Sunteți pe pagina 1din 202

ERBAN DERLOGEA * DAN-CORNELIU IONESCU

CALEA ARMONIEI

Serban Derlogea

Dan-Corneliu lonescu

AIKIDO

Calea Armoniei

Bucureti - iulie 1990

AUTORII:
Serban Derlogea - nscut in Bucureti in anul 1937] inginer mecanic, practica Aikido din 1976, Director de stil cadrul Federaiei Romane de Arte Mariale. Dan-Corneliu lonescu - nscut in lai in anul 1942 inginer constructor, practica Aikido din 1980, Preedinte! Uniunii Romane de Aikido.

COLABORATORI
La realizarea crtii au participat : arhitect Stane Pertache, arhitect Cristian Maimaduc. Cartea a fost realizata pe un calculator IBM PC/AT Ioana Manole, Cristian Rusu si ing. Mirce Lascar-Ouatu. Contribuia acestor prieteni a fost eseniala. Autorii !e| mulumesc si pe aceasta cale, din toata inima.

ADRESE UTILE:
Uniunea Romana de Aikido : Bucureti, Calei Dorobani 36-40, sect. 1, Telefon -11.84.10. Telex 10574.1

Tiparul executat de Editura Apimondia - Bucureti

AIKIDO - Calea Armoniei

Capitolul 1

AIKIDO - Calea Armoniei

energie infinita sta la dispoziia fiecruia dintre Onoi daca tim sa o folosim. Omul timpurilor

noastre, copleit de progresul tiinei si uneori victima a binefacerilor civilizaiei, se ndeprteaz din ce in ce mai mult de calea evoluiei interioare. Cu fata ctre cuceririle lumii exterioare care produc ameliorarea condiiilor de viata si diminuarea efortului, el a pierdut gustul acestuia, fapt ce a dus inevitabil la diminuarea capacitilor sale.

In lume au aprut zeci de crti despre miracolul japonez, scrise de economiti, ziariti, savani, amatori sau politicieni, in care se prezint o mulime de fapte si constatri, dar din care se desprind prea puine soluii practice. Muli dintre noi am fost deseori confruntai cu realizrile japonezilor in domeniile noastre de activitate s! am fost surprini de performantele obinute de acetia. "De ce noi nu putem iar japonezii pot?" revenea mereu ntrebarea, identica cu titlul unui film realizat de americani. Cu muli ani in urma am descoperit Aikido, o Arta Mariala a crei practicare ne-a dezvluit, in sfirsit secretul succesului japonezilor: atitudinea lor fata de viata. Succesul japonezilor si felul in care ar putea fi el reeditat de alii, poate fi inteles daca se face efortul necesar nelegerii. Acest efort nu este doar intelectual (ca rezolvarea unei probleme de matematica) ci mult mai complex, necesitind o participare sentimentala si chiar fizica. Cine reuete sa fac acest efort ajunge la concluzia ca secretul consta in aplicarea creatoare a unor principii larg raspindite iri extremul orient, cum ar fi, de exemplu, principiul "lucrului bine fcut'-. Pentru a nelege acest principiu datorita cruia meseria ul devine "maestru" sau "artist" in

Contrar convingerii sale ca este stapinul naturii omul, scos din enclava civilizaiei, este mai slab in fata naturii decit strmoi! si. Facind un tur de orizont asupra deceniului nostru constatam multe exemple de insucces si puine de succes in societile civilizate. Printre exemplele evidente de "reuita" in lumea contemporana, se inscrie societatea japoneza, aa numitul "miracol japonez". In timp ce multe tari se zbat in omaj si deficite financiare uriae, japonezii continua sa obin succese. Fr a folosi metode reprobabile, numai prin munca, japonezii au dobindit intiietatea in domenii ca : siderurgie, construcii navale si de maini, electronica, etc. Muli se uita cu interes si uneori chiar cu invidie la situaia nfloritoare a Japoniei, si 'ncearc sa gseasc in exemplul japonez soluia miraculoasa a propriilor probleme.
3

Calea Armoniei

domeniul sau, nu ai nevoie decit de dorina, voina si timp. Una din condiiile de baza ale "lucruluibine fcut" este participarea totala , fr reinere. Citi oameni sint oare in stare sa se concentreze asupra unei ac iuni, astfel incit sa se deta eze de lumea nconjurtoare? Destul de putini dintre cei pe care-i cunoatem. De aceea exista muli meseriai, dar putini Maetri. Japonezii sint educai in acest spirit, si aceasta educaie este determinata de o istorie si cultura specifica. Condiiile geografice, lipsa de resurse naturale, cataclismele frecvente au modelat in timp caracterul oamenilor obisnuindu-i cu lupta permanenta pentru supravieuire. Diferena de atitudine, de calitate a comportrii umane intre cei ce lupta pentru a nu muri si cei ce lupta pentru a trai mai bine, este eseniala. Japonezii au invatat ca orice greeala se pltete cu viata. Lecia este aspra dar rezultatele se vad. Numai perfeciunea asigura supravieuirea : asta tiu toi japonezii si o aplica in tot ceea ce fac. Am vzut deci care este secretul. Care sint oare caile pentru a ajunge la asemenea rezultate? Cum se pot oare educa masele pentru a ajunge la o astfel de atitudine fata de munca si viata? Practicarea Artelor Mar iale in general, a Aikido-ului in special cu sinceritate poate fi o astfel de metoda. Antrenamentele de Aikido, la fel ca cele din alte Arte Mariale japoneze nrudite : Judo, Kendo, Karate-do, Kyu-do etc. (toate acestea alctuiesc BUDO - calea perfecionrii umane prin metode de lupta), se desfoar intr-o atmosfera de politee si civilizaie desavirsita, principala grija fiind sa nu produci nici un ru partenerului. Este insa vorba de o astfel de pregtire fizica si morala, care sa-ti permit ca in orice moment sa dai tot ce poi. Se constata ca cine reuete prin antrenamente sa ajung la o "participare totala" in Aikido, ajunge, aparent fr sa vrea, sa aib aceeai atitudine in toate aciunile sale. Educarea prin fapte, prin nsuirea cu corpul a unor norme si principii de viata, este cu mult mai eficienta decit educarea prin vorbe, prin "lmurire", cci " nvtura care nu intra decit in ochi si in urechi este ca un prinz mincat in vis." O alta trstura interesanta a educaiei orientale este calirea omului fata de lipsuri. In Extremul Orient, problema penuriei de hrana este veche de secole. Aceste popoare au invatat sa-si duca existenta, sa-si p streze s n tatea, sa evite conflictele intre oameni cu un minim de resurse cheltuite in aceste scopuri.

Orientalii zic : "O felie de portocala are acelai gust ca si o portocala ntreaga". Aceasta trstura se reflecta si in Aikido, cu influente corespunztoare asupra practicanilor: cumptare in mi c ri, in consumul de hrana, modestie, folosirea exerciiului fizic in scopul ntreinerii sntii si prevenirii bolilor, educarea politetei si a stapinirii de sine in orice mprejurare. Aikido se bazeaz pe exerciii fizice de lupta si principii filozofice vechi de mii de ani. Aikido a aprut in forma sa actuala in 1925, ca metoda de autoaprare, fiind ntemeiata de maestrul japonez Morihei Uyeshiba. Acesta a pus la punct, a sintetizat si codificat procedeele sale, la fel cum a fcut Jigoro Kano in 1882 pentru Judo. Pe ling faptul ca a fost creat mai recent, Aikido a avut o raspindire mai lenta si datorita principiului sau de baza de a nu avea competiii - ceea ce a redus interesul celor (muli din pcate) care nu vad in sport decit violenta si lupta pentru victorie. Aikido insa, ne invata, pe baza unei milenare nelepciuni ca cea mai valoroasa victorie este cea obinut fr lupta. Pentru toate aceste motive, consideram ca Aikido este un sistem care, datorita calitilor sale educative, poate contribui in mod determinant la creterea sntii fizice, morale si psihice a oamenilor, la promovarea principiului "lucrului bine fcut". La nceput, popularitatea Aikido-ului in afara granielor nipone s-a datorat eficientei sale ca metoda de autoaprare, iar mai tirziu datorita valorii sale educative. Pentru cei ce practica cu sinceritate Aikido, autoapararea nu este decit un produs secundar, prima treapta a uceniciei, adevrata valoare a acestei Arte Mar iale constind in semnificaia sa spirituala ca metoda, ca mijloc de desavirsire umana. Este foarte greu, poate chiar imposibil, sa se explice prin cuvinte ce nseamn Aikido, pentru ca la fel ca multe simboluri sau noiuni din cultura spirituala nipona Aikido se triete si doar astfel se nelege. In plus, ideogramele cu care se scrie cuvintul Aikido au numeroase nelesuri suprapuse, ce se dezvluie pe rind, funcie pe de o parte de nivelul de pregtire, iar pe de alta parte de aspiraiile celui care le descifreaz. Aikido este in acelai timp un sport, o metoda de autoaprare, o Arta Mariala, o filozofie, un mod de viata. Poate fi practicat numai ca unul din aceste aspecte, dar poate fi la fel de bine practicat sub mai multe (sau toate) aspectele, cu rezultate superioare pentru cel in cauza. Aikido a fost gindit de ntemeietorul sau Morihei Uyeshiba ca o sinteza a Artelor Mariale japoneze,

IMLJU - uaiea Armoniei

ca o "Cale a pcii si armoniei" fiind o forma dinamica de concentrare bazata pe tehnici eficiente de autoaprare si avind drept scop dezvoltarea armonioasa si deplina a tuturor energiilor umane, atit cele fizice (corporale) cit si cele psihice (spirituale). Cuvintul Aikido se compune din trei ideograme, fiecare cu nelesuri de sine stttoare : Al - armonie, echilibru, unitate; Kl - energie, spirit, etc.; DO - cale, metoda, mod de viata. Deci Aikido s-ar putea traduce intr-o prima aproximaie ca "metoda armonizrii diverselor energii"; cum ar fi de exemplu : energia musculara si cea mentala; sau energia interna (a omului) si energia externa a naturii, a societii, a adversarilor, etc. Principiul de baza din Aikido deriva din vechea filozofie orientala a echilibrului universal intre cele doua forte antagoniste dar complementare : Yin fora negativa (ntunericul, slbiciunea, etc.) si Yang -fora pozitiva (lumina, tria, etc.). Tehnicile Aikido-ului aplica practic acest principiu al echilibrului contrariilor prin adaptarea imediata a felului aprrii la felul atacului, eventual chiar prin devansarea atacului in sensul ca aprarea incepe deodat cu atacul: deci armonie, unitate. Daca adversarul utilizeaz o fora pozitiva (puternica) aprarea trebuie sa fie negativa (cedeaz) ; daca atacul este negativ (adversarul trage) aprarea trebuie sa fie pozitiva (impinge). Prin armonizarea celor doua aciuni contrare (atacul si aprarea) rezulta o aciune combinata, mult mai puternica decit fiecare din ele in parte, sau decit diferena lor. Aceasta fora nsumat este folosita de cel care se apar in scopul doboririi adversarului, care practic este nvins de propria sa aciune. Un vechi proverb spune :" Cind elefantul cade, nu te baga sub el pentru a-l susine ; dar cind a czut poi sa-/ mpingi pentru a-l ajuta sa se ridice." Toate tehnicile de lupta din Aikido sint strbtute de un nalt umanism si se bazeaz pe legile armoniei universale. Ele servesc numai la devierea si nu la distrugerea forei contrare.respectiv a agresorului. Ac iunile ini ial contrare ale adversarilor se contopesc cu ajutorul tehnicii, pina la atingerea unitii complementare. In nici o faza a confruntrii nu exista atac sau aprare, ci numai demonstraia vizibila a unui principiu superior Aikido. Inteniile dumnoase ale agresorului sint anihilate uneori chiar nainte de punerea lor in practica, datorita unei nelegeri superioare din partea celui ce se apar. Valoroasele principii de morala si etica: armonia si nelegerea intre oameni, se fixeaz trainic in

subcon tientul celor care se antreneaz cu seriozitate la antrenamentele de Aikido sub ndrumarea unui profesor bun. Con tiin a practicantului, adeseori egoista, agresiva sau timida, este influenat favorabil de acumulrile interne, fizice si psihice, ce se obin in timpul antrenamentului. Un Aikidoka se simte liber si fr complexe in orice situaie de viata, oricit ar fi ea de ncurcata. El poate stapini toate problemele si sarcinile ce i se pun utilizind eficient si optim toate resursele sale fizice si spirituale. Acumularea de "for a interioara" ca rezultat al practic rii Aikido-ului,este mai importanta decit perfec ionarea tehnicilor de autoap rare sau creterea forei musculare. Cine are intr-adevar Ki (sau fora interioara), poate controla un conflict potenial nainte de a ajunge la o agresiune efectiva, fizica sau spirituala. Antrenamentul de Aikido dezvolta pe de o parte capacitatea de a simi pericolul apariiei unei situaii conflictuale si pe de alta parte capacitatea de a stinge conflictul in fa, nainte de declanarea si dezvoltarea lui, cind eforturile necesare pentru anihilarea lui ar deveni foarte mari. Trim intr-o societate care, la fel ca altele, ncearc sa-si apere membrii si sa le reglementeze relaiile. Pentru aceasta, societatea impune reguli si scri de valori care, inevitabil, sint standardizate, oferind alternative, dar nu o posibilitate reala de alegere. Influenta societii acioneaz din exterior spre interior. O nvtura, o filozofie, nu se poate impune. Ea reprezint o alegere permanenta si individul este liber s-o prseasc oricind dorete. In felul acesta ea face parte din realizrile sale personale si devine un mijloc de a gsi un sens mai adine vieii. Aceasta filozofie, "Cale", completeaz rolul societii prin inversarea procesului de influenare: aciunea ei este de la interior spre exterior. Cu alte cuvinte, societatea ncearc sa produc indivizi mai buni prin crearea unei lumi mai bune, pe cind o nvtura ncearc sa produc o lume mai buna prin creterea calitii indivizilor. Aikido este o astfel de disciplina care poate fi de un enorm folos oamenilor, reprezentind de fapt o excelenta terapie pentru individul asa-zis "normal" care in realitate este speriat si incordat. Practicarea Aikido-ului ac ioneaz simultan asupra nivelelor fizice si mentale, pentru ca obinuiete individul sa ias din rigiditatea sa mentala si corporala care-l mpiedica de obicei sa se realizeze complet. Efectul Aikido-ului se manifesta prin posibilitatea pe care o capt practicantul de a ac iona spontan si relaxat. Necesitatea aciunii spontane apare evidenta in caz de pericol. Intr-o astfel de situaie, nu mai ai timp

Calea Armoniei

de pierdut cu analize de strategie ; va trebui sa te mi ti si inca foarte repede ; este momentul adevrului - aici si acum. La nivel psihologic, antrenamentul de Aikido ii elibereaz pe om de tensiunea nervoasa din viata de toate zilele, de separarea individului de mediu, a conflictului dintre gindire si aciune (una vorbim si alta facem). Prin antrenamentele de Aikido nu se urmrete nvarea simplista a unei metode de lupta, ci dezvoltarea unui al aselea simt, unei indeminari de a sincroniza intuitiv aciunile proprii in fiecare situaie, in aa fel ca aciunea sa devin la fel de unica si particulara ca si situaia respectiva. Micrile corpului nu sint decit un mijloc pentru a atinge starea de spirit relaxata in care se invata cum sa-ti unifici toate aptitudinile si cunotinele spre a le aplica oricrei situaii din viata, fr a risipi energia fizica si spirituala prin reacii emotive inutile. Evitarea luptei este prima regula din Aikido, al c rui scop este nu distrugerea inamicului ci evitarea lui sau nelegerea cu acesta. Atingerea unui anumit nivel de miestrie in practicarea Aikido-ufui permite aprecierea corecta a eforturilor depuse si rezultatelor obinute in orice alta activitate umana. Pe Tatami (saltea), oamenii isi dezvluie adevrata lor fire. Prin studierea "Caii Armoniei" se realizeaz deopotriv atit evoluia fiecrui om in parte, cit si coexistenta panica a tuturor oamenilor. Aikido ne invata sa stapinim corpul si spiritul; antrenamentul regulat ntrete muchii, mrete elasticitatea articulaiilor, mbuntete reflexele, asigura echilibrul fizic si moral. Ca metoda multilaterala si completa de educaie fizica, Aikido ndeplinete condiiile de antrenare ambidextra a ntregului corp, fiind accesibila tuturor virstelor si sexelor. In Aikido nu exista competiie, iar victoriile unui Aikidoka sint fr spectatori. Singura victorie care conteaz este cea asupra propriei noastre persoane. In practica, Aikido nu este brutal, ci simplu si elegant ca un dans, dovedind ca energia fizica nu este o simpla problema de greutate, inaltime sau masa, ci rezultatul folosirii inteligente a legilor echilibrului, a micrii si armoniei. Un Aikidoka este calm si sigur pe el, tiind ca viata are suiuri, dar si coborisuri.

Prin studierea Aikido-ului se pot transmite si intelege diverse cunostiinte si principii de filozofie, folosind ca mijloc de comunicare expresivitatea corporala codificata, caracteristica acestei Arte Mariale. Atingerea unui anume nivel de miestrie in practicarea Aikido-ului permite aprecierea eforturilor depuse si a rezultatelor obinute in orice alta activitate omeneasca : muzica, dans, conducerea unui autovehicul, repararea televizoarelor, conducerea unei ntreprinderi. Meritul ntemeietorului Aikido-ului, Marinei Uyeshiba nu trebuie cutat in faptul ca a pus la punct o Arta Mariala si o metoda eficace de autoaprare, ci in faptul ca a fcut accesibile tuturor oamenilor naltele principii de morala si etica cu ajutorul caii de expresie corporala (DO), a Aikido-ului. Cei ce doresc sa afle mai mult ii invitam alturi de noi pe Tatami, pentru ca aa cum spune un vechi proverb oriental "un strop de sudoare valoreaz mai mult decit o mie de vorbe". Am scris cartea de fata din dorina de a-i ajuta si pe alii sa descopere aceasta cale de perfecionare umana care este Aikido. In aceasta carte am sintetizat experiena noastr de ani de practica sincera "furind" meseria de la maetrii cu care am venit in contact direct sau indirect prin crile lor. Le mulumim si pe aceasta cale, tuturor celor care ne-au ajutat sa descoperim si sa naintam pe Calea Armoniei, si astfel sa scriem aceasta carte: - Nicolae Bialokur - unul din promotorii Budo-ului la noi in tara ; - Rolf Brand (6 Dan Aikido) - vicepreedintele Uniunii Europene de Aikido ; - Jo lawamoto (2 Dan Aikido) - instructor de la Aikikai; - Asociaiei de Studii Orientale din Romnia care a organizat in anii 70 stagiile de Aikido ; -Televiziunii Romane - care prin intermediul emisiunilor "Telerama" a f cut cu ani in urma propaganda Artelor Mariale; - Tuturor partenerilor notri de antrenament, fr de care nu ar fi fost posibila nelegerea Armoniei; -Maetrilor in Aikido si in arta scrisului, autori ai crilor amintite in bibliografie. Speram ca modesta noastr ncercare va permite cunoa terea si raspindirea Aikido-ului si in Romnia, spre binele ntregii noastre societi.

Aikido este unic

Capitolui 2

Aikido este unic

complexitatea si originalitatea sa Aikido Prin polarizeaz atenia si interesul celor ce vin in contact cu naltele sale principii morale. Aikido se adreseaz in aceeai msura corpului si spiritului, obiectivul sau principal fiind realizarea echilibrului perfect si a complementaritii acestora in scopul dezvoltrii unei personaliti umane echilibrate. Aikido nu tine seama de virsta, sexul sau condiia fizica a indivizilor. Nu exista Aikido masculin sau Aikido feminin, pentru copii sau maturi, sau pe categorii de greutate, ci doar AIKIDO. Un Aikidoka (cel ce practica Aikido) nu are nevoie de victorii publice sau de aplauze, singurele sale victorii fiind cele obinute fr martori, victoriile asupra proprii sale persoane, a propriilor obinuine. In Aikido fora este nlocuita de priceperea de a ti cum sa faci (savoir faire). Aikido nu este deschis doar unei elite ci tuturor celor ce doresc, in mod sincer, sa devin mai buni. Cei ce vor deschide ua Dojo-ului (sala de antrenament) de Aikido cu sperana ca in scurt timp vor invata citeva trucuri care sa-i scoat din orice ncurctura, vor fi dezamgii. La fel de dezamgii vor fi si cei, foarte tineri sau foarte ambiioi, care cred ca Aikido le ofer ansa de a-si ncerca forele

cu alii. Cum spuneam, singura victorie posibila in Aikido este cea obinut in fata propriei tale persoane si asta cu atit mai greu de obinut, cu cit fiecare din noi este mai departe de idealurile umanitii, dragostei si modestiei. Ca Arta Mariala, Aikido este lipsit de o codificare si reguli excesive. Singura regula importanta este sa respeci prin tot ceea ce faci, principiile sale fundamentale : armonie, nonviolenta, dragoste si modestie. In Aikido nu exista competiii pentru ca Aikido nlocuiete confruntarea fizica cu nelegerea. Aikido nu urmrete distrugerea adversarului ci nelegerea cu acesta, coexistenta panica si, daca se poate, prietenia. In Aikido nu exista lovituri sau procedee care sa distrug adversarul ci doar tehnici de aprare care-l descurajeaz sau imobilizeaz pe adversar, facindu-l sa neleag ca lupta este inutila, oferindu-i astfel ansa nelegerii. Aikido considera ca toi oamenii sint egali si necesari si ca fiecare poate fi ajutat sa devin mai bun. Tehnicile de aprare din Aikido sint in acelai timp exerci ii deosebit de eficiente pentru dezvoltarea armonioasa a corpului si spiritului.

Calea Armoniei

Respectul fata de partenerii de antrenament face ca toi Aikidoka sa fie egali. In Dojo-urile de Aikido nu se vor auzi niciodat strigate minioase, apostrofri sau glume pe seama celor mai slabi sau neindeminatici. Daca totui se intimpla, nseamn ca acolo nu se face Aikido. Drumul cunoaterii este lung si greu. Unii invata mai repede iar al ii mai incet. Aikido te invata

secretul "lucrului bine fcut", el ii cere sa dai totul " aici si acum", sa aplici acest principiu in tot ceea ce faci. Aikido te invata mai intii sa dai si apoi sa ceri. Pentru toate acestea Aikido este o metoda sigura de formare si dezvoltare a personalitii umane in cea mai deplina contienta, facind ca locul sau sa fie unic in tabloul Artelor Mariale.

Principiile teoretice ale Aikido

Capitolul 3

Principiile teoretice ale Aikido

3.1. Kl (fora spirituala) si KOKYU (fora respiraiei).

mai multa vitalitate inseamna mai mult Ki; lipsa Ki-ului inseamna moartea. Ki-ul poate fi intilnit in viata de toate zilele sub diverse forme, active sau pasive. Ki-ul este energia universala prezenta in tot ceea ce ne nconjoar. Fiecare din noi dispune de o anumita cantitate de Ki care se manifesta sub forma poftei de viata, a voinei, a dorinei de creaie, in toate activitile noastre. Daca privim cu atenie in jur vom descoperi prezenta Ki-ului in orice intimplare din viata. Astfel, pumnul strins al unui sugar care nu poate fi desfcut, fora incontienta a unui nebun in criza, fora mamei care ridica automobilul sub care se afla copilul ei, sint citeva exemple de folosire incontienta a energiei pe care orientalii o numesc Ki. In 1984 a avut loc in Japonia o conferin a tiinifica in scopul lmuririi problemei Ki-ului. Cu aceasta ocazie oamenii de tiin a au urm rit demonstraii de Arte Mariale care dovedeau existenta unei energii deosebite si au ajuns la concluzia ca tiina moderna nu este in stare sa defineasc (sa msoare) si sa explice aceasta energie denumita Ki: Printre ncercrile de a explica a fost si aceea ca Ki-ul este energia vitala care

ntr-un Dojo de Aikido se aud adesea expresii ca: "Las sa curg Ki-ul."; "mpinge cu Ki."; "Arunca Ki-ul." ; etc. Chiar cuvintul Aikido inseamna in japoneza "Calea de armonizare cu Ki-ul".

Ideea de Ki va fi folosita in continuare pentru a explica doua principii fundamentale ale execuiei procedeelor de Aikido: a) principiul coordonrii si utilizrii Ki-ului propriu; b) principiul prelurii si utilizrii Ki-ului partenerului (adversarului). Comparind teoriile privind formarea lumii in diversele culturi ale omenirii, aflam de obicei despre o fora primordiala sau o energie creia i se dau diverse denumiri si care este considerata ca fiind expresia unui principiu superior. Aceasta energie a produs si a meninut viata, a micat Universul si s-a manifestat in toate lucrurile. Para ea nu ar fi nici armonie si nici evoluie. In cosmologia orientala, haosul iniial din care s-a creat totul se numete Ki. ntregul univers exista prin Ki, deasemenea toate forele incontrolabile ale naturii. Ki-ul este insasi energia vieii. Prin urmare,

Calea Armoniei

circula prin meridianele de acupunctura ale corpului omenesc. La un stagiu Sensei Rolf Brand povestea cum specialitii Institutului german pentru educaie fizica si sport au ncercat sa modernizeze metoda de studiu a Aikido-ului. Ei ziceau: patru ani pentru invatarea unor exerciii si micri necesare examenului de centura neagra este prea mult in epoca noastr. Pe vremuri poate nu se putea altfel, dar noi avem metode pedagogice moderne, mijloace audio-vizuale, etc. Si au nceput sa filmeze si sa analizeze procedeele din Aikido la fel cum au procedat cu atletismul, cu fotbalul si cu alte sporturi. Aparent totul mergea bine, pina s-a ajuns la un exerciiu in care Ki - ui este totul: Kokyu-ho din poziia Za (fig. 12.7). Degeaba insa au filmat ei expertul care nu putea fi clintit din loc de mai muli adversari - in film nu se vedea nimic altceva decit un om sezind in genunchi si alii care-l mpingeau fr efect. Sigur ca filmul nu poate arata cum circula Ki-ul in corpul expertului ; filmul si analiza tehnicii respective arata doar aparentele. Specialitii germani s-au lsat pgubai si de atunci Aikido se invata ca si nainte: incet si cu rbdare; cautindu-se senzaia corecta, urmarindu-se descoperirea si controlul Ki-ului. Prin antrenamentele de Aikido se urmrete sa devii contient de existenta acestei energii, sa inveti sa o dezvoli, sa-ti stapinesti micrile prin armonizarea cu ea ; tehnicile de lupta sint de fapt numai un mijloc pentru atingerea acestui scop. Aikido urmrete sa realizeze armonia cu Ki-ul, pentru a-l dezvolta si folosi in mod controlat. Conform specificului metodei (Do) de care ne ocupam, la armonie (Ai) se poate ajunge numai prin exerciii fizice de contientizare a existentei acestei energii (Ki), de controlul propriului Ki cit si al altora. Dup cum spunea si O-Sensei, in cursul unui procedeu de Aikido, mai intii Ki-ul este aspirat si apoi aruncat, mpreuna si sincron cu respiraia. Ki-ul poate fi transmis de la o persoana la alta atit prin fora personalitii (forma de manifestare spirituala), cit si prin fora respiraiei - concentrata si dirijata corespunztor (forma de manifestare fizica). In viata de toate zilele, in situaiile extreme, omul trebuie sa-si coordoneze Ki-ul. Aceasta se poate realiza numai daca corpul si mintea constituie o unitate armonioasa. Energia umana Ki, manifestata prin fora respiraiei (Kokyu), se materializeaz in execuia oric rui procedeu de Aikido. De aceasta manifestare a Ki-ului depinde succesul in folosirea procedeelor de lupta. Daca Nage (cel care se

apar) vrea sa goleasc de fora un atac puternic, va trebui sa foloseasc principiul Tenkan (negativ), in sensul ca el trebuie sa aspire Ki-ul lui Uke (cel care ataca). Daca atacul se manifesta printr-o senzaia de vid, Nage va trebui sa foloseasaca principiul Irimi (pozitiv), prin care Nage II umple pe Uke cu Ki-ul sau printr-o expiraie dirijata. In ambele cazuri Ki-ul circula prin punctele de contact al partenerilor, in direcii diferite, daca distanta dintre parteneri este potrivita (Ma-ai). Elevii mai puin dezvoltai fizic, sau cei mai in virsta, folosind fora respiraiei ce pornete dintr-un punct al corpului numit Centru, pot sa fac micri pe care numai cu fora muchilor nu le-ar putea niciodat realiza. Exerciiul clasic care se face in orice Dojo pentru a demonstra existenta si folosirea Ki-ului este simplu, spectaculos si se numete "Braul de fier". lata-l descris pe scurt: Un elev sta in picioare, incercind cu toata fora muchilor sa tina braul intins drept, in timp ce altcineva ncearc sa-l ndoaie folosindu-si miinile si umrul. Normal ca pina la urma un bra se ndoaie daca este forat cu doua miini. Faza a doua a exerciiului se face din aceeai poziie, cu acelai bra intins inainte, dar fr fora. Elevul se va concentra asupra unui punct situat la doua degete sub ombilic (Centru, Seika-no-itten), se va relaxa si isi va nchipui ca un uvoi de energie izvorte din acest punct, trece prin braul intins ca printr-o conducta si tisneste prin degetele miinii pentru a lovi in peretele slii sau chiar mai departe. Senzaia de scurgere a energiei prin corp si bra trebuie sa fie la fel ca scurgerea apei printr-un furtun care devine tare din cauza presiunii interne. In timpul acesta elevul nu se gindeste ca cineva ii ndoaie braul, uita tot ce este in jur si se concentreaz asupra scurgerii energiei, expirind incet si prelung. Daca se respecta aceste indicaii, partenerul nu va putea sa ii indoaie braul, sau va trebui sa depun un efort mult mai mare decit in cazul in care braul era inut intins de muchii comandai de voina. Vom prezenta in continuare un alt exerciiu demonstrativ pentru existenta si utilizarea Ki-ului si care se face tot cu partener. Va aezai in poziia Agura (turcete) fiecare pe cite un ziar intins pe jos, pentru uurarea alunecrii. Intindeti braul drept si sprijiniti-va palmele cu degetele in sus, una de alta. Daca apsai palma partenerului vei vedea ca cel mai uor se rotete. Faza a doua a exerciiului se face din aceeai poziie. Cel care s-a rotit (cel mai uor) va trebui sa-si concentreze atenia asupra punctului numit Centru si sa-l impinga inainte, inchipuindu-si ca Centrul apas cu o mare greutate in jos. Daca, cu aceasta convingere, se apas palma partenerului, el va fi cel care se va roti.

Principiile teoretice ale Aikido

Un exerciiu specific dezvoltrii si controlului energiei interne, care se exerseaz la sfirsitul fiec rui antrenament se nume te Suwariwaza-Kokyu-Dosa, adic in traducere : exerciiul pentru fora respiraiei (sau Ki) - efectuat in genunchi (vezi figura 12.4). Practica Aikido impune ca Centrul, care se afla in Hara (abdomen) sa se afle permanent in echilibru stabil, pastrindu-se distanta optima pina la adversar (Ma-ai) astfel incit sa se poat folosi cit mai eficient fora respiraiei (Kokyu). Aceste exerciii urmresc sa-l ajute pe elev sa simt Ki-ul si sa invete sa-l foloseasc. Mai grea, dar si mai importanta este folosirea Ki-ului in micrile corpului, in armonie cu respiraia, deoarece omului modern mai ntotdeauna crispat si nervos, adesea " i se termina aerul". O respiraie corecta are efecte favorabile imediate, de linitire, de nviorare si de curare interioara, precum si efecte pe termen lung asupra sntii si strii generale bune a individului. Omul obinuit, dei cunoate aceste efecte favorabile, nu are tria si rbdarea sa aplice practic exerciiile respective. Un Aikidoka (cel care practica Aikido) invata si face aproape fr sa vrea o respiraie corecta. Prin practicarea procedeelor de lupta elevul se trezete, ca rsplata suplimentara pentru osteneala sa, cu o respiraie lunga si cu un puls constant (cu singe rece) in orice situaie de viata. Extensia Ki-ului se face numai concomitent cu expiraia. Formarea si folosirea forei respiraiei (Kokyu) sint strins legate de centrul corpului (Seika-no-ltten). Aceasta se realizeaz atit prin antrenamentul general, cit si prin exerciii speciale (Kokyu-ho) sau procedee speciale de aruncare (Kokyu-Nage). Prin Kokyu-Nage se n elege tehnica de a conduce sau a arunca partenerul prin fora suflului. Practicarea Aikido nu are ca scop acumularea energiei, ci nsuirea modului cum poi s-o lai sa curg continuu si mai ales sa o cooi donezi. Pentru aceasta este nevoie de o anumita indeminare ca sa recunoti simptomele de lipsa sau de blocare a circulaiei Ki-ului. Senzaia de energie in micare nu trebuie sa devin o obsesie pentru Aikidoka, ci o senzaie normala - la fel ca inima care bate sau ca stomacul care digera. Nu trebuie sa fim mereu contieni de ele ca sa tim ca sintem sntoi. Abia cind aceste organe interne nu mai func ioneaz normal devenim contieni de existenta lor. Execuia tehnicilor de Aikido trebuie sa fie o manifestare globala de energie, fapt care semnifica ca s-a ajuns la nivelul la care detaliile nu mai conteaz , astfel ca mi carea se executa in

ansamblul si nu in detaliile ei iar deplasarea unei p r i atrage automat dup sine deplasarea armonioasa a restului corpului. Daca atacul se percepe ca un uvoi unic de energie - si nu ca o lovitura de picior sau de bra - putem efectua procedeul de aprare nu mpotriva, ci impreuna cu partenerul, astfel ca, cele doua corpuri sa se mite impreuna, ca unul singur, intr-un mod armonios si puternic. Prin practicarea Aikido se caut ca ideea de Ki sa fie nu numai 'neleasa cu mintea, ci sa fie simit si asimilata pina intra in subcontient, nsuirea tehnicilor de coordonare a acestei energii nseamn atingerea unei anumite miestrii in arta luptei care poate descuraja chiar intenia unui atac. Este tiut ca poi obine victoria in trei feluri: 1) dup ce te-ai luptat si fiind mai puternic, mai priceput sau mai norocos ai nvins; 2) ob inerea victoriei nainte de a te lupta (adversarul se considera dinainte nvins tiind ca eti mai puternic); 3) obinerea victoriei fr lupta. Acest mod de a obine victoria este specific Aikido-ului. lata o poveste din folclorul oriental care ilustreaz aceasta atitudine:

Un samurai calator se opri la un han sa manince. El purta o sabie frumoasa ce prea si foarte scumpa. In acelai han, la alta masa, mincau trei soldai care puser ochii pe sabia samuraiului. Dar singura posibilitate sa iei sabia unui samurai este sa-l omori. Cei trei nu-si fceau griji in privina asta fiindc raportul de forte le era net favorabil. Soldaii se prefcur ca s-au imbatat si ncepur sa arunce samuraiului vorbe de ocara presupunind ca acesta va rspunde si ei vor avea justificarea publica a uciderii lui. Dar spre mirarea lor si a celor din han, samuraiul isi continua linitit masa. Soldaii banuira ca-i este frica , aa ca ncrederea si obrznicia lor crescur. Deodat samuraiul, tot calm, isi ridica privirea si cu betisoarele cu ca-re minca, omori intr-o clipa trei mute care zburau deasupra mesei sale , apoi continua sa manince linitit. Vazind acestea, cei trei soldai isi adunar lucrurile si plecar in graba din han.
O alta forma de manifestare a Ki-ului o reprezint Kiai. Kiai este strigatul de lupta folosit in multe arte mar iale in timpul atacului, pentru reglarea respiraiei. Kiai nu este un strigat vorbit, ci un sunet nemodulat rezultat din expirarea violenta a aerului. Strigatul de lupta este exprimarea folosirii active a tuturor energiilor interne (spirituale si corporale) pentru descumpnirea momentana a adversarului. In Aikido nu se obinuiete acest strigat de lupta decit in situaii cu totul speciale cum ar fi atacul cu o arma. Daca intr-o astfel de situaie Nage folosete Kiai, momentul este cel de maxima desfurare a procedeului de aprare, cind Ki-ul este aruncat cu

10

Calea Armoniei

maxima viteza si concentraia spirituala este cea mai mare. Kiai-ul trebuie sa exprime deplina unitate spirituala si corporala a celui ce se apar, precum si deplina sa pregtire de a face fata atacului.

"centra" continuu micarea, ii va duce pe alt plan la "centrarea" personalitii sale si ii va dezvolta capacitatea de a percepe lumea nconjurtoare cu ochii si, intr-o perspectiva nedeformata de alii. Pentru a deveni insa Centrul micrii altora, cel ce practica Aikido va trebui in primul rind sa gseasc Centrul propriei sale fiine. Daca pierde Centrul, Aikidoka fie se dezechilibreaz, fie nu poate executa un procedeu eficace. Prin experiena si judecata, elevul se strduiete deci sa-si mbunteasc continuu stapinirea si folosirea oportuna a Centrului (Hara). Expresia dezechilibrului in viata obinuita se manifesta prin nelini tea interioara si teama permanenta de a nu scap o ansa de cele mai multe ori iluzorie. Concepia de viata ce decurge din aceasta situaie provoac tensiuni nervoase si atitudini corporale defetiste. Cel in cauza considera ca cei din jur sint vinovai de "soarta lui nenorocita". El nu-si da seama ca pentru obinerea armoniei si echilibrului este suficienta din partea sa numai o mica schimbare de poziie - corporala si spirituala. Aceasta simpla manevra de eliberare ii permite omului sa preia si sa canalizeze "forte exterioare" variate si puternice. Aikidoka avansa i se antreneaz in condi ii ngreunate artificial. Prin aceasta ei cap t siguran a in manevrarea Centrului, isi afla posibilitile reale si limitele de aciune spontana, pierd frica de cdere (ca simbol al insuccesului) si isi elibereaz propriile forte, preocupate altfel de probleme nchipuite. Aikidoka capt astfel o mare bucurie de a trai si o capacitate sporita de munca. Pstrarea "Centrului" in echilibru implica o permanenta reactiune fata de forele interne si externe schimb toare. Punctul respectiv (Seika-no-ltten) nu este marcat in nici un fel, deci nu poate fi aflat decit intuitiv, nu raional sau teoretic. Posibilitatea de a reaciona intuitiv nu poate fi cptata decit prin experiena bazata pe multa sudoare la antrenamente. Manifestarea eficienta a forei proprii (Ko-Kyu) si preluarea fr urmri a forelor exterioare este posibila numai daca Aikidoka are un Centru stabil. Aceasta condiie se exprima prin amplasarea centrului de greutate al corpului (Hara) cit mai jos si pe verticala centrului suprafe ei de sprijin delimitate de cele doua tlpi. In czui deplasrilor prin rsucire, aceasta amplasare a centrului de greutate are un efect stabilizator. Consideraiile de mai inainte clarifica teoretic problema dar nu sint de vreun folos corpului nostru. El trebuie antrenat in condiii variate si din ce in ce mai dificile pina ce reglarea rapida a stabilitii

3.2. Hara ; Seika-no-itten (Centrul)


Cine vrea sa conduc pe alii , trebuie mai intii sa-si gseasc Centrul, sa se stapineasca pe sine l Aikido, prin Centru se intelege o stare obiectiva In de echilibru natural intre minte si corp, repaus si micare, tare si moale, contracie si relaxare, plin si gol (Yin si Yang). In sens subiectiv, prin Centru se intelege poziia (in spaiu sau spirituala) pe care trebuie s-o ocupe un individ in raport cu ceea ce ii nconjoar, pentru a se obine si pstra armonia naturala. In Aikido prin Centru se intelege poziia care trebuie sa o ocupe centrul de greutate al corpului (Hara), aflat mereu in echilibru stabil precum si distanta optima pina la adversar (Ma-ai), care permite folosirea eficienta a for ei respira iei (Kokyu). Centrul corpului omenesc situat in zona abdomenului la aproximativ doua degete sub ombilic se bucura de un renume bine cunoscut in istoria culturilor orientale fiind considerat de numeroase discipline izvorul senzaiilor sau chiar izvorul energiei vitale. Acest punct este la fel de important si in practica Aikido. Coordonarea mi c rilor si men inerea echilibrului impun cu precdere sa devii contient si sa te poi concentra asupra Centrului, pina acolo incit micarea si echilibrul corect al corpului se pot identifica cu micarea Centrului insusi. Intr-adevar, pentru executarea corecta a oricrui procedeu trebuie ca ambele corpuri - al celui ce se apar si al celui ce ataca - sa se mite ca un tot in jurul acestui punct continuindu-si totodat fiecare propria micare dup direcia ei iniiala. Aceasta idee nu este uor de pus in practica, deoarece capacitatea de a obliga totul sa se roteasc in jurul unui anumit punct necesita un antrenament ndelungat si numai practica perseverenta permite capatarea senza iei caracteristice de "nemicare in timpul micrii". Dar aceasta este condiia absolut necesara ca execu ia tehnicilor de Aikido sa dep easc simplul antrenament sportiv sau o simpla tehnica de autoaprare. Filozofia acestui concept este ca obi nuin a c p tata de elev prin practica de a

Principiile teoretice a|e Aikido

11

Centrului intra in subcontient. In acest fel Aikidoka ajunge sa-si pstreze in orice micare si in orice mprejurare echilibrul stabil al corpului dar si al spiritului si astfel se va putea comporta corespunztor evenimentelor.

si de fixare. Punctul de plecare ii constituie atacul dinainte convenit al unui adversar. Intrucit cu trecerea timpului atacurile devin mai violente si procedeele de aprare isi sporesc gradul de dificultate, solicitarea elevilor creste natural odat cu maturizarea lor. Profesorul trebuie sa-si conduc elevii prin exerciii din ce in ce mai grele, adaptate insa posibilitilor lor. Aikido se studiaz si se nsuete cu propriul corp, impreuna cu muli parteneri. Acest fapt trebuie bine explicat elevilor care cred ca progresul este mai mult o chestiune de efort intelectual. Poate ca acetia reuesc sa neleag raional principiile si coninutul Aikido-ului, dar asta nu inseamna ca vor reui sa le foloseasc intuitiv si spontan. Cei care cred ca din teorie se poate nate la comanda practica, sint sorti i e ecului. Continuind studiul Aikido-ului, cu incetul elevul descoper "Centrul", iar capetele liniilor descrise de micrile sale se apropie si se rotunjesc. Micrile devin spirale si in acest fel mai armonioase si mai destinse. Atacurile nu mai sint respinse prin blocare ci pot fi conduse folosind chiar elanul, fora lor, iar relaxarea inlocueste crisparea. Pe de alta parte, elevul isi pune mereu ntrebarea "cum e corect ?", este curios si dornic sa invete, dar caut de regula rspunsul la alii, in afara lui. Elevul observa cu curiozitate celelalte Arte Mariale cautind tehnica perfecta si ii plac schimbrile. Exemplificarea acestui nivel de pregtire sub forma unui tip de caracter ar fi: aventurierul, ncreztorul; in aceasta faza elevul risca sa se imprastie, sa sar de la o experiena la alta, fr a se angaja sa respecte o disciplina. Pericolul in acest stadiu este superficialitatea. Drumul merge mai departe, elevul invata cu incetul nu numai sa descrie micri circulare, ci chiar sa le produc la alii. Acum tehnicile sint spectaculoase. Se stapineste adversarul nu numai fizic, dar si pe plan spiritual, ceea ce permite sa se provoace sau sa se opreasc atacul. Se nelege, in sfirsit, ideea de "a pstra Centrul". La acest nivel de pregtire elevul nelege ce este Ki-ul. Se dezvolta conceptele despre armonie. Adversarul poate fi inut in afara sferei proprii pentru ca elevul a inteles sensul idei de a-l tine pe adversar "in exterior". Dup ce elevul reuete sa-si nsueasc aplicarea spontana a principiilor si reacioneaz oportun si echilibrat la orice atac, el are subcontientul pregtit pentru a trece la asimilarea ideilor filozofice ale Aikido-ului, la a treia etapa a Caii (Do).

3.3. Calea Aikido


"Opreste-te citeodata din drum si privete in jurul tu. Cine se uita numai in jos nu va vedea niciodat stelele I"
nvarea, nelegerea si practicarea Pentru incontienta a Aiki sint necesari muli ani de munca, de cutare, de meditaie, de lupta cu tine insuti. Calea Aiki este lunga si grea, aceasta cale are suiuri si cderi, bucurii si dezamgiri. Muli dintre cei ce practica Aikido nu au tria necesara pentru a ajunge la captul Caii, dar oricrt de puin ar merge pe ea, satisfaciile sint deosebite. Sa ncercam mpreuna, in cele ce urmeaz, sa desluim etapele acestui drum lung, care deseori se mpletete cu viata calatorului. La nceputul studiului Aikidq-ului, elevul nu percepe decit linii drepte, iar micrile lui sint brute si frinte. Este nivelul de jos, al rigiditii individului, in care micrile nu pot fi inca adaptate la infinitatea de situaii posibile de atac. Acestui nivel ii corespund urmtoarele caractere: conformistul, extremistul. Acetia impart totul in categorii: corect si fals, bine si ru, nu tolereaz de loc originalitatea, iar dogmatismul lor respinge orice nu este obligatoriu. Ei ncearc cu disperare sa se aeze in tipare si devin sclavii propriilor lor principii. In loc sa-si dezvolte propria lor personalitate, ei o deformeaz pentru a satisface imaginea despre ei insisi si despre lume. Urmeaz prima treapta a uceniciei, cind elevul studiaz intens elementele de baza (poziii, distanta, deplasri, etc.) si echilibrul static si dinamic. El invata folosirea controlata , respectiv neutralizarea, a acelor forte ce se nasc din propriul corp sau din exteriorul acestuia. Aceasta treapta are o mare importanta si necesita cea mai mare atenie din partea profesorului. Deoarece elementele de baza nsuite in aceasta etapa se regsesc sub o forma sau alta in orice viitor procedeu de Aikido, este evident ca lucrurile bune sau rele deprinse acum vor fi amplificate ulterior. Este important de reamintit mereu elevilor nerbdtori si instructorilor superficiali, importanta elementelor de baza pentru viitorul elevilor. Treapta a doua incepe cu deprinderea indeminarii de execuie a procedeelor de aruncare

12

Calea Armoniei

Procedeele de baza se perfecioneaz continuu trecindu-se si la alte forme de antrenament: contra atacurilor armate, contra mai multor adversari, execuia procedeelor de aprare din genunchi, Randori (lupta libera) si Kata (tipare), adic expresia libertii in micare, respectiv expresia supunerii fata de tradiie. ncetul cu incetul, Aikidoka se desprinde de constringerile si stressul vieii obinuite orientata spre performante si lupta pentru existenta; datorita stapinirii de sine si a indeminarii el se ridica deasupra atacurilor si devine o parte armonios integrata a Universului. De acum nainte Aikido se spiritualizeaz, din meteug (Jutsu) devine arta (Do). Dar atenie, sfera care te apar poate sa te inchida in ea, sa te tina prizonier. In aceasta faza Aikidoka urmrete nsuirea unui numr cit mai mare de procedee dar revine adesea ndoiala ca lucrurile nu sint, totui, chiar aa de precise cum par. Tipul de caracter corespunztor acestui nivel de pregtire este perfecionistul pedant, savantul, expertul tehnic. Crezind ca au gsit deja rspunsul si refuzind orice idee din exterior dispare progresul si astfel apare pericolul mpietririi intr-o atitudine de automultumire. Cei ce continua studiul sincer mai departe pe calea Aikido, ajung in stadiul in care micrile sint libere, iar tehnicile sint la fel de eficace pe cit sint de frumoase ca aspect. Adversarul nu mai este pur si simplu controlat, ci energia lui este aspirat in micarea de aprare. Ilustrarea acestui nivel este conductorul. Acetia nu se simt ameninai in nici un fel, aa ca ramin permanent deschii spre noi cunotine si orizonturi. Ei nu sint desigur, invincibili, dar nu le pasa, deoarece nu simt nevoia sa dovedeasc ceva. Cistigul, pierderea, nu mai au nici o valoare. Acetia pot sa prevad ntreaga desfurare a unei situaii pina la rezultatul ei final si sa se bucure de ea chiar daca ar nsemna eventualul lor eec, raminind ateni si interesai pina in ultimul moment. Prin antrenamentele de Aikido practicate timp de muli ani calitile pozitive ale individului se ntresc si se detaeaz, actionind cu eficacitate in cele mai diverse domenii ale vieii sale. Aikidoka devenit acum maestru isi cunoate locul, se simte liber si relaxat in orice situaie, nu are nevoie sa intervin fizic pentru aplanarea conflictelor, ci le rezolva pe cale panica inca inainte de a se dezvolta. Un adevrat maestru isi continua drumul spre telul final chiar daca tie ca n-o sa-l ating niciodat. Obstacolele diverse din calea sa nu l

descurajeaz, nici dezamgirile, nici invidia, nici lipsa de recunotina. Cind cade se ridica si- si continua drumul. Totdeauna trebuie cutat Centrul, dar in aceasta dimensiune noua Centrul este in tine nsuti. A-l atinge nseamn sa devii Centru. Acesta este Maestrul, Artistul. El se afla in ochiul ciclonului, nemicat in mijlocul agitaiei. De aici se pot percepe alte aspecte ale realitii si chiar ntreaga realitate capt un sens original. Cei, foarte putini, care ajung sa practice Aikido la acest nivel sint in armonie cu universul si cu viata, sint sursa unor forte niciodat stinse si un simbol al rennoirii permanente. Maestrul i pstreaz naturaleea, acioneaz dintr-un Centru stabil si sigur, triete in pace cu toi oameni, iar prin elevii si continua tafeta Aikido-ului. Cunoa terea propriilor limit ri si neacceptarea lor i i permite sa progresezi la nesfirsit, deoarece experiena cltoriei in tine nsuti este mult mai importanta decit atingerea unui anurne scop.

3.4. Irimi si Tenkan


dintre noi poate deveni puternic, daca Oricare folose te in momentul si in locui potrivit principiul reactiunii complementare pentru a-l nvinge pe adversar cu ajutorul forei acestuia. Pentru un Aikidoka sincer, tehnica de lupta nu este un scop in sine, ci numai un mijloc - chiar daca e de neinlocuit - pentru apropierea de Scopul adevrat - Armonia. Ca urmare el trebuie sa se strduiasc sa-si nsueasc tot coninutul practic al noiunilor intuitive, pentru a putea pai pe calea Aiki. Scopul adevrat consta in atingerea unei armonii depline, atit pe plan intern cit si pe plan extern. Ideea de "armonie interna" se refera la rela ia dintre spirit si corp, pe cind ideea de "armonie externa" se refera la relaia dintre individ si mediul nconjurtor (natura, univers). Armonia este atinsa cind toate forele, iniial divergente sau contradictorii, se aduna si se completeaz intr-o interaciune echilibrata. Pentru a defini "contrariile" in Aikido se folosesc noiunile de Irimi (Omote; sau pozitiv, tare) si Tenkan (Ura ; sau negativ, moale) care pot fi interpretate in diferite feluri din punct de vedere filozofic, dar care in legtura cu procedeele de lupta cap t anumite aspecte practice deosebit de importante. Irimi si Tenkan sint doua feluri specifice de mi care, de canalizare si control a energiei

Principiile teoretice ale Aikido

13

partenerului si prin folosirea lor contienta Aikido se deosebete de celelalte arte mariale. Importanta lor este atit de mare, incit perfecionarea acestor doua moduri de micare coincide in practica cu insusi progresul fcut de elev in studierea Artei. Pentru a le executa corect, trebuie puse la ncercare toate calitile cerute de Aikido : detenta, Ki, concentrare, spontaneitate, precizie, pstrarea controlului asupra Centrului, etc. Aceste micri nu sint procedee propriu zise, ci moduri diferite de aplicare a procedeelor, doua moduri naturale de micare : prin mijloc sau pe dinafar; direct sau prin ocolire; tare sau moale. Practic (aproape) toate procedele pot fi efectuate in varianta Irimi sau in varianta Tenkan ; alegerea variantei depinde de fora si viteza atacului, de direcia curgerii Ki-ului, de direcia in care vrem sa ne deplasam - intr-un cuvint, depinde de dinamica situaiei si numai intuiia poate dicta o astfel de alegere. La antrenamente se exerseaz deopotriv ambele variante - atit ca elemente de micare (la nc lzire) cit si tfa moduri de execu ie a procedeelor. Daca ai vzut o corida, ai remarcat desigur modul in care toreadorul se rsucete in jurul coarnelor taurului, impingindu-si soldurile (Centrul) spre inainte, cit mai aproape de coarne, dar fr sa se lase atins de ele. Elevul in Aikido, la fel ca toreadorul, pentru a gsi sensul acestor micri, trebuie sa se gindeasca la o fora ndreptata spre el, dar atit de puternica incit nu poate fi oprita prin opoziie directa; singura posibilitate de a o controla este de a se mica mpreuna cu ea, pentru a o putea conduce - in loc de a fi distrus de ea. Ca si la corida, aceasta manevra necesita o sincronizare perfecta. Manevra se poate face fie prin naintare (Irimi), fie prin rotire (Tenkan), dar in ambele cazuri este eseniala micarea spre inainte, de la centru spre exterior si niciodat invers, astfel ca energia care ataca sa fie nvluita de micarea de aprare.

daca se apas pe ua, ea se rotete si pentru a trece nu mai ramine altceva de fcut decit sa urmreti micarea ei. Daca mpingem prea tare, ne lovete in spate ua urmtoare; daca ua se rotete intr-un sens si ne incapatinam sa intram in sensul opus, trebuie mai intii-sa oprim ua, apoi s-o pornim din nou in sens invers. Practic rezulta ca pentru a folosi o micare deja nceput, este mai profitabil s-o urmezi, s-o ntreii si apoi s-o conduci, decit s-o blochezi. Atit timp cit ne ocupam de ui, totul este simplu si uor, dar cind trecem la oameni pot apare conflicte intre personaliti, pe care, daca le acceptam, intilnim toata fora atacului (fizic sau spiritual) cu consecine uneori neplcute. Irimi este in primul rind o aciune interna bazata pe o atitudine activa. Fora produsa de atacator este preluata cit mai devreme posibil, amplificata si intoarsa. Ea va curge napoi spre izvorul ei - adic spre Centrul (Hara) agresorului - ii va distruge echilibrul si-l va dobori. De o mare importanta este faptul ca Nage dup ce ntoarce fora ndreptata spre el, o dirijeaz spre o alta direcie. Uke va fi surprins atit de schimbarea neateptata a punctului de aplicare a forei sale cit si de efectul ntoarcerii ei. Nage intra spre nuntru, deci va ajunge in fata lui Uke. De aici si cuvintul japonez Omote (stai in fata lui) folosit pentru descrierea acestui mod de aciune, sau varianta "pozitiva" - adic aciunea activa, tare. Dar aciunea Irimi nu se limiteaz numai la prima aza a procedeului de lupta - la intrare , ci poate fi aplicata si la fazele urm toare , adic la desfurarea si la terminarea procedeului. In orice faza eseniala a micrii, aciunea Irimi trebuie nsoita de fora respiraiei (Kokyu), ceea ce nseamn o expiraie sincronizat cu micarea. Caracteristic pentru ac iunea Irimi este deplasarea (Sabaki) in linie dreapta prin pai adugii sau normali. Folosirea principiului frimi, mai ales mpotriva unui adversar puternic sau inarmat, poate fi fcuta cu succes numai daca Nage are o poziie corecta si Hara bine antrenata. E! trebuie sa poat reaciona sigur si spontan, sa fie capabil de a-si aplica concentrat fora respiraiei. Pe plan spiritual Irimi reprezint puterea controlata. Puterea adversarului se intilneste cu voina proprie si neclintita a lui Nage, concluzia rezultind pe drumul cel mai scurt. Mi carea Irimi ca atare pare simpla, dar aparentele insala, cci execuia corecta necesita o precizie si o sincronizare absoluta.

Irimi (naintare)
te mica in "Irimi" nseamn in japoneza pur si ksimplu "a intra", "a nainta". Micarea consta in dirijarea propriului Ki prin partener, fr a-l ciocni insa cu Kl-ul acestuia, ci deviindu-l si facindu-l sa se roteasc in jurul Centrului sau. Aceasta aciune nu se deosebete de ceea ce trebuie fcut cind treci printr-o ua turnanta. Daca se apas pe direcia axei de rotaie a uii, nu se mica nimic;

Calea Armoniei

Din Kamae (poziia de garda), se arunca Ki-ul nainte, se face un pas adugit (Tsugi-ashi) spre nainte si puin lateral. Micarea se face prin alunecare, fr sritura , cci pentru meninerea unei micri uniforme este foarte important ca Centrul sa ramina la o inaltime constanta. Dar atenie: in Aikido nu exista micri in linie dreapta, chiar daca par aa celor ce le privesc. Senzaia trebuie sa fie de cerc.de sfera, de spiraladar nicidecum de linie dreapta. Acesta senzaie izvorte din modul cum se mica Centrul si anume o rsucire spre nainte si nu pe o dreapta spre nainte.

acel moment, atunci for ele agresoare pot fi conduse cu u urin a la diverse nivele, dup traiectorii spirale in jurul acestui punct din spaiu (Centrul general). Atacul lui Uke se pierde in gol sau va fi aspirat de Nage si dirijat eventual asupra lui Uke. Prin aceasta aciune pasiva, neateptata, apare un vid, care l aspira si ii rotete pe Uke. Portele centrifuge si centripete care apar in micarea sa acioneaz asupra corpului lui Uke pina la dezechilibrarea centrului de greutate care-i va provoca cderea. Nage se poate sprijini (mpinge) pe Uke in timpul micrii lor mpreuna, cu fora rezultata din rotirea corpului sau; aceasta se poate face numai daca Centrul lui Nage este bine stabilizat in timpul micrii. Mrimea forei de interaciune intre cele doua trupuri in micare rezulta de la sine, deoarece fora aprrii este determinata numai de fora atacului. La fel ca primul mod de aciune (Irimi) si al doilea mod (Tenkan) poate fi aplicat nu numai la nceputul procedeului de lupta, ci si in timpul desfurrii acestuia sau la sfirsitul lui, cind Nage trebuie sa ntregeasc fora puternica a adversarului cu o reactiune moale, pentru a putea obine un rezultat optim. Devierea pe o curba a forei agresoare - iniial dirijata dup o linie dreapta - se realizeaz prin rotirea corpului (Tenkan-ashi si Tai-sabaki). Micrile astfel rezultate, rotunde si moi, prezint caracteristicile estetice specifice Aikido-ului, exprima umanismul acestei metode de autoaprare. Cind folosete acest mod de micare, Nage efectueaz rotiri prin afara liniei de aciune a forei si de aceea se zice ca acest mod este pasiv sau negativ. La sfirsitul rotirii se ajunge in situaia ca Nage apare - oarecum surprinztor - in spatele lui Uke. De aici si folosirea cuvintului japonez Ura ("stai in spatele lui"). O-Sensei Morihei Uyesniba spunea: "Cind adversarul crede ca eu sint in fata lui, ridica sabia sa m loveasc iar cind ataca descoper ca eu de fapt sint in spatele sau /" Folosirea acestui mod de a intimpina un atac impune adaptarea spontana a lui Nage - adesea aflat intr-o poziie nepotrivita. Pentru a putea aplica modul Tenkan este nevoie sa ai mintea libera si corpul relaxat. Efectul de completare a atacului se obine numai daca Hara lui Nage se situeaz permanent in centrul forelor de aciune. Daca Nage vrea sa impun un alt centru de rotire decit cel natural rezultat din aciunea forelor, el contravine legii armoniei si se trezete acionat la fel ca si Uke de aceleai forte, care duc la pierderea echilibrului, a

Tenkan (rsucire)
e mica "Tenkan" nseamn "a te roti in jurul", A"a pivota". Prin aceasta micare Nage i dirijeaz Ki-ul sau prin partener, facindu-l pe acesta sa se roteasc in jurul Centrului sau, mentinindu-l insa mereu in afara sferei sale. Aceasta explicaie ne obliga la analiza conceptului de "a fi la exterior". Cind tragi de o fringhie si aceasta se rupe, micarea se ntoarce mpotriva ta. Dar daca chiar in clipa in care fringhia se rupe, te rsuceti si mpingi spre exterior, micarea poate sa continue natural, spre nainte. In Akido nu exista nici ideea de linie dreapta, nici ideea de " a trage". Ki-ul se mica totdeauna spre nainte si micarea nscuta astfel este spre nainte (o mpingere). "A trage" este o micare ndreptata spre trecutjn timp ce "a mpinge" este indreptata spre viitor. Iar micarea naturii este de la interior spre exterior, de la trecut spre viitor. Sa tragi spre tine este un gest zgircit, egoist si meschin ; spre deosebire de micarea naturii, a vieii, care explodeaz spre exterior. O floare cind se desface, las sa izbucneasc viata; cind se nchide, se ofilete. Tristeea se nchide in ea, pe cind bucuria izbucnete si se mparte cu alii. Aceasta senzaie de mers spre nainte, cu toate ca este mai evidenta in Irimi, face parte si din Tenkan - prin care se nvluie si dirijeaz micarea partenerului astfel ca amindoi sa se mite in continuare mpreuna in direcia dorita de Nage. Tenkan, este celalalt mod de aciune specifica Aikido-ului : prin afara si prin nmuierea atacului. Modul Tenkan de execu ie a procedeului se manifesta printr-o pasivitate atenta si servete la completarea dirijata a for ei (mai mari) a adversarului. Nage i mica Centrul (Hara) mai nainte de, sau imediat dup un uor contact cu Uke spre inainte si in afara, apoi se rsucete pe linia dreapta de aciune a forte! agresoare. Daca Nage reuete sa realizeze coincidenta dintre Centrul sau si Centrul forelor care acioneaz in

Principiile teoretice ale Aikido

15

propriului Centru. Natura nu face deosebire intre "bun" si "ru", cind condiiile sint identice! Pe plan filozofic Tenkan este principiul cedrii imediate, in scopul cistigului ulterior. Este un principiu legat de bunul simt. Nage nu trebuie sa cedeze poziia si nici sa nu piard scopul final din vedere. Pentru aceasta se cere o voina puternica si un Centru bine educat. Deseori se constata in Dojo ca elevul prefera un anumit mod de micare exersindu-l in dauna celuilalt, mai nepotrivit personalitii sale. Aceasta greeala trebuie corectata ia timp, deoarece in acest caz, Aikidoka nu reacioneaz la fel de bine si nu este in stare sa completeze orice fel de agresiune. O alta greeala este amestecarea principiilor sau folosirea lor inconsecventa. Nu se poate trage in acelai timp in direcii opuse. Indiferent de principiul folosit, ideea de baza in Aikido este ca cel care se apar trebuie sa-si coordoneze si concentreze toate resursele energia spirituala si cea fizica - pentru atingerea scopului, care este rezolvarea sau evitarea atacului.

