Sunteți pe pagina 1din 35

f\

IL

)L tl
J \

rn rAfi\l(gr, v-/4]\ \l tl \t v
- r t- l - \

r'

l1l:ll

"
t\
{

,,: ,.'i ,j t.riiil,ti..t

,i

G@

d.

I
, a
r " r or r rr* * rr |' trNcA:eeaT euhl6APu9t.. .:
I

trc
. ..*i

.L

,,&i,

t'*t{

'tr'l_f
f o, t
t'

Fs,teqb .s. r*r


. ,"tdu
.'./\ '" ! tt2

| )l-

t,

t@r

'z'61

to.

''4ti.::
,i

''r'l!

'l

N,(1 r

Anotimpurile
in legende, povegti, poezii gi c6ntece
Pentrucopiiidin ciclulprimar, carteapoateconstitui pl5cut5gi utilStotodatS, o lecturE intruc6tsunt surprinse cele patru anotimpuri, cu caracteristicile lor, pe parcursul c6torvalegende,povegti,poeziigi c6ntecepreluatedin folclor sauscrise de autorirom6ni saustrdini. Pentru cadrele didactice din invdgdmlntul pregcolar primar, gi carteapoatefi un auxiliarla indem6nb in cadrul gi educare orelorde cunoagtere a mediului a limbajului la grupele gi gcolari de pregcolari mici.
Descrierea CIP a Eibliotecii Nationale a Romeniei

coctstu, LUctA

povegti, Anotimpurile- in legende, poezii9i cantece - Cluj-Napoca Cocisiu. : Anteea, / Lucia 2010 tsBN 978-973-1948-15-7 821.135L-1 821.135.1-34

llustralii: ADRIAN BARBU Seleclie de: LUCIA COClSlU Tehnoredactare ROPRI NT' 9i pre-press: . Tipdrit la:CRISTALPRINT,. edituraANTEEA cluj-trtapoca tel.: 0364-104.97 9, 0744-423.436 e-mail: anteea@editura-anteea.ro

w w w .edi tu ra-a nteea. ro

, Celedoudsurorimai mici,Vara 5i Primivara, fiind mai cuminti 9i mai multumite celemai bune,mai bl6nde, Legenda spunecE Dumnezeu, dupdce a zidit lumea, de ce le-a dat Domnul,au avut noroculde cele mai gi pbm6ntul, cerul dupdcea creat toatevietSlile, s-agSndit frumoase luni.Vara a primitlunileiunie,iulie9i august, sE le dea un rostgi celorpatrufiiceale anului, aprilie 9i mai. iar Primivara martie, - Voisunteti grEiDumnezeu, celepatrufiicealeanului, ca Primivara sd vind Tot atuncia hot5rdtDumnezeu cdnd suroriles-au aSezatsmeriteinainteasa. Sd imi dupi larni, ca sd se vadd bundtatea celei 9i frumusetea amintiti ce numev-amdat vou5,datatrecutS? dint6i,fa!5 de riutatea gi urdleniacelei de-a doua' Aga - Eu sunt soracea maregi m-ai botezatlarna. de cbtre oameni, cE Primivara este at6t de agteptatd - Mie mi-ai dat numele gi sunt a mai alesde citre copii'Iar Dumnezeu Toamna, Doamne, a fbcutca vestitorul douafiic5a anului. sd c6ntein lunilein care reinvie prim5verii, cintezoiul, - Iar pe minem-ainumitVara gi sunta treiasorE. natura aga: Ti-ti varE, ti-ti vard, hai copii, la ioc afarSl - Eusunt mezina, Doamne! MEnumesc Primivara. Dumnezeu le privicu bunEtate gi apoile zise: c De ce a primit iarna lunile cele mai reci? - Poruncesc sd se impart5celedou5sprezece luni ale anuluiin p5rti egale,urm6ndca fiecare dintrevoi sd ia . Adevdratsau fals? c6teo parte. se facein cu maimullifrali,impd(eala intr-ofamilie Auzindacestea, fiicacea mare,Iarna, se intunecdla A. F. modegal. fat5 gi vorbicu indr6znealS: - Doamne, eu suntfiicaceamaregi, av6nddrepturile A. F. intr-o familie cu mai mulli frali, fralii mai mari ceimaimici' primului maimultdecdt niscut, trebuiesE primesc parteacea mai mare sd primeascd trebuie din mostenire. Atunci, Dumnezeu se incruntt gi hotdri sd impart! aDeci,cesuntanotimpurile,princesecaracterizeazdfiecare celorpatrusurorilunile anului, dupi fireafiecdreia. Sideundevinele? spus,un unuian. Sau,altfel AgacE farna, fiind at6t de rea gi de imbufnatS, suntdiviziunile primi Anotimpurile 3 luni. avdnd anotimp fiecare lunile cele mai reci, ur6te gi posomor6te:decembrie, an estealcdtuit din4 anotimpuri, gi februarie. ianuarie Toamnei ii d5rui lunilecele mai bogate:septembrie, lCumseformeazd,anotimpurile? iar in jurulSoarelui gi noiembrie. se invArte octombrie ins5, dupEcum gtigi, Dupdcum gtiti,Pdmdntul Dumnezeu ?i esteinclinat prinfaptul cd PdmAntul dddutotatetatristele,c6t5bogSlie, iau nagtere deoaiece niciToamna anotimpurile jurul Soarelui. in sa de rotalie nu se ar5tase de migcarea total mullumit5la imp5rleal5. creat faldde planul

Legendacelor patru anotimpuri

2 ---------------------------^:*:-"3i:i:11T::::'i13"i:'-"-'1

- Eu, zise Vara, am sd dbruiesccildurS' Lumea PolulNord9i emisfera nordicd sunt mai apropiate de Soare ElemXvor iubi' va fi plin5de via^15. a g6zelor jumdtate decAi Polul Sudgi emisfera sudicd; in cealalta de an, minusculS In lanurise vor coace ins5,Polul Sudgi emisfera sudicd se situeazimaiaproape de g16nele, florilevor Soare. Pe emisfera mai apropiatd de Soare, razele Soarelui umple totul de cad directgi atunciin emisfera respectivd estemaicald(este vard),in timp ce in emisferamai indepartatd este mai frig (iarna), pentru cd razele soarelui nu ajung direct.

N
'\_

t\
PRIMAVARA
a-

--

a Caresunt particularitdlile fiecdrui anotimp?

Legendaspune c5, intr-o vreme tare indepdrtat5, Soarele le-a cerut fiicelorsale sE igi aleag5c6te o parte de lume pentrua o st5p6ni. Eleins5, nu au ajuns la o intelegere, agacE i-auspus: - Noi nu putems5 alegemp6ndnu cSlStorim peste tot, sd cunoagtem locurile. - Cumdoritivoil ziseSoarele. Trebuie, insd,sEoferiti c6tecevape undevefi trece, 4
5

-_________,____.-.-__________*

vvv

vvvv

vvvvvv

- Tu,Vara,egticald5,dar eu, Toamna,cu puterea pe careo am, o s5 gi fructe coc legume nenumErate. Oamenii md vor dori.Ei au nevoie de mi ne.

- Dacbvoi ddruitibog5tie, eu, Iarna, Prin culoare, cdldurS, am sE iscusin!5, aducbucurie copiilor, oferindu-le fulgi gi flori de gheagS. Un mog ii simpatic va vizita pe cel cuminti. El le va aduce daruri. PEm6ntul se va odihni sub mantia mea,

. ------------.--

incetspre se intoarse una,Soarele MairEmEsese ea gi o intrebd: - Tu, Primivari, ce vrei s5 d6ruiegti?


- Eu voi dEruiviata. Pddurile 9i pajigtile

vor P5s5rile se vor trezi din amortealS. reveni la cuiburi.Elevor face pui. VSntulva cSlStoripeste lume. El va duce vegtilep6nd in cele mai indepirtate locuri. Oamenii

Ei vor oferil, g[$) meacu multbveselie' venirea s5rb5tori iubite' \.W,,/ c6teo partedin minefiecirei persoane ^ Agadar, fiecare anotimp, reprezentat ln rcgenadde cite o fticd a Soarelui, are particulariteilrc' bucuriile5i neaiunsurile sale5i fiecare ne aduce altceva'

TOAMNA
Septembrie (rdpciune), octombrie (brumdrel) 5i ole toomnei' (brumar)sunt lunilecolendoristice noiembrie
CUM ESTEVREMEA? Pentrucb e un anotimp de trecere,de la cSldura9i arSita pic din v e r ii, la f r ig u l 9i a sp r e a l ai e r n i i , to a m n a a r e c6 te u n fiecare.in septembriene r6sfal6cu o vreme cald6,pl6cut6'cu zile insorite gi timp frumos. Cu toate acestea,diminetilesunt iar zilelescad,in timp ce durata noplilorcreste' mai r6coroase, incolo,vremea de toamn6, din 22 septembrie Dupi echinocliul tot mai mult, soarelenu mai are at6ta putere9i roua se r6cegte dimineliise transform6in brumS rece 9i neprietenoasi' ALE NATURII FENOMENE Toamnae oogatSin roade, dar 5i in precipitatii'DacS in septembriemai avem parte de timp frumos, in octombrie9i ploile' noiembrievremea e adesea mohor6t5, se rdcegte,iar ca celede varb- setransformE gi reci- nu scurte9icalde, mErunte cu ugurin!5in lapovili sau chiarin ninsoritrec6toare'De acum' geci' vom purta haine mai groase: pulovere,pantalonilungi' gi Pantofi. pardesie

