Sunteți pe pagina 1din 3

Cicloni - generalitati

Ciclonul este o zona cu presiune atmosferica scazuta si cu o circulatie circulara a aerului. Ciclonii sunt exprimati grafic prin izobare concentrice de forma ovala, de regula alungite pe o axa NE-SV. Ciclonii se deplaseaza in medie cu 40 - 0 !m"#. $nnourarile si precipitatiile sunt in general situate in %umatatea estica sau sud-estica, portiunea nord-vestica fiind de obicei o zona cu vreme in curs de imbunatatire. $n emisfera nordica aerul din interiorul ciclonului circula in sens invers acelor de ceasornic, pe cind in emisfera sudica directia este opusa. & regiune corespunzatoare, de presiune ridicata, este cunoscuta ca anticiclon' ea apare $ntre ciclonii succesivi. (oarte adesea vremea sc#imbatoare de la latitudinile medii si inalte este asociata cu deplasarea ciclonilor. Convergenta maselor de aer catre aceste centre este insotita de ridicarea aerului si de racirea adiabatica a acestuia care, la r$ndul lor, produc innorari si precipitatii. )rin contrast, vremea frumoasa si insorita este adesea asociata cu deplasarea anticiclonilor. $n acest caz aerul tinde sa coboare si sa se rasp$ndeasca, produc$nd o $ncalzire adiabatica, care nu permite dezvoltarea norilor si a precipitatiilor. Ciclonii pot fi de intensitate foarte mica, insotiti de o simpla perioada de innorare, sau de ploaie si zapada slaba. )e de alta parte, daca gradientul baric este puternic, ciclonul poate fi intovarasit de vinturi de tarie moderata p$na la puternica. *stfel de fenomene poarta numele de furtuni ciclonice. Ciclonii migratori se impart in trei categorii generale+ ciclonul extratropical, caracteristic latitudinilor medii si inalte, care poate varia de la o usoara perturbatie atmosferica p$na la o furtuna puternica' ciclonul tropical, care se intilneste la altitudini %oase, deasupra $ntinderilor de ocean si poate varia de la o vreme usor agitata p$na la distrugatorul uragan sau taifun' tornada, desi este o furtuna de proportii foarte reduse, reprezinta un v$rte% ciclonic cu v$nturi extrem de puternice. Ea este mult mai mica dec$t celelalte tipuri de cicloni si va fi tratata separat. (urtuna cu descarcari electrice este o perturbatie locala, asociata cu un mare nor cumulonimbus $n care se produce o ridicare convectiva rapida a aerului. Ea nu prezinta un circuit ciclonic spiral al v$nturilor. $ntr-o singura furtuna ciclonica se pot produce numeroase furtuni cu descarcari electrice, iar uneori $n aceste furtuni se dezvolta simultan tornade.

Cutremur ; generalitati
,in cand in cand, scoarta terestra se pune brusc in miscare si isi modifica suprafata+ acest fenomen este cutremurul, unul din, cele mai inspamantatoare fenomene naturale. $n orasele mari, cutremurele sunt cu adevarat distrugatoare. $n data de -. ianuarie, -// la ora si 40 minute, dimineata, orasul 1obea fost zguduit de un cutremur puternic. *u fost daramate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. $n casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. *u murit peste .200 de oameni' unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. )agubele nu au costat doar in pierderea unor vieti omenesti + dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste -00 de milioane de dolari americani. &amenii de stiinta prevazusera un mare cutremur in 3aponia, dar au stabilit gresit locul in care se va declansa + se asteptau sa se produca in 4o!io, capitala tarii.

Cutremure
Suprafata globului este divizata $n placi tectonice. *cestea se misca unele $n raport cu altele. Cutremurele sunt determinate de frecarea care ia nastere $ntre aceste placi $n miscare. 5iscarea acestor placi se realizeaza prin + - subductie & placa, cel mai adesea placa oceanica se scufunda sub o alta' 6Cercul de foc al )acificului7 - coliziune ,oua placi se ciocnesc ' 6 8imala9a..7 - alunecare ,oua placi adiacente aluneca orizontal $n lungul unei falii ' 6 falia San-*ndreas $n California7 (rictiunile $ntre aceste placi dau nastere unor tensiuni enorme $n roca. *ceste tensiuni se acumuleaza p$na c$nd placile aluneca brutal una peste alta. *stfel apar cutremurele de pam$nt. :n cutremur e reprezentat de miscari de suprafata, $nsotite de un zgomot surd. ,easupra epicentrului se produc doar vibratii verticale ale solului. )e masura $ndepartarii de epicentru, efectul predominant devine cel orizontal.