Povestea aceasta ne arata ce nseamn Armonia. La fel cum s-a purtat Pay-la cu harpa, in Aikido atacantului nu i se impune cu orice pre voina lui Nage, dar nici Uke nu este lsat sa-si impun voina sa. Mi carea lui Nage se na te din cea a partenerului sau, fr a se ntrerupe circuitul energiei sale si fr a se tulbura nici energia lui Nage. Prin aceasta Aikido nseamn Armonie si in plus aplicarea principiului neimpotrivirii la aciunea lui Uke. Trebuie insa lmurit ca neimpotrivirea nu trebuie neleasa greit, ca o acceptare resemnata a dominaiei altcuiva. Dimpotriv, neimpotrivirea implica prezenta unei voine puternice, fiind de fapt mijlocul de afirmare a acestei voine. Obstacolele pe care le intilnim fac parte din desfurarea vieii. Ne dam seama de greutatea lor cind le intilnim, dar totodat ne dam seama de fora noastr cind le nvingem, fr a pierde din vedere telul final. O stinca nu oprete riul care continua sa curg, ocolind-o. Un dig oprete marea dar nu-i distruge fora. Printr-un efort continuu se poate zgzui energia marii, dar daca efortul de a stvili fora apei slbete, marea se revars din nou. Presiunea marii asupra digului nu slbete nici o clipa. Neimpotrivirea nseamn alegerea continua a telurilor, in funcie de flexibilitatea mijloacelor. Nimeni nu poate sa prevad toate obstacolele ce vor apare in drumul sau; nu are nici un rost sa stabileti dinainte care va fi comportarea in fata lor; va trebui insa sa reacionezi cit mai spontan la apariia lor. Arta de a trai si aciona astfel se poate invata. Aikido ne invata acest mod de comportare. Nu se stabilete dinainte cum ne vom mica intr-o situaie viitoare. Cind situaia apare, va trebui sa ne relaxam, sa ne golim mintea de orice idee parazita si sa l sam libera, prin intermediul subcontientului, manifestarea principiilor nvate la antrenamente. Desigur insa ca antrenamentele trebuie sa fie serioase si intense daca dorim sa ajungem la asemenea performante. Antrenamentul de Aikido nu inseamna sa-ti atingi scopul (sa faci procedeul) indiferent de comportarea partenerului, ci sa-l atingi impreuna cu partenerul, lasindu-ti energia sa curg libera si sa se uneasc cu a lui. Atingerea telului propriu fr ca pentru aceasta sa deranjezi cel mai mic lucru sau fiina si fr sa schimbi nimic din ceea ce nu trebuie schimbat, aceasta inseamna respectul pentru libertate, aceasta este starea de spirit in care trebuie fcut

3.5-Armonia
Armonia este potrivirea desavirsita a componentelor intr-un intreg.
(Micul Dicionar Enciclopedic)

Se povestete ca demult in China, era un copac atit de batrin incit nimeni nu mai tia de cind e acolo. Un vrjitor 1-a tiat si a fcut din lemnul lui o harpa minunata. Artiti vestii au venit sa cin te la instrumentul despre care se aflase peste tari si mari. Dar oricit s-au strduit n-au reuit sa scoat din el decit nite sunete neplcute auzului. Pina la urma, harpa frumoasa dar nefolositoare a ajuns in tezaurul mpratului Chinei, unde a zcut multa vreme. Dup muli ani, intr-o zi veni tinarul Pay-Ia si ceru permisiunea sa-i fie ngduit sa cinte la vestita harpa. I se acorda privilegiul si sub mingiierea degetelor sale instrumentul se trezi si scoase sunete nemaiauzit de frumoase, care sem nau cu amintirile batrinului copac: schimbarea anotimpurilor si naturii, renaterea continua, cintecele pasrilor sau lupta fiarelor slbatice, ploaia carecade sau linitea zpezii, bucuriile si necazurile tuturor celor care trecuser pe sub umbra lui si multe altele. Asculttorii emoionai ii ntrebar pe Pay-Ia cum a reuit sa domesticeasc harpa. Pay-la le r spunse ca in loc sa for eze instrumentul sa cinte melodiile sale, a lsat harpa sa-si aleag tema si urmarind-o, el s-a asimilat cu harpa, devenind amindoi un singur instrument.

uaiea Armoniei

antrenamentul. Nu atit pentru ca micarea sa fie eficienta, ci pentru a intelege principiile care stau la baza Artei.

pictorul mai lucreaz inca la el atunci cind are loc experiena. Deci care dintre cele doua persoane va putea descrie mai bine tabloul ? In practica lucrurile se petrec astfel: metoda tiinifica decupeaz realitatea intr-o mulime de felii pentru a izola evenimentele si astfel sa le poat stabili cauza. Metoda tiinifica are avantajul ca reduce realitatea la nivelul unui experiment de laborator, facind-o astfel uor de analizat. Ea satisface aspiraia omeneasca spre sigurana plecind de la idea ca evenimentele pot fi prevzute cu un anumit grad de precizie, daca avem destule informaii despre ele. Totui metoda este limitata de doua ipoteze fundamentale ale ei, care nu rareori au fost contrazise de realitate, dup cum recunosc chiar savanii: prima este ca modelul din laborator reprezint corect lumea reala si a doua, ca suma diverselor pri izolate ne furnizeaz o imagine corecta a ansamblului. Metoda sincronismului nu garanteaz ca prezicerile sale se vor adeveri, dar nici nu se ncurca cu asemenea probleme. Sincronismul considera ca fiecare situaie (de fapt, intregul Univers) este un aranjament unic, mereu in schimbare a diverselor pri componente. Dup cum spunea un filozof, sincronismul nseamn apariia simultana a doua sau mai multe evenimente semnificative, dar nelegate intre ele printr-o cauza comuna. Daca adincim mai departe problema, nelegem ca mintea omeneasca folosete ambele metode prin raiune si intuiie. Raiunea se bazeaz pe analiza si deci nu poate studia decit cauzele fenomenelor ce deja s-au produs pentru a face previziuni statistice. Este lumea lui "daca" si ea se ocupa de probabiliti si de diferente. Dar raiunea este prea inceata ca sa poat fi folosita si in domeniul sincronismului, unde concluziile ei ar sosi sistematic prea tirziu. Sincronismul se bazeaz pe intuiie, care nu are timp sa analizeze o situaie; ea nu acorda o prea mare importanta trecutului, nu este obligatoriu raionala sau logica, nu explica ci mai degrab isi bate joc de explicaii. Intuiia funcioneaz rapid, prinzind din zbor esena momentului unic, acel "acum si aici". Raiunea si intuiia sint instrumente diferite care trebuie folosite pentru scopuri diferite. Cind avem de fcut fata necunoscutului, daca trebuie acionat rapid (cum ar fi in cazul unui atac sau a unei situaii limita), cind o fraciune de secunda nseamn diferena dintre viata si moarte, nu se mai poate alege: trebuie sa te bazezi pe intuiie si sa ai ncredere in ea. Aikido se ocupa cu domeniul sincronismului si cu dezvoltarea intuiiei, iar pentru ca antrenamentul sa ating acest scop, el nu trebuie considerat ca o

Se spune ca un vestit maestru in arta luptei cu sabia se hotari intr-o zi sa pun la ncercare trei dintre cei mai buni elevi, pentru a alege dintre ei urmaul sau la conducerea scolii. Pentru asta aranja o perna deasupra uii din camera in care se afla, astfel ca nu putea fi vzuta de afara, si-i chema pe rind pe elevi. Primul elev deschise ua si simind ca se intimpla ceva, sari napoi, tind din zbor perna in doua cu o lovitura rapida de sabie. Desigur, o dovada de mare indeminare ; dar batrinul maestru fu nemulumit. O noua perna a fost aezata deasupra uii. Al doilea elev se apropie de ua si simi ca ceva nu este in regula. Studie ua, descoperi perna - si nu intra in camera ; dovedi ca era atent; dar maestrul tot nu era mulumit. Al treilea elev sosi in fata uii si simi si el ca ceva nu este in regula. Studie ua si descoperi perna - apoi deschise ua cu mare grija astfel ca perna sa nu cada, intra in camera, nchise ua la loc cu grija, si-1 intreba apoi pe maestru ce dorete. Batrinul se declara in fine mulumit. Nimic nu fusese schimbat, dar ceea ce trebuia fcut se fcuse.

3.6. Sincronismul si intuiia


zilele noastre entuziasmul pentru tiina este atit In de mare incit se considera ca orice fapt "dovedit tiinific" este sinonim cu "adevrat" si toate celelalte cai de cunoatere sint considerate suspecte. Dar metoda tiinifica de studiere a realitii, la fel ca si principiul sincronismului, pretinde un act de mare credina si anume ca in univers domnete ordinea. Diferena dintre cele doua principii de nelegere a lumii consta in faptul ca tiina se bazeaz pe legea cauzei si efectului pentru a explica aceasta ordine. Conform acestei legi orice eveniment sau fenomen se explica perfect prin ceea ce a fost naintea sa. Sincronismul, pe de alta parte, se ocupa cu evenimente si fenomene care se petrec in acelai timp, acceptind ideea "simpatiei intre evenimente". Ca sa nelegem mai bine ce nseamn cele doua principii, sa ne nchipuim ca invitam doua persoane sa studieze acelai tablou, dup care le vom invita sa-si spun prerea in legtura cu acesta. Una din ele poate privi si cerceta cit de mult dorete numai o suprafaa mica din tablou, restul fiind acoperit. Cealalt persoana poate vedea intregul tablou, dar numai o fraciune de secunda. Ca sa complicam si mai mult lucrurile, sa ne imaginam in plus ca tabloul este neterminat,

rrincipnie leoreuce aie nmiuu

^^

serie de procedee de autoaprare, ci ca o educaie globala. Desigur ca la antrenament se exerseaz procedeele de lupta, dar la fel cum o melodie nu este pur si simplu o niruire de note, ci un complex echilibrat de ritm si armonie, tot aa un procedeu de Aikido nu este doar suma diverselor micri ale corpului. Intr-adevar, nu devii artist numai pentru ca ai invatat muzica si nici nu tii Aikido doar pentru ca ai invatat procedeele de lupta. Un artist nu cinta de doua ori la fel aceeai bucata; la fel, un procedeu nu se executa de doua ori la fel, deoarece de fiecare data el trebuie adaptat situaiei reale, care este unica. Paradoxul este ca trebuie sa inveti perfect procedeele si apoi sa uii tot ceea ce ti-ai insusit cu atita truda si sa te misti liber. Este nevoie ca ceea ce ai invatat sa ptrund in subcontient si sa devin parte a acestuia. In practica inveti sa reac ionezi nu la o posibilitate, ci la o realitate: atacul si aprarea trebuie sa fie simultane, deoarece una face parte din cealalt, lata in acest sens o alta poveste. Un tinar, doritor sa ajung mare rzboinic, reui sa fie primit ca elev al unui celebru maestru in arta luptei cu sabia, care tria retras, singur pe munte. Dup obiceiul din acele vremuri, elevul veni sa locuiasc in coliba nvtorului si se apuca cu hrnicie de treburile gospodreti. Maestrul insa, in loc sa-1 invete arta minuirii sbiei cum se face la scoal, avea ciudatul obicei de a se strecura pe furi in spatele tinarului in momentele cele mai neateptate, pentru a-1 lovi cu

un baston, ncet, incet, elevul invata sa se fereasc, dar profesorul devenea tot mai indeminatic si bietul tinar primea lovitura dup lovitura. Au trecut astfel citiva ani lungi si foarte neplcui pentru elev, care se ocupa in continuare fr sa cricneasca, de toate muncile gospodriei. Intr-o zi, pe cind pregtea mincarea, tinarul sari deodat intr-o parte aproape fr sa vrea. Vasul in care el pregtea mincarea zbura in ndri, lovit fiind de bastonul batrinului. Acesta zimbisi zise:"-Te-am invatat totul, acum poi pleca !" Dar elevul nu ii parai; in sfirsit, nelesese. Dup citva timp de la acesta "trezire", se intimpla ca un rzboinic strin ajunse la casa maestrului dorind sa-1 vad. El ii zri pe elevul care tia lemne in fata colibei si-1 ntreba: - Unde este nvtorul tu ? - Nu tiu, rspunse acesta fr sa se ntoarc, fiind adincit in munca lui. Vizitatorul mai ntreba cite ceva, dar neprimind nici un rspuns, se infurie de ceea ce i se pru obrznicie si apuca sabia sa-1 loveasc. Cind maestrul veni acas ii gsi pe elev ocupat cu tiatul lemnelor. - De ce 1-ai lovit pe omul acesta ? i-1 ntreba el pe elev, aratindu-i rzboinicul ce zcea fr cunotina. -N-am lovit pe nimeni - rspunse elevul intorcindu-se si deabia atunci observa rzboinicul leinat. Semnificaia acestei povestiri este ca lovirea rzboinicului nu a fost consecina atacului acestuia, ci a fost doar o parte a sa, in ideea ca aprarea si atacul sint prile componente ale aceluiai ntreg.

Elementele de baza

19

Elementele de baza ale tehnicii AIKIDO

"Elementele sint componente ale procedeelor ; Procedeele sint componente ale principiilor ; Principiile sint componente ale Aikido-ului ; Aikido este o componenta a perfeciunii umane ; Intoarce-te mereu la izvoare ; Nu confunda metoda cu scopul."
procedeu din Aikido consta dintr-o F iecare mul ime de "elemente":pozitie, atitudine, distanta, sabia miinii, centrul corpului, deplasri, for a respira iei, care asamblate armonios alctuiesc procedeul si determina eficienta lui. Vom vedea ca nu se poate exersa folosirea corecta a Centrului (Hara) fr a face deplasri (Sabaki). Daca dorim sa transmitem partenerului micarea propriului nostru Centru, este necesara o legtura cu el, chiar numai pentru foarte puin timp. De aici rezulta necesitatea folosirii sbiei miinii (Tekatana) cind agresorul nu stabilete el insusi contactul cu Nage prin prindere. In Aikido se folosesc multe exerciii care urmresc perfecionarea elementelor tehnice. Prin repetarea lor consecventa se ridica calitatea

componentelor si ca efect imediat se obine un procedeu, o tehnica superioara. Separarea ntregului in diversele sale componente are doar un scop didactic. In cutarea adevrului, in lupta pentru progres omul produce adeseori sisteme complicate uitind valoarea simplitii. Daca elevul se concentreaz la antrenamente asupra citorva procedee, ei va capt destul de repede o indeminare deosebita in execuia lor, dar devine sclavul acestora. El se va simi obligat sa adapteze realitatea la bagajul sau de cunotine pe care, incontient, va caut sa le aplice in orice situaie. Prin aceasta reacie necontrolata el nu mai este in stare sa completeze aciunea adversarului si astfel se ndeprteaz de Calea Armoniei. Dar daca elevul acorda toata atenia elementelor, el mbuntete de la baza calitatea ntregului edificiu al Aikido, din care cea mai mare parte ii este inca necunoscuta. Exersarea intensa a bazelor tehnice face sa creasc capacitatea de nvare si uureaz predarea noilor procedee, ii susine in dezvoltarea lor. Relaiile dintre elementele si procedee se pot sesiza din diagramele urmtoare (aceste diagrame reprezint evoluia a doi elevi), in care lungimea vectorilor este propor ionala cu durata si intensitatea exersrii respectivelor capitole. Aria

20

Calea Armoniei

triunghiului reprezint experiena acumulata de elev. Forma triunghiului si poziia centrului sau de greutate S, indica gradul de stabilitate a sistemului. Notaiile P si E vin de la procedee, respectiv

Exerciiile curente, exersarea procedeelor si execuia tehnicilor, in timpul antrenamentelor, se produc cu o viteza obinuita, uneori chiar foarte ncet, pentru ca elevul sa-si nsueasc o tehnica corecta. Execuia in viteza a exercitiilor noi de ctre un nceptor ascunde greelile si nu permite insusirea echilibrului atit de necesar. Numai dup ce o tehnica este foarte bine stapinita se poate trece la executarea ei cu mare viteza. In Aikido rapiditatea se capt nu prin efectuarea de micri frenetice la antrenament, ci prin precizie, economie de micri si coordonare. Antrenamentul trebuie deci sa fie suficient de lent si relaxat, iar viteza de aprare si cea de atac trebuie sa fie egale si constante de-a lungul exerciiului. Pe msura ce micarea devine familiara, creste precizia si ca urmare creste si viteza de execuie. In timpul antrenamentelor, procedeele trebuie exersate cu viteza mica si constanta, astfel ca ansamblul micrii sa fie echilibrat si viteza ansamblului sa creasc in timp. Aceasta condiie este foarte importanta pentru a se ajunge la controlul micrii. Ideal ar fi sa te poi mica in acelai timp si mpreuna cu partenerul, chiar cu viteza lui, pentru asta fiind necesar un ritm corect si armonie perfecta. Asimilind la nceput tehnica de a se adapta la ritmul adversarului, elevul se va ndrepta sigur spre calea realizrii sincronismului armonic. Situaia este asemntoare cu cea a elevului care invata sa cinte la un instrument muzical. Mai intii el descifreaz notele si semnificaia lor precisa, apoi exerseaz si se obisnueste cu melodia care trebuie executata si cu ajutorul unui metronom va ajunge sa interpreteze melodia corect si cu viteza optima. Dar in Aikido aceasta nu este suficient, deoarece Aikidoka nu este un solist, ci componentul unei orchestre (cu doi sau mai muli parteneri...) si care fr vreo repetiie prealabila va trebui sa se armonizeze perfect.

elemente (de baza). In cazul A - elevul pune accentul pe exersarea procedeelor, el nu dezvolta suficient baza si astfel sistemul devine instabil. In cazul B - elevul dezvolta armonios elementele si procedeele, sistemul este stabil, experiena cptata este vizibil mai mare. Instructorii vor trebui sa tina seama de aceste idei indrumindu-i mereu pe elevii, nceptori sau avansai, spre restudierea elementelor de baza, deoarece in Aikido componenta cea mai mica are importanta cea mai mare. Lanul se va rupe la veriga cea mai slaba ! Cind marii maetri recomanda "ntoarcerea la izvoare" ei neleg - in sens tehnic - o exersare mai intensa a elementelor de baza, adesea neglijate in dorina de progres rapid. Nu uitai: Aikido nu se poate invata prin cursuri intensive! Celui care, din neglijenta sau nerbdare, sare peste nsuirea temeinica, verificata mereu, a bazelor, calea spre perfeciune ii este nchisa. "Nu neglijai amnuntele, deoarece de amnunte depinde perfeciunea, si ea nu este un amnunt" scria Michelangelo Buonarotti.

4.1.Despre viteza in antrenamentul de AIKIDO


Aikido viteza este un element vital. Viteza este In necesara ca sa te poi acorda cu micarea rapida a adversarului si sa evii atacurile executate in mare viteza. Nu este suficienta viteza necesara pentru depirea unui om obinuit: in Aikido elevul trebuie sa se strduiasc sa ajung la o viteza de reacie cit mai mare, prin exerciii speciale executate, de regula, la sfirsitul antrenamentului.

O mica gluma pe aceasta tema, a integrrii in ansamblu : "Un cvartet instrumental interpreteaz o piesa dificila. La sfirsit, unul din interprei, dornic de laude, cere cu insistenta prerea unui critic muzical care se afla in sala. Acesta nu se arata grozav de entuziasmat si rspunse evaziv. Instrumentistul nostru insista: - Dar ce credei, ritmul, cum a fost ritmul ? - Aa, rspunde criticul, ritmurile au fost bune, mai ales al dumitale!"
Acelai lucru este valabil si in Aikido : sa dai dovada de indeminare individuala este nu numai ineficace, ci chiar o rnare greeala.

Elementele de baza

21

Este deosebit de important (si vom sublinia acest lucru in repetate rinduri) sa te miti mpreuna cu partenerul astfel incit ansamblul micrii sa fie armonios de la nceput si pina la sfirsit. Pentru atingerea acestui nivel, la fel ca si in muzica, exerciiile de baza, cele elementare, sint vitale; numai cind tehnica nu mai are secrete poi incepe sa interpretezi! Aikido ne invata sa meninem o permanenta stare de echilibru astfel incit reacia sa fie proporionala cu atacul, cu gravitatea situaiei. Actionind fr fora brutala, ci cu precizie, determinare, concentrare si Ki, se ajunge la eficacitate fr a periclita viata partenerului. Un Aikidoka trebuie sa aib responsabilitatea propriei sale viei dar si respect fata de viata celorlali.

daca Uke lucreaz cu ideea ca el ca atacator tot va trebui sa cada si o face imediat ce Nage l-a atins, atunci antrenamentul devine inutil. Altfel zis, Uke nu trebuie sa cedeze imediat ce Nage incepe execuia unui procedeu, ci va continua sa-si coordoneze Ki-ul fr a las nici o deschidere, concentrindu-l spre centrul lui Nage pina ce este aruncat sau fixat, de ctre acesta , astfel ca daca procedeul nu este executat corect, Nage sa simt propria sa neindeminare. Iar daca atacurile se repeta continuu, fr a deveni furibunde, atunci se poate repeta acelai procedeu la nesfirsit fr sa devin pierdere de timp, deoarece fiecare repetare va fi fr voia noastr altfel, si procedeul poate fi astfel perfecionat descoperindu-i-se noi valene. Pentru aceasta Uke are nevoie de tot atita concentrare si pricepere ca si Nage puind sa invete tot cit si el, poate chiar mai mult. Astfel, atacurile si procedeele de aprare progreseaz mpreuna, devenind treptat mai puternice si mai rapide. Ca si procedeele de aprare, atacurile sint practic in numr infinit si cine caut procedeul ideal de folosit contra oricrui atac, este pe o direcie greita. Aceasta atitudine nu poate decit sa provoace discuii inutile, prin ntrebri cum ar fi: "Ce se intimpla daca...?" Este o pierdere inutila de timp, pentru ca mai devreme sau mai tirziu va apare o situaie neprevzuta.
*V

4.2. Despre atacuri

ici un om in stare normala nu are motive sa-l atace pe altul. Cel care ataca, o face pentru ca are probleme, pentru ca este nefericit. Si daca un om are probleme el trebuie ajutat. Acesta este spiritul Aikido-ului.

Iar daca am fcut totul pentru a evita lupta si totui aceasta este inevitabila (si uneori aa se intimpla in realitate), nimeni nu este vinovat de eventualele accidentri ale agresorului. Aceasta nu este in contradicie cu principiul artat mai sus. In timpul antrenamentelor insa, astfel de accidente trebuie evitate cu strnicie; pentru ca exerciiile sa fie eficiente nu este nevoie sa fie si periculoase. Atacul este instrumentul la care se cinta, sarcina celui care ataca (Uke) fiind aceea de a pstra ntreaga valoare a instrumentului. Sarcina lui Uke nu este sa arate ca-si poate rni partenerul (Nage), ci sa-i dea acestuia materia prima pe care s-o prelucreze, sa-l ajute pe Nage sa devin contient si sa simt propria energie si energiile din jurul sau, sa invete ce sa fac pentru ca energia sa circule liber. Atacurile vor fi angajate, sincere si uniforme, executate realist, dar cu o viteza corespunztoare gradului de pregtire a lui Nage. A simula ca ataci sau a te supune controlului lui Nage fr a fi silit de el nu ii ajuta de loc; pe de alta parte, a rezista lui Nage cu incapatinare este deosebit de periculos pentru Uke si nu este de nici un folos pentru partenerul sau. Incapatinarea de a rezista unui procedeu face antrenamentul periculos si neplcut; a nu opune nici o rezistenta face antrenamentul inutil. C derea nu este nici o favoare f cuta partenerului, nici o ruine, ci un mijloc de a te ndeprta de pericol cit mai repede cu putina, pentru a putea reveni la lupta fr sa te rneti. Dar

Calea cea buna este antrenamentul perseverent, convenional, mpotriva atacurilor de baza, pentru dezvoltarea ateniei si pentru a invata sa simi linia de ac iune a Ki-ului. (Observa ie: aceste consideraii se aplica la fel de bine atit atacurilor fizice cit si celor de alta natura, care atenteaz la libertate sau personalitate). Daca ajungi sa recunoti linia de circulaie a Ki-ului atacator si sa nglobezi, nu atacul care este doar un simbol steril, ci omul din spatele atacului, daca ajungi sa te unifici de la sine cu el si sa-i canalizezi energia, atunci subcontientul - desigur antrenat corespunztor - poate sa fac fata oricrui atac oricit de fantezist ar fi, chiar in momentul cind el se nate. Atacurile de baza sint: loviturile cu mina de sus, din lateral, din fata, prinderile de miini, de haina, loviturile de picior, prinderile si loviturile din spate si ele acoper in practica toata gama de posibiliti. Daca ajungem sa ne putem apar mpotriva lor, atunci putem desigur face fata tuturor variaiilor posibile. Clasificarea atacurilor este prezentata in anexa 1. Prinderile sint atacuri mai uor de executat si de aparat, datorita vitezei relativ mici de execuie. Ele sint indicate pentru nvarea procedeelor de aprare, pentru capatarea "simului" adversarului.

22

Calea Armoniei

Din punct de vedere al realit ii, prinderea inseamna ca aprarea nu a fost buna, ca Nage s-a micat greit, incet, necoordonat. Daca in locul prinderii ar fi fost o lovitura, aceasta ar fi ajuns la inta. Dup ce elevul invata sa se apere mpotriva prinderilor, se trece la aprarea contra loviturilor, care sint atacuri mai rapide, mai periculoase, mal apropiate de o lupta reala. Intrucit aprarea se face cu viteza corespunztoare atacului, in cazul unei lovituri (in japoneza Atemi) eti nevoit sa te aperi mai dur, mai neprietenos. In cazul unei prinderi ai mai mult timp la dispoziie, poi sa te aperi mai blind, te poi "mprieteni" cu adversarul. Importanta loviturilor cu scop de aprare este foarte mare pentru orice practicant al oricrei arte mariale si lipsa unui antrenament specific duce la o asimilare greita a a tehnicii si mai ales a strategiei aprrii. Ameninarea pe care o constituie pentru ambii elevi posibilitatea de a fi lovit de celalalt le impune in general o atitudine mariala, de garda vigilenta, si-l silete pe Uke sa nu reziste inutil unul procedeu de aprare. Este o greeala ca un Aikidoka sa nu cunoasc bine tehnicile de atac, de lovire. Nu te vei putea apar eficient de o lovitura decit cunoscind foarte bine cum se executa. Sint posibile chiar accidentri in cazul executatiei unor lovituri puternice fr cunoaterea perfecta a tehnicii respective (lovirea cu pumnul deschis). Lovitura de bra (Atemi) se executa pentru aprare, nu pentru doborirea adversarului! Scopul final al Atemi nu este doborirea sau rnirea adversarului, ci nvingerea lui printr-un procedeu specific tehnicii Aikido. A executa Atemi nu inseamna neaprat sa loveti adversarul; scopul sau principal este dezechilibrarea lui psihica, descoperirea "golului" din garda sa fizica sau mentala. Contactul, lovitura, este numai concluzia aciunii "Atemi" si de cele mai multe ori se si renuna la ea, pentru ca prima ei parte este suficienta pentru a putea executa procedeul de Aikido (aruncare, imobilizare). Atemi nu se executa prin aruncarea pumnului spre adversar, ci rezulta din ciocnirea acestuia cu pumnul care aproape sta pe loc (in locul care trebuie)! In Aikido, Atemi are un rol important in ansamblul procedeului: se lovete la fata (zona, nu un punct anume) cu pumnul strins, Uraken, dar aceasta servete numai la impresionarea adversarului, pentru a-l face sa reacioneze natural intr-un mod convenabil executrii procedeului de aprare.

Atemi nu este gindrt sa scoat (prin ea singura) adversarul din lupta. O-Sensei Morihei Uyeshiba spunea odat, jumtate In gluma jumtate in serios, ca "Atemi inseamna 99 la suta din Aikido". In timp, aceasta gluma a pus serioase probleme specialitilor nestiind cum trebuiesc interpretate cuvintele marelui maestru. O explicaie posibila ar fi aceea ca intr-adevar toate procedele se executa eficient in condiiile utilizrii sau simulrii de Atemi si mai ales pentru faptul ca in timpul execuiei procedeelor de Aikido, micrile specifice de "lovitura de sabie" sint frecvente. In general la antrenamente nu se exerseaz Atemi In mod special, pentru ca elevii sa nu se lase furai de agresivitate, neglijind astfel restul micrilor. Vom vedea insa ca exista procedee care nu pot fi intelese fr Atemi. Atemi sint mijloacele pedagogice care permit elevului sa capete calitile necesare unui Budoka: vigilenta, atitudine corecta, simul micrii si al previziunii (Zanshin, Shisei, Ma-ai). Dup nsuirea simului distantei corecte Ma-ai, devine simpla transformare a execuiei blinde a unui procedeu de aprare intr-o varianta dura, rapida. La un nivel de pregtire si mai ridicat, atacurile se fac cu arme albe, nu cu mina goaia. In cazul armelor, micrile sint mai ampie, mai vizibile pentru elev dar si mai periculoase.

4.3. Competiia in Aikido


g n timpul antrenamentelor de Aikido trebuie respectata regula fundamentala de a se evita competiia. Si asta din simplul motiv ca in Aikido nu exista competiie, deoarece ideea de cistig sau pierdere nu are nici un sens, scopul fiind de a te perfeciona nu in raport cu alii ci fata de tine nsuti, prin utilizarea completa si eficienta a tuturor facultilor si ntregului potenial propriu. In consecina, in timpul antrenamentelor, fie ca ataci, fie ca te aperi, nu trebuie sa caui sa-l distrugi pe partener pentru ca aceasta aciune n-are nici un sens, ci trebuie sa ncerci sa inveti si sa progresezi folosind ajutorul lui. Rolul atacantului (Uke) este sa asigure partenerului care se apar (Nage) condiiile cele mai bune pentru studiu. Numai in aceasta stare de spirit exerciiile pot fi mereu plcute, fr a se transforma in btaie sau lupta fr sens. Orice idee de competiie nu poate decit sa degradeze Arta si sa fac antrenamentul periculos in mod inutil. Dar lipsa competiiei, chiar daca face parte integranta din filozofia Aikido-ului, poate duce u or la

Elementele de baza

23

nelegerea greita in sens opus, facind exerciiul sa degenereze Intr-un dans. Intr-adevar, daca procedeele sint executate mecanic ca o rutina in care pe rind fiecare partener H arunca cu amabilitate pe celalalt, fr sa menin in continuu o atenie si o concentrare totala, iar pe de alta parte Uke accepta pasiv sa fie aruncat, numai pentru ca aa este rolul sau, antrenamentul devine un fel de joc de societate in care este Imposibil sa progresezi, pentru ca astfel partenerii se neal atlt unii pe alii cit si pe ei nii. Sa nu uitam ca Aikido este o Arta Mariala, este o Cale a luptei, si originile sale sint adine ancorate in practica Budo, in care atitudinea fata de lupta nu admite uurina.

In fig. 4.2. Uke nu poate avea nici o influenta asupra lui Nage din cauza distantei prea mari dintre ei. Nage nu este deci in pericol, dar preventiv trebuie sa ia o atitudine potrivita care sa sugereze agresorilor ca este gata de orice. El poate urmri in continuare desfurarea evenimentelor, destins dar cu atenie. Etica si principiile Aikido-ulu! interzic Iul Nage sa scurteze distanta cu ajutorul unei micri de atac. S-ar putea ca manevra sa se ntoarc mpotriva lui! fig. 4.2.

4.4. Ma-ai (distanta optima)


rmonia naturii se manifesta si prin aceea ca fiecare fiina si lucru au locul lor bine stabilit in timp si spaiu. l n cadrul unei confruntri se elibereaz forte fizice si spirituale ndreptate asupra celor implicai in aciune. Dar aceste forte sint limitate si au o raza de aciune determinata. Cine vrea sa stapineasca, sa dirijeze sau sa neutralizeze aceste forte trebuie sa cunoasc importanta practica a distantei lor de aciune. In Aikido distanta de aciune armoniosa (optima) dintre Uke si Nage se nume te Ma-ai. In diagramele ce urmeaz , centrele cercurilor reprezint Centrele celor doi parteneri iar cercurile reprezint spaiul de aciune al forelor (Ki-ului) lor. Raza cercului este determinata de lungimea si poziia membrelor - respectiv armelor folosite de fiecare. Intrucit se poate interveni fizic si spiritual in orice direcie, rezulta in spaiu o sfera de aciune. Poziia relativa a sferelor de aciune ale celor doi parteneri poate fi de trei feluri: Fig. 4.1. Reprezentarea cercului (sferei) de aciune a unui om. R1 = raza de aciune a membrelor (naturala) R2 = raza de aciune cu arma (artificial mrita) H = centrul (Hara) fig. 4.1.

In fig. 4.3. Uke a intrat in spaiul de aciune al iui Nage; forele contradictorii se intersecteaz. In aceasta situaie Nage are doua alternetive: sau sa nainteze hotarit -1 (Irimi), sau sa refac distanta optima (armonioasa)- fie printr-o deplasare liniara de retragere - 2 (Ashi-sabaki) fie printr-o evitare cu rsucire - 3 (Tai-sabaki, Tenkan-ashi).ln toate aceste cazuri Nage realizeaz o poziie mai buna pentru a folosi fora respiraiei. fig. 4.3.

In fig. 4.4. se evideniaz distanta optima la care atit forele interne (Ki) cit si cele externe (Kokyu) ale celor doi parteneri ajung in contact, fr a fi inca vorba de o influenare reciproca.

24

Calea Armoniei

Intervalul dintre cele doua centre formeaz o poziie neutra favorabila pornirii oricror aciuni, pentru ca Uke si Nage au posibilitatea de a aciona in toate direciile, deci au libertatea de a alege manevra potrivita. Situarea centrala a Hara in cele doua cercuri simbolizeaz "echilibrul" bun al partenerilor. Diagrama permite insa si nelegerea "momentului optim", deoarece in cazul unei aciuni desfurata in timp, distanta optima (Ma-ai) apare si dispare intr-o clipa. Adeseori posibilitatea de execuie si eficienta unui procedeu este condiionata de existenta unei distante potrivite (armonioase). Aceasta distanta se stabilete practic intre cei doi parteneri cind ei isi ating Tekatana (sabia miinii) reciproc cu braele uor ndoite. Cele spuse mai sus trebuie adaptate la situaia reala, data, deoarece in funcie de atacul si, respectiv procedeul utilizat, Kokyu (for a respiraiei) va trebui utilizata in condiii diferite de raza si direcie de aciune. La nceptori distanta necesara pentru exerciiu se stabilete in mod deliberat. Prin antrenamente repetate elevul capt un simt al distantei optime fata de partener, distanta care se stabile te incon tient si automat printr-o deplasare (Sabaki) adecvata. Desigur ca distanta optima dintre Uke si Nage (diametrul sferei de aciune) este determinata de diveri factori: greutatea, lungimea membrelor, prezenta sau absenta armelor, experien a fiecruia. Trebuie subliniat faptul ca p strarea unei distante corecte (Ma-ai) exprima pe plan fizic si spiritual respectul fata de partener, arata o atitudine prietenoasa dar prudenta si promoveaz o atmosfera plcuta. Cine dorete pacea nu trebuie sa intre in spa iul altcuiva decit cu acordul acestuia. In cursul antrenamentelor, rolurile lui Uke si Nage se schimba mereu. Cel care se apar ateapt ca agresorul sa ajung in spaiul sau de aprare. Prin aceasta se stabilete o atmosfera de ncredere si respect reciproc. De aceea, in scop educativ, se recomanda ca persoane intre care, din diverse motive, exista conflicte, sa fie puse in situaia de a se antrena impreuna la antrenamente de Aikido.

nrudirea este vizibila in atitudine, poziie si deplasri, si pentru ca Nage in timpul execuiei procedeelor isi folosete miinile pentru cele mai variate micri de lovire, taiere si parare ca si cind ar tine in miini o sabie, sau ca si cind braul sau ar fi o sabie. Prin Tekatana (sabia miinii) se nelege de obicei muchia dinspre degetul mic al palmei desfcute, inuta incordata la captul braului si el ncordat si uor ndoit, ncordarea se realizeaz nu atit cu mu chii, ci prin circula ia Ki-ului.Prin Tekatana se transmite fora respiraiei (Kokyu) ce pornete din Centru (Hara). Tekatana se folosete tinind degetele drepte si deprtate, pentru ca daca degetele sint ndoite sau lipite, Ki-ul nu circula. In Aikido Tekatana se poate mica pe traiectorii foarte variate determinate de combinarea micrilor necesare in timpul execuiei tehnicilor de lupta. Corpul iui Nage in micare poate elibera Ki (Irimi) sau absorbi Ki (Tenkan). In ambele cazuri trebuie insa sa existe o legtura fizica, directa intre Nage si Uke, prin care sa se poat transmite ("sa se umple golul") energia lui Nage sau sa se aspire ("sa goleasc plinul") energia lui Uke. Eficienta procedeelor de Aikido este deci determinata de interaciunea dintre deplasare (Sabaki) si sabia miinii (Tekatana). Nage poate sa-si foloseasc "arma" numai daca armonizeaz factorii aciunii (intensitate, direcie si sens, punct de aplicaie al forei respiraiei) astfel ca sa devin un tot eficient in situaia data. Cele de mai sus sint doar noiuni teoretice; nelegerea si folosirea intuitiva a Tekatana nu se pot realiza decit prin antrenamente practice ndelungate. Pentru a putea folosi eficient Tekatana trebuie evitate blocajul sau pararea directa a loviturilor mai ales daca ele sint efectuate cu o arma. Nage trebuie deci mai intii sa ia contact si sa nsoeasc un timp atacul in direcia Iu! iniiala, completindu-l si abia apoi, dup stabilirea legturii dintre cele doua corpuri (Centre) sa-l dirijeze cum dorete. Aceasta condiie mpiedica folosirea nechibzuita a Tekatana pentru atacuri si contribuie la impresia de eleganta a micrilor de Aikido. Modul de folosire a Tekatanei se poate vedea in numeroasele ilustraii din carte.

4.6. Za si Agura (Poziia de repaus)


Adevrata fire a omului se exprima prin atitudinea sa. Stai intotdeauna drept J Dojo (sala de antrenament) nu se admit poziii In necontrolate: culcat, aezat, rezemat, etc., ci sint

4.5. Tekatana (sabia miinii)


elemente si procedee din Aikido provin din Multe arta tradiionala japoneza a luptei cu sabia (Ken-Jutsu).

Elementele de baza

25

permise doar poziiile controlate si atente la ce petrece in jur. Pe saltea se sta fie in picioare, fie in genunchi (Za), fie aezat intr-o poziie de relaxare (Agura). In oricare din aceste poziii coloana vertebrala trebuie sa fie dreapta si verticala. Poziia in genunchi (Za) este cea uzuala pe saltea (Tatami). Aceasta poziie prezint o serie de avantaje: - Este o poziie intermediara intre poziia in picioare si cea sezind, imbinind caracteristicile ambelor: micare si repaus, si permitind trecerea uoara de la una la cealalt. - Maseaz membrele inferioare, mbuntind circulaia singelui si ajutind inima datorita reducerii nlimii de pompare. Suprafaa de sprijin pe sol este deci un triunghi. Centrul de greutate al corpului (Hara) se gsete in apropierea solului si sta deasupra centrului triunghiului de sprijin. Abdomenul este u or ncordat datorita forei respiraiei (Kokyu), ceea ce menine trunchiul drept. Toi muchii se gsesc intr-o stare Intermediara intre ncordare si relaxare. Umerii sint lsai jos, capul sta uor nclinat nainte cu brbia in piept, iar miinile stau cu palmele aezate pe genunchi. Trecerea de la Za la Shizentai (in picioare) si invers se face prin intermediul unei poziii (fr nume) dar deosebit de importanta si anume: stind tot in genunchi cu calciiele lipite, t lpile verticale si degetele picioarelor sprijinite pe saltea, picioarele facind intre ele90 de grade. Aceasta poziie este specifica deplasrii si executrii procedeelor din genunchi. Controlul respiraiei in timpul si dup un efort violent are o deosebita importanta in Aikido. Pentru aceasta Aikidoka se va obinui sa expire cit mai lung, inspiraia facindu-se natural intr-un timp mult mai scurt. Indiferent insa de faptul ca elevul inspira sau expira, ca depune efort sau sta in repaus, ncordarea din abdomen (Hara) nu se ntrerupe niciodat. Ca urmare a poziiei de Za si a respiraiei corecte aceasta ncordare coboar spre partea de jos a corpului, atragind dup sine si relaxarea mentala a prtii superioare. Urmare acestui fapt creste viteza de recuperare a forelor si sporete capacitatea de reacie. Aezarea in genunchi la comanda Za-ho si ridicarea din poziia Za in picioare adic trecerea de la Kamae (poziia de garda) la Za si invers, trebuie sa fie o micare cit mai verticala si directa (spre inapoi, respectiv spre nainte - fig. 4.5.). In permanenta coloana vertebrala si capul vor fi verticale. Aezarea si ridicarea se face pe expiraie! Micarea trebuie fcuta graios, echilibrat, fr

efort; in acest scop micarea trebuie exersata de nenumrate ori.

fig. 4.5.

Agura este pozi ia cunoscuta la noi sub denumirea de "sezind turcete", sezind pe sol cu picioarele ncruciate iar spatele, brbia si capul ca la poziia Za. Agura este o poziie de repaus deplin; cu greu s-ar putea trece din Agura la o poziie de lupta (aprare), spre deosebire de Za, din care trecerea se poate face aproape instantaneu (vezi exerciiile speciale de la cap.8). De aceea trebuie respectata si nsuit urmtoarea succesiune a mi c rilor: KamaeZa-Agura, respectiv Agura-Za-Kamae. Trecerea de la Za la Agura si invers se face graios si echilibrat, fr a sprijini miinile pe Tatami. Aceasta trecere este un exerciiu util si obligatoriu pentru nceptori.

4.7. Kamae (Poziia de garda)


j ikido este un sistem complex de tehnici de /Aaparare, fr arme, bazat pe principii etice dar si pe considera ii practice. Cine vrea sa fie totdeauna gata de lupta, trebuie sa aib o poziie buna atit in repaus cit si in micare. Poziia buna anuna de departe prezenta si participarea totala, indepartind conflictele prin ea insasi. Conform principiului de baza din Aikido, Nage poate reaciona numai daca adversarul (Uke) ataca. In cazul unei distante prea mari pina la Uke, Nage trebuie sa ia o poziie cprecta, in care sa a tepte momentul potrivit pentru ac iune. In continuare, lupta consta din diverse faze statice si dinamice, care se schimba intre ele fr o ordine prestabilita. La antrenamentele elevilor de nivel superior locul, felul si momentul atacului sint determinate de Uke.

26

Calea Armoniei

Nage nu poate influenta aceti factori si nu-i ramine decit luarea unei poziii corecte care sa-i permit organizarea unei ap r ri eficiente, indiferent de atac. Ki-ul atacantului (Uke) poate fi preluat, condus si ndreptat (uneori amplificat) chiar mpotriva lui Uke numai daca Nage acioneaz din Centru si cu Centrul (Hara). Acest mod de aciune este posibil numai daca corpul lui Nage se gsete in echilibru de-a lungul tuturor fazelor de micare sau repaus. In toate micrile si poziiile utilizate in Aikido, verticala centrului de greutate al corpului trebuie pstrata in interiorul suprafeei de sprijin pe sol. Poziia de garda, de ateptare a atacului, este aparent statica, dar de fapt este plina de energie acumulata care poate fi aruncata oricind, spre orice direcie. Echilibrul latent ce exista intre nemicare si micare se bazeaz pe unitatea dintre spirit si corp. Aceasta este o stare de incontienta activa, fr legtura cu spaiul si timpul, de gol interior si atenie totala: Ki-ul lui Nage poate circula fr obstacole. Corpul omenesc este un mijloc excelent de exprimare. Diversele sale poziii sau atitudini pot influenta comportarea atacantului (Uke)cum se va arata in continuare. Poziia de garda (Kamae) este conceputa special sa asigure ati aprarea pasiva, nelasind nici o parte descoperita, cit si aprarea activa, adic trecerea rapida la execuia unui procedeu. Poziia de garda asigura circulaia corecta a Ki-ului in corp si permite o mare mobilitate. Poziia de garda este urmtoarea: Corpul este vertical si destins; intre tlpi trebuie sa fie o distanta de 1,5 ori lungimea tlpii, talpa piciorului din fata va fi cu degetele ndreptate spre partener, iar talpa piciorului din spate va face un unghi de 90 grade cu cea din fata, astfel ca prin mijlocul ei sa treac axa tlpii din fata. Genunchii sint uor indoiti - dar inegal - pentru ca greutatea corpului va sta aproximativ 60-70% pe piciorul din fata. Fata este orientata spre partener, iar braele sint inute ridicate de obicei la nivelul pieptului (Chudan), cu coatele lipite de coaste, mina corespunztoare piciorului din fata fiind mai ntinsa, iar cealalt mina va sta cu palma in dreptul cotului primei miini. Degetele vor fi ntinse, pentru ca prin ele va trebui sa ias Ki.Coloana vertebrala trebuie sa fie perfect verticala si dreapta, compensindu-se curbura din dreptul taliei - prin ncordarea feselor si mpingerea bazinului nainte, iar curbura de la omoplai - prin nlarea cretetului capului spre cer (fig. 4.5.). . Toi muchii si articulaiile picioarelor sint relaxate, pentru a asigura Centrului (Hara) o poziie

solida si stabila. Trunchiul si capul se aranjeaz perpendicular (vertical) peste Hara. Toata musculatura este destinsa normal. Privirea nu este fixata asupra unui punct in mod special, dar este atenta la toate micrile din jur. Privirea este ndreapt nainte ctre Uke, pe care-i privete in ansamblu, lucru deosebit de important mai ales in cazul atacurilor cu arme. Partenerul trebuie vzut, fr insa a fixa privirea asupra lui. Muchii fetei vor fi destini (fr grimase), spiritul trebuie sa fie calm. Braele atirna liber in jurul corpului in cazul poziiei naturale in picioare (Shizentai), iar in cazul poziiei de garda (Kamae), mina din fata va sta cu sabia miini' (Tekatana) cit mai verticala la nivelul fetei, iar cealalt mina va sta ling Centru: coatele sint inute apropiate de corp. Mina din fata poate fi la nivelul de sus (Jo ten), de mijloc (Chudan),sau de jos (Gedan) - dup necesitai. Aceasta poziie este foarte stabila si deschisa spre orice direcie. Ea permite micri rapide spre nainte si spre napoi, de-a lungul liniei de aciune (care unete pe Nage cu Uke), sau oblic fata de aceasta linie - prin execuia de Ashi-Sabaki, intrri cu schimbri de orientare, care inmoaie atacul lui Uke, prin rotirea pe piciorul din fata sau pe cel din spate (Tenkan-Ashi): micri de rsucire pe loc sau cu cistig de spaiu (Tai-Sabaki)., Virful triunghiului suprafeei de sprijin pe sol, va fi ndreptat spre adversar, indicind direcia circuitului natural a Ki-ului in cazul aciunilor de intrare (pozitive, Irimi). Aceasta direcie poate fi schimbata uor prin deplasare, spre a adapta poziia si aciunea lui Nage la atacul lui Uke (principiile Irimi si Tenkan). Poziia de garda amintete forma unei piramide regulate (tetraedru lungit), echilibrata in jurul centrului de greutate (Seika-no-itten). In cazul poziiei de garda, in Aikido, se ndreapt spre adversar partea laterala a corpului. Prin aceasta i se semnalizeaz faptul ca Nage este atent si pregtit sa se apere cu hotarire, ceea ce deseori este suficient sa-l determine pe agresor sa renune la atac. Pe de alta parte, aceasta poziie ofer agresorului doar o suprafaa mica a corpului lui Nage. In poziia naturala (Shizentai), Nage sta complet descoperit cu fata spre Uke, care poate fi determinat de aceasta atitudine sa atace dezordonat, fr grija, intrind uor in zona de aciune a lui Nage.Totusi, aceasta poziie de aprare nu se recomanda decit celor care stapinesc perfect tehnica micrilor (Sabaki).

Elementele de baza

27

De obicei se ia poziia de garda (Kamae) - pe dreapta (Migi Kamae), sau pe sting (Hidari Kamae). Cind Nage si Uke stau fata in fata in Kamae, se pot distinge urmtoarele situaii: Ai-Hanmi (ambii in aceeai poziie de garda - pe dreapta sau pe sting: Tekatanele lor sint opuse in diagonala) si Gyaku-Hanmi (fiecare in alta poziie: Tekatanele lor sint opuse pe aceeai parte). Din aceste situaii decurg variatele forme de intrare (naintare), pentru efectuarea procedeelor de aprare. Pentru a schimba garda de pe dreapta pe sting sau invers, se face un pas nainte si puin lateral, pastrind toate ca mai inainte, dar schimbind poziia miinilor corespunztor piciorului din fata.

Comportarea si micrile elevului trebuie sa fie cit mai naturale. Respectarea unor reguli drastice de micare numai de dragul aparentelor sau tradiiei, contravine ideii de Aikido. Comportarea naturala, micrile lipsite de constringere ale maetrilor dovedesc atenia mereu treaza fata de eventualele pericole. Privirea trebuie sa cuprind adversarul in ntregime, fr a se fixa pe un element anume. Se recomanda o astfel de poziie in care sa poi vedea partea din spate si de sus a umrului drept al adversarului. O-Sensei spunea: "Nu te uita in ochii adverarului, pentru ca mintea ii va fi atrasa de ei. Nu te uita la sabia lui, pentru ca Ki-ul tu se va lega de ea. Trebuie sa ajungi sa absorbi partenerul in ntregime. Dup ce ai ajuns la acest nivel, este de ajuns sa stai linitit in locul in care te afli." Ultima idee exprima faptul ca la nivelul superior al artei nu mai este nevoie de luarea unei poziii formale de garda: orice poziie este (trebuie sa fie) la fel de buna pentru aprare. Dar acest nivel al miestriei nu este la indemina oricui...

Atenie, garda corecta nseamn poziie corecta plus distanta optima pina la adversar l
In poziia de garda nu se sta nemicat, Nage trebuind sa se mite imperceptibil. Micarea trebuie sa asigure deplasarea continua a Centrului spre inainte, pentru a feri spatele si a menine partenerul la distanta optima, obligindu-l astfel sa atace din fata fr sa poat fenta. In special in cazul atacului multiplu cu agresori care ataca simultan, micarea continua spre inainte este o condiie vitala pentru a pstra controlul situaiei, pentru a te mica mpreuna cu ea. O Sensei Morihei Uyeshiba spunea : "Intra in sfera adversarului ca un triunghi, manevreaz-/ circular si doboar-/ ca pe un ptrat." Spuneam ca in Aikido dispunerea tlpilor se face dup forma unui triunghi. Daca iei poziia de garda (Kamae) cu corpul aezat oblic fata de direcia ac iunii, vei putea ajunge u or intr-o pane a adversarului, chiar in cazul mai multor atacani, pastrind suprafaa triunghiulara de sprijin pe sol. Sfirsitul micrii de aprare trebuie sa coincid cu poziia triunghiulara inversa a tlpilor (Hitoe-mi). In Dojo se sta in picioare numai in poziia de garda, (Kamae) in repaus, in genunchi (Za) sau turcete (Agura). Toate aceste poziii se invata la 'nceput separat, element cu element, colrete. Mai tirziu ele se vor executa si studia in combinaie cu variantele de deplasare (Sabaki) si cu diversele procedee de lupta. O poziie greita arata ca elevul nu este suficient antrenat, ca pregtirea sa morala si fizica este slaba, arata ca Nage nu este pregtit (concentrat) pentru aciune. Dintr-o poziie greita decurge insuccesul aprrii si din acest motiv nu trebuie tolerata de instructor nici la antrenament, si cu atit mai puin la o examinare de gradaie.

4.8. Sabaki (Deplasri)


spune ca, daca n-ar fi mereu in micare, Se Universul s-ar prbui in el insusi. Micarea nu este numai o componenta a Universului, ci si o expresie a vieii si un simbol al libertii. De aceea zilnic trebuie sa ne micm, sa naintam puin pe calea miestriei. Un om este mobil daca este capabil sa-si schimbe poziia corpului in spaiu, sau pe plan spiritual-punctul de vedere, la voina sa sau cind situaia o cere. Intre agresor si cel care se apar exista un cimp de aciune al forelor. Voina si manevrele unuia sint ndreptate mpotriva celuilalt. Agresorul isi poate insa exprima inten iile numai prin mijloace corporale si tehnice; el este deci legat de legile fizicii, este limitat in timp si spaiu. Distantele relativ mari la care se in oamenii unul de altul nu permit de obicei un atac direct, fizic sau spiritual. Un agresor decis va trebui prin urmare sa se deplaseze pentru a ajunge la o distanta corespunztoare fata de victima. De obicei in aceasta faza a confruntrii cel ce se apar are inca timp sa aleaga.EI poate intimpina atacul fie cu un contraatac (Irimi) fie printr-o micare de preluare (Tenkan) prin care poate ajunge intr-o poziie favorabila, sau poate reface distanta protectoare. In orice caz ap rarea se bazeaz tot pe o deplasare. Prin deplasare (Sabaki) se intelege o schimbare a pozi iei centrului corpului (Hara) in direc ie

28

Calea Armoniei

orizontala. Proiecia pe sol a centrului de greutate a corpului descrie in acest caz linii curbe, mai rar drepte. Impulsul pornit din Hara lui Nage si transmis prin Tekatana serve te la dezechilibrarea sau influenarea micrii lui Uke. Daca intensitatea, direcia si punctul de sprijin al impulsului sint corect si intuitiv armonios aplicate si la momentul oportun, atunci Nage si-a folosit corect posibilitile de aprare. Micrile corpului sint si un mijloc de expresie al unor stri sufleteti precum si a unor atitudini fizice. Prin micri adecvate se poate determina un agresor, mai ales nehotarit, sa renune la atac. Pstrarea echilibrului static si dinamic depinde in mare msura de o corecta deplasare. Numai daca Nage isi pstreaz "Centrul" in orice faza de aciune sau de repaus, poate sa dispun de toate forele sale interne si externe dup propria sa voina. De aici principiul "Aikido nseamn micare" care trebuie inteles si aplicat de elevi. In cazul unui atac real scopul deplasrii celui ce se apar este evitarea forei atacului (prin ieirea de pe direcia sa de aciune) astfel incit sa se ajung intr-o poziie convenabila pentru executarea unui procedeu de aprare (prin amplasarea in centrul for elor ce apar si de preferin a in spatele adversarului). Cine prive te doi elevi avansa i cum isi "coordoneaz forele", are impresia ca dup primul contact ei ramin legai printr-o fringhie invizibila care-i silete sa se mite in continuare numai mpreuna. In realitate Nage a preluat si completat armonios atacul puternic al lui Uke, l-a deviat si l-a intors mpotriva lui, sau l-a neutralizat. Doborirea agresorului nu este opera unor forte exterioare, ci las impresia ca atacul agresorului s-a distrus singur, iar Nage a avut numai rolul unui catalizator, a crui prezenta este suficienta pentru declanarea procesului de neutralizare. In cursul antrenamentelor, nceptorii vor practica exerciiile cu deplasri de baza, in care Centrul (Hara) se mica in plan orizontal la distanta constanta de sol. Picioarele aluneca de-a lungul saltelei, iar proiecia centrului de greutate trebuie sa ramina mereu in interiorul poligonului de sprijin format de tlpile picioarelor. Aceste reguli de baza se respecta si in orice alta forma de deplasare: cu pa i (Ashi-Sabaki) sau cu rotirea corpului (Tai-Sabaki), asigurind elevului posibilitatea de variaie a micrilor, sigurana in orice faza, schimbarea vitezei si direciei de micare, aplicarea principiului complementaritii atacului.

Nu trebuie uitat ca agresorul are in cazul conflictului toate avantajele: el s-a pregtit spiritual, el a ales locul si momentul pentru actiune.lntrucit atacurile contravin spiritului Aikido-ului, Nage nu va reaciona prea devreme (atac preventiv), ci numai mpotriva unui atac angajat clar. Pentru aceasta sint necesare, in afara de intuiie si echilibru interior, unele caliti fizice si in'primul rind capacitatea de deplasare adecvata. Prin Aikido se dezvolta sigurana si posibilitatea de aprare contra oricrui atac, chiar prin surprindere. Pentru nsuirea formelor de baza ale deplasrii, elevul trebuie mai intii sa se goleasc spiritual, sa se ntoarc la origini. Asta nseamn sa redevin copil, sa uite experiena de o viata cu mersul obinuit. Corpul trebuie sa fie gata sa primeasc noi deprinderi fr a le mai-pstra pe cele vechi. nsuirea tehnicii Aikido nu se poate face decit cu participare interioara. Cine executa exerciiile mecanic, cu gindul in alta parte, nu va avea succes.

Descrierea formelor de deplasare


Deplasarea corpului se poate face fie dup o linie dreapta, fie prin rotaie, fie printr-o combinaie a acestora doua. Ca regula generala, pasul trebuie sa fie uor si rapid, cu tlpile alunecind pe saltea, la o distanta foarte mica de aceasta. Se zice: cind peti talpa nu trebuie sa ating salteaua, dar daca in drum apare o hirtie ea trebuie atinsa ! Deplasarea in linie dreapta (Shintai) se poate face cu pai alternativi (Ayumi-ashi), cu pai adugai (Tsugi-ashi), sau printr-o combinaie a acestora. Paii alternativi reprezint mersul normal, in care, pe rind, fiecare picior ajunge naintea celuilalt. Acetia pot fi normali sau ncruciai. Paii normali apar cind corpul se rotete in armonie cu piciorul din fata, astfel ca la fiecare pas o alta partea corpului (sting/dreapta) este ndreptata nainte. La paii ncruciai, orientare a corpului nu se schimba. Paii ncruciai pot fi executai cu piciorul ncruciat prin fata sau prin spatele piciorului de sprijin. Paii adugai (Tsugi-ashi) constau in deplasarea piciorului din fata, urmata de aducerea celui din spate ling el, astfel ca tot acelai picior ramine nainte. Spre deosebire de mersul obinuit deplasarea in Aikido se face pornind micarea din Hara, cu genunchii flexati, cu corpul meninut la aceeai inaltime, fr oscilaia verticala a umerilor. Deplasarea circulara (Tai-Sabaki) este de departe cea mai importanta forma de deplasare in Aikido si are doua forme de baza: pivotarea si rsucirea.

Elementele de baza

29

Pivotarea consta in rotirea corpului mentinind ambele tlpi pe locul lor, rotindu-le pe virfuri. Pivotarea poate fi fcuta la 90 grade sau la 180 grade. Rsucirea consta in rotirea corpului folosind un picior drept sprijin, celalalt miscindu-se inainte sau inapoi in jurul celui de sprijin. Rsucirea la 180 de grade in afara se face cu un pas (Tai-Sabaki pe un pas), iar spre direcia piciorului de sprijin cu doi pai. Toate deplasrile trebuie pornite din Hara si exersate cu rbdare si perseverenta, fie in forme simple, fie combinate, pentru atingerea urmtoarelor scopuri: devierea unui atac puternic; p strarea distantei corecte; ajungerea si meninerea in centrul de rotaie al forelor ce apar;conducerea sigura a partenerului (Uke). De o mare importanta pentru aceasta ultima preocupare este grija plasrii greutii corpului, mereu pe piciorul din fata, mai ales la sfirsitul deplasrii. Trebuie din nou reamintit faptul ca agresorul se poate deplasa fr nici o ngrdire, in timp ce Nage este preocupat mereu de pstrarea distantei potrivite (Ma-ai) fata de atacant. Capacitatea necesara de reacie pentru a putea rezolva aceste probleme in timpul cel mai scurt se dezvolta prin exersarea deplasrilor mpreuna cu un partener, dar si prin exersarea procedeelor. Deplasrile se exerseaz in linie de-a lungul saltelei.

micarea lui Uke, silind-o sa devieze, sa se accelereze sau sa se frineze. Procedeele de Aikido se practica de doi sau mai muli parteneri care preiau pe rind rolurile de Nage (cel care- se apar si arunca) si de Uke (cel care ataca si cade). Aceasta presupune ca to i participanii stapinesc bine tehnica cderilor, cel puin pentru a evita accidentrile. Sa nu uitam ca unui om obinuit ii este greu sa cada. El evita sa-si piard echilibrul, pentru ca astfel pierde controlul asupra corpului si de cele mai multe ori se accidenteaz. De aceea la incepatorii virstnici, bunvoina si sirguinta nu sint suficiente pentru a invata sa cada. Atitudinea si comportarea "normala" practicate timp de o viata sint adine ancorate in subcontient. In aceste cazuri, elevii si instructorii vor trebui sa consume mult timp si rbdare cu exersarea susinuta a exercitiilor de cdere. Stapinirea tehnicii cderilor ajuta nu numai la creterea siguranei elevilor, ci are si o mare importanta pentru progresul lor pe Cale (Do). Numai cel ce este in stare sa cada incontient si corect dup ce i s-a aplicat un procedeu dur, poate fi suficient de relaxat si sigur pentru a se putea preocupa de studiul Aikido, fr sa fie terorizat de ideeacaderii. Daca elevii tiu sa cada, antrenamentele devin o plcere pentru toata lumea, pentru ca dispar ncordrile musculare si reinerile spiritului legate de abaterea de la "poziia verticala". Importanta stapinirii tehnicii cderilor este relevata si de faptul ca la examenele pentru centuri colorate, execuia cderilor se noteaz distinct. Se recomanda ca elevii pina la 3 Kyu sa exerseze cderile circa 25% din durata antrenamentului, iar cei pina la 2 Kyu circa 15% din timp.

4.9.Ukemi (Cderi)
viata adevrata are necazuri si bucurii, cderi Osi ridic ri. Numai cine nu p e te nu se impiedica niciodat. Cderea nu este o infringere daca tii sa te ridici. In timpul antrenamentelor de Aikido, pe parcursul execuiei diferitelor tehnici de atac si autoaprare se creaza un sistem de forte care pornesc de la agresor, acioneaz asupra celui ce se apar si se intorc inapoi la agresor. Pentru aprare prima urgenta o constituie separarea spiritului ru intenionat al agresorului (elementul de comanda) de corpul sau care executa (elementul de execuie), astfel incit agresorul sa nu-si poat pune in practica inteniile. Aceasta separare se poate realiza printr-o dezechilibrare (o forma de neutralizare trectoare) ca pregtire pentru execuia in continuare a unui procedeu de aruncare sau de fixare. In Aikido orice aciune de aprare pornete dintr-o mi care a lui Nage care influen eaz

Formele de baza ale cderilor


Tehnica cderii din Aikido urmrete doua scopuri: siguran a celui care cade(evitarea accidentrilor) si revenirea lui intr-o poziie buna pentru continuarea luptei (Kamae). Energia unui corp omenesc pus in micare de un procedeu de Aikido poate fi disipat in doua feluri: incet (pe o cursa lunga), sau repede (pe o cursa scurta). Cele doua feluri de frinare a micrii se aplica in doua forme de cdere: a) cu amortizare prin rostogolirea inainte (Mae-Ukemi) sau inapoi (Ushiro-Ukemi); acestea sint cderi elastice, moi, care se recomanda a fi utilizate cu precdere; b) cu amortizare prin lovire, sau cderea libera inainte si lateral (Yoko-Ukemi); acestea sint cderi dure, tari, identice cu cele folosite in Judo, urmarindu-se repartizarea energiei de ciocnire pe

30

Calea Armoniei

o suprafaa cit mai mare, de contact a corpului cu solul si o amortizare preliminar prin btaie pe sol cu un bra (la Yoko - Ukemi) sau cu doua brae (la Ushiro - Ukemi). Acest fel de cdere nu este de dorit din cauza solicitrii mari a coloanei vertebrale si a musculaturii ntregului corp, zdruncin rii frecvente a capului si a altor organe, faptului ca, spre deosebire de cderea prin rostogolire care este curgtoare, cderea libera inseamna o oprire a micrii de care poate profita adversarul. Din pcate, cderea libera sau "cu btaie" nu poate fi evitata in cazurile cind procedeul de aprare este executat exploziv, cind Nage isi amplifica foarte mult Ki-ul printr-o pirghie sau apsare pe un punct nervos dureros, cind faza de zbor din c derea lui Uke este prea puternic condusa de Nage. Pentru nvarea acestei forme de cdere sint necesare multe eforturi, deoarece coordonarea ntregului corp, respectiv, trecerea de la micarea relaxata specifica exercitiilor de Aikido, la starea de ncordare si lovire exploziva trebuie realizata intr-o fraciune de secunda si la momentul potrivit. Toate c derile se termina prin revenirea in picioare cu fata spre locul de pornire (spre adversar) cu luarea poziiei de garda (Kamae) si Ki-ul ndreptat spre nainte. Toate cderile se exerseaz si pe dreapta si pe sting. In timpul cderilor, partite vitale ale corpului (capul, ira spinrii) trebuie protejate de contactul cu solul. In timpul cderii prin rostogolire corpul trebuie sa ia forma unei sfere, iar revenirea (ridicarea) in picioare sa se fac folosind energia micrii. In acest scop cderea trebuie fcuta fr reinere (frica). In timpul cderilor picioarele ramin ndoite si adunate in interiorul sferei, pentru a nu mpiedica rostogolirea si ridicarea in picioare.

Ushiro - Ukemi ( cderea napoi)


La nceput se invata si se exerseaz cderea de jos. Pornind din aceeai poziie de Hidari Kamae, elevul cade pe spate retragind si indoind piciorul drept sub corp astfel incit acesta sa funcioneze ca un amortizor evitind izbirea corpului de sol. Se ruleaz apoi soldul drept, diagonala spatelui, omoplatul sting, umrul sting, sprijin cu braul sting pe sol si revenirea in picioare cu piciorul drept inainte in Migi Kamae. Dup nsuirea cderii de jos urmeaz cderea napoi din picioare. Revenirea in picioare se produce ca si cum corpul ar fi tras ctre cer. Instructorul poate verifica stabilitatea elevului, impiedicindu-l sa se ridice. La aceasta proba elevul trebuie sa 'treac" prin orice obstacol si sa ajung in Kamae.

Cderile cu amortizare prin lovire


Sint cunoscute de la Judo si sint descrise pe larg in numeroase crti (vezi 2.1, 2.2, 2.3 din bibliografie). Chiar daca nu poate fi evitata, cderea libera trebuie transformata cit mai mult intr-o cdere rostogolita, scopul fiind ridicarea cit mai repede in picioare in Kamae, pentru continuarea luptei. Aikidoka trebuie sa evite cu orice pre sa ramina intins pe saltea dup cdere. Se atrage atenia ca a ramine, chiar si foarte puin timp, intins pe saltea, prezint un pericol deosebit pentru elev. Cderea libera sau fr sprijin pe sol, este scoal superioara a cderilor si ea trebuie nsuit de orice elev avansat. In acest caz corpul ia contact violent cu solul, si impactul poate fi amortizat printr-o lovitura puternica si scurta in sol cu braul, in scopul de a descarc rapid o parte din greutatea corpului in cdere ctre pamint. Lovitura se executa cu Tekatana, si este urmata de rostogolire inainte sau lateral. Cderea libera necesita un corp antrenat si un subcontient educat, de aceea se exerseaz numai cu elevii peste Kyu 3, cu vechime peste 1 an. Dificultatea care apare la nsuirea cderii fr sprijin, este legata de reflexul insusit de elevi la cderea rostogolita, de a se ghemui in timpul cderii, in timp ce acum fazele sint mai numeroase si se deruleaz intr-un interval mai scurt: corpul drept (pornire-Kamae) - corpul ghemuit (bataie)corpul intins (contact cu salteaua) - corpul ghemuit (rostogolire) - corpul drept (terminare - Kamae). La examinarea pentru Kyu 2 se cere demonstrarea urm toarelor forme de c dere libera: - Rostogolirea inainte din micare, cu faza de zbor fr sprijin (contact) cu salteaua ;

Mae-Ukemi (cderea inainte)


Presupunind ca elevul se afla in Hidari Kamae, cderea inainte se desfoar astfel : elevul se rostogolete spre inainte luind contact cu solul prin sabia miinii stingi apoi va rula pe sol cu braul sting, umrul sting, omoplatul sting, va rula in continuare pe diagonala spatelui, pe soldul drept, pe piciorul drept pe care se si ridica in final in poziie verticala odat cu rsucirea cu 180 grade ctre direcia din care a pornit cderea. Picioarele trebuie strinse, tot corpul se face ghem. Brbia trebuie apsata mult in piept, iar capul nu trebuie sa ating salteaua. Corpul trebuie sa se rostogoleasc ca o bila, fr a se ciocni cu salteaua. La nceput se invata cderea de jos (din stind in Za pe saltea), si doar dup obisnuirea elevului cu senzaia de rostogolire, se trece la cderea din picioare.