- , 1, '

sE mai prind5vremeabun5,c pierd gi puterea. frumusegea, Frunzele tolii se grbbesc arboriii5i culorile incolovremeae tot mai rece,iar un inghettimpuriu copacilor se ingSlbenesc Si octombrie Aiincepsd cad5,florilese vegtejesc ce a mai r6masdin recoltS' (seascund pier. iar harnicele ar distruge Dispar fluturii, insectele in pdm6nt) numaicu recoltabogatd Dar toamnanu trebuieasociatb PdsErile cSlStoare se cu provizii. furniciigi umplumuguroaiele ei: are frumuselea pentruiarnS'Toamna igi iau zborul gi cu aprovizionarea str6ngin stoluri,Si, de la finelelui septembrie, uscate' defrunze covorul plScutia zilelor de septembrie, pesteiarn5.Cine pleacd? cEldura spret6ri mai calde,undevor r5mAne pbdurilenoastre' R6ndunica, barza, cocorul, pelicanul,crJcul,ciocdnitoarea, ourtate de v6nt, peisajulsuperboferit de de galben,rogu'verde9i in degrade-uri in octombrie prepelita.De ce pleacd?Pentrucb se face prea frig gi nu mai colorate unui inceperii gEseschran5. Cine rdmdne?Cioara,pitigoiul,porumbelul, portocaliu. $i mai ales,toamnainseamniforfota abiaagtept6m cdrora colegilor, graurul, mai ugorfrigului. nouan gcolar vrabia,carerezist6 9i emoliarevederii de vard' vacanla cum am petrecut des.pre (Sfat: putem ajuta peste iarnd aceste pdsdri, construindu-le s5 le povestim colivii din lemn, amplasatein parcuri gi l6s1ndu-leapd, grdunte $r oBrcEruRrDEToAMNA gi firimituri de p1ine in grEdinigi parcuri.) sAneAronr RELTGToAsE in care se strAng toamnaeste anotimpul Cum spuneam, D ar animale l eD ? e l a f i n e l et o a m n e i, u r su lin tr Sin b 6 r lo g pentru 9i se fac pregetirile gi hiberneaz5 igi adundin mare parte din roadelec6mpului acolop6n5 la primSvar5. Veverita nicisdrbdtori odihnd 9i de aceea jir, bursucul porumb, iarn5.Nu preaestetimp pentru in vizuinS scorburE nuci,alune, igi aduce in Nu uitbminsd sE s5rb5torim nu sunt numeroase' religioase insecte, ciuperci. pe in 14 octombrie' MaiciiDomnului, Nagterea B septembrie pe Sf6ntulDimitrie'iar in 26 octombrie Parascneva, cuvioasa ACTIVITATILE OAMENILOR Andrei'Acestadin urm5 pe Sf6ntulApostol in 30 noiembrie, Este un proverb care spune a9a: "Crne toamna muncegte, fiind cel care patronulspiritualal rom6nilori este considerat iarnahuzuregfe." AgacEcei harnicinu mai prididesc cu lucrul,cd I in secolul pe teritoriul l6rii noastre' a botezatprimiicre9tini tare multe mai sunt de f5cut. La sate, tEraniiadun5 porumbul, dupSIisusHristos. la loc fructele gi legumelede toamnS, pe care le depoziteaz5 o ia la noisErbitoarea in ultimiiani,tot mai mareamploare ferit de inghe! sau le aducin orage,sE le v6ndb. incepe culesul H al l ow een pe data de 31 octombri e' cel ebratd viei, iar struguriidulcisunt storgigi transformati in must dulceca ' d e Ha llo we e n, rele umbl6 libere in care se spunecE spiritele este noaptea mierea.Se taie lemne pentrufoc, se str6ngdin gr6dinifrunzele celor vii' De aceea'oamenii gi pot face glume pe socoteala uscateSi se acoper5cu ele florile care r5m6n sd iernezeafar5.

PLANTELE 5I ANIMALELE Pe m5surS ce vremea se r5cegte,plantele gi

^^^-.,, /#.. pun de zor conservepentrudd$&\) La oras, gospodinele

.-

- -

. -v -

-v --

v - - -

muraturi, t"tb"tutJ.,C'wffffl siropuri, dulcea!5, iarnS:

10

vvv

vv

vvv

vv

\ivv

vvv'

tl'

de nostri,carec6ntau 9i dansau prinser5 dragde purcelugii pidureacuc6ntecele inveselind pAnb t6rziu, seara . Ce se intAmpll toamna cu frunzelecopacilor? dimineala lor.$i cum vremeaera tare bun5,fiindfrumos gi dansurile . Cum se pregdtescoameniipentru iarnd?Dar c5lduroase, animalele? ii cataafari, iar zilelelungi5i noplilescurte9i in p5dure 9i le era mai maredragulsb petreacS purcelugilor . De ce pleacdin alte lEri'pds1rilecdl1toare? sub cerulliber9i instelat' noplile si se odihneascd incet, incet, insE, parc5 pe nesimlite,trecu vara 9i dar tot mai veni toamna.Zileleerau 5i acumfrumoase, frigul pe cei ii cam incerca scurtegi mai reci, iar noaptea TOAMNA i5i trei petiecireli.intr-o zi, cel mai maredintrepurcelugi mama lor la plecare ?npovegti,poezii gi cdntece aduseamintede ceeace le spusese pe ceilalti doi fratiai lui: gi-iatenliond de Fr;lioriimei, nu credelici ar trebuis5 ascultSm Cei trei purcelugi - poveste poputard Iarna-iaproape o cbsutS? sfatulmameigi sd ne construim tntr-oferm6situati la marginea pEduri unei tr5iau gi s5 nu uitim cb $i-apoi, nu avemadipost,nici provizii. odati trei purcelugi, impreunE cu mama lor. intr-o zi pe noi,undeo sE punEgheara iupulcel r5u abiaagteaptd frumoas5 de var5,mamai-a chematpe togila ea gi le-a de el, dac5nu vom aveaundesd locuim? si ne ascundem spusa9a: c6te problemeiti faci, rEspunserS - Ot frdgioare, - Dragii mei,sunteti destul de mariacum;a venit cei doi frali in cor. Mai avem p6ni la iarn5,hai cu noi 5i vremeasi plecatide acas5gi sE vE cdutalinorocul in de vremea bun5, sE c6ntdm Si s5-i facem in bucurS-te p5durea invecinatS. incercali,fiecare,sE vE construili cel rdu! lupului ciudE c6teo cdsutE trainicS, undesEvE fie caldiarnagi unde 5i Dar fratele lo[ mai intelePt,nu le d5du ascultare sEvEascundeti de lupul celr5u,careva face tot posibilul Nu o cdsut5 singuro cbsu!5. s5-9iconstruiasci se apucE sEvE prindS.
LI
Hr

pentru a nu fi recunosculi se deghizeazd, de acestegi-au luat fiecare in sPinare 5i au c6teo boccelulS spiriterele.Copii indr5gesc nespus aceast5 sErbEtoare, cea Plindde taine, pornitla drum, sPrepEdurea imprumutatdde la englezi,pentru cE este un prilej de careparc5ii agtePta' gi veselie. amuzament in aceastS zi se organizeazd baluri Cum erau veseli5i petrecirelide felul loq mai mult, petreceri gi se sculpteazd mascate, nu a durat dovleci, in carese gtiindfiecaresd c6nte la c6te un instrument, pbdurii l u m A ndri aor i n s e . Toatevieluitoarele mult pdndsb legenoi prietenii.

nu au stat prea mult Pe 96nduri. PurceluSii

13

cu repeziciun" sjfu$m) ci una trainicS, zileletreceau gi uite-aga... solidS,din piatrSgi to3t-".1t9: frigulera tot maiffi/ 'c5r5midS.Lucraacuminfiecarezi laea,darnuuitlerau-din ce in ce mai scurte, s5| ere amin tea scdfr5 ! ior i|or s 5igic ons t r uias c t s ieipute r n i c a i p | o i | e t o t m a i d e s e , i a r . c e i d o i p . u r c
unaddpostpentruiarnE,carers-iup".ud;f.d;;;;l;;;i; lume le i"r."o"r;* in cur6ndc5 din ce in ce mai pu1in5 r5u' Maiimpingi pdduriise de la spate, mai m6nalide fricalupului, pentrucd vietuitoarele cei mai ascultaconcertele, p5dureaera acum doi purcelugi se apucar5 gi ei sEigi construiasci la repezealE ietr;geau incet, incet, la cisulele lor. lupulcel iar intr-o bunS.zi' de frunze, golag5, dezbricat6

@ '

f f i . R ; l : *r u:::.:1 # '? 1 u re ,i n fo metu:,' ' no.' ' ,,s5pun6 un dedup5 lupul


*__ YY
t--=a .4

lre)-_------'
@\

vremeabun5,pentrucdaveauundesEseac'.--l-: laposteasca 9i nu se maitemeau de lupulcelr5u, - vezi, ii spuneauei r6z6ndfrateluicel mare, care muncea de zor la c;su1a lui,noine-am construit si o - -:' - c;sut5 gi acumne gi distr6m, nu ca tine! 14