$n zonele predispuse la cutremure de pam$nt, perioadele lungi de calm nasc temeri legate de potentiala aparitie a unui cutremur foarte puternic. - Conform anumitor surse, $n -/.0, $n C#ina, $n provincia 4angs#an un cutremur a determinat moartea a ;00 000 de oameni. - $n decembrie -/;; un cutremur a distrus orasul Spita! si a facut mai mult de < 000 de victime. =a declansarea in adancime a unui eveniment seismic, miscarea pamantului provoaca aparitia unei unde sferice de volum, cu doua componente+ -. unda i>pi - este o unda longitudinala, de compresie - determina miscarea particulelor solului paralel cu directia de propagare - deplasarea acestei unde este similara cu cea a unei rame 6compresie-dilatare7 in directia de mers - are viteza de .,; !m"s 6pentru structura geologica Vrancea7 - amplitudinea acestei unde este direct proportionala cu magnitudinea 6energia cutremurului7 - este perceputa la suprafata de catre oameni ca pe o ?@>saltare?@A, un mic soc in plan vertical - nu este periculoasa pentru structuri 6cladiri7 deoarece contine 6transporta7 aproximativ <0B din energia totala a cutremurului <. unda ?@>s?@A - este o unda transversala, de forfecare - determina miscarea particulelor solului perpendicular 6transversal7 fata de directia de propagare - deplasarea acestei unde este similara cu inaintarea unui sarpe 6miscari ondulatorii stanga-dreapta fata de directia de inaintare7 - are viteza de 4,0 !m"s 6pentru structura geologica Vrancea7 - a%unge, din acest motiv, la suprafata solului intotdeauna dupa unda ?@>p?@A - este resimtita la suprafata sub forma unei miscari de forfecare, de balans in plan orizontal - este periculoasa, deoarece transporta aproximativ ;0B din energia totala a cutremurului - determina distrugeri proportionale cu magnitudinea cutremurului si cu durata de oscilatie - cladirile cad datorita intrarii in rezonanta a frecventei proprii de oscilatie a structurii cladirii cu frecventa undei incidente, in acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat. Sistemul de avertizare seismica realizat pentru Cucuresti se bazeaza pe cateva particularitati deosebite ale zonei seismogene Vrancea+ - stationaritatea in spatiu a #ipocentrelor 6foarte aglomerate- cutremurele mari se produc intotdeuna in aceeasi arie geografica, de mici dimensiuni7' - stationarea modelelor de radiatie 6ca mecanism de propagare7' - distanta epicentrala relativ larga pana la Cucuresti 6-20 !m7, linia de conexiune intre aria epicentrala muntoasa si campia unde Cucurestiul a fost construit. =a modul general, un S*S este alcatuit din patru componente+ - sistem de monitorizare compus din mai multi senzori' - legaturi de comunicatii in timpi reali pentru transmiterea datelor de la senzori la computer' - unitate de procesare pentru convertirea datelor de informatie' - sistem de producere si comunicare radio a alarmei seismice.