Elementele de baza

31

- Rostogolire inapoi din micare, fr vizibilitate si fr contactul genunchilor cu salteaua ; - Cdere libera laterala, din stind ; - Cdere libera laterala peste o mina inuta de partener, fr sprijin pe Tekatana.

grupelor cu elevi de diverse nivele se formeaz o subgrupa de incepatori, care, sub conducerea unui elev avansat, executa programul de cderi in timp ce restul elevilor se ocupa de studiul procedeelor. O alta problema a lec iilor cu incepatori o constituie pericolul de plictiseala si dezinteres care poate apare la elevi din cauza programului de studiu foarte simplu (si uneori anost). Instructorul trebuie sa se strduiasc sa prezinte elemente tehnice intr-o forma mai variata si atrgtoare, cu multe exerciii pentru imbunatatirea condiiei fizice generale si a echilibrului. Sigur ca este vorba de o sarcina dificila, de aici si principiul "Cei mai buni instructori pentru cei mai slabi elevi /". Jocurile cu elemente de dezechilibrare reciproca dau bune rezultate, dar trebuie avut grija ca antrenamentul sa nu degenereze in competiii de fora. Acest lucru ar dauna elevilor pentru ca i-ar ndeprta de spiritul Aikido si ar putea duce la accidentri. La nceput se practica rostogoliri cu capul cit mai aproape de sol, deci pornirea si terminarea cderii se face in genunchi. Pe msura ce elevii se obinuiesc cu rostogolirile, se trece la cderile din picioare cu sprijin pe mina, apoi la cele fr sprijin (cu miinile blocate), apoi la cele peste un obstacol (elev, banca, etc.) cu nlime si lungime variabila. Orice greeala fcuta sau nsuit in perioada de nceput se corecteza cu mare greutate mai tirziu. Exemple de astfel de greeli sint : neexersarea cderilor pe ambele pri si nementinerea brbiei lipita de piept. Instructorul trebuie sa urmreasc cu atenie si sa ndrume individual pe fiecare elev, sa laude strduina sa . Elevul trebuie sa inteleaga ca str duin a sa este mai importanta decit succesul. Instructorul trebuie sa sesizeze limitele fiecrui elev si sa-l stimuleze mereu peste ele, dar nu peste limitele celor mai dotai! lata citeva exerciii folositoare pentru nsuirea cderilor: > > > > > Cderea imediata la semnal; Diferite c deri nl n uite executate f r ntrerupere si fr oprire in Kamae ; Accelerarea celui care cade, printr-un impuls dat de partener; C deri cu limitarea libert ii de mi care (condus de partener cu miinile la centura); C deri pe partea inversa (ex.cu sprijin pe Tekatana dreapta din poziia cu piciorul sting in fata); Cderi cu ochii inchisi (legat la ochi) sau dup o schimbare de direcie (o pirueta peste 180 grade) Combinaii: cdere + Tai-sabaki.

Cderea in Randori.
Exista procedee care determina o cdere foarte solicitanta pentru Uke. Acestea trebuie exersate atit pentru nsu irea procedeului,cit si pentru perfecionarea tehnicii de cdere. Intrucit intensitatea aprrii depinde de tria atacului, la atacurile puternice (lovituri sau atacuri cu arme) solicitarea prin cderea lui Uke este deosebit de mare. Miestria stapinirii cderilor se arata in Randori (lupta libera). Uke trebuie sa atace liber si variat, ceea ce conduce la cderi variate si rapide, iar Nage nu are timp sa protejeze partenerul la fel cum o face in cazul exercitiilor curente. De aceea Randori se face numai cu un Uke de nivel suficient de ridicat ca sa nu aib frica de cdere, si care sa se poat concentra asupra atacului, fr teama de urmri. Renunarea de buna voie la stabilitate pentru a cdea, are si o semnificaie morala valoroasa. Se dovedete astfel capacitatea de "golire" interioara, pentru a fi gata de ntoarcere la poziia iniiala stabila.

Recomandri pentru antrenamente.


Omul este obinuit sa se simt in echilibru stabil atunci cind sta in picioare. Daca nu are pregtirea necesara orice dezechilibrare ii produce instantaneu contracii fizice si psihice nsoite de frica. De aceea, la nceputul invatarii cderilor oamenii au de invins o bariera psihologica. Din contradicia intre dorina de a invata Aikido si frica de cderi, apar tensiuni nervoase. In aceste perioade dificile, elevii trebuie sa simt ajutorul profesorului, pentru a cistiga ncrederea in sine. Gradul de dificultate al exercitiilor trebuie bine adaptat specificului si posibilitilor elevilor. Nu trebuie mers prea repede, pentru ca progresul va fi incet ! Exerciiile sub forma de jocuri sint foarte indicate deoarece destind spiritele si relaxeaz corpul. Cderile constituie partea obligatorie a oricrui antrenament de Aikido indiferent de nivelul elevilor. Exerciiile de cdere se efectueaz insa dup programul de nclzire, cind toate articulaiile si muchii sint deja intr-o buna stare de funcionare, pentru a se evita orice accidentare. Deoarece incepatorii exerseaz cderile un timp mai lung decit cei avansai, la antrenamentele

> >

32

Calea Armoniei

4.10. Respiraia
fiziologic al respiraiei are pentru viata o Actul importanta mai mare decit se apreciaz la prima vedere. In Aikido ajungem, cu timpul, sa nelegem si alte aspecte ale respiraiei pe care omul obinuit nu are cum sa le cunoasc. In afara de legtura evidenta ce exista intre respiraie oxigenarea esuturilor - sntate - vitalitate, in Aikido descoperim legtura dintre respiraie si Ki, dintre respiraie si micare, aa cum s-a artat la cap. 3.1. Preocuparea oamenilor, a speciali tilor de diverse meserii fata de problema respiraiei este pe de o parte foarte veche (yoghinii), iar pe de alta parte foarte actuala, a a cum rezulta si din numeroase crti, dintre care citam numai doua in bibliografie [ 2.6 si 2.8.]. in cuie ce urmeaz vom prezenta doar citeva sfaturi si exerci ii din bogata experien a a Aikido-ului privind respiraia. Se respira numai pe nas, cu gura inchisa si cu dosul virfului limbii uor apsat pe cerul gurii sau pe partea din spate a dinilor de sus. In acest sens circula urmtoarea vorba : "respiraia pe gura este ca mincatul pe nas". Respira ia se face mai ales abdominal. La inspiraie se extinde (umfla) abdomenul tragindu-se aerul pina in partea de jos a menuiui, c tre Centru, iar la expira ie abdomenul se relaxeaz. Actul respirator se va organiza si concentra intotdeauna ctre Centru (Seika-no-rtten). Pentru coordonarea respira iei cu mi c rile corpului se recomanda urmtoarele: se inspira cind braele se ridica, se desfac, se trag, se retrag si se expira cind braele se coboar, se apropie, se mpinge, se lovete. Respiraia nu trebuie forat sa se adapteze la mi c ri. Mi carea trebuie sa urmreasc ritmul respiraiei si nu invers.Niciodat respiraia nu trebuie forat. Funciile corpului omenesc sint atit de perfect armonizate, incit oricind, cantitatea de oxigen adusa de sistemul cardiovascular de la sistemul respirator corespunde necesarului de oxigen pentru celulele corpului. Sint doua efecte principale, neplcute, produse de o respiraie forat, nenaturala : a) Hiperventilatia - produsa de o respiraie foarte adinca si rara, care duce la o scdere a coninutului de bioxid de carbon din singe si in continuare la o dereglare biochimica a echilibrului acizi/baze din corp; b) Hipoventilatia - produsa de o respiraie forat,

superficiala si rapida, care duce la o scdere a coninutului de oxigen din singe. In ambele cazuri se deregleaz echilibrul corect dintre oxigen si bioxidul de carbon, care trebuie pstrat pentru funcionarea normala a corpului omenesc. Acest dezechilibru biochimic duce la o lipsa de oxigen in creier, fapt ce produce ameeli, sl biciune si, uneori, tremurul miinilor si picioarelor.

Exerciiul de respiraie pregtitoare


Acest exerciiu se face nainte de antrenament. Poziia iniiala in picioare, cu tlpile deprtate la limea umerilor, cu ochii intredeschisi, cu braele si degetele atirnind relaxat. Se incepe cu inspiraia pe nas, simultan cu ridicarea pe virful picioarelor si stringerea pumnilor. Cind se termina inspiraia, se coboar pumnii, se las jos calciiele si se contracta Hara : se sta aa cam 5 secunde. Apoi se expira pe nas, simultan cu desfacerea pumnilor si miscind palmele ca si cind am vrea sa apsam pamintul cu ele. La sfirsitul expiraiei care dureaz cam 10 secunde, se ncordeaz din nou Hara si se trece in poziia iniiala, dup care se reia ciclul. Un numr de 5-6 respiraii complete este suficient pentru aerisirea plaminilor si oxigenarea organismului in vederea efortului ce urmeaz.

Exerciiul de respiraie "Misogi"


Acest exerciiu, folosit de multa vreme in Japonia cu rezultate excelente, asigura pe ling o buna ventilare a plaminilor si concentrarea mentala .necesara diferitelor situaii speciale. Aceasta respiraie este deosebit de eficace in reglarea funciunilor interne ale organismului. Poziia iniiala: in Za, cu ochii nchii, cu Ki-ul concentrat in Ha'ra (Seika-no-itten). Se incepe cu o expiraie pe gura, lung si linitit; corpul se poate apleca puin ; durata acestei expiraii este de 20 secunde la nceptori si 40 secunde la avansai. Cind credei ca ai terminat aerul, forai o ultima expiraie printr-o tuse uoara. uvoiul de aer expirat se ndreapt spre un punct situat pe Tatami, la circa 1-1,5m in fata. Dup terminarea expiraiei se inchide gura, se ateapt 1-2 secunde apoi se incepe inspira ia pe nas. uvoiul de aer se ndreapt imaginar spre cretetul capului, nu spre plamini. Inspiraia dureaz 10-25 secunde si se tremina cu o micare forat de tragere a aerului, inversa tusei. Dup terminarea inspira iei se coboar aerul in Hara si se face o pauza de circa 10 secunde. Apoi se repeta ciclul expiraie inspiraie - reinere de cite ori vrei. Un ciclu dureaz

Elementele de baza

33

aproximativ 40 de secunde la nceptori si peste un minut la cei avansai. Exerci iul se poate face si in timpul antrenamentelor, dar noi recomandam ca acest exerci iu de respira ie sa se fac in afara

antrenamentului, in linite si fr spectatori. Se recomanda o repriza de 15 minute nainte de culcare si o alta repriza de Misogi imediat dup deteptare, dimineaa.

Tehnica Aikido 35

Capitolul 5

Tehnica Aikido

capitolele precedente am prezentat ideile de In baza, principiile fr a cror cunoatere si mai ales nelegere nu se poate face Aikido, nici mcar superficial. Dar n elegerea mentala a tuturor acestor principii, nu este de nici un folos daca nu se nsuete si capacitatea de a le aplica in practica. Primul pas in acest scop este sa aplicam principiile in cursul antrenamentelor de Aikido, urmrind ca ele sa ptrund in subcontient pina ce devin o parte integranta a personalitii. Ajuns in acest stadiu, elevul poate apoi sa le foloseasc incontient si fr efort in situaii reale. Urmrim deci sa dezvoltam, cu alte cuvinte, o stare de spirit, un mod de a fi Care sint aceste tehnici, cum se exerseaz ele pe Tatami vom studia in capitolele urmtoare, in care sint descrise diversele procedee de lupta, tratate ca aplicaii ale principiilor de baza din Aikido si ca ansambluri de elemente componente ale Artei. Lista procedeelor prezentate in aceasta carte nu este completa deoarece in Aikido sint sute de tehnici distincte, iar daca luam in consideraie si variantele Irimi si Tenkan ale fiecruia, precum si combinaiile posibile, ajungem la citeva mii. Am considerat ca o descriere amnunita a tuturor acestor procedee ar fi inutila dat fiind num rul

imens de combinaii si mai ales pentru faptul ca nu numrul procedeelor este ceea ce intereseaz ci mai ales "nelegerea" principiilor Aikido. Am preferat deci sa prezentam numai elementele si procedeele din programa de examinare pentru gradaii insistind in special asupra senzaiei (cuvint cheie in Aikido) care ar trebui sa nsoeasc execu ia lor si care ar trebui dezvoltata prin practicarea lor. Aceste procedee reprezint un material suficient de bogat pentru studiul primilor ani de practicare a Aikido si cunoa terea lor satisfctoare constituie o baza solida pentru studiul ulterior. Este bine sa precizam de la nceput, pentru a nu da natere la iluzii, ca Aikido nu poate fi nvat din crti. Studierea Aikido-ului fr un profesor, nu numai ca nu este recomandabila dar poate fi chiar periculoasa. Cartea de fata dorete sa fie doar o introducere in Arta Armoniei, o prezentare a ideilor de baza si un manual general pentru elevi si instructori. In practica Artelor Mariale este mai bine sa nu tii nimic, decit sa cunoti superficial procedeele de lupta, pentru ca acest fel de tiina nu face decit sa- ti dea un fals sentiment de sigurana, deosebit de periculos uneori. Este deci necesar ca nainte de a trece la descrierea procedeelor, sa spunem

36

Calea Armoniei

citeva cuvinte despre spiritul in care trebuie fcut antrenamentul pentru ca el sa-si ating scopul. Execuia oricrei micri din Aikido implica intr-o anume msura toate principiile de baza si daca putem stapini principiile, toate procedeele vin de la sine. De fapt cel care poate executa perfect un singur procedeu, a depit simpla tehnica pentru ca mi c rile sale sint Aikido. Deci nu este important ce procedeu se exerseaz ci cum se executa. In principiu nu exista unele procedee pentru elevii nceptori si alte procedee pentru elevii avansai, ci numai procedee executate fie ca un nceptor, fie ca un avansat sau ca un maestru. Variaiile si execuiile fanteziste ale procedeelor sint numai o chestiune de virtuozitate. Unele din variante sint foarte complicate si spectaculoase; dar pentru nceput, cea mai buna cale de a progresa este sa te limitezi numai la repetarea procedeelor de baza pina ajungi sa le execui instinctiv. Procedeele de baza reprezint abecedarul Aikido si trebuie nvate la fel cum invata un copil sa scrie. La nceput, copilul este atent la fiecare litera si se muncete sa o deseneze corect ; cu ncetul si odat cu practica, scrierea devine un proces incontient si spontan ; scrierea devine din ce in ce mai personala si apoi unica. Literele isi pierd din nelesul lor individual si devin un mijloc de exprimare a ideilor, ajungindu-se pina la urma acolo unde trebuie, ca ideea exprimata in scris este mai importanta decit scrisul in sine (asta nu este o scuza sa scriem urit). Majoritatea procedeelor artate se pot executa fie in varianta Irimi, fie in varianta Tenkan, dar nu se descriu ambele variante decit daca este necesar pentru clarificarea unui anume amnunt. Toate procedeele se pot folosi mpotriva celor mai diverse atacuri. Alegerea atacurilor pentru procedeele artate s-a fcut la intimplare. Pentru a putea descrie un procedeu, el a fost descompus in diverse p r i componente, dar in practica ansamblul procedeului trebuie executat dintr-o singura micare, continua de la nceput pina la sfirsit. Toate procedeele se pot executa si din genunchi, cu partenerul in picioare (Hamni-hantachi-waza) sau cu partenerul in genunchi (Suwari-waza).

intens si pe care le utilizeaz in orice situaie. La o analiza superficiala a procedeelor de Aikido, se poate ajunge uor la impresia falsa ca ele ar fi numai elemente cu mica valoare proprie, componente ale unui ansamblu superior, care acela ar fi cu adevrat important. Cei care practica cu credina si sinceritate Aikido tiu, fr nici o ndoiala, ca si intr-un singur procedeu de Aikido, se poate descoperi AIKIDO. Daca este corect executat, fiecare procedeu exprima, prin intermediul limbajului corpului, toate principiile spirituale s! filozofice ale ntregii metode (Cai). O-Sensei Morihei Uyeshiba sublinia acest adevr prin aceea ca acorda elevilor gradele cele mai inalte, dup modul cum executau aceleai doua procedee : Irimi-Nage si Ude-Osae. Programa analitica propusa de noi pentru nsuirea tehnicii Aikido, conine doar 13 procedee de aruncare si 5 procedee de fixare, adic numai procedeele eseniale, astfel ca se respecta criteriul mai sus amintit. Prin acest program relativ restrins nu se limiteaz deloc posibilitile de folosire ale Aikido- ului, deoarece prin variantele lor si prin execu iile Irimi si Tenkan, procedeele respective pot fi practicate intr-o infinitate de forme. Instructorul poate deci sa-l conduc pe elev spre acelai tel pe o mulime de drumuri! O mare importanta practica o are faptul ca fiecare procedeu din Aikido poate fi aplicat contra celor mai diferite atacuri, dup ce se efectueaz o micare pregtitoare corespunztoare (Sabaki). In programa analitica, pentru simplitate, s-a realizat o standardizare a atacurilor, pentru structurarea invatarii si uurarea examinrilor. Aceasta clasificare didactica a atacurilor este prezentata in anexa 1. Citeva lmuriri suplimentare: prinderea unei miini (Katate-Tori) se poate executa in varianta directa (Ai-Hanmi) sau inversa (Gyaku-Hanmi). Lovitura directa (Shomen-Tsuki) poate fi ndreptata asupra zonei superioare (Jodan), mijlocii (Chudan) sau inferioare (Gedan) a corpului adversarului. Importanta distantei corecte (Ma-ai) dintre parteneri a fost lmurit in cap.4.4. Orice lupttor experimentat se va plasa instinctiv la distanta corespunztoare execuiei atacului sau aprrii pe care o va aplica. Aceasta distanta depinde de procedeu, de arma folosita, de viteza si de muli ali factori. In execuiile unui Aikidoka incepator lipsete sim ul distantei corecte. Din acest motiv, la antrenamentul nceptorilor distanta corecta se reafeeaza cu grija, prin aceea ca Nage se las atacat (prins). Executarea procedeului de aprare

5.1. Tehnicile de baza - Generaliti


este nici un secret ca un sistem de tehnici de Nu autoaprare este cu atit mai eficient cu cit este mai simplu si are mai puine procedee. Lupttorii de performanta tiu asta din proprie experiena si, in consecina, ei se limiteaz la un numr mic de procedee simple si eficiente pe care le studiaz

Tehnica Alkido

37

este uurata de aceasta poziie statica de atac (didactica). Un procedeu poate fi aplicat in maximum 24 de variante, rezultind din combinarea urmtoarelor alternative ale: a) poziiei iniiale: Ai-Hanmi sau Gyaku-Hanmi; b) prtii corpului: sting (Hldari) sau dreapta (Migi); c) principiului de execuie: Irimi sau Tenkan; d) pozi iei lui Uke si Nage : ambii in picioare (Tachi-Waza); ambii in genunchi (Suwari-Waza); Uke in picioare si Nage in genunchi (Hanmi-HantacW-Waza). In carte sint artate un numr suficient de procedee din programa analitica, pentru a putea capt o imagine clara asupra modului de lucru si al utilizrii lor. La examinarea de gradaie, fiecare procedeu desemnat de comisie trebuie executat intr-o varietate cit mai mare de poziii exemplificind diferite principii. Poziia iniiala statica, admisa pentru nceptori din motive pedagogice, trebuie depita cit mai repede dup ce s-a obinut efectul de nvare urmrit, deoarece nu este asemntoare realitii si contravine principiilor de baza ale Aikido-ului. Daca se continua prea mult cu folosirea formei statice, se oprete progresul elevului si apar ncordri spirituale si fizice. In plus, forma aceasta de execuie nu se poate folosi in cazul atacurilor din micare sau de la semidistanta. Uneori, Nage reuete sa recunoasc atacul ce va urma, el are timp sa "gindeasca" aprarea in ceea ce privete mobilitatea interioara st cea exterioara, astfel ca poate lua o poziie sigura (Hidari sau Migi-Kamae) sau isi schimba plasamentul. Dar Nage poate fi surprins de atac intr-o poziie oarecare sau, in timpul unei micri, intr-o situaie dezechilibrata. In acest caz el trebuie sa se mi te intuitiv, imbunatatindu-si poziia sau locul prin Sabaki, astfel incit sa poat executa un procedeu de aprare. Am artat in capitolele anterioare ca atit Uke cit si Nage se strduiesc continuu sa se plaseze intr-o poziie favorabila inteniei lor. Nage reacioneaz la orice atac al lui Uke mai intii cu o micare de "primire" a atacului, care poate fi de preluare (Tenkan) sau de intrare (Irimi). In continuare aceasta faza a micrii se va numi "intrare". Ea poate dura numai o frac iune de secunda la Aikidoka avansai, sau poate fi prelungita mult la nceptori, dar inevitabil exista. Dup terminarea "intrrii", Nage si Uke se vor afla fie in poziia directa (Ai-Hanmi), fie in cea inversa (Gyaku-Hanmi). Procedeul de aprare care urmeaz intrrii poate fi

executat fie in forma pozitiva (Irimi), fie in negativa (Tenkan). In cazul atacurilor sau exercitiilor complicate, pentru antrenamentele elevilor avansai, Uke poate ataca alternativ cu micri de mpingere (plin) si tragere (gol). In concordanta cu principiul armoniei, Nage trebuie sa aplice intuitiv forma complementara, adic sa goleasc plinul (Tenkan) sau sa umple golul (Irimi). Contradicia iniiala dintre Uke si Nage dispare, ambii completjndu-se intr-un TOT in micare. La antrenamente se folosesc trei variante de execu ie a exercitiilor : rigida, elastica si curgtoare. In varianta rigida sau statica, Nage se gsete intr-o situaie voit dezavantajoasa : Uke ataca prin prindere avind iniiativa si superioritatea. Din aceasta prindere statica Nage trebuie sa se elibereze si, fr a opune rezistenta, sa-l conduc apoi pe Uke si in final sa-l fixeze. Variant?1 -r'"4^ HO exersare ii solicita la maxim pe Naor s obligatorie de antrenament varianta rigida, o manevra importanta este naintarea lui Nage cu un pas spre o parte a lui Uke, astfel ca sa-i poat conduce Ki-ul. Greeala frecventa in astfel de antrenamente este tragerea lui Uke de ctre Nage care-si retrage mina prinsa. In varianta elastica, corpul lui Nage deja este in micare cind Uke prinde. Lui Nage i se cere concentrarea asupra poziiei miinilor si picioarelor (luarea unei poziii corespunztoare celei a lui Uke), asupra rotirii soldurilor, asupra unghiului de impact al miinilor. In varianta curgtoare, Nage isi manevreaz corpul astfel ca atacul lui Uke sa alunece peste inta, prin rotire oblica si armonizarea Ki-ului. Aici este cazul sa facem o precizare in legatara cu rotunjirea micrilor din Aikido. In deii este o Arta Mariala "dura" care implica anihilarea oricrui atac violent cu ajutorul Ki-ului. Nu trebuie sa te adaptezi la atac prin rotiri largi, ci sa treci prin obstacol rotindu-ti soldurile. In teorie nici n-artrebui sa atingi miinile si picioarele lui Uke. Asta nu inseamna ca micarea este lipsita de; raza de rotire a corpului este foarte mica astfel ca durata rotirii este foarte scurta. Instructorul trebuie sa fie atent cu elevii pentru ca acetia sa nu sar treptele nvturii. Pentru elevi este mai u or sa exerseze varianta elastica deoarece la o viteza mica a atacului, micarea de aprare se face cu un efort mic. Insa la primul atac puternic un astfel de elev se pierde si nu se poate descurca.

38

Calea Armoniei

Procedeele din Aikido pot fi folosite, fr modific ri, pentru ap rarea eficace contra atacurilor cu arme albe. In carte se arata citeva exemple pentru informare, dar acest domeniu este rezervat, din multe cauze, elevilor avansai si nu poate fi tratat aici pe larg. Antrenamentele regulate si intensive pe Tatami condiioneaz nsuirea procedeelor. Ordinea de nv are a procedeelor este cea conform programei analitice, incepind cu Kyu 5 si terminind cu 1 Dan (anexa 1). Din pcate in majoritatea slilor de antrenament, grupele sint constituite din elevi cu nivel foarte variat, ceea ce pune multe probleme instructorilor. Se recomanda cu insistenta instructorilor sa propun elevilor un program de desfurare a lec iei, cit mai variat, alc tuit din: exerci ii pregtitoare mai simple - pentru tehnica mai complexa sau efort mai mare ce urmeaz; iruri de exerci ii metodice ; demonstra ii motivate ; expuneri (Mondo) - care sa completeze exerciiile de baza. La antrenamentul elevilor avansai, instructorul sau profesorul trebuie sa dea dovada de personalitate, competenta si capacitate de comunicare mai mari decit in cazul leciilor pentru nceptori. Se constata cu uimire ca elevii avansai si instructorii superiori dau dovada de o mai mare hrnicie si se antreneaz fizic cu mare intensitate, dei ne-am atepta ca la nivelul lor, accentul sa fie pus mai mult pe antrenamentul spiritual. Totui ei se mica mult si eficient, cu o sigurana si o vigoare de invidiat, executind procedee variate, adeseori neobinuite sau "inventate" pe loc, dar respectind cu strictee regulile si principiile de baza ale Aikido-ului. Personalitatea puternica a acestor maetri, se simte atit de "partenerii" lor, cit si de spectatori. Marii mae tri gindesc si fac totul conform principiilor de armonie reuind sa imbrace intr-o forma vizibila ideile inalte ale Aikido-ului. In Aikido ca si in alte domenii de activitate, are o mare importanta cutarea simplitii. Un instructor nu-i poate impresiona multa vreme pe elevi cu exerciii acrobatice sau procedee fanteziste care ii plac lui. Elevii isi dau repede seama ca acestea sint de fapt obstacole care mpiedica adevratul lor progres. Scopul Aikido-ului nu consta in colecionarea, clasificarea si ierarhizarea mereu altor procedee si exerciii, ci in stapinirea sigura si utilizarea multilaterala a coninutului sau important. Adevrata miestrie se manifesta prin Aiki-Nage (aruncarea prin armonie), acel procedeu perfect, care necesita o coordonare totala a spiritului si corpului celui ce se apar. Acesta completeaz pe

atacator cu atita armonie, incit, fr sa-l ating, ii determina sa cada numai datorita aciunii sale agresive. Procedeul Aiki-Nage ilustreaz de minune victoria dragostei si pcii asupra agresiunii si rutii.

5.2. ndrumri pentru nvarea tehnicii


practicarea procedeelor de Aikido descrise in La carte, se va tine seama de urmtoarele reguli de baza: In Aikido nu se ac ioneaz mpotriva partenerului, ci mpreuna cu el! Toate procedeele trebuie orientate spre respectarea acestui principiu fundamental al nonvidentei. Aprarea prin si cu Aikido nseamn sa-l aduci pe agresor la sentimente mai bune. Se intelege ca aprarea trebuie sa se nscrie in desfurarea naturala a mi c rilor, astfel incit partenerul sa nu se accidenteze. Micrile de aprare nefiziologice (nenaturale) nu numai ca deranjeaz desfurarea armonioasa a aciunii, dar pot provoac tensiuni si dorina de rzbunare, ducind la escaladarea violentei. Astfel de micri sint contrare scopului si principiilor Aikido-ului, respectiv iubirii si armoniei si nonviolentei. In timpul execuiei unui procedeu, trebuie lansate in direcia de micare (execuie) nu numai fora coordonata a respiraiei (Kokyu), ci si voina de a nvinge. In acest sens se atrage atenia ca o mare nsemntate o au : poziia (inuta) capului, a privirii si a corpului, acestea exprimind capacitatea de coordonare a Ki-ului celui ce se apar, precum si dorina de rezolvare pe cale panica a conflictului. In cazul unui atac iminent, nesigurana in alegerea principiilor de acionare si predispoziia spre compromis nu constituie calea potrivita pentru rezolvarea problemei, acestea fiind doar expresia slbiciunii si nesiguranei proprii. In astfel de situaie agresorul prinde curaj si devine mai insistent. Fora respiraiei (Kokyu) trebuie sa porneasc din Hara, sa curg prin Tekatana si sa se ndrepte ctre agresor (Uke), dar fr a se concentra exclusiv asupra acestuia. Respiraia lui Nage trebuie sa decurg normal, dar in mod inevitabil va trebui sa se adapteze desfurrii naturale a micrilor de atac si de aprare. Chiar in momentele de relaxare fizica, atenia interioara a unui Aikidoka trebuie sa ramina treaza, aceasta permitindu-i lui Nage sa fie gata sa treac fulgertor la starea de ncordare (micare) necesara rezolvrii unei situaii limita.

Tehnica Aikido

39

In Aikido, toate procedeele trebuie exersate si pe plan mental, deoarece numai printr-o participare totala - inclusiv interioara - se poate capt acea fora interioara ce ii permite unui Aikidoka sa reac ioneze intuitiv si corect la o situa ie neateptata. Sigurana si maturitatea se obin insa numai prin antrenamentul fizic intens si regulat. Trebuie sa alegi soluia realizabila, potrivita situaie!; in momentul atacului nu este loc pentru speculaii teoretice si discuii inutile. Fiecare elev constata prin experiena fizica directa, ca micrile complicate, savante, ii blocheaz Hara, in loc sa-i asigure libertatea necesara momentului, si aceasta ii face sa se rentoarc repede la simplitate. Plna la nivelul 3 Dan trebuie exersate mai mult micrile Irimi (pentru formarea curajului, a forei): dup acest nivel de pregtire se exerseaz micrile Tenkan (deoarece elevul s-a "copt" pentru ele). S-a constatat ca in Dojo-urile din Europa se invata prea repede eschivele. Japonezii critica acest lucru si evident c nu putem fi decit de acord cu aceasta. Asta nseamn ca elevul va invata sa eschiveze atacurile pe care inca nu le cunoate. Cunoaterea puterii si caracteristicilor atacului se poate face numai daca-l blochezi in mare msura pe agresor; normal este ca nceptorul sa fie clit, sa se obinuiasc cu durerea, deci sa execute procedeele in varianta Irimi. Arta Mariala trebuie sa asigure succesul in orice mprejurare, deci si acolo unde nu este loc pentru micrile necesare execuiei unei variante Tenkan, adic intr-un spaiu restrins, unde inevitabil, nu se poate lucra decit Irimi.

5.3. Citeva sfaturi pentru elevi.


Din experiena multor generaii de elevi, fie ei nceptori sau avansai, se pot retine urmtoarele recomandri: Scopul Aikido-ului nu consta in nsuirea perfecta a tehnicilor de au.oaparare, pentru ca, dup cum am mai spus, tehnicile sint doar un mijloc si nu un scop. Mai importanta pentru elev este educarea complexa, pentru ca acesta sa capete o personalitate echilibrata, naturala si puternica, astfel incit la nevoie sa poat rezolva eficient problemele ce-i apar in viata. Gindeste-te si acioneaz conform Principiilor Aikido, triete simplu si armonios, fii mereu atent la "Centrul" tu. Fiecare trebuie sa mearg singur pe Calea (Do) sa. Nu te insela cu gindul ca te vor purta alii in spate. Participa regulat la antrenamente si fii punctual.

Poarta-te cu btindete cu cei slabi, si fii atent fata de cei puternici. O fapta mica este mai valoroasa decit o vorba mare, aa ca mai bine acioneaz. Preuiete puinul si caut simplitatea, separa principiile si fii atent cu formele. Fii generos, hotarit si politicos. Antreneaza-te cu h rnicie si cu participare interioara (cu sinceritate). Cel mai bun partener este acel pe care ii ai la dispoziie. Ai grija de el, pentru ca nimeni nu poate invata Aikido singur. Invata regulile de baza ale Aikido : de micare (generale) ; procedeele (specifice) ; de respiraie ; de gindire ; de viata. In timpul antrenamentului urmrete aplicarea urmtoarelor idei principale: a) realizarea echilibrului, stabilitii si micrii corecte a corpului; b) aplica aceste principii: fr fora, fr graba, fr ntrerupere; - c) gindeste-te ca orice micare pe care o faci trebuie sa aib un rost si sa fie folositoare in lupta (autoaprare); d) aplica oricrei micri pe care o faci, regulile de respiraie corecta; *) ncearc sa-ti stapinesti si coordonezi cele trei centre importante:centrul de greutate, centrul Ki-ului (Seika-no-itten) si centrul gindirii, astfel ca ele sa se uneasc in acelai punct! Invata sa faci procedeele si pe partea sting si pe cea dreapta! Nu uita ca orice micare de aprare trebuie sa se desfoare dup o sfera dinamica, al crei centru este Nage, in timp ce adversarul (Uke) trebuie sa se mite pe suprafaa exterioara a acesteia! Indiferent cum ar fi deplasarea (inainte sau napoi) aciunea lui Nage trebuie sa fie mereu o impingere, niciodat o tragere! O tehnica incepe si se termina cu Kamae ! Un procedeu este un tot, cu nceput si sfirsit, cu respiraie completa (inspiraie si expiraie), cu concentrarea Ki-ului in Seika-no-itten, urmata de extensia (explozia) Ki-ului. Fii relaxat si pastreaza-ti cumptul! ncearc sa "prime ti" armonios atacul adversarului si nu hotari dinainte procedeul de aprare pe care ii vei folosi! Nu uita ca inainte de a incepe mi carea (tehnica de ap rare) trebuie sa iei contact "mental" cu adversarul, cu Ki-ul sau ! Nu privi niciodat in jos. Privete in jurul tu, cu capul sus! Nu alerga dup procedee noi si spectaculoase: lasa-le sa vina singure la tine !

40

Calea Armoniei

Exerciiile in Aikido se fac cu viteza mica, dar cu Ki mult! Procedeele corect executate nu pot produce accidente ! Orice accident este dovada indisciplinei celui accidentat, care trebuie pedepsit! Accidentul apare cu siguran a daca antrenamentul decurge in graba. Antrenamentul de Aikido se continua si in afara Dojo-ului ! Forma predominanta in afara slii * este antrenamentul spiritual, fr a-l exclude si pe cel fizic! Nu pierde nici un moment liber fr a te gindi, fr a practica Aikido. La antrenamente se executa exerciiile care trebuie fcute, nu acelea care plac sau pe care le cer elevii. Natural, exerciiile acestea sint de obicei neplcute. Numai instructorul ferm este bun. Nu se pot studia 10 lucruri deodat ! Nu se poate invata decit o singura Arta Mariala deodat! Un Uke bun, care ataca corect si cade corect, este un ajutor de nepreuit. Atacul trebuie sa fie convingtor, Uke sa mping sau sa trag cu Ki. nceptorii greesc adeseori prin exces de politee, sau lipsa de Ki, si in aceasta situaie atacul nu are nici un sens, si evident ca nu ai de ce sa te aperi. e' La procedeele de fixare (Katame-Waza) Nage nu trebuie sa exerseze cu amabilitate, intrebind pe Uke: 'Te doare ?". Din contra, se va lucra cu> convingere, pina ce Uke bate in saltea, semnalind durerea. Fii sincer cind te antrenezi! Procedeele de baza se predau in cursul leciilor; procedeele personale nu se predau, ele se demonstreza pentru schimb de experiena. Daca exersezi procedeele de baza mult timp, cu diveri parteneri, fr sa vrei, vei constata dup un timp ca procedeele complicate 'Vin" fr sa le caui! Un elev avansat, se recunoa te dup urmtoarele: se mica cu gratie, corpul este foarte vertical are mare stabilitate si fora. Pentru a nelege Artele Mariale orientale, corpul trebuie mprit in doua pri: a) de la briu in jos partea inferioara - care trebuie antrenata sa fie solida, stabila, ancorata puternic de sol : pentru realizarea acestei condiii sint necesare poziii ciudate, cu multe unghiuri drepte

fcute de articulaiile picioarelor; b) de la briu in sus - partea superioara - care trebuie sa fie dreapta, verticala, relaxata. Stabilitatea este o condi ie deosebit de importanta. Elevul trebuie invatat sa doreasc sa devin stabil. Prin antrenament corect, instabilitatea naturala (datorata dezechilibrului psiho-motor, contradiciei dintre spirit si corp) las locul stabilitii: corpul devine parca mai dens, mai omogen, mai unit. Dup prima luna de antrenament corect, cu Ki, apar modificri fiziologice in structura corpului. Cutarea stabilitii in micare permite aprecierea evoluiei spirituale si a progresului fcut de elev. Oamenii care au partea superioara a corpului relaxata nu pot fi doboriti. Aceasta idee nu poate fi neleasa de europeni, care rein din ce vad doar tehnicile de lupta. Japonezii au, in timpul executrii procedeelor, spatele drept. Asistentul instructorului (Uke cu care instructorul demonstreaz procedeele) are o mare importanta pentru reuita leciei. Asistentul nu trebuie sa aib in timpul antrenamentului probleme de nici un fel in afara sarcinii lui de asistent: in caz contrar, trebuie inlocuit. Asistentul va sta permanent cu ochii numai asupra instructorului, pentru a capta orice mesaj de la acesta. In general asistentul va sta in Za, retras: cind este cazul, se ridica, face ce trebuie, apoi se retrage modest pentru a nu mpiedica elevii sa-l vad pe instructor. Daca instructorul nu i-a fcut semn sa se aeze, asistentul se ias intr-un genunchi si a teapt atent continuarea demonstraiei ntrerupte. Antreneaza-te cit mai des ! Ai grija de sntatea ta si fereste-te de excese de orice fel. Respecta igiena corporala si imbraca-te cu haine curate si lejere. Antrenamentul se face cel pu in dup o jumtate de ora de la trezirea din somn, o ora nainte sau dup masa si o ora nainte de culcare. Sprijin cit poi toate iniiativele si masurile pentru ridicarea si dezvoltarea Aikido-ului. ngrije te echipamentele si aparatele de antrenament si pstreaz curenia in Dojo. Respecta-l pe instructor, ai ncredere si urmeaz recomandrile sale. Chiar dup ce, ajungi si tu maestru, sa ramii un elev recunosctor!

Nage Waza

41

Capitolul 6

Nage Waza (Aruncri, proiectri)

este un manual de morala si principii de Aikido comportare naturala, scris in limbajul expresiei corporale, care urm re te mplinirea omului, desavirsirea personalitii umane. Dar nimeni nu citete o carte cu iluzia c-st va insusi miestria expusa in ea, numai prin simpla citire. Cel care practica Aikido numai pentru a-si perfeciona tehnica de lupta, poate ajunge sa impresioneze prin meteugul sau, dar atragem atenia ca tehnica nu este decit un mijloc pentru atingerea scopului: ARMONIA! Cind forte contradictorii, materiale sau spirituale, se confrunta in spaiu si timp, apare o situaie de conflict. In cazul atacului unui om asupra altuia apare o astfel de situaie conflictuala. In timpul antrenamentului Uke ataca concentrindu-si Ki-ul, indreptindu-l asupra lui Nage sub forma unei atac pornit din Hara ndreptat spre acesta prin fora expiraiei (Kokyu). Pentru ca atacul sa-si ating inta in momentul potrivit, Uke trebuie sa adapteze micarea la situaia spaiala si temporala data. Nage se poate apar conform principiilor Aikido-ului aducindu-l pe Uke intr-o poziie de repaus (nemicare) printr-un rspuns pozitiv (Irimi) sau negativ (Tenkan ). Energia lui Uke poate fi absorbita de Nage, fie pentru a fi ndreptata in exteriorul sau, fie pentru a fi ndreptata mpotriva lui

Uke. Pentru dispariia conflictului se neutralizeaz Ki-ul lui Uke chiar la nivelul spaial si temporal determinat de el.
i *

Aceasta cale de rezolvare a problemei se regsete mai ales la procedeele de fixare (Katame Waza). Cu ajutorul lor se poate anula eficienta atacului, fr a-l vtma pe atacator. Nage este stapin pe desfurarea aciunii si o poate opri oricind dorete. Dezavantajul procedeelor de fixare este faptul ca Nage ramine legat de Uke. Din aceasta cauza Katame Waza nu se folosesc in principiu in cazul atacului mai multor adversari. Si in cazul procedeelor de aruncare (Nage Waza), rezolvarea consta in acela i mod de cnducere armonioasa a energiei atacului in sensul devierii ei sau pentru a o indrepta mpotriva celui care ataca. Rentoarcerea Ki-ului advers nu se mai face ctre Hara lui Uke (ca la Katame Waza), ci pi' Hara sa, astfel incit Uke este repus in micare pe o noua traiectorie determinata de data aceasta de Nage. Ki-ul lui Uke este deci neutralizat numai pe o scurta perioada de timp, cit dureaz micarea impreuna a celor doi : Nage si Uke. Dup ce isi aduna Ki-ul dezorganizat de Nage, Uke isi recapt stapinirea pe forele sale.

42

Calea Armoniei

Prin aciunea sa de aprare, Nage a transferat conflictul in alt loc si timp, dar nu l-a anihilat complet si astfel conflictul poate reapare. Acest dezavantaj al procedeelor de aruncare este compensat de faptul ca in cazul acestor procedee, Nage este foarte puin timp legat de Uke si isi recapt rapid libertatea de mi care, strict necesara in cazul atacului simultan al mai multor adversari. Intrucit prin Aikido tria aprrii este determinata de tria atacului, in unele situaii si ca urmare a unui atac deosebit de dur, se poate ajunge ca Uke sa fie neutralizat chiar printr-un procedeu de aruncare, fie datorita violentei aruncrii lui L>ke, fie prin continuarea aruncrii cu un procedeu de fixare.Se poate deci ajunge la neutralizarea adversarului si prin Nage Waza, daca situaia o cere. Procedeele de aruncare in Aikido sint atit de variate incit numrul lor pare nesfirsit. Cind elevul ajunge suficient de avansat ca sa poat lucra liber, descoper ca nu exista doua aruncri la fel, deoarece fiecare procedeu este specific unui anumit atac si unei anumite situaii. Atenie ! Ideea importanta nu este de "a face" sa ias un procedeu, ci de "a las" sa ias. Pina la atingerea acestui nivel drumul este lung si greu. Dup ce ai fost aruncat de alii de nenumrate ori si ai executat procedee de aruncare la rindul tu de mii de ori cu partenerii tai, ajungi sa nu te mai gindesti dinainte cum sa faci procedeul sau cum sa cazi. Din acest moment incepi sa faci Aikido cu adevrat. Acum Aikido a devine un mod de a fi. Sigur ca este bine sa-ti planifici aciunile ; Aikido insa te invata cum sa fii oricind gata sa faci fata unei situa ii neprev zute, sa rezolvi cu succes momentul, "acum si aici", sa poi controla o situaie cind nu ai timp de ntrebri si cind trebuie sa acionezi imediat. Pentru a ajunge acolo trebuie ca ucenicia nu sa se lipeasc de tine, ci sa devin o parte integranta din tine;" trebuie sa devii ceea ce inveti sa faci"! Numai aa poi ajunge sa te miti liber fr ca atacul sa te paralizeze. Nu trebuie uitat ca ne aflam in domeniul spontaneitii si intuiiei, si daca in acest domeniu vrem sa ne micm folosind raiunea, este ca si cum un orb si-ar caut drumul cu lanterna. Practica pe Tatami urmrete sa dezvolte si sa antreneze intuiia. Pentru ca antrenamentul sa fie util nu trebuie ngheata tehnica, nici hotarit dinainte ce se va petrece, nici lsat spiritul sa devin rigid si incapatinat. Trebuie sa simi atacul, sa-l urmezi evitindu-l si sa-i conduci energia fr a o bloca, tocmai pentru a o intari. Astfel partenerul se trezete cu un gol acolo unde credea ca gsete

un obstacol si va fi antrenat de insasi fora atacului sau. Evident ca aciunea intuitiva nu garanteaz succesul, in schimb ncremenirea precis ii asigura infringerea. In Aikido avem de a face cu problema de a executa voit ceea ce in general se face incontient - in condiii cu totul diferite de cele ale luptei. Practicarea Aikido-ului nu schimba nimic din om, ci doar dezvolta cu precdere caliti existente si care nu se exteriorizeaz decit in cazul in care este luat prin surprindere. Aceste insusiri sint ascunse in adincul individului, dar spontaneitatea lor in manifestare a fost refulata de educaia sociala. Este vorba sa fii spontan, sa lai aciunile sa exprime adevratul lor inteles fr a fi reinut de indoieli, complexe, idei - toate aceste produse ale gindirii. nseamn sa nu ne lsam paralizai de grija continua asupra felului cum vor fi primite faptele noastre, de teama ca "ce o sa z/ca lumea ?". Trebuie ca treptat sa fie nvinsa rigiditatea mentala si emoionala. Observai de exemplu, cum string mina diveri oameni. Cite stringeri de mina, atitea atitudini. Unele sint reci si formale, aproape fr voie ; altele sint ca o menghina ; alteori ai impresia ca stringi unt in palma.Stringerea miinii este un limbaj care dezvluie atitudinea unei persoane. Poate ca din acest motiv stringerea de mina tinde sa dispar prin unele locuri in care deja exista probleme datorita lipsei de comunicaie intre oameni. Va aducei aminte de o reintilnire cu un vechi si bun prieten dup o desprire mai lunga ? Miinile amindurora s-au ridicat simultan, intinse una spre cealalt, aproape de la sine, de parca se atingeau chiar nainte de orice contact, lata un exemplu de micare spontana, libera, lipsita de orice calcul, fr reinere, in care atitudinea exterioara o reflecta pe cea interioara, fr teama sau ruinea de a-ti arata adevratele sentimente. Trebuie sa ne antrenam sa primim orice atac si sa executam orice procedeu de Aikido - tocmai cu aceasta atitudine sincera si libera. Invatind sa trecem peste rigiditatea lui "daca" si "totui", care de obicei ne ncurca mintea, vom depi starea in care ne tot ntrebam ce procedeu ar trebui fcut pina cind trece timpul si e prea tirziu ca sa se mai poat face ceva. Cind situaia o cere acionezi cit poi mai bine si gata ! Cei mai mul i oameni sufer de mania superioritii: ca omul este superior altor fiine ; ca el insusi este superior altora ; ca omul inalt este superior celqr mai scunzi si aa mai departe.

Nage Waza

43

Tendina de "nlare", fr chibzuiala, de ridicarea Ki-ului la cap in loc de a-l cobori spre Hara duce sigur la pierderea echilibrului, iar astfel de obinuine duc la pierderea ncrederii in propriul corp si la apariia tensiunilor nervoase. Existenta unei strinse legaturi intre corp si minte este bine cunoscuta si uor de demonstrat. De exemplu orice om normal poate sa se plimbe uor pe o birna lata de 10 cm., cind aceasta este aezata pe pardoseala; daca este suspendata la o nlime oarecare, deplasarea de-a lungul ei devine o treaba adeseori imposibil de dus la bun sfirsit. Problema se poate rezolva prin antrenamente. Sigurana in micare astfel obinut destinde mintea, care capt ncredere in posibilitatea corpului de a face fata chiar unor situaii limita.Prin antrenamentul mintal se poate ndeprta frica atit de mult, incit corpul sa redevin o unealta asculttoare a mintii eliberate. Prin practicarea Aikido-ului cu micrile sale naturale, elevul isi Descoper corpul, cu posibilitile si limitele lui. Apare astfel o sigurana in micri care influienteaza pozitiv si mentalitatea elevului, ceea ce dttce la dispariia crisprii provocata de frica. Procesul se poate ilustra ca o piramida, care la nceput sta pe virf si care revine cu timpul la poziia naturala cu baza in jos. Un om astfel "reconstruit" isi cunoate valoarea, nu mai este paralizat de nchipuiri si poate aciona pornind din "Centrul" sau puternic si stabil ctre exterior. Si acum o povestire :

La un mare maestru de kendo (scrima japoneza) sosi intr-o zi un tinar cu rugmintea de a fi primit ca elev. Dup ce-1 incerca prin tot felul de probe, batri-

nul maestru ii primi la scoal sa. "De azi nainte, spuse el noului elev, vei aduce zilnic lemne de la pdure si apa de la riu". Tinarul asculta fr sa cricneasca, dar dup ce munci astfel vreo trei ani, nu mai rabd si-i spuse maestrului:" Am venit aici sa invat arta luptei cu sabia si pina acum nici n-am intrat in Dojo"." Nu-i nimic, rspunse batrinul, o sa intri azi. Vino cu mine. Si acum, mergi in jurul slii cu atenie , numai pe marginea Tatami, fr sa calci nici pe el nici pe pardoseala". Elevul se strdui sa respecte indicaiile profesorului si repeta un an exerciiul acesta, dup care se minie foarte tare si zise : " M-am saturat si plec. N-am invatat nimic din ce-mi doream ". Batrinul ii cintari bine si rspunse: "Azi o sa-ti dau ultima lecie. Sa mergem". Si ii duse pe un drumeag care urca pe munte. Curind ajunser la marginea unei prpstii. Un simplu trunchi de copac, aruncat deasupra prapastiei, servea drept punte. "Ei, treci dincolo" ii zise maestrul elevului. Cuprins de ameeala si de groaza la vederea golului ce se deschidea la picioarele sale, tinarul ramase ncremenit. Pe poteca apru deodat alt calator, un orb, care fr nici o ezitare, pipind drumul cu toiagul, pai pe podeul improvizat si trecu linitit dincolo. Tinarului nu-i trebui mai mult; simi cum ii dispare deodat toata frica. Pai atunci si el peste pode si ajunse fr nici o ezitare dincolo. Batrinu^ii striga : "Bravo, ai ptruns secretul luptei cu sabia: sa nu-ti fie frica de moarte. Munca grea pe care ai facut-o in gospodrie tind lemne si carind apa ti-a ntrit muchii; mersul pe marginea Tatami ti-a dezvoltat precizia micrilor si stapinirea corpului. Iar azi ai inteles secretul luptei cu sabia. Nu mai am ce sa-ti arat, poi sa pleci, ai terminat nvtura. Vei fi un bun lupttor ."Tinarul nelese totul: acum nu se mai temea de nimic, dar nici nu-1 mai interesa sa invinga; putea face orice, dei nu nvase practic nici o tehnica de lupta.

-----------

44

Calea Armoniei

Descrierea Nage-Waza (procedeelor de aruncare) in Tachi-Waza (tehnici din picioare)

f l l

Nage Waza

45

6.1. Shiho-Nage (Aruncarea "spre cele patru zri" sau "prin rsucire")
are originea in tehnica japoneza de Procedeul scrima si consta din rsucirea corpului urmata de o "lovitura de sabie" spre unul din cale patru puncte cardinale. Aceasta aruncare ilustreaz micrile tipice de Aikido, care, ca Arta Mariala studiaz nelegerea cu corpul a tehnicilor de folosire a sbiei. Prin repetarea de mai multe ori a acestui procedeu se insusesc de la sine diverse micri de baza din Aikido.

La forma pozitiva, Uke este rsucit de Nage, cazind cu spatele spre sensul dinspre care ataca. Micrile din Aikido se executa ntotdeauna fr fora. Ca sa respectam aceasta condiie, nu trebuie niciodat blocata energia atacului, ci dimpotriv, trebuie ntrit elanul, conducindu-l apoi mpotriva partenerului. Pentru aceasta, energia lui Uke trebuie ntoarsa dup o bucla. Ideea de ntoarcere a Ki-ului dup o bucla (spirala) se regsete in majoritatea procedeelor si se realizeaz printr-o micarea tridimensionala (spaiala) - a Centrului, atit in variantele Irimi, cit si in cele Tenkan. Uke apuca impingind mina lui Nage, care cedeaz si se rotete spre exterior, conducind bra ul lui Uke dup un cerc in jurul capului. Micarea se efectueaz de braele lui Nage, care in braul lui Uke, intins naintea corpului sau. Uke continuindu-si elanul atacului, se trezete cu elanul intors dup o bucla si va cdea pe spate. Pentru cel ce privete micarea las impresia ca Uke ar fi tiat cu o sabie, sabia fiind de fapt antebraul lui Uke, inut de Nage, care se rsucete cu 180 de grade.

6.1.1. Katate-Tori (atacul prin prinderea unei miini cu o mina) Shiho-Nage

Varianta pozitiva (prin intrare; Omote; Irimi)


ia ini iala: Nage si Uke in Migi-Kamae Pozi (Ai-Hanmi). Uke ataca prinzind cu mina dreapta mina sting a lui Nage si o trage, acesta apuca cu mina dreapta ncheietura miinii drepte a lui Uke in timp ce cu Tekatana sting arunca Ki-ul prin fata lui Uke. Totodat Nage face un mic pas cu piciorul drept puin spre dreapta, apoi cu piciorul sting face un pas mare nainte, prin fata si spre partea sting a lui Uke. Cu ambele picioare pe pamint Nage se rotete cu 180 de grade spre dreapta, mutindu-si greutatea corpului de pe piciorul sting pe cel drept. In timpul rsucirii, trunchiul este vertical iar miinile se in nainte si deasupra frunii, intinzind miina lui Uke astfel ca acesta sa fie dezechilibrat si lipit de spatele lui Nage. Dup terminarea rsucirii, Nage "lovete" inainte (sabia fiind antebraul lui Uke) si face un pas inainte cu piciorul drept, aruncindu-i pe Uke pe spate. Uke executa Ushiro-Ukemi, punind in spate genunchiul dinspre Nage (fig. 6.1.).

Varianta negativa (prin rsucire) Ura, Tenkan


ia iniiala: Nage in Hidari-Kamae, Uke in Pozi Migi-Kamae (Gyaku-Hanmi) Uke ataca apucind cu mina dreapta mina sting a lui Nage si impinge. Nage apuca cu mina dreapta ncheietura miinii drepte a lui Uke in timp ce Tekatana sting o impinge inainte si in sus. Totodat se rsucete cu 180 de grade spre dreapta pe piciorul sting (Tai-Sabaki pe un pas), mentinind corpul vertical.iar miinile inaintea si deasupra frunii, astfel ca mina lui Uke sa fie intinsa si el sa fie dezechilibrat si lipit de spatele lui Nage. Dup terminarea rsucirii, Nage executa o 'tietura de sabie" cu ambele miini si un pas inainte cu dreptul, aruncindu-l pe Uke care executa Ushiro Ukemi. In fig. 6.2 este ilustrata aceasta varianta, dar pornind din poziia iniiala Ai-Hanmi.

fig. 6.1.

fig. 6.2.

46

Calea Armoniei

La forma negativa, Uke nu se rsucete ci cade cu spatele in sens opus celui inspre care ataca. 6.1.2. Ryote-Tori Shiho-Nage

ndoit din genunchi, si spatele foarte drept). Apoi Nage executa micrile finale din Shiho-Nage: rotirea corpului cu 180 de grade "lovitura de sabie" cu miinile, aruncarea lui Uke (fig.6.4.). fig. 6.4.

Varianta Irimi:

up cum se vede din fig. 6.3. in cazul prinderii ambelor sale miini de c tre Uke, Nage rspunde ca si cind i-ar fi fost apucata numai o singura mina, cea corespunztoare piciorului dinainte (stingul in acest caz). In general, oricare ar fi atacul, Nage ii "reduce" la Katate-Torl din poziia Ai-Hanmi si executa Shiho-Nage aa cum s-a artat la 6.1.1. fig. 6.3.

Daca este intinsa din cot, mina lui Uke se desprinde uor de kimonoul apucat, din cauza aciunii dureroase a umrului lui Nage, pe care mina lui Uke este sprijinita in timpul rsucirii acestuia. Este important ca mina lui Uke sa fie bine intinsa si bine strinsa de ncheietura, altfel Uke se poate opune procedeului. 6.1.3. Mune-Tori Shiho-Nage 6.1.4. Ushiro Ryote-Torl Shiho-Nage

Varianta Irimi Varianta Irimi

ke atacaapucind cu mina dreapta reverul sting al kimonoului lui Nage. Acesta executa o Atemi spre fata lui Uke cu mina dreapta, iar cu mina sting apuca mina lui Uke. Totodat Nage retrage piciorul sting napoi si spre dreapta, pivotind puin pe piciorul drept (Tai-Sabaki). Prin aceste manevre, mina lui Uke se ntinde creindu-se astfel legtura dintre cele doua Centre, iar Uke se dezechilibreaz. In continuare Nage apuca de jos mina lui Uke cu mina dreapta, isi trece capul pe sub mina lui Uke facind un pas mare cu piciorul sting si pivotind pe piciorul drept (puternic

ataca apucindu-l pe Nage din spate de miini. Uke Nage relaxeaz corpul si arunca Ki-ul prin degetele miinilor, tinind palmele in sus. Apoi face un mic pas cu dreptul spre dreapta si ridica miinile rasucindu-le cu palmele nainte, totodat coborind corpul prin ndoirea genunchilor. Nage pivoteaz pe piciorul sting, trecind cu capul pe sub mina dreapta a lui Uke si coboar miinile, apucindu-i mina sting cu ambele miini. In continuare Nage ajuns cu fata spre Uke executa micrile specifice din Shiho-Nage: pasul cu dreptul prin fata lui Uke, micarea miinilor in sus, rsucirea corpului cu 180 de grade spre sting, "lovitura de sabie" cu miinile,

Nage Waza

47

cderea lui Uke, urmrirea lui printr-un pas nainte cu piciorul sting (fig 6.5.)

fig. 6.5.

inapoi cu piciorul sting si lovindu-l pe Uke la fata cu mina dreapta (Atemi cu pumnul sau Tekatana). Totodat cu mina sting ii deviaz lovitura si dup ce a stabilit contactul cu mina lui Uke, ii apuca ncheietura miinii drepte cu ambele miini, rasucindu-i-o pu in in sens invers acelor de ceasornic. Nage mai face un mic pas cu piciorul drept spre dreapta si continuind rotirea corpului, arunca in sus miinile cu o micare larga, apoi se rotete cu 180 de grade spre dreapta (greutatea corpului pe piciorul sting) si descrie cu miinile o "lovitura de sabie" - in care sabia este antebraul lui Uke, facind si un pas inainte cu piciorul drept (fig.6.6.).

fig. 6.G:

Cind eti prins de ia spate, trebuie coborit Ki-ul in jos spre Hara, indoind uor genunchii si relaxind partea superioara a corpului. Prin extensia Ki-ul ui spre virful miinilor ndreptate cu degetele spre inainte, Uke este ncrcat pe spatele lui Nage, si ajunge intr-o poziie defavorabila si dezechilibrata (avind Centrul mai sus decit Centrul lui Nage). Continuarea micrii lui Nage descrisa mai sus este tipica pentru toate atacurile din spate. Se urmrete deci scparea din prindere si rsucirea cu fata spre Uke, dar astfel ca sa se ajung intr-o pozi ie favorabila continu rii ac iunii cu un procedeu - in acest caz Shiho-Nage. Aspecte importante ale acestei micri tipice sint: lipirea si ncrcarea lui Uke pe spatele lui Nage ; coborirea adinca a corpului vertical al lui Nage astfel ca sa-si poat trece uor capul pe sub mina lui Uke in momentul primei rsuciri; la sfirsitul rsucirii Nage nu trebuie sa fie prea departe de Uke (Ma-ai pentru procedeul ce urmeaz).

6.1.5. Yokomen-Uchi Shiho-Nage

Varianta Irimi
ke lovete cu mina dreapta lateral spre capul Ului Nage. Acesta se rotete pe virful piciorului drept (cel de dinainte), facind jum tate de pas

Mina lui Uke descrie in timpul loviturii un cerc cu centrul in Hara, simultan cu pirea pe piciorul drept. Nage trebuie sa-i accelereze aceasta micare, trecind-o insa de pe cercul lui Uke pe cercul descris de Nage in jurul propriului sau Centru, stabil si echilibrat. Trecerea de pe un cerc pe altul se face datorita dezechilibrrii lui Uke, a c rui mina este antrenata continuu de Nage (legtura prin traciune intre cele doua Centre). Toate micrile lui Nage trebuie sa fie circulare, sferice: rsucirea corpului, prinderea miinii lui Uke, micrile miinilor.Trebuie sa existe mereu senzaia

Calea Armoniei

de mpingere, pentru ca urmrim linia Ki-ului, care trebuie aruncat nainte. Pentru a-l stapini pe Uke in tot timpul micrii, braele lui Nage trebuie sa fie mereu ntinse, iar poziia sa-i fie mereu stabila. Daca procedeul este executat cum trebuie, senzaia generala este aceea a unui val care nainteaz , apoi se retrage, rostogolindu-se pe malul marii. In fig.6.7. este artata varianta Tenkan.

fig. 6.7...

Procedeul Shiho-Nage poate fi terminat fie cu o aruncare (cum am vzut mal nainte) fie cu o fixare, daca in loc de a da drumul miini lui Uke pentru a-l las sa cada liber, Nage II doboar pe Uke, dar ii retine mina apucata si i-o apas spre obraz - aa cum se vede in fig. 6.1.,6.2.,6.3.,6.6. etc. Fixarea se realizeaz datorita durerii produse in ncheietura miinii lui Uke prin rsucirea ei cu Ki. Alte detalii despre fixri in general se vor vedea la cap.7.

6.2. Kaiten-Nage (aruncarea in roata sau prin rostogolire)


Aikido, micrile nu trebuie sa fie fcute dup In linii drepte fr inte, ci rotunde, dar nu in plan, ci in spaiu, adic sferice. Prin procedeul Kaiten-Nage partenerul cade ca o minge rostogolita si elevul isi nsuete atit micrile de rsucire cit si cele de ntoarcere. Exista doua variante pentru partea iniiala a procedeului: a) Uchi-Kaiten-Nage : aruncarea prin rosto golire, trecerea lui Nage pe sub braul lui Uke, sau prin interior;

6.1.6. Alte forme de Shiho-Nage


fig. 6.8. este ar tat r spunsul Shiho-Nage In varianta Irimi la atacul Shomen- Uchi. fig. 6.8.

b) Soto-Kaiten-Nage : aruncarea prin rostogolire, Nage raminind in exteriorul braului lui Uke. Partea finala, unica, specifica procedeului Kaiten-Nage este ilustrata in fig. 6.9. Prin rotirea ampla si vioaie a braului lui Uke dinspre Nage de ctre acesta, corpul lui Uke este dezechilibrat si trunchiul sau este silit sa se aplece. Prin mpingerea nainte a braului lui Uke, ridicat sus si blocarea capului sau cu cealalt mina de ctre Nage, care-l mpiedica astfel pe Uke sa- si revin si sa reziste, Uke este aruncat nainte si silit sa se rostogoleasc

Nage Waza

49

in Mae-Ukemi. Nage ii arunca pe Uke nu printr-o micare a muchilor braelor ci din Hara, pind nainte cu piciorul dinspre Uke.
fig. 6.9.

Nage face cu piciorul drept un pas (mic) nainte, punindu-l jos la sting lui Uke, la circa o palma de talpa lui sting, apoi face un pas cu stingul nainte spre spatele lui, dup care se rotete spre dreapta cu ceva mai mult de 180 de grade, retragind totodat piciorul drept cu un pas mare inapoi. In armonie cu micarea corpului, Tekatana dreapta taie in jos dup un cerc mare, antrenind tot corpul Iu! Uke in jos, dup care continua in sus, ridicind numai mina sting a Iul Uke. Nage pune mina sting pe ceafa Iu! Uke, apasind deodat cu dreapta inainte si cu sting in jos, inaintind cu soldul drept, astfel ca Uke este aruncat inainte ca o roata si executa Mae-Ukemi. Trecerea pe sub mina sting a lui Uke se face indoind mult genunchii. In tot cursul micrii, Nage trebuie sa-si tina trunchiul vertical si sa-l conduc pe Uke dup o traiectorie cit mai strinsa (soldul lui Nage se va atinge tot timpul de Uke).
6.2.2. Alte atacuri

6.2.1. Katate-Tori Uchi-KaHen Nage

ia iniiala: Nage in Mlgi-Kamae, Uke in Pozi Hidari-Kamae (Qyaku-Hanmi).

Varianta Irimi
ndat ce Uke prinde cu mina Iul sting mina lui Nage si trage de ncheietura miinii sale drepte, Nage executa o lovitura cu pumnul sting spre fata lui Uke (Atemi), iar cu Tekatana dreapta descrie un arc de cerc spre dreapta si in sus, intinzind braul sting a lui Uke si ridicindu-l. Astfel se creaza o poarta prin care Nage poate intra (fig. 6.10).
fig. 6.10.

poate rspunde cu Kaiten-Nage la diverse Se atacuri. In fig. 6.11. este ilustrata reacia la Yokomen-Uchi (eventual o combina ie Mune-Tori plus Yokomen-Uchi).

fig. 6.11.

50

Calea Armoniei

6.2.4. Shomen-Uchi Soto-Kaiten-Nage lovete in plan vertical cu mina, de sus, spre Uke capul lui Nage. Acesta se rotete in afara, pina ajunge cu umrul ling umrul lui Uke, obligindu-l sa continue micarea circulara. Cu cealalt mina apas pe ceafa lui Uke, silindu-l sa continue o micare de rotire spre inainte, mina care a lovit fiind dusa puin pe spate si intr-o parte. Uke cade inainte (Mae Ukemi). 6.2.3. Katate-Tori Soto-Kaiten-Nage ini iala: Nage in Migi-Kamae, Uke P ozitia in Hidari-Kamae (Gyaku-Hanmi). Procedeul creaza un curent circular de Ki avind ca centru Hara lui Nage, iar ca raza mina lui Uke. Acest cerc de energie ii antreneaz pe Uke. In acest scop, mi carea lui Nage trebuie s-o completeze pe aceea a lui Uke si raportul poziional (centru-circumferinta) al celor doi nu trebuie sa se schimbe de-a lungul aciunii. Procedeul este ilustrat in fig. 6.13. fig. 6.13.

Varianta Tenkan
Imediat ce Uke prinde cu mina dreapta de ncheietura miini stingi a lui Nage si-l mpinge, acesta face un pas mic inainte cu stingul si duce Tekatana sting printr-o spirala pina deasupra capului sau. In continuare Nage pivoteaz spre dreapta pe piciorul stirg, ducind piciorul drept inapoi (Tai-Sabaki pe un pas), iar cu Tekatana sting lovete ca si cu.m ar lovi cu o sabie in jos dup un arc de cerc mare. Mina dreapta a lui Uke nu nceteaz instinctiv sa tina apucata mina lui Nage, astfel ca tot corpul lui Uke este aplecat inainte, fiind condus de Tekatana lui Nage care continua micarea ei de rotaie in sus, antrenind insa numai mina dreapta a lui Uke (fig. 6.12.). fig. 6.12.

Este vorba de sincronizare: daca Nage este prea rapid, Uke poate sa reacioneze; daca Nage se mi ca prea incet, Uke poate sa-si recapete echilibrul. Nage pune mina dreapta pe ceafa lui Uke , apasind deodat cu sting - inainte (pe mina lui Uke) si cu dreapta in jos (pe ceafa lui), inaintind cu soldul sting, astfel incit Uke este silit sa cada inainte, executind Mae-Ukemi. In fig. 6.14. este exemplificat rspunsul la atacul Shomen-Tsuki prin Soto-Kaiten-Nage.

Nage Waza

51

fig. 6.14.

In majoritatea exercltiHor Irimi-Nage, principiul inversrii sensului de rotaie de ctre Nage, se realizeaz prin micrile artate in fig. 6.15. Sint insa cazuri cind acelai principiu - general valabil pentru acest procedeu - se realizeaz prin altfel de micri - de ex. fig. 6.21,6.24,6.25,6.28,6.32,6.35. In aceste variante, corpul lui Uke nu mai penduleaz dinainte spre inapoi, ci este rsucit in acelai sens de Nage printr-o micare continua. Intrarea (nceputul) procedeului depinde de atac si se bazeaz pe ieirea din direcia atacului : te fereti din fata forei lui inaintind intr-o parte si apoi ii dobori prin micarea Centrului (Hara). Procedeul este extrem de eficace, are o foarte larga arie de aplicare la orice fel de atac, dar coordonarea eficace a tortelor centrifuge ce apar nu se nsuete uor. Procedeul a fost supranumit si "aruncarea de 20 de ani", pentru a aminti perioada in care O-Sensei s-a strduit sa-si perfecioneze execuia acestei micri.