#i:5 fe ric ili, p u t e a u sE se d i stre ze p 6 n ! in "1i1m, zor i de zi, c6t tinea -''--:

r_",:::"TJff c6te un addpost: mezinur, paie, din iar mijrociur,^dil :Jl;9ff3:1;fiiil,ll5lfi.i,iiliJflil:i ",ste t":,ri::?'::'":^3ll-15-1'5 sesandeau ei mai r e' mults v e:'r sufld r ,'q cu " - '- - ' purere.ei!r aerin cr tr rr r r piept J
dats ;"* tr ase o udLd
intr-osecundS' o era de f5cut?cu lupulin spateleloq purcelugii ie lor mai directsprecasafratelui la goana, innebunili ruard vdzu 9i lupulalergSnd ii vbzu pe fereastrS, mare.Acesta 15

meal din g.heara nu mai sc5pali de-acuma copac, ' deci'lupul nu le veneasE cread5: Celordoi purcelugi 9i trebuiau nu era numaio ameninlare existacu adevdrat, prin sd scapede el cu orice prel' Aga cd o luar5 la fugd ajunse Primul c6tii lineauputerile' fugirS, gi fugirS, p5dure iel mlc la colibalui din paie' Intrb repede' purceluiul ugurat'Dar lupul uga din paie dup5 el 9i rdsufl5 inchise fu in c6teva suflSo ditd puternic peste colibS5i acea.sla o lui la fugSc6t il purcelugul minutela pbmdnt'ingrozit, mijlociu' fratelui la coliba 9i ajunse lineaupicioarele Aha,strigi lupulde afar5,acumam sEvE mEn5nc pe amindoil gi trase aer in piept, apoi sufl5 cu putere

strisi v-aiort, gdrurilor, aici - p6nE

ei Pr s PLt' " de-aldoileapurcelugsespulberd iarcolibadenuieleacelui

amenin!5tor in spatele lor,gata-gata gi s5-iinhate Zile de toamni de GeorqeCosbuc le deschise larguga. - Ce credeali, cd a1iscdpat? urlSlupulc5tre Pe luncdflori... purcelugii ce se ascundeau in spatele ugii,furiosdin cale- leri vedeam M6ndrifluturi zbur5tori, pe toli trei, uite-aga! gi trasead6nc g i v e d e a mz b u 1 6 n d afar5. O sEvE m5n5nc albine! aer in piept, convinscE va face praf gi pulberegi c6sula Ieri era gi cald gi bine. gi suflS purcelug. puternic celuide-altreilea o dati,,. sufl5 de doudori,,.de trei ori...dar nimic. C5sula eratrainicigi Azi e frig gi nori 9i v6nt, c a d la Pi m Sn t, F r u n z e le rezistentS, o cSsut5 adevdratS. Florilestau supdrate, "Nu-i nimic,igi spuse in g6ndlupulcel fioros, am eu Vegtejesc de brumb toate. ac de cojoculvostru". gi se urc5 pe acoperig, g6ndul cu sd intrein cas5pe horn.Dar purcelugul cel mareii ghici Ieri era frumos pe-afari gAndul gi, p6nEajunselupulin v6rfulcasei,puseo oalS Ca-ntr-ocaldSzi de var5. a m n i pe p 5 m 6 n t marecu apd la fiert, dreptsub hornulpe carecobora lupul A z i e t orea Vreme 5i bate v6nt. celfl5m6nd. Iar c6ndacesta igi dEdudrumulpe horn,picE dreptin oalacu apdfierbinte. Nebun de durere, lupullipb Ce semne de toamnE gdsim in gi 1i9ni c6t il tinurbputerile pe inapoi horn,rostogolindu-se poezia "Zile de toamnd"? pe acoperig gi-apoi prin curteadin fala casei. Opbritgi plin p6dure de rdni,o lu5 la fugdinspre gi de-atunci nu l-a mal Ce te legeni... vdzutnimeni. Iar ceitrei purcelugi trdir5 impreunE multri ani d e M i h a iEm i n e scu fericili, in c6sula trainic5 din cdrdmid5 a fratelui mai mare.
. Cum era vremea c6nd au ajuns purcelugiiin pddure? Dar c6nd au realizat cd nu le mai asculta nimeni c6ntecele? in ce anotimp s-au apucat cei doi purcelugi petrecdreli sd-9i incropeascd o casa/ Comenteazdproverbul: "Omul harnicigi facevarasaniegi iarnacar". -Ce te legeni,codrule, FErbploaie,fErEv6nt, Cu crengilela pbm6nt? - De c e n u m - a g l e g d n a , Dacdtrece vremea meaI Ziua scade,noapteacre9te gi frunzigulmi-l rEregte. B a t ev 6 n t u lf r un za - nd u n g Sm i- i a l u n g S; Ca n t b r e t ii Bate v5ntul dintr-o Partev v v v -

Ia r n a - ii ci , va r a - id e Pa r te . Si d e ce sd n u m E Pl e c, trec? Dacbpbsdrile PestevSrf de rEmurele T r e ci n sto l u r i1 6 n d u n e l e mele D u c6 n d9 6 n d u r i l e ele. cu m e u n o r o cu l $i . Codrul e supdrat / vesel / trist de venirea toamnei. Tu ce crezi?
1 '7
ll

t6

C6ntec
de $t. O. Iosif

N u mai s u n t p e lu n c 5f lo r i, Vdile-sdegarte, fipd c6rduride cocori Pribegind departe!

cdl arel vi ne,vi nepe cri vbt sca d e ia ; rna Z lu a infiorare' r5sp6ndind prin hornuri, guierb Vdntul c6niilatrbla un loc, Boiirag,caii 16ncheazS, de foc' 9i s-apropie Omul,trist, cadepe 96nduri . Ce schimb\ri sunt in naturd la venireatoamnei?

$i vizduhuls-a-norat, Ni nge s usla m un t e , pe Trec valela iernat, Turmele mdr unt e . . .

A, d, a, acum e toamnir da!


P l 6ngtilin g i,t S lS n g r i dspund, Soareleapune, Gl asde b u c iu ms u n S - n fund, C a o ru q d c iu n e . . .

, A, a , a , a cu me toamnSda! nza-ncodru-ng5lbenegte, Fru se vestejeste, Iarba-ncAmP vreme el E, e, e, plScutS da! A, a , a a cu me toamnd, 1 I, i, i, ve n ili,coP i i l,a vi i ! ' Strugurele mustse face ne P l ace, $ i n o u dm u stul coP i il,a vi i t I, i, ive n ili, a U,L l,u , ve n itf ri gul trecut, rodnicS-a Toamna groase ne-amficut Haine a ve n itf ri gul . U,u ,u ,

. Ce sentimenteiti inspire peisajulsurprins in poezie?


m elan co l i e

Mere,prune, nuci Si Pere, N o i a ve m d u PEPl Sce r e . vr e m e e ! E, e , e , p l Scu tS O, o, o, se duc cocorii-nstol. Se d u c cu cig i r 6 n d u n e l e , $i ne pare r5u de ele, O, o, o, se duc cocorii-nstol! . Care sunt fructele speciftce anotimPului toamna?

veselie

tristete

bucurie

SfArgit de toamni
de VasileAlecsandri gi rAndunele, Oaspetii caselornoastre,cocost6rci PEr5sit-au a lor cuiburig-au fugit de zile rele; C5rdurile de cocoare, ingir6ndu-se-n lung zbor, jalnic Pribegit-au urmirite de al nostru dor. Vesela verde c6mpieacu-i tristS, vestezitS, L unca,b i tu t5 d e brum5,ac um pare ru g in it S ; Frunzele-i cad, zbor in aer, gi de crengise deslipesc, Ca frumoasele iluziidintr-un suflet omenesc. Din tuspatru pdrti a lumei se ridic5-naltpe ceruri, Ca bal a u rid in p o v es te, nouri negri ,pl in id e g e r u r i. S oare le i u b i t s- a sc unde, i ar pe s ub gro z a v ii nori Trece-un c6rd de corbi iernaticiprin vizduh croncdnitori.

A ruginit frunza din vii


A ruginitfrunzadin vii Si 16ndunelele-au Plecat, Pustiisunt lanuri9i c6mPii Pustiisunt horeledin sat,

18

Refren: La,la, la La,la, la, la, la, la, la, La,la, la, la, la, la, la' La,la, la, la, la, la, la, la.
'l

19

C6ndviorica va-nflori gi r6ndunica va sosi, Atunciva cregteiar,in bolti, Frunza butucilor din vii, . . . . . . . . Ref re:n
{

A LE N A TU R II F EN OME N E larna uin" cu zdpadi 9i ger, cu flori .Oe,Sitgltl , mai ales In la ferestre gi viscol' in decembrie9i clt mai frig 9i ninge abundent'Adesea' i;"*;;" are nici

soaiute n91e1-n:^11ui natld. ;;;"1 ; cumplit,

-"\

\./.1

<2
Iar c6ndcu flori gif6n cosit va trece vara pe c6mpii, fi fi In aur In aur lanurile-or lanurile-or
R efre n : , ' . . . . . .

o p u te r e .Nu n evtnesi mai i egi mdi ncasS gi dacS i eS im groase, geci

f: l'2" \--li-/ u' t-,:\r-, f\,-,


\)-

t-l--+) ,2r \ -'1

gi hora-n sat ne-o-nveseli,

paltoane.sau gros,-cu trJo,r'"* n" inlnr;c5m cSlduroase' c]zme picioare rll"Lt *e"rii si rrtut6iarin mai putine' cu precipitalii ii,'ii r"ia ii i"ini mai bl6nde, 4uHvvv 5i LvPstLv zipada setopegte >s cSldu!5, e cdluuld, e vremea vremea februarie, in februarte, ' [n"oti, Uneori, in pl5p6nzi. ghioceii ghioceii aPar apar Pl5P6nzi' ici-colo ici-colo

PLANTE 5r ANTMALE Toomno senumdrdbobocii. O imbraci ',i' Iarna, natura-intieag6'e amoruitE' Zbpada Toamnoesteoodouoprimdvord,incarefiecorefrunzdesteofloore. frunze'

Albertcamus

goi' J"tg6titide ifrumos'clpuJi


9r I o\'rl

!yf"'i:1fY" ::

toamna?
toamnal

,ipipracesice":;;';;:;;anotimpur ffigl'i:,#:i*f:'i"l?'3?;",'#!J"':+"diili? il aleorinteror' *aeii'"ir"-n"iir"i


IARNA

Ei i: ?:i:l:fgTffi: pec6mp' hrand si caute iesadesea 9iinfometate ' infrigurate dem6ncare' nimic ai nu maig5sesc oacaeleindprasnic furiS6ndu-se I ursii ioboardpSni in sate' tupil,u'irpire grdunte Acume binesd ISsdm ln gotpliitiill oamenitor'

dindecembrie in aceastE perioad5, iornodureazd 3 luni,?ncepdnd Colendoristic,


(gerar)gi termindndcu (undrea), cu ionuorie continudnd iebruorie (fdurar).

iorno runed roomnei ii urmeozb bosote sirrisuroosd irgrui: H!::ruU"J,':ii"t'"3niill?"":l!"3'fr

AcrrvrrATrLE 9AMENTLoR PentrucSnumaiaude|ucrupeafarS,oameniise se organizau r",ruiin'Ju6 iulatoure' Maidemult,la sate ale cuM EsrE VREMEA? zone tEriise de iarni (in anumite Estecel mai frigurosanotimpal anului.Uneori,iarna s"r;tl,ii in tutile,lungi la c6te un int6lneau t6rziu, pe la t"ui *gu;lt!;;;' ;i ;.;t)' Tarinii se ori pleacS vine mai repede(prin noiembrie) cevade ale gurii9i de biut' carepregStea sfdrgitul lui martie.Zilelesunt scurtegi noplilelungi,parc5 gospodiracas5, de sauc6nep5 5i,intr-oatmosfera incolo rrrLuru zileleincepsb rur"1t" toiilau 16n5,'in ianuarie rr urrr din rdrrudrre nu se mai terminE,dar se cantau ghicitori !i proverbe, se spuneau bunbdispozilie, creasc'.