Efectele incalzirii globale


)entru studiul incalzirii globale s-au alcatuit modele numerice care sunt procesate pe calculator sau se pot face analogii geografice sau geologice. Exista multe controverse in lumea stiintifica legate de efectele incalzirii globale dar multe idei sint acceptate de toata lumea 6sc#imbarile de clima, modificarea nivelului marii, sc#imbari geomorfologice, sc#imbari in agricultura, sc#imbari politice7. Sc#imbarile climatice+ se estimeaza o crestere a temperaturii planetei cu 0. -< grade Celsius pina in anul <0 0, o crestere a nivelului precipitatiilor si o modificare a distribuirii precipitatiilor la diferite latitudini, o crestere a frecventei furtunilor tropicale. 5odificarile nivelului marii+ probabil cu -40cm pina in anul <0 0. Este greu de estimat care vor fi modificarile care vor apare legate de g#etarii din *rtica si *ntarctica. & mare parte din g#etari se pot topi 6Droenlanda, de exemplu, cu <.. milioane de !m cubi de g#eata7 si acest lucru poate atrage dupa sine o ma%ora agravare a cresterii nivelului marii. Sc#imbarile geomorfologice+ 5arile riuri vor fi puternic afectate de incalzirea globala, multe zone vor fi inundate iar eroziunea in zonele de coasta se va accentua. Vor fi de asemenea posibile modificari in agricultuara si c#iar anumite orientari politice, concretizate prin #otariri, legi, etc.

Lacurile:
=acurile. *cestea ocupa doar o suprafata de -,-B din teritoriul tarii, dar au o importanta multipla, nu numai turistica 6balneara7, ci si piscicola. Cele mai mari lacuri sunt la tarmul marii, fie lagune ca Eazim 64- !m<7, Dolovita, Fmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutg#iol, cu apa dulce, fie limanuri maritime ca 4ec#irg#iol,. cu apa sarata si namoluri curative, ori 5angalia. Sunt si limanuri fluviatile de felul lacurilor 5ostistea, &ltina s.a., la ,unare, sau Snagov si Caldarusani, la nord de Cucuresti, amena%ate pentru agrement si sporturi nautice. =acuri glaciare+ =acurile care provin in urma topirii g#etarilor sunt foarte des intilnite in emisfera nordica, fiind rezultatul glaciatiunii cuaternare. 5a%oritatea lacurilor din 5area Critanie au luat nastere in acest mod, precum si cele aproximativ 00000 de lacuri din (inlanda si cele din *lpii $talieni. Ex+ =acul Carascu 5are, complexul glaciar Ciortea-*vrig , complexul glaciar Negoiu-Caltun , complexul glaciar Calea-Capra sau complexul glaciar )odraga, 1onigssee, &bersee =acuri sarate+ Cea mai mare parte a lacurilor contin apa proaspata si sunt mereu aprovizionate cu apa din exterior. ,aca suplimentarea cu apa proaspata este limitata , mineralele de pe fundul lacului se depoziteaza cu timpul, apa proaspata se evapora, lasGHnd in urma o apa sarata , bogata in vitamine. Ex+ 5arele =ac Sarat din :ta#, 5area Caspica, 5area *ral, 5area 5oarta =acuri 4ectonice+ 5iscarile scoartei terestre Ex+ 5area Caspica, =acul Cai!al, =acul Victoria, 5area Vale ,espicata =acuri Vulcanice+ Cea mai obisnuita forma de lac vulcanic este cea creata de apa care umple craterul unui vulcan stins Ex+ lacul Crater , =acul 1ivu, =acul *titlan

Tipuri de clima
- clima ecuatoriala cu temperaturi ridicate, miscari ascendente ale maselor de aer, variatii termice anuale mici si abundente de precipitatii' - clima subecuatoriala cu doua anotimpuri, unul secetos si altul ploios' - clima tropicala, calda, cu predominarea vanturilor alizee, cu importante variati termice diurne si ariditate accentuata' - clima subtropicala, calda, de tranzitie intre cea tropicala si cea temperata, cu doua anotimpuri dintre care unul este secetos vara iar altul ploios, iarna' - clima temperata la latitudinile medii, cu patru anotimpuri distincte, cu strat de zapada iarna si cu predominare a vanturilor de vest' - clima subpolara cu iarna aspra, cu vara rece si cantitate relativ redusa de precipitatii' - clima polara cu doua anotimpuri, temperaturi scazute si precipitatii putine' - clima continentala este o clima cu precipitatii reduse cu variatii mari , anuale si diurne ale temperaturii aerului' - clima maritima este caracteristica oceanelor, marilor si regiunilor continentale aflate sub influenta directa a maselor de aer marin, umeda, cu variati termice anuale si diurne mici' - clima montana este clima cu amplitudini termice medii anuale reduse si precipitatii mai abundente in zonele coborate din vecinatate