6.3. Irimi-Nage (aruncarea prin intrare)


cest procedeu se bazeaz pe atragerea lui Uke Vintr-o micare circulara care amplifica aciunea lui iniiala ; cind Uke s-a dezechilibrat, Nage schimba brusc sensul rotaiei, determinindu-l pe Uke sa cada Ushiro-Ukemi. Daca un om este impins inainte si se dezechilibreaz, reacia lui instinctiva este sa se ndrepte, tragindu-se inapoi. Irimi-Nage se bazeaz pe folosirea subtila a acestei reacii naturale a partenerului. Dup cum se vede in fig. 6.15. partea finala specifica procedeului Irimi-Nage consta in conducerea lui Uke in jurul lui Nage (spre dreapta lui Nage in exemplul respectiv), urmata de inversarea brusca a rotaiei iui Nage (spre sting). fig. 6.15.

Datorita poziiei corpului lui Nage (cu fata spre Uke) in momentul aruncrii, procedeul se numete si Shomen Irimi-Nage (spre a-l deosebi de procedeul nrudit Sokumen Irimi-Nage vezi 6.4.). 6.3.1. Katate-Tori Irimi-Nage

Varianta Irimi
ozitia iniiala: ambii parteneri in Migi-Kamae (AiHanmi). Imediat ce Uke prinde cu mina dreapta de mina dreapta a lui Nage, acesta face un pas cu piciorul sting in spatele piciorului drept al lui Uke si-l apuca cu sting de guler (ceafa) (fig.6.16.). fig. 6.16.

52

Calea Armoniei

Totodat Nage arunca Ki inapoi cu Tekatana, ceea ce II face pe Uke sa se dezechilibreze spre naintea lui. Cind Uke ncearc sa-si revin, Nage rotete mina dreapta pe deasupra pieptului sau pina se sprijin pe barba lui Uke si apoi, brusc, se rsucete spre sting, tinind soldul drept lipit de Uke si facind un pas nainte cu piciorul drept. Uke cade in Ushiro-Ukemi.

In fig. 6.17, 6.18, 6.19 si 6.21 sint artate si alte posibiliti de execuie a procedeului Irimi-Nage contra atacului Katate-Tori. fig. 6.17.

Varianta Tenkan
Imediat ce Uke prinde cu mina dreapta de mina dreapta a lui Nage, acesta face un pas cu piciorul sting in spatele piciorului drept al lui Uke si-l apuca cu sting de guler. Totodat, Nage se rsucete spre dreapta, facind un pas mare cu piciorul drept inapoi (Tai-Sabaki), iar cu Tekatana dreapta descrie un arc de cerc pentru a-l dezechilibra pe Uke prin viteza rsucirii si micarea Centrului. Cind Uke ncearc sa reziste cderii nainte tragindu-si corpul inapoi, Nage profita si pivoteaz spre sting pe piciorul drept, cu piciorul sting inapoi. Apoi apasind cu braul drept peste barba lui Uke, acesta cade in Ushiro- Ukemi. In tot timpul desfurrii aciunii, Uke trebuie inut aproape de Nage, cu contact permanent intre cele doua corpuri. 6.3.2. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Irimi-Nage (fig. 6.20). kozitia iniiala Nage in Hidari-Kamae, Uke in Migi-Kamae. Uke prinde cu mina dreapta mina sting a lui Nage. Acesta face un scurt TaiSabaki pe un pas, rasucindu-se spre dreapta pe piciorul sting si impingind mina dreapta cu palma in sus cit mai departe de Uke. Totodat Nage prinde cu mina dreapta mina dreapta a lui Uke (cu degetul mare peste pulsul sau) si continua micarea lui Uke, intinzindu-i mina spre inapoi si in juruf lui Nage. Acesta pune totodat piciorul sting in spatele lui Uke si mina sting pe ceafa acestuia, apasindu-i capul la piept. S-a ajuns astfel la situaia descrisa mai sus la 6.3.1. In continuare, micarea celor doi decurge la fel ca acolo : Nage oprete rotirea spre dreapta, Uke ncearc sa se redreseze pentru a se echilibra, Nage profita si intorcindu-se spre sting, descrie cu mina dreapta sprijinita pe pieptul lui Uke o tietura in aer, care ii trinteste pe Uke pe spate. Prinderea ncheieturii de la mina lui Uke trebuie sa se fac cu degetul mare pe pulsul lui, iar conducerea miinii prin rsucirea ei in sensul acelor de ceas.

fig. 6.18.

Nage Waza

53

fig. 6.21.

In fig. 6.22 se arata varianta Irimi a procedeului Irimi-Nage contra atacului Katate-Ryote-Tori, iar in fig. 6.23 se arata varianta Tenkan a aceluiai exerciiu.

fig. 6.22.

fig. 6.19.

fig. 6.20.

54

Calea Armoniei

fig. 6.23.

fig. 6.25.

Aite forme de execuie ale aceluiai exerciiu sint ilustrate in fig. 6.24, 6.25,6.26. fig. 6.24.

fig. 6.26.

Nage Waza

55

Shomen-Uchi sau Katate-Tori daca se neglijaza prinderea de umr sau rever. Micarea palmelor si braelor trebuie exersata struitor, pina se ajunge la indeminarea necesara pentru conducerea lui Uke numai cu Tekatana, fr prindere.

Varianta Tenkan (Ura, prin rsucire)


Uke prinde cu mina sting umrul drept al Daca lui Nage si-l lovete sau mpinge spre fata cu 6.3.3. Ryote-Tori Irimi-Nage Uke ncearc sa prind miinile lui Nage, Cind acesta executa un Tai-Sabaki scurt spre dreapta, pe piciorul din fata (dreptul), iar mina dreapta o mpinge cu palma in sus, cit mai mult in sensul micrii miinilor lui Uke (la fel ca la 6.3.2). Tekatana sting cu palma in jos este introdusa de Nage intre mina sting a lui Uke si mina sa dreapta, si aa ii conduce miinile mai departe, pivotind pe piciorul drept aezat in spatele lui Uke. Nage rsucete Tekatana spre sting si Uke este nevoit sa dea drumul miinii brepte a lui Nage, pe care acesta o aeaz pe ceafa lui Uke. In continuare se executa micrile tipice din Irimi-Nage: schimbarea brusca a rsucirii corpului lui Nage si intrarea cu mina dreapta peste pieptul lui Uke, care este silit sa cada pe spate. Procedeul se desfoar la fel cum s-a descris la 6.3.1. si cum se arata in fig. 6.17, ca si cum Uke ar fi prins numai cu o singura mina. Desigur ca in acest caz Nage trebuie sa foloseasc mai mult Ki pentru conducerea lui Uke, deoarece atacul acestuia cu doua miini este acum sensibil mai puternic decit Katate-Tori. 6.3.4. Mune-Tori Irimi-Nage mina dreapta, acesta blocheaz cu Tekatana dreapta si ii deviaz apoi mina dreapta spre sting jos iar cu pumnul sting lovete uor in coaste. Nage pivoteaz pe piciorul drept, retragindu-si piciorul sting spre napoi. Nage face apoi, cu piciorul sting, un pas spre drepta lui Uke, pivoteaz inapoi pe stingul si muta dreptul spre sting si inapoi, apucindu-l pe Uke de ceafa cu mina sting. In acelai timp, Nage impinge mina dreapta a lui Uke undeva departe de el, dezechilibrindu-l. Apoi face un nou pas cu dreptul inapoia lui Uke si-l trinteste cu o 'tietura" a braului drept peste fata. Deoarece Nage trebuie sa se rsuceasc de trei ori in jurul unor axe diferite, are nevoie de o stabilitate foarte buna, obinut prin ndoirea genunchilor si coborirea Ki-ului in Hara. Fora miinilor pornete din solduri - Centrul intregii pri superioare a corpului. Pentru aceasta trebuie acordata multa atenie micrii armonioase si simultane a ambelor Tekatane, altfel se pierde echilibrul ntregului corp. Alta varianta de execu ie a procedeului Irimi-Nage contra atacului Mune-Tori este exemplificata in fig. 6.27. fig. 6.27.

Varianta Irimi (Omote, prin intrare)


ozitia iniiala : Nage in Migi-Kamae, Uke in Hidari-Kamae (Gyaku-Hanmi). Imediat ce Uke prinde cu mina sting reverul drept al lui Nage, acesta lovete cu pumnul drept (Atemi) spre fata si cu pumnul sting spre pieptul lui Uke. Cind Uke rspunde, oprind cu mina dreapta pumnul drept al lui Nage, acesta folose te Tekatana sa dreapta pentru a conduce mina lui Uke, executind o 'tietura de sabie" in jos si spre dreapta. Apoi Nage face un pas cu stingul spre partea dinapoi si la dreapta lui Uke, dezechilibrindu-l pe acesta prin apsarea cu mina sting pe ceafa. Urmeaz inca un pas cu dreptul inapoia lui Uke si o "tietura" inainte si in jos spre fata lui Uke, cu mina dreapta care descrie un arc mare de cerc. Uke este obligat astfel sa cada. Aplica ia nu se deosebe te de cazul atacurilor

56

Calea Armoniei

Ki in mina apucata. Micarea miinii apucate trebuie sa porneasc mereu din Hara. Utilizarea procedeului Irimi-Nage contra atacului Ushiro-Ryokata-Tori se vede in fig.6.29 si 6.30. fig. 6.29.

Rspunsul la atacul Ryokata-Tori prin Irimi-Nage este ilustrat in fig. 6.28. fig. 6.28.

fig. 6.30.

6.3.5. Ushiro Katate Ryote-Tori Irimi-Nage


Uke apuca din spate mina dreapta a lui Cind Nage, acesta se rsucete cu 90 de grade pe piciorul drept, impingind cu Ki mina dreapta inainte, cu palma spre exterior. Prin aceasta Uke ajunge in fata lui Nage, care continua micarea facind un pas cu stingui in spatele lui Uke si rotindu-se apoi pe acest picior spre dreapta, conducind mina dreapta a lui Uke cu Tekatana sa dreapta si apucind ceafa lui Uke cu mina sting. Cind Uke este gata sa cada in fata, Nage schimba brusc sensul rsucirii sale, face un pas cu dreptul inainte si o micare de taiere cu mina dreapta - ceea ce silete pe Uke sa cada pe spate. La acest atac, pentru a-i reu i lui Nage sa conduc in prima faza a micrii de aprare atit corpul lui Uke cit si al sau, trebuie sa lucreze cu mult

Nage Waza

57

6.3.6. Ushiro Ryote-Tori irimi-Nage Uke prinde din spate ambele miini ale lui Cind Nage (fig. 6.31.), prima micare a acestuia este revenirea cu fata spre Uke aa cum s-a artat la 6.1.4. In continuare se poate conduce mina de jos a lui Uke (rsucirea lui Nage isi pstreaz sensul), sau se poate conduce mina de sus a lui Uke (rsucirea lui Nage isi schimba sensul). Braele lui Nage trebuie sa stea in opoziie si sa descrie micri circulare, ample, in acelai sens. Uke este nevoit sa dea drumul celeilalte miini, dar chiar daca nu-i da drumul, tot nu poate scap de cdere. In continuare se executa micrile tipice pentru Irimi-Nage. Mi c rile rotunde ale bra elor si picioarelor trebuie sa fie echilibrate si sa porneasc din Hara, respectiv din solduri. Braele trebuie sa se roteasc mpreuna si solidar cu soldurile. Dezechilibrarea corpului lui Uke depinde numai de mi carea convingtoare (cu Ki) a braelor lui Nage. fig. 6.31.

Atacul mai neobinuit din fig. 6.33 dovedete din nou universalitatea procedeului Irimi-Nage. fig. 6.33.

O alta posibilitate de execuie a acestui exerciiu este artata in fig. 6.32. fig. 6.32.

6.3.7. Yokomen-Uchl Irimi-Nage

Varianta Irimi
ke lovete cu mina dreapta. Nage face un pas U cu stingul spre dreapta lui Uke si blocheaz lovitura cu Tekatana sting, iar Tekatana dreapta o introduce sub mina lui Uke. Cele doua Tekatane formeaz un X pe care se sprijin ncheietura miinii

58

Calea Armoniei

lui Uke. Nage "taie" mina iui Uke spre dreapta (prin fata lui Uke) cu mina lui dreapta. Prin rsucirea corpului spre dreapta si conducerea miinii, Nage ii dezechilibreaz pe Uke, apasindu-l pe ceafa. Urmeaz rsucirea inversa, specifica procedeului si Uke cade.

fig. 3.35.

Varianta Tenkan
deviaz fora miinii drepte a lui Uke cu Nage Tekatana sting, pivotind pe piciorul drept spre sting. Incrucisind Tekatanele, Nage face un pas cu stingul inainte, spre dreapta lui Uke. Apoi se rsucete spre dreapta, pivotind pe piciorul sting, si-l dezechilibreaz pe Uke cu o micare puternica. Urmeaz rsucirea inversa, specifica procedeului si Uke cade. Extensia puternica a Ki-ului ar fi suficienta pentru aruncarea lui Uke. Daca Nage nu are suficient Kt pentru a-l conduce pe Uke si a-l inscrie intr-o micare convenabila, atunci Uke nu va putea fi dezechilibrat indiferent cit de mult s-ar rsuci Nage. Daca Nage nu-si mi ca miinile cu grija, procedeul va fi executat greoi. Alte forme de execuie ale acestui exerciiu sint artate in fig. 6.34 si 6.35. fig. 6.34. Irimi-Nage contra atacului Shomen-Uchi este ilustrat in fig.6.36 fig. 6.36.

Nage Waza

59

6.3.8. Shomen-Tsuki Irimi-Nage procedeu nu este suma micrilor succesive Un care-l compun, ci o singura micare ce se desfoar continuu, ca un tot. Uke lovete cu pumnul in plex. Nage evita lovitura, rotindu-se spre nainte prin afara braului lui Uke, cu o micare rotunda care imbraca elanul acestuia. In acelai timp, Nage ii apuca de ceafa pe Uke si continua rotirea, conducindu-l spre centrul micrii, pina ce Uke ajunge cu fata lipita de celalalt bra al lui Nage. La momentul potrivit Nage schimba sensul de rotaie al corpului si impinge cu braul brbia lui Uke, silindu-l sa se dezechilibreze pina cade pe spate (fig.6.37). fig. 6.37.

micare, la fel cum toreadorul conduce taurul evitind ciocnirea cu el. In fig.6.38 se arata un exemplu de atac combinat: Mune-Tori si Shomen-Tsuki, care de asemenea poate fi rezolvat cu Irimi-Nage.
fig. 6.38.

6.4. Sokumen Irimi-Nage (aruncarea prin intrare laterala)


rocedeul acesta se nrudete de aproape cu P Shomen Irimi-Nage (vezi 6.3) in ceea ce privete principiul inversrii micrii aplicat la sfirsitul aciunii, dar se deosebete de el prin poziia corpului in momentul aruncrii. Procedeul consta in nconjurarea energiei cinetice a lui Uke si in pendularea lui de la un bra la altul al lui Nage, intilnindu-se astfel cu propiul sau elan. Micarea lui Nage este uor de inteles, pentru ca este o simpla intrare spre o parte laterala a lui Uke, ieind astfel din direcia atacului. Nage nu trebuie sa se gindeasca nici o clipa ca ar putea fi lovit, ci sa intre fr sa se fereasc cit mai aproape de Uke. Daca se teme de lovitura procedeul de aprare da gre. Procedeul trebuie sa se desfoare fr nici o micare ascuita si fr schimbarea direciei de Dup cum se vede in fig.6.39, Nage arunca in acest caz cu partea laterala a pieptului si cu partea din spate a bra ului. La acest procedeu, o importanta si mai mare decit de obicei o are efectul expiraiei, care trebuie bine sincronizat cu micarea de aruncare.
fig. 6.39.

60

Calea Armoniei

Deplasarea plan-paralela a trunchiului lui Nage si deplasarea greutii corpului de pe un genunchi pe altul pentru pstrarea la nivel cit mai jos a soldurilor (Hara) sint de asemenea foarte importante pentru reuita procedeului. Aceste micri se pot insusi prin repetarea exerciiului special Nr. 9 Sayo - Undo (vezi 12.11). In fig. 6.40 - 6.48 se arata folosirea procedeului Sokumen Irimi-Nage contra diverselor atacuri. Vom explica mai detaliat doua din ele. fig. 6.40. fig. 6.42.

6.4.1. Ryokata-Tori Sokumen Irimi-Nage fig. 6.43.

fig. 6.41.

Nage Waza

61

Uke prinde cu ambele miini pe Nage de Cind umr in Migi-Kamae Ai-Hanmi (fig.6.43.), acesta arunca Ki prin miini si face un pas cu dreptul in fata si perpendicular fata de piciorul drept al lui Uke. Nage isi coboar corpul si intra cu capul pe sub mina sting a lui Uke, facind totodat un pas cu stingul in spatele lui Uke. Nage isi inalta corpul si laie" cu o micare larga, cu Tekatana sting peste mina sting a lui Uke, cu Tekatana dreapta peste pieptul lui Uke, indreptind si genunchii, ceea ce duce la cderea lui Uke. Micarea de strecurare a corpului lui Nage pe sub mina sting a lui Uke se poate face numai daca Uke este dezechilibrat. Pentru aceasta, Nage trebuie sa-si ncline corpul cu o micare larga, conducind cu umerii corpul lui Uke. Trebuie pstrata o armonie si o sincronizare a micrii picioarelor si soldurilor 6.4.2. Ushiro-Ryokata-Tori Sokumen Irimi-Nage

aceasta varianta, Nage nu intra direct sa-i In doboare pe Uke, ci efectueaz mai intii o rsucire astfel ca sa ajung cu fata spre Uke, dup care continua ca la apucarea din fata (6.4.1.) Nage efectueaz mai intii o rsucire cu 180 de grade, apoi intra spre Uke si ii doboar rasucindu-se in sens invers. Aceasta varianta constituie un bun exemplu de micare conform principiilor Aikido. Se vede ca daca Centrul lui Nage ramine stabil, pina la urma Uke va cdea. Nage trebuie sa caute ca Tekatanele sa i se mite perfect sincronizate cu micarea corpului (Hara).
fig. 6.45.

Varianta l
Uke prinde din spate ambii umeri ai lui Cind Nage, acesta face un pas mic lateral cu piciorul sting si ncordeaz miinile pentru a-si proteja corpul. Nage muta piciorul drept in spatele lui Uke si rasucindu- se apoi spre dreapta, 'laie" cu o micare larga, cu ambele Tekatana, peste corpul lui Uke, indreptind puin genunchii si muind greutatea corpului pe piciorul drept, doborindu-l pe Uke. Pentru reuita procedeului, Nage trebuie sa "intre" cu convingere, sa ajung cu soldul, si chiar cu pieptul, lipit de corpul lui Uke.

fig. 6.46.

Varianta 2 fig. 6.44.

62

Calea Armoniei

fig. 6.47.

6.5. Aiki-Otoshi

fig. 6.48.

n acest procede u doborire a lui Uke se bazeaz pe folosirea efectului de pirghie aplicat prtii de jos a corpului sau. Solduril e lui Uke se blochea z cu pieptul lui Nage, iar picioare le lui Uke sint impinse inainte cu braele de Nage. Dup cum se vede in exempl ele din fig. 6.49 si 6.50, partea finala, specific a aruncrii AikiOoshi, consta in ajunger ea lui Nage intr-o pozi ie ghemuit a, cu Centrul sau sub

Centrul lui Uke si cu corpul lipit lateral de soldurile lui Uke. Mina lui Nage dinspre Uke prinde piciorul dinspre exterior al lui Uke de sub genunchi, iar mina cealalt prinde piciorul dinspre interior sub pulpa. De fapt miinile lui Nage nu prind, ci imping orizontal cu o micare pornita din Hara. Este foarte important ca greutatea lui Uke sa nu fie preluata nici o clipa de Nage, deci Uke sa nu fie "ridicat" de Nage, ci "maturat" (aruncat). Procedeul necesita o buna sincronizare a micrilor celor doi, precum si o poziie stabila, dar foarte joasa, a lui Nage, cu genunchii mult indoiti si cu trunchiul cit mai vertical. In fig. 6.49 se arata folosirea acestui procedeu contra atacului Mune-Tori, iar in fig. 6.50 contra atacului Ushiro Ryokata-Tori. De remarcat ca Uke trebuie condus de Nage astfel ca sa se gseasc mereu in micare si sa fie obligat sa se lipeasc cu soldurile de Nage, ceea ce este mai greu de realizat in cazul al doilea, cind legtura Uke-Nage este prin intermediul umerilor. Nu trebuie fcuta gresala de a-l las pe Uke sa stea imobil si stabil, iar Nage sa se mite si sa "intre".

fig. 6.49.

Nage Waza

63

6.5.1. Ushiro Ryokata-Tori Aiki-Otoshi

Uke prinde de umeri pe la spate pe Nage Cind si impinge, acesta cedeaz rotindu-se pe piciorul sting, p ind nainte cu dreptul si rotindu-si corpul spre sting. Uke, datorita energiei atacului si conducerii ei de ctre Nage, ajunge sa peasc prin fata lui Nage, de la dreapta spre sting acestuia. Nage profita de micarea lui Uke, coboar si "matura" cu miinile picioarele lui. Uke, la fel ca in varianta Irimi.

Varianta Irimi
Uke prinde din spate pe Nage de umeri si Cind ii trage, acesta se relaxeaz si extinde Ki-ul in tot corpul. Nage cedeaz , p ind inapoi cu stingul spre sting lui Uke si-si rotete corpul puin spre sting . Apoi pivoteaz pe stingul spre dreapta, facind un pas cu dreptul napoia lui Uke si tinind mereu soldul lipit de Uke. Nage coboar indoind genunchii si apuca picioarele lui Uke cu dreapta pe deasupra, mai sus de genunchi, iar cu sting pe dedesubt, in dreptul gleznelor. Rotind corpul spre sting, Nage arunca nainte si spre sting picioarele lui Uke, fr a-l ridica. Uke cade pe spate datorita dispariiei sprijinului pe sol. Greeli frecvente : Nage ridica pe Uke, preuind greutatea acestuia, in loc sa- i mature (arunce) picioarele; Nage nu reuete sa execute aruncarea picioarelor lui Uke in timp ce acesta se mica, ci dup ce acesta s-a oprit si nu mai poate fi clintit; Nage nu coboar suficient de jos, neindoind genunchii.

6.6. Koshi-Nage (aruncarea peste solduri)


de funcionare al acestui procedeu Principiul este binecunoscut si folosit si de alte arte mariale - de ex. in Judo. Este vorba de o pirghie aplicata de Nage asupra prtii superioare a corpului lui Uke : soldurile lui Uke sint blocate de soldurile lui Nage, iar miinile lui Uke sint trase de miinile lui Nage, ceea ce provoac rsturnarea lui Uke. Subliniem ca in Aikido nu se urm re te "ncrcarea" si ridicarea de la pamint a lui Uke printr-o mi care a soldurilor lui Nage, (ca in Judo-ex. Uki-Goshi). Procedeul Koshi-Nage urmrete conducerea lui Uke in jurul lui Nage, astfel ca Uke singur sa se mpiedice de soldurile lui Nage s! sa cada. Desigur ca elevii nceptori se vor ajuta cu micri de ncrcare mprumutate din Judo, insa instructorul trebuie sa-i indrume cit mai repede spre execuia corecta, in spiritul Aikido. Un aspect caracteristic al procedeului este micarea nurubata in sus a trunchiului lui Nage : din poziia aplecat inainte in momentul contactului cu soldurile lui Uke, Nage se ridica dup o spirala, conducind totodat pe Uke in jos si in jurul sau, ca

Varianta Tenkan fig. 6.50.

64

Calea Armoniei

sa-i cada in fata tlpilor (nu departe de ele, nu lateral). Un alt aspect al invatarii acestui procedeu privete pericolul de accidentare mai mare, prin lovirea capului lui Uke de Tatami, datorita nlimii mici la care se desf oar mi carea. Pentru evitarea acestor neplceri, Nage va conduce miinile lui Uke nu in jos, ci cit mai orizontal, si le va las libere cit mai repede, pentru ca Uke sa poat amortiza cztura prin btaie. 6.6.1. Ryote-Tori Koshi-Nage

micarea specifica acestui procedeu - o nurubare spre inainte si in sus a prtii superioare a corpului, completata cu rotirea braelor spre inainte- lateral. In fig. 6.52 si 6.53 se arata alte forme de execuie ale aceluiai exerciiu. fig. 6.52.

Varianta Irimi fig. 6.51.

fig. 6.53.

Uke prinde ambele miini ale lui Nage in Cind Ai-Hanmi, tragind de ele, acesta apuca la rindul sau ncheieturile miinilor lui Uke: cu dreapta in sus si cu sting in jos, ii preia micarea printr-o scurta retragere, apoi face un pas inainte, punind dreptul in fata piciorului drept al lui Uke. Prin naintare si rsucire spre sting, simultan cu aplecarea la 45 de grade si mpingerea miinilor sale, Nage ii dezechilibreaz pe Uke, care se rostogolete peste soldurile lui Nage si cade. Pentru aruncarea lui Uke, Nage executa la sfirsit

Nage Waza

65

fig. 6.55.

Varianta Tenkan
Uke prinde de miini si impinge, Nage Daca prinde la rindul lui de miini, dar nu mai nainteaz, ci se retrage : se rsucete cam trei sferturi de cerc spre sting pe piciorul drept. Prin aceasta Uke se dezechilibreaz. Nage se apleac si-l incarca pe Uke pe solduri; Uke se rostogolete peste ele si cade datorita micrii de "nurubare" a lui Nage. Procedeul Koshi-Nage poate fi utilizat contra unei mari varieti de atacuri, aa cum se vede si in exemplele din fig. 6.54 si 6.55.
fig. 6.54.

De asemenea, Koshi-Nage se preteaz la combinaii cu alte procedee, ceea ce mrete eficienta aciunilor lui Nage (vezi 6.8).

6.7. Kote-Gaeshi (ndoirea ncheieturii miinii spre exterior)


cest procedeu serve te la aruncarea artenerului pe spate, dar se poate continua cu fixarea lui Uke printr-o aciune dureroasa asupra miinii sale. Deci Kote-Gaeshi se aseamn cu Shiho-Nage in privina dublei funcii de aruncare si fixare, iar ambele sint nrudite cu Katame-Waza. Pentru trintirea lui Uke se utilizeaz efectul dureros provocat de rsucirea ncheieturii miinii lui spre exterior, cu o priza specifica, artata in fig. 6.56. iq, 6.56.

66

Calea Armoniei

Nage apas cu degetul mare la rdcina degetului mic al miinii lui Uke, in direcia degetului mic. ndoirea miinii duce la rsucirea braului, iar acesta mai departe la rsucirea si cderea lui Uke, intr-un lan al efectelor dureroase ce se amplifica mereu, pornind de la simpla apsare cu Ki a rdcinii degetului mic al lui Nage. Cderea lui Uke poate fi sau o uoara rostogolire laterala, sau un salt spectaculos peste propriul bra rsucit, funcie de tria aciunii lui Nage, dar se termina cu ajungerea lui Uke cu spatele pe Tatami. Acesta este sfirsitul primei pri a procedeului : "aruncarea". Pentru realizarea "fixrii", Nage trebuie sa continuie micarea fr nici o ntrerupere si fr sa slbeasc nici o clipa apsarea cu degetul mare, respectiv rsucirea miinii lui Uke. Orice slbire sau ntrerupere a rsucirii miinii lui Uke ii permite acestuia sa scape, sa se ridice si sa continue lupta. Deci, dup ce Uke ajunge pe spate, Nage ii conduce in continuare micarea prin manevrarea bra ului r sucit si intins, pina ce Uke se rostogolete si ajunge cu fata pe saltea, cum se vede in fig. 6.57. fig. 6.57.

Daca faza a doua a procedeului, adic rotirea lui Uke din situaia cu spatele pe saltea in situaia cu fata pe saltea, nu se poate face din micare (dinamic), manevra se poate face si static. Se indoaie braul lui Uke si printr-o pirghie, cu ambele miinii ale lui Nage, asupra antebraului lui Uke, acesta este silit sa se rostogoleasc - aa cum se arata in fig. 6.58.
fig.6.58.

Urmeaz faza a treia - fixarea - care consta tot

intr-o aciune dureroasa de rsucire a braului lui Uke. Pentru fixare, Nage ngenuncheaz ling Uke, astfel ca umrul acestuia sa fie cit mai adine intre genunchii lui Nage si lipit pe saltea. La trecerea lui Nage din picioare in genunchi are loc o schimbare a miinilor sale care apuca mina lui Uke, manevra in cursufcareia Uke poate profita de clipa de libertate pentru a-si elibera mina si a contraataca. Evitarea acestei clipe de lipsa a controlului se realizeaz prin blocarea miinii lui Uke cu genunchiul lui Nage - cum se vede in fig. 6.57. Rsucirea braului lui Uke pentru fixare se face cu ajutorul miinilor si trunchiului lui Nage, aa cum se arata in ultimele imagini ale fig.6.57. Cind se executa acest procedeu, totul trebuie sa se mite mpreuna in jurul Centrului lui Nage. Complexitatea procedeului este neateptat de mare, si daca se ncearc descompunerea lui in buci, se constata ca nu merge. Daca se incepe cu execuia la viteza mica a ntregului procedeu, dup un numr de repetiii apare un simt al micrii de ansamblu, astfel ca exerciiul incepe sa se desfoare fr efort, continuu si unitar. Se poate apoi mari viteza, pentru ca iueala decurge din precizie si indeminare, nu din graba dezordonata. 6.7.1. Katate-Tori Kote-Gaeshi ia iniiala : Nage si Uke in Migi-Kamae Pozi (Ai-Hanmi). Chiar in momentul cind Uke ataca, prinzind cu mina lui dreapta de mina dreapta a lui Nage, acesta face un pas cu piciorul sting spre partea dreapta si napoia lui Uke, apoi pivoteaz spre dreapta pe piciorul sting, facind un pas (mic) inapoi cu dreptul. Mina dreapta a lui Nage, inuta

Nage Waza

67

intins, urmre te mi care corpului lui Uke, descriind un arc mare de cerc, fiind inuta de mina lui dreapta, care ii trage dup ea tot corpul si-l dezechilibreaz. In aceasta situaie, Nage apuca mina dreapta a lui Uke cu mina sting - asezind degetul mare pe dosul palmei lui si celelalte degete peste rdcina degetului sau mare - apoi se rotete spre sting cu 180 de grade pe piciorul drept, facind un pas inapoi cu stingul (vezi fig 6.57). Mina dreapta a lui Nage scap din apucarea lui Uke si Nage o aeaz pe dosul palmei lui Uke, peste degetul mare de la mina sa sting si, in armonie cu rotirea corpului, ii rsucete ncheietura miinii spre sting intinzindu-i braul. Datorita dezechilibrrii, dar si durerii, Uke cade in Yoko-Ukemi. Aciunea poate continua cu fixare ; rotindu-i mina ntinsa (trasa) - ca si cum ar face sul un covor - pina cind Uke ajunge cu fata in jos, dup care Nage ngenuncheaz astfel ca umrul drept al lui Uke sa ajung cit mai adine intre genunchii lui Nage. Mina dreapta a lui Uke se lipete de corpul lui Nage, astfel cotul lui sa fie apsat cu mina dreapta a lui Nage, iar antebraul lui se sprijin in indoitura braului sting al lui Nage. Nage se rotete incet dar cu Ki spre dreapta, pina ce Uke'semnalizeaza durerea, batind sonor cu mina sting pe Tatami. 6.7.2. Katate-Ryote-Tori Kote-Gaeshi fig. 6.59.

apuca cu ambele miini mina dreapta a lui Uke Nage. Acesta pivoteaz spre sting pe piciorul din fata (dreptul) si intorcindu-si palmele in sus, deviaz spre sting miinile lui Uke, dezechilibrindu-l prin extensia Ki-ului. Nage pivoteaz apoi spre dreapta, pe piciorul sting, rsucind simultan mina dreapta spre inauntru, si-l dezechilibreaz pe Uke folosind micarea corpului. Mina sting a lui Nage apuca mina dreapta a lui Uke conform procedeului Kote-Gaeshi, apoi pivoteaz inapoi pe piciorul drept si-l doboar pe Uke ca si cum l-ar rostogoli in sus. In continuare, mina dreapta a lui Nage apuca dosul miinii drepte a lui Uke si o rsucete spre sting. Pentru ca procedeul sa reueasc, este necesar un bun echilibru al miinilor si soldurilor, ca sa se poat arunca Ki. Cind este apucat de Uke, Nage nu trebuie sa ridice cotul. 6.7.3. Mune-Tori (Kata-Tori) Kote-Gaeshi Uke apuca cu sting umrul drept al lui Cind Nage, acesta executa Atemi spre fata lui Uke cu dreapta si la coaste cu sting. Uke blocheaz (instinctiv) lovitura la fata cu mina sting. Nage preia elanul lui Uke pivotind spre sting piciorul drept si conduce cu mina sa dreapta mina lui Uke dup un arc mare de cerc spre sting, sincron cu micarea corpului. Uke se dezechilibreaz si ajunge in fata lui Nage, care ii apuca cu mina sting de mina dreapta si-i aplica Kote- Gaeshi, continuind pivotarea spre sting pe piciorul drept. 6.7.4. Ushiro Ryokata-Tori Kote-Gaeshi fig. 6.60.

68

Calea Armoniei

6.7.6. Ushiro-Eri-Tori Kote-Gaeshi


cazul ca Uke prinde din spate pe Nage cu sting de In guler (git) si cu dreapta de mina dreapta, tragind, Nage trebuie sa se roteasc spre sting pentru a-l conduce pe Uke in jurul sau. Nage indoaie genunchii si coboar pentru a permite trecerea miinii lui Uke pe deasupra capului sau, dar se ridica dup trecerea miinii care ii tine de guler. Nage prinde cu mina sting mina dreapta a lui Uke si-i aplica Kote-Gaeshi, pivotind spre sting pe piciorul drept. Daca Uke prinde si mpinge, Nage face un pas inainte cu dreptul, fr sa reziste, apoi se rsucete puternic pe piciorul sting spre dreapta si aplica Kote-Gaeshi ca mai sus. Kote-Gaeshi se face prin micri rotunde si avintate, aa cum dealtfel trebuie sa se execute orice procedeu in Aikido. Aruncarea se pornete cind Uke este dezechilibrat. Uke II apuca din spate pe Nage de umeri, Cind acesta face un mic pas cu stingul spre sting si inapoi, apoi cu dreptul pete inapoi. Uke este condus prin micarea prtii de sus a corpului lui Nage si ajunge in fata acestuia. In timpul acestei rotiri, Nage trebuie sa-si protejeze fata, ridicindu-si braele cu Ki. Cind Uke, dezechilibrat, ajunge in fata lui Nage, acesta apuca cu mina sting mina dreapta a lui Uke (agata inca de umrul drept al lui Nage) si se inalta cu capul printre miinile lui Uke. In continuare, Nage aplica Kote-Gaeshi asupra miinii drepte a lui Uke, mrind eficienta micrii printr-o "tietura" cu Tekatana dreapta si pivotare spre sting pe piciorul sting. Succesul procedeului depinde de mi carea potrivita a corpului lui Nage pentru a se realiza dezechilibrarea lui Uke.

6.7.7. Yokomen-Uchi Kote-Gaeshi


iul ncepe ca "Yokomen-Uchi ShihoExerci Nage" si se termina ca "Mune-Tori Kote-Gaeshi". Cind Uke lovete lateral spre partea sting a corpului lui Nage, acesta ridica bra ele si pivoteaz spre sting pe piciorul sting, preluind contactul cu mina dreapta a lui Uke (fig.6.61). Nage continua micarea lui Uke si-l aduce in fata sa, dup care aplica Kote-Gaeshi cu sting asupra miinii drepte a lui Uke condusa in jos, dup un arc, de dreapta lui Nage. fig. 6.61.

6.7.5. Ushiro Ryote-Tori Kote-Gaeshi


ce Uke ii prinde de miini pe la spate, Nage Dup face un mic pas inainte si la sting cu piciorul sting, tinind miinile lipite de solduri. Totodat, mina dreapta a lui Nage prinde mina sting a lui Uke, apoi Nage se rsucete mult spre dreapta pe piciorul sting. Uke este nevoit sa desfac mina sting, datorita efectului de pirghie. In continuare, Nage aplica cu mina dreapta priza Kote-Gaeshi asupra miinii stingi a lui Uke, facind un pas inapoi cu dreptul, iar mina sting a lui Nage participa la micare, efectuind o "tietura" in jos spre dreapta asupra dosului miinii lui Uke. Micarea da senzaia ca Uke este rostogolit ca un covor fcut sul. Rsucirea lui Nage trebuie sa fie exploziva, altfel Uke nu va da drumul prinderii. Daca micarea lui Nage are Ki, priza lui Uke nu poate rezista, oricit ar fi de puternica.

Nage Waza

69

In fig. 6.62 este artata o alta forma de execuie a acestui exerciiu.


fig. 6.62.

Nage prinde pumnul lui Uke cu degetul gros pe dosul miinii (la rdcina degetului mic) si cu restul degetelor peste baza degetului gros a! lui Uke (degetul mic peste puls). Deodat, Nage isi coboar Centrul, sprijinindu-se parca de mina lui Uke, si-si inverseaz sensul rotirii, retragind un picior, dar mentinind braele intinse in fata corpului sau si apasind cu degetul mare in dosul miinii lui Uke. Acesta se trezete venind cu toata viteza in propriul sau pumn rsucit si pentru a nu-l rupe, trebuie sa sar peste el. Atenie, procedeul fiind periculos trebuie fcut cu grija daca partenerul nu este avansat.

6.7.8. Tsuki Kote-Gaeshi

seamn cu Irimi-Nage, dar aici Procedeul meninerea distantelor dintre Uke si Nage este chiar mai importanta. Cind Uke lovete cu pumnul spre plex, Nage se rotete pe dinafar braului lui Uke, inaintind ca si cum Centrul i-ar exploda. In loc sa-l apuce pe Uke de ceafa, Nage ii prinde de pumn si continua rotirea pina ce cei doi ajung spate in spate si continua sa se roteasc mpreuna (fig. 6.63).
fig. 6.63.

70

Calea Armoniei

6.8. Combinaii de procedee - bazate pe Koshi-Nage


examenul de centura neagra 1 Dan se cer Pentru doua combinaii simple de procedee, care pot fi insa considerate si ca variante mai eficiente ale unui singur procedeu : Koshi-Nage. Prinderea miinilor lui Uke intr-un mod special, prindere care asigura controlul lui Uke (vezi de ex. 6.9 - 7.4), ii uureaz lui Nage execuia aruncrii propriu-zise peste sold, chiar in condiiile unui atac mai dificil din partea lui Uke. 6.8.1. Ushiro Ryote-Tori Juji-Garami Koshi-Nage prinde din spate pe Nage de ambele miini. Uke Acesta ridica palmele in sus, aruncind Ki, apoi ridica braele nainte in sus, rsucind palmele spre nuntru. Totodat, Nage face un pas cu stingul inapoi, spre sting lui Uke. Cind miinile ajung sus, Nage isi rotete mina sting spre dreapta si prinde mina sting a lui Uke. Apoi Nage se rsucete spre dreapta si face un pas cu stingul inapoi spre sting lui Uke, apucind totodat cu mina dreapta ncheietura miinii drepte a lui Uke. Urmeaz o micare in cerc a miinilor, in diagonala de la dreapta sus spre sting jos. Tragind in jos cu sting si impingind nainte si in sus cu dreapta, Nage face un pas inainte cu dreptul - prin fata lui Uke, pe care-l doboar prin rsucirea miinilor ncruciate ale acestuia si prin rotirea corpului spre sting, rostogolindu-l pe Uke peste solduri. 6.8.2. Ushiro Ryote-Tori Kote-Hineri Koshi-Nage fig. 6.64.

ce duce la lipirea lui Uke de spatele lui Nage. In continuare Nage ridica lateral braele dup arce de cerc pina la nlimea ochilor, rsucind palmele spre inainte. Nage prinde cu mina dreapta ncheietura miinii stingi a lui Uke, pe deasupra palmei sale, rasucind-o ca la Kote-Hineri. Prin aceasta mina lui Uke se desprinde de mina sting a lui Nage. Nage isi rsucete corpul spre dreapta, rsucind si intinzind mina lui Uke spre dreapta si in jos. Cind corpul lui Uke se dezechilibreaz, Nage se apleac puin, pastrind soldurile si genunchii indoiti, si-l rostogolete pe Uke peste solduri. In continuare Uke este tras pina cade, prin rsucirea corpului lui Nage spre sting. 6.8.3. Kata-Tori Kote-Hineri Koshi-Nage

Varianta Irimi
prinde cu dreapta pe Nage de umrul sting. Uke Acesta riposteaz prin Atemi la fata cu Tekatana sting. Uke se apar instinctiv de lovitura, blocind-o cu mina lui sting. Nage preia micarea, prinde pe deasupra mina sting a lui Uke cu dreapta si face un pas cu stingul intre picioarele lui Uke. Simultan, Nage se apleac la 45 de grade, indoind genunchii si impingind puternic cu mina dreapta, ii conduce pe Uke peste soldurile sale. Aruncarea lui Uke se face printr-o micare armonioasa a lui Nage, rezultata din ridicarea si rsucirea simultana a corpului sau spre sting, mina sa dreapta (care tine mina sting a lui Uke in Kote-Hineri) descriind un arc mare de cerc, oblic spre in jos.

6.9. Juji-Garami (aruncarea cu braele ncruciate)


procedeu dificil, se folose te numai Acest contra prinderilor din spate, ncruciarea corecta (indoire naturala) si gre ita (indoire nenaturala) a coatelor lui Uke este artata in fig. 6.65.
fig. 6.65.

prinde din spate pe Nage de ambele miini. Uke Acesta ridica palmele in sus aruncind Ki, ceea

Nage Waza

71

VinvA dVn scopurile secundare a\e MkVdo sie ^ acela de ntrire a corpului. Aceasta se realizeaz de \a s\ne, prin repetarea exercftta s\ procedeelor de Aikido care se bazeaz pe micri naturale, normale. Daca se efectueaz micri sau exerciii nefire ti, cu timpul corpul sufer o influenta duntoare (chiar daca nu se observa imediat). In Aikido se tine seama de acest principiu si procedeele bazate pe indoirea articulaiilor prevd efectuarea ndoirii lor in sensul natural, si nu \mpo\rwa naXuriv Se poale urmri aceasta \a \oa\e procedeele : Kote-Gaeshi, fixri, etc. 6.9.1. Ushiro Ryote-Torl Juji-Garami

6.10. Tenchi-Nage (aruncarea cerpamint)


procedeului se trage de la pozi ia Numele caracteristica a miinilor lui Nage in momentul doboririi lui Uke : una ndreptata in sus (spre cer), iar cealalt in jos spre pamint. Prin ambele miini ale lui Nage circula Ki, astfel incit dezechilibrarea lui Uke se face numai datorita miinilor, nu si a pieptului lui Nage. Procedeul se potrivete mai bine contra atacurilor din fata, a cror fora este aspirat de Nage si apoi ntoarsa inapoi prin Uke, spre spatele sau si in jos, dup micarea specifica procedeului. Toata micarea trebuie executata de Nage curg tor, f r "colturi", cu o buna sincronizare. Katate-Tori Gyaku-Hanmi este ilustrat in fig. 6.67, Varianta Irimi; iar in fig.6.68 - Varianta Tenkan.

ke apuca din spate pe Nage cu ambele miini. Acesta executa micarea uzuala de rspuns (vezi fig. 6.65) : ducerea miinilor nainte, cu Ki, cu palmele inainte, simultan cu execuia unui pas inapoi spre sting lui Uke. Impingind mina sting a lui Uke pe deasupra capului, Nage apuca si el ambele miini ale lui Uke. Nage nainteaz cu dreptul, ncrucieaz miinile lui Uke in zona coastelor, si-l doboar aruncindu-l cu Ki. 6.9.2. Ushiro Kubi-Tori Juji-Garami (fig.6.66)

jy cest atac este cel mai potrivit pentru procedeul AVjuji-Garami. Cind Uke apuca din spate pe Nage de mina sting si de git, acesta face un pas cu stingul inapoi spre sting, ducind totodat mina sting inainte si in sus, astfel ca sa-si treac braul sting a lui Uke pe deasupra capului. Nage face apoi un pas larg cu dreptul inapoi, rsucind corpul spre dreapta, astfel ca ajunge cu fata spre Uke. Nage apuca cu sting mina sting a lui Uke si cu dreapta apuca de jos ncheietura miinii drepte a lui Uke (care-l inea de git sau de haina), apoi ii ncrucieaz braele in zona coastelor si-i arunca pind inainte cu dreptul, rotind corpul spre sting. fig. 6.66.

fig. 6.67.

72

Calea Armoniei

fig. 6.68.

6.10.1. Rybte-Tori Tenchi-Nage Varianta Irimi fig. 6.69.

ataca prinzindu-l pe Nage de ambele miini Uke si-l trage. Acesta rotete mina dreapta cu palma spre interior si nainte, ridicind-o si impingind cu Ki. Totodat Nage face un pas cu stingul inainte, spre dreapta lui Uke si cu Tekatana sting impinge spre sting jos cu mina dreapta a lui Uke. In continuare Nage face un pas cu dreptul inainte, spre dreapta si napoia lui Uke, isi rotete corpul spre sting si-l arunca pe Uke. Braele lui Nage formeaz un "cerc de fier" prin care se transmite Ki-ul spre Uke.

Varianta Tenkan fig. 6.70.

ataca prinzindu-l pe Nage Uke de ambele miini si-l impinge. Acesta executa Tai-sabaki, rasucindu-se inapoi pe piciorul dinainte (stingul) pind cu dreptul inapoi. Totodat, Nage, cu mina dreapta, conduce sting lui Uke spre dreapta sus, iar cu mina sting conduce dreapta lui Uke spre dreapta jos. Are loc o rotire a ambilor parteneri cu 180 grade (o schimbare de locuri) si Uke, dezechilibrat, nu mai impinge, ci trage de miinile lui Nage. In continuare procedeul se desfoar ca la varianta pozitiva. In fig. 6.71 se arata aprarea cu Tenchi-Nage contra atacului Mune-Tori.

Nage Waza

73

g. 6.71.

6.11. Sumi - otoshi (aruncarea In colt)

ceasta aruncare se bazeaz pe conducerea lui Uke de ctre mlinile lui Nage pe sub unul sau ambele brae ale Iul Uke, dup o micare circulara de bici din fata spre spate, astfel incit Uke se dezechilibreaz si cade "peste colt".

Doborirea lui Uke trebuie realizata prin conducerea miinii sale cu Kl aruncat din Hara, si nu prin tragerea in jos de mina. 6.11.1. Katate-Tori Sumi-Otoshi

Varianta Irimi
ataca prinzind cu dreapta mina sting U ke (dinainte) a lui Nage si trage. Acesta cedeaz si pete inainte si spre sting, spre spatele lui Uke, aruncind Ki-ul prin degetele miinii stingi. Uke se dezechilibreaz napoi si lateral, tar Nage profita si-l arunca printr-o micare in cerc a braelor sale: cu sting in jos-stinga, iar cu dreapta impinge piciorul drept al lui Uke spre dreapta-sus, In tot acest timp Nage isi rotete corpul spre sting, fig. 6.72.

Varianta Tenkan
apuca cu mina sting si impinge, Nage Uke cedeaz prin Tai-Sabaki pe un pas (pe piciorul dinainte - stingul), rotindu-se spre dreapta. Prin aceasta micare se schimba locurile, iar Uke dezechilibrat ajunge sa trag de mina lui Nage (fig.6.73). In continuare se efectueaz procedeul descris la varianta Irimi.
fig. 6.73.

In fig. 6.74 - 6.76 sint artate alte forme de execuie ale aceluiai exerciiu.
fig. 6.74.

74

Calea Armoniei

fig. 6.75.

aceasta Uke se dezechilibreaz inapoi spre dreapta si cade (similar figurii 6.75).

Varianta Tenkan
ataca impingind dup ce l-a prins pe Nage Uke de ambele miini. Nage cedeaz rasucindu-se in afara'pe piciorul dinainte (Tai-Sabaki pe un pas). Astfel cei doi schimba locurile si Uke dezechilibrat trage de miinile lui Nage, care executa procedeul descris la varianta Irimi (ca in fig. 6.76). In fig. 6.77 se arata aprarea printr-o varianta de Sumi-Otoshi contra atacului Katate-Ryote-Tori, iar in fig. 6.78 contra atacului Mune-Tori.
fig. 6.77.

fig. 6.76.

fig. 6.78.

6.11.2. Ryote-Tori Sumi-Otoshi

Varianta Irimi
ataca prinzind ambele miini ale lui Nage si Uke trage de ele. Nage cedeaz pind inainte cu stingul, apoi pivoteaz pe acest picior spre sting, facind un pas cu dreptul spre spatele lui Uke. Totodat Nage impinge inainte si in jos cu ambele brae, simultan cu micarea corpului sau. Prin

Nage Waza

75

O varianta a acestui procedeu consta in aceleai micri, cu excepia Tekatanei Iul Nage care se rsucete dup ncheietura miinii lui Uke, astfel ca in continuare apas pe ea. In fig. 6.80 se arata o alta varianta a acestui exerciiu.

fig. 6.80.

6.12. Kokyu-Nage (aruncarea din expiraie)


f okyu-Nage este un procedeu greu de executat, Vdeoarece necesita o perfecta sincronizare a energiei expiraiei, micrii corpului mereu bine echilibrat si a Ki-ului. Pentru nsuirea si stapinirea acestui procedeu sint necesare ndelungate si regulate exerciii de extensie (aruncare) a Ki-ului, bazate pe o experiena ndelungata a elevului pe Tatami. Aruncarea se realizeaz printr-o micare biciuita din Hara a miinii lui Nage care conduce pe Uke, simultan cu o expiraie puternica. Orice gre eala, de exemplu: folosirea for ei, nesincronizarea respiraiei etc., se simte imediat si Uke nu cade.

6.12.1. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Kokyu-Nage fig. 6.79.

6.12.2. Katate-Tori (Ai-Hanmi) Kokyu-Nage


apuca cu dreapta mina dreapta a lui Nage Uke si mpinge. Acesta cedeaz si pivoteaz 180 grade spre dreapta (Tai-Sabaki pe doi pai), miscind braele cu Kl dup un cerc in sus si apoi in jos, ceea ce are ca urmare dezechilibrarea lui Uke si aruncarea lui nainte.

6.12.3. Ryote-Tori Kokyu-Nage


ke apuca ambele miini ale lui Nage si mpinge. U Acesta pivoteaz energic cu 180 de grade spre

ke apuca cu sting mina dreapta a lui Nage si mpinge. Acesta cedeaz si se rotete spre sting cu 180 grade (Tai-Sabaki pe piciorul dinainte - dreptul), impingind cu Tekatana dreapta dup un arc de cerc, in sus apoi in jos. Astfel micarea lui Uke este accelerata de energia lui Nage si Uke ajuns intr-o poziie dezechilibrata este aruncat nainte.

sting pe piciorul dinainte (Tai-Sabaki pe un pas), apoi "taie" de sus in jos cu ambele Tekatana apasind pe ncheieturile miinilor lui Uke. Pentru a ajunge in aceasta poziie, mina lui Nage dinspre Uke executa o micare de nurubare in jurul miinii lui Uke, simultan cu rotirea braului sus-jos. In fig. 6.81 - 6.84 se arata alte forme de execuie ale acestui exerciiu.

76

Calea Armoniei

fig. 6.81.

fig. 6.84.

fig. 6.82.

In fig. 6.85 si 6.86 se arata o aprare mpotriva atacului Katate-Ryote-Tori. fig.6.85. fig. 6.83.

r <s

Mage Waza

77

In flg. 6.88 - 6.101 sint artate diverse atacuri la care Nage se apar cu procedee ce se pot grupa sub denumirea Kokyu-Nage.
fig. 6.88.

fig. 6.86.

. 6.89.

6.12.4. Ryokata-Torl Kokyu-Nage prinde umrul drept al lui Nage. Acesta Uke reacioneaz cu dreapta spre fata lui Uke si cu sting spre pieptul lui. Uke, instinctiv, se apar mpotriva loviturii la fata cu mina sa dreapta, impingind mina lui Nage. Acesta cedeaz si pivoteaz energic spre sting pe piciorul drept (Tai-Sabaki pe un pas), conducind mina lui Uke (si energia lui) cu Tekatana dreapta, care descrie un arc mare de cerc. Prin aceasta Uke se dezechilibreaz si este aruncat. In fig. 6.87 se arata o alta posibilitate de aprare mpotriva atacului Mune- Tori.

78

Calea Armoniei

flg. 6.90.
fig. 6.93.

flg.

flg. 6.01.

6.92.

flg. 6.94.

Mage Waza

79

fig. 6.95.

fig. 6.97.

fig. 6.96.

fig. 6.98.

fig. 6.99.

80

Calea Armoniei

fig. 6.100.

6.13. Aikl-Nage (aruncarea armonioasa)


A cest procedeu de nivel superior permite A\doborirea adversarului prin conducerea Ki-ului si dezechilibrarea sa, folosind numai micarea corpului lui Nage, dar fr atingerea lui Uke. Este insa foarte greu sa dobori un adversar folosind pentru asta numai un deget, ba poate chiar fr sa-! atingi deloc. Dar In Aikido faptul este posibil datorita strii mentale spre care se tinde, si anume a senzaiei de "micare continua", In care spiritul, mintea si corpul formeaz un singur tot. Procedeul Aiki-Nage inseamna o micare libera, neincadrata in vreun stil sau tipar. Datorita complexitii micrii, nu se poate explica cu vorbe, ea trebuie vzute spre a fi neleasa. Procedeul Aiki-Nage nu poate fi executat decit de un Aikidoka al crui corp si spirit formeaz un tot, ca urmare a unei ndelungate si sincere ucenicii in studierea si practicarea Caii Armoniei. Un proverb oriental spune ca: "Trebuie sa manince muli erpi acela care vrea sa manince un balaur".

fig. 6.101.

Katame Waza

81

Capitolul 7

Katame-Waza (Procedee de fixare)

poate neutraliza un adversar mai solid Cine sau mai narmat respectindu-i insa integritatea corporala si spirituala este un maestru al Caii pcii si armoniei. Un sistem de tehnici de autoaprare este uman numai daca mjloacele si procedeele folosite mpotriva agresorului pot fi aplicate in mod gradat, proporional cu puterea si violenta atacului. Aikido satisface aceasta condiie insa cere de la practicanii si multa atenie si discernamint atit la antrenamente cit si in caz de lupta reala, pentru ca posibilitile fizice si tehnice pe care le au la dispoziie pot duce uor la nclcarea principiului mai sus amintit. Sub acest aspect, procedeele de aruncare (Nage-Waza) nu trebuie folosite mpotriva unui adversar neinarmat, care nu tie sa cada si ar putea fi astfel grav rnit. In alte cazuri, procedeele de aruncare nu se pot aplica din cauza unor condiii neprielnice, cum ar fi lipsa de spaiu de manevra, prezenta unor obstacole, etc. Pe de alta parte dezechilibrarea si aruncarea nu scot decit temporar din lupta un agresor dotat cu o buna condiie fizica. El se ridica si ataca din nou - dar de aceasta data cunoscind pericolele la care se expune va ataca mai atent si

mai hotarit. Daca in plus mai are si o arma, rezultatul atacului sau poate avea urmri fatale. In aceste cazuri se va folosi un procedeu de fixare (Katame-Waza) care poate duce la dezarmarea adversarului si neutralizarea sa definitiva. La toate procedeele de fixare, fora dezvoltata de Uke este ntoarsa de Nage spre Uke, fiind folosita dup amplificarea sau reducerea ei - la dezechilibrarea acestuia si apoi la blocarea lui. Pentru stapinirea partenerului, in Aikido nu trebuie sa te bazezi pe fora fizica, ci trebuie sa fii sensibil la orice intenie a sa, astfel ca miscindu-te odat cu el, sa se trezeasc fr un oponent cu care sa se ciocneasc si pe care sa se sprijine. El se va simi atunci dezechilibrat si-i vom putea dirija elanul in direcia dorita de noi. Daca el ncearc totui sa reziste, folosind acea legtura prin care ambii parteneri se mica ca un tot.va avea de-a face cu propria sa energie care i se va ntoarce mpotriva. Este echivalent cu ncercarea de a se bata singur. Cu cit este mai agresiv cu atit se va dezechilibra mai tare si va fi obligat sa se supun mai uor micrii pe linia de minima rezistenta ce i se ofer. Intrucit Nage menine contactul cu Uke pe toata durata aciunii, aducerea acestuia la sol si fixarea

82

Calea Armoniei

pot fi realizate oricind. Uke ajunge in situaia sa nu-si mai poat folosi corpul in scopuri agresive si este meninut de Nage intr-o poziie ncordata, din care orice incercere de a scap provoac dureri foarte mari. Deoarece orice aciune a lui Uke se ntoarce pina la urma tot mpotriva lui, el ajunge repede la concluzia ca este inutil sa se mai opun. Faptul ca Nage nu-si folosete poziia avantajoasa ca sa se rzbune sau ca sa-l pedepseasc pe Uke are o mare valoare educativa lasind libera calea nelegerii si mpcrii. Atitudinea reinuta la care ajunge elevul dup antrenamente, dovedete ca Aikido este o cale a pcii si a bune! nelegeri intre oameni. Pe de alta parte, daca este necesar, Uke poate fi silit sa se predea, ntrind durerea fie prin folosirea unui efect de pirghie fie prin aciunea asupra unui punct nervos sensibil. In cursul antrenamentelor procedeele de fixare se exerseaz cu micri largi si rotunde, pina ce Uke bate in saltea de doua ori (cit mai sonor), semnalizind astfel ca se recunoate invins, clipa in care Nage nceteaz imediat continuarea aciunii dureroase. In felul acesta elevul isi poate regia gradul de solicitare, ceea ce duce cu timpul la creterea rezistentei la durere, la mbuntirea echilibrului interior si ta evitarea accidentelor. Muli elevi, chiar din cei cu oarecare vechime, constata cu surprindere ea procedeele de fixare executate asupra unor parteneri de grad superior nu au eficienta scontata de el ca urmare a impresiilor cptate din antrenamentele fcute cu parteneri de nivelul lor, fapt care-i mobilizeaz pentru punerea la punct a execu iei acestor procedee. Toate fixrile (si ndeosebi cele cu numerele 2,3,4) permit un control eficace asupra adversarului care sta in picioare sau merge, puind fi folosite cu succes la imobilizarea si transportarea infractorilor. Importanta procedeelor de fixare si a lucrului la sol este de multe ori subestimata de elevi si uneori chiar de instructori, crora procedeele dinamice de aruncare le fac o impresie mai puternica si o pl cere mai mare, comparativ cu munca obositoare dar fr rezultate rapide, ceruta de cutarea micrilor simple specifice Katame-Waza. Pentru amatorul de mi c ri complicate si spectaculoase, Aikido nu este decit oglinda in care se poate admira. El devine sclavul propriei vaniti si ncrederea in sine ii ndeprteaz de adevrata Cale. Instructorii si mae trii serio i trebuie sa se ntoarc mereu la izvoare, la simplitatea adevratei

Arte pentru ca aceasta este cheia cunoaterii si garanteaz progresul. Studierea Katame-Waza deschide uile multor secrete ale AikkJo-ului. S-o folosim cu convingere!

7.1. Caracteristicile procedeelor de fixare


programa analitica prezentata sint descrise 5 In procedee de fixare care permit aprarea contra numeroaselor atacuri inclusiv a celor cu arma. Cele 5 procedee de fixare nu se deosebesc prea mult intre ele ca micare. La Ude-Osae si Ude-Nobashi, Nage acioneaz cu Ki-ul sau in mod direct asupra lui Uke in vreme ce la celelalte 3 procedee : Kote-Mawashi, Kote-Hineri si Tekubi-Osae, Ki-ul se aplica in mod indirect prin intermediul unei pirghii sau prin apsare asupra unui punct sensibil (dureros). In toate procedeele de fixare prinderea ferma a miinii lui Uke are o importanta deosebita pentru succesul procedeului. De la nceput trebuie subliniat ca toate procedeele de fixare corespund condiiilor fiziologice ale corpului omenesc si urmresc desfurarea naturala a micrilor articulaiilor. Daca Nage le aplica corect si controlat, procedeele sint eficace fr a avea urmri neplcute asupra lui Uke. Musculatura braului si a umrului este ntinsa si relaxata, toate articulaiile ramin mobile. Prin exersarea procedeelor de fixare in varianta "moale" (Ju-no Geiko) se pot vindeca unele defeciuni funcionale ale membrelor sau neutraliza tensiunile nervoase, efectul fiind comparabil cu al masajului Do-ln. In cazul elevilor avansa i chiar exersarea procedeelor in varianta dura (Kakari- Geiko) are efecte binefctoare asupra organismului. Daca procedeele sint corect executate, iar Nage si Uke se comporta disciplinat, sint excluse accidentele sau urmrile neplcute ; totui se recomanda ca varianta dura sa nu fie exersata de Aikidoka cu grad mai mic de 2 Dan. Cele 5 procedee de fixare se disting prin urmtoarele particulariti:

7.1.1. Ude - Osae (fixarea cotului) sau Ikkyo (primul procedeu)


este cel mai important procedeu din Ude-Osae grupa Katame-Waza si exista prerea ca ar fi cel mai important procedeu din Aikido. La Ude-Osae apar toate principiile de micare din Aikido : intrarea spre atacant, sincronizarea micrilor cu respiraia, Atemi, rotirea armonioasa

Katame Waza

83

a soldurilor si ndoirea genunchilor. Pe vremuri era primul procedeu nvat de nceptori si de aceea se mai numete Ikkyo. La acest procedeu Nage intlmpina atacul prin prinderea braului narmat sau a aceluia cu care ataca Uke, de ncheietura mllnll si cu cealalt mina de partea interioara a ncheieturii cotului. Prin aciunea asupra braului sau, Uke este condus pe 0 traiectorie circulara in plan vertical (varianta Irimi), sau dup o spirala in jurul axei Iul Nage (varianta Tenkan). In continuare Uke este silit sa se ntind pe sol datorita apsrii exercitata asupra cotului sau ndoit. In toate fazele de desfurare a procedeului Ki-ul lui Nage curge nestvilit pe drumul cel mai scurt. La Ude-Osae nu se acioneaz prin plrghii sau puncte dureroase. Condiia succesului o constituie execuia decisa a procedeului si folosirea corecta a principiilor de baza ale Aikido. Ude-Osae este un procedeu de baza din Aikido, a carul studiere si nsuire are un rol deosebit in formarea elevilor. 7.1.2. Kote-Mawash! (ndoirea articulaiei miinii spre interior) sau Nikyo (procedeul al doilea) mediat dup preluarea atacului prin luarea 1 contactului si prinderea specifica a miinii lui Uke, Nage isl amplifica aciunea prin intermediul unei pirghii dureroase, care ndoaie si r suce te articulaia miinii, cotului si umrului, astfel incit Uke este silit sa execute orice micare pe care Nage i-o transmite prin aceasta "legtura" dintre ei. Exersarea si nsuirea acestui procedeu deosebit de eficace necesita mari disponibiliti fizice si spirituale din partea elevului, fiind greu de nvat. Procedeul permite neutralizarea sigura a unui adversar superior (fie ca fora, fie narmat) si din acest motiv se studiaz pentru utilizarea in autoaprare. 7.1.3. Kote-Hineri (rsucirea articulaiei miinii spre exterior) sau Sankyo (procedeul nr. 3) rsucete braul de atac ai lui Uke, imediat Nage dup ce stabilete contactul cu el, astfel ca sa-i blocheze toate articulaiile si sa realizeze o legtura oarecum rigida intre ei. Prin aceasta legtura, Nage fie ii transmite lui Uke micarea sa (Irimi), fie U silete sa se rotesca mpreuna cu el in jurul axei de rotaie a lui Nage (Tenkan). Prin schimbarea sensului si/sau a planului de rotaie, precum si a poziiei axei de rotaie, Uke se va dezechilibra si va

putea fi condus in diverse feluri spre sol. In continuare, Nage poate executa o fixare din picioare sau din genunchi, adic o rotire a braului lui Uke pina ce acesta semnalizeaz durerea. 7.1.4. Tekubi-Osae (fixarea antebraului) sau Yonkyo (procedeul nr. 4) a acest procedeu, Nage isi concentreaz Ki-ul asupra unui punct sensibil situat pe partea interioara a antebraului lui Uke, provocindu-i acestuia o durere ascuita care blocheaz in continuare orice aciune. Exersarea exagerat de tare sau de mult a procedeului Tekubi-Osae poate duce la rezultate negative prin sensibilizarea punctului dureros : destrmarea unitii dintre spirit si corp datorita preponderentei reaciei fizice. Daca se nceteaz apsarea punctului sensibil, durerea dispare imediat, totui la o exersare mai ndelungata poate apare o iritare a nervului. Pentru ca exerciiul sa-si ating scopurile, printre care si ntrirea echilibrului interior, Uke trebuie sa dea dovada de multa stapinire si sa nu ceara prin semnalizare ncetarea procedeului nainte de apariia durerii, cum fac unii elevi lipsii de voina. 7.1.5. Ude-Nobashi (ntinderea braului) sau Gokyo (procedeul nr.5) unele manuale de Aikido, acest procedeu nu In este considerat de baza, ci derivat dintr-unul de baza. Ude-Nobashi reprezint un procedeu eficace si completeaz seria celorlalte 4 Katame-Waza. Gokyo se folosete exclusiv pentru aprarea mpotriva loviturilor laterale (Yokomen-Uchi) si permite intrarea spontana in micarea de atac a lui Uke. Dup ce Nage blocheaz cu braele in cruce, braul de atac a lui Uke este rsucit pina ce ajunge cu cotul extins (invers ca la Ude-Osae) si cu umrul blocat, formindu-se astfel o legtura rigida intre Nage si Uke, prin care Nage isi transmite Ki-ul si micarea direct la Hara lui Uke. Nage poate fixa sau dezarma agresorul in diverse feluri: fie din picioare, fie din genunchi. Unele faze din procedeele Kote-Mawashi, Kote-Hineri sau Tekubi-Osae se pot folosi in combina ie cu procedee de aruncare pentru dezechilibrarea (Kuzushi) sau oprirea adversarului, precum si pentru amplificarea micrii lui Nage - in cazul unui atac puternic.