?o

_______ --------

2r

nu se opresc aici' Urmeazd pe femeila joc. gi doine Dar sErbdtorile iar bErbatii le invitau alade 9i de Anul Nou,cu petrecerea-Revelionului iernii suntcopiii: t\oaptea Acum, ceimaifericiti devenirea p: dac5 au norocde z5pad5mult5, oric6tde frig ar ;;;;';; i-iunui'i",ii celebrim ?r:lt^"]l1'l':i pe6 cuBoboteaza' zburd6nd ;5iil";;. ieiuto.irb seincheie fi, ii veziconstruind oameni de zdpadd, delalardziccb" s"9":",1.I3i pe lacul ;;;;;i;; ienooamenii pe dealuricu s5niuta, merg6nd si patineze Ioan srdntului cu $l;;; i'#;iLoiot"t"i") si i.usdrbitoarea inghetatsau pe patinoarul artificial ori iegind sEschieze toli ceipe.c?le-i-c^l-e^T: canA pez ianriariel pirintii in vreo statiunemontanS. botez5torul, ziua 9i dau petrecert i*n, ron"f sau Ioana i5i serbeazd DEIARNA SARBAToRI RELIGIoASE 9I oBICEIURI pentrufamilie9i Prieteni' anotimpare bucuriile Agacum am mai spus,fiecare lui. DacEtoamnaeste ploioast, dar at6t 9i neajunsurile Legenda lui Mog Nicolae de darnicS, iarna,degiestefrig 9i nu putems5 stdmmult , in schimbde timp afar5,in mijlocul naturii,ne bucur5m I cine este Mo| Nicolae? o mulgime de sirbitori, care ne aduc prilejde int6lnire s-a ca.sf6ntulNicolae cre5tinE lumea ;i;;tscut"in i gi cu cei dragi momentede bucurie9i linigtesufleteascS. IV-lea9i a fost a trEitin secolul.al furcia, in undeva I niscut incepdin noaptea c6ndMog f Sdrbdtorile de 5 decembrie, afld acum pe teritoriul rurciei)' te t*t" :;;';;i';;r"ri." gi pune pe le daruri Nicolae trece la casele copiilor cuminti lor (foarte bogali'la moartea pe 25 decembrie. De iu**'pinntii s6i eiau oameni in cizmulite, Apoi,vine Cr5ciunul, era un copil)sf6ntula Nicolae Crbciun, toat5 lumeae vesel5gi fericitd,cici e momentul il;Jr'*; ;; altfel,pe c6nd copiilor intt"ugu avereintr-ajutorbrii Nagterii lui lisus,c6ndse impodobegte bradul, se reunegte hotir6t si i9i dedice 9i bolnavi' gi seimpartcadouri gi a celorsEraci la masS toatdfamilia, se c6ntbcolinde sf6ntului'trSia un om spunec5, pe vremea. Legenda pentru copiigi pentruceidragi.La sategi in familiile unde poat5mtrita' fiecare Domnului este tare sirac, ce aveatt"i f"t"' Ca sEle se p5streaz5 traditia,sirb6toareaNagterii in caz contrar'ele urmind gidupdanumite ritualuri. Oamenii celebratd cu sfintenie tin trebuia sd primeasci'"'t'", mare a ajuns la post6 s5pt5m6ni, generalS fac cur5genie in casi gi ogradd 's5 fie vdndute.u ,.iuu"' C6ndfata cea sfantul a trecut noapteape la casa cu c6tevazile inaintede Cr5ciun, taie porcul,ingrSgat ;;";;-;rtitigului, in rata la uscat in eosetele-puse t6sat pestean, in ziua de 20 decembrie (atuncie Ignatul)gi il;i;;;;;;i int6mplat5i cu - banide aur' La fel-s-a pregdtesc gustoase, pe carele vor serviin noaptea foculuiun sicule! cu bucate apoi,cu fata cea mlca' de Cr5ciun. In ajunulCrdciunului, copiiiincepsE colinde fata cea mijlocie, 6 de 5.spre gi dulciuri, iar oamenii din cas5in cas5,primindmerinde Deatunci,,u ,punl cEin noaptea 9-",::TPJ:: rdr; oamenirori in casere pSnd M"s maripun pe mas5tot ce au mai bun 9i c5nt6colinde ff;\;:=:;ffi;";ffi"; cuminlidulciuri9i jucirii in noaptea tdrziu.La orage, se impodobegte bradulcu c6teva , s5 fie vbzut 9i te rasi ;;;iii"t'i;; 9i gi se puncadourile zileinainte de CrSciun subbradpentru i ii"til,;,: i" l.nitn, daci cei mici nu au fost cuminti o nu'"''?5: lis6ndu-le gi pentruprieteni. toti membrii familiei lr"liiiitn, rip"o"p!"st",

-------

-"--""-

"

22

^^

23

ins5 cSnd acestaafl5 ce fdcuse lui Mog CrSciun. solia lui, se mdnie foc pe ea 9i-i tdie m6inilej la loc avu griji si lipeasc5 Dar MaicaDomnului Se spune cb Maica Domnului,ajungSnd mdinilefemeii. Abia atunci, viz6nd minunea' impreunE cu Iosif in oragulBetleemgi simlindcd i-a lui nu eraunigte mo9Crtciun5i-adat seamaci musafirii giseasci sosit vremeasE nasc6,a cdutat s5-9i un sSlag lui se niscusetocmaifiul cEin ieslea obi5nuili oameni 9i pruncul pe lume.Au bdtutdin poartd undesEpoat5 aduce in fala Mariei 5i 9i-acerut A ingenuncheat lui Dumnezeu. in poart5gi au ajuns,in cele din urm5, la MogAjun. iertare pentru fapta sa, devenindastfel primul cregtin' Acesta, motiv6nd ci estes5rac,nu i-a primitin casalui; intr-unom spunec5 de atunci,el s-a transformat Legenda in schimb, i-a trimis la fratelelui mai mic Ai mai bogat, bun 9i drept, care a hotbrit si igi impartt toatd averea MogCrEciun. in Ajunul an, pe 24 decembrie' Iatb de ce,in fiecare copiilor. gi Iosif Maica Domnului vine celbun9i generos Mo5Cr5ciun M6ntuitorului, Nagterii pe solia o gEsirE acasE din lumeaintreagi 9i imparte copiilor pe horn pe la casele lui mogCr5ciun, mult a5teptate. cadourile Crdciunila, carevru

Legendalui Mog Criciun

s5 -i a jut e, dar i

de teama sotului ei, un om rdu gi fdrEcredintE, ii trimise imediat in grajdul


vi tel o r ,M aic a Domnuluiil n5scuaic i

acummaibine in Alsacia' - Primiibrddulide Criciunau fostimpodobi-ti mere' de 1000de ani,cu trandafiridin hArtiecolorati'cu dulciuri9i - Lasate,br a z i i s ei m podobeaupev r em ur i c um er e'nuc i 'for m ede aluat si cu ale coloratd. de obicei o stea,care are o semnificalie _ in varful bradului se agazS lui Iisus' carea apdrutpecerla nagterea amintinddesteaua religioasd, senetate9i - Coronila de Crdciun,agilati pe u9a casei'simbolizeazd noroc. de vAsc'pentru a avea o crengugS - Jiranii pun pe masade Crdciun noroctot anul?

pe miculIisus gi fu ajutat5 chiarde solia

25
-

nigte ghivece, de fapt, agezatepe

in carepErintii casei, acoperigul IARNA legume lor cultivaserd 9i nigte ri parfumati.Doar ?npovagti,poezii trandafi gi cdntece iarna nu se intAlneau pe acoperis - gi atunci Crdiasa Zdpezii repovestiredupd Hans ChristianAndersen pe bunica o ascultau lui Kay spun6nd . povESTE: inrArn povegti despre gr DESPRE DESPRE O OGLTNDA CTOBURTLE Er Cr5iasa Zdpezii gi A fost odatd ca niciodatdun vrSlitor rbu, foarte despre fulgii de nea. poate r5u, cel mai r5u dintre toli vr5jltoriicare existau P6nd c6nd, pe p5mdnt.intr-o zi, cum se distrael agafa inventat zi de o intr-ofrumoasd oglind5.,. O oglindd a rEului, in care,oricine s-ar fi uitat, prim5varS, un ciob din i, vedea totul uratit,schimonosit, gi cum acest oglinda distorsionat, vr5jitorului vr5jitorrdu aveao seamE de ucenici, nigtedricugori, de ii intri lui Kayin fapt, careinvdtaula gcoala sa, acegtia s-au96nditsd ducd ochi,apoialtul,in oglinda la ce4casdsedistreze peseama ingerilor de acolo. inim6...Dintr-odat5, ins5 acestlucru nu s-a int6mplat, c5ciin inaltulcerului inimabbiatului inghetd oglinda s-a spadin milioane de cioburi micigi foartemici, gi din acelmoment el care- din nenorocire - s-auimprSgtiat pestetot in lume. se schimb5 intru totul: Unele au intratin ochiioamenilor; gi bunde p6nE fdc6ndu-i sEvadEtotul din bbiatul cuminte numaiin r5u gi inrEindu-i, altelein inimalor - iar acegti atuncideveniun copilr5u,crud5i obraznic, carese oameniau ajunss5 aib5 inimilede ghea!59i sb nu mai purtaur6t cu prietena lui 9i f5ceamereuglume simtdnimicpentrusemenii lor. pe seama bunicii. in iarnacarea urmat, Kay a iegitintr-o zi cu sSniuta A DOUAPOVESTE: UN BAIETEL9I O FETITA cu alfi copii'Acolo, impreunE oragului, in pialadin centrul in vremea aceea, intr-unorSgei ca sd fie 9i cu multecase, de o tr5surEmare gi frumoasS, tr5iau igi legbsEniula doi copii,un bSietel procedau era copiiimai mari(degi 9i o feti!5, pe nume Kay 9i Gerda, el tras prinorag,c5cia^sa care se iubeauca doi frafi. Cei doi erau vecinigi c6t un joc tare periculos). InsEnu gtia,bietulde el, cdigi legase era vreme bun5,se jucau l6ngdgr5dinila Z\pezli,careil rdpi9i-ldusecu ea lor cu flori Crdiesei saniade trdsura 26 27

ascungi' trandafirii gi pentrucE b6iatul au scosdin pdm6nt inghetat. e t5r6mulei vegnic era ei fierbinli "E mort sau viu Kay,ce gtili voi?" i-a intrebat gi v6n5tde frig, CrEiasa ii d5dudou5sErut5ri speriat pe frunte, in urma c5roraKay nu-gi mai aminti micula pe trandafiri9i acegtiai-au rdspunsca nicide Gerda, siguinu e mort. Atunci,Gerdaa fugit din .gr5dina nimic,nicide ai lui, nicide trandafiri, drumul,descul!5 9itaregrdbi t6, vrlSiitoarei 5i gi-acontinuat lb6ci venisedeja toamnagi afarbera tot mai frig' A TREIA POVESTE: DESPRE GRADINADE FLORIA VRiJITOAREI . PRINTUL 9I PRINTESA A PATRAPOVESTE: Cum Kay nu s-a mai intors acast, toat5 lumea a in drumulei, Gerdaint6lniun corb care, auzindu-i in r6ul de la marginea crezutci bietul bEiatse inecase oragului, in ziuain careiegise sd se deacu sania. Gerda l-a povestea,crezu cd l-a g6sit pe Kay, chiar in persoana de Ajutat5 intr-unpalatdin apropiere' pl6nsmult gi tot agaa crezutgi ea; insd,odatbcu venirea iiingutui carelocuia GerdareugisE se furigeze acestuia, primSverii gi s-a dus la r6ulde corb gi de logodnica a inceput si aibEsperant5 ii fu mare' la marginea oragului, ca s5-l intrebedac5 i-l dE pe Kay la paiat,sb-lvadi pe prin!,insd dezamigirea cu Kayal ei, nu era el' prinlulsem5na pantofiorilor inapoi, in schimbul ei rogii. c5ci,chiardacS 9i le spuse cu prinlul9i cu printesa Gerdaseimprieteni Cum r6ul i-a adus pantofii la mal, fetita s-a urcat 5i vrurd ei tristS'Ceidoi se dovediritare inimogi intr-o barc5gi s-a indep5rtat de mal, cu g6ndulsd arunce povestea noi,dulciuri nigteghetute mai ad6ncpantofiorii cei noi. Dar barcas-a tot dus in larg s5o ajute,agacEii diduri Gerdei din aur,in caresd cSlStoreascS' gi Gerdaa pornit fir5 sd vrea in cSl5toria ei spre Kay. multegi o citeagc5 Cu teama in suflet,fetita a tot plutit pe ap5, p6n5 c6nd FETITATALHARILOR A CINCEAPOVESTE: a ajuns la o livad5cu ciregi,in care se afla c5sutaunei p6ni cdnd de drumfbrSprobleme, o oucatd merse Gerda vrtiitoare.Aceasta nu era o vr5jitoarerea, dimpotriv5, o de un grupde tSlhari' iar aicifu atacat5 intr-opbdure indrSgiimediatpe Gerdagi igi dori din sufletca fetita sd ajunse dacdnu ii luarbcaleagca r5m6n5cu ea. AstfelcE o invit5sb stea acolo,in gr5dina Acegtia 9i vrurEchiarsi o-omoare, care era t6lharilor, plindde flori parfumate, ii ofericirege aromate 9iii pieptend ar d s5rit in ajutorulei fetila c6peteniei pdrulcu un pieptene inc6tGerdauitSimediatde cam de u.""uii v6rstb cu Gerda.Fetilao luE pe Gerdain fermecat, care se ad5posteau fdcu sd dispari grija ei 9i astfelaflar5de la porumbeii ce ajunsese acolo.Mai mult, vrdjitoarea vSzutin saniacriiesei c5 bietulKayfusese tufelede trandafiri sE nu-i i"n.uru t-6lharilor din gridinS,pentruca acegtia undee mereufrig' zSpadb carezburaspreLaponia, aminteasc5 Gerdeide Kay cel pierdut. ins5 vr5jitoarei Zdpezli, aveagriji de un ren' caregtia gi gheafi.Cumfetilat6lharilor ii sc5paseun amdnunt: uitase sd scoat5 trandafiriide sEfug5,impresionatd o ajutdpe Gerda pe pSlSria ei. Astfelc5, atuncic6ndGerdai-a z5rit,gi-a drumulspreLaponia, fetei' iar lacrimile de povestea amintitimediat de Kaygi a inceput sd pl6ngd, 29 28
_

Gerdalipi de fericirec6nd il vEzu pe dragulei gi il imbr6tigScu foc,insb el nu o recunoscu Renulo duse pe fetit5 la casaunei laponeiar prieten aceasta ii ddduGerdei o bucat5 de pesteuscar,pe gi nu simli nimic,cEcinu puteasimti. Fataincepu'., ei iar lacrimile carescrisese pe am6ndoi atuncisb plAngt dezn5d5jduiti, un mesaj. Apoi, ii trimise la o finlandezd, ce locuia mai aproape de palatul 9i ii topird ciobuldin inimd' Crdiesei c6zurdpe pieptulb5iatului Zdpezilor. Finlandeza incet, Kay incepusE simt5, sd se induiogeze 9i el, ii spuseGerdei cb gtiaundeeste Kay flncet, dinochisetopi' gi cEbdiatul iarciobul ii dbdurS are un ciobde oglind5 c6nd in inimE 9i lui lacrimile 9i unulin ochi. pAnS pe Din aceasti cauzbel se simleabinein palatulinghelatal Abiaacumigi revenicu totul bietulbiiat 9i o recunoscu Craiesei gi nu-giaducea Zdpezii lui din coPilErie. amintede ai lui.gi pentru prietena ci lapona pefinlandez5 o rugase Copiiise luar5de mSni 5i iegiri in fugd din palatul sdii facbvr5jiGerdei gi sE sa, ii dea puteri, ea recunoscu neputincioasb cEnu are ce si-i cel inghelat,iar renulii a5tepta5i ii dusein spinarea De aici,au mers mai mai fac5,pentrucE puterea apoi la laponS' feteiveneadin inimaei curat5 iintei ta finlandezS, care gi pur5,de aceea o ajutauoamenii, gi plantele. ldepartegi au intSlnit-ope drum pe fetita t6lharilor, animalele lse gi fugisecSlare in lume. din pddure Apoi, finlandeza de holiile i-a mai poruncit s5turase renului pe fetil5 sd o ducS pe p6nE la grddina cd prinlul9i prinlesacare o ajutaserd gi sb o laseacoto. CrSiesei Z\pezilor ,Ea le-a povestit de la palatmurise. iarcorbul REmasd str5inEtate, singurS, au plecatin inghelatE de frig,descul!5 9i asaltatd rGerda de o armat5de fulgi de nea, care veneauameningdtori DupEun drum lung, lung, Kay 9i Gerdaau ajuns ei. spreea, Gerda lor,undetoateerauagacum le lSsaserd incepu in oragul sEspunE in goaptb o rugEciune - gi acas5, acumerau fulgii cu forme monstruoase nu maieraucopii, se transformarE oe datd in Doarun lucruse schimbase: pe scdunelele lor, sub ingeragi, gi-i arbtarE careo incSlzirE drumulsprecastelul oamenimari. Cei doi s-au a5ezat pe bunicacitindugi au ascultat-o L rafese t L a o e z| . din ghiveci trandafirii le un fragmentdin Biblie'. ,,Fi[icopii, altfel nu vefi intra in A 9APTEA POVESTE:DESPREPALATULCRAIESEI impdrEtiacerurilot''.Iar cei doi prieteni, degi erau acum lor copiiin sufletele zilpEzrr gr DEspRE cE s-A MAr INTAMeLAT AcoLo oamenimari,au rimas in continuare verii fericiti9i bucurogi. Incet,sfioas5, sosirea Gerdaintr5in palatul de gheal6in care gi au agteptat spera s5-lgEseasc5pe Kay.palatul aveaziduridin zEpadb, in Seven Stories", fradtrcerp si arlaotare dupd ,,The Snow Queen -de H.C.Andersen, 1845 ferestregi ugi din crivdt iar saloanele gi reci lungi erau luminate de Aurora Boreal5. Totul pustiu, erarece, inghefat, fErdurmSde culoare gi veselie. Iar in mijlocul uneiincdperi

sost

tn povestea tui H.C. Andersen, iarna este v1zutd ca unage Gerda il v5zupe Kuy, van5tdefrig,;;; fd; ; rjil; friguros, neprietenos, dominat de ftgura inghelatE 5i (cdci frigul fusese sErutat de CrEias5), incerc6nd sEformeze anotimp'ul rece a Crdiesei Zd7ezii.

cuvAn t ul d"i n b u c b gm i a r i d e g h e a l5 ^ , , v egni c i e

30

eeJvLas?- - - - - - - -. - : ss trcvryryJays

31

Iarna pe uliti (rrasment)


de GeorgeCogbuc 1. de ieri sE cad6 A-nceDut C6te-unfulg, acum a stat, Noriis-au mai rdzbunat Spre apus, dar stau grbmad5 Pestesat.

se veoe, El e sol precum l-a trimisin sat, M5-sa incruntat, Vezide-aceea-i 5i se crede $i s-avAnt5, C5-ibSrbat;

9. Cade-nbr6nci9i se ridicd D6nd pe ceaf5Pulintel T o a tSl 6 n a u n u i m i e l : O cbciul6mai voinici

Decatel. 10, 9i tot vine,tot inoatS, Dar deodaticu ochivii' r Stbp e lo c- sb mi te ti i ! gloatS, iColo,rgomotoasa ,Deco p ii!

J.

Cu m u l t es E n i i , S untcopii. pe vin lip6nd De coastd gi se-mping gi s a r r 6 z 6 n d ; Prinzdpadifac m5t5nii; V r6nd- nev 16n d .

2. N u e so a r e d , a r e b in e , g i p e r 6 ue n u m a i fu m . lin ig tit a cu m, V 6 n tu - i vu ie tvin e D a rn 5 va ln ic D ep e d r u m


4. Gurd fac ca roata morii; 9i de-a valma se pornesc, Cum prin gard se gSlcevesc VrEbiigurege,cSndnorii Ploivestesc.

f,,

Ceima i mar iac u m ,d i n s f a d 5 , pugi; Staupe-ncdierate Ceima i mic i,de f o a m e - a d u g i , Se sc6ncesc ai pl6nggrimad5 Pel a u s i. 6.

11. Ba se rbscolesc ai c6inii p r in c u r li, De 9 i sa r l a e i . Pe la garduriies femei, Se urnescmirati b6tranii Din b o r d e i.

Ce-ipe drum at6tagurS?


Nu - i n im ic .CoPi ig tr e n g a

t2.

pdm6ntul H aina -im d tu 1 6 nd gi-o t6r5gte-abia, abia: cinci ca el incap in ea, SE mai batd, soro, v6ntu Dac-ovrea!
3l

Colo-ncolt acum rdsare U n c o p il,a l n u g t iu c u i, Larg id e - u n c o t s u n t p a 5 iilu i, Iar el mic, cbci pe cSrare n u - i. P arc 6

mar', Ei,a u zi!Ve d ea-i -a9 trece-adunbturd Parc6 De t6taril


ObignuieStisd mergi iarna la sdniug? Ce sporturi de iarnd cunogti?

a a

33

Ia rna
de V as i l e Alecsandri Din vbzduhcumplitaiarn5 cerne norii de zdpad6,

i
Are tdlpi lucioase, V6rfurile-ntoarse, Podde sc6ndurele, S5 tot stai Pe ele,

........... R efren: hopurisare, Peste Ca pe zmeucSlare, H6!ulde-osEscaPe, e aproaPe. T16nta

cer grSmadS; Lungi troiene cSldtoare adunate-n in aer ca un roi de fluturialbi, Fulgii zbor,plutesc Rbsp6ndind fiori de gheatdpe ai !5rii umeridalbi. Z i u an inge, noa p t e a ninged , i m i n e a ta n in g eia r b Cu o zaleargintie se imbrac5 m6ndra tarS; rotundgi palidse prevede dintrenori Soarele Ca un vis de tinereleprintreaniitrecbtori. in depdrtare, Tot e alb pe c5mp,pe dealuri, impregiur, plopii perd in zare, Ca fantasme albe ingirati se gi pe-ntinderea pustie, fErEurme,fbrd drum, sub clSbuci albiide fum. Se vdd sateleoerdute Dar ninsoarea inceteazS, noriifug, doritulsoare gi dismiard5 oceanul de ninsoare. StrSlucegte IatS-osanieugoard caretrecepestevii. . . In v5 z duh v oiosr i s u n Ec l i n c h e td ee z u r g 5 1 5 i. . Caresunt precipitatiilecel mai des int1lnite iarna? ploaie lapovisi ninsoare grindini

CAntecde iarn6
Iarnaa sositin zori, La fereastrbne-a Pusflori. lAsositcu gerulei, lCuzdpadd 9i Polei'
I

lRefren :

'Cetde veselisuntemnoi, t ttt moi' bulgdri uutga, ne-aduce Cd ne-aouce !ca ';:Cu zdpad1ne jucdm 'gi cu bulg\ri aruncdm' va pleca SEniuta gi pe p6rtiiva zbura vor suna Clopoteii $i pe noi ne-orbucura. Refren: CAtde veselisuntemnoi bulgdrimoi' Cd ne-aduce Cu zdpadEne iucdm gi cu bulg1ri aruncdm'
?6

Sin iu ta
muz i c ade Sdniulafuge, Nime n in -o a ju n ge, A re do r d e d u cb, Parc-ar fi n5luc5. Vicol Refren: Toatd ziua prin zdpadd, Vine lumea ca s-o vadd, Slniuta e ugoarS, Fuge, parcd zboard.

34

Plugugorulcopiilor
Aho, aho, copiigi frati,

MAine anulse-nnoiegte, Plugugorul se pornegte, a ura, $i incepe Pela case-a colinda. Iarna-igrea,omdtu-imare, Se mne bunea n u la r e ; Se m ne bune , de belgug, Pentru brazda de sub plug. Doamne, binecuv6nteaz5 Casacare o ureazd Plugugor cu patruboi, Pl ugugor m6n a td e n o i . La anul gi la mugi ani!

P eFi uli n al S dunume, L-atrimisin lume, TatSl Sb se nasc6, 5i sb creascS, SEne m6ntuiascd.
(se rePetd ultimele 3 versuri)

Sorcova
(r,)
vesela, Sorcova, S; tr6iti,sEinfloriti, Ca merii,ca Perii verii, in mijlocul Ca toamnabogatE, De toate-ndestulatS. La anul gi la multi ani!
( II,) vesela, Sorcova,

s5 treili, s5-mbStr6niti: Ca un m5r,ca un Pbr, Ca un fir de trandafir. Tare ca piatra, Iute ca sSgeata; Tareca fierul, Iute ca olelul. La anul 5i la multi ani!

O, ce veste minunatS!
O, ce vesteminunatS, L6ng5 Viflaims-arat5, Astdzi s-a niscut Trupdin DuhulSf6nt, Fecioara curatd.
(se repetd ultimele 3 versuri)

Mog Criciun cu Plete dalbe


C E la V if la im ,M a r ia , SEvSrgind cElStoria, intr-un mic sdlag, L6ng5-acel orag, N ds c up e M e s ia . (serepete ultimele 3 versuri) MogCrdciuncu Pletedalbe A sosit de Prin nimet'' El aducedaruri multe La fetite 5i bdieti. M o gC r b ci u n ! M osC r d ci u n ,

37
l'

Din bdtr6nise povestegte C5-ntoti anii negregit MogCrdciun pribeag sosegte Niciodat5 n-a lipsit. MogCr5ciun, MogCr6ciunl MogCr5ciun cu pletedaloe lncotrovrel s-o apuci? dalbe,' Ji-agc6nta"Florile De la noi sE nu te duci. MogCr5ciun, MogCrSciunl

PRIMAVARA
(mdrfigor),oprilie\ Vine, vine, primdvoro...Mortie r), moi @ori! sunt lunile primdverii, poate cel.e

cu i osteptotede pesteon.Cdcidupdiornofriguroosd, cu tofii sd ogteptdm de lungi, ei'nesfdrgit 'ile si noptile cu soorele noturolo viof6,sd neincdlzeascd tre)eascd sto moi cosd putem ziuo, sdse mdieoscd e lui cdldufe, multoford.
maiscurte devintot mailungi,noptile incet,incet,zilele ar frigul nu mai are atata puterein fala razelorcdldute igi intr5 in prim5vara insb nu intotdeauna le so--arelui. ani, iarna In ultimii zileale lui martie. din primele repturi de la noi, a99ci in martiegi.chiar sE plece -a inc5pS!6nat insb de la jumbtatea gi zEpadS. am avut ingfreg n aprilie definitiv,zilele ui aprilieincolo primivara se instaleaz5 (9i Uneori sunt tot mai lungi,mai caldegi mai frumoase' acestlucrus-a int6mptatmai alesin ultimiiani) e at6t de cEe var5in toatb regula' caldin lunamai,inc6tai senzalia ALE NATURII FENOMENE se luptdcu iarna,iar in luna martieprimSvara Practic, se Acume cSldut, gi soarele cu frigul9i z5pada. c5ldura topegtezbpadagi ne bucur5mde un pic de soare'acum Nu mai gtii cu ce sb te imbraci'ESti ningesau e lapovi!5. un pardesiu, : un puloveq teniat sE iei haihemai subliri dar c6nd soareleintrd in nori 9i pantofi de prim5varS, in se pornegtelapovila sau coboar5mult temperatura groase de iarn5, te intorcila palton,la hainele termomeiru,
_ _ _ _ _ _ _ _ _ , __ _ v 39

C U M E S TEV R E ME A

lomo nu ucideflorile. Ledd posibititateosd renascd. Dacd nu om aveaiarnd,atunciprimdvora nu ar moifi otdt de ptdcutd.

Caoconcfuzie: ce anume ttipkce;ice nut,tipkcekanotimput iarna? 38

DEPRTMAvARA sAneAronr9r oBrcEruRr gi la cizme. (din 1 mdnugi Maiales in zilele Babelor ei minunate' vinegi ea cu sdrbbtorile Prim5vara 9 martie),vremeae foaftecapricioasS, ba ninge, pe' m54igorului, plou5, Chiarpe 1 martieestes5rbitoarea ba iesesoarele. fetele 9i femeileil primescai care simbolizeazd rcare pe 8 Martie, "' ZiuaMamei, Urmeaz5 enireaprimEverii' PLANTE 9I ANIMALE Este anotimpulrenagterii, natura se trezegteincet, 6nd toate femeile 9i fetele primescflori sau cadouri in primulr6nd inseamnb pe c6mpuri,florileigi scot de la cei dragi' Dar primdvara incet la viat5. Iarba incoltegte inseamnd inviere, trezire la viald 9i este giincep timide capul de subpEmdnt sdcreascS, inmuguresc,renaStere, pomii gi sunt inundatide frunze.Adesea,chiar de la asociati cu cea mai mare s5rbbtoarecregtinS,.Sfdnta a invierii lui Iisus' SErbbtoarea a Pagtelui, gi br6ndugele sfdrgitul lui februarie, vezi ghioceii scot6nd 'sdrbEtoare ortodocai de Florii,c6nd cregtinii este precedat5 pomii c5pgoarele din zdpad5. Apoi,din aprilie incolo, incep Pagtelui duc gi tot aerul se umple de mireasma sE infloreascb florilor s5ibitorescintrareaDomnuluiin Ierusalim9i se Floriilor cu ramuride salcie.DupEDuminica de piersic, m5r, p5r,viginsau cireg.Ca sE nu mai vorbim la bisericb din ultima sEpt5m6nb de simfonia lalelelor, in mai,la carese adaugd frumusetea urmeaz6Sipt5m6na Patimilor, Mare' sale9i cu Vinerea cu Deniile Mareal Pagtelui, gi mirosul pdtrunzdtor Postul unicd al liliacului. de s6mbitb spre llsus' Apoi,in noaptea p5n5 Dinmartie in aprilie seintorc cSlStoare, a Rbstignirii^lui AipEsErile sd ludm cu totii la bisericS, a invierii,mergem gi barza incep s5-gi construiasc5 iar rdndunica mig5los duminiiS, prin fumin5 9i sE strigim intr-un glas: ,,Hristosa inviatl'",iar cuiburile. Ursul greoi iese din b6rlog gi pornegte din bun;t5tile 9i ne infruptbmp5dure, dup5hran5, iar pe pajigtile inverzite mieiizburdi Jrp5 tf u:U;, luEmpagtele insdde a ciocni Nuinainte de mamasaubunica. preg5tite in voie. 6u;ie, inrogitein loia sau in VinereaMare' De obicei,de din carnede miel: masaesteincircatb cu preparate Pagti ACTIVITATILEOAMENILOR primiverii, ciorn5de miel,friptur5de miel,drob,la carese adaug5 Toat5 lumeaagteaptE cu neribdaresosirea Cei mai fericitide Pagtisunt pasca9i cozonacii' s5tulSde frigul ierniigi de noplileei lungi. tn martie, neapErat le lasb cu juc5rii,pe.care dac5nu e prea frig, gospodarii curdtdpomiide omizigi , .opiii,c5ii acumvine iepuragul sau prin curte,iar cei micitrebuiesd le caute' de ramurile uscate, adunbfrunzele uscate din curtegi le in casE dau foc. DacEvremeae bunSgi nu ingheatS, incep sd De ce se inrogesc ouile de Pagti? are c6mpul,iar c6nd pSm6ntul se mai incSlzegte, incep fiul sd-gipldngd carevenise Domnului' Se spunecd'Maica porumbul sEsemene. in curAnd, vor incolligi vor 9i g16ul un coq plincu oud l6ngdcruce,la picioarele a agezat cregtefrumos, sub b5taia razelorde soare.Prin gr6dini rdstignit, din de singele care picura au fost inroqite iar acestea e forfot5mare, oameniisapd,seamdnS legumegi flori, lui ls-us, lu i. pomiigi-i stropesc r d n ile altoiesc contrainsectelor.
40
_

a popositintr-o Se spuneci odat5,intr-o primdvard,


pddureo pasSre care c6nta at6t de frumos, inc6t fermecase

Stiati cit: la deaursauargint' erao monedd mdrligorul - Laorigine,


altaalbi?

din doudfire,unarogie(sauneagriJ9i o sfoard careseadduga de norocai fericire? aducitoare suntconsiderate Merligoarele NudoarlaromAniseintAlnegteobiceiulofeririidemir;igoare,cila Labulgari'slrbdtoarea Europei' din sud-estul mai toatepopoarele "maselniga mdrligorului senumette "martenila",iar la rugi' "

c6nd,intr-o zi geroasi cu trilurileei. PAnd toate vietuitoarele a fost gisitd aproapemoarti, l6ngi trunchiul de iarn5,pasdrea intraceleipdduriiau alergat vieluitoarele Disperate, unui copac. un suflet la zeila fertilitdtii, = Pagti, (sauEaster in Eostre rug6nd-o limba englezd), pe pasi si o salveze care cSntaminunat,iar zeila a transformat-o lSs6ndu-i intr-uniepurag, de a faced oosibilitatea U care oui. In prim-vara a urmat, la sirbdtorirea a zeilei, zilei de nagtere a primit de la aceasta pasdrea-iepurag un co9plin in semn cu oui colorate, ci ii salvase de recunogtinld
viala.Deatuncia rimastradilia

-^?n PRIMIVA.B4 Povegti,


Si ccintece Poezta Frunza
d e Em i lG6 r l e a n u

sd aibi in cuibulsiu ca iepuragul colorate. oudfrumos


a a

Ce obiceiuride Florii 5i PaSticunogti? Caresunt mdncEruriletale preferate de PaSti?

42

a S-a desfdcutdin mugur, intr-o diminea!5caldb Cea dint6i razE de soare s-a de prim6varS. inceputului s; tremure impletitpe dansaca o s6rm5de aur,f5c6nd-o 43 _________,____ -

!,-----'--"-*--" din gu55, apoi mai prelung,mai atingeri.Ziua int6i i s-a lintei inbuugit5, unei asemenea "$ffide fericirea frunzacdntec' se dulce,cum nu auzise nopliio m6hni'Lumina scurt5 9i apropierea .\VNl pSrut de veneasi se ascund5 Si in fiecarezi pas6rea vdre se sd zgribuleascS, f5cu sb se o r5coarea stinse, \ifff in fiecarezi frunzao ferea' 9i ctldura cotropitoare, p6n5 zi, a doua gi alipind, aStepte, sE intre celelalte ffff se imPrigtiavesel' ra cdntecul soarelui. venirea frunzape o piciturd de ploaie! acuma dat fi n-ar C6t ridicb stdp6nitorul se Cu ce rev5rsarede strSlucire din iniltimi; cerulde gonilide v6nturile fugeau norii r toatd nou, pe din p6n5 cobori Raza se cerl sus, 9i lumii c6nd totul' Criniinu mai miroseau; uscase inflScErat, sticlS, v5zduhului' in albastrul se sc5ldE frunza ziua,incSlzitS, imprdgtia seminlacoaptE' mare,verde,maifrumoas5 gi cAnd,rozeta,careigi scutura vremese desfScu tn scurtd luminS' multE Prea din dimineli' ei in zoriiunora ca toate, mai sus dec6t celelalte,tocmai in v5rf. De mireasma pAndla ea, preamulti cSldurS' se ridica, dedesubt ii c5dealumina, deasupra cu crai nou, cerul spuzit de stele o senine, Noplile plin potirul de colbul cu singuratici, albi, crinilor mireasma noapte"' Ar fi vrut sb fie vegnic fermecau. mirositor. aurului rSm6nea veneamereu,c6teodati9i noaptea Pasbrea venitd str5ino mir5.$i ceadint6i16ndunicS, Un ciripit subaripS' cu c5pugorul alipind, copacul acolo, inconjurd ca o s6geatS, tdia albastrul de departe, de toamndincepu $i trecumult p6nbce, odatd,v6ntul de c6teva ori cu strig5tede bucurie,apoi se agez5pe sEbat6.Zileleeraumairbcoroase,noplilemaireci;cerul mereu.,. cdntdnd casei, streagina v6ntul tomnatic!Apusurile razade soarenu mai veni. Cerul arareoricurat. Puternicsufla Darintr-o dimineat5 igi Frunza 9i pEmAntul' erauca s6ngele 9l parcdinroSeau rbmaseacoperitde nori. Cea dintSipiciturd de ploaieo cu greu puteasE lie pieptvSntului' simli puterilLslSbite; nu Citeva zile a plouat.Nicir6ndunele izbi rece,greoaie, in toate p54ile; c6tevatovarige' smulse' seara,se imprSgtia .ur" o clStina se mai vedeau.Dar mirosulcrinilori fluturar5prin aer,apoifuseseridusedeparte' puternic, umed:o amelea. ii venea mai ra6 nu mai cAnta' 9i asta o Pas5rea soarele DupEzilele acestea,lipsitede sc6nteiere, cumPlit. rEsiri intr-o diminealdinfocat, vbrsAndparcb fl5c5ri, m6hnea de pe acelagi celelalte' t6njea,se ingSlbenea; Frunza totul in c6tevaclipe. Razao fripse.in dup5incSlzind 5i mai repede'tncepuser6 .opu.,-pur.; sti ingetUeniser5 cu pene verzi gi amiaza zilei acesteia,o pEsEricE de se furig5 sbcadS.Frunzaauzeamereu,deacolo,dinv6rf'fognetu de cSldurd, galbene, veni,molegit un scatiu, ugoti ce o pirdseau,strecurdndu-se sub d6nsa,la umbr5, la addpost. $i frunzase bucurS, cobitoral tovarSgelor jos' intr-un agtern6ndu-se rugiciune, o ca o ca 5oapt5, ciripi' pis5rica; iar aceasta putu mai bine cum acoperi 44 ------*------"
/\ #

pe deasupra l5vicer, c5ruiavdntulalergagribit. Ce pasdrecdldtoares-a intors la cuibul de sub p6nEseara,gi noaptea, De dimineatd frunzele streaginl,fericitEcEe din nou acasd? cddeau intruna.Unele mai repezi, altelemai domoale, pEsdri' mai jos numeleacestei Scrie in aer ca o aripEde fluture, anin6nduf// legEn6ndu-se se de ramuri ca cer6ndajutor; numai intr-un t6rziu, d6ndu-se invinse,cddeau, ingrop6ndu-se intre celelalte. intr-o diminea!5se sperie.ln tot copaculrdm5sese goale se loveau unele de altele, numai ea! Ramurile tremur6ndca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca Martie de bumbac; in largullui, stoluriintregide p5s5riplecau in gir; atuncib5gdde seamdcE 9i cuiburile 16ndunelelor rdmdseserE 9oale, Martie, martie, m54igor, Un fior o str5b5tugi se g6ndi la pasErea care nu o Ai dat drumul la izvor, vdzusede c6tevazile. in clipeleacestea, c6nd parci se RispAndindgi nori 5i ceat6, g6ndul poate cutremurala gi d6nsa va trebui sE se cd Tu trezestidin nou la viatS: desprindS, sE moar5,ca gi celelalte, pe vedereaprietenei l a r b 6 , g d ze ,fl o r i , a l b i n e ... careo addpostise at6ta i-ar fi fost de ajutor. Eu de-aceea lin la tine. gi pas5rea parc5auzichemarea tovarSgei de altddatS; veni,dar se opri putin,pe o altdramurd, ca gi c6ndn-arfi cunoscut loculobignuit in carec6ntase; apoiigi lui zborul Primivara gi, in trecereagr5bitd,fErEsE intoarc5micar capul,lovi de VasileAlecsandri cu vArfularipiifrunzacare,de-abia mai !in6ndu-se, c5zu la 16ndul ei. gi ltvicerul de jos nu se maiingrog5, din ce fusese, cu A trecut iarna geroasS, alta zboar6 Dintr-ocreangS-n aceastS, ceadin urm5,moartS. galben aurit, Sturzul C6mpuliatS-linverzit,
In ce anotimp s-a format frunza? Ce culoare avea la inceout? cea voioasE R6ndunica a venit. La noi iarSgi

dffi'

N/

prim5vard, Salutare,

Timp frumos, bine-aivenit!

46

g vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv\:? vvvvv.

47

se-ng6n5, Turturelele Mii de fluturivezizbu16nd gi pe harnica albin5 Din flori miereadunSnd,

inflorescaridinile losif versuride Octavian


$tefan

C6ntdcucu-ndumbrSvioarE nfloresc grEdinile, inflorit, Pecopacul r u - i ca o g lin da, Salutare, Prim5varS, Prinlivezialbinele venit! bine-ai Jimp frumos, gi-au pornitcolinda. Cum esteintttmPinatd primEvara? cu tristete,PentrucE pleaci iarna cu bucurie

2. C6ntdcioc6rliile Imn de veselie, Fl uturicu i mi i l e pe c6mpie. JoacS

3. Joac5fete 9i bEieti Hora-n bdtiturS. Ah! De ce n-amzecevieti,

'|

pi te c6nt,NaturS!
. Cu ce asocieziprimdvara? pSsErilor cSlStoare - cu intoarcerea coDacilor - cu inflorirea de gr6u - cu holdele naturii - cu reinvierea
Cuo floare nu sefaceprimdvora. naturii. esteo sdrbdtoareimensd,Ia careparticipd toate elementele
Victor Hugo

Viner_vinet

primevara

muzicade N' Saxu 2. cregteiarbaverde, Cregte, nori se Pierde, Cioc6rlia-n coPii, s-ascultdm, Haideli din c6mPii' Al ei c6ntec
(se repetd ultimele 2 versuri).

Vine,vine Prim6vara, toatEtara. Se agterne-n pe c6mPii, Floricele co , Pii H ais5 le - a d u n d m


(se repet. ultimeleZ ,"orri1
2

cuculstrigbtare, Cucul, luncbsare, Pitpalacu-n zb u r d 6 Mie ii Pec6 m Pii, s5-ivedem,coPii. Haideli


(se repetdultimele2 versuril'

faanotimput ceanume tpip face ;i cenu iyip face 49

48

vv-vv-v----vvv-

gtiu sE prepare mSncEruri nete,din caremamelenoastre gi ugoare. ustoase gi satelenoastre vioi rdsun5 de c6ntecul Vara,pSdurile Ce bine ar fi dacd nu am mai tdia copaciil I p5sdrelelor. sE construim clddiri de beton in locul parcurilor 5i le-am FENOMENE ALE NATURII 'eri un addposfpesfe vard bietelor pdsdrele, obligate sd puternice, Varae anotimpul furtunilor c6nd,de multeori, re cAt mai departe de vacarmul marile orase, unde dup5o zi cu argil6, urmeaz6 o furtun5 cu potopde ap5,tr5snete gi chiargrindinS. Alteori ins5 ploaianu e atat de devastatoare nu mai esteloc pentru ele.
gi la finalul ei potivedeape cer un curcubeu frumos.Perioadele de seceti prelungitbpot alterna vara cu perioadede ploi ACTIVITATILE OAMENILOR interminabile, careaduccu ele nu o dat6 inundatii gi rev5rsSri Aproape f5rd exceptie,vara e anotimpul cel mai din matcdale r6urilor. Mai alesin ultimiiani aceste fenomene indr5git cd esteperioada Nu numaipentru de toatdlumea. au fost tot mai frecvente in lara noastrS, iar in unelezone concediilor gi a vacantei : ci pentrucE estecald gi frumos, oamenii au asistatneputinciogi la furiaapelordezl5nluite, care Vremea in e prietenoasi 5i zilelelungi, se fac excursii au m5turatcasegi chiarsatein drumullor. sause face pEduri, la munte,se mergela mare,la gtrand De c e am a v u t a t e t e ai n u n d a l ii in u ltim iia n i? ln m a r e baiein r6u. Copiii sau la rude5i mergin tabere,la bunici parte,din cauza tdieriimasive, necontrolate, a pSdurilor; dar gi au acummult mai mult timp pentru joac5,Sigur, oamenii generale, datoriti poluErii gi carea dus la modificSri climatice gr6ul,se se secer6 lor: pe c6mp,SE nu uitd de indatoririle glob a l S . la i ncS lz irea in careestesecetd in cazul f6nul,se irigbculturile, Sd nu uitdm: omul nu poate trdi fdr1 naturd, agacd trebuie adund pEm6ntul, gi se usucd sd avem cu totii grijE de ea!

alesin lunileiulie9i august, c6ndtemperatura gi trecede 30oC pdm6ntul se incinge foartetare. AtuncitrebuiesE consum5m c6t mai multe lichide, s5 nu ne expunem excesiv la soaregi sE purt5mimbrdcdminte lejerS,ugoarS: rochilede varS sau pantaloni scurti,tricouri, sandale pe cap. sau pdlSrii SiSepci

grddini In parcuri, de culorigi mirosuri. odeseo mairepede, din lunomoi,c6ndtemperoturiletrec la un spectacol 9i petalele de 25oC. la soaregi ne imbat5cu igi deschid florile balcoane ne imbiedin piete de varbgi legumele lor.Fructele rnirosul CUMESTE VREMEA? urmeaz; sau grddini.in iunie se coc ciregele 9i cdpgunii, Estecald,fdrd doargi poate.Cald9i frumos,cdcizilelede viginele, prunele, gi afinele, caisele, zmeura apoicoac5zele, vardsunt lungi9i luminoase, iar noptile scuftegi calde. Soarele piersicile gi pepenii. cet maimulte Acume binesEconsum5m e fierbinte, uneoripreafierbinte - gi atunciavemcaniculS: mai legume gi fructe,pentruci sunt plinede vitamine. $i ofefta
gi ardei,rogii,castraveti e legumea verii e largS;dovlecei,

atffi renagterii, este anotimpul DacEprim6vara Tunie(ciregar), iulie (cuptor\gi ougust(gustar) -qF\ gi al exploziei varaparticipSm de verdealE, suntfunif e colendoristice aleverii. fn fopt, voro?ncepe reinnoirii

VARA

50
H

tt

RELTGTOASE SARBATORT 9r OBTCETURT ,

s-adus Mdrioara; - Nu-iacas;Ion,zisembtuga

veselS,a dragostei, sau Drdgaica, o sdrbdtoare careiiHumuteSti torc ai fetelegi bbielii,9i femeileSi b5rbatii; celebreazi totodat5 mijlocul verii. 56nzienele sunt ,sise fac multeglguIi de sumani, Si lEi,9i de noaten,care

niste z6ne ii ajut;peoameni sE-ei bune, care [e vdnd ei??|rr.?,si,:"::l%:lT:!"]^nl"S:lX,l?n^T."T' ,esseasc6

precum gi de pe aiurea, Fetele, fecioriigi chiar persoanele mai in varst; din sate T6rqu-Frumos, 9i pe la iarmaroace mai mult humule5tenii, gi le arunc5apoi iin toate p|rlile. Cu astase hrdnesc impletesc coroniledin flori de s6nziene vite,cai, din picioare: pe acoperigul cu negustoria casei,nu inaintede a-gi puneo dorin!5,in lr6zegi fbr! pim6nturi,5i sumane cazulin care coronilardm6nepe acoperig, dorinlase va lporci,oi, br6nz5, oloi,saregi fdin6de pdpugoi; 15n5, cimegoaie, itari, bernevