate de capital@ -rezerve@ -rezultat reportat@ -subventii pentru investitii@ -provizioane reglementate@ Pro%izioanele sunt destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli pe care evenimentele survenite sau in curs de desfasurare le fac posibile@ Imprumuturi( datorii persoane, /ne'a nr. )@ din care! In(icat ri (e lic/i(itate: a) Indicatorul lic,iditatii curente@5ctive curente6%atorii curente@ (Valoarea normala in jurul valorii de 2) b) Indicatorul lic,iditatii imediate (indicatorul test acid)@(5ctive curente-)tocuri)6 %atorii curente@ (Valoarea normala mai mare de 1) In(icat ri (e risc0
a* Indicatorul gradului de indatorare@(Capital imprumutat6Capital propriu)1"88@ (Cu cat valoarea indicatorului este mai aproape de 100% cu atat pozitia intreprinderii este mai fragila in raport cu creditorii sai pe termen lung -capital imprumutat= credite peste un an -capital angajat (permanent)= capital imprumutat! capital propriu

si asimilate acestora (obligatii fata de furnizori si terte

b* Indicatorul pri%ind acoperirea dobanzilor @ rofit6 Cheltuieli cu dobanda@ (Cu cat indicatoru are o valoare mai mare cu atat mai "ine# $ valoare egala cu 1 arata ca se lucreaza e%clusiv in "eneficiul creditorilor)

/!TI<E IMO1I;IE/TE .eprezinta bunurile si %alorile destinate sa ser%easca o perioada indelungata in acti%itatea unitatii patrimoniale!cladiri, masini utila3e instalatii, mi3loace de transport , titluri de credit (actiuni, obligatiuniI) evidentiind potentialul economic al acestuia.

STRU%TURA !orporale+ -mi3loace fi1e@

-terenuri@ =ecorporale+ -cheltuieli de constituire@ -cheltuieli de cercetare-dezvoltare@ -concesiuni si alte drepturi similare@ -fondul comercial@ -alte imobilizari necorporale@ 0inanciare+ -titluri de participare@ -titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu@ -alte titluri si creante imobilizate. !OME=T/#I5 Conform .eglementarilor Contabile 5rmonizare cu %irectiva a -- a a Comunitatii 0conomice 0uropene si )tandardele $nternationale de Contabilitate, contabilitatea trebuie sa redea o imagine fidela( a patrimoniului si rezultatelor financiare. Cu privire la activele imobilizate, pentru reflectarea lor in contabilitate la valoarea 3usta, este necesara reevaloarea acestora, conform legii de o persoana autorizata, avand in vedera durata destul de mare, de la intrarea acestora in patrimoniu, si rata crescuta a inflatiei. rin reevaluare se poate inregistra in conditiile date, o ma3orare considerabila a activelor, respectiv a capitalului propriu si implicit a capacitatii de garantare in eventualitatea contractarii de imprumuturi sau credite bancare. Indicatori de activitate (de gestiune) a* <iteza de rotatie a acti%elor imobilizate@Cifra de afaceri65ctive imobilizate@ (&ndica eficienta generala a societatii interesul fiind in a avea acceasi cifra de afaceri cu un volum mai mic de active) b* <iteza de rotatie a acti%elor totale@Cifra de afaceri6Botal active@ (&ndica eficienta generala a societatii interesul fiind in a avea acceasi cifra de afaceri cu un volum mai mic de active) $ politica economica de acumulare prin noi investitii in active imo"ilizate corporale poate sa creasca potentialul economic al societatii cu impact direct in eficienta si profit# $ astfel de masura economica are si sustinere fiscala prin 'egea (1( privind impozitul pe profit care da dreptul la calculul si inregistrarea amortizarii mijloacelor fi% pe "aza metodei accelerate efectele fiind de dezvoltare si rela%are fiscala privind impozitul pe profit# /!TI<E !I#!5;/=TE .eprezinta bunurile si valorile de patrimoniu care se consuma in timp scurt de multe ori intr-un singur proces de productie! -stocuri ( materii prime, materiale au1iliare, produse finite, semifabricate, productie neterminata, marfuri ) -creante (clienti de incasat, debitori diversi) -elementa de trezorerie (conturi la banci, casa, titluri de plasament etc.) STRU%TURA $tocuri -materii prime@ -materiale au1iliare@ -combustibili@ -marfuri@ -produse finite@

-ambala3e@ -obiecte de inventar@ -baracamente si amena3ari provizorii@ !OME=T/#I5 Conform legii contabilitatii nr.=(6"77", cu modificarile ulterioare, inventarierea patrimoniuli societatii, se efectueaza cel putin o data pe an, de regula la sfarsitul e1ercitiului financiar. entru verificarea realitatii evidentei contabile a stocurilor, este in mob obligatoriu necesara, confruntarea rezultatelor inventarierii (situatia faptica ), cu evidenta contabila (situatia scriptica ), sta"ilirea diferentelor a raspunderilor si efectuarea operatiunilor de regularizare. In(icat ri (e activitate 1(e gestiune2 a* <iteza de rotatie a stocurilor@Costul vanzarilor6)tocul mediu@ ()rata de cate ori stocul a fost rulat pe durata e%ercitiului - numar de ori) b* <iteza de rotatie a stocurilor@)toc mediu6Costul vanzarilor 1 *GF@ (*umar de zile) c* <iteza de rotatie a debitelor&clienti@)old mediu clienti6cifra de afaceri 1 *GF@ (+%prima nr# de zile pana la data la care de"itorii isi ac,ita datoriile#$ valoare mare indica pro"leme legate de incasarea clientilor) In(icat ri (e lic/i(itate! #ata acti%elor circulante fata de datoriile pe termen scurt@5ctive circulante6 datorii pe termen scurt@ (Valoare -0 indica e%istenta fondului de rulment) In(icat ri &rivin( re3ultatul &e actiune =Profit net.numar de actiuni emise+ (Valoarea mare arata im"ogatirea actionarilor# .e compara valoarea de piata cu valoarea de emisiune a actiunilor#) 1* !O=T5; DE P#O0IT $I PIE#DE#E Drezultatul economic* 0videntiaza profitul sau pierderea din anii precedenti si din e1ercitiul curent.0videntiaza performantele economice ale societatii. STRU%TURA -Cifra de afaceri@ -.ezultat din e1ploatare@ -.ezultat financiar@ -Botal@ In(icat ri (e &r 4ita$ilitate0 a*#entabilitatea capitalului anga3at@ rofitul brut6 Capital anga3at@ (/eprezinta profitul pe care il o"tine intreprinderea din "anii investiti in afacere) b*Mar3a bruta din %anzari+ rofitul brut din vanzari6Cifra de afaceri 1 "88@ (.caderea procentului evidentiaza ca societatea nu controleaza costurile de productie#) !* $IT5/TI/ T#EEO#E#IEI $I / 0;5K5#I;O# DE T#EEO#E#IE

Brezoreria reprezinta totalitatea elementelor patrimoniale lichide sub forma de disponiblitati in conturi, casierie si titluri de credit si alte valori. /lu1urile de trezorerie redau utilizatorului, imaginea generarii si intrebuintarii resurselor banesti (cash). .eflecta capacitatea intreprinderii de a genera flu1urile de numerar care sa-i acopere necesitatile imediate si pe termen lung si sa ii sustina dezvoltarea. STRU%TURA Elemente de trezorerie -conturi la bancii in lei@ -conturi la bancii in valuta@ -casa in lei@ -casa in valuta@ -titluri de plasament@ -alte valori@ 0lu'uri de trezorerie+ - 5)5ctiv de e1ploatare@ - C)5ctiv de investitii@ - C)5ctiv financiara@ BOB54@ !OME=T/#I5 Cea mai profitabila Qntreprindere, daca nu are capacitatea de a-si concretiza in bani profiturile, poate fi amenintata de faliment (incetare de plati). O situatie sanatoasa a flu1urilor de trezorerie va arata capacitatea de generare de cash in primul rand in activitatiile de e1ploatare si suplimentar in activitatiile de finantare si utilizare a resurselor financiare in activitatiile investitionale.
a* JcLa&b

(.ituatia ideala pentru flu%urile de trezorerie)


b* JcMa&b

(&nvestitii cu finantare deficitara se manifesta pericolul erodarii resurselor) D* PO;ITI!I !O=T/1I;E Dtratamente contabile* Comple1ul de politici contabile aplicate de o Qntreprindere reprezinta transpunerea in fapt a principiilor contabile, politicile contabile fiind de fapt un comple1 de masuri ce duc la respectarea si aplicarea acestor principii. oliticile contabile aplicate trebuie sa fie rezultatul 3udecatii profesionale, bazate pe cunoasterea specificului activitatiilor intreprinderii si a cadrului general privind principiile contabile. ;a recomandam ca incepand cu aplicarea )tandardelor $nternationale de Contabilitate sa intocmiti o [carte alba a politicilor contabile care va avea rolul de document de lucru pentru echipa contabila si manageriala, eliminand dubiile intr-o situatie sau alta. STRU%TURA olitici privitoare la recunoasterea elementelor patrimoniale 0ste (nu este) indeplinit criteriul beneficiilor viitoare. 0ste (nu este ) indeplinit criteriul evaluarii credibile. olitici privitoare la %aloarea de inregistrare Bratamentul standard de evaluare, presupune inregistrarea bunurilor la pretul

de achizitie. Cu ocazia inventarierii anuale, valoarea contabila stabilita initial se compara cu valoarea de utilitate ( de piata), corectandu-se valoarea de intrare prin provizioane de depreciere daca e cazul olitici contabile in conditii de inflatie #ediul economic din tara noastra a fost si este puternic marcat de inflatie, caracteristica ce trebuie luata in considerare la intocmirea situatiilor financiare care trebuie sa dea o imagine fidela patrimoniului societatii. Metoda ree%aluarii acti%elor in functie de reglementarile legale special emise, tinand seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si valoarea de piata, afectandu-se corespunzator rezervele din reevaloare (capitalurile proprii ) $IT5/TI/ MODI0I!/#I;O# !/PIT/;5;5I P#OP#I5 !OME=T/#I5 :ivelul capitalului propriu este reflectat in bilantul contabil. 9tilizatorii situatiilor financiare sunt interesati de evolutia tranzactiilor economice prin care s-a a3uns la un anumit nivel al acestuia. E** /;TE I=0O#M/TII DE /=/;IE/ $T#5!T5#/ - $nformatii cu privire la prezentarea intreprinderii2 (-sediul si forma juridica0-tara de infiintare0-adresa sediul oficial0-tipul de contri"ua"il etc#) - $nformatii privind relatiile intreprinderii cu fiilialele, intreprinderi asociate, sau cu alte intreprinderi in care se detin titluri de participare ( -numele intreprinderilor -tara de infiintare -adresa etc#) - $nformatii privitaore la impozitul pe profit (-rezultatul e%ercitiul=0-rezultatul fiscal=0-c,eltuieli nededucti"ile=) - Cheltuieli cu chiriile si ratele de leasing operational, onorarii acordate auditorilor.