84

Calea Armoniei

Descrierea Katame Waza (procedee de fixare)

Katame Waza

85

7.2 Ude -Osae. (Fixarea cotului,Ikkyc)


7.2.1. Katate - Tori Ude - Osae

Varianta Irimi
ke prinde cu mina dreapta, mina dreapta a lui UNage (Ai-Hanmi). Acesta lovete cu sting spre fata lui Uke, se rsucete pe piciorul sting spre dreapta si aruncind Ki prin Tekatana dreapta spre dreapta- jos, ii dezechilibreaz pe Uke. In continuare, Nage isi rotete mina dreapta pe sub mina lui Uke si o prinde pe deasupra 'ncheieturii, apoi se rotete cu tot corpul spre dreapta si in sus, impingind spre umrul lui Uke . Mina lui Nage scap din prinderea lui Uke, iar mina sting urca si apas cu Tekatana pe cotul lui Uke, pe care-l rotete in plan vertical in sus, apoi Nage face un pas cu stingul inainte si 'taie" in jos, tinind antebraul lui Uke ca pe o sabie, pina ce lipete coastele lui Uke de soldul sau sting. Nage se oprete o clipa in aceasta poziie (cu trunchiul vertical si genunchii'usof ndoii), marcind "fixarea in picioare", apoi continua micarea pentru a "fixa la sol". Tinind braul drept al lui Uke intins prin traciune laterala cu mina sa dreapta, Nage ii apas cu cealalt mina pe cot spre sol, facind 1 -3 pai, si-l ntinde pe jos cu f aa la saltea, dar pastrind continuu contactul dintre piciorul sau sting si coastele iui Uke, ce-i luneca spre glezna. Numai dup ce Uke a ajuns cu pieptul peTatami, Nage ii ndreapt cotul si-i lipete tot braul pe sol cu cotul in sus, cu braul cit mai in continuarea coloanei sale vertebrale, apoi ngenuncheaz ling Uke. Se pune jos intii genunchiul sting, bine lipit de coastele lui Uke, mai departe de axila, apoi genunchiul drept ling ncheietura miinii lui drepte, dar neintrerupind nici un moment apsarea asupra cotului lui Uke. Cu trunchiul meninut cit mai vertical, Nage apas cu Ki asupra cotului lui Uke, pina ce acesta semnalizeaz durerea batind sonor cu mina sting in Tatami (fig.7.1.) fig. 7.1.

Nage nu trebuie sa fie pasiv cind ateapt atacul lui Uke : la Ude-Osae, poziia de garda trebuie sa fie chiar mai activa decit de obicei. Antebraul lui Uke nu se prinde strins si rigid, ci cu miinile ntinse si flexibile, pornind toate micrile dirfeolduri. Braul lui Uke trebuie mereu meninut intins cu Ki, pentru a-l dezechilibra. Umrul sau trebuie inut mereu mai jos decit cotul si braul lui. Uke nu trebuie fixat (apsat pe cot) cu muchii, ci cu Ki-ul care pornete din Hara. Nu trebuie uitat nici o clipa ca mai pot fi si ali agresori, aa ca nu se va consuma toata atenia numai cu cel deja fixat (de aceasta recomandare se tine seama numai dup ce elevul a invatat destul de bine procedeul).

Varianta Tenkan fig. 7.2.

86

Calea Armoniei

up ce prinde antebraul drept al lui Uke cu D ambele miini (ca la varianta Irimi ), Nage pivoteaz pe piciorul sting, face un pas cu dreptul inapoi si ii duce antebraul in jos printr-o micare ca o 'tietura" - sincronizat cu pivotarea. Se ajunge in poziia de fixare Ude-Osae in picioare, care se marcheaz printr-o scurta oprire (atenie la echilibru), apoi se continua cu "fixarea la sol" la fel ca la varianta Irimi. Dup ce se stabilete contactul Tekataneior lui Nage cu antebraul lui Uke si pina la 'fixarea din picioare", antebraul lui Uke trebuie sa descrie un arc de cerc mare intr-un plan oblic, trecindu-i pe deasupra capului si coborind pina sub nivelul soldurilor lui Nage. Daca aceasta conducere a antebraului lui Uke nu se face cu Ki, din Hara, ci cu braele crispate si cu muchii ncordai, Nage se dezechilibreaz foarte uor si nu reuete sa-i mite braul. 7.2.2. Katate Ryote-Tori Ude-Osae Varianta Tenkan. fig. 7.3.

Uke prinde cu ambele miini mina dinainte a Cind lui Nage (de ex. dreapta), si mpinge, Nage cedeaz printr-un Tai-Sabaki pe un pas (pivotare pe piciorul drept) astfel ca Uke trece pe ling el si ajunge cu partea sting, laterala, a corpului spre Nage, iar aciunea lui Uke devine tragere de mina lui Nage. In continuare Nage executa micrile descrise la 7.2.1., numai ca aducerea lui Uke la sol se va face dup o spirala descendenta in jurul lui Nage, care pivoteaz pe piciorul de ling Uke (dreptul) ca in fig. 7.2. 7.2.3. Mune-Tori Ude-Osae Uke prinde cu dreapta umrul sting al lui Cind Nage (Gyaku-Hanmi), acesta executa procedeul de aprare la fel ca si la atacul Katate-Tori (7.2.1.). Nage executa Tai-Sabaki spre sting, pe piciorul din fata si cu mina dreapta prinde sau lovete, pe deasupra, mina dreapta a lui Uke, dezechilibrindu-l. Nage isi inverseaz apoi sensul rsucirii corpului si impinge cu mina sting pe cotul drept al lui Uke folosind fora ntregului sau corp, dup care urmeaz fixarea in picioare si apoi la sol (fig.7.4). fig. 7.4.

Katame Waza

87

7.2.4. Ryokata-Tori Ude-Osae


ind Uke prinde cu ambele miini umeri! lui Nage, Cacesta lovete (Atemi) spre fata lui Uke, apoi profita de deruta si dezechilibrarea acestuia, care duc la ntinderea braelor sale, si executa Ude-Osae la fel ca la atacul Mune-Tori (7.2.3.).

Cind Uke prinde din spate cu ambele miini umerii lui Nage si mpinge nainte, acesta executa un Tai-Sabaki spre sting (pivotare pe piciorul drept), rotind in sus si apoi in jos Tekatanele. Folosind energia lui Uke, Nage ii ajuta sa treac peste el, ghemuindu-se, apoi, dup ce Uke a trecut prin dreapta sa si ajunge in fata lui Nage, acesta se ridica si efectueaz Ude-Osae asupra miinii stingi a lui Uke. In ambele variante trebuie cutata armonia cu atacul lui Uke, micrile lui Nage trebuie adaptate la viteza si fora lui Uke, cu mare atenie la pstrarea echilibrului si stabilitii.

7.2.5. Ushiro-Ryokata-Tori Ude-Osae

Varianta Irimi

ind Uke prinde din spate cu ambele miini umerii lui Nage si trage de e! napoi, acesta nu se opune forei, ci merge cu ea. Nage excuta mai intii un Tai-Sabaki spre sting (pivotare pe piciorul drept), ridicind Tekatanele, apoi un nou Tai-Sabaki spre dreapta (pivotare pe piciorul sting), lasind in jos miinile. Prin aceste micri Nage ajunge cu fata spre Uke: acum isi trece capul printre miinile lui Uke si-l scoate in sus dup mina sting a lui Uke, pe care o prinde, pe deasupra, cu sting sa. Urmeaz o rsucire spre sting - apasind cu mina dreapta pe cotul sting al lui Uke. In continuare se executa fixarea din picioare, apoi fixarea la sol.

7.2.6. Ushiro Ryote-Tori Ude-Osae Varianta Irimi (fg.7.6) fig. 7.6.

Varianta Tenkan fig 7.5.

prinde din spate ncheieturile ambelor miini Uke ale lui Nage, pe care le trage inapoi. Nage isi apas miinile pe solduri, cu palmele in sus, si trece in Kamae (poziia corpului sau oblica fata de cel al lui Uke). Totodat Nage face un mic pas cu stingul spre lateral si inapoi (spre sting Iul Uke), apoi rotete braele in sus, aruncind Ki prin degete astfel ca sa formeze "cercul de fier", cu Tekatanele in sus si palmele nainte. In continuare Nage face un pas inapoi cu dreptul, in timp ce conduce miinile lui Uke pe deasupra capului, dup un cerc mare, astfel ca sa-i ajung in fata. Rotirea in sus si cu Ki a bra elor lui Nage simultan cu coborirea corpului sau (prin ndoirea genunchilor) provoac ridicarea corpului lui Uke si dezechilibrarea lui spre nainte. Rezultatul aciunii lui Nage de pina acum este schimbarea poziiei relative Uke-Nage : la nceputul atacului, Uke era in spatele lui Nage,

acum Nage este in spate si lateral fata de Uke, in

88

Calea Armoniei

plus Uke este dezechilibrat si cu capul in jos in timp ce Nage este echilibrat si cu trunchiul vertical. Aceasta prima faza a procedeului de aprare contra atacului Ushiro Ryote-Tor! este identica pentru toate procedeele de fixare. Urmeaz faza a doua, specifica procedeului Ude-Osae. Nage apas cu Tekatana dreapta pe cotul lui Uke, iar mina sting o rsucete prin interior ca sa apuce ncheietura miinii stingi a lui Uke, pe deasupra. Micarea miinii stingi a lui Nage se face fr smucituri si fr sa se dezlipeasc de mina lui Uke. Nage face un pas nainte cu dreptul si lipete umrul Iul Uke de piciorul sau (fixarea in picioare), dup care se continua micarea spre "fixarea la sol", descrisa la 7.2.1.

care urmeaz desprinderea miinii lui Uke de gulerul lui Nage si fixarea.

7.2.8. Ushiro Kubl-Shime Ude-Osae

Varianta Irimi Kg. 7.7.

Varianta Tenkan
Uke prinde din spate si mpinge, Nage Daca executa aceeai micare de schimbare a poziiei reciproce, ca si la varianta Iriml, numai ca in loc sa-si mite Hara spre napoi (in sensul traciunii lui Uke), isi deplaseaz soldurile spre inainte (in sensul mpingerii lui Uke). Aceasta deplasare inainte se realizeaz tot prin Tai-Sabaki, si anume : Nage pivoteaz pe piciorul dinainte (dreptul) pind inainte cu stingul, rotind totodat braele in sus pentru a-l conduce pe Uke pe ling el si pe deasupra capului pina in fata Iul. In continuare, Nage schimba sensul de rsucire dar pstreaz piciorul de sprijin: pivoteaz pe dreptul, pind cu stingul napoi - si conduce cotul lui Uke in jos spre saltea dup o spirala coboritoare. 7.2.7. Ushlro Eri-Tori Ude-Osae

Uke stranguleaz din spate pe Nage cu Cind mina dreapta si prinde cu mina sting braul sting al lui Nage, impingind, acesta reacioneaz imediat, aruncind ambele Tekatane in sus si facind un mic pas lateral-inapoi cu stingul, dup care isi coboar Tekatanele, trecind braul sting al lui Uke peste capul sau. Micarea lui Nage este bine condusa din solduri. In continuare, Nage prinde braul sting al lui Uke si-l fixeaz. In cazul unei strangulri, Nage nu trebuie sa-si ncordeze partea de sus a corpului, ci sa ramina calm si cu Ki-ul coborit.

Varianta Irimi
Uke prinde din spate pe Nage cu Cind dreapta de guler si-l trage napoi, acesta cedeaz si se rotete spre dreapta, lovind pe Uke in coaste. Nage continua pivotarea pind cu stingul in spatele lui Uke, apucind totodat mina dreapta a lui Uke cu mina sa dreapta (peste Tekatana), iar cu Tekatana sting apasind pe cotul drept al acestuia. Nage nainteaz cu stingul si-l fixeaz pe Uke, a crui mina se desprinde de guler, mai intii in picioare, apoi la soi.

Varianta Tenkan
Uke stranguleaz din spate pe Nage cu Cind mina dreapta si prinde cu mina sting braul sting al lui Nage, tragind inapoi, acesta reacioneaz imediat, aruncind ambele Tekatane in sus s! pind scurt spre dreapta - inapoi cu dreptul, dup care isi coboar Tekatanele, trece braul sting al lui Uke peste cap si se rsucete pe piciorul drept spre sting. Urmeaz prinderea braului si fixarea lui Uke. Nota generala pentru atacurile din spate: Nage trebuie sa combine micarea laterala cu micri sus-jos ca sa scape din prindere, folosind totodat fora genunchilor si a soldurilor.

Varianta Tenkan
Uke prinde din spate pe Nage cu mina Cind dreapta de guler si-l mpinge inainte, acesta cedeaz si se rotete spre sting, lovind pe Uke in coaste. Nage continua micarea, conducindu-l pe Uke inainte si coboar pe sub mina dreapta a acestuia, ridicind apoi capul in spatele miinii lui Uke. Nage prinde mina dreapta a lui Uke cu miinile sale in modul specific procedeului Ude-Osae, dup

Katame Waza

7.2.9. Yokomen-Uchl Ude-osae

Varianta Irimi fig. 7.8.

Sabaki), prin spatele lui Uke, executind fixarea in varianta negativa.

7.2.10. Shomen-Uchi Ude-Osae

Varianta Irimi fig.7.9.

Uke lovete din lateral cu mina dreapta spre Cind partea sting a lui Nage, acesta rspunde printr-un Atemi cu dreapta spre fata lui Uke, simultan cu un Tal-Sabakl spre sting, pe piciorul din fata (dreptul). Nage preia mina sting a lui Uke cu Tekatana sa sting si deviaz lovitura (nu o blocheaz) spre sting. Nage isl inverseaz apoi sensul rsucirii corpului si face un Tai-Sabaki spre dreapta, dup ce prinde mina dreapta a lui Uke cu dreapta sa si o duce spre dreapta, pe deasupra capului lui Uke. Urmeaz naintarea prin fata lui Uke, fixarea din picioare, apoi la sol. Trebuie evitata blocarea loviturii (ciocnirea forelor): fora loviturii lui Uke va fi preluata, deviata si condusa de Tekatana lui Nage.

nainteaz ridicind braul pentru a lovi pe Uke Nage vertical in cretetul capului. In loc sa atepte si sa blocheze lovitura (aciune care ar putea fi dureroasa), Nage nainteaz spre Uke in fntimpinarea braului ridicat, ridicindu-le pe ale sale, ca si cind amindoi ar ncerca sa apuce un obiect atirnat deasupra capetelor lor. Para a ntrerupe scurgerea energiei Ki din Hara prin brae, Nage continua micarea nainte, ca si cind ar vrea sa treac prin Uke mentinind braele intinse in fata si apasind cu convingere pe cotul lui Uke spre fata lui, ca si cum ar vrea sa i-l treac peste cap. Pentru a nu c dea, Uke trebuie sa se rsuceasc cedind trecerea. Nage continua sa nainteze, dar braele sale 'taie" s! coboar dup o linie curba, pina ce toata greutatea corpului sau apas pe cotul lui Uke si ii tine astfel indoit. In aceasta poziie Nage deja ii controleaz pe Uke, si ar fi u or acum sa-i scrinteasca cotul printr-o rsucire a antebraului. Dar cum aciunea violenta contravine spiritului Aikido, Nage face un pas mare si-si apas coapsa

Varianta Tenkan

rima parte a exerciiului se desfoar la fel ca la varianta Irimi. Daca Uke nu este dezechilibrat suficient cind Nage ii duce mina pe deasupra capului, si poate inca sa mping , Nage nu mai avanseaz prin fata lui Uke, ci se rsucete spre dreapta pe piciorul dinainte (Tai-

90

Calea Armoniei

sub axila Iul Uke pentru a-l dezechilibra lateral (fixarea in picioare). Partea finala a procedeului se desfoar prin aducerea corpului lui Uke pe sol: Nage isi indoaie genunchii si cu corpul vertical, nainteaz si apas cotul lui Uke in jos,apoi aeaz braul lui Uke pe saltea la un unghi peste 90 de grade fata de trunchi, pentru ca Uke sa nu poat scap din fixare printr-o eventuala rostogolire peste umrul respectiv. Imobilizarea lui Uke se face apasind pe cotul sau aezat pe Tatami, printr-o continuare a micrii de rotaie a trunchiului lui Nage.

sa nu-i mpiedice cderea. Fixarea la sol se face in continuare la fel ca la varianta Irimi. Ca sa fie eficace, micarea ar trebui sa se desfoare astfel ca mereu sa dea senzaia de naintare,' fr efort sau ntrerupere. Nage si Uke trebuie sa se mite atit de unii, incit fiecare nu tie daca e! sau celalalt produce micarea.

7.2.11. S omen-Tsuki Ude-Osae


Lke lovete cu pumnul drept (fig. 7.11), Cind Nage livoteaza pe piciorul dinainte (stingul) spre dreava, iar miinile sale prind mina dreapta a lui Uke : Tekatana dreapta pe ncheietura, respectiv mina sting pe cotul lui Uke. Nage conduce astfel Ki-ul lui Uke pe un cerc cu raza cit mai mica si cu centrul in axa corpului sau, dezechilibrindu-l pe Uke. In continuare, Nage profita de starea lui Uke si transforma contactul dintre miinile sale si braul lui Uke in prinderi (de cot si de ncheietura miinii), cu ajutorul crora efectueaz fixarea Ude-Osae in picioare *. apoi la soi, dup cum s-a descris mai inainte. fig. 7.11.

Varianta Tenkan fig. 7.10.

Dup ce s-a luat contactul cu braul ridicat ai lui Uke ca si in versiunea Irimi, se poate intimpla ca el sa refuze cu trie sa fie rotit, sau Nage dorete sa-l mite in alta direcie decit Irimi, sau Nage vrea sa interpuna corpul iui Uke intre el si alt agresor. Atunci Nage face un pas napoi cu piciorul din exterior s! se rsucete apasind hotarit pe cotul indoit al lui Uke, in timp ce braul celalalt al lui Nage coboar, inut bine intins, intr-o micare spirala. Uke este adus la sol, cci urmrete micarea spirala a cotului sau, Nage avind grija

Rsucirea iniiala a lui Nage (Tai-Sabaki) trebuie sa fie mai rapida decit micarea lui Uke - pentru a-l dezechilibra. Procedeul este relativ simplu, dar

pare dificil din cauza vitezei mari de execuie necesara.

Katame Waza

91

7.2.12.Aruncarea din Ude-Osae a doua a procedeului Ude-Osae, care Partea urmeaz " fix rii in picioare", poate fi transformata intr-o aruncare. Pentru aceasta Nage mpinge cotul lui Uke nainte, printr-o micare cu Ki pornita din Hara. Uke se dezechilibreaz si cade in fata (Mae-Ukemi).

b) numai cu miinile - vezi fig.7.14 ; fig. 7.14.

7.3. Kote-Mawashi (ndoirea miinii spre exterior) Nikyo


aceasta este deosebit de eficienta, dar Fixarea totodat foarte complicata, motiv pentru care in programa analitica propusa de noi se invata la nivelul 1 Kyu. In general, fixarea consta in rsucirea miinii lui Uke spre capul sau (cum se vede in fig. 7.12) dar totodat braul si antebraul lui Uke trebuie sa fie la aproximativ 90 de grade, formind un fel de "S". fig. 7.12. c) cu sprijin pe ncheietura miinii lui Nage - vezi fig. 7,15. fig. 7.15.

Aceasta rsucire a braului lui Uke se poate realiza prin fixarea lui in trei feluri: a) pe umrul (pectoralul) lui Nage- vezi f!g. 7.13; fig. 7.13.

Aceste fixri in picioare pot fi aplicate fie in versiunea Irimi, fie in Tenkan.

In continuare urmeaz aducerea lui Uke la sol, cu fata pe saltea, manevra care se realizeaz fie printr-o forare a umrul lui Uke, fie prin apsare pe ncheietura miinii lui Uke.

92

Calea Armoniei

Forarea umrului se poate asigura fie prin rsucirea braului In plan orizontal (fig.7.16), fig. 7.16.

Varianta Tenkan fig. 7.18.

fie prin rsucirea braului sau in plan vertical (fig.7.17). fig. 7.17.

Uitimile doua manevre constituie terminarea fixrii in oricare din variantele de execuie ale procedeului Kote-Mawashi. 7.3.1. Katate-Tori Gyaku-Hanmi Kote-Mawashi Uke prinde cu mina sting si mpinge mina Cind dreapta a lui Nage, acesta aeaz palma sa sting peste mina lui Uke, iar mina dreapta o rsucete pe sub mina lui Uke, pina ajunge cu Tekatana spre fata lui Uke si scap din prindere. In continuare, Nage se rsucete pe piciorul sting, pind napoi cu dreptul, si executa fixarea Kote-Mawashi din picioare, sprijinind mina lui Uke pe pectoralul sau drept. Totodat Nage prinde cu dreapta (pe deasupra) mina sting a lui Uke, rotindu-se spre sting, ceea ce mrete durerea lui Uke. Urmeaz dezechilibrarea si aducerea lui Uke la sol, unde se executa fixarea.

Varianta Irimi
Uke prinde cu mina sting si trage de mina Cind dreapta a lui Nage, acesta aeaz palma sa sting peste mina lui Uke, iar mina dreapta o rsucete peste mina lui Uke pina ajunge cu Tekatana spre fata lui Uke. In continuare, Nage nainteaz si executa o "tietura" cu Tekatana spre pieptul iui Uke, pina ce acesta semnalizeaz durerea (prin btaie cu mina libera pe propriul picior).

KatanMWua

7.3.2. Katt-Tori At-Hanml Kote-Mawashl

Varianta Irimi
Uke prinde cu mina dreapta si trage cu mina Cind dreapta a lui Nage, acesta aeaz palma sa sting peste mina Iul Uke fixind-o bine, Iar cu dreapta executa o rsucire pe sub mina lui Uke pina ajunge cu Tekatana spre fata lui Uke. In continuare, Nage 'tale" cu Tekatana dreapta spre pieptul lui Uke, plna ce acesta semnalizeaz durerea (prin batale pe picior). 7.3.3. Katate Ryote-Tori Kote-Mawashl

posibilit i de aplicare a fix rii Diverse Kote-Mawashi In acest caz sint artate In fig. 7.19-7.21.
fig. 7.19. La exerciiul Ryote-Tori Kote-Mawashi micrile sint aceleai ca si in cazul atacului Katate-Tori. fig. 7.21.

fig. 7.20.

Gtea Armontaf

7.3.4. Mune-Tori Kote-Mwahl


se mica la fel ca pentru Ude-Osae, numai N age ca in loc sa desprind mina lui Uke de haina sa, o apas cit mal tare si o blocheaz pe piept si aplica dubla rsucire specifica lui Kote-Mawashi prin naintare cu umrul respectiv.
fig.7.22.

Cind Uke prinde din spate umerii lui Nage si

mpinge, acesta se mica la fel ca pentru Ude Osae. Cind ajunge in fata lui Nage, acesta duce mina sting a lui Uke la umrul sau drept si o tine acolo cu mina sa sting. Nage isi muta apoi Tekatana dreapta de la cotul spre ncheietura miinii lui Uke, tinind-o dedesubt si apasind pina ce Uke semnalizeaz durerea prin batale cu mina libera. Nage nainteaz puin cu dreptul, pivoteaz pe el spre sting sl-l duce pe Uke la sol, unde-i fixeaz dup cum s-a descris mai nainte. In fig.7.24 se arata aplicarea procedeului Kote-Mawashi contra atacului Ushiro- Ryote-Tori, fig. 7.24.

7.3.5. Ushiro Ryokata-Tori Kota-Mawashl Varianta Irimi fig. 7.23.

In fig.7.25 se arata aplicarea procedeului Kote-Mawashi contra atacul Ushiro-Katate-Tori-Kubi-Shime.


fig. 7.25.

KatameWaza

95

mina lui Uke si o rsucete spre capul lui Uke. In continuare, Nage face un pas nainte cu dreptul, rotind soldurile spre sting, prinde sub cotul sau

7.3.6. Yokomtn-Uchl KoteMawashl

Varianta Irimi g. 7.26.

Cind Uke lovete cu Tekatana dreapta spre sting capului lui Nage, acesta rspunde la nceput ca si cum ar face Ude-Osae (vezi 7.2.9). Apoi Nage cu Tekatana dreapta apas antebraul drept al lui Uke, Iar cu Tekatana sting apas cotul lui Uke - ambele spre corpul lui Uke, Nage face un pas cu stingul nainte, Impingind cu Tekatana sting braul Iul Uke. Nage pune apoi palma dreapta peste dosul miinii drepte a lui Uke si o rotete in sensul acelor de ceasornic, apoi prinde

sting cotul drept al lui Uke si apas cu Tekatana sting pe antebraul drept al lui Uke, pe care-l fixeaz astfel (vezi si 7.3.7).

Varianta Tenkan
Uke lovete cu Tekatana dreapta spre Cind sting capului lui Nage, acesta rspunde prin preluarea si conducerea Ki-ului lui Uke ca si cum ar face Ude-Osae. Apoi Nage face un pas nainte lateral cu stingul si cu Tekatana dreapta apas antebraul drept al lui Uke, iar cu Tekatana sting apas cotul lui Uke. Nage se rotete cu 270 de grade spre dreapta, pivotind spre piciorul sting. Totodat Nage, apasind energic pe cotul drept al lui Uke, isi aeaz mina dreapta pe dosul miinii lui Uke si o rotete in sensul acelor de ceasornic, apoi prinde mina lui Uke in modul specific procedeului si o apas pe pectoralul sting, in timp ce se rotete. Mina sting a lui Nage aluneca pe braul lui Uke de la cotul drept spre mina, prinzind ncheietura miinii lui Uke si apasind-o spre corpul lui Nage, amplificind efectul dureros prin rotirea corpului. In continuare Nage fixeaz pe Uke la sol, cum s-a descris la 7.3.7. 7.3fc7. Shomen-Uchi Kote-Mawashi Poziia iniiala Uke si Nage in Migi-Kamae (AI-Hanml).

Varianta Irimi
Prima parte a procedeului se desfoar la fel ca la Ude- Osae:Uke lovete de sus in cretet si Nage preia lovitura.ducind antebraul lui Uke jos, in poziia de "fixare in picioare", fr a-l fixa cu Ude-Osae. Aceasta faza servete numai la oprirea atacului si la dezechilibrarea lui Uke. Diferena fata de Ude-Osae incepe in punctul cel mai de jos al traiectoriei antebraului drept al lui Uke, cind el incepe sa-si ndrepte trunchiul aplecat. In aceasta situaie, Nage nu ii mpiedica ridicarea prin-blocarea cotului (ca la Ude-Osae), ci efectueaz cit mai rapid o micare a miinii drepte, astfel ca sa ajung cu palma pe dosul miinii lui Uke, cu degetele in acelai sens cu ale lui. Apoi Nage ii prinde mina astfel ca degetul mare sa se sprijine pe Tekatana lui, iar celelalte degete agata partea opusa a miinii lui, inclusiv degetul mare. Cind Nage a prins bine mina lui Uke, o rsucete inainte si spre dreapta, impingindu-si totodat corpul inainte si in jos. Terminarea acestei schimbri a poziiei miinii drepte a lui Nage trebuie sa se fac inainte ca Uke sa revin cu corpul la verticala. Datorita durerii pe care i-o provoac rsucirea miinii, Uke poate fi stapinit foarte uor, numai cu mina dreapta, care

96

Calea Armoniei

insa trebuie sa lucreze cu Ki. Mina sting a lui Nage, care continua sa tina cotul drept al lui Uke, are in continuare numai rol ajuttor, spre deosebire de Ude-Osae, unde avea rolul principal in controlul lui Uke. Se marcheaz poziia "fixare in picioare" printr-o foarte scurta oprire (atenie la echilibru), dup care se continua micarea pentru a ajunge in "fixarea la sol". Uke este condus cu fata pe Tatami printr-o rsucire potrivita a miinii sale drepte, ajutata de o apsare pe cot. Dup ce Uke este intins pe jos, Nage face un mic pas nainte cu dreptul si pune genunchiul sting pe Tatami, dar bine apsat pe coastele partenerului. Genunchiul drept al lui Nage se aeaz apoi ling ceafa lui Uke, astfel ca umrul drept al acestuia ajunge ling Hara lui Nage. Braul lui Uke se lipete de corpul lui Nage,care-i aeaz mina in ncheietura cotului sau sting, dup care mina dreapta a lui Nage coboar sub mina sa sting, care se ridica puin, astfel ca Tekatana sa dreapta apropie cotul lui Uke de corpul lui Nage, iar Tekatana sa sting apas undeva pe antebraul lui Uke. In continuare, Nage isi rsucete trunchiul cu Ki, din Hara, spre dreapta, pina ce Uke semnalizeaz durerea batind sonor pe Tatami. Rsucirea miinii lui Nage pentru a-i prinde lui Uke dosul miinii se face fr a pierde nici o clipa contactul dintre cele doua miini, cu braul flexibil si cu micarea pornita din Hara. La sol, cind Nage isi desprinde mina dreapta de mina lui Uke pentru a i-o duce pe cot poate apare o scurta perioada in care Uke nu este suficient controlat si poate contraataca. Pentru a evita acest lucru, mina sting a lui Nage trebuie sa-si ntreasc rolul printr-o concentrare sporita de Ki.

antebra, pina la ncheietura miinii lui drepte, pe care i-o prinde bine, ducindu-si totodat cotul sting inainte, astfel ca mina sa sting "imbraca" antebraul lui Uke. Din aceasta poziie Nage impinge trunchiul inainte si cumva peste bra ul partenerului (micarea pornete din Hara), ceea ce // face pe Uke sa cada (de durere) in genunchi. Aceasta este "fixarea in picioare", care se marcheaz printr-o scurta oprire. In continuare Nage isi readuce mina sting pe cotul lui Uke si prin rsucirea controlata a miinii acestuia (pe care nu o mai tine lipita de piept), ii conduce pe Uke cu fata pe Tatami. In continuare, terminarea procedeului si fixarea la sol sint la fel ca la varianta Irimi. ncheieturile lui Uke nu trebuie prinse cind Nage este in fata lui, pentru ca Uke ar putea contraataca cu o lovitura. De abia dup ce Nage a ajuns intr-c poziie laterala fata de Uke (dar cu fata spre el), se pot efectua prinderile! La fixarea in picioare, cu mina dreapta Nage rsucete impjngind inainte, iar cu mina sting apas in jos. Toate micrile pleac din Hara, Ki-ul circulind si ieind prin miinile lui Nage. Ca la orice alta fixare, se recomanda un Atemi inainte de efectuarea procedeului, in scopul deconcentrarii adversarului. In fig. 7.28 se arata exerciiul Shomen-Tsuki Kote-Mawashi, micrile fiind asemntoare celor descrise mai inainte.

fig. 7.28.

Varianta Tenkan fig. 7.27.

parte a procedeului se desfoar la fel ca Prima la Ude-Osae (forma negativa), pina ce antebraul lui Uke ajunge in poziia de jos. In timp ce Uke ncearc sa revin in poziia verticala, Nage executa micarea miinii sale drepte (descrisa mai sus la forma Irimi) pina ce-i prinde partenerului dosul miinii drepte. Nage se rote te cu 90 de grade spre dreapta pe piciorul sting si-si apas cu fora mina dreapta impreuna cu mina lui Uke pe pectoralul sting. Micarea continua cu alunecarea miinii stingi a lui Nage, de la cotul lui Uke, pe

Katame Waza

97

Urmeaz fixarea Kote-Hineri in picioare, realizata prin rsucirea braului lui Uke, inut cu cotul in sus, astfel ca degetul arttor al miinii drepte a lui Nage sa fie ndreptat spre fata lui Uke (fig. 7.30). Din cauza durerii Uke se ridica pe virful picioarelor si bate sonor cu mina sting pe coapsa.
fig. 7.30

7.4. Kote-Hineri (Rsucirea articulaiei miinii spre exterior Sankyo)


7.4.1. Katate-Tori Kote-Hineri Kaiten-Ho (prin rsucire)

Varianta Irimi
Uke prinde cu mina sa sting si trage mina Cind dreapta a lui Nage (pozi ia ini iala Gyaku-Hanmi), acesta prinde cu mina sting dosul miinii lui Uke si o ridica intinzind-o astfel ca sa-si creeze spaiul necesar pentru a putea intra sub ea. Nage p e te inalnte, completind traciunea lui Uke, trece in continuare pe sub braul sting al partenerului pe care ii tine tot timpul bine ntins cu mina sa dreapta si se rsucete apoi spre dreapta, pivotind pe piciorul drept (flg.7.29).
fig. 7.29.

Trecerea spre fixarea la sol, Nage o face apasind in jos cu mina dreapta pe cotul sting al lui Uke si silindu-i prin aciunea combinata a celor doua miini (cu Ki ) sa cada cu fata pe saltea. Fixarea propriu-zisa se face cum se arata in fig.7.32 (vezi 7.4.7). In fig. 7.31 se arata procedeul cind poziia iniiala a celor doi este Ai-Hanmi. fig. 7.31.

Calea Armoniei

fig. 7.33.

fig. 7.32.

In ambele variante, braul lui Uke trebuie bine ntins la nceput, pentru ca Nage sa poat trece pe sub el;daca braul este insuficient ntins, Uke nu se dezechilibreaz si poate rezista (contraataca).

7.4.2. Ryote-Tori Kote-Hineri

Varianta Irimi
Uke prinde cu ambele miini si trage miinile Cind lui Nage, acesta executa cu miinile o micare circulara larga in plan vertical (micarea pornita din Hara) si ncepe sa fac Ude-Osae asupra braului lui Uke mai apropiat de el. Nage nu termina Ude-Osae, ci ii las pe Uke sa-si revin, adic sa-si ridice corpul; profita insa de aceasta pentru a-si aluneca mina dinspre Uke de pe cotul acestuia, prin interior, spre mina lui Uke - pe care o prinde bine, spre Tekatana. Sincronizarea micrilor trebuie astfel realizata, incit terminarea ridicrii corpului de ctre Uke sa coincid cu fixarea sa in picioare prin Kote-Hineri de ctre Nage. Fixarea la sol se face in continuare la fel cum s-a descris mai sus.

Varianta Tenkan
Uke prinde cu dreapta mina dreapta a lui Cind Nage si mpinge (nainteaz), Nage rspunde cu miinile la fel ca la varianta Irimi de mai sus, dar fr sa nainteze cu corpul, ci face un mic pas spre sting si pivoteaz, lasindu-l pe Uke sa treac pe ling el, bineneles cu braul drept al lui Uke condus pe deasupra capului lui Nage. Cei doi ajung astfel in aceeai poziie ca la varianta Irimi. In continuare, fixarea in picioare se face ca la varianta Irimi, dar aducerea la sol se face printr-o micare de spirala in jurul lui Nage-fig. 7.33.

Varianta Tenkan
ind Uke prinde cu ambele miini miinile lui Nage Csi impinge, acesta face un Tai-Sabaki pe un

pas, lasindu-l pe Uke sa treac pe ling el. Datorita

KatameWaza

99

ineriei, Uke ajunge acum sa trag de miinile lui Nage, si acesta executa Kote-HIneri in varianta Irimi descrisa mai sus. In fig.7.34 se arata exerciiul Katate-Ryote-Tori Kote-Hineri, iar in fig. 7.35 Mune-Tori Kote-Hineri.

fig. 7.34.

7.4.3. Uhiro Ryokata-Tori Kote-Hineri

Varianta Irimi (fg.736) fig. 7.36.

fig. 7.35.

Uke prinde din spate cu Cind ambele miini umerii lui Nage si trage de ei napoi, acesta nu se opune forei, ci merge cu ea si chiar o ajuta. Micarea Iul Nage din Hara, cu ajutorul braelor a fost descrisa la 7.2.5. Dup ce Nage isi trece capul pe sub braul sting al lui Uke, prinde cu mina dreapta Tekatana sting a lui Uke, pe care o desprinde de umrul sau sting. In continuare Nage executa Kote-Hineri aa cum s-a artat la 7.4.1.

7.4.4. Ushiro Ryote-Tori Kote-Hineri


este la fel ca pentru Ude-Osae (vezi nceputul 7.2.6), dar continuarea, dup dezechilibrarea si

100

Calea Armoniei

aplecarea lui Uke nainte, se face cum s-a artat mai sus-vezi 7.4.1 (fig. 7.37). fig. 7.37.

Varianta Tenkan fig. 7.39.

r.

Micarea in ambele variante este la fel ca la Ude-Osae (vezi 7.2.8), dar prinderea de ctre Nage a miinii apropiate a lui Uke (cea care prinde de mina lui Nage) se face in modul specific - cum s-a artat la 7.4.1. 7.4.6. Yokomen-Uchi Kote-Hineri este la fel ca pentru Ude-Osae (vezi nceputul 7.2.9), dar continuarea si sfirsitul se face cum s-a artat la 7.4.1. (fig. 7.40). 7.4.5. Ushiro Kubi-Shime Kote-Hineri fig. 7.40.

Varianta Irimi fig. 7.38.

Katame Waza

101

7.4.7. Shomen-Uchi Kote-Hineri

Varianta Irimi
parte a procedeului se desfoar la fel ca Prima la Ude-Osae. Nage face un pas ad ugit (Tsugi-Ashi) cu dreptul in fata lui Uke, blocindu-i mina dreapta ridicata cu ambele Tekatana si impingindu-i-o peste cap, astfel incit sa-l dezechilibreze. Cind antebraul lui Uke ajunge in poziia cea mai de jos si el ncearc sa se ridice, mina dreapta a lui Nage aluneca de la ncheietura miinii partenerului spre degete, pe care Nage le prinde bine (inclusiv degetul mare) cu dosul degetelor lui Uke in palma sa. Rasucindu-i degetele invers, Nage ii silete sa vina cu palma in fata propriilor ochi si cu cotul in sus, situaie de care profita ca sa alunece in jos, spre dosul miinii lui Uke pe care o prinde cu mina sting. Apucarea se face astfel ca degetul mare al lui Nage apas pe rdcina degetului mic, iar restul degetelor lui Nage apas adine peste rdcina degetului mare al lui Uke. In continuare, Nage rsucete mina lui Uke cu mina sa dreapta, mina sting ajutind numai, astfel ca arttorul miinii drepte a lui Nage sa fie ndreptat spre fata lui Uke. In aceasta situaie, Nage trebuie sa fie amplasat puin in spatele si la dreapta lui Uke, cu piciorul sting nainte. "Fixarea in picioare" se termina cind Uke, din cauza durerii, se ridica in virful picioarelor si bate cu palma libera pe picior (fig.7.41).

In continuare, Nage laie" in jos cu antebraul lui Uke, condus prin rsucirea adecvata a miinii si cind partenerul ajunge cu corpul aplecat la orizontala, Nage face un pas nainte cu dreptul si ii prinde cu dreapta de cotul drept (fig.7.32). Nage H aduce pe Uke cu fata peTatami printr-o aciune simultana de rsucire a miinii (cu mina sa sting) si de apsare in jos (cu mina dreapta), rotindu-se spre sting, dar si spre capul lui Uke si apoi facind 1-3 pai mici napoi. Dup ce Uke este intins pe jos, Nage face o shimbare de miini : mina sa dreapta aluneca si prinde dosul miinii lui Uke, iar sting sa se aeaz pe cotul lui. Aceasta schimbare se face mentinind mereu braul lui Uke vertical si intins, uor apsat spre spate, ca sa nu apar o clipa de slbiciune si Uke sa scape. Schimbarea de miini se poate face cind Nage este in picioare sau este ngenuncheat, ngenuncherea se face ca la Ni-Kyo, cu genunchii lipii de coastele, respectiv gitul lui Uke, dup care Nage isi lipete braul lui Uke de piept si printr-o rotaie a trunchiului (cu Ki) spre dreapta, ii silete sa bata sonor pe Tatami. Acest procedeu trebuie executat de la nceput foarte continuu si cu Ki, din Hara, chiar daca elevul este neindeminatic si incet. Fixarea prin rsucirea miinii trebuie neaprat fcuta cu Ki, altfel nu reuete si-i permite lui Uke sa scape.

Varianta Tenkan
parte a procedeului se desfoar la fel Prima ca la Ude-Osae (forma negativa), pina ce antebraul lui Uke ajunge in poziia de jos, iar Nage este lateral fata de Uke. In timp ce Uke ncearc sa revin in poziia verticala, Nage executa micarea miinii sale drepte - descrisa mai sus la varianta Irimi. "Fixarea in picioare" se face la fel ca la varianta Irimi, micarea In continuare este la fel, pina ce Nage ajunge cu mina sa dreapta pe cotul partenerului si cu fata spre capul lui. Aducerea la sol a lui Uke nu se mai face ca ia varianta Irimi, prin retragere, ci Nage face un Tai-Sabaki pe un pas, rasucindu-se spre dreapta pe picioarul sting. Uke ajunge la sol dup o traiectorie spirala in jurul lui Nage, bineneles fiind condus prin rsucirea miinii si apsarea cotului (fig. 7.33).

fig. 7.41.

7.4.8. Shomen-Tsuki Kote-Hineri

Varianta Irimi
Uke lovete cu pumnul drept, Nage intra Cind spre sting lui si pivoteaz spre sting pe piciorul dinainte (dreptul), iar mina sa dreapta ia contact cu mina dreapta a lui Uke, pe care o conduce astfel ca Uke sa se dezechilibreze. In continuare, Nage se rsucete invers si incepe sa

102

Calea Armoniei

execute Ude-Osae, pe care insa nu-l termina, ci trece in Kote-Hineri, aa cum s-a artat la 7.4.7.

poate fi terminat Kote-Hineri prin aruncarea lui Uke (fig. 7.43 si 7.44), In loc de clasica fixare la sol.
fig. 7.43.

Varinta Tenkan
Uke love te cu pumnul drept, Nage Cind pivoteaz spre dreapta pe piciorul sting (dinainte) si las pe Uke sa treac pe ling el, dar totodat cu mina sting ia contact si conduce mina dreapta a lui Uke. Cind Uke s-a dezechilibrat, Nage intervine si cu mina drepta prinde mina dreapta a lui Uke, pe care o rotete larg, ca si cind ar vrea sa fac Ude-Osae (fig.7.42).
fig. 7.42.

fig. 7.44.

Nage nu termina cu Ude-Osae, ci trece la Kote-Hineri, aa cum s-a artat mai sus la 7.4.7. 7.4.9. Aruncarea din Kote-Hineri a demonstra multiplele posibiliti si deci Pentru avantajele procedeelor de fixare, iat cum

KatameWaza

103

7.5. Tekubi-Osae (Fixarea antebraului) Yonkyo


dureros specific acestui procedeu E se fectul realizeaz numai daca mina respectiva a lui Nage lucreaz ca o pirghie la care degetul mic si r d cina degetului ar t tor sint capetele, iar ncheietura miinii punctul de oscilaie. In varianta Irimi, aciunea dureroasa se realizeaz de Nage prin apsarea rdcinii degetului drept arttor de la dreapta la sting si in jos asupra nervului radial al miinii drepte a lui Uke. In varianta Tenkan, aciunea dureroasa se obine prin apsarea rdcinii degetului drept arttor asupra osului cubital de la mina dreapta a lui Uke, in direcia de la sting la dreapta, printr-o rotaie larga. Pentru reuita procedeului, miinile lui Nage care in antebraul lui Uke trebuie sa se mite cu Ki, elastic, descriind mereu arce de cerc. Efectul dureros nu se poate obine daca se folosete fora muchilor. nceptorii au deseori dificulti in localizarea punctului dureros. Trebuie perseverat in cutare, exersind micarea cu Ki din Hara si indeminarea va veni de la sine. Trebuie evitata degenerarea exerciiului intr-o ntrecere de fora intre parteneri, situaia la care se poate ajunge uor din cauza nepriceperii iui Nage de a gsi punctul dureros.

7.5.1. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Tekubi-Osae


parte a procedeului se desfoar la fel ca Prima la Ude-Osae. Cind antebraul lui Uke ajunge in poziia de jos si el ncearc sa se ridice, Nage prinde antebraul lui Uke ca pe un miner de sabie, cu mina dreapta deasupra miinii stingi. Cu rdcina degetului arttor de la mina dreapta, Nage apas pe osul antebra ului lui Uke, cautind punctul dureros. Se executa "fixarea in picioare", apoi cu o micare din Hara, prin intermediul miinilor sale intinse, Nage aduce partenerul la soi ca si cind ar 'tia" cu o sabie, si executa din picioare (dar cu genunchii ndoii) fixarea la sol, apasindu-i punctul dureros pina ce Uke semnalizeaz batind sonor din picior pe Tatami. In fig.7.45 se arata varianta de intrare prin rotire interioara (Kaiten-Ho sau Uchi), iar in fig.7.46 cele doua variante de terminare a procedeului. fig. 7.45.

fig. 7.46.

104

Calea Armoniei

Este absolut obligatoriu ca Nage sa-si tina braele ntinse si flexibile, cind executa fixarea, pornind aciunea din Hara, emitind Ki mai ales in mina care apas punctul dureros. Nu trebuie concentrata atenia asupra miinii lui Uke, deoarece mai pot fi si ali agresori! In fig. 7.47 se arata alta posibilitate de execuie a primei pri a procedeului - prin rotire exterioara (Soto). fig. 7.47.

fig. 7.49.

7.5.2. Ushiro Ryokata-Tori Tekubi-Osae

Varianta cu trecere prin Kote-Hineri Varianta Irimi fig. 7.50.

In fig. 7.48 se arata Katate-Ryote-Tori Tekubi-Osae, iar in fig. 7.49 procedeul Mune-Tori Tekubi-Osae cu o alta priza.
fig. 7.48.

Katame Waza

105

rspunde ca pentru Kote-Hineri, dar in loc Nage sa termine fixarea in picioare prin rsucirea miinii stingi a lui Uke cu mina sa dreapta, continua si prinde mina Iul Uke cu mina sting deasupra miinii sale drepte. Apoi Nage isi muta mina dreapta deasupra miinii sale stingi, ajungind sa apese cu rdcina degetului drept arttor pe pulsul sting al lui Uke. Nage mpinge mina sting a lui Uke In sus si spre dreapta acestuia, apoi executa o 'tietura de sabie" cu mina lui Uke, facind si un pas nainte cu dreptul, ceea ce dezechilibreaz partenerul si-l doboar la sol. In continuare, Nage apas punctul dureros de pe antebraul lui Uke si acesta bate sonor pe saltea cu mina libera.

fig. 7.52.

Varianta Tenkan
rspunde ca pentru Kote-Hineri, dar dup Nage ce rsucete cu sting sa mina dreapta a lui Uke, ii apuca acestuia ncheietura miinii cu mina dreapta pe dinafar. Nage isi duce napoi mina dreapta astfel ca rdcina degetului -drept arttor sa apese pe cubitusul miinii drepte a lui Uke, si pivoteaz pe piciorul sting spre dreapta, executind totodat o "tietura" larga'de sabie cu mina lui Uke spre dreapta, ceea ce ii dezechilibreaz si-l doboar pe acesta la sol. j5 Fixarea lui Uke la sol se face apasind pe punctul dureros de pe antebraul sau. In fig. 7.51 - 7.56 sint artate diverse posibiliti de folosire a procedeului Tekubi-Osae contra altor atacuri. fjg. 7.51.
.53.

fig.(7

106

Calea Armoniei

flg. 7.54.

fig. 7.56.

fig. 7.55.

7.6. Ude-Nobashi (ntinderea braului, Gokyo)


se nrudete mult cu Ude-Osae. Ude-Nobashi Diferentele importante sint: cotul lui Uke este mereu extins, iar Nage tine ncheietura miinii lui Uke cu palma pe puls (vezi si 7.1.5).

Varianta Irimi fig. 7.57.

Katame Waza

107

Varianta Tenkan
fig. 7.58.

Exerciii spedaS*

109

Capitolul 8

Exerciii speciale pentru perfecionarea tehnicii

avansat! se perfecioneaz cu E exerciiilevii speciale. Acestea constau din anumite procedee de baza care se practica in condiii ngreunate in mod exagerat pentru al solicita la maxim pe elev. Studierea intensiva a exercitiilor speciale duce nu numai la mbuntirea execuiei procedeelor de baza din care deriva, ci si la noi posibiliti si experiene pentru elev. Nage capt prin acest antrenament o capacitate sporita de percepie a relaiilor dintre spaiu, timp si micare. El isi mbun t e te capacitatea de ap rare, concentrarea si spontaneitatea, isi ntrete Ki-ul si isi ridica nivelul propriilor performante. Dar aceste exerciii speciale nu trebuie abordate decit dup ce Nage si Uke sint stapini pe elementele de baza. Altfel apare o suprasolicitare a elevului care in loc sa-l ajute sa progreseze mai repede, ii face, dimpotriv, chiar sa dea inapoi.

8.1. Shikko (Deplasarea in genunchi).


in genunchi sau "mersul Deplasarea samuraiului" se face cu corpul aproape de sol, pastrind in permanenta un echilibru optim. Deplasarea in genunchi are o mare valoare sportiva pentru ca solicita puternic ntreaga musculatura a picioarelor, dezvolta mobilitatea tuturor articulaiilor inferioare si ntrete circulaia singelui. Se va evita insa o eventuala suprasolicitare a genunchilor printr-o cretere gradata a intensitii antrenamentelor. Mersul si rsucirea pe genunchi se nva inca de la nceputul colarizrii elevului, sub forma exercitiilor de la sfirsitul nclzirii. Deplasarea si rsucirea pe genunchi constituie baza execu iei procedeelor din genunchi (Hanmi-Hantachi si Suwari-Waza).

110

Calea Armoniei

Mersul normal in genunchi, nainte in linie dreapta, se face astfel: din Za se ridica calciiele pina ce degetele picioarelor se sprijin cu partea inferioara pe Tatami, apoi se pivoteaz pe genunchiul drept si se face un pas nainte cu piciorul (genunchiul) sting (fig. 8.1).

ce elevul stapineste bine primele doua forme. Din Za se pivoteaz pe genunchiul drept, apoi rsucirea corpului continua in acelai sens pe genunchiul sting si aa mai departe, mereu in acela i sens si pastrind traiectoria dreapta.

fig. 8.1.

fig. 8.2.

Miinile se ridica in Kamae, cu Tekatana nainte. Se continua micarea corpului nainte ph/otind pe genunchiul drept pina ce genunchiul sting se sprijin pe saltea. Urmtorul pas se face la fel, dar folosind ca centru de rsucire genunchiul sting. Tlpile ramin mereu apropiate, degetele stau mereu cu fata inferioara pe saltea. Deplasarea in continuare se face asemntor, ph/otind alternativ de pe un genunchi pe celalalt si in sensuri opuse. Micarea trebuie sa porneasc din Hara. Corpul este uor aplecat nainte, dar importanta este senzaia de echilibru dinamic a trunchiului, ca si cind ne-am feri de o prindere din spate. Mersul normal in genunchi, napoi in linie dreapta, se desfoar astfel: din Za se executa exerciiul de mai sus in sens invers. Pivotarea de pe un genunchi pe celelalt, pornita din Hara, este relativ uor de fcut dup nsuirea mersului nainte ; mai dificila este pstrarea echilibrului corpului. Se caut tot senzaia de echilibru dinamic, cu corpul uor aplecat napoi, ca si cind ne-am feri de o apucare din fala. Mersul in genunchi, cu rsucirea corpului la 180-360 de grade ridica dificulti mai mari atit la realizarea deplasrii, cit si la pstrarea echilibrului. Din aceasta cauza exersarea sa ncepe numai dup

Trunchiul se rsucete ca un titirez.(fig.8.2) Exerciiul se repeta si in sens invers.

8.2. Hanmi-Hantachi Waza (Nage in genunchi, Uke in picioare)


exercitiilor descrise la capitolul 6 si Majoritatea 7 pentru situaia cind ambii parteneri sint in picioare (Tachi-Waza) pot fi executate si in situaia cind Uke este in picioare iar Nage in Za. Datorita diferenei dintre nivelele de aciune ale partenerilor care executa exerciiile si posibilitii limitate de micare a celui ce se apar, apar mai intii probleme tehnice. Contradicia dintre Nage si Uke se amplifica datorita diferenei de stare a celor doi: unul in repaus, respectiv celalalt in micare. Dar Nage descoper repede ca Uke trebuie sa-si prseasc poziia nalta avantajoasa - daca vrea sa-l atace eficient, iar pe de alta parte, ca propria situaie - aparent dezavantajoasa, este de fapt foarte tare si stabila - din cauza apropierii de sol. Se confirma faptul ca poziia de repaus in genunchi

Exerciii speciale

111

(Za), daca este corecta, permite o intervenie activa si oportuna in orice direcie. Desigur ca stapinirea deplasrii in genunchi Shikko reprezint condiia eseniala pentru reuita aprrii din aceasta poziie. Din cauza pericolului mare de dezechilibrare, Nage trebuie sa lucreze numai la distanta corecta Ma-ai si cu o puternica aciune a Harei, ceea ce duce la o dezvoltare corespunztoare a indeminarilor respective. In fig. 8.3. si 8.4 se exemplifica Katate-Tori Gyaku-Hanmi Shiko-Nage in Hanmi-Hantachi.

Varianta Irimi fig. 8.3.

8.3. Suwari-Waza (Uke si Nage in genunchi).


n principiu toate procedeele de aprare din IAikido pot fi executate si in varianta Suwari-Waza. In afara de exemplele artate mai jos (fig.8.5 - 8.20), cel interesat se poate inspira si din Katanr.2(vezM1.3)

fig. 8.5.

Varianta Tenkan fig. 8.4.

112

Calea Armoniei

g. 8.6.

ffg.8.8

fig. 8.9.

fig. 8.7.

fig. 8.10.

Exerciii speciale

113

fig. 8.11. fig. 8.13.

fig. 8.12.

114

Calea Armoniei

fig. 8.14.

fig. 8.16.

fig. 8.17. fig. 8.15.

Exerciii speciale

115

fig. 8.18.

distanta precisa intre Nage si Uke, care-i limiteaz acestuia posibilitile pentru al doilea atac, cel important, usurind corespunztor aprarea. Cheia succesului in astfel de situa ii este concentrarea totala a lui Nage asupra atacului al doilea - cel periculos - si utilizarea numai acelor procedee care permit folosirea Harei la distanta mica, Daca Uke ataca dur (Kakari-Geiko) exerciiile ii permit lui Nage sa verifice oportunitatea si eficienta diverselor procedee. Prin aceasta el isi desavirseste cunoaterea limitelor propriului sau corp si a indeminarii sale. Instructorul va organiza exerciiile astfel ca la inceput elevul sa poat face micri largi, ca sa priceap specificul noii situaii, dar sa nu fie limitat de ali factori (spaiu restrins, distante mici). Ulterior de exemplu, de la 3 Dan in sus, perfecionarea tehnicii consta mai ales in "comprimarea" micrilor, adic rsuciri in "scurt". Marii maetri pot sa-si foloseasc exploziv Ki-ul fr sa mite aparent Hara, realizind efecte ce uimesc atit pe elevii nceptori, cit si pe spectatorii neavizati. Citeva exemple ale unor astfel de exerciii sint artate in fig. Q.-fB - 8.22

Exerci iile efectuate de ambii parteneri in genunchi servesc in primul rind la dezvoltarea si coordonarea deplas rilor (Sabaki) si a for ei respiraiei (Kokyu). Execuia realista a exercitiilor dinamice pentru dezvoltarea forei respiraiei este posibila numai daca: Nage sta la distanta corecta de Uke, isi concentreaz precis rsucirile, efectueaz incet toate schimbrile de fora si direcie si folosete Hara in orice micare. Nage nu trebuie niciodat sa lucreze contra lui Uke, ci cu el, folosind in orice faza a micrii principiul complementar (Irimi sau Tenkan). In acest sens corecta sincronizare a respiraiei cu micarea are o deosebita importanta.

fig. 8.19.

8.4. Atacuri multiple


8.4.1. Aprarea contra dublului atac al unui singur Uke
categoria atacurilor duble intra de exemplu In combinaiile de prindere si lovitura executate simultan de acelai om. Desigur ca primul atac, relativ slab, poate fi uor parat printr-o fenta sau un procedeu tehnic. Adeseori insa nu este avantajos sa ne apram de acest prim atac (mai ales in cazul unui adversar inarmat) deoarece cu ajutorul lui se stabilete o

116

Caisa Armoniei

fig. 8.20.

fig. 8.22.

fig. 8.21.

Exerciii speciale

117

8.4.2. Aprarea mpotriva atacului a doi Uke


contra doi sau mai muli agresori ridica Randorl probleme serioase de coordonare, pentru ca ritmul si felul atacului se schimba continuu. O condiie eseniala pentru o aprare eficienta este stapinirea perfecta a deplasrilor (Sabaki). Ideile de baza vor fi artate in capitolul 9.2, aici vom analiza pe scurt citeva aspecte pedagogice. In timpul antrenamentelor cu parteneri individuali dar diferi i, fiecare elev constata ca nu conteaz greutatea corporala si nva sa nu subestimeze un adversar pina nu se termina lupta. Se pune acum problema deprinderii unor noi metode de aprare contra mai multor agresori care ataca simultan, in condiii mai grele privind libertatea de micare, astfel ca elevul sa-si recistige sigurana si indeminarea pe care le avea in lupta cu un singur Uke. 0-Sensei spunea ca un adversar trebuie tratat la fel ca mai muli adversari si mai muli adversari trebuie tratai ca si cind ar constitui un singur tot. Nage trebuie sa-si foloseasc Ki-ul mereu concentrat si dirijat spre inta. Aceasta se poate face daca ambii adversari sint mai intii adui in fata Harei proprii. In continuare se executa unuia din ei un procedeu uzual avind grija ca si cel de al doilea Uke sa fie preluat in aceeai micare si aruncat sau neutralizat. Desigur ca rezolvarea acestei probleme ii cere lui Nage un deosebit simt al mi c rii, o Hara si o Tekatana puternice si stapinirea artei deplasrii (Sabaki). Randori contra doi Uke face parte din programul de examen pentru 3 Dan, ceea ce arata inaltul nivel tehnic necesar inainte abordarea acestui tip de exerciii din care se arata citeva exemple in fig. 8.23 - 8.26. fig.8.23. fig. 8.24.

fig. 8.25.

118

Calea Armoniei

8.5. nlnuiri de procedee


Cineva spunea: gheata sint " Florile de

alctuite doar din doua elemente chimice, dar au forme de o varietate infinita."
fel, procedeele de baza din Aikido clasic pot La fi folosite in multiple combina ii pentru ap rarea eficienta impotriva adversarilor neinarmati sau inarmati. Aceasta constatare ncurca pe nceptor, care considera fiecare element sau procedeu drept un tot de sine stttor. Dar dup scurgerea timpului si dup multe antrenamente, elevul isi lrgete orizontul pina cind nelege ca de fapt unitatea se bazeaz pe varietate. Studiul intens si obositor ii readuce la nceputuri e drept insa ca la alt nivel. Acum elevul satisface toate condiiile ca sa devin instructor. Cit si cum va folosi el acest capital pentru influen area favorabila a altor oameni depinde numai de caracterul sau. 8.5.1. Poziii cheie rice maestru tie ca toate procedeele din O Aikido se compun din aceleai elemente. Mai rar insa se recunoa te ca in desf urarea diverselor procedee apar pozi ii identice sau suprapuse.care permit anumite corelri si nlnuiri. Pe baza acestei analize se poate organiza o grupare si insiruire a procedeelor si elementelor tehnice - dup diverse criterii, de ex. frecventa de utilizare. Apare o scara de valori care poate influenta favorabil metoda de predare a Aikido-ului, prin sublinierea unor puncte dificile sau prin crearea unor iruri metodice de exerciii. Desfurarea leciilor devine mai clara, scopul urmrit poate fi inteles mai bine de elevi - ceea ce le mrete interesul si participarea. Pe de alta parte instructorul are astfel noi posibilitati-afara de cele clasice - pentru a tine lecii atractive si variate. Pentru a exemplifica cele de mai sus sa luam o poziie "cheie" des intilnita: Katate-Tori (Ai-Hanmi) Din diagrama urmtoare se vede ca ea constituie nodul in care se suprapune atit neutralizarea a 3 atacuri diferite, cit si poziia de pornire pentru 3 procedee diferite. Prin combinarea acestor elemente rezulta 9 variante de exerciii - anexa 2. Diagrama poate fi folosita ca ghid pentru predarea unei lecii la o grupa cu elevi de niveluri diferite. Toate exerciiile pregtitoare si irurile metodice trebuie sa se bazeze pe nodul respectiv (poziia cheie). Lmuririle de mai sus ne permit sa trecem la problema principala si anume:

fig. 8.26.

Exerciii speciale

119

8.5.2. nlnuiri * a examenul pentru gradaia 4 Dan una din Lprobe este demonstrarea pe ambele pri a celor 7 nlnuiri clasice puse la punct de 0-Sensei. Pentru candidaii la gradul 5 Dan preteniile cresc, ei trebuie sa execute 12 nlnuiri libere care respecta principiile Aikido-ului si sa le demonstreze la examen, ndeplinirea acestei sarcini nu numai ca scoate la iveala capacitile analitice si creatoare ale aspirantului, ci ii stimuleaz la o concentrare si cutare de lunga durata, deosebit de utila pentru dezvoltarea sa. Aspirantul la grada iile nalte trebuie sa stapineasca toate procedeele de baza in forma dura (Kakari-Geiko) si fiecruia sa-i cunoasc atit punctele tari, cit si pe cele slabe. Pentru a ajunge aici elevul trebuie sa depun o munca dificila de cercetare a posibilit ilor si limitelor tuturor procedeelor. Se numete "nlnuire" legtura raionala a cel puin doua procedee, ca rspuns la un atac, cu respectarea regulilor si principiilor Aikido-ului clasic. Este deci vorba de exerciii complicate care solicita mult capacitile elevului, cum ar fi: * * Stapinirea cu sigurana a Harei si pstrarea echilibrului static si dinamic chiar cind apar influente exterioare; Capacitate buna de reacie si un deosebit simt al "momentului optim", deoarece poziiile cheie apar si dispar rapid in cursul desfurrii aciunii; Capacitatea de a executa corect si oportun procedeul al doilea cu o poziie corecta si cu folosirea forei respiraiei (Kokyu); nelegerea unitii dintre atac si aprare, deoarece calmul rezultat de aici este decisiv pentru relaxarea spirituala si deconectarea corporala necesara; Respectarea sincera a principiilor si ideilor Aikido-ului; O buna indeminare tehnica necesara la execuia fiecruia din procedeele de baza ce alctuiesc nlnuirea si la folosirea lor potrivita (Randori).

* * * *

Uke trebuie sa-si pstreze felul, tria si direcia aciunii, atita vreme cit Nage nu-l silete sa fac altceva; Uke va caut sa se apere cu reacii naturale si nu cu alte procedee, contra procedeelor ce i se aplica; Daca se schimba o componenta a 'nlnuirii, atunci este vorba de alta nlnuire ; nlnuirile nu trebuie sa conin elemente acrobatice sau nenaturale; toate legaturile vor corespunde desfurrii naturale a micrii procedeelor.

nlnuirile constituie un exerciiu convenional, artificial, didactic, cci fr nici o ndoiala, un procedeu bine executat nu poate fi contrat si deci nu ar mai fi necesar al doilea procedeu. De aceea nlnuirile nu pot fi executate decit la apariia urmtoarelor condiii: * * * * Partenerul greete execuia unui procedeu, ceea ce ii face sa piard controlul micrii; Apariia unei schimbri de direcie a micrii rezultata din desfurarea procedeului sau impusa de Nage (eroare de trecere); Apariia unui "gol" in micare - la schimbarea principiilor Tenkan cu Iri'mi (eroare de schimbarea aciunii); Apariia unui "gol" in micare - ca urmare a unei corecturi sau nesigurante, la schimbarea poziiei, execuiei sau atacului (erpare de neutralizare); Devierea dorita sau neprev zuta a partenerului, urmata de dereglarea concentr rii sau respira iei (eroare de dezorganizare); Folosirea simultana la micare a ambelor pri (dreapta si sting) - in cursul unui procedeu (eroare de necoordonare).

* *

* *

nlnuirea se numete "combinaie" cind la al doilea procedeu se p streaz rolurile si "contraprocedeu" cind rolurije se inverseaz. La o combinaie, Nage folosete primul procedeu (executat incomplet) pentru a provoca lui Uke o reacie naturala, care sa-l aduc intr-o poziie favorabila aplicrii belul de-al doilea procedeu. La un Qontraprocedeu Nage folosete execuia . - de obicei greita - a primului procedeu fcut de Uke, pentru a aplica el l doilea procedeu.
i

Trebuie precizate insa citeva condiii importante si idei de baza, fr de care nlnuirile respective nu ar fi reproductibile sau valabile:' * * Atacul trebuie fcut corect si se permite numai la nceputul 'nlnuirii, altfel caracterul si cursivitatea nlnuirii deviaz intr-un Randori; Dup atac, aciunea lui Nage va consta numai din elemente sau principii tehnice din Aikido clasic;

Trebuie respectata regula ca cele doua roluri au valoare egala, deci evitarea oricrui antagonism intre cei doi parteneri la exerciiu. nlnuirile sint aadar o forma de antrenament f r caracter de lupta. Ambii parteneri demonstreaz aici compensarea contradiciilor,

120

Calea Armoniei

schimbul continuu intre Irimi si Tenkan, capacitatea de a decide liber in orice situaie si trecerea de la antagonismul iniial la armonia finala. Mai jos se arata citeva exemple de nlnuiri, dintre care cele marcate cu asterisc sint cele clasice. * * > > *

Contraprocedee - cu schimbarea procedeului


Shomen Tsuki - Kote Gaeshi - Ude Hlshigl Shomen Uchl - Kote Gaeshi - Ude Hlshlgi Yokomen Uchl - Shiho Nage - Irimi Nage Ushlro Ryote Tori - Irlmi Nage - Ude Osae (Tenkan) Mune Tori - Kote Mawashi - Kote Mineri

Combinaii - cu acelai procedeu


* Yokomen Uchi - Shiho Nage - Shiho Nage Katate Tori - Kaiten Nage (Uchi) - Kaiten Nage (Uchi) Katate Tori - Kote Gaeshi - Kote Gaeshi Ushiro Ryote Tori - Koshi Nage Kote Hineri-Koshi Nage Kote Mineri Shomen Uchi Ude Osae Ude Osae (Tenkan)

> > >

8.5.3. Procedee chele


La studierea nlnuirilor se poate constata ca unele procedee de baza slnt mal potrivite ca "elemente de legtura" cu altele. Acestea se numesc "procedee cheie" si permit alctuirea unor nlnuiri multiple dup schema: Atac Procedeu cheie Procedeu de continuare Procedeu cheie Procedeu final. Dar mai mult decit atit, aceste procedee cheie permit nscocirea unor multiple nlnuiri, ca in anexa 2. Din aceste doua diagrame rezulta (atenie la regulile enumerate mal sus) cel puin 36 de nlnuiri, nlnuirile pot fi executate nu numai in picioare, ci si in Hanml-Hantachi sau Suwari-Waza. nl n uirile sint exerci ii speciale deosebit de valoroase pentru perfecionarea elevilor cu nivel mai mare de 2 Dan.

Contraprocedee - cu acelai procedeu


* > > > * Shomen Tsuki - Kote Gaeshi - Kote Gaeshi Ushiro Ryote Tori - Irimi Nage - Irimi Nage Shomen Uchi - Kaiten Nage (Uchi) - Kaiten Nage (Uchi) Yokomen Uchi - Shiho Nage - Shiho Nage Shomen Uchi - Ude Osae - Ude Osae

Combinaii - cu schimbarea procedeului


* > > > > Yokomen Uchi - Shiho Nage - Kote Gaeshi Katate Tori - Kaiten Nage (Uchi) - Irimi Nage Ushiro Ryote Tori - Shiho Nage - Ude Kime Nage Shomen Tsuki - Kote Mawashi - Tekubi Osae Katate Tori - Kote Mawashi - Kote Mineri

Randori

121

Capitolul 9

Randori (lupta libera)

andori nseamn o anumita forma de antrenament pentru elevii avansai, apropiata de condiiile reale de autoaprare, in care Nage se apar cit mai bine contra unuia sau mai multor adversari care ataca fr ntrerupere.

corespunztoare a procedeului. In aceste condiii

Pentru acest exerciiu care urmrete realizarea spontaneitii, Uke si Nage pot alege oricare atac si orice procedeu de aprare din programa analitica, avind insa mare grija sa nu produc accidentri. Randori este forma cea mai avansata de exerciiu din Aikido, dar si cea mai spectaculoasa. El poate fi, si trebuie exersat numai dup ce Nage ajunge atit de stapin pe elementele, procedeele si principiile din Aikido, incit le poate aplica oportun si intuitiv in acelai timp. De asemenea Uke trebuie sa aib o buna condiie fizica, viteza mare de reacie si sa poat cdea fr probleme in orice direcie. In cursul acestui tip de antrenament Aikidoka se obinuiesc cu condiiile aproape reale ale unui atac cu un mare grad de dificultate. Simularea unor situaii total neprevzute generate de imaginaia si caracterul agresorilor ii pune pe Nage in condiii limita ce se cer rezolvate fulgertor, fr sa-i mai permit analiza atacului si alegerea

Nage va fi obligat sa nlocuiasc instrumentele specifice raionamentului cu cele ale intuiiei. Contactul cu realitatea sincronismului evenimentelor trezete si educa nelepciunea corpului unui Aikidoka.

9.1. nsemntatea antrenamentului Randori.


comunica oamenilor, cu ajutoru! Aikido exercitiilor fizice, idei care sa le permit raporturi armonioase cu ceilali oameni. Prin aceasta multe tensiuni si probleme pot fi evitate sau ocolite. Cum trebuie sa te pori in caz de confruntare? Aikido conduce la unirea forelor fizice si spirituale, iniial disparate si contradictorii, intr-un ansamblu unitar. Daca aplicam aaceasta filozofie in toate ac iunile noastre rezultatele vor fi importante. In cadrul antrenamentelor de Aikido se exerseaz si se rezolva problema antagonismului dintre oameni. Pe rind, fiecare elev capt rolul de Uke si ataca cu Ki-ul ndreptat spre Nage. Acesta se strduiete sa neutralizeze atacul conform principiilor nvate. Sarcina lui Nage este relativ simpla, pentru ca atit atacul cit si procedeul de ap rare sint prestabilite de instructor,

122

Calea Armoniei

corespunztor nivelului de pregtire al elevilor si se desfoar conform unei succesiuni repetabile de micri. Agresivitatea lui Uke este simulata si nu-i poate produce lui Nage in realitate nici un ru. Din acest motiv toate greelile lui Nage ramin fr urmri neplcute. Elevul poate sa se concentreze linitit si relaxat asupra nsuirii procedeului respectiv. Con inutul moral al acestuia poate p trunde nestingherit in subcon tientul elevului, adunindu-se acolo impreuna cu altele pentru formarea capacitilor de reaciona in situaii mai complexe, in forme mai avansate de antrenament. Intrucit nelepciunea in autoaprare pornete tocmai de la cunoaterea propriilor posibiliti, o supraevaluare a lor ar fi deosebit de periculoasa in aceasta faza a studiului. De abia la Rnd ori este pus Nage in situaia de a se apar contra atacurilor spontane, neprevzute, ale lui Uke.Chiar daca aceste atacuri nu vor avea urmri fatale (dei in cazul atacurilor cu o arma orice greeala poate avea urmri grave) Nage este pus intr-o situaie de autoaprare reala. Un adevrat maestru nu este cel care crede ca a inteles Aikido si se poate apar de orice atac dinainte convenit si executat incet sau precaut, ci acela care in Randori nici nu-si da seama de ce reacioneaz adecvat si eficient. Numai acesta poate aplica practic toate principiile Aikido:,ului in fata unor forte agresoare, spirituaje sau fizice, compensindl astfel dezavantajele situaiei in care ajyngl'din cauza unor adversari hotariti, puternici si adeseori jnarmati. Micrile rlaxate, 'pornite dintr-o Hara stabila, specifice antrenamentului Randori, sint o expresie elocventa a libertii spirituale si trupeti a celui ce se a'para. Acest nivel de pregtire trebuie sa constituie deci telul oricrui elev contient de ideile Aikido-ului, spre care sa tinda prin munca susinuta. Din aceleai motive, proba de Randori are o mare importanta la examenul pentru centuri negre (grade Dan).

con inutului tehnic al Aikido si cere intui ie, spontaneitate, simul sincronizrii si al micrii, indeminare in toate direc iile, capacitate de adaptare, perspectiva. La examinarea pentru Kyu 1 se trece la Randori contra unor lovituri (Atemi) din fata, care ii pun lui Nage noi probleme datorita distantei mai mici si vitezei mai mari de atac. Urmeaz perioada de pregtire pentru examenul de 1 Dan, in care se exerseaz o noua varianta de Randori : Uke f r arme ataca liber, f r ntrerupere, din orice parte. Nage trebuie sa se apere eficient, continuu si variat, folosind procedeele si principiile adecvate. Acest joc liber al forelor independente corespunde deja cit se poate de mult cu o situaie reala, deoarece aciunile lui Uke sint total neprevzute ca mod, direcie si intensitate. Nage se poate apar eficient numai daca in clipa potrivita aplica procedeul si principiul corespunztor atacului. Adaptarea continua la o situa ie mereu in schimbare, recunoaterea momentului oportun de intervenie si utilizarea dibace a forelor in micare .sint posibile numai daca Nage are spiritul relaxat. Efortul intelectual nu este in acest caz de nici un folos, deoarece corpul se poate mjsca f r inticziere numai daca este condus de subcontient. O alta varianta, de Randori se, practica de aspiranii la gradul 2 Dan : aprarea contra a doi Uke. Orice om* sntos, cu putina atenie poate ajunge sa se fereasc de o minge pe care o poate vedea, dar care i-a fost aruncata prin surprindere. Cu ceva antrenament devine mai abil si eventual alege daca sa se fereasc , sau sa prind mingea, sau sa fac fente. Desigur ca o condiie pentru reuita este ca durata de zbor a mingi sa fie suficient de mare pentru a permite o reacie. Daca se trece insa la aruncarea mai multor mingi simultan sau in ordine imprevizibila, din diverse direcii, spre acelai individ, acesta are probleme din cauza lipsei de timp pentru coordonarea micrilor si/sau alegerea procedeului de aplicat: evitare, deviere, prindere. La fel se petrec lucrurile si cu elevul care, dei are 1 Dan, se trezete asaltat din mai multe pri de agresori hotariti si iuti. Mintea si corpul i se blocheaz, Nage isi pierde Centrul, nu mai poate reaciona si ramine fr aprareJn fata atacurilor. Dar prin continuarea antrenamentelor si cu ajutorul sfaturilor unui instrucor competent, elevul isi recapt sigurana pe care o avea. El descoper ca superioritatea mai multor atacani nu sta in fora lor fizica si morala aparent mai mare, ci in posibilitatea lor de a aciona coordonat, spontan si hotarit.

9.2. Moduri si feluri de Randori.


atingerea nivelului Kyu 2 (centura albastra) Dup pe ling alte forme de invatamint, elevii irjcep studierea Randori. Pentru nceput,' se stabilete un atac prin prindere din fata (Katate-Tori etc.) care se repeta fr ntrerupere pe dreapta si pe sting, la care Nage rspunde cu orice procedeu ii vine la indemina (din cele pe care deja le cunoate). Acest exerci iu se deosebe te cantitativ si calitativ de cele la care participase elevul pina a obinut Kyu 2. Aplicarea unui procedeu neconvenit in prealabil presupune stapinirea cu sigurana a

Randori

123

Dar agresorii nu sint cu adevrat liberi in micrile si in gindurile lor, pentru ca toate aciunile lor sint legate de punctul in care se gsete Nage si spre care Isl ndreapt forele. Un Nage competent folosete aceasta constatare pentru o aprare adecvata: el ii considera pe multiplii agresori drept componente ale unui singur tot. Printr-un amestec de fente fcute la momentul potrivit si de procedee corectoare Nage poate influenta coordonarea, ritmul si direcia de aciune a fiecrui atac atit de mult incit pina la urma este posibila neutralizarea corporala (si spirituala) a atacanilor insisi. Nage se ferete cu dibcie din calea forelor distrugtoare si acioneaz - in sens figurat - ca un catalizator. El devine o componenta a unui sistem de aprare ale carul aciuni iau natere tocmai datorita interveniilor sale. La examenele de 1 Dan si 2 Dan, Randori se practica in forma "moale" (Ju-no-Geiko), adic si atacanii si aprtorul lucreaz decis dar controlat. O oarecare ncetineala in micri este obligatorie, pentru ca lui Nage sa-i ramina la dispoziie un timp mai lung pentru rspuns. Greelile inerente ce apar la Nage vor fi corectate de Uke cu o "mina moale"; lec iile ustur toare date partenerului nu sint admise! Pina la examenul de 3 Dan elevul a studiat cu sirguinta Aikido din punct de vedere teoretic si practic cel puin 10 ani. Acum ar trebui sa fie in stare sa se apere contra atacurilor dure (Kakari-Geiko) a doi adversari, si sa-i neutralizeze respectind totodat principiile armoniei si omeniei. Aceasta tema dificila nu poate fi rezolvata numai cu mijloace fizice, ci necesita in plus exprimarea unei personaliti puternice si cu influenta linititoare asupra situaiei. Daca la variantele precedente de Randori era vorba in principal de completarea, respectiv neutralizarea, unor forte fizice, la varianta dura se impune o armonizare a atitudinilor spirituale iniial contradictorii. De aici incolo Randori se exerseaz in condiii reale de autoaprare. Aceasta observaie este cu atit mai valabila in cazul formelor de Randori pentru gradele mai mari. Atacul va fi tot in varianta dura (Kakari-Geiko) dar efectuat simultan de trei Uke. Se obinuiete ca la examenul de 5 Dan unul din atacani sa fie inarmat. Cel care reuete sa pstreze si in aceasta situaie libertatea de aciune respectind principiile armoniei, cel care conduce agresorii dup cum vrea si fr sa se emoioneze, neutralizindu-i f r sa le provoace r niri si pastrindu-si stabilitatea interioara, acela este un bun Maestru de Aikido.

9.3 Desfurarea antrenamentului Randori.


un maestru de Aikido ar fi ntrebat cum se Daca poate invata buna comportare in Randori, ar trebui sa rspund: "nu se poate aa ceva"; si totui o cale trebuie sa existe. Rspunsul se bazeaz pe experiena, pe faptul ca exersarea sincera timp de muli ani a procedeelor de baza II duce pe elev de la sine spre maturitatea tehnica. R spunsul maestrului tine seama insa si de acei elevi nerbdtori care, adeseori, doresc sa cldeasc casa incepind cu acoperi ul, accentuind pe Randori care este mai spectaculos si neglijind procedeele de baza care sint mai plictisitoare. S-au pus la punct complexe de exerciii si jocuri care permit o nsuire atractiva si eficienta a comport rii optime in Randori. lata citeva exemple:

Exerciiul 1.
Situaia: Toi elevii se mica pe o zona limitata de saltea, tinind miinile agate de centura. Sarcina: Nici un elev nu trebuie sa ating pe altul. Scopul : nsu irea si automatizarea tuturor formelor de deplasare (Sabaki) pentru evitarea unor forte dezordonate. Exersarea percepiei si reaciei.

Exerciiul 2.
Situaia : 2-4 elevi (funcie de nivel) merg cu Tekatana direct spre elev (fr a efectua vreun atac). Sarcina : Evitarea contactului si preluarea partenerului. Scopul : Efectuarea micrilor intuitive in fata unor forte orientate. Folosirea Sabaki ca mijloc tactic de stapinire a partenerului, fr folosirea corpului. Dezvoltarea perspectivei si a simului distantei.

Exerciiul 3.
Situaia : Elevul este nconjurat de 4 parteneri la distanta de aproximativ 2 m., care ataca simultan dar fr un semnal, cu acelai atac preconvenit, spontan dar controlat. Sarcina : Concentrarea cit mai rapida a Ki-ului asupra atacanilor si executarea intr-o clipa a micrii de evitare adecvate. Degajarea din situaia dezavantajoasa prin prsirea "liniei periculoase" printr-o micare de evitare sau de intrare.

124

Calea Armoniei

Scopul: Producerea si controlul armoniei dintre corp si spirit. Formarea siguranei si capacitii de reacie intuitiva. Alegerea si folosirea principiului de micare adecvat. Exersarea recunoaterii si utilizrii "momentului optim".

"Istoria rzboaielor pierdute se poate rezuma in doua vorbe .prea tirziu" spunea generalul american Douglas Mac Arthur, conductorul armatei care a nvins Japonia in 1945. In cazul unei lupte reale, daca adversarul reu e te sa se opun unui procedeu, nu te crampona de el, ci inlantuieste-l, trecind la un alt procedeu. La antrenamente nu se face decit un singur procedeu odat - deci Uke nu are voie sa opun o rezistenta mai mare decit poate controla Nage. Daca accepi durerea si o ignori printr-un efort de voina, situaia se schimba, "peisajul" devine altul! Trebuie sa-ti antrenezi spiritul sa nu te fereti (fugi) de atac, ci sa-l primeti! Japonezii zic: "Daca nu ai de la nceput curajul de a intra direct (Irimi) spre adversarul care ataca, nu-l vei avea niciodat!" (Concluzia este ca aceasta intrare trebuie exersata struitor si corect inca de la nceputul studierii Artei Mariale). In orice mprejurare trebuie sa te ridici mai repede decit adversarul. Fixarea eficienta este din picioare (adversarul fiind jos) - eventual chiar fr sa foloseti miinile, pentru ca sa poi continua lupta cu ali adversari. Fixrile trebuie sa fie scurte, marcate, eficiente. Referitor la aciunea miinilor: se lucreaz numai cu pumnul deschis gata de contraatac; nu se apuca mina adversarului, dar se pstreaz mereu contactul strins cu ea. Procedeele corecte se executa la antrenamente. Intr-o lupta reala se ia poziia de garda corecta si se executa un procedeu incorect, fantezist, corespunztor pe de o parte atacului, iar pe de alta parte, nivelului de pregtire a celui ce se apar. Aikido ne ajuta sa stapinim o situaie, ceea ce este mult mai mult decit doborirea unui adversar.

Exerciiul 4.
Situaia : In funcie de nivelul lui Nage, atacul nentrerupt si in forma moale (Ju-no-Geiko) va fi fcut de 1 -3 Uke. Se recomanda convenirea unui atac din fata prin lovire. Sarcina: Nage trebuie sa evite atingerea de ctre adversari, dar mijloacele de eschiva permise sint limitate de instructor. Nu sint permise aruncrile sau fixrile. Scopul : mbuntirea folosirii simultane a tuturor elementelor tehnice din Aikido. Destrmarea coordonrii atacanilor prin accelerri sau incetiniri ale micrilor lui Nage. Dirijarea evoluiei atacanilor de la "linia proprie" de aciune spre faza de dezechilibrare si posibila continuare cu un procedeu. Eliminarea emoiilor paralizante prin limitarea mijloacelor de aprare. Verificarea si ntrirea energiei interne (Ki).

9.4 Autoapararea in condiii reale.


nu se face din instinct, ci din diverse cauze Atacul premeditare (ura, furie etc). In cazul atacului, gindul precede aciunea. Aprarea se face insa din instinct - deci aciunea precede gindul. De aceea natural ne apram prost, pentru ca de obicei nimeni nu este pregtit pentru aceasta aciune. In cazul unei lupte reale, la primul atac se rspunde printr-o rezistenta calculata, pentru a-l "cintari" pe adversar; la al doilea atac se rspunde cu un procedeu concludent care sa-l doboare. O lupta reala dureaz cel mult 3 secunde: o secunda atacul; o secunda eschiva si o secunda aruncarea sau fixarea ; daca lungeti vreuna din fazele aprrii, de obicei eti pierdut.

Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe

135

Capitolul 10

Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe

mresc artificial distantele dintre oameni. Armele Scopul aprrii in Aikido este ca odat cu neutralizare si dezarmarea agresorului sa se reduc distanta la valoarea ei naturala. Orice om poate sa-si amplifice Ki-ul cu ajutorul unei arme. Aceasta poate fi folosita ca unealta fie a violentei fie a pcii. Si la exerciiile cu arme albe partenerii schimba mereu rolurile (Nage si Uke). Elevii avansai in Aikido se obinuiesc cu minuirea armelor clasice (baston, lance, cu it, sabie) decoperind posibilitile si limitele lor de utilizare. Prin aceasta ei invata sa aprecieze corect pericolul unui atac cu arme si sa foloseasc aprarea cea mai adecvata. In leg tura cu aceasta treapta a uceniciei, instructorul are o sarcina foarte delicata: el nu trebuie sa permit accesul la aceste exerciii decit acelor elevi care au dovedit de-a lungul multor ani un caracter integru si o personalitate echilibrata. Numai indeminarea de a efectua diverse procedee de autoaprare nu este suficienta pentru a te apar contra unui adversar narmat si hotarit. Pericolul de moarte, apreciat instinctiv sau raional, produce o senzaie de "paralizie descurajanta" daca omul nu poseda un puternic echilibru interior.

Se impune deci ca la aceste exerciii atacurile sa fie fcute cit mai realist iar Nage sa se apere cu sinceritate chiar daca armele nu sint adevrate, avind o atitudine mentala adecvata si folosind numai procedee simple si eficiente. Mobilizarea si concentrarea tuturor forelor interne, sint eseniale pentru succesul aciunii de aprare contra unui Uke narmat. Uneori, datorita aprecierii greite a propriilor cuno tin e si capacit ii de ap rare sau de minimalizare a capaciti! celorlali, Nage are impresia ca procedeele deja cunoscute ar fi suficiente si eficace mpotriva unui atac armat. Iluzia aceasta falsa face ca elevul sa capete o sigurana superficiala periculoasa, care-i adoarme instinctele naturale de aprare. Intr-un caz de pericol real aceasta atitudine duce la reacii greite cu urmri grave. Corpul omenesc neinarmat poate fi folosit ca mijloc de atac sau de aprare numai daca distanta disponibila este optima (Ma-ai). De aceea programa analitica din Aikido prevede numai exerciii de aprare contra armelor albe, a cror folosire implica o distanta relativ mica intre adversari. In aprecierea gravitaii situaiei nu trebuie

10

126

Calea Armoniei

sa te bazezi pe posibilitatea ca adversarul sa fac greeli. Succesul unei aprri eficace se bazeaz pe aprecierea realista a propriilor posibiliti. Un om inarmat si antrenat cu arme de foc poate fi sigur de atingerea oricrei inte la o distanta sub 12 m, aa ca nu poate fi vorba de aprare cu mina goala mpotriva armelor de foc. Daca distanta pina la Uke nu poate fi parcursa intr-un timp adecvat de Nage, sau Uke nu poate fi manipulat si dezarmat din diverse motive, nu mai ramin de aplicat decit principiile morale si regulile de comportare din Aikido. De i utile, aceste principii nu garanteaz insa ieirea nevtmata dintr-o ciocnire cu un agresor inarmat si decis. De aceea si oamenii panici se narmeaz cind este nevoie, pentru a-si intari Ki-ul la nivelul pericolului. Chiar O-Sensei zicea: "Cine este mereu pregtit, are lama bine ascuita !". In timpul anilor de ucenicie pina la nivelul 1 Dan elevul exerseaz numai cu adversari neinarmati. Atacurile se desfoar de la distante obinuite si cu trecerea timpului, pfe m sura ce creste indeminarea lui Nage, distantele isi pierd din nsemntate. Scopul acestei ucenicii este stabilirea unitii armonioase dintre spirit si corp si atingerea echilibrului interioar al elevului. Spre sfirsitul uceniciei elevul ajunge sa cread ca el poate reaciona la momentul potrivit si ca folosete intuitiv principiile Aikido-ului. Dar dup obinerea centurii negre (1 Dan) elevul constata ca de fapt incepe o noua perioada de ucenicie, este adevrat ca la un nivel superior celei dinii, ncepe studierea aprrii contra adversarilor narmai ceea ce ii repune din nou in fata toate problemele pe care le credea deja rezolvate. Pericolul armelor paralizeaz mintea si blocheaz corpul. Distanta, ritmul si modul de atac s-au schimbat ; aceste elemente trebuie din nou studiate. Multe procedee, executate pina acum relaxat si sigur, devin incomplete si crispate in cazul atacurilor cu arme. Interesul pentru Aikido si dorina de perfecionare motiveaz pe elev. sa continue drumul dificil, treapta dup treapta. Permisiunea de a lucra cu arme, acordata dup ce elevul ajunge la nivelul 1 Dan, are nu numai o valoare practica ci si un efect educativ pentru continuarea dezvoltrii spirituale a elevului. Din cele ce urmeaz se va vedea ca multe procedee de baza din tehnica cu mina goala (Aiki-Tai) pot fi folosite fr modificri pentru aprarea contra unui adversar inarmat - de fapt o consecina a universalitii Aikido-ului. Se recomanda celor ajuni la nivelul corespunztor sa verifice prin studiu individual eficienta procedeelor de baza deja cunoscute, contra diverselor atacuri cu arme albe.

10.1. Despre armele albe folosite in Aikido


olosirea unei arme albe permite agresorului F sa-si amplifice fora, sa-si concentreze energia asupra unei inte mai mici si sa-si mreasc raza de aciune. La alegerea si execuia procedeului de aprare trebuie inut seama de aceti factori. Din varietatea mare de arme albe existente, in Aikido se folosesc numai citeva, tradiionale, din arsenalul samurailor: sabia, cuitul, bastonul. Sabia de lemn (Boken) sau de metal (Katana) este o arma periculoasa, si cu o mare raza de aciune. Cuitul (Tanto) se folosete la distanta mica. Direcia de atac se poate recunoate dup modul cum este inut cuitul dar un adversar exersat poaf e schimba brusc priza pentru a deruta victima si a gsi o zona neaprata, mai uor de lovit. Bastonul (Jo) este arma tradiionala a clugrilor calatori si poate fi folosit pentru o mare varietate de atacuri. Aikidoka invata in primul rind cum sa se apere cu miinile goale mpotriva unui adversar inarmat, dar invata sicum sa foloseasc armele pentru aprarea sa. Indeminarea de a tine si manipula armele fr ca acestea sa-l ncurce nu constituie decit nivelul inferior al acestei ucenicii. Scopul exercitiilor respective este insa nsuirea extensiei Ki-ului la distanta mai mare de corp, adic pina la virful armei.

Aprarea cu si mpotriva armelor.


Aceasta trebuie privita ca o continuare a aprrii cu mina goala. Este vorba numai de adugarea unei arme la aceleai micri cunoscute. Datorita originilor Aikido-ului, cele trei capitole ale nvturii: Aiki-Tai (lupta cu corpul si miinile goale), Aiki-Jo (lupta cu bastonul) si Aiki-Ken (lupta cu sabia) constituie un tot unitar. Deci procedeele sint exact cele descrise la capitolele de aciune cu mina goala si in continuare se explica numai citeva exemple tipice.

10.2. Aprarea contra bastonului


Jo-Tori (luarea bastonului)
Sint 3 situaii: A. Uke ataca cu bastonul, Nage are miinile goale; B. Uke ataca cu miinile goale, Nage are baston; C. Uke si Nage au fiecare bastoane.

Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe


127

In continuare se exemplifica situaiile A si B. 10.2.1. Situaia A. Shomen-Tsukl Shiho-Nage Uke mpunge cu bastonul, Nage executa Cind Tai-Sabaki pe un pas, pre uind bastonul in mi care si continua apoi mi carea cu ac iunile cunoscute pentru Shiho-Nage (fig.10.1).

fig. 10.1.

10.2.2. Situaia B. Shiho-Nage se numete si Shiho-Giri (tierea in Shiho-Nage 4 direci!) sau Happo-Giri (tierea in 8 direcii), deoarece reprezint forma de baza a mi c rii corpului conform principiilor scrimei japoneze. Cind Uke prinde captul bastonul ui inut de Nage si trage de el (fig. 10.3), Nage face un pas nainte cu stingul, ridicind braele, apoi se rsucete cu 180 grade spre dreapta si efectueaz o tietura de sabie cu bastonul, ceea ce-l doboar pe Uke. fig. 10.3.

O alta varianta a acestui exerciiu este artata in figura 10.2. fig. 10.2.

Micrile sint foarte asemntoare celor pentru Shiho-Nage cu miinile goale (vezi 6.1). Trebuie reinut ca: > Mi c rile corpului sint strins legate si in armonie cu micrile bastonului.

10

128

Calea Armoniei

> >

La nceputul procedeului, braul conductor al lui Nage prinde de mijlocul bastonului. Micrile bastonului deriva din tehnica luptei cu sulia.

cuitul. Nage va sta perpendicular fata de corpul lui Uke ntins pe sol (fig. 10.5). fig. 10.5.

Varianta Tenkan a aceluiai procedeu, executat cind Uke mpinge, este artata in fig. 10.4. fig. 10.4.

10.3.

Aprarea contra

cuitului
Tanto-Tori (luarea cuitului)
Sint posibile trei situaii: A. Uke ataca cu cuit; Nage are miinile goale; B. Uke ataca cu miinile goale ; Nage are cuit; C. Uke si Nage au fiecare cuit. Deoarece situaia A este reprezentativa, va fi exemplificata mai jos. 10.3.1. Nage-Waza (aruncri) int doua feluri de ac iuni de aruncare : una S consta numai din aruncare, cealalt consta dintr-o aruncare combinata cu fixare. A doua metoda este mai buna pentru ap rarea contra cuitului. lata un exemplu reprezentativ: Acelai procedeu folosit mpotriva unor atacuri cu cuitul din spate este ilustrat in fig. 10.6 si 10.7. fig. 10.6.

Shomen-Tsuki Kote-Gaeshi.
Micarea este la fel cu cea care se face cind Uke ataca cu mina goala (vezi 6.7), dar in cazul atacului cu cuit, Nage trebuie sa pstreze o distanta mai mare pina la Uke. Dup ce Uke a fost dus la sol, i se desface mina prin rsucirea braului intins si a miinii si i se ia

Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe

129

fig. 10.7.

10.3.2. Katame-Waza (fixri).

Shomen-Uchi (Yokomen-Uchi) Ude-Nobashi.


Varianta Irimi. Cind Uke ridica mina dreapta cu cuitul si lovete din fata, Nage reacioneaz printr-un pas cu stingul spre sting si blocheaz braul lui Uke cu cele doua Tekatane. Apoi braul lui Uke este condus in jos (ca la Ude- Osae) insa Nage prinde braul lui Uke cu dreapta sub ncheietura miinii si cu sting peste cot. Mina lui Uke trebuie bine rsucit, astfel ca virf ui cuitului sa f ie ndreptat nainte, nu spre Nage, iar cotul lui Uke trebuie bine extins, ceea ce provoac durerea si slbiciunea lui Uke, care poate fi astfel fixat la sol si dezarmat. Pentru dezarmare fie se tine cotul bine extins cu sting si se apas cu dreapta pe dosul miinii lui Uke, rasucind-o nainte, fie se ndoaie cotul lui Uke si i se aduce mina ling umr, apoi se apas vertical in jos pe cot si mina lui Uke se desface din cauza durerii (fig. 10.8). fig. 10.8. Varianta Tenkan. Micarea este aceeai ca la Ude-Osae Tenkan (vezi 7.2.10) dar ac iunea miinilor lui Nage se face in modul specific artat la varianta Irimi. La aprarea contra cuitului prin Ude-Nobashi, fie Irimi fie Tenkan, Nage trebuie sa execute mai intii cu corpul o micare laterala de evitare a loviturii si ieire din direcia ei de aciune ; altfel nu poate fi evitata lovitura. In fig.10.9 este artat alt procedeu de aprare, mpotriva atacului Shomen-Tsuki cu cuitul.

fig. 10.9.

10

130

Calea Armoniei

Iar in fig. 10.10 se poate vedea Shomen-Tsuki Kote-Hineri.

fig. 10.10.

fig. 10.12.

Exerciiile de aprare mpotriva atacului cu cuitul se pot complica prin execuia lor in Suwari-Waza (fig. 10.11,10.12) la fel ca si orice alt exerciiu din Aikido.

fig. 10.11.

Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe

131

10.4. Aprarea mpotriva atacului cu sabia.

Boken-Torj (luarea sbiei).


Sint posibile numai doua situaii: A. Uke ataca cu sabia ; Nage are miinile goale; B. Uke si Nage au fiecare sbii. Vom exemplifica numai prima situaie. Se pot aplica procedee de fixare sau de aruncare. Nage trebuie sa se mite tot timpul in Tai-Sabaki sau alte micri de eschiva, pentru a nu fi rnit de ctre sabia a crei inerie este mare si ale crei micri se continua chiar dup ce Uke a nceput sa se dezechilibreze si sa cada.

Shomen-Uchi Irimi-Nage.
Micrile lui Nage sint asemntoare cu cele executate mpotriva atacului cu mina goala (vezi 6.3), dar cu urmtoarele deosebiri: se poate intra fie la dreapta fie la sting lui Uke; distanta este mai mare si momentul oportun reaciei va trebui sa se produc cu oarecare intirziere, dup ce Uke s-a angajat bine in lovitura (fig. 10.13).

fig. 10.13.

In fig. 10.14 se arata exerciiul YokomenUchi Shiho-Nage. fig. 10.14.

Kata

133

Capitolul 11

Kata (Tipare sau Modele de Tehnica).

li oameni cred ca tiparele opresc Mudesf urarea vieii. In realitate, fr tipare nu exista viata. De aceea Kata este necesara si in Aikido pentru ca ea ridica meteugul (Jutsu) spre arta (Do). Prin Aiki-No-Kata (tiparul sau modelul Aikido) se intelege o niruire bine stabilita de elemente, procedee si principii tehnice din Aikido, care se exerseaz numai conform regulilor prescrise, de ctre cei doi parteneri ale cror roluri se schimba (Nage/Uke), dar care se strduiesc mpreuna sa ating telul propus. Rezultatele urmrite de Kata sint : prezentarea sub o forma vizibila a marilor idei din Aikido, dezvoltarea elevilor in spiritul Caii (Do) prin educarea corpului si mintii si in fine, pstrarea formei clasice a procedeelor de Aikido conform nvturii si stilului lui O-Sensei Morihei Uyeshiba.

dup reguli bine stabilite, era punerea elevului in cele mai variate situaii de viata, in care sa-si foloseasc indeminarea cptata anterior, astfel ca din meteugar sa devin maestru. Perfeciunea profesionala astfel cptata nu era insa decit expresia exterioara a maturit ii interioare dobindita iracest rstimp. Si in Aikido drumul duce de la meteug ia arta, cu observaia ca mai mult decit in alte domenii drumul nu e drept si lin, pentru ca Aikidoka avansai au rareori prilejul sa fie in preajma unui Maestru adevrat, care sa-i indrume, sa le corecteze imediat greelile. Se intelege ca din acest motiv, mai ales la Aikidoka creativi, modul de execu ie al procedeelor este mult influenat de experiena si personalitatea lor. Aceasta varietate de forme poate fi utila pentru dezvoltarea Aikido-ului - ca arta vie, neinchistata - dar pe de alta parte ar putea duce la transformarea sau la pierderea elementelor si principiilor fundamentale clasice, si astfel Aikido-ul creat de O-Sensei si-ar putea pierde esena. Pentru evitarea'unei astfel de evoluii greite, cu urmri nedorite si pentru a exista " o referina oficiala ", s-au pus la punct exerciiile Kata. Aceste Kata au funcia unei memorii vii, nealterate, cu atit mai mult cu cit aceste micri nu pot fi consemnate in scris.

11.1. nsemntatea exerciiului Kata


a intelege mai bine sensul noiunii de Do Pentru (Cale), putem spune ca ea ar trebui neleasa ca o cltorie de studii pentru perfecionare, aa cum fceau pe vremuri ucenicii breslelor dup ce deprindeau meteugul pe ling un maestru. Scopul acestor ani de cltorie si studii desfurate

11

134

Calea Armoniei

In drumul sau pentru cutarea adevrului, omul are nevoie de repere fixe de orientare, care sa ramina valabile si neschimbate in timp. Toate Kata din Aikido ndeplinesc aceste condiii, daca seriile succesive de elevi le apreciaz ca atare si le practica fr modificri. Ele sint deci forme de "feed-back" care permit elevului de orice nivel sa stabileasc unde a ajuns, cit de corect lucreaz si eventual necesitatea de a se reorienta in direcia corecta, adic de a se ntoarce pe calea cea buna, precizata de intemeietorul Aikido-ului. Aikidoka vor trebui sa-si dea toata silina sa ptrund cit mai adine in tainele Artei iar pentru aceasta una din metodele cele mai bune este studierea sistematica si sincera a 'tiparelor" Kata.

dispune repetarea acelor elemente, procedee, nlnuiri sau fragmente de Kata. Execuia unei Kata la o demonstraie de Aikido sau la un examen de gradare, constituie de obicei punctul culminant al unui lung antrenament intensiv si prima posibilitate de apreciere publica. Ea solicita deosebit de mult stabilitatea interioara a elevului. Deoarece lucrurile valoroase se obin cu multe eforturi, ele trebuie preuite aa cum merita ! Aikidoka avansa i trebuie sa se str duiasc continuu sa-si mbunteasc modul de execuie al tuturor Kata pe care le-au invatat. Si in aceasta faza avansata supravegherea instructorului are o mare importanta. Cind exerciiile de Kata se executa corect, fluent si concentrat, exersarea Kata devine o forma de meditaie dinamica. Prin nenumrate repetiii, elevul ptrunde adine in esena Aikido-ului, ceea ce ii destinde atit spiritul, cit si corpul. El ajunge sa acioneze spontan, si se simte eliberat de senzaia spaiului si timpului, uita greutile vieii zilnice si isi remprospteaz forele. Din acest motiv Kata reprezint un exerciiu salutar pentru omul modern, atit de stresat si obosit.

11.2. Exersarea Kata.


"Cu crmizi proaste nu se poate construi o casa buna l"
rincipiul acesta ramine valabil si in practicarea P Kata. De aceea toate elementele, procedeele, nlnuirile si punctele cheie con inute de Kata trebuie exersate intens mult timp si cu multa rbdare, pe ansamblu sau pe.parti. Abia dup ce Nage si Uke stapinesc cu sigurana "elementele" componente se poate trece la executarea 'tiparului" conform regulilor stabilite. Sarcina aceasta se ndeplinete in pai succesivi. Mai intii se executa nlnuiri de citeva procedee, care reprezint fragmente de Kata. Apoi urmeaz niruirea fragmentelor intr-un ansamblu grosier, adic executarea ntregului ir de exerciii care compun Kata, dar cu greelile inerente de poziie si de execuie. In aceasta etapa indicaiile date si corecturile fcute de instructor trebuie limitate cu grija la strictul necesar si adaptate la capacitatea de asimilare a elevului, altfel apare o suprasolicitare a acestuia, care poate duce la pierderea poftei de a mai exersa Kata. Urmeaz etapa de finisare a execuiei unei Kata. In aceasta etapa este necesar ca instructorul sa se ocupe de fiecare pereche in parte pentru a corecta toate erorile si pentru a "lustrui" tehnica de execuie. La acest ultim nivel, interveniile instructorului nu mai constituie perturbaii externe, ci pot fi asimilate din zbor fr a deranja desfurarea exerciiului, deoarece elevii au ajuns deja la o stapinire in subcon tient a nl n uirii de procedee care constituie Kata. Dup fiecare execuie a Kata instructorul trage concluzii generale asupra desfurrii exerciiului si daca exista gre eli ce se repeta sistematic,

11.3. Coninutul si importanta Kata.


ca nu se pot descrie exerciiile Kata Spuneam prin cuvinte, cu toate acestea noi vom ncerca sa prezentam pe scurt principalele "tipare". In anexa 3 sint prezentate primele trei Kata.

Kata nr.l - Principiile Aikido in Hantachi-Waza.


Kata nr.1 conine toate procedeele de fixare (Katame-Waza) in ordinea clasica si doua procedee de aruncare (Nage-Waza) care pot fi continuate cu fixarea adversarului. Practicarea acestei Kata are atit valene morale (adincirea cunoa terii Aikido- ului, p strarea formelor clasice), cit si valoare educativa, deoarece conine unele elemente greu de insusit. In special se accentueaz asupra : deplasrilor (Sabaki), folosirii Centrului (Hara), distantei corecte (Ma-ai), momentului optim precum si diferenierii clare a principiilor Irimi si Tenkan. Dezvoltarea acestor deprinderi are o influenta deosebit de buna pentru elev. La o execu ie corecta se pot sesiza u or diferentele dintre pozitiv si negativ, se constata naturaleea si eleganta micrilor, reiese armonia, dar si eficienta procedeelor de aprare in Aikido.

Kata

135

Kata nr.1 trebuie sa fie studiata cu sirguinta de toi elevii cu nivel peste Kyu 2 (centura albastra) si face parte din programul de examinare pentru 1 Dan.

Kata nr.2 - Principiile Aikido in Suwari - Waza.


Kata nr.2 conine procedee de fixare (Katame Waza) executate mpotriva loviturilor. Aceasta Kata poate fi executata corect intr-o forma moale (Ju-no-Geiko) numai daca Nage si Uke au suficienta indeminare la deplasarea din genunchi (Shikko). Aceasta forma de deplasare este dificila si neobinuita pentru europeni, insa aduce mari foloase pentru ca mrete mobilitatea articulaiei soldurilor si dezvolta folosirea Centrului (Hara). Deoarece la aceasta Kata Nage si Uke nu au nici o posibilitate sa improvizeze, orice greeala duce direct la dezechilibrare si se observa imediat. Elevii sint deci silii sa analizeze fiecare detaliu si sa constate ca progresul lor se bazeaz pe grija fata de simplitate. Studierea Kata nr.2 se recomanda tuturor elevilor cu nivel peste Kyu 1 (centura maro), deoarece ntrete Hara, dezvolta echilibrul, simul distantei corecte (Ma-ai) si al momentului oportun. Dificultatea cea mai mare o constituie micrile de rsucire (Tenkan) deoarece pentru reuita lor corpul trebuie sa fie bine centrat.

Poziia corpului, deplasrile si procedeele permit aprecierea energiei interne (Ki-ului) lui Nage. Numai daca el se afla cu mintea si cu corpul in Centrul corect, poate arata sigurana interioara si disponibilitatea exterioara specifica maetrilor. Hotarirea cu care Uke ataca , comparata cu atitudinea stapinita de care da dovada Nage neinarmat, permit sesizarea contrariilor, deci a unui principiu fundamental din Aikido. Chiar spectatorii nepricepui sint adine impresionai, astfel Kata nr.3 poate fi folosita cu succes si ca mijloc de propaganda pentru atragerea de noi elevi. Dei aparent Kata este spectaculoasa, in fond este vorba de un "tipar" linitit care pretinde de la participani o mare capacitate de renunare si dezinteres. In aceasta Kata se poate cel mai bine observa grija maestrului fata de am nunte; procedeele simple exprima adeziunea interna la principiile Aikido-ului. Cine exerseaz Kata nr.3 face deci un serviciu atit Aikido-ului cit si sie insusi. Kata nr.3 face parte din programul de examinare pentru 3 Dan.

11.4. Aprecierea unei Kata la examen


con inutului tehnic al unei Kata Notarea executata la un examen de gradaie nu prezint nici o problema pentru judec torul atent si competent. Mai dificila este aprecierea impresiei, deoarece aici intra in joc criterii de apreciere subiective, care, parial, in de gustul fiecruia. Dar experiena arata ca diferentele de notare apar in zona notelor mijlocii; asupra notelor foarte mari si asupra notelor foarte mici toata lumea este de acord. In general juriul este format din 3 arbitri, astfel ca nu poate fi vorba de aprecieri eronate. La aprecierea unei Kata din cadrul unui examen de gradaie se evalueaz urmtoarele aspecte : - Gradul de stapinire al tuturor elementelor si procedeelor in execuia clasica si forma stabilita; - Separarea si exprimarea principiilor Irimi si Tenkan; - Rezolvarea contradiciei dintre atac si aprare prin armonia (Ai) dintre Nage si Uke ; - Personalitatea elevului, exprimata la exterior prin procedee de Aikido dinamice si neviolente, iar in interior prin calm si linite; - Eficienta atacurilor si aprrii din punctul de vedere al autoaprrii; - Ritmul si impresia lsata de execuia Kata, precum si sezizarea "momentului oportun" de execuie a procedeelor.

Kata nrj - Aprarea contra unui adversar narmat.


Alegerea si ordinea de desfurare a grupelor si procedeelor din Kata nr.3 exprima unitatea in diversitate a acesteia si demonstreaz astfel universalitatea Aikido-ului. Totodat acest Kata simbolizeaz drumul de parcurs pentru fiecare elev avansat, deoarece grupele de procedee corespund gradelor sporite de dificultate ale examenelor de la 1 Dan la 4 Dan - adic: atac fr arme, apoi cu baston, apoi cu cuit si in final cu sabie. Aceasta Kata ridica probleme foarte grele elevilor si de aceea nu trebuie abordata decit de la nivelul 2 Dan in sus. Folosirea eficienta a procedeelor de Aikido mpotriva atacurilor cu arme este posibila numai daca Nage stapineste bine bazele tehnice si se str duie te sa le mbun t easc continuu. Diversele distante dintre parteneri (Ma-ai) care rezulta din apariia diverselor feluri de atacuri si arme, cer o mare flexibilitate in rspunsuri. Periculozitatea atacurilor, variaia formelor de deplasare si complexitatea elementelor de nlnuire obliga la o concentrare susinuta.

11

136

Calea Armoniei

Aikido este practicat si interpretat de oameni ; este dec! o arta vie. Oamenii pot sa greeasc, chiar daca acioneaz cu buna credina. Greeala insa ar putea duce la abateri de la calea (Do) cea adevrata a Aiki. Chiar si numai din acest motiv n-ar trebui sa existe vreo p rere contrara privind importanta exercitiilor Kata. Studierea lor este de

mare folos oricrui elev si dovedete ataamentul sau liber consimit fata de Aikido si de ntemeietorul lui. In msura in care isi nsuete Kata, elevul ptrunde mai adine in spiritul Armoniei. Drumul conduce spre autocunoastere, spre l rgirea nelegerii fata de lumea nconjurtoare si in final la gsirea Adevrului.

Antrenamentul de Aikido

137

Capitolul 12

Antrenamentul (lecia) de Aikido

12.1. Locul si disciplina la antrenament


ocul unde se desfoar antrenamentele de LAikidose numete Dojo (locul unde se caut Calea). Acest Dojo poate fi o sala sau un spaiu descoperit, dar obligatoriu prevzut cu saltele. De notat ca pentru Aikidoka cu o bogata experiena prezenta saltelelor nu este obligatorie, antrenamentele puind u-se desfura pe suprafee cu iarba sau pe parchet. Deoarece slile de sport cu saltele ntinse permanent nu sint numeroase, de obicei saltelele se ntind si se string la fiecare antrenament, lasind apoi sala libera pentru alte activiti. Suprafaa saltelelor (Tatami) trebuie sa fie suficient de mare, pentru ca toi elevii sa poat executa exerciiile fr pericol de accidentare. In cazul in care unele exerciii au micri mai largi si necesita mai mult loc, grupa se mparte in citeva subgrupe care lucreaz alternativ. Cei care nu lucreaz, se odihnesc in Za sau Agura si eventual executa exerciiile in minte. Orice Dojo este un loc in care se intilnesc oamenii. De aceea trebuie evitata orice situaie care ar putea perturba buna desfurare a leciei sau

deranja pe ceilali Aikidoka. In special conversaiile si aprecierile cu voce tare sint interzise. Din motive de sigurana, elevii nu vor purta obiecte metalice in timpul antrenamentului (inele, coliere, clame de par, etc.). Atmosfera prieteneasca, dar de munca intensa, ce trebuie sa domneasca intr-un Dojo este determinata de atitudinea si spiritul elevilor nceptori si avansai care se manifesta acolo. Aikidoka poarta la antrenamente o mbrcminte potrivita (Keikogi), care consta din : chimonou, pantaloni si centura fiind aproape identica cu cea binecunoscuta de la Judo. Diferena consta in aceea ca chimonoul poate fi fcut dintr-un material mai subire, deoarece nu este solicitat prin tragere ca la Judo. Centurile negre poarta peste chimono pantaloni largi de culoare neagra (Hakama), in timp ce centurile colorate pot purta daca doresc, Hakama alba.Hakama provine tot din mbrcmintea tradiionala japoneza. Chimonoul si pantalonii de culoare alba, din estura de bumbac, pentru absorbia transpiraiei, se string pe corp cu ireturi. Centura (Obi) nu servete la tinerea hainelor, fiind nfurata lejer, de doua ori, in jurul soldurilor. Nodul special, care

12

138

Calea Armoniei

cuprinde ambele spire ale centurii, trebuie sa stea mereu deasupra punctului central Seika-no-itten. In afara saltelei (Tatami), toi Aikidoka poarta papuci (Zori). La intrarea pe saltea, elevul las papucii pe pardoseala, frumos aezai, cu calciiele ling saltea. Echiparea si dezechiparea nu se fac in Dojo ci numai in vestiar. O forma importanta de manifestare a spiritului Aikido este salutul (Rei), care demonstreaz respectul, ncrederea si atenia reciproca dintre elevi, instructori si tradiie (fig. 12.1). Salutul consta dintr-o nclinare a corpului inut drept, cu circa 30 de grade fata de verticala la salutul in picioare (Ritsurei) si circa 60 grade la salutul mai ceremonios, din genunchi (Zarei). Miinile stau pe ling corp la Ritsurei si pe genunchi la Zarei, iar privirea este ndreptata nainte. Salutul trebuie sa fie respectuos, dar demn, manifestindu-se printr-o aplecare, dar nu printr-o curbare a spatelui.

Un elev intirziat poate intra in Dojo, dar nu va intra pe Tatami decit dup ce este invitat de instructor, ocupind locul de la sfirsitul irului de elevi. Deplasrile se fac pe marginea Tatami, pentru a nu-i deranja pe ceilali. Mijlocul saltelei este rezervat pentru instructor si pentru cei ce se antreneaz.

12.2. Desfurarea antrenamentului


daca am mai spus-o, o repetam : "Aikido Chiar nu se studiaz ci se practica". Aikido este un sistem complex, care ndeplinete condiiile de ambidextrie si solicitare uniforma a ntregului corp omenesc. Dar Aikido urmrete nu numai sntatea trupului, ci si alte scopuri.

Educaia fizica (Tai-lku) ^ \ Educaia morala (Toku-lku)

fig. 12.1.

Educaia personalitii (Ki-lku)

Educaia spirituala (Chi-lku)

Elevul saluta in urmtoarele mprejurri: a) la intrarea si ieirea din Dojo - un salut ctre toata lumea din sala (Ritsurei); b) la intrarea si ie irea de pe saltea - un salut (Ritsurei) c tre peretele de onoare al Dojo (Shinden), pe care se afla tricolorul si eventual alte semne deosebite (ex. portretul lui O-Sensei, emblema clubului, nsemnele Aikido, etc.) c) la nceputul si sfirsitul antrenamentelor, in formaie, in fata instructorului, se saluta (Zarei) la comanda de 3 ori: spre Shinden, spre instructor si elevii intre ei; d) la nceputul si sfirsitul oricrei serii de exerciii cu alt partener - Ritsurei; e) l a c o m a n d a u n u i e l e v a v a n s a t s a u a instructorului, se saluta intrarea si ieirea din Dojo a instrucorului sau a altor persoane importante. Eventualii spectatori, care asista la antrenament, se vor ridica in picioare pe durata saluturilor de la nceputul si sfirsitul antrenamentului.

Metoda de predare este simpla si directa. Elevul repeta intens si de multe ori elementele si procedeele artate de instructor, pina ce corpul ii devine capabil de ac iuni intuitive, datorita experien ei. Progresul se manifesta printr-o relaxare fizica si mentala din ce in ce mai accentuata. De regula, elevii repeta mpreuna cu partenerii lor (de obicei avind acelai nivel de cunotine) toate procedeele pe ambele pri. Dup 4 repetri, se schimba rolurile intre Uke si Nage. Pentru mrirea siguranei si verificarea propriilor posibiliti se fac schimbri de parteneri, fr a se tine seama de virsta, constituie fizica, sex, etc. Elevii sint obligai sa se ajute si sa se protejeze, respectind spiritul Aikido. Din acest motiv si din cauza lipsei spiritului de competiie, in acest "dialog corporal" nu apar accidentri datorita suprasolicitrii partenerului mai slab. Un instructor bun se ocupa la fel de toi elevii, indiferent de nivelul si posibilitile lor si ii dirijeaz cu grija. El permite si incurajaza unele particulariti de stil daca nu contravin spiritului Aikido-ului. In opoziie cu relaia ierarhizata dintre profesor si elev - specifica artelor mariale tradiionale orientale - in Europa s-a raspindit relaia de cooperare.

Antrenamentul de Aikido

139

Instructorul trebuie sa asigure varietatea si atractivitatea leciilor printr-un program bine gindit si pregtit. Dar cel mai important factor de succes ramine tot comportarea sa : omenia, atitudinea exemplara, caracterul integru, prietenia, miestria tehnica, dezinteresul material si entuziasmul, plcerea cu care face Aikido. Un antrenament nu trebuie sa dureze mai mult de 2 ore, deoarece scade atenia si creste pericolul de accidentare datorita oboselii. lata un exemplu de structura pentru un antrenament obinuit cu o grupa de elevi de diverse categorii: Mokuso ;Za-Rei. nclzire Scoal cderii (Ukemi). ___^ 10 min. a Exerciii pentru mbuntirea bazelor tehnice, cu si fr partener ---------------------- 15 min. n Nage Waza _______________ . _ 25 min. a Katame Waza _____________ ' 20 min. H Kata; exerci ii speciale;aparare contra atacurilor cu arme, etc. ______ . 15 min. n Randori ____________________ 10 min. B Exerci ii pentru dezvoltarea for ei; Jocuri; Kokyu-ho ___________________ 7 min. B Mokuso; Za-Rei________________ 3 min. La stagii sau la lec ii cu scop special se accentueaz mai mult asupra capitolului corespunztor. Elevii avansai trebuie sa ajung la limitele puterilor lor (sa gtfiie) de citeva ori in cursul unui antrenament, pentru a avea siguran a ca progreseaz. In Aikido se pot intilni urmtoarele forme de antrenament: 1) Antrenamentul cu privirea - se folosete atunci cind, dintr-un motiv oarecare, elevul nu poate participa la antrenamentul propriu-zis. Prin observare directa a ceea ce se petrece pe Tatami, se prind o mulime de aspecte tehnice si spirituale, se pot compara o mare varietate de execuii bune si proaste ale aceluiai exerciiu. 2) Antrenamentul individual (de unul singur) - cu trei variante: a) Suburi - lovituri in gol cu sabia de lemn(Boken) bJTanren-uchi - lovirea unei legaturi de nuiele sau a unei anvelope auto uzate cu sabia de lemn sau cu bastonul; c) Lupta cu umbra - se executa procedeul fr partener - urmrind micarea in gind sau intr-o
_______ 5 min. _______ 10 min.

oglinda, sau umbra pe un zid ; se poate executa si cu ochii legai sau in ntuneric. 3) Antrenamentul obinuit, cu partener (forma uzuala); 4) Antrenamentul cu mai muli parteneri ; 5) Shiai (Randori), adic lupta libera ; 6) Antrenamentele speciale, prilejuite de anumite evenimente: a) Antrenamentul de iarna (din "ziua cea mai friguroasa") si antrenamentul de vara (din "ziua cea mai clduroasa"); b) Stagiu in cantonament intr-un alt loc decit Dojo obinuit ; traiul mpreuna cu colegii de Dojo in condiii ngreunate artificial (dormit in cort sau in aer liber, splat in riu etc.) duce la legaturi de prietenie si la deprinderea unor obiceiuri bune, foarte greu de format in alte condiii. c) Stagii comune ale elevilor de la mai multe Dojo-uri. Alctuirea si conducerea unui antrenament constituie o misiune grea pentru instructor. Cu toate ca s-au scris numeroase crti asupra acestei probleme, conducerea antrenamentului ramine o arta pentru ca se face cu oameni, iar acetia au o diversitate atit de mare de caractere si particulariti, incit nici o tiina nu le poate cuprinde pe toate. Antrenamentul este o arta si rolul de instructor cere mult talent, insa citeva (in realitate multe) elemente sint cunoscute si trebuie nsuite de cel care conduce lecia, chiar daca este numai un amator entuziast - cum dealtfel sint majoritatea instructorilor de Aikido. Studierea unor crti de specialitate se impune de la sine ; am indicat in bibliografie citeva lucrri dintr-un numr foarte mare disponibile. lata unele sfaturi privind structura leciei: La nceput se fac exerciii cunoscute de elevi, apoi se predau cunotine noi (de la uor la greu, de la simplu la complicat); Trebuie constituit un bagaj de exerciii care se vor repeta periodic, cu scopul de destindere, amuzament, nviorarea elevilor obosii deci neateni; Adeseori se vor executa citeva exerciii in maniera ceruta la examenul de gradaie, cu anunarea clara a scopului acestor exerciii. Se va caut exemplificarea tuturor nivelelor de dificultate, astfel ca fiecare candidat la diversele grada ii sa capete informa iile necesare; Din cind in cind se vor face repeti ii de examene;

12

140

Calea Armoniei

Periodic antrenamentul va avea caracter recapitulativ, pentru ca to i elevi sa prind cunotinele la predarea crora au lipsit; Antrenamentele vor avea o tema, de exemplu acelai atac - diverse procedee de aprare aceia i ap rare contra diverselor atacuri leg tura (asem narea) intre 2-3 procedee (forma, mi care, etc) ; derivarea (transformarea) unui procedeu intr-altul ; diverse procedee executate in acelai mod de micare, etc. Periodic vor fi antrenamente cu program la libera alegere a fiecrui elev, pentru corectarea unor greeli proprii. Instructorul trebuie sa vorbeasc tare si dar, anuntind explicit denumirea si scopul fiecrui exerciiu pe care-l vor executa elevii.

nceputul si sfirsitul antrenamentului, adic nclzirea si incheierea.se bazeaz pe exerciii ajuttoare, de gimnastica obinuita. Exerciiile pentru elasticitate, viteza, agilitate, se fac pentru nclzire, la nceputul antrenamentului; cele pentru fora, rezistenta, relaxare, la sfirsit; cele pentru echilibru, oricind. Toate exerciiile se fac respirind normal; nu se retine niciodat respiraia! Se armonizeaz respiraia (ritmul si sensul) cu micrile, aa cum s-a artat la cap.4.10. Fiecare exerciiu pentru elasticitate si ntrirea articulaiilor se repeta de 12-16 ori: primele 3-4 incet, continuu, uor ; la urmtoarele 6-8 se mrete treptat amplitudinea micrii; la ultimele se accelereaz micarea, pastrind amplitudinea maxima. Exerciiile de ntindere se fac asupra tendoanelor relaxate (necontractate)! Exerciiile pentru dezvoltarea vitezei trebuie fcute zilnic, chiar daca de un numr mai mic de repetiii. Exerciiile pentru dezvoltarea echilibrului se fac la nceput simplu si incet; mai tirziu se ngreuneaz exerciiile prin : nchiderea ochilor, mrirea vitezei, adugarea de greuti (in brae, in spate, etc.). Exerciiile pentru dezvoltarea forei nu se fac cu haltere ! Greutatea propriului corp sau a partenerului, eventual armele albe, sint greuti suficiente, iar micrile respective sint mult mai apropiate de necesitile unei arte mariale. Se va insista asupra forei a trei grupe mari de muchi: pentru mpingere (cu flotari) ; pentru abdomen ; pentru picioare (genoflexiuni). Exerciiile pentru agilitate (acrobaie) dezvolta un simt al micrii deosebit de folositor. Exerciiile pentru rezistenta, in general cros, se fac in afara Dojo. Toate exerciiile ajuttoare se executa respectind regulile de micare din Aikido ; cu trunchiul drept si vertical, capul sus, genunchii mereu indoiti, concentrare in Hara, fesele strinse (bazinul nainte). Cderile se exerseaz aa cum s-a artat la cap.4.9. lata un exemplu de program- pentru cderi : Mae-ukemi (sprijin cu o mina, apoi fr sprijin); Ushiro-ukemi (cu retragerea sau indoirea piciorului de sprijin, cdere pe umrul opus sau pe acelai umr, sprijin cu o mina, apoi fr sprijin); restogolire laterala; Yoko-ukemi (cdere laterala de pe un umr pe celalalt); Tobi-ukemi (cderi cu sritura fr sprijin) ; Mae-Tobi-ukemi peste un elev ghemuit ; Yoko-Tobi-ukemi - cu sprijin pe mina unui elev. Fiecare cdere se repeta de 2 - 4 ori pe fiecare parte (dreapta/sting). Dup fiecare cdere, elevul

In legtura cu etapele antrenamentului, trebuie sa facem citeva observaii. Astfel, nclzirea constituie o parte importanta a leciei si a oricrui antrenament, pregtind corpul pentru eforturile mari ce urmeaz si contribuind in mod esenial la evitarea accidentelor. La alegerea si efectuarea exercitiilor de nclzire, se tine seama de urmtoarele principii: > > > > > > > > > > > de la incet la repede; de la amplitudine mica la amplitudine mare; de la extremiti spre Centru (Hara); de la partea superioara a corpului spre cea inferioara; nu se lucreaz in fora ; nu se omite nici o articulaie; se lucreaz alternativ perechile sau grupele de muchi; exerciiile de elasticitate se fac cu tendoanele relaxate (muchii respectivi necontractati); respira ia trebuie sa decurg tot timpul normal, continuu, fr ntreruperi; respiraia se fie armonizata ca ritm si sens cu micrile; la sfirsitul 'nc lzirii pulsul nu trebuie sa depeasc 100-120 batai/min.

nclzirea cu toata grupa de elevi dureaz de obicei 10-15 mia, dar iat si un model de nclzire mai rapida, recomandata pentru cei ce se antreneaz singuri: un minut se intind bine miinile, picioarele, spatele, prin mi c ri de indoirl si extensii; al doilea minut : din intins pe spate se duce capul la genunchi, fr ajutorul miinilor; al treilea minut, mers rapid sau alergare uoara in cerc; al patrulea minut: mers 15 secunde, alergare 15 secunde, mers 15 secunde, alergare 15 secunde; al cincilea minut: alergare uoara.

Antrenamentul de Aikido

141

se ridica in picioare, cu fata spre locul de unde a pornit cderea. Dup terminarea programului de cderi, se fac citeva micri pentru relaxarea coloanei vertebrale. Dintre exerciiile pentru dezvoltarea bazelor tehnice, cele mai importante sint cele pentru miini si cele de coordonare.

Exerciiile de coordonare (Aiki Taiso)


continuare vom arata citeva exerciii speciale In pentru ntrirea Centrului (Hara) si dezvoltarea Ki-ului. La execuia lor trebuie acordata mare atenie coordon rii deplas rilor (Sabaki) cu for a respiraiei (Kokyu) si cu poziia Centrului (Hara), deoarece succesul poate fi obinut numai printr-o interaciune armonioasa a acestor elemente. In funcie de scopul propus si corelat cu principiul Irimi-Tenkan, se pot inversa fazele respiraiei fata de corespondenta descrisa mai jos. Fiecare exerciiu ncepe si se termina intr-o poziie stabila, cu genunchii indoiti, iar micrile pornesc din Hara. l n toate fazele exercitiilor, Ki-ui trebuie sa "curg" dinspre Centru spre direcia specifica situaiei respective, ntoarcerea corpului (pivotarea) se pornete din Hara (cu soldurile) si se termina obligatoriu cu rotirea tlpilor spre noua direcie, cu ntreg corpul complet aliniat spre noua linie de aciune. Trunchiul se p streaz mereu vertical, iar greutatea corpului trece alternativ de pe un picior pe celalalt, dar astfel ca ochii sa se mite la acelai nivel (pe o linie orizontala). Pentru aceasta, genunchiul piciorului care suporta greutatea corpului trebuie sa fie bine indoit. La antrenamente seva urmri meninerea corpului (Hara) cit mai jos, adic genunchii cit mai indoiti! Toate exerciiile se vor efectua pe ambele pri (sting/dreapta), in serii lungi. Pentru verificarea efecturii corecte a exerciiului, la un semnal al instructorului, elevii se opresc intr-o poziie extrema. Instructorul constata stabilitatea poziiei impingind fie in sensul de scurgere al Ki-ului, fie in sens invers.Elevii avansa i pot combina aceste exerciii cu diverse forme de deplasri (Sabaki).

Exerciiile pentru miini.


in Aikido, procedeele de lupta se bazeaz foarte l mult pe prinderea miinii adversarului, deoarece in trecut samuraii purtau o armura care mpiedica accesul adversarului ia alte pri ale corpului dar si din cauza ca ncheieturile miinilor constituie zone mai slabe ale corpului. De aceea miinile si ncheieturile miinilor sint puternic solicitate in timpul antrenamentelor, ceea ce face necesara pregtirea lor speciala. Exercitile pentru miini se fac individual, din picioare sau din genunchi si constau in apucarea unei miini cu cealalt si ndoirea sau rsucirea ei conform micrilor specifice diverselor procedee de fixare. Flecarei miini i se aplica procedeul respectiv de 15 ori, cu intensitate cresctoare. La primele 7-10 repetiii mina prinsa nu se opune, la urmtoarele 5-7 repetiii mina se opune. Exerci iile sint, in ordinea recomandata, urmtoarele: a) Ikkyo - prinderea miinii pe deasupra si ndoirea ei spre cot, micarea spre barba ; b) Kote-gaeshi - spre piept, cu ndoirea cotului miinii prinse; c) Kote-hineri - spre nas; d) Kote-mawashi - spre piept; e) Kote-gaeshi - nainte, cu ntinderea cotului miinii prinse. Toate exerciiile se fac cu umerii jos si coatele cit mai aproape de corp, tinind miinile la nlimea ochilor. Se va urmri prinderea solida a degetului mare de la mina prinsa, detaliu de mare importanta pentru succesul oricrui procedeu de fixare. Rsucirea miinilor (exersarea tehnicilor de fixare) are efecte binefctoare asupra ntregului corp, prin excitarea (ap sarea) unor centri de acupunctura amplasa i in zona articula iei (ncheieturii) miinii. In Aikido se zice: "Cind lucrezi miinile, te dor gleznele /." Paradoxul se refera la faptul ca, in general, aceste exerciii se fac in Za si dureaz mult. Dup terminarea programului de exerciii pentru miini, acestea se relaxeaz prin scuturri repetate. Exerciiile pentru miini se pot face si cu partener, in Za.

Exerciiul 1 - de visiire sau impingere (Fune-Kogi-undo)


pozi ia de baza cu stingul inainte Din (Hidari-Kamae), la comanda "unu" elevul arunca Hara si braele inainte, expirind. Miinile sint extrem de ndoite si ajung la nivelul mediu (Chudan), iar piciorul sting face un mic pas adugat inainte (Tsugi-ashi). Ki-ul tisneste prin bra e inainte.La comanda "doi", elevul revine cu soldurile napoi in poziia iniiala, inspirind si aruncind inapoi bra ele. Ki-ul tisneste din Tekatana spre inapoi.Micarea seamn cu o visiire (fig.12.2).

12

142

Calea Armoniei

fig. 12.2.

fig. 12.4.

!n fig. 12.3 se arata testele de verificare a stabilitii elevului.

fig. 12.3.

O varianta mai dificila a acestui exerciiu consta in combinarea sa cu o deplasare : la "unu" un pas normal adugat inainte, cu ambele picioare, la "doi" un pas normal adugat inapoi.

Exerciiul 3 - de rsucire pe loc (Zengo-Undo)


cest exerciiu deriva din cel precedent. La A\comanda "unu" si "doi" se executa micrile de blocare a lovituri! la cap - exerciiul 2. La comanda "trei", elevul se rotete cu 180 de grade spre dreapta, fr sa deplaseze tlpile si ridica apoi braele in sus, la fel ca la comanda "unu". La comanda "patru" se las braele in jos, la fel ca la comanda "doi". La comanda "unu", elevul se rotete spre sting cu 180 de grade si ridica braele etc.

Exerciiul 4 - de blocare a loviturilor din (spre) 4 direcii


exerciiu deriva din cel precedent. La Acest comanda "unu", elevul face jumtate din pas

Exerciiul 2 - de blocare a loviturii la cap (Men-uchl Ikkyo-Undo)


pozi ia de baza cu stingul inainte Din (Hidari-Kamae), la comanda "unu", elevul arunca Hara si braele inainte, expirind. Tekatanele ndreptate inainte (palmele fata in fata la distanta de o palma) ajung la nivelul ochilor (Jodan), iar piciorul sting face un mic pas adugat inainte (Tsugi-ashi). Ki-ul tisneste prin Tekatana inainte(fig.12.4). La comanda "doi", elevul revine in poziia iniiala, Ki-ul tisneste prin Tekatana inapoi.

inainte cu stingul si ridica braele. La comanda "doi", elevul coboar braele, se rotete 180 de grade la dreapta, face un pas inainte cu dreptul si ridica braele. La comanda 'trei", elevul coboar braele, se rotete 90 de grade la sting, face un pas inainte cu stingul si ridica braele. La comanda "patru", elevul coboar braele, se rotete cu 180 de grade la dreapta, face un pas inainte cu dreptul si ridica braele. Astfel se Wocheaza loviturile din 4 direcii, cu pivotare alternativa pe piciorul sting si drept. Exerciiul se poate face insa si cu pivotare numai pe un singur picior.

Antrenamentul de Aikido

143

Exerciiul 5 - de blocare a loviturilor din (spre) 8 direcii (Happo-Undo)

fig. 12.6.

cest exerciiu deriva din cel precedent si recombina deplasrile in linie dreapta (Tsugi si Ayumi-ashi) cu rsucirile si pivotrile. Din fig.12.5 se vede succesiunea micrilor care se executa in 8 timpi de la comanda "unu" la "opt".
fig. 12.5.

La comanda "doi" etc., se repeta micarea in acelai sens. Dup o serie de 10 repetiii, exerciiul se reia din Migi-Kamae.Miscarea servete la eliberarea miinii prinse de un adversar; verificarea elevului se face prin prinderea miinii lui dinainte, in Gyaku-Hamni, iar eliberarea trebuie sa fie fcuta fr graba, fr smucituri, numai cu Ki.
Exerciiul 7- de apropierea miinilor in fata jos (Tekubi Kosa Undo)

pozi ia de baza cu picioarele al turi D in (Shizentai), la comanda "unu", elevul rsucete miinile astfel ca degetele de la ambele miini sa fie ndreptate unele spre altele, apoi apropie miinile pina ce se ncrucieaz in fata Centrului (Hara). La comanda "doi", miinile revin in poziia iniiala (fig.12.7.) fig. 12.7.

Exerciiul 6- de rotire a miinii (Kokyu-ho Undo)

pozi ia de baza cu stingul nainte Din (Hidari-Kamae), la comanda "unu", miina sting se ndoaie mult cu degetele spre corp si se pivoteaz pe piciorul sting (din fata) cu 180 de grade spre dreapta, mentinind mina deasupra piciorului, iar palma ajungind in sus (fig. 12.6)

Se executa in serii de 10 repetiii, de 5 ori cu mina sting deasupra si de 5 ori cu mina dreapta deasupra. Verificarea elevului se face impiedicindu-l fie sa apropie miinile, fie sa le deprteze; sau se imping in sus miinile mpreunate, situaie in care elevul trebuie sa ramina nemicat si sa-si pstreze echilibrul (fig. 12.8.).

12

144

Calea Armoniei

fig. 12.8.

lasind Ki-ul sa curg prin Tekatane si expirind. La comanda "doi", elevul inspira, rotete ambele brae din umeri spre dreapta, cu palmele fata in fata, muind greutatea corpului pe piciorul drept si expira (fig.12.11). fig. 12.11.

Exerciiul 8 - de apropierea miinilor in fata sus (Tekubi Joho Kosa Undo) cest exerci iu deriva din cel precedent.Din A\pozitia de baza cu picioarele alturi (Shizentai), la comanda "unu" elevul rotete palmele spre nainte, apoi ridica braele pina ce miinile se suprapun la nlimea ochilor, cu palmele spre fata sa (fig. 12.9-12.10.) fig. 12.9.

fig. 12.10.

Scopul exerciiului este doborirea unui adversar aflat lateral, asemntor micrii din figura 6.39 (Sokumen Irimi Nage).Verificarea eficientei exerciiului se poate face: impingind elevul de solduri spre brae; sau incercind ndoirea braului mai departe; sau incercind sa i se ridice braul inferior (fig. 12.12).

fig. 12.12.

La comanda "doi", braele coboar in poziia ini iala.Verificarea echilibrului se face fie impiedicndu-l sa ridice braele (atacul Ushiro Ryote-tori), fie impingind in direcia fetei lui miinile aflate sus. In primul caz, elevul trebuie sa poat efectua micarea, in al doilea caz, sa nu se dezechilibreze si sa reziste fr sa se mite. Exerciiul 9 - de rotire laterala a braelor (Sayo Undo) in pozi ia naturala cu picioarele al turi D(Shizentai), la comanda "unu", elevul rotete ambele brae din umeri spre sting, cu palmele fata in fata, lasind greutatea corpului pe piciorul sting si

O varianta a acestui exerciiu este combinarea sa cu o deplasare (un pas) lateral, in direcia micrii braelor, cum se arata in fig. 12.13 fig. 12.13.

Antrenamentul de Aikido

145

Pirea se poate face prin spatele piciorului de sprijin (ca in figura) sau prin fata lui.

Verificarea corectitudinii execuiei se poate face de c tre instructor sau partener prin diverse manevre care sa mpiedice micarea elevului: mpingeri asupra soldurilor si umerilor; traversarea si intersectarea drumului parcurs de elevi etc. In toate cazurile, elevul trebuie sa-si p streze echilibrul si sa-sl continue micarea ca si cind nu s-ar fi intimplat nimic.

Exerciiul 11 - de aplecare (Ushirc-tori Undo)


Shizentai, la comanda "unu", elevul face un Din pas inainte cu stingul, iar braele se ridica in dreptul pieptului, la comanda "doi", se ndoaie genunchiul sting, trunchiul se apleac si se rotete spre dreapta, coborind braul sting spre piciorul sting, in timp ce braul drept se ridica si se rotete inapoi. La comanda 'trei", se revine in poziia iniiala (Shizentai), ca in fig. 12.15. fig. 12.15.

Exerciiul 10 - de rsucire (Ude Furi Undo)


Shizentai, la comanda "unu": elevul ntinde Din braele si le rotete spre sting ; la comanda "doi", spre dreapta; la comanda 'trei", spre sting; la comanda "patru", braele se rotesc spre dreapta, dar se face si un mic pas cu dreptul inapoi. Urmeaz din nou comanda "unu": elevul face un pas inainte cu dreptul, rotind braele spre sting. In continuare, pivoteaz pe dreptul, pind inapoi cu stingul si continuind mi carea bra elor. La comanda "doi": elevul ncepe rotirea braelor spre dreapta, pete inainte cu stingul, pivoteaz pe el spre dreapta, ducind piciorul drept inapoi si continuind micarea braelor pina ce se opresc natural s.a.m.d. Exerciiul este foarte important pentru formarea unui Aikidoka. Corpul trebuie sa fie men inut in axa de rota ie, sa nu se dezechilibreze. Miinile trebuie sa se mite armonios si coordonat cu trunchiul si cu picioarele (fig. 12.14.).

fig. 12.14.

Exerciiul reprezint aruncarea inainte a unui adversar care apuca din spate. Trebuie urmrita extensia Ki-ului prin ambele brae, precum si evitarea ieirii soldurilor din drumul adversarului (ipotetic sau real) aruncat inainte. Instructorul poate verifica elevul prin: ncercarea de a-i apropia de corp braele desfcute ; mpingerea soldurilor inainte, in faza a doua a micrii. Elevul nu trebuie sa cedeze, ci sa ramina nemi cat in pozi ia respectiva.

Exerciiul 12 - de conducere si aruncare inainte (Ushiro Tekubi Tori Zenshin Undo)


poziia Shizentai, la comanda "unu", elevul Din face un pas mic inainte cu stingul si rotete miinile in sus. Apoi rotete braele in sus pina la nivelul ochilor (degetele spre ochi) si ajuns aici, rsucete braele astfel ca palmele sa fie in jos. La comanda "doi", elevul face un pas mare cu stingul inainte, ndoaie mult genunchiul sting si totodat arunca braele inainte si in jos. La comanda 'trei", se revine in poziia iniiala (fig. 12.16). Verificarea echilibrului si aruncrii Ki-ului se poate face prin diverse mpingeri, in diverse direcii asupra soldurilor sau miinilor, cind elevul se afla oprit in diferite poziii.

12

146

Calea Armoniei

fig. 12.18. fig. 12.16.

Exerciiul 13 - de conducere si aruncare inapoi (Ushiro Tekubi-tori Katai Undo)


ji cest exerciiu reprezint o varianta a celui A\precedent. Conducerea Ki-ului advers se face tot in sus, in jur si in jos, dar micarea este spre inapoi.Din Shizentai, la comanda "unu", elevul face un mic pas lateral cu piciorul drept si rotete miinile in sus. Apoi rotete braele in sus pina la nivelul capului si, ajuns aici, rsucete braele cu palmele in jos. La comanda "doi", elevul face un pas mare cu stingul inapoi, ndoaie mult genunchii si totodat arunca bra ele nainte si in jos. La comanda "trei" se revine in poziia iniiala (fig.. 12.17).

fig. 12.17.

In timpul acestei micri, Nage expira lung si uniform. Cind Uke se dezechilibreaz si cade, Nage ii urmrete cu "mersul samuraiului" si-l fixeaz la sol printr-o uoara apsare cu Tekatanele pe umeri. Uke ncearc sa se ridice, dar Nage trebuie sa stea nemicat in aceasta poziie, astfel ca Uke nu se poate elibera. Elevii mai avansai pot rsturna parteneri mai grei, in timp ce acetia nici nu pot sa-i mite. Si in acest caz Nage trebuie sa stea destins si sa nu foloseasc fora fizica. Ambele brae trebuie sa-i fie "de fier", sa-si nchipuie ca este vintul care sufla sau apa care curge si impingind coloana vertebrala spre Tatami (saltea) ea si cum ar vrea s-6 gureasc - sa treac prin Uke. Dup trecerea unui timp de practica, Nage va simi energia partenerului si va ajunge sa fie in stare s-o canalizeze si s-o ntoarc mpotriva lui Uke.Sint multe variante ale acestui exerciiu de baza, de ex.: Uke ataca cu Katate-Ryote-tori; sau Nage rspunde nu prin mpingere directa, ci printr-o nvluire a miinilor lui Uke (vezi fig. 12.19) etc.

fig. 12.19.

Exerciiul 14Suwari-waza Kokyu-ho


A mbii parteneri stau in genunchi fata in fata, la o A\distanta potrivita (Ma-ai), adic la o palma intre genunchi lor. Uke apuca ncheieturile miinilor lui Nage (Ryote-tori) si ncearc sa-l doboare. Nage rspunde imediat printr-o mpingere puternica cu Tekatanele, micare pornita din Hara, astfel ca fora lui Uke este ntoarsa spre el si condusa circular in sus si napoia sa (fig. 12.18.).

Antrenamentul de Aikido

147

fig. 12.23. Kokyu-ho din Za se repeta intens, de obicei la sfirsitul antrenamentului.

Teste pentru veri'ficarea coordonrii


citeva din numeroasele exerciii pentru Iat verificarea stapinirii Centrului si a Ki-ului de ctre elev. a) Elevul sta in Za, relaxat si concentrat asupra Centrului (Seika-no-itten). Instructorul, in picioare, ncearc sa-l doboare prin mpingere (fig. 12.20).

fig. 12.20.

In toate aceste ncercri, elevii bine pregtii rezista aparent fr nici un efort si fr sa foloseasc fora, tuturor 'ncercrilor' de a-i dezechilibra sau de a-i mica.

12.3. Citeva reguli pentru elevi


> Aikidoka avansa i pot rezista astfel chiar eforturilor a 2-3 Uke. O varianta a acestui exerciiu este prezentata in fig. 12.21. fig. 12.21. > In Dojo se respecta Do (Calea) si pe cei ce se antreneaz: nu se vorbete tare, se intra numai descul (in papuci) si cu capul descoperit, nu se folose te Dojo pentru imbracare sau dezbrcare! Ai grija sa fii curat, unghiile si parul sa fie tiate, mbrcmintea sa fie curata si corecta, sa nu pori obiecte metalice sau podoabe pe Tatami. Pe Tatami fii mereu atent (concentrat) si pstreaz o inuta corecta, mariala, demna, indiferent de oboseala. Nu te las sustras de ce se petrece in jur. Pe Tatami lucreaz, nu vorbi! Nu parai Tatami in timpul antrenamentului, decit in cazuri extreme, deoarece ii deranjezi pe ceilali, dai dovada de lipsa de respect fata de Do si de Dojo. Vino pregtit ia antrenament - deci sa poi stapini setea, foamea, diverse nevoi etc. pina la sfirsitul leciei ! Daca nu eti in stare sa te compori corect la antrenament, mai bine nu intra pe Tatami! Este de preferat sa lipseti de la antrenament daca nu eti pregtit sa-l faci. Ce ie nu-ti place, altuia nu-i face ! Respecta pe cei mai virstnici, respecta-ti partenerul, respecta-i pe toi cei din jurul tu. Fii modest si ai rbdare ! l n Dojo de Aikido nu se practica alte sporturi! Exerciiile de Aikido fcute cu seriozitate si sinceritate, sint suficiente pentru dezvoltarea oricrei caliti fizice! Nu te antrena cu un partener nou daca nu-i cunoti nivelul tehnic!

>

> >

b) Braul de f ier-vezi 3.1. c) Elevul sta in picioare cu un bra intins si Tekatana verticala. Partenerul mpinge incercind sa indoaie braul sau sa-l doboare (fig. 12.22).
fig. 12.22.

>

> > > >

> d) Elevul sta in picioare, relaxat, iar unu-doi parteneri ncearc sa-i ridice una sau ambele miini, cu intenia de a-l dezechilibra sau de a-l ridica de la pamint (fig.12.23).

Sfaturi privind atitudinea elevului fata de antrenament: * In timpul antrenamentului o micare de Aikido gre it executata poate sa-i d uneze

12

148

Calea Armoniei

partenerului. Deci respectai ndemnurile instructorului si nu transformai antrenamentul intr-o ntrecere de fora, cu totul nefolositoare. Nu trebuie sa dovedeti ceva, trebuie numai sa inveti si sa descoperi lucruri noi ! Antrenamentul trebuie sa fie o plcere, sa se desfoare cu viteza redusa - pentru evitarea accidentelor, fr nervi sau isterie. Scopul Aikido-ului este mbuntirea sntii corpului si a mintii; Aikido nu este un simplu sport, ci o disciplina intelectuala ! Fii bine dispus in timpul antrenamentului. Lucreaz pina la nivelul de oboseala in care mai poi vorbi uor, fr sa gifii , deci fr surmenare! Crede cele spuse de instructor, chiar daca nu intelegi totul. Exerseaz cu convingere si vei nelege! Cele spuse de instructor reprezint doar o parte din ce ai de invatat. Miestria se obine numai prin studiu individual intens si mai ales sincer! Nu te las invins de greut i ! Numai cu perseverenta se poate atinge scopul ales de bunvoie de tine. ncearc sa te antrenezi cu cit mai mul i parteneri. Deseori inveti mai mult daca lucrezi mpreuna cu un nceptor decit cu un avansat. A invata pe alii face parte din antrenamentul tu : mprtete si altora cunotinele tale si progresul ntregului grup va fi spre folosul tu. Aikido este o metoda de aprare mpotriva mai multor adversari. Deci trebuie sa perfecionezi execuia fiecrui procedeu, astfel incit sa poi face fata nu numai adversarului care te ataca ci si celorlali care te nconjoar ! Angajeaza-te voluntar, la orice ac iune folositoare ntregului grup : curirea slii, aranjatul saltelelor, caratul diverselor obiecte, ndeplinirea unor sarcini cerute de instructor, demonstraii, etc. Cine are un nivel (grad) mai ridicat, are si responsabiliti mai mari! "Aici si acum" trebuie sa dai tot ce ai mai bun in tine! Nu te grbi sa imii ceva din Dojo (sau oriunde) pina nu judeci singur daca modelul respectiv este demn de urmat. Exemplele proaste sint mult mai numeroase decit cele bune. Daca ti-ai fixat un scop, nu-l schimba pina ce nu l-ai atins! Nu uita ca Aikido este un mod de a trai si ca adevrata verificare a sinceritii si nsuirii Aikido-ului se face in afara Dojo, in viata de toate zilele!

12.4 Exerciii ajuttoare Exerciiul de relaxare mintala (Mokuso)


Mokuso se practica fie in colectiv R elaxarea citeva minute (daca se poate chiar o jumtate de ora) la nceputul oricrui antrenament de Aikido, dar mai ales individual. Regula de baza este sa se exerseze daca se poate zilnic.

Mokuso este un mijloc pentru a face putina ordine in interiorul tu, pentru a domoli framintarile vieii de toate zilele, pentru a te destinde si a ajunge la o linite interioara care sa-ti permit pina la urma sa duci si sa supori o convorbire interioara cu tine insuti. Mokuso este exerci iul de baza pentru dezvoltarea calit ilor esen iale cerute de practicarea oricrei Arte si anume : disciplina, concentrarea.rabdarea si in fine, dorina de a stapini Arta respectiva - condiie absolut necesara oricrei ucenicii. Cum se practica exerciiul de Mokuso ? Prima condiie si cea mai importanta este o poziie corecta care poate fi: Agura, semi-lotus, Za sau lotus. Se impinge inainte Seika-no-itten, adic punctul Central (daca nu va este inca limpede unde se situeaz Centrul, este suficient pentru nceput sa mpingei inainte bazinul). Se ndreapt coloana vertebrala ca si cind s-ar trage de capetele ei, impingind in sus cretetul capului fr sa aplecai capul inainte si apropiind barba de git pina ce se simte o ntindere in ceafa. mpreunai miinile in fata, astfel ca braele sa formeze un cerc si punei mina dreapta pe mina sting, asfe) ca virfurile degetelor mari sa se ating: degetele mari si celelalte degete formeaz un cerc (sfera). Aceasta sfera sta rezemata de Hara, marcind prin centrul acestei sfere, Centrul (Seika-no-itten). A doua condi ie este respira ia corecta, abdominala : se inspira adine si cit mai spre jos posibil, se expira foarte, foarte incet; nu va agitai, ci din contra relaxati-va. Dup ce v-ati aezat corect si respirai corect, urmeaz a treia si ultima condiie: lsai gindurile libere, fr nici o grija sau preocupare de a le ordona. Lsai gindurile sa se formeze: va vine o idee, de fapt vor veni mai multe dar una singura va fi mai insistenta. Priviti-o de la distanta si lasati-o sa treac; va veni alta pe care o vei privi si o vei las sa treac; si aa mai departe. Important este sa nu va legai de nici una, sa nu reinei nici una. Lsai toate gindurile sa vina si sa plece unul cite unul, la fel ca paiele duse de un uvoi de apa.

Antrenamentul de Aikido

149

Nu facei nici o micare, stai imobil fr sa va crispai (este destul de greu la nceput, dar foarte repede va vei obinui, dup citeva zile de exersare). Cu incetul exerciiul de relaxare mintala va intra in obinuina zilnica si va deveni la fel de simplu ca si respiraia sau mincatul. In plus, va face parte din igiena mintala la fel cum dusul face parte din igiena corporala.

Mokuso nu aduce nici o schimbare pentru ca scopul exerciiului este sa devii contient de ceea ce deja tii. Trebuie mai intii eliberata mintea de orice gind (relaxare psihica), apoi urmeaz o gindire cu toata fora (concentrare) asupra unui singur subiect - de exemplu Aikido; intenia de lucru bine fcut, de armonie, de micare rotunda, etc. Comparaia cu apa veche din pahar, care nu mai poate primi apa proaspta (rece); aa si cu gindurile noi, nu pot apare daca mintea e plina de ginduri vechi.

12

Despre gradaii si examene

151

Capitolul 13

Despre gradaii si examene

lugrii budisti care au pus la punct metode de C lupta fr arme pentru a se apar mpotriva bandiilor, sau ranii care se antrenau in ascuns pentru a se putea apar de soldaii pui pe jaf, nu aveau nevoie de nici un semn exterior care sa anune cit sint ei de eficieni in lupta. In formele lor originale, nici o metoda de lupta nu a avut grade sau centuri colorate. Acordarea de centuri (grade) pentru eficienta a aprut prin 1882 in Judo. In Karate, centurile colorate au devenit un simbol al gradului numai prin anii '50, iar in alte de Arte Mariale nu s-au acordat gradaii decit incepind cu anii '60. Culoarea centurii si intelesul ei variaz de la o tara la alta, de la un stil la altul sau chiar in interiorul aceluiai stil, in funcie de profesor. Gradaiile unui stil nu sint recunoscute de alt stil, sau intre diverse arte mariale; Alegerea centurilof diferit colorate pentru a simboliza gradul in.sport se dtoreste iritemeietoruliJi Judo-tifui,Dr.Jigbro Kario, care "tiu a fcut altceva decit sa preia unele aspecte din viata sociala japoneza a vremii sale. O anumita mbrcminte sau podoaba simbolizau o anumita poziie in societatea japoneza iar unele simboluri de casta nu puteau fi purtate de oamenii de rind. Societatea si cultura japoneza erau foarte ptrunse de ideea apartenenei la diverse clase sau caste,

de ideea ierarhiei sociale si alegerea unei centuri drept simbol era foarte naturala intr-o asemenea cultura. Deoarece costumul de Judo, si prin copiere, costumele pentru Karate si Aikido, sint simple variante ale costumului obinuit din vremea aceea (Kimono) el nu este special adaptat practicrii unei Arte Martiale. Indiferent de simbol, valoarea centurii trebuie apreciata numai de cel ce-l poarta si care a muncit din greu pentru a-l obine. Culoarea centurii, sau alt simbol de progres, are o importanta mult mai mica decit progresul insusi. In materie de gradaie exista o regula absoluta : in nici un caz un practicant de Arte Martiale nu poate sa-si acorde singur un grad. in cazul Aikido-utui/ eo'nform yqinlei intemeiet o/ului sau O-Sensei Morihei Uyeshiba, se-irite rzice categoric utilizarea oricrei fprmexfe lupta propriu-zisa (ciocnire) pentru rezolvarea unui conflict sau pentru determinarea nivelului de pregtire. Elevii sint prin aceasta silii sa coopereze pentru nsuirea coninutului tehnic al Aikido-ului, deoarece nu exista (cu excepia citorva exerciii de nclzire si pregtitoare) nici o forma de nvtura fr partener. Asta nseamn ca ntotdeauna cel

13

152

Calea Armoniei

puin doi oameni se strduiesc mpreuna pentru atingerea unui tel ; ei sint constrinsi sa se ajute reciproc. Daca am aplica pina la capt acest principiu de baza din Aikido ar insemna sa nu se mai dea examene, pentru ca acestea nu sint altceva decit tot o forma de competiie, de rivalitate, de lupta intre elevi, chiar daca regulile respective sint ceva mai rafinate. Aici apar criticiie la adresa organizaiilor de Aikido existente, critici care cer desfiinarea examenelor de gradaie, pentru ca ele conduc pe participani spre o rivalitate si o ierarhizare orientata spre performante. Exista insa motive bine ntemeiate si pentru meninerea examinrilor, cum ar fi: Programele de examinare pentru gradele de elevi (Kyu) si maetri (Dan) sint stabilite de comisiile tehnice ale federa iilor na ionale sau internaionale, in concordanta cu dezvoltarea continua a Aikido-ului. Aceste programe se bazeaz pe cunotinele si experiena multor maetri in Aikido. Programele de examinare se folosesc si ca programa de invatamint pentru elevi, asigurind astfel un fir conductor pentru instructori, unificarea materiei de studiu si progresul tuturor Aikidoka. Intrucit programul de examinare al fiecrui grad este conceput ca un ansamblu unitar si finit de probe, apare vizibila structura progresului pe baza principiului "treapta dup treapta". La fel ca si la construcia unei case, in Aikido este necesara mai intii o fundaie solida. De exemplu ar fi complet greit sa se predea procedee subtile de aprare mpotriva atacului cu cuitul unui elev care nu stapineste inca bine elementele tehnice de baza. Prin aceasta nu trebuie neles ca elevii cu diverse grade sa se antreneze numai separat, ci ideea ca un elev avansat sa "utilizeze" cu multa prevedere pe partenerul sau nceptor. Orice suprasolicitare a elevului nceptor mpiedica progresul sau si prezint mari pericole de accidentare, nceptorul respectiv constata ca aceste eforturi mari nu-i sint de nici un folos si renuna la Aikido, ceea ce este ru atit pentru el cit si pentru toi Aikidoka. Din motivele sus amintite si din cauza capacitii limitate a suprafeei de lucru (Tatami), cu ocazia stagiilor tehnice trebuie sa se stabileasc un grad minim al participanilor, altfel nceptorii vor fi suprasolicitai, iar cei avansai nu primesc destule cunotine noi. Este logic ca la leciile conduse de mari maetri sa participe mai ales instructorii, care isi ridica astfel nivelul, urmind ca ei sa mprteasc pe indelete elevilor cunotinele acumulate la stagiu, intr-un ritm accesibil gradelor inferioare.

Este foarte bine daca se stabilete obiceiul ca profesorul sau instructorul sa-si indemne elevi preg ti i corespunz tor sa se prezinte la examinri. Pe de o parte elevul este eliberat de teama ca autoaprecierile sale sint false (in plus sau in minus) iar pe de alta se ntresc legaturile de ncredere reciproca care trebuie sa existe. Daca elevul satisface dorina profesorului sau, el va fi apreciat in timpul examinrii de maetri autorizai, care ii vor confirma ca se afla pe calea cea buna si ca a atins treapta respectiva de miestrie. In continuare elevul poate sa-si continuie cutrile si eforturile de naintare pe Calea cea lunga, fr reinerea produsa de ndoieli. Totodat Aikidoka primete sfaturi si corecii care ii vor ajuta in continuare la dezvoltarea sa. Omul modern triete intr-o societate orientata spre performante, fiind supus continuu unui stress care ii poate produce ncordri involuntare de natura fizica si spirituala. Aceasta situaie apare uneori si la examinrile pentru gradele mici. Aikidoka poate stabili la examen daca, si cit de relaxat, intuitiv si sigur reacioneaz el in condiiile unor presiuni din afara. Rezultatele se pot extrapola la situaia practica, reala, de autoaprare si constituie o msura corecta a propriilor posibiliti la momentul respectiv. Se evita astfel reacii greite in situaii neplcute. Centurile colorate acordate prin examinare nu constituie o dovada a performantei, ci doar indica profesorului si partenerului nivelul de cunotine. Prin aceasta se evita nenelegerile si tatonrile pentru a afla posibilitile unui elev sau partener nou. Examinarea ii motiveaz pe elevi, le ntrete ncrederea in ei, evita dezvoltarea greita si conduce la prietenii prin colaborare. Menionam ca programul de examinare al diverselor uniuni si federaii de Aikido difer uneori considerabil, ceea ce influeneaz asupra calitii gradului acordat. Insa, deoarece un Aikidoka merge singur pe drumul sau, echivalrile acestor grade nu au o importanta practica. In sistemul de gradaii Dan exista doua categorii de gradaii: Mudansha - cu 6 nivele Kyu cresctoare de la 6 la 1 si Yudansha - cu 10 nivele Dan (de la 1 la 10). Conform tradiiei, O-Sensei Morihei Uyeshiba si urmaii lui (fiul sau Kisshomaru Uyeshiba si nepotul sau Moriteru Uyeshiba), se situeaz deasupra oricrui sistem de gradaie din Aikido. Pentru admiterea la o examinare de centura colorata (gradaiile Kyu) este necesar acordul scris al instructorului , prin care se confirma ca candidatul a folosit cum trebuie cele 6 luni de pregtire obligatorie si ca nivelul sau corespunde

Despre gradaii si examene

153

celui cerut la examen. De la Kyu 4 in sus in programa de examinare apare proba de 'Verificare cunotinelor anterioare". Prin aceasta se constata daca candidatul si-a mbun t it tehnica corespunztoare gradelor deja obinute pina la nivelul cerut de noul grad pe care U dorete. Daca candidatul nu trece de aceasta proba, examinarea nu continua mai departe. Aceasta legtura inversa, obligatorie si ia examinrile pentru gradele Dan, garanteaz ntrirea continua a bazei odat cu creterea nivelului, cci Aikidoka nu trebuie sa considere fiecare grad in mod izolat, ci ca o treapta superioara intr-un sistem de ansamblu bine nchegat. Fiecare elev este deci obligat ca indiferent de gradul sau, sa-si perfecioneze continuu tehnicile de baza. Aceasta "ntoarcere la izvor" a elevului ii ntrete trasaturile pozitive de caracter si ii finiseaz dezvoltarea sa tehnica. Gradele Kyu 5 si Kyu ,4 pot fi acordate de un singur examinator autorizat de Federaie, chiar fr un examen formal, daca poziia si comportarea elevului ndreptete aceasta msura. Criteriile de apreciere la examenele pentru gradaii Kyu sint desigur in funcie de nivelul candidatului. De exemplu aceeai execuie a procedeului Shiho-Nage notata cu "bine" in czui aspirantului la centura galbena, se noteaz cu "insuficient" in cazul aspirantului la Kyu 2. Ultimul a avut circa 24 de luni de antrenament la dispoziie ca sa nvee procedeele, in timp ce primul numai 6 luni. Pentru unificarea sistemului de notare s-a precizat si importanta diverselor criterii, dup cum se arata in anexa 1. Programul de examinare pentru gradele Kyu 5 pina la 1 Dan este artat deasemenea in anexa 1. Gradaiile Dan se acorda dup examinarea de o comisie naionala alctuita din cel puin 3 membri, toi examinatori autorizai de Federaie. Tehnica nu constituie un scop in sine, ci servete In primul rind la dezvoltarea favorabila a caracterului si personalit ii elevului. Dar nvaturile Aikido- ului nu pot da roade decit daca sint trite de oameni care sa constituie astfel un exemplu si numai daca sint transmise elevilor de instructori si maetri competeni si dezinteresai. Aikidoka cu grade Dan trebuie sa constituie, dup posibilitile tehnice si spirituale ale fiecruia, exemple vii pentru ceilali elevi pe care sa-i influeneze astei spre perfecionare. Ei trebuie sa-si subordoneze interesele personale celor colective si ideilor de armonie ale Aikido-ului. ndeplinirea

acestor sarcini pretinde alturi de meteug si anumite trasaturi de caracter si personalitate. Daca se urmrete programul de examinare pentru grade Dan se constata ca de la o treapta la alta accentul trece de la tehnica spre celelalte domenii de apreciere. Caracterul unui om se arata in modul cum reacioneaz in condiii schimbtoare de mediu, mai ales daca exista o ameninare. O apreciere justa nu este deci posibila decit prin observarea respectivului candidat pe o lunga durata si in situaii variate. De aceea instructorul (profesorul) permanent al candidatului la un grad Dan are un cuvint greu de spus la examen. Desigur ca elevii care au inteles ideea de Do (Cale) nu se grbesc la examen, ci ateapt pina'ce profesorul lor le propune acest pas. Proba de "capacitate pedagogica" consta in rezolvarea unei teme de lecie cu dificultatea cresctoare in funcie de nivelul gradaiei. Aceasta proba capt o importanta deosebita de la 3 Dan in sus. Programul de examinare pentru gradaii Dan este artat sinoptic in anexa 1.Candidatul trebuie sa capete punctaj suficient la fiecare din ambele grupe pentru a capt gradaia; nu se admite amestecarea notelor de la teorie cu cele de la practica. Prin aceasta se impune candidailor o pregtire satisfctoare in ambele direcii, ceea ce ie asigura un echilibru si o dezvoltare complexa. Pentru aceeai proba preteniile calitative si cantitative sint diferite in funcie de nivelul gradaiei la care se aspira. Aceasta progresie se reflecta si in virstele si duratele de pregtire minime pentru fiecare gradaie, indicate in anexa 1. Respectind ideea ca Aikido este mai mult o cale spre mplinirea omului decit o forma de antrenament fizic, cerinele generale evolueaz conform anexei 1. La toate examenele pentru gradaii Kyu sau Dan se tine seama de virsta, sexul si constituia fizica a candidatului. Se costat ca Aikidoka mai virstnici, daca nu sint handicapai de urmrile vreunei boli, adesea realizeaz la examene performante foarte bune. Acetia au de obicei o practica ndelungata pe saltea si o intui ie corespunz toare, se pregtesc in mod contiincios si-si folosesc in mod economic si bine coordonat forele fizice si morale. In plus aceti Aikidoka dispun de un repertoriu bine gindit de procedee eficiente si tiu sa se relaxeze si, sa respire corect. Ei pot sa se odihneasc cu succes chiar in pauzele scurte ce apar la examene si la stagii. Destui elevi tineri constata cu surprindere ca partenerii lor mult mai

13

154

Calea Armoniei

virstnici, nu sint nici pe departe atit de uor de manevrat pe cit se ateptau, lata o experiena utila ambelor pri! Se poate spune ca la nivelul 5 Dan tehnica este pe deplin stapinita. De aceea, in continuare, gradaiile 6-10 Dan nu se mai acorda pentru performante tehnice. Cei ajuni la acest nivel sint desigur renumii pina departe peste hotarele tarii lor, constituind f r ndoiala, reprezentan i autorizai si exemple ale Aikido-ului. Ei au precis

elevi ajuni la rindul lor departe si au merite serioase in progresul si dezvoltarea Aikido-ului, in promovarea bunei nelegeri intre oameni si popoare. Aprecierea acestor Maetri nu se poate face printr-un examen formal. Ei sint promovai de forurile naionale la propunerea comisiilor tehnice respective (formate din cei mai mari maetri disponibili in tara), iar inminarea titlului respectiv se face la ocazii deosebite, intr-un cadru srbtoresc, de exemplu stagii naionale sau internaionale.

FWaUadin

lev si profesor

155

Capitolul 14

Relaia dintre elev si profesor

Aikido se spune frecvent : "Daca vrei un In profesor bun nu alege unul comod!"
In general oamenilor le este frica de singurtate, nu le place sa aib responsabilitatea ideilor lor. Intr-o caricatura, un profesor de Yoga ii spune unui vizitator: "Si mai ales nu crede tot ce-ti spun eu ; verifica cele aflate de la mine prin comparaie cu prerea altui guru !". Din pcate gluma aceasta ascunde mult adevr. Dup cum spuneam si la nceputul acestei crti, societatea tinde sa-si alinieze membrii, sa le ofere modele de gindire si viata gata elaborate. Conformismul capt valoare, originalitatea este tratata cu nencredere, iar prerile si atitudinile ce difer de versiunea oficial recunoscuta ca valabila sint considerate greeli. Unora nelegerea nu le este cu adevrat necesara, pentru ca ea poate fi nlocuita cu formule gata confecionate, valabile pentru ca deja sint mprtite de alii. Disponibilitatea acestor culturi gata preparate pentru a fi consumate - duce la iluzia ca se poate nva repede si chiar fr multa munca. Mitul rezltatelor rapide a produs de exemplu scoli care se lauda ca te invata o limba strina in citeva saptamini. Dorina unora de a scap de orice responsabilitate intelectuala duce la moda cutrii

unui profesor, si cu cit nvtura se face cu mai puine eforturi, cu atit este considerata mai buna. Prin aceasta seda uitrii faptul ca fiecare om este responsabil de ucenicia sa, ca orice progres nu se obine decit prin muncea si eforturile continue ale elevului angajat cu sinceritate, iar profesorul nu este decit un catalizator care poate numai sa ajute la descoperirea cunotinelor, dar nu poate sa nvee nimic pe elevul care nu vrea sa nvee. Este cazul sa ar tam, chiar cu riscul de a descuraja pe unii ca nu s-a inventat inca o metoda rapida de a invata Aikido. Vrem chiar sa atragem foarte serios aten ia ca acest studiu este ndelungat, f r sfirsit, adeseori greu si descurajant. Cu toate dificultile si renunrile drumul este plcut si plin de neprevzut pentru cei ce l-au ales. Toi cei ce practica Aikido se afla indiferent de nivel, pe acelai drum (Do). In funcie de credina, sinceritatea dar si de durata si intensitatea uceniciei, ei zresc sau inca nu linia orizontului. Apare astfel, natural, o ierarhie in care fiecare ocupa o poziie determinata numai de experiena si fora personalitii sale. Europenilor le place sa discute si sa critice orice. Pretenia de a imita fr cirtire un procedeu artat

14

156

Calea Armoniei

de profesor, ncetineala cu care apare progresul, rbdarea de care trebuie sa dea dovada, toate aceste aspecte specifice uceniciei in Aikido ii dezorienteaz pe elevul european. El se simte lipsit de mijloacele bine verificate pe care le folosea in practica lui din alte domenii si considera ca bate pasul pe loc. Legtura spirituala fata de un profesor este considerata de unii drept o obligaie, daca nu chiar un atentat la libertatea lor individuala si, in consecina, evitata. Astfel ca muli nceptori ncearc sa peasc pe calea Aikido fr nici o legtura fata de profesorul lor. Daca interesul lor pentru a merge mai departe reu e te sa supravieuiasc dup naufragiul inevitabil al acestor ncercri, aceiai nceptori fac a doua greeala : iau de la orice profesor disponibil ceea ce li se pare folositor si nu se simt ndatorai nici unuia. Astfel Aikido devine un bun de larg consum. Legtura dintre elev si profesor este absolut necesara atit din motive morale cit si practice: - Profesorul a ajuns mai departe pe Cale declt elevul, a adunat deci experien e care-i sint necunoscute nceptorului. Profesorul poate sa-i indrume cu sfaturi preioase care sa-i evite greelile ce consuma timp si energie, ajutindu-l astfel substanial in dezvoltarea sa. - Coninutul tehnic si spiritual al Aikido-ului nu poate fi transmis verbal si nici neles raional. Predarea cunotinelor se face mai degrab in limbajul corpului, profesorul avind funcia de "model de micare" care prezint exerciiile intr-o forma perfecta. Elevul poate nelege si asimila coninutul numai treptat, aa ca adeseori un acelai procedeu trebuie repetat de-a lungul multor ani in care timp este controlat si mbuntit continuu. - Fiecare profesor a mers singur pe Calea Aiki, deci a adunat o experiena proprie ce i-a influenat personalitatea si tehnica. Acest factor este folositor Aikido-ului, ca arta vie, in continua micare si dezvoltare, dar pentru elevi este dezavantajos. Diveri profesori executa procedeele in moduri extrem de diferite, incurcindu-l pe elev. Acesta nu mai tie ce e bine si ce e ru si nu tie incotro s-o apuce. Este de la sine inteles ca un astfel de elev va ajunge cu greu la capt - daca va mai ajunge vreodat. De aici rezulta insa si necesitatea ca instructorii din cadrul aceleiai federaii sa aib o oarecare unitate de stil si metodica. - In cadrul relaiilor de schimburi reciproce dintre profesor si elev se manifesta din partea unuia dispoziia de a da totul dezinteresat, iar din partea celuilalt acceptarea liber consim ita a unei autoriti superioare. - Un profesor bun este si un prieten bun care ii las pe elevi sa-si dezvolte personalitatea si stilul propriu. El influeneaz prin exemplul personal, le dezvolta echilibrul intern si extern, apreciaz progresele tehnice si spirituale, ajuta pe elevi -

conform maturitii si experienei sale - in probleme de viata. Dialogul se poarta de la om la om fr bariere de limbaj sau educaie. - Sarcina de profesor, ii obliga pe acesta sa progreseze si pentru aceasta sa se antreneze si el regulat, pe cit posibil sub supravegherea unui maestru mai mare. Un bun elev isl arata recunotina ce o datoreaz profesorului prin ncredere, respect si sirguinta. El se simte obligat ca tiina primita de la profesor s-o transmit mai departe altor elevi, cirid va veni vremea. Astfel Aikido ramine o fora mereu prospata generata de lanul vieilor practicanilor si. Odat cu creterea nivelului elevului natura relaiilor sale cu profesorul se schimba, dar niciodat n-ar trebui sa se rup. Profesorul are adeseori dup moarte un loc in inima elevilor si; el triete si se exprima prin ei.Cine considera ca profesorul este numai un instrument didactic pentru transmiterea tehnicii nu va putea niciodat deveni un adevrat maestru. Muli practicani cu grade mari in Aikido au fost obligai sa-si ntrerup drumul fr sperana deoarece s-au mpotrivit principiilor enumerate mai sus si nu au reuit sa fie totodat elevi recunosctori si profesori dezinteresai. Progresul personal trebuie sa se manifeste prin ndeplinirea exemplara a ndatoririlor, printr-un autocontrol riguros, si nu prin subminarea autoritii superioare. Cine pretinde ca el este msura tuturor lucrurilor nu-si va gsi niciodat Centrul. Lipsa de ataament fata de profesor nu este dovada libertii personale, ci nceputul sfirsitului. Un profesor nu trebuie sa fie interesat material, dar trebuie ajutat sa-si rezolve problemele. Dup cum trebuie evitat omul lacom, tot aa nu trebuie exploatat sau neglijat omul modest si dezinteresat. lata citeva idei despre miestrie si tradiie, preluate din cultura Budo-ului japonez tradiional: > > Arta Mariala fr spirit nu este Budo, ci numai tehnica de lupta. In Budo tradiional, spiritul este transmis de Maestru, iar tehnica este predata de instructori. Tehnica nu este decit un mijloc de educaie, printre altele. Tehnica se unifica cu spiritul doar la nivelul 5 Dan. Nu poi vorbi despre tradiie daca nu ai fost instruit in acest sens. Un Maestru nu apare peste noapte. Despre un Maestru se aude, se vorbete cu mult timp nainte de a apare. Pna la 5 Dan se poate progresa in tehnica, in consum de energie fizica ; mai departe (6-10 Dan) se progreseaz numai spiritual. Un Maestru nu vorbete despre ali maetri; numai elevii fac comparaii si aprecieri.

> > > >

Relaia dintre elev si profesor

157

> >

>

> > >

T cerea este foarte importanta - la antrenamente si In alte ocazii. Tcerea las loc pentru micare. Maestrul nu explica ; ei demonstreaz . Maestrul nu mai are nevoie sa fac exerciii ajuttoare (de fora, etc.) ; el nu se agita, el tace. Adevrailor Maetri le sint dragi doua idei: pe de o parte respectul fata de tradiie si pe de alta parte atitudinea: "a afla - a aplica - a invata pe alii". Maetrii nu explica "cum" se face un procedeu, ci "cind" se face. Fiecare trebuie sa-si onoreze gradul sau si sa respecte gradul celorlali. Elevul trebuie sa-si l mureasc singur neclaritile, nu sa-l deranjeze pe instructor cu ntrebri! Rspunsul nu se caut cu capul ci cu corpul; cind gindesti eti blocat, nu te poi mica; cind vorbeti nu poi face altceva; insa procedeul este micare si numai prin micare se dafla rspunsul la ntrebri. In vlrful muntelui se poate ajunge pe mal multe poteci, dar drumeul care urca nu poate vedea decit una. Cutarea celei mai bune poteci prin trecerea de la una la alta nu te apropie de tel. Deabia dup ce ai ajuns sus pe virf folosind una din poteci le poi vedea pe celelalte si ie poi compara.

Un bun elev respecta de buna voie urmtoarele principii de viata: B Fii sincer si de buna credina! Nu numai in Aikido, dar oricind nvei ceva, trebuie sa fii de buna credina. Unii oameni adine influenai de experiena sau cunotinele lor anterioare, nu sint In stare sa-sl nsueasc idei noi despre viata si considera ca ceea ce le convine lor este corect si ceea ce nu le convine este greit. Dar aa nu se poate progresa. B nsu irea Aikido te duce dintr-o lume a corpurilor in cea a ideilor, a spiritului; dlntr-o lume a violentei intr-o lume a pcii. Daca nu eti suficient de modest nu poi invata Aikido. B Nu trebuie fcuta confuzia intre adevr si prere, intre ce credem si ce bnuim. Oricine poate distinge adevrul de minciuna, daca le analizeaz fr idei preconcepute. B Daca ncepi o treaba, du-o la bun sfirsit! Trecerea de la o preocupare la alta, inaintea terminrii celei deja ncepute, arata slbiciunea voinei. Dei sint cazuri cind activitatea profesionala sau alte greuti fac imposibila continuarea unei aciuni deja ncepute, nu exista nici o scuza pentru prsirea Aikido, deoarece oricind eti mpreuna cu mintea si corpul tu.

Orice exerciiu (fizic, mental) devine Aikido adic exerciiu pentru Ki - daca este fcut cu respectarea principiilor: micarea sa aib un sens pentru lupta; Ki-ul sa curg. Nu conteaz cit de mare este amplitudinea micrii sau Intensitatea contraciei musculare; important este ca micarea (si la limita chiar nemicarea) sa aib Ki! B De orice treaba te-ai apuca, sigur vor apare pe parcurs greuti. Si cu Aikido e la fel. Unii nceptori renuna dup doua luni, alii dup sase luni; dar cei care depesc de obicei 1 -2 ani, In general nu se mai despart de Aikido. B Sa nu uitam ca oricit ar fi de mare un clopot, sunetul lui depinde de fora cu care e lovit: daca e abia atins, sunetul e slab. Trebuie bine neles ca sunetul slab se datoreste lovituri! tale, nu clopotului! Cam la fel se petreceau lucrurile si in vechea poveste cu orbii care au vrut sa afle ce este un elefant. Incercind sa afle acest lucru, fiecare orb a pipit o parte din animal si considera ca elefantul arata aa cum ii simise el. Cel care pipise piciorul zicea ca elefantul este ca un stilp inalt, Iar cel care pipise trompa zicea ca elefantul este un arpe. Fiecare din ei, avea dreptate parial, dar ansamblul, elefantul adevrat, era cu totul altceva. B Pina nu vezi ntregul, nu tii cu ce ai de-a face. Daca intilnesti in calea ta un obstacol, lupta cu el si depaseste-l: vei vedea cum orizontul se lrgete si totul devine mai interesant. Fii optimist si considera ca fiecare dificultate ce apare nu este decit un punct de reper care marcheaz drumul.
B

"Ceea ce urmeaz sa facem dup ce am terminat nvtura, nvam sa facem numai facind" zicea Aristotel. Nu te mira ca sint mai multe feluri de Aikido! Diveri instructori predau Aikido in mod diferit, corespunztor personalitii lor; corectitudinea celor predate se verifica insa prin concordanta lor cu principiile Aikido-ului. B Aikido consta din procedee tehnice care exprima nelesul Universului prin micrile corpului omenesc. Universul e variat - la fel este si Aikido. Chiar aceasta carte reprezint o anumita viziune despre Aikido, cea a autorilor; sint posibile multe alte opinii, pentru ca Aikido este viata insasi si viata are nenumrate forme de exprimare, nceptorii exerseaz procedee moi, dar pe msura ce indeminarea lor creste si corpul li se ntrete, pot trece la exerciii mai grele, in concordanta insa cu principiile Aikido. B In materie de pedagogie se spune : uita-te la elev si dup aceea incepe sa explici! Modul de predare trebuie adaptat la virsta, personalitatea si experiena elevului.
B

14

158

Calea Armoniei

Elevul trebuie sa fie atent la ce-i spune Instructorul si sa analizeze cu capul limpede daca procedeul expus corespunde principiilor sau nu. Daca nu corespunde, sa nu-l nvee. Instructorii slnt si el oameni, uneori mal greesc sau nu neleg clte ceva. Uneori intilnim si instructori ncrezui sau care ncearc sa predea un stil personal de Aikido, dar elevii descoper curind falsul. Elevii trebuie sa retina insa ca nu se poate nsui Aikido pe cale teoretica ci numai prin efort pe Tatami. Aa ca Indiferent de ce spune instructorul, elevul trebuie sa se antreneze cit mai mult si mai intens. B Dup ce ti-ai ales un anumit instructor fa tot ce zice el fr nici o reinere; nu te apuca sa-l critici de la nlimea nepriceperii tale! B Nu fugi dup gradaii ! Gradaiile servesc la stimularea dorinei de progres si la ntrirea ncrederii de sine. Dar nu trebuie alergat dup gradaii l Este ruinos sa doreti un grad pentru care nu corespunzi; asta nu este dorina de progres ci doar un biet orgoliu. Creterea in grad nseamn nu numai dovada mbuntirii tehnice ci si a personalitii. Daca nu eti mulumit cu gradul pe care ii ai, nu este de vina numai modul cum execu i procedeele ; cerceteaz si felul cum te compori in orice zi si in orice mprejurare, daca respeci sau nu principiile Aikido. De obicei nemulumirea ca nu capei un grad mai mare dovedete lipsa de pregtire spirituala pentru acel grad. Daca faci progrese reale, fii sigur ca ele ti se vor recunoate de ctre ceilali! Dar daca numai tu constai ca ai progresat si cei din Jur nu, atunci este vorba numai de nchipuire si nfumurare. Daca ai fcut progrese reale si totui nu capei o gradaie mai mare, asta nu are nici o importanta, pentru ca nsuirea principiilor Aikido, i i da adevrata t rie interioara, Iar diplomele de recunoatere formala a meritelor nu te ajuta cu nimic intr-o situaie grea, cind eti singur in fata unor adversari necunoscui care habar nu au de centurile tale. B Invata, dar ajuta-i si pe alii sa nvee! Cind inveti Aikido, fr sa vrei ajui si pe alii sa invete cite ceva: in primul rind pe partenerul direct, dar si pe ceilali din Dojo si mai departe pe toi oamenii cu care vii in contact. Daca inveti ceva cu Ideea ca va trebui sa arai si altora ce-ai nvat vei nelege mai bine si vei retine mai mult. Gindeste-te ca orice element, principiu sau procedeu nvat, poate fi mprtit, fcut cunoscut celor ce inca nu au cunoscut Aikido. Tuturor acestora le-ai putea fi util prin cunotinele tale. Daca fiecare ar invata ceva
B

cu contiina ca cele nvate de el vor folosi altor oameni, lumea ar deveni mai buna. B Nu este uor sa fii elev bun, dar este si mai greu sa fii un instructor bun, pentru ca este mai uor sa inveti tu decit sa-i inveti pe altii.Transmiterea Aikido-ului este deosebit de dificila deoarece aceasta nseamn sa participi la transformarea oamenilor, sa-i inveti sa-s! unifice corpul cu mintea, plna la nivelul la care si ei, la rindul lor, sa poat face acelai lucru, sa aplice practic cele nvate. Este de la sine neles ca instructorul trebuie sa fie in stare sa se stapineasca in orice situaie, sa pun in practica si sa cread ceea ce preda. Instructorul care preda principiile Aikido fr nici un control seamn cu orbul care ii conduce pe ali orbi. Cind predam trebuie sa avem ochii larg deschii si sa acceptam ntreaga responsabilitate pentru aciunile noastre. lata citeva sfaturi pentru instructori: Invata tu, dar invata-i si pe alii! Adeseori se intilnesc in Dojo-urile de Aikido elevi avansai interesai numai de propriul lor progres, si crora nu le place sa-i ajute pe nceptori. Pe acetia ii pindeste pericolul ca progresul tehnic sa nu fie nsoit si de cel spiritual. Egoismul este o piedica in circulaia naturala si corecta Ki-ului si aceasta ncetine te progresul. Ajutorul dat altuia se va ntoarce in folosul nostru. Aa se petrece in Aikido: cel ce ajuta mai mult pe alii sa progreseze, progreseaz el nsui mai repede, pentru ca nelege mai bine procedeele pe care le explica si isi adinceste fr sa vrea nelegerea principiilor generale. Nu este adev rat ca progresul unuia se bazeaz pe napoierea altuia. In Aikido se poate invata si progresa numai mpreuna cu ceilali. Fii modest! Nu te crede perfect numai pentru ca ai ajuns sa fii instructor ! Calitatea de instructor nu garanteaz ca stapinesti toate principiile Aikido, c! numai ca ai fcut un pas mai departe pe Cale decit alii. O greeala fcuta de instructor este o greeala, aa cum un lucru bun fcut de elev este un lucru bun. Instructorul nu trebuie sa fie satisfcut ca a ajuns in acest post, ci trebuie sa caute mereu sa mearg mai departe pe Do. Nu uita ca o experiena de 20 de ani nu este acelai lucru cu de 20 de ori experiena aceluiai an. Ca sa fii profesor bun trebuie sa fii modest. Elevii sint oglinda profesorul ui. Elevul si profesorul cltoresc mpreuna pe calea Aikido si sint fiecare oglinda in care se reflecta celalalt. Virtuile si defectele unuia se oglindesc in calitile si lipsurile celuilalt. Elevii observa

Relaia dintre elev si profesor

159

totul si copiaz repede calitile, dar mai ales defectele profesorilor. Daca el este nfumurat, neglijent, dispreuitor, tot aa devin si elevii. Un profesor care constata obiceiuri proaste la elevi, trebuie sa le considere ca o imagine a propriilor sale defecte si va trebui urgent sa analizeze propria sa persoana. Respecta adevrul, nu puterea! Adevrul este puterea si nu invers! Nu trebuie cutata fora sau eficienta tehnicii, ci trebuie respectate principiile Aikido-ului. Daca o aciune este in sprijinul acestor principii ea va fi eficienta ; daca un procedeu nu respecta principiile.va ramine ineficient. Aceste idei trebuie sa-i cluzeasc pe instructori in demonstrarea si exersarea oric ror mi c ri din care ei alctuiesc lecia. Deseori apare la elevi tendina de alunecare spre Aiki-jutsu, de folosire a forei; citeodata tendina apare chiar si la instructor. Trebuie sa fim vigileni si sa oprim din timp astfel de manifestri, care pot polua atmosfera plcuta din Dojo si pot duce la accidente.Subliniem insa ca referiri la Aiki-Jutsu pentru comparaie cu procedeele din Aikido sint utile, daca nu devin obiectivul antrenamentului. Atitudinea si nu vechimea ii caracterizeaz pe instructori.Un bun instructor nu este obligatoriu cel mai puternic sau cel mai grozav tehnician si invers, omul cel mai puternic sau tehnicianul cel mai perfect nu sint de la sine profesori buni de Aikido. Pentru a fi un bun instructor trebuie sa explici altora cu dragoste, entuziasm si rbdare doar atit cit tii. Nu trebuie sa atepi pina tii . .iul si apoi sa devii instructor ; acest tot este atit de mare incit niciodat n-o sa-l poi insusi in ntregime. Un bun instructor este acela care ncearc sa progreseze mpreuna cu al ii mai pu in pricepui decit el, mergind cu toii pe acelai drum. Pentru raspindirea Aikido-ului conteaz mai mult faptul ca instructorii inteleg principiile si au o atitudine corecta si conforma acestor principii, decit ca ei sint tehnicieni remarcabili sau pot dobori pe oricine intr-o lupta.

Fi! cinstit si neprtinitor !Un profesor trebuie sa fie dezinteresat, bun, cinstit si neprtinitor cu toi elevii. Este plcut sa predai unor elevi talentai care invata repede, dar nu trebuie sa-i neglijam pe cei mai puin dotai. O persoana cu corpul rigid si neindeminatic, sau care invata greu, dovedete ca nu tie sa-si foloseasc corect corpul si mintea. Un corp este rigid din cauza Ki-ului care nu circula liber.lnstructorul bun nu este cel care ii ajuta pe un elev talentat, ci acela care se strduiete cu elevii dificili. Cutarea mijloacelor pedagogice optime pentru aceste cazuri grele asigura atit ridicarea miestriei instructorului, cit si progresul lui, ii dezvolta calitile de om si conductor de oameni. Nepartinire nu nseamn ca tuturor sa li se aplice acelai program sau aceleai metode. Persoanele feminine sau mai in virsta au alte posibiliti decit tinerii; unii invata mai repede si alii mai incet; leciile trebuie sa fie adaptate capacitilor si necesitailor fiecrui elev. Adevrata imparialitate a instructorului nseamn sa-i iubeasc la fel pe toi si sa-i inteleaga cu aceeai buntate pe fiecare dintre elevi. Instructorii trebuie sa colaboreze intre ei! Instructorii trebuie sa se inteleaga intre ei, fr invidie sau dispre ! Faptul ca pot apare diferente intre felurile in care preda fiecare din ei nu are nici o importanta daca ceea ce se preda este Aikido, daca se respecta principiile corecte. Din cind in cind instructorii trebuie sa fac schimb de experiena, fie prin stagii (antrenamente) comune, fie prin vizite reciproce la Dojo-urile respective. Discuiile prieteneti si analiza procedeelor studiate, trebuie axate in jurul criteriului de concordanta cu principiile Aikido-ului, nu asupra eficientei sau a altor aspecte subiective.Nu trebuie susinuta o opinie greita. In Aikido orice gre eala trebuie corectata imediat, nu ascunsa, pentru ca se va rzbuna mai tirziu. Cind ii corectezi o greeala, nu nseamn ca o faci pentru ca aa spune cineva, ci numai pentru ca faci ceea ce trebuie.

14

ncheiere

161

Capitolul 15

ncheiere

toii trim pe acelai pamint si mergem pe Cu acelai drum! Calea Aiki este calea naturala a vieii. Dar tocmai din aceasta cauza ea este grea. Cind elevul ajunge sa stapineasca elementele de baza ale tehnicii nu inseamna ca terminat ucenicia, ci ca a sfirsit o perioada si ca urmeaz alta. Aceasta metoda de a invata prin nsuirea succesiva a unor pri ale ntregului este in acelai timp avantajoasa si dificila. Este avantajoasa deoarece pune in fata elevului probleme numai atit de grele cit este in stare el sa rezolve. Elevul le poate stapini, capt sigurana si devine interesat sa mearg mai departe. Dar Aikidoka nelege totodat ca Aikido nu este o competiie si ca progresele lui nu se msoar in mod absolut, nici nu se compara cu ale altora. Metoda este dificila deoarece elevul vede ca pe msura ce avanseaz, dei ptrunde tot mal adine in secretele Aikido-ului, nu reuete niciodat sa le stapineasca complet. Aceasta constatare II conduce spre virtutea modestiei. Perfec ionarea continua a tehnicii prin antrenamente si in concordanta cu aceasta adinclrea cunotinelor filozofice ale Aikido este obligaia de baza a oricrui Aikidoka.

Aikido se deosebete esenial prin metodele si aciunile sale neviolente de celelalte Arte Mariale. Pe de alta parte tendina spre o inalta dezvoltare morala nu trebuie sa piard din vedere faptul ca Aikido este la origene o Arta mariala, un sistem de autoap rare. Pentru acest motiv tehnicile de aprarea eficienta mpotriva unor atacuri realiste, puternice, trebuie sa aib preponderente fata de alte exerciii. Succesul execuiilor tehnice, ale procedeelor, se bazeaz pe reaciile reflexe ale corpului si ale mintii, urmarea unor antrenamente lungi si sincere. De mare importanta educativa este si faptul ca pentru rezolvarea unor situa ii primejdioase trebuie stapinit cu sigurana tot "sistemul" si nu doar citeva procedee invatate la repezeala. Cel interesat descoper astfel ca Aikido este un ansamblu educativ complex si nu o cale rapida de insusire a unor tehnici de autoaprare. Este foarte important ca acest lucru sa fie lmurit de la inceput.astfel incit sa nu apar dezamgiri. Datorita coninutului sau spiritual, filozofic si educativ, Aikido va stirni interesul tuturor celor ce cred in victoria finala a binelui asupra rului si nu accepta folosirea violentei pentru rezolvarea conflictelor.

15

162

Calea Armoniei

Deoarece nici maetrii nici elevii cinstii nu doresc ca Aikido sa devin proprietatea unei elite, sau sa degenereze in aciuni violente, cu toii trebuie sa se strduiasc permanent sa pstreze si sa dezvolte coninutul sau valoros. Cea mal buna reclama pentru "Calea armoniei" este comportarea exemplara a fiecrui Aikidoka in toate momentele vieii sale. In aceasta carte am ncercat sa prezentam tehnica si filozofia Aikido-ului tradi ional, completate cu unele aspecte organizatorice si pedagogice. Datorita pe de o parte limitelor editoriale raionale, iar pe de alta parte caracterului de interes restrins al unor exerciii speciale pentru elevii foarte avansai, nu au fost incluse multe aspecte interesante ale acestei Arte. Ramine ca ele sa fie descoperite prin studii si cercetri individuale de cei interesai. O veche zicala orientala pretinde ca "atunci cind elevul este pregtit, apare si nvtura necesara". O-Sensei Morihei Uyeshiba, intemeietorul Aikido-ului, a spus : " Nu exista nici o nvtura secreta ; adevratul progres poate fi realizat de oricine muncete cu hotarire in acest sens", lata mesajul transmis prin Aikido tuturor oamenilor. Speram ca acest mesaj sa fie recepionat si de romani.

unitar, guvernate fiind de aceleai legi si principii, avind aceeai esena s) scop. Artele Mariale reprezint eforturile a mii si mii de oameni care de-a lungul timpului si-au consacrat viata si talentul acestor ndeletniciri. Personajele vestite din istoria Artelor Mariale nu au fost "inventatori" sau "creatori din nimic", ci mai degrab oameni de valoare deosebita, cu calit i umane si pedagogice strlucite, care au infiintat scoli de lupta al cror ecou a ajuns pina la noi. Nu trebuie sa consideram, cum isi inchipuie unii aceste personaje legendare ca pe nite zei, de o perfeciune care nu poate fi atinsa. Un om poate fi un geniu, dar nu un zeu. Nimic din ce face el nu este vreodat perfect si definitiv. Aceasta este adevrat atit in Artele Mariale, cit si in orice alt domeniu de activitate. O Arta Mar iala nseamn deci c utarea unei perfeciuni ce nu poate fi niciodat atinsa, nici de cei de azi si nici de vechii maetri.
Dar daca aceti Maetri nu au inventat principiile de baza ale luptei, ci numai le-au perfecionat, clasificat si transmis elevilor, cine le-a descoperit? Putem considera ca aceste principii fundamentale au fost puse la punct in cursul epocilor ndeprtate, de generaii numeroase de rzboinici, care le-au studiat si perfecionat deoarece chiar viata lor depindea de aceste cunotine. . Aparent evoluia Artelor Mariale este cu atit mai rapida si mai complexa cu cit ne apropiem de vremurile actuale; o explicaie ar fi si mijloacele de comunicaie tot mai perfecionate in ultima vreme. Dei in antichitate schimburile de informaii nu erau aa de numeroase ca astzi, totui intre diverse tari, popoare, culturi au avut loc contacte si confruntri care au influenat in ambele sensuri pe cei in cauza. Budo-ul japonez este rezultatul unei civilizaii, cea japoneza desigur, care insa reunete atit metode de lupta pur japoneze cit si multe te nici de "import" in majoritatea cazurilor din China, iar unele chiar din India. Din aceasta cauza istoria Budo-ului trebuie considerata in perspectiva istoriei artelor rzboinice a tuturor popoarelor Orientului. Cele mai vechi date cunoscute se refera la un prin indian care cu 5000 de ani i.e.n. s-a pasionat de studiul comportrii animalelor in timpul luptei, si care a ajuns la concluzii utile pentru lupta dintre oameni. Apoi a experimentat tehnicile respective pe oameni, omorind multe zeci de sclavi, cautind punctele corpului omenesc sensibile la lovituri. Istoria luptelor continua apoi in China. Cu 2500 de ani i.e.n. se Vorbea in China despre o tehnica de lupta primitiva inca de strpungere a adversarului cu coarne prinse pe o casca.

15.1. AH'IDO - Trecut si prezent

Din istoria BUDO


* ikido, la fel ca si alte Arte mariale care A\alcatuiesc mpreuna Budo-ul japonez, este rezultatul unei evoluii de multe sute de ani. Budo este termenul generic care desemneaz familia Artelor Mariale Tradiionale din Japonia si prin extindere, din ntregul Extrem - Orient. Etimologic, vocabula japoneza BU se refera la tot ce este legat de noiunea de lupta, iar vocabula DO se refera la metoda, calea, prin care se atinge perfeciunea. Deci Budo s-ar traduce prin calea spre perfeciunea complexa a omului, atinsa prin practicarea Artelor Mar iale Tradi ionale. Disciplinele Budo, avind origini care se p'~rd in negura timpului, au fost destinate iniial cimpului de lupta. La un moment dat (sec. XVIII-XIX), intr-un context istoric specific Japoniei, ele s-au spiritualizat, capatind dimensiuni noi, filozofice si sensuri profund umane. Binr-o simpla tehnica (Jutsu) ele au devenit un principiu de viata, un mod de a trai in cinste, pace si armonie, o cale (Do) spre perfeciune. La prima vedere, Budo apare ca o familie de numeroase si variate tehnici si metode de lupta, cu arme sau cu mina goala. Intim analizate, aceste discipline se dezvluie a fi un tot

ncheiere

163

In sec. VI i.e.n., in China, in epoca lui Confucius si Lao Tseu, Artele Mariale se dezvoltaser si se practica, cu miestrie, tirul cu arcul, calaria, arta aruncrilor de bra (Ch'in-na), arta loviturii cu pumnul, arta trintirii adversarului. Clugrii taoisti practicau o parte din aceste arte - pe de o parte cu scop de autoap rare, pe de alta parte cu convingerea ca antrenamentul fizic ajuta la concentrarea spirituala. In sec.l e.n., un oarecare Kwok-Yee a creat prima metoda de Kung- Fu, "arta miinii lungi". In sec.lll medicul Hua-To a f cut studii sistematice observind comportarea in lupta a cinci specii de animale: tigrul, ursul, cerbul, maimua, bitlanul. Din aceste studii au rezultat unele tehnici de lupta care se regsesc si azi in majoritatea stilurilor Kung-Fu, amestecate cu tehnicile preluate sau asemnate ulterior cu micrile altor animale : arpele, calul, clugrita, dragonul. Cea mai ilustra figura apare in sec.VI e.n., la minastire Shaolin din China: Da-Mo (sau Daruma Taishi in japoneza, seu Bodhidharma - adic iluminatul), un caiugar emigrat-din India de sud. El a introdus in China budismul Chan (Zen in japoneza), curent filosofic care va influenta, alturi de alte aspecte ale vieii si culturii, toate Artele Mariale din Extremul Orient. Din puncul de vedere al aportului sau direct la evoluia Artelor Mariale, Da-Mo a pus la punct citeva exerciii fizice destinate sa redea vigoarea clugrilor slbii de prea multe practici religioase statice. Poate ca el cunotea din tinere e arta de lupta cu armele Vajramukti, practicata de casta rzboinicilor indieni. Poate ca aceste exerciii fizice nu erau decit asarie (poziii corporale-exercitii de Hata-Yoga) adaptate si transformate. Cert este ca pe baza acestor exerciii clugrii din Shaolin au creat Shin-Pa-Lo-Sho (cele 18 miini din Lo-Han), o metoda de lupta cu miinile goale, care datorita eficacitii sale a stirnit admiraia tuturor si a influenat direct sau indirect ! toate Artele Mariale ulterioare. Tot in China, in sec.XII generalul Yao Wei creaza stilul "ghiarei de vultur", iar in sec.XIII clugrul i taoist Chan Sn Feng, prin studiile sale, creaza l bazele sistemului "intern" de Kung-Fu, in care se l caut punerea in micare a energiei interne a corpului cu scopul invingerii adversarului, spre deosebire de sistemul "extern" care ngloba toate stilurile de pina la el si care se baza exclusiv pe fora musculara (exterioara). In sec. XVI Chuen Yuan , un tinar caiugar de la minastirea Shaolin, dezamgit ca metoda de lupta lsata de Da-Mo decazuse, se hotrte s-o revitalizeze. Dup ce cutreiera China in lung si in lat, descoper doi mae tri : Pai-Yu-Feng si Li-Chieng, mpreuna cu care stabilete o noua

metoda de lupta, cu 170 de procedee codificate, dup care se ntoarce la Shaoiin. Noua metoda "externa" denumita Shaolin-Su-Kung-Fu (sau Shorinji-Kempo), face clugrii de la Shaolin sa capete o mare faima de lupttori in ntreaga tara. Astfel ca in sec. XVIII, cind China este dominata de manciurieni, rezistenta populara se grupeaz in jurul minastlrilor si in special in jurul minastirii Shaolin. Trupele manciuriene distrug insa pe rind minastiriie rebele, ultima cade Shaoiin, dar citiva clugri expert! scap si reuesc sa transmit mai departe "secretele" metodei de lupta. Astfel apar stilurile din China de sud : Hung-Gar; Liu-Gar ; Choy-Gar; Li-Gar; Mo-Gar. !n sec. XIX Tung-Hai-Ch"~r creaz^ in regiunea Pekin stilul intern Pakua. In 1900 are ioc cunoscuta revolta a boxerilor din Shantung. Acetia, cu miinile goale, ncreztori in eficacitatea metodelor de lupta tradiionale, si pregtii in secret pgntru aceasta revolta, se ridica mpotriva colonialitilor europeni narmai cu arme de foc. Superioritatea acestora din urma si-a spus cr Actuamente. in R.".." -;nezr '.? o mare atenie Artelor Mariale Tradiionale in scopiii educaiei fizice de masa, care sa asigure sntatea populaiei. Vechiul termen de Kung-Fu a fost nlocuit prin Wu-Shu. Doar in Hong-Kong si in Taiwan continua sa activeze o mulime de scoli tradi ionaliste, practicindu-se aproape toate stilurile interne si externe de Kung-Fu. De obicei maetrii in arta Wu-Shu practica si medicina tradiionala chineza : acupunctura si ierburile de leac.
i * -

Sa ne ntoarcem in Japonia, unde budismul Zen ptrunde din China in sec. XII, aducind cu el metodele de lupta, cu mina goala sau cu bastonul, singura arma purtata de clugri. Budismul este preluat si de casta militar, samuraii, care vor duce mai departe prin Budo ideca perfec ion rii spirituale cu ajutorul Artelor Mariale. Samuraii puseser la punct arta Ju-Jutsu bazata pe tehnicile luptei tradiionale japoneze : Sumo. Scoal de Ju-Jutsu "Take-Uchi" creata in sec. XVI este un astfel de produs autohton japonez. Japonezii au creat alte Arte Mariale proprii ca : Kendo (scrima) ; laido (arta lovirii adversarului in momentul scoaterii sbiei din teaca) ; Kyudo (trasul cu arcul); Judo; Aikido. In insulele Okinawa (Riu-kiu) din sudul arhipelagului japonez se dezvolta o arta a luptei cu pumnii care va deveni Karate-Do. Motivul acestei apariii a fost ura localnicilor contra invadatorilor mai intii chinezi in sec. XV si apoi japonezii de la nord in sec. XVII. De frica revoltei ocupanii au

15

164

Calea Armoniei

decretat ca populaia locala nu are voie sa poarte arme. Btinaii au reacionat organizind societi secrete de rezistenta, in care se practicau luptele cu mina goala sau cu arme improvizate : furci, coase, lanuri, etc. Metoda locala To-De sau Oklnawa-Te, mbogita desigur si cu tehnici de Kung-Fu, era de o eficacitate absoluta si rapida, si se baza mai ales pe lovituri date cu orice parte a corpului: pumni, coate, genunchi, degete, brae, etc. Spre 1900 arta Okinawa-Te a ieit la lumina si a fost sistematizata cu scopul panic de a f! utilizata ca metoda de educaie pentru tineret, in scoli. Instructorii principali erau Ankoh-ltosu si Kanruo Hlgaonna. Ei i-au format pe cei ce aveau sa introduc arta in Japonia : Gichin Funakoshi si Chojun Miyagi. Gichin Funakoshi (1869-1957), intelectual de frunte, nc de la virsta de 11 ani a studiat arta To-Oe. In 1916 face o demonstraie la Kyoto, apoi in 1922 la Tokyo, facindu-l pe japonezi sa descopere, cu surprindere si entuziasm, arta luptei cu mina goala. El schimba numele artei din To-De sau Te (mina chinezeasca) in Karate (mina goala) si apoi in Karate-Do. Stilul sau s-a numit Shotokan, dup numele slii din Tokyo unde era scoal sa. Intre Jlgoro Kano, ntemeietorul Judo-ului, si Funakoshi a existat o mare prietenie si respect. Dup Funakoshi, ali instructori din Okinawa au sosit in Japonia, la Kyoto, si arta Karate-do se dezvolta puternic. De aici a fost raspindita in toata lumea. Alte stiluri din Karate-do sint : Goju-Ryu (ntemeiata de Chojun Miyagi si continuata de Gogen Yamagughi) ; Shtto-Ryu (ntemeiata de Kenwa Mabuni) ; Wado-Ryu (ntemeiata de Hironori Otsuka). Arta luptei cu miinile goale (asem n toare Karate ului) se practica si in alte tari asiatice, cu alte denumiri; astfel in Coreea : Tae-Kwon-Do si Tang-Su-Do ; in Vietnam : Viet-Vo-Dao ; in Malaezia : Penchak-Silat; in Filipine: Sikarom ; etc. Artele mariale Japoneze au ieit in "lume" datorita Judo-ului, care s-a raspindit primul in Europa si in Statele Unite. Jigoro Kano (1860-1938), liceniat in litere, a unificat diverse stiluri de Ju-Jutsu si a infiintat propria sa scoal in 1882 : Kodokan, la care se preda Judo. El a organizat un sistem pedagogic de predare a diverselor procedee (Gokyo) pe baza unor trepte de miestrie exprimate prin centuri colorate. Acest sistem a fost copiat ulterior de celelalte Arte Mariale. Entuziasmul conaionalilor si a fost enorm: in 1938 erau 120.000 practicani de Judo legitimai, din care 80.000 centuri negre. Kano

devine in 1911 preedintele Federaiei generale a sporturilor in Japonia, apoi membru in Comitetul Olimpic International. Aikido a fost infiintat aproximativ in anul 1925 de maestrul Morihei Uyeshiba, care a sintetizat diversele Arte Mariale studiate de el in tineree. Multe din artele si tehnicile ce se regsesc in Aikido dateaz de mult, din vremea perioadelor Genji si Heike. Citiva din maetrii la care a studiat Uyeshiba au murit fr a mai apuca sa transmit arta lor si altor elevi. Din punct de vedere spiritual, Aikido se nrudete cu cele doua principale religii sau filozofii japoneze: Zen si Shinto. Pina in prezent, Aikido este singura Arta Mariala raspindita in toata lumea, care nu are competiii. Astzi disciplinele Budo se practica fie ca simple exerciii fizice, strict pentru sntate, fie ca sport de competiie, sens in care au evoluat foarte mult, fie ca metode redutabile de autoaprare, sau se studiaz complex, ca element integrant al patrimoniului de cultura si n elepciune Extrem-Orientala. Indiferent cum sint abordate, disciplinele Budo contribuie, in mare msura la meninerea si ntrirea sntii, la creterea capacitilor fizice si intelectuale, la dezvoltarea armonioasa, fizica, spirituala si morala, la lrgirea orizontului de cultura. In anii '50 disciplinele Budo au cunoscut o renastare in Japonia si o adevrata expansiune in restul lumii. Rind pe rind, au fost cucerite America, Frana, Anglia, Germania, Italia, Australia, etc. In ultimele doua decenii, tarile socialiste cunosc acelai fenomen: Karate-Do si Aikido (in special primul) se dezvolta impetuos in Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria, URSS, Bulgaria. In prezent practican ii disciplinelor Budo se num ra cu milioanele. Numeroase federaii si uniuni sportive, sau asociaii si societi cu caracter cultural (si non-competitiv) le dirijeaz activitatea.

15.2. O-Sensei Morihei Uyeshiba si Aikido


multe tari, invatatura si tehnicile din Aikido se In transmiteau in trecut prin instructori care au fost forma i direct de intemeietorul acestei Arte mariale. In prezent insa, elevii acestora, si chiar elevii elevilor lor, sint la rindul lor instructori. Din vieile si activitatea acestui lan uman, Aikido isi extrage fora sa, in continua cretere. Izvoarele acestei Cai valoroase se afla in viata si faptele ntemeietorului Aikido-ului, Morihei Uyeshiba, care a fost, este si va fi exemplul si

ncheiere

165

profesorul tuturor Aikidoka, fiind denumit de acetia O-Sensei (Marele Profesor). Dimensiunile spirituale si calitile morale ale acestui om deosebit, profunzimea filozofiei si importanta practica a Budo-ului sau, de iubire si pace, trebuie cunoscute si studiate de orice elev in Aikido. 15.2.1. Cum a luat natere Aikldo ^H-Sensei Morihei Uyeshiba s-a nscut in 1883 la V^Tanabe, un sat la sud de Osaka din regiunea Wakayama (insula Hondo), dintr-o familie de rani samurai-liberi (goshi, adic nesupui unul feudal). Istoria familiei sale poate fi reconstituita pina in sec. XVII. Conform tradiiei, copilul a fost educat de mic In spiritul budismului si dup regulile Bushido (Calea rzboinicului). Acest cod al onoare! samurailor consta dintr-o colecie de legi morale si reguli de viata, ntocmita s) completata continuu de rzboinici vestii. nsuirea Bushido-ului era legata si de nvarea unei Arte Mariale (Bu-Jutsu) precum si de formarea unei strinse legaturi intre profesor si elev, intrucit si celelalte caliti ale cavalerului medieval: onoarea, cinstea, patriotismul, curajul, buntatea, judecata neprtinitoare, dezinteresul material, lipsa de dorine - trebuiau nvate si practicate intuitiv, fr a fi nelese in mod raional. Tatl sau a nceput sa-l nvee de la 10 ani Aiai Rlyu - o metoda de lupta cu mina, continind cu elemente de Tai-jutsu si de Kendo. Morihei putea sa urmeze scoal, pentru ca familia lui era mai nstrita, dar fiind pirpiriu la trup, familia a considerat ca trebuie sa nvee o meserie mai uoara si astfel, la 15 ani a fost trimis la Tokyo ca sa devin vinzator. Biatul era insa hotarit sa-si schimbe corpul, sa devin tare si sa poat rspunde fr teama la atacurile celor din jur. Viata era grea in Japonia, copiii erau rai cu cei slabi si in plus, tatl sau, figura proeminenta in sat, era deseori brutalizat de adversari politici. Toate acestea l-au determinat pe Morihei sa se apuce cu hotarire de nvtura artelor mariale, a Budo-ului, si astfel, la 18 ani incepe sa studieze Ju-Jutsu (scoal Kito) cu Tokusaburo Tozawa. Stilul Kito era influenat de tehnica boxului chinezesc Kempo (lovituri asupra punctelor sensibile ale corpului) dar cuprindea si procedee de aruncare. Ziua isi fcea ucenicia de vinzator la o taraba, iar seara se antrena si studia Budo. Din cauza suprasolicitrii s-a mbolnvit de inima si a fost nevoit sa se ntoarc acas.

In satul sau s-a fcut bine si tinarul, hotarit sa invete Budo, se apuca din nou de antrenamente, dar de data asta incepe cu ntrirea corpului, ncepu sa mearg cite 4-5 km pe zi si dup douzeci de zile ajunse sa alerge zilnic aceasta distanta, ncepu sa prind fora, ajunse sa ridice deodat doi saci cu orez, in timp ce 'nainte nu putea ridica nici mcar unul. La 20 de ani arata cu totul altfel decit nainte: trupul ii era foarte puternic, chiar daca statura era scunda. Dar fora simpla nu-l mulumea pe Morihei si pleca la Sakai sa invete arta minulrii sbiei dup metoda Yogyu. Al doilea profesor de Budo al lui Uyeshiba a fost Masakatsu Nakai, maestru al scolii de scrima Yogyu. Studiul acestei Arte mariale a durat pina in 1908, cind O-Sensei a ob inut diploma de cunosctor al tehnicilor de lupta cu sabia, din care ulterior s-a inspirat pentru micrile de miini si de picioare din Aikido. Nakai era un descendent al familiei Yogyu, vestita pentru stilul de minuire a sbiei. Dei scund, era un om curajos si dur, care l-a modelat pe tinarul Uyeshiba. Morihei era plin de energie si entuziasm, angajindu-se la o mulime de treburi, de fapt tot atitea prilejuri de antrenament. Astfel, in acest timp isi capt un bun renume in satul sau prin rezolvarea unor probleme obteti legate de mprirea zonelor de pescuit cu satele vecine. La orice treaba, mai ales fizica, el muncea cit doi. La carat saci, la tiatul lemnelor, dar mai ales la ntrecerile tradiionale intre tineri pentru btutul plcintei de orez cu maiul, era nentrecut. Mai ales la aceasta din urma munca ajunsese vestit din cauza ca prin fora lui, nu numai ca intrecea oriciti adversari, dar deseori sprgea si maiul, aa ca familiile din sat deseori ii refuzau politicos oferta de ajutor, tinindu-l departe de opronul unde se btea orezul, servindu-l cu ceai si prjituri. In acea perioada, in timpul rzboiului ruso-japonez din 1904, O-Sensei s-a angajat voluntar in armata ; dei era nalt doar de 1,55 m , avea o greutate de 75kg. Cu toate acestea era primul la orice corvoada, la maruri, la instrucie. Si-a fcut datoria cu mult curaj pe cimpul de lupta si a fost apreciat de superiori, care l-au ndemnat sa devin militar de cariera. Lui Morihei Uyeshiba nu-i plcea insa viata cazona si dup demobilizare se ntoarce in satul sau unde ia conducerea unor activiti obteti. In aceasta calitate organizeaz cursuri de Judo pentru tinerii din sat la care ia si el parte cu multa sirguinta, sub ndrumarea unui 3 Dan Kiyoichi Takogi. Datorita oboselii acumulate in timpul campaniei militare sau din alte cauze, O- Sensei se mbolnvi din nou si fu nevoit sa stea in pat aproape o jumtate de an, spre disperarea familiei. Pina la

15

166

Calea Armoniei

urma se nsntoi iar in 1910 se hotr sa plece la deselenirea terenurilor din Hokkaido - o insula la grania de nord a Japoniei - o aciune patriotica cu larg rsunet naional in epoca sa. Munca In aceasta regiune aspra ii caii pe O-Sensei, care din nou ajunse la o condiie fizica excelenta. Calarea deseori, chiar pe furtuna si se obinui cu frigul puternic. Meritele sale In treburile obteti, eforturile depuse pentru construirea unei cai ferate, i-au cistigat iubirea si respectul proaspeilor locuitori ai acestei insule. Munca zilnica nu-l opri de la studiul Artelor Mariale. In 1911 incepe studierea Ju-Jutsu-lui dup scoal Datto sub ndrumarea lui Sokaku Takeda. Scosla sau metoda Daio are o veche tradiie fiind nfiinata in sec.9 de prinul Sadazumi In vremea mpratului Seiwa. Daito-Ryu are o teorie profunda asupra luptei, precum si numeroase procedee proprii de lupta, nvaturile respective fiind transmise in secret pina in zilele noastre. Metoda Daito-Ryu em superioara altor scoli de Ju-jutsu prin faptul ca folosea ntregul corp omenesc drept arma, in toate tehnicile de aruncare, lovire sau fixare. Aiki-Jutsu coninea fnca de pe atunci multe elemente din Ken-Jutsu (arta luptei cu sabia), unele procedee de dezechilibrare (Kuzushi) si lovirea adversarului (Atemi). O mare importanta se ddea coordonrii (Ai) forelor corporale si spirituale (Ki). Daito-Ryu a avut o mare influenta asupra viitoarei arte a Aikido-ului. Morihei Uyeshiba a studiat cu pasiune nvtura lui Takeda, tratindu-si profesorul cu mult respect, dup metoda tradiionala japoneza : l-a luat sa locuiasc in casa lui, ii g tea, II spal , etc. Antrenamentul era foarte dur, profesorul foarte pretenios, dar Uyeshiba se supunea la toate. In 1916 Uyeshiba capt diploma de maestru al scolii Daito; din aceti 5 ani numai 100 de lecii (zile) a lucrat cu Takeda, restul au fost de studiu individual. In acea vreme se pltea profesorului 300-500 yeni (150-250 dolari) pentru fiecare procedeu dezvluit. Uyeshiba si-a cheltuit aproape tot avutul pentru obinerea diplomei. In plin succes si prosperitate, in 1918 Morihei afla ca tatl sau era grav bolnav, si se hotareste sa se ntoarc acas. Pleac din Hokkaido tot aa cum venise : fr avere, dar cu multa sperana. In drum spre casa afla despre o noua secta religioasa, Omotokyo, nfiinata de Wanisaburo Deguchi la Ayabe (regiunea Kyoto) si face un ocol pentru a se ruga, sa i se vindece tatl. O-Sensei a avut de mic o nclina ie pentru disciplinele

spirituale, ncurajat fiind si de prinii si in acest sens. De la 7 ani asculta leciile preotului de la templul Jizoji (scoal de budism Shingon) iar la 10 ani invata Zen la templul Homanji din satul Akitsu. In continuare si-a pstrat interesul si preocuparea pentru religie, vizitind numeroase temple si audiind predici pe unde avea ocazia. La Ayabe este foarte impresionat de nvtura predicata de Deguchi si anume de principiul iubirii si buntii, a relaiilor armonioase intre oameni, al unei morale superioare prin religie. Din acest moment Uyeshiba incepe sa mpleteasc antrenamentele fizice cu exerciii de meditaie in izolare. Cind ajunge acas afla ca tatl sau murise. Adine micat de pierderea fiinei la care inea cel mai mult, O-Sensei jura la mormintul acestuia sa descopere secretul Budo-uiui, oricite eforturi i-ar fi necesare pentru izbinda. ntrebarea pe care si-o punea era : "La ce servete perfeciunea in artele de aprare, daca pina la urma tot mori? La urma urmelor ce nseamn sa lupi ca sa cistigi? Chiar daca azi cistigi va veni o vreme cind in mod normal vei pierde. Daca Budo (Artele mariale) nu se preocupa decit de pierdere sau de cistig, la ce sint ele bune? Victoria sau infringerea sint relative; sint nite oscilaii ca virful si fundul valurilor marii. Ce cistig daca-mi cheltuiesc toata viata si toate forele pentru astfel de nvaturi? Ce voi realiza? Universul este absolut! Nu exista si o victorie absoluta?" Din acest moment viata sa se schimba. Cutarea adev rului despre Budo devine principala sa preocupare. Prietenii se temeau ca se va prpdi pentru ca antrenamentele, meditaia si rugciunile se ineau lan. In 1919 se muta cu toata familia la Ayabe, devenind discipol al lui Deguchi. In 1922 obine diploma de maestru al scolii Shinkage de Ju-jutsu, iar in 1924 se ocupa cu indirjire de studierea luptei cu suli a. Fiul lui O-Sensei, Kishomaru Uyeshiba, povestete ca plingea cind ii vedea pe tatl sau cit suferea la antrenamente. Studia nenumrate schimbri de poziie si micri de corp. Un exerciiu executat cu miestrie a rmas in memoria celor care au apucat sa-l vad: O-Sensei agata de crengile copacilor in cerc sfori cu 7-8 mingi din burete si cu o sulia le lovea pe rind, pe toate, cu viteza si precizie. Este clar ca acest studiu a dus la crearea micrilor de Aikido cu bastonul, de asemenea si la micarea de baza a corpului - de intrare spre adversar. In 1926 Deguchi hotrte sa nfiineze o colonie in Mongolia, teritoriu relativ pustiu, unde departe de

ncheiere

167

lumea organizata dup vechi tradiii sa-si aplice in practica teoriile morale. Grupul de discipoli, intre care si Uyeshiba, in frunte cu Deguchi, nimerete in Manciuria (China) in plin rzboi civil. Sint luai prizonieri, li se ia tot avutul, sint tratai cu brutalitate si aproape omoriti, insa pina la urma consulatul japonez ii salveaz si se intorc in patrie dup un an de grele ncercri. Uyeshiba isi verificase puterile si stapinirea de sine in timpul deteniei la chinezi, dind dovada de mult calm, rezistenta si resurse de energie interna, care fuseser de folos pentru salvarea intregului grup. napoiat la Ayabe, O-Sensei reia antrenamentele si studiul spiritual al Budo- ului. Datorita miestriei sale, ncepe sa aib elevi, dar continua sa-l chinuie nenelegerea adevrului despre Budo, nepatrunderea secretului victoriei asupra adversarului. Datorita progreselor pe*care le fcuse ca urmare a antrenamentelor intense, cptase un al 6-lea simt care ii permitea sa prevad mi carea adversarului. Astfel, in timpul c l toriei spre Mongolia, a fost atacat de un soldat narmat cu un pistol. O fraciune de secunda nainte de explozie, Morihei ii lovi si-l dezarma pe adversar. Astfel de intimplari, de senzaii necontrolate, devenira din ce in ce mai frecvente si intr-o zi din primvara anului 1925 are loc un duel cu sbii de lemn cu un ofier de marina, profesor de scrima, ca urmare a unei discuii privind o tehnica de lupta. Ofierul lovea, cu mare frecventa dar O-Sensei para cu multa uurina si pina la urma ofierul obosit, renuna la lupta fr a-l fi atins nici mcar o data pe O-Sensei. Uyeshiba povestete ulterior ca simise dinainte orice micare va face adversarul, la fel ca in situaia din Mongolia. Dup acest duel O-Sensei, in timp ce se odihnea in gradina avu o revelaie despre care povestete mai tirziu in memoriile sale:

mele. Mi-a pierit dorina pentru situaie, glorie sau avere, chiar pentru mai multa foita musculara, nelesesem ca Budo nu nseamn doborirea adversarului, nu este o cale pentru a duce oamenii spre distrugere reciproca. Adevratul Budo nseamn sa accepi lumea aa cum e ea, sa fii in pace si armonie cu Universul, sa tratezi corect toate fiinele din natura. Antrenamentul Budo nseamn sa primeti iubirea Universului, care se poarta corect cu toate ce-1 alctuiesc, s-o asimilezi si s-o foloseti in sufletul si corpul tu."
Aceasta revelaie a marcat ntreaga viata a Maestrului ducind in final la crearea Aikido-ului. Din acest moment si pina la moarte, O-Sensei Morihei Uyeshiba s-a consacrat cu toata fora fiinei sale asupra dezvoltrii si perfecionrii tehnicilor de Aikido in sensul armonizrii lor cu nvtura sa morala.

15.2.2. Cum 8-a ajuns de la Aiki-Jutsu la Aikido


Maestrul n-ar fi studiat cu multa pasiune Daca toate colile tradiionale Aikido nu s-arfl nscut, si cu toata baza sa tradiionala, Aikido este o noua Arta, deosebit de dinamica. Din punct de vedere tehnic, aportul lui O-Sensei este relativ mic : majoritatea tehnicilor de Aikido existau sub o forma sau alta in diversele scoli de Ju-Jutsu. Multe micri de baza din Aikido provin din Artele minuirii sbiei, bastonului, suliei. Chiar conceptul "Aiki" era prezent, in sensul strict de lupta:" sa nu te loveti cu energia adversarilor, nici sa nu te lai prins in estura micrilor lor, ci sa-i invalui cu uvoiul energiei tale." Cine cerceteaz vechile pergamente japoneze, da peste expresii ca :"un procedeu Aiki" sau "o aruncare Aiki". Dar explicaiile sint abstracte, de exemplu: "sa nu fii aiki - dat de adversar" (asta ar nsemna - sa nu fii atras in armonia spirituala a adversarului). Se pare ca, in acele timpuri nu se nelegea bine semnificaia cuvintului. O-Sensei a lrgit semnificaia principiului Aiki intr-o noua direcie de baza, transformind stilul de execuie a tehnicilor si modul de antrenament, permitind sa se dea o infinitate de nelesuri noi practicrii Artelor mariale. Sub acest aspect, Aiki conine ideea prsirii oric rei dorine de a distruge adversarul, sau chiar numai de a-i impune voina prin fora sau prin tehnica. In schimb, Aiki cere din partea celui ce-l practica un angajament total, pina la acceptarea responsabilitii de a apar viata altuia la fel ca pe a sa. In acest sens, se ncearc unificarea voin ei proprii cu voin a adversarului pentru a o conduce, astfel ca orice violenta sa fie evitata.

"M-am dedicat Budo-ului de la 15 ani si am invatat cu muli profesori de scrima si Ju-Jutsu. Am reuit sa stapinesc procedeele fiecrei scoli in citeva luni, dar nimeni n-a reuit sa-mi explice esena Budo-ului, intr-atit incit sa fiu satisfcut. Am btut atunci la poarta diverselor religii, dar nici acolo n-am gsit rspuns. Si deodat prin 1925, daca inii aduc bine aminte, stteam singur intr-o gradina si iat am avut deodat impresia ca tot universul se cutremura si un nor auriu iese din pamint, m nconjoar si corpul imi devine si el auriu. Mintea si corpul devin uoare. Puteam nelege orice : ciripitul pasrilor, facerea lumii, orice. In acest moment am avut iluminarea ; am inteles ca secretul Artelor mariale este iubirea fata de orice fiina. Mi-au dat lacrimile de bucurie. De atunci m-am obinuit cu senzaia ca pamintul este casa mea, ca soarele, luna si stelele sint toate ale

15

168

Calea Armoniei

Aceasta etica apare in procedeele tehnice predate de O-Sensei: aprarea contra unei lovituri nu este "blocaj si contra" ci "eschiva si mpingere"; scopul tehnicii este armonizarea voinelor. Dar O-Sensei a hotarit ca Aikido face parte din familia Budo, si in acest sens el spunea : "Calea Budo ne unifica cu Universul, ne face sa iubim si sa apram cu mrinimie orice fiina. Tehnicile Budo sint numai mijloacele prin care se atinge acest ideal". O-Sensei, prin studiul sau profund a ptruns pina in esen a Budo-ului, topind tehnicile Aiki in "curgerea Ki-ului". O-Sensei a dat natere unu! Budo tehnic s! spiritual, bine ncadrat in viata societii. O-Sensei a fost primul om care a ptruns tainele ideii Aiki si le-a dezvluit oamenilor. De la Jutsu la Do (de la tehnica la Cale) iat drumul pe care trebuie mers fr preget ctre telul propus de OSensei. ,0 componenta filozofica de baza a Aikido-ului este toleranta, nelegerea si iubirea fata de cei din jur. Aceasta regula provine din cultul Shinto, care recomanda sa nu-ti distrugi dumanul ci sa te mprieteneti cu el. O alta componenta filozofica este ideea de progres continuu (Musubi) ; to i si toate sint perfectibile prin munca. Un Maestru trebuie sa continuie studiul ; nvtorul trebuie sa invete de la elev ; metoda trebuie perfecionat si adaptata (generalizata, dezvoltata, etc.). Cind se opre te progresul? Niciodat; efortul de autodepasire nu poate fi oprit decit de moarte. Fr progres omul nu stagneaz, ci decade. Ideea de Musubi inseamna: ori progresezi, ori degenerezi - cale de mijloc nu exista.

participan ii avind cel pu in 5 Dan in Judo sau Kendo.


i

In 1927 O-Sensei se muta cu familia la Tokyo, fiind sprijinit financiar de elevii si admiratorii si, unii din ei oameni de vaza : amiralii Asano si Takeshita, contele Yamamato, ali bogtai. Printre elevii si se numrau mari campioni de Judo, cum ar fi: Hidetaro Kubota si Iwao Kasahara. Pe ling Aikido, O-Sensei ddea lecii de micare unor renumii actori si dansatori, care apreciau in mod deosebit tehnica si ideiile sale. Un eveniment remarcabil a fost vizita fcuta de profesorul Jigoro Kano, fondatorul Judo-ului, care vazindu-l pe O-Sensei in aciune a exclamat : 'Acesta este idealul meu despre Budo". Kano le-a declarat prietenilor si : 'As dori sa-l angajez pe Uyeshiba ca profesor la Kodokan (Academia de Judo din Tokyo), dar nu se poate, pentru ca si el este un Maestru la fel de mare ca si mine. Deci nu-mi ramine decit sa trimit citiva instructori de Judo sa invete de la el." Aceti noi elevi (Nagaok, Mochizuki, Takeda) au prsit Judo-ul si au devenit ulterior profesori de Aikido ! In 1931 s-a dat in funciune la Tokyo primul dojo exclusiv pentru Aikido: "Kobukan", cu 80 de saltele. De i O-Sensei nu primea decit elevi cu recomandaii si garanii solide privind caracterul si comportamentul, num rul elevilor cre tea. Antrenamentele erau foarte grele si elevii foarte silitori. Asistenii lui O-Sensei erau Kaoru Funabashi si Tsutomu Yukawa. Se povestesc performantele acestora: Funabashi cdea cu mare uurina tinind sabia in mina, iar Yukawa putea sa ridice si sa ciocneasc in aer doi saci cu orez. Dintre elevii acestei epoci (1931-1935) se amintesc: Kenji Tomiki, Gozo Shioda, Rinjiro Shirata. Despre Shirata, un elev foarte talentat, cu care se mindrea Kobukan-ul, se povestesc intimplari intrate in legenda Aikido-ului. Rinjiro a "btut la poarta" scolii lui O-Sensei in 1933 si dup ce a fost admis, a studiat 5 ani Aikido, pina cind a plecat pe front. Cind avea numai un an vechime O-Sensei l-a trimis mpreuna cu un alt elev sa reprezinte Kobukan-ul la un festival Budo din Okayama. Aici, reprezentanii Aikido au fost provocai la o ntrecere in lupta de doi lupttori locali pricepui, dar foarte laudarosi. Shirata a refuzat zicind: "Nu exista ntrecere in Aikido. O lupta inseamna sa cutam sa ne omorim unul pe celalalt. In plus Aikido are ca principiu sa nu lupi." Dar localnicii n-au vrut sa renune si in cele din urma, de voie, de nevoie, Shirata a trebuit sa se msoare cu unul din ei. L-a

15.2.3. Dezvoltarea Aikido-ului pina in zilele noastre


anul 1925, an cind a ap rut Aikido , D up O-Sensei a nceput sa capete o faima din ce in ce mai mare. Dei erau multe scoli de Budo si muli maetri in Japonia, arta sa impresiona pe toi cei care reueau sa-l vad in aciune. Numrul elevilor cretea continuu, invitaiile de a tine lecii in alte localiti se nmuleau. O-Sensei era angajat intr-o activitate frenetica, cltorind adesea de la un ora la altul. Cel mai important eveniment din aceasta perioada de nceput, cind nu exista o sala anume de Aikido, a fost stagiul de 21 de zile inut de O-Sensei cu membrii grzii imperiale la Tokyo,

ncheiere

doborit cu uurina, l-a fixat, si l-a ntrebat in timp ce-l controla la sol : "Ei, ia zi, poi sa reziti nonviolentei ?" Tot) elevii se antrenau si se comportau in acest spirit, prin eforturile lor creind o tradiie viguroasa la Kobukan. In aceasta perioada apar filialele - la Takeda, un Dojo cu 150 de saltele; la Osaka, etc. In 1940, Dojo-ul Kobukan devine Funda ia Kobukai; interesul pentru Aikido este din ce in ce mai mare, cu toate ca admiterea ca elev era foarte grea: 0-Sensei se temea ca Arta aceasta sa nu incapa pe miini rele, care sa foloseasc tehnicile de lupta In scopuri necinstite. Din aceasta cauza elevii erau in general oameni in virsta sau campioni la Judo sau Kendo, sau copii din familii cunoscute. In 1940 incep sa practice Aikido Koichi Tohei (azi 10 dan si instructor ef) si Kisaburo Osawa. Dar izbucnirea celui de-al doilea rzboi mondial da o puternica lovitura dezvolt rii Aikido-ului, majoritatea elevilor plecind pe f ron, de unde putini s-au mai intors. 0-Sensei s-a retras de la Tokyo la Iwama in regiunea Ibaraki, unde a nfiinat o ferma cu un dojo in aer liber, aplicind formula draga lui :"Budo si agricultura", departe de agitaia si nghesuiala oraului. 0-Sensei zicea : "Daca dai lecii dup program, ii scade miestria proprie ; daca nu te antrenezi continuu indeminarea descrete -te ocupi mai mult de administraie decit de Budo". O-Sensei nu a ncetat nici o clipa sa se considere elev. El a studiat Do fr ncetare, dorina lui de perfecionare nu se potolea nici un moment. La ferma din Iwama, dojo-ul avea 40 de saltele. Acest dojo a devenit ulterior templul Aikido. O-Sensei tria din munca cimpului, antrenirtdu-se si dind lecii citorva elevi care nu erau incorporai. Tehnica a continuat sa i se perfec ioneze, deasemenea cu spiritul a adincit cunoaterea Budo-ului. Ocupaia americana din 1945 a decretat ca practicarea Artelor Mar iale este ilegala, temindu-se de eventuale rscoale. In 1948 aceasta restric ie s-a ridicat si iubitorii Aikido-ului nfiineaz Aikikai (Asociaia Aiki). Daca inainte de rzboi, accesul la Aikido era ingaduit unui numr restrins de oameni si categorii sociale, dup rzboi in Japonia au avut loc mari prefaceri cu orientare democratica. Educaia a cptat un caracter popular, si Aikido s-a nscris in acest curent. S-au nfiinat numeroase filiale, atit in

Japonia cit si in alte tari ale lumii. Situaia se prezint actualmente astfel: eful Dojo-ului central (Hombu Dojo) al Aikikai din Tokyo este fiul lui O-Sensei, Kisshomaru Uyeshiba, nscut in 1926. Noua cldire are o sala cu 98 Tatami si alta cu 72 Tatami. Conductorul colegiului de antrenori Aikikai alc tuit din aproximativ 30 centuri negre peste 5 Dan, a fost pina in urma cu citiva ani Koichi Tohei, care ulterior s-a desprit de Aikikai pentru a ntemeia propria sa scoal. La Hombu Dojo din Tokyo se antreneaz continuu de la orele 5 la 22, aproximativ 500 de elevi, dintre care aproape unul din zece este strin. Dojo-ul din Iwama - Ibaraki - este condus de Morihiro Saito Aikido s-a raspindit mult in SUA si Canada, si in special in Hawai si pe coasta de apus a Americii, unde propaganda japonezilor a fost mai puternica si exista un numr mare de imigrant! de origine asiatica, la care ideile Aikido prind mai uor. In Europa, Aikido a ptruns in Frana prin sosirea in 1951 -1952 a lui Minoru Mochizuki si a lui Tadashi Abe. Actualmente la conducerea federaiilor naionale de Aikido din Europa, afiliate la Aikikai, se afla japonezii Nakazone si Noro. Si in Asia de sud-est Aikido a ptruns si s-a dezvoltat: in Birmania, Tailanda si Singapore. Din pcate ideea armoniei si unitii in toate nu a putut sa reziste prea mult dup moartea lui O-Sensei in 1969. Astfel au aprut o serie de scoli si uniuni noi de Aikido, total desprite de Aikikai din punct de vedere administrativ, dei sint bazate pe aceleai tehnici si aceeai filozofie. Se pot aminti: colile lui Gozo Shioda si Koichi Tohei in Japonia (ambii foti elevi direci ai lui 0Sensei) ; Uniunea Europeana de Aikido cu sediul la Paris condusa de Andr Nocquet - Frana (si el fost elev direct al lui O-Sensei) avind ca vicepreedinte pe Rolf Brand (RFG). Datorita unor sentimente si mobiluri strine de adevratul Aikido, care ne invata ca pentru a nvinge trebuie sa renuni la orgoliu si sa iubeti adversarul, aceste organizaii concureaz intre ele pentru atragerea de membri, pentru influenta in mi c rile sportive na ionale sj interna ionale, pentru ajutoare financiare, etc.

15.3 Aikido si alte Arte mariale


torii, cei ce iau contact prima oara cu Aikido ncep sau alte Arte mariale din Extremul Orient sint nelmurii din cauza marii varieti de metode de

15

170

Calea Armoniei

lupta si vor sa tie care din ele este mai "eficienta", mal "distrugtoare", mai "buna" decit celelalte. Rspunsul la aceste ntrebri se poate da, dar nu este un rspuns simplu din cauza complexitii problemei si a multiplelor ei aspecte. Rspunsul difer atit funcie de cel ce ntreab cit si funcie de cel ce rspunde. Oare ntrebarea se refera la viteza cu care se poate scoate din lupta un adversar? Dar Artele mariale sint mult mai mult decit simple reguli de "batale". Oare criteriul de comparaie se refera la cine poate invata o arta sau alta, daca virsta, sexul, greutatea sint sau nu o piedica pentru un elev ? Pe de alta parte cel ce rspunde este sincer, este el destul de competent? RaspunsvA \a aceasta ntrebare este unul singur: de fapt, cea mai "buna" Arta mariala este aceea care ii place, cea pe care o practici cu convingere si plcere, renuntind la alte ocupaii si chiar facind sacrificii pentru ea. Cu timpul, constai ca ntrebarea, sau comparaia diverselor Arte mariale, nu are nici un rost, deoarece toate Artele mariale tind in final spre acelai Ideal si anume perfeciunea omului, dar folosesc diverse metode pentru a ajunge acolo. Metodele sint importante dar nu sint eseniale ; esenial este scopul final. Metodele, exerciiile fizice, aspectele exterioare ale antrenamentului, par importante numai nceptorilor care nu le-au practicat; dup ce corpul este clit timp ndelungat prin oricare metoda, aceasta parte a antrenamentului pierde din importanta si apare elevului la adevrata ei valoare de "instrument", de "mijloc". Cel ce ajunge pina la acest nivel continua sa-si perfecioneze tehnica exterioara, dar efortul principal pentru el va f i interior, invizibil, acela de perfecionare a spiritului. Privind din aceasta perspectiva, a evoluiei si perfecionrii omului, ca scop al Artelor mariale, comparaia "uneltelor", a "mijloacelor" fizice, a exercitiilor de lupta ale diverselor Arte mariale apare ca un lucru minor, ca o preocupare neserioasa. Dar cum majoritatea practicanilor de Arte Mariale n-au ajuns inca la acest nivel de nelegere, este interesant de aflat citeva amnunte. Pentru a vedea diferentele si asemnrile dintre metodele de lupta ale celor mai populare Arte mariale : Aikido, Judo, Karate, sa amintim comparativ caracteristicile lor principale. Judo nseamn" Calea supletii" si provine dintr-o veche metoda de lupta : Ju-Jutsu, adic 'Tehnica supletii". In Judo se prinde adversarul de haina si apoi se caut o situaie favorabila pentru a-l trinti la pamint. Se folosesc tehnici de aruncare cu ajutorul picioarelor, soldurilor, umerilor si braelor, precum

si tehnici de stapinire a adversarului prin fixri, chei asupra articulaiilor, strangulri. Pentru executarea acestor tehnici Judoka trebuie sa fie in contact strins cu adversarul. Judo poate fi utilizat si ca metoda de autoaprare, dar datorita evoluiei si regulamentelor sale, Judo este in primul rind un sport de competitie. Spre deosebire de Judo, in Aikido dimpotriv trebuie sa te ii la distanta de adversar: momentul contactului coincide cu sfirsitul procedeului de aprare, cu sfirsitul micrii. La nceput stm departe de adversar, adaptind continuu distanta si raspunzind suplu la atacurile adversarului prin tehnica potrivita. Procedeele de Aikido se bazeaz pe chei asupra articulaiilor si pe aruncarea adversarului prin dezechilibrarea lui. Micrile in Aikido sint foarte variate si aproape totdeauna executate circular, sferic. Karate nseamn aprare "cu mina goala". In Karate pentru doborirea adversarului se folosesc lovituri, in special cu pumnii si picioarele. Majoritatea micrilor au traiectorie dreapta dar se folosesc si citeva micri circulare. In Karate energiile celor doi adversari se ciocnesc direct, frontal, aprarea prin eschiva fiind rar utilizata si chiar dispreuita. Si in Aikido se folosesc lovituri cu pumnul sau piciorul, dar numai ca elemente ajuttoare. Baza micrilor in Aikido o constituie rotirea, sfericitatea; micrile drepte sint o raritate. Un aspect important al Aikido-ului este lipsa competiiei. In Judo si Karate modern, practicate mai ales ca sport, scopul final a devenit cucerirea unui concurs si nu perfecionarea multilaterala a omului ; din fericire Aikido nu a suferit aceasta transformare si speram ca acest lucru nu se va intimpla vreodat. Micri asemntoare cu cele din Aikido se regsesc in Kendo (scrima japoneza) si nu in Judo sau Karate. Dei Aikido se deosebete, aparent, de scrima japoneza, in realitate toate micrile sale se bazeaz pe cele din scrima. Este mai uor sa se neleag o micare de Aikido daca raionam ca in scrima. 0-Sensei Morihei Uyeshiba spunea:" Cind cel ce studiaz Aikido are in mina o sabie trebuie s-o minuiasca conform tehnicilor de scrima din Aikido, iar daca are in mina un baston trebuie sa-/ minuiasca conform regulilor de Aikido cu bastonul. O arma (sabie, baston) nu este decit o prelungire a corpului. Daca nu poi minui aceasta prelungire ca si cind ar fi vie, nseamn ca n-ai nvat inca adevratul Aikido". Antrenamentul de Aikido seamn cu cel de scrima japoneza. La scrima, de la nceputul si pina

ncheiere

171

la sfirsrtul luptei, exista intre adversari o distanta de aproximativ 1,8 m. In Aikido, dei nu ii in mina o arma, execui procedeul numai in clipa cind distanta ti-e favorabila. Minuirea sbiei conform Aikido se bazeaz pe tehnica naintrii cu tot corpul pe o direcie piezia fata de adversar - prin aceasta deosebindu-se mult de tehnicile utilizate in Kendo-ul modern. Se tie ca 0-Sensei a studiat diverse Arte mariale (Budo) si este normal ca in arta creata de el sa se regseasc unele elemente din celelalte metode de lupta. Dar Uyeshiba s-a ridicat deasupra metodelor de lupta si pentru acest motiv Aikido se deosebete esenial de celelalte Arte mariale. Citeodata se face greeala de a considera ca TiTjnarneritu'i e Xkldo consta numai in exersarea procedeelor. Dar numrul foarte mare de procedee si de variante face ca nvtura sa nu se poat limita la repetarea unor tehnici, pentru ca nu ar ajunge o viata sa le poi insusi pe toate. Daca Aikido este practicat dogmatic, ca o repetare a unor forme exterioare de micare codificate si standardizate, nu se poate ajunge la adevrata sa esena, nu se poate insusi spiritul sau. O-Sensei a spus:" In Aikido nu exista forma sau stil. Micarea de Aikido este acelai lucru ca si micarea naturii, iar secretul naturii este adine si Infinit'. Aikido se deosebete fundamental de Artele mariale care se bazeaz pe forma exterioara a micrilor. Micrile, procedeele de lupta din Aikido, sint manifestarea exterioara a unor nentrerupte
15

micri interioare ale spiritului. Ele sint prea legate, prea se transforma una in alta, aa ca nu pot fi separate si prezentate distinct cum este cazul altor procedee de lupta. Deci procedeele de Aikido sint diferite de cele din Judo, scrima japoneza sau Karate-Do, chiar daca in plan spiritual principiile filozofice sint asemntoare. Nu trebuie omis insa faptul ca, dei Aikido a fost creat in Japonia, civilizaia spirituala care l-a creat isi are rdcinile in China. Morihei Uyeshiba a trit citva timp in China, si a folosit acest prilej pentru studiul Artelor mariale chineze, cunoscute la noi sub numele generic de Kung-Fu sau Wu-Shu. analizam comparativ Aikido si Kung-Fu constatam o mare asemnare intre filozofia si teoria micrii din Aikido .si cele din stilurile "interne" de Kung-Fu (Nei-Chia) : Taijiquan, Paqua etc. Aparent micrile sint diferite, chiar ritmul normal de antrenament este altul (mediu in Aikido, lent in Nei-Chia), dar esena este aceeai : micri circulare lipsite de for a dar pline de Ki ; armonizarea energiilor contradictorii pe baza nelegerii conceptului : Yin-Yang ; importanta acordata respiraiei, etc. Rezulta ca prin relativ recent creatul Aikido, Artele mariale japoneze reinoada peste secole legtura cu Artele mariale chinezeti. Avem de-a face cu o rentoarcere la izvoare, dup o lunga perioada de dezvoltare distincta si separata a celor doua ramuri ale Artelor de lupta si de autoperfectionare umana: Budo si Wu-shu

Bibliografie

173

BIBLIOGRAFIE

1. Uyeshiba, Kisshomaru - Aikido, Tokyo, Hozansha Publishing Co., 1974 2. Brand, Rolf - Aikido, Niedernhausen, Falken Vertag, 1980 3. Westbrook, Adela si Ratti.O. - Aikido and the dynamic sphere, Vermont and Tokyo, Charles E. TuttleCo., 1970 4. Tohei, Koichi - This is Aikido, Tokyo, Japan Publications Inc., 1975 5. di Villadorata, Massimo - Aikido, Montreal, Le editions de l'homme, 1973 6. Thielemans, Tony - L'Aikido et Kendo, Verviers, Marabout service, 1967 7. Shioda, Gozo - Dynamic Aikido, Tokyo, Kodansha Int. Ltd., 1968 8. Tissier, Ch. - Aikido fondamental, Boulogne-Billancourt, SEDIREP, 1981 9. Saito, Morihiro - Tradiional Aikido, Tokyo, Minato Publishing Co., 1974 10. Tohei, Koichi - Aikido in daily life, Tokyo, Rikugei Publishing House, 1975

11. Bialokur, Nicdae - Decouvrir L'Aikido, Paris, Editions Amphora, 1989 12. Kapleau, Philip - Le trois piliers du Zen, Paris, Edition Stock, 1972 13. Avram, loan si Muraru, Anton - JUDO, Bucureti, Ed. Stadion, 1971 14. Stefanut, Stei ian - Antrenamentul sportiv in Judo, Craiova.Scrisul Romanesc, 1983 15. Frazzel, Florian - JUDO, Bucureti, Ed. Militar, 1972 16. Scarlat, E. - Lec ia de educa ie fizica, Bucureti, Ed. Sport-Turism, 1981 17. Serban, M ria - Mici secrete ale marii performante, Bucureti, Ed. Sport-Turism, 1983 18. Albu, C. si Rascarache, l. - tii sa respirai corect?,Bucuresti,Ed. Sport-Turism, 1984 19. Ludu, Virgil - Ritmul si performanta, Bucureti, Ed. Sport-Turism, 1983 20. Tufoi, N. - Yoga, lai, Ed. Junimea, 1979

Cuprins

175

Cuprins

Capitolul 1:AIKIDO - Calea Armoniei Capitolul 2: Aikido este-unic Capitolul 3: Principiile teoretice ale Aikido
3.1. Kl (fora spirituala) si KOKYU (fora respiraiei) 3.2. Hara ; Seika-no-itten (Centrul) 3.3. Calea Aikido 3.4. Irimi si Tenkan 3.5.Armonia 3.6. Sincronismul si intuiia

7 1 0 1 1 1 2 1 5 1 6 19
20 21 22 23 24 24 25 27 29 32

Capitolul 4:Elementele de baza ale tehnicii AIKIDO


4.1.Despre viteza in antrenamentul de AIKIDO 4.2. Despre atacuri 4.3. Competiia in Aikido 4.4. Ma-ai (distanta optima) 4.5. Tekatana (sabia miinii) 4.6. Za si Agura (Poziia de repaus) 4.7. Kamae (Poziia de garda) 4.8. Sabaki (Deplasri) 4.9.Ukemi (C deri) 4.10. Respiraia

Capitolul 5:Tehnica Aikido


5.1. Tehnicile de baza - Generaliti 5.2. ndrumri pentru nvarea tehnicii 5.3. Citeva sfaturi pentru elevi

35
36 38 39

176

Calea Armoniei

Capitolul 6: Nage Waza (Aruncri, proiectri)


6.1. Shiho-Nage (Aruncarea "spre cele patru zri")
6.1.1. Katate-Tor! (atacul prin prinderea unei miini cu o mina) Shiho-Nage 6.1.2. Ryote-Tori Shiho-Nage 6.1.3. Mune-Tori Shiho-Nage 6.1.4. Ushiro Ryote-Tori Shiho-Nage 6.1.5. Yokomen-Uchi Shiho-Nage 6.1.6. Alte forme de Shiho-Nage 6.2.1. 6.2.2. 6.2.3. 6.2.4. Katate-Tori Uchi-Kaiten Nage Alte atacuri Katate-Tori Soto-Kaiten-Nage Shomen-Uchi Soto-Kaiten-Nage

41
45
45 46 46 46 47 48

6.2. Kaiten-Nage (aruncarea in roata sau prin rostogolire)

48

49 49 50 50 51 52 55 55 56 57 57 59

6.3. Irimi-Nage (aruncarea prin intrare)

6.3.1. Katate-Tori Irimi-Nage 6.3.2. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Irimi-Nage (fig. 6.20). 6.3.3. Ryote-Tori Irimi-Nage 6.3.4. Mune-Tori Irimi-Nage 6.3.5. Ushiro Katate Ryote-Tori Irimi-Nage 6.3.6. Ushiro Ryote-Tori Irimi-Nage (fig. 6.31) 6.3.7. Yokomen-Uchi Irimi-Nage 6.3.8. Shomen-Tsuki Irimi-Nage

51

6.4. Sokumen Irimi-Nage (aruncarea prin intrare laterala)


6.4.1. Ryokata-Tori Sokumen Irimi-Nage (fig. 6.43) 6.4.2. Ushiro-Ryokata-Tori Sokumen Irimi-Nage 6.5. Aiki-Otoshi 6.5.1. Ushiro Ryokata-Tori Aiki-Otoshi 6.6. Koshi-Nage (aruncarea peste solduri) 6.6.1. Ryote-Tori Koshi-Nage (fig. 6.51) 6.7.1. Katate-Tori Kote-Gaeshi 6.7.2. Katate-Ryote-Tori Kote-Gaeshi (fig.6.59) 6.7.3. Mune-Tori (Kata-Tori) Kote-Gaeshi 6.7.4. Ushiro Ryokata-Tori Kote-Gaeshi (fig. 6.60) 6.7.5. Ushiro Ryote-Tori Kote-Gaeshi 6.7.6. Ushiro-Eri-Tori Kote-Gaeshi 6.7.7. Yokomen-Uchi Kote-Gaeshi 6.7.8. Tsuki Kote-Gaeshi

60 61 62 63 63 64

59

6.7. Kote-Geshi (indoirea ncheieturii miinii spre exterior)

65
66 67 67 67 68 68 68 69

6.8. Combinaii de procedee - bazate pe Koshi-Nage


6.8.1. Ushiro Ryote-Tori Juji-Garami Koshi-Nage 6.8.2. Ushiro Ryote-Tori Kote-Hineri Koshi-Nage (fig.6.64)
6.8.3. Kata-Tori Kote-Hineri Koshi-Nage

70
70 70
70

6.9. Juji-Garami (aruncarea cu braele ncruciate)


6.9.1. Ushiro Ryote-Tori Juji-Garami 6.9.2. Ushiro Kubi-Tori Juji-Garami (fig.6.66)

70
71 71

6.10. Tenchi-Nage (aruncarea cer-pamint) 6.10.1. Ryote-Tori Tenchi-Nage

71 72

6.11. Sumi - otoshi (aruncarea in colt)


6.11.1. Katate-Tori Sumi-Otoshi 6.11.2. Ryote-Tori Sumi-Otoshi

73
73 74

6.12. Kokyu-Nage (aruncarea din expiraie)


6.12.1. 6.12.2. 6.12.3. 6.12.4. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Kokyu-Nage (fig.6.79) Katate-Tori (Ai-Hanmi) Kokyu-Nage Ryote-Tori Kokyu-Nage Ryokata-Tori Kokyu-Nage

75
75 75 75 77

6.13. Aiki-Nage (aruncarea armonioasa)

80

Cuprins

177

Capitolul 7 : Katame-Waza (Procedee de fixare)


7.1. Caracteristicile procedeelor de fixare
7.1.1. 7.1.2. 7.1.3. 7.1.4. 7.1.5. Ude - Osae (fixarea cotului) Kote-Mawashi (ndoirea articulaiei miinii spre interior) Kote-Hineri (rsucirea articulaiei miinii spre exterior) Tekubi-Osae (fixarea antebraului) Ude-Nobashi (ntinderea braului)

81
82
82 83 83 83 83

7.2. Ude -Osae (fixarea cotului,Ikkyo)


7.2.1. Katate - Tori Ude - Osae 7.2.2. Katate Ryote-Tori Ude-Osae 7.2.3. Mune-Tori Ude-Osae 7.2.4. Ryokata-Tori Ude-Osae 7.2.5. Ushiro-Ryokata-Tori Ude-Osae 7.2.6. Ushiro Ryote-Tori Ude-Osae 7.2.7. Ushiro Eri-Tori Ude-Osae 7.2.8. Ushiro Kubi-Shime Ude-Osae 7.2.9. Yokomen-Uchi Ude-osae 7.2.10. Shomen-Uchi Ude-Osae 7.2.11.Shomen-Tsuki Ude-Osae 7.2.12.Aruncarea din Ude-Osae

85
85 86 86 87 87 87 88 88 89 89 90 91

7.3. Kote-Mawashi (ndoirea miinii spre exterior);Nikyo


7.3.1. 7.3.2. 7.3.3. 7.3.4. 7.3.5. 7.3.6. 7.3.7. 7.4.1. 7.4.2. 7.4.3. 7.4.4. 7.4.5. 7.4.6. 7.4.7. 7.4.8. 7.4.9. Katate-Tori Gyaku-Hanmi Kote-Mawashi Katate-Tori Ai-Hanmi Kote-Mawashi Katate Ryote-Tori Kote-Mawashi Mune-Tori Kote-Mawashi Ushiro Ryokata-Tori Kote-Mawashi Yokomen-Uchi Kote-Mawashi Shomen-Uchi Kote-Mawashi Katate-Tori Kote-Hineri Kaiten-Ho (prin rsucire) Ryote-Tori Kote-Hineri Ushiro Ryokata-Tori Kote-Hineri Ushiro Ryote-Tori Kote-Hineri Ushiro Kubi-Shime Kote-Hineri Yokomen-Uchi Kote-Hineri Shomen-Uchi Kote-Hineri Shomen-Tsuki Kote-Hineri Aruncarea din Kote-Hineri

91
92 93 93 94 94 95 95

7.4. Kote-Hineri (Rsucirea articulaiei miinii spre exterior);Sankyo

97
97 98 99 99 100 100 101 101 102

7.5. Tekubi-Osae (Fixarea antebraului);Yonkyo 103


7.5.1. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Tekubi-Osae 7.5.2. Ushiro Ryokata-Tori Tekubi-Osae 103 104

7.6. Ude-Nobashi (ntinderea braului, Gokyo) 106

Capitolul 8:Exercitii speciale pentru perfecionare


8.1. 8.2. 8.3. 8.4. Shikko (Deplasarea in genunchi) Hanmi-Hantachi Waza (Nage in genunchi, Uke in picioare) Suwari-Waza (Uke si Nage in genunchi) Atacuri multiple

109
109 110 111 115
115 117

8.4.1. Aprarea contra dublului atac al unui singur Uke 8.4.2. Aprarea mpotriva atacului a doi Uke

8.5. nlnuiri de procedee


8.5.1. Poziii cheie 8.5.2. nlnuiri 8.5.3. Procedee cheie

118
118 119 120

178

Calea Armoniei

Capitolul 9:Randori (lupta libera)


9.1. 9.2. 9.3. 9.4. nsemntatea antrenamentului Randori. Moduri si feluri de Randori Desfurarea antrenamentului Randori Autoapararea in condiii reale

121

121 122 123 124


125

Capitolul 10:Atacurile cu arme albe


10.1. Despre armele albe folosite in Aikido 10.2. Aprarea contra bastonului
10.2.1. Situaia A. Shomen-Tsuki Shiho-Nage 10.2.2. Situaia B. Shiho-Nage

126
126 127 127

10.3. Aprarea contra cuitului


10.3.1. Nage-Waza (aruncri) 10.3.2. Katame-Waza (fixri)

10.4. Aprarea impotriva atacului cu sabia

12 8 128 129
1 3 1

Capitolul 11: Kata (Tipare sau Modele de Tehnica)


11.1. 11.2. 11.3. 11.4. nsemntatea exerciiului Kata Exersarea Kata Coninutul si importanta Kata. Aprecierea unei Kata la examen

133
133 134 134 135
137

Capitolul 12: Antrenamentul (lecia) de Aikido


12.1. Locul si disciplina la antrenament 12.2. Desfurarea antrenamentului 12.3. Citeva reguli pentru elevi 12.4. Exerciii ajuttoare

137 138 147 148


151 155 161

Capitolul 13: Despre gradaii si examene Capitolul 14: Relaia dintre elev si profesor. Capitolul 15: ncheiere
15.1. AIKIDO - Trecut si prezent 15.2. O-Sensei Morihei Uyeshiba si Aikido
15.2.1. Cum a luat natere Aikido 15.2.2. Cum s-a ajuns de la Aiki-jutsu ia Aikido

162 164
165
167 168 169

15.2.3. Dezvoltarea Aikido-ului pina in zilele noastre 15.3 Aikido si alte Arte mariale
Bibliografie Cuprins

175

Anexa l
UNIUNEA ROMANA DE AIKIDO

REGULAMENTUL DE EXAMINARE PENTRU GRADAII KYU - AIKIDO R E K.A.

Acest regulament este o sec iune a Regulamentului de organizare si funcionare URA (ROF-URA)si este valabil in cadrul URA fr nici o excepie. Metodologia de examinare este indicata in seciunea MEKA din acelai Regulament. Nerespectarea ntocmai a prezentulifi regulament atrage dup sine excluderea din cadrul URA a celor vinovai si anularea actelor si deciziilor emise de ctre acetia.
1. Volumul de cunotine si nivelul lor, cerute la examenele pentru gradaii Kyu sint indicate in anexe. La acordarea gradaiei se iau in considerare cunotinele tehnice, comportarea personala generala a candidatului in interiorul si in afara grupei de Aikido precum si virsta, sexul si constituia sa fizica. In programa analitica denumirea fiecrui exerciiu este data in limba japoneza. Termenii cei mai des folosii sint tradui la, punctul 6. Se recomanda tuturor Aikidoka sa-si nsueasc cit mai repede denumirile in ambele limbi. Candidatul trebuie sa se antreneze cu regularitate cel puin 6 luni dup obinerea unui Kyu, inainte de a se prezenta la examenul pentru Kyu-1 superior. In mod excepional se poate aproba susinerea examenului pentru doua Kyu odat. 2. Desfurarea examenului: la apel, elevul (AikidoKa) intra pe saltea (Tatami) si saluta din picioare (Ritsu-Rei) Comisia de Examinare. La proba de examinare: "Procedee de aruncare (Nage-Waza) si de fixare (Katame-Waza)", UJce se orienteaz dup Nage. Apoi, ambii parteneri se intorc fata in fata si se saluta. Imediat dup salut Nage trece in poziia de garda (Kamae). Procedeele vor fi demonstrate de candidat - pe cit posibil pe ambele pri (stinga-dreapta in variantele Irimi, Tenkan, Aihanmi si Gyaku-hanmi). Dup enunarea unui procedeu de ctre Comisie, candidatul va incepe demonstraia pe ambele pri, (Migi/Hidari), schimbind continuu poziia (Ai/Gyaku) si intrarea, (Irimi/Tenkan), pina ce Comisia dispune incetarea. In caz de necesitate, Comisia va putea cere si demonstrarea unor forme speciale sau a altor cunotine. In cazul in care candidatul dovede te doar un nivel satisfctor, se va putea verifica suplimentar nivelul cunotinelor sale "de baza", pentru o mai buna evaluare si o apreciere corecta. 3. Dup terminarea unei probe de examen sau a examenului,

partenerii se saluta, apoi impreuna saluta Comisia de Examinare si se retrag de pe Tatami. 4. Prin Comisia de examinare se intelege unul sau mai muli examinatori ce alctuiesc o comisie, conform Regulamentului MEKA (Regulamentul privind metodologia de examinare pentru gradele Kyu Aikido). 5. Cunotinele "de baza" sint: Ceremonialul din Do j o; Kamae - poziie, atitudine; Ma-ai - distanta pina la partener;

Katate-tori Kokyu-ho Irimi - eliberarea miini prinse printro intrare "pozitiva"; Katate-tori Kokyu-ho Tenkan eliberarea mini prinse, printr-o rotire de inmuiere a atacului (intrare "negativa"); Kokyu-ho in Za - exersarea forei suflului in poziia Za; 6. Traducerea principalelor noiuni de Aikido

Tekatana - folosirea "sbiei miini"; Sabaki - micarea, rotirea, eschiva, aprarea;

6.1. Noiuni generale.


Aikido - calea (metoda) de armonizare a energiilor Aikidoka - cel care practica Aikido Shiaantai - poziia de baza, in piciore, naturala Kamae - poziia de garda Migi-Kamae - garda pe dreapta Hidari-Kamae - garda pe sting Ma-ai - distanta optima pina la partener Gyaku-hanmi - situa ia in care Uke si Nage au fiecare alta poziie de garda (dreapta/sting) Ai-hanni situaia in care Uke si Nage au amindoi aceeai poziie de garda Tekatana - sabia miini Sabaki - micare, rotire, eschiva, aprare Irimi (Omote) - intrare directa (pozitiva) pentru utilizarea si executarea unui procedeu Aikido (intrare prin interior) Tenkan (Ura) - rotire a corpului, inmuierea atacului (negativ) pentru utilizarea si executarea unui procedeu Aikido (intrare prin exterior) Ukemi - aprare printr-o cdere Mae Ukemi cdere inainte Ushiro Ukemi - cdere inapoi Yoko Ukemi - cdere laterala Shikko - mers pe genunchi Nage - cel care se apar

Anexa l

Katatn-tori Kokyu-ho Tankan - eliberarea miini prinse, printr-o rotire a corpului (intrare negativa) Kokyu-Nage - tehnica de a dobori partenerul cu ajutorul forei suflului Randori - exerciiu de lupta libera Ju-no - Gaiko - exerciiu in varianta "moale" Kakari- Gaiko - exerciiu in varianta "tare" Yin-Waza - atac liber, neconvenit Kyu - elev Dan - avansat, cu experiena Dojo - sala de antrenament; locul unde se caut Calea Kaikogi - costumul pentru Aikido 6.2. Feluri de atac Katate-tori - prinderea unei miini cu o mina Ryote-tori - prinderea ambelor miini Ratate Ryote-tori - prinderea unei miini cu ambele miini Kata-tori - prinderea de umr Ushiro-Ryote-tori - prinderea ambelor miini din spate Yokomen-uchi - lovitura laterala din fata Shomon-tsuki - lovitura (cu pumnul) din fata Shomen-uchi - lovitura de sus, din fata, la cap Ushiro-Katate-tori-kubi-shime prinderea unei miini strangulare, din spate Mune-tori - prinderea de piept, din fata Ushiro-eri-tori prinderea de guler, din spate Ushiro-ryokata-tori prinderea ambilor umeri, din spate Ushiro-kakae-tori imbratisarea din spate Dshiro-kubi-shime - strangularea din spate Yoko-kubi-shime - strangularea dintr-o parte Tanto-tori - atac cu cuitul Jo-tori - atac cu bastonul Yin-Waza - atac liber

Agura - poziia de repaus, cu picioarele incrucisate; Ki - bioenergia (fora vitala, voina, fora suflului) Kokyu - curent de bioenergie (fora respiraiei) Kokyu-ho - metoda prin care poate fi condus partenerul cu ajutorul Kokyu (explicaie abstracta) sau devierea forei atacului prin utilizarea forei suflului, respiraiei (explicaie concreta) Katate-tori Kokyu-ho Irimi - eliberarea miini prinse, printr-o intrare "pozitiva"

Uke - cel care ataca Za - poziia de repaus in genunchi

si

6.3. Procedee de aprare 6.3.1. Nage-Waza - procedee de aruncare Shiho-Nage - aruncarea in 4 colturi, sau "tietura in sabie" Irimi-Nage - aruncare prin intrare, sau prin interior Kaiten-Nage Uchi - aruncarea in roata (prin interior) Kaiten-Nage Soto aruncarea in roata (prin exterior) Kote Gaeshi - aruncarea prin rotirea in afara a ncheieturii miini Tenchi-Nage - aruncarea cu impingere cer-pamint Koshi-Nage aruncarea peste sold Koshi-Nage-Kote-hineri - aruncarea peste sold cu pirghie prin rotirea miini Koshi-Nage-Hiji-Garami aruncarea peste sold cu agarea braelor in cruce Juji-Garami - aruncarea prin agarea braelor in cruce Aiki-Otoshi - aruncarea prin pirghie asupra picioarelor Sumi-Otashi - aruncarea in colt Kokyu-Nage - aruncarea prin fora suflului 6.3.2. Katame-Waza - procedee de fixare. (Ikkyo) - fixarea prin pirghie cu ntinderea cotului (primul nivel) Kote-mawashi (Nikyo) fixare prin pirghie cu rotirea braului (nivelul 2) Kote-hineri (Sankyo)- fixare prin pirghie cu rotirea miini (nivelul 3) Tekubi-osae (Yonkyo)- fixare prin pirghie cu rotirea si apsarea braului (nivelul 4) Udenobashi (Gokyo) - cheia de bra (nivelul 5). Ude-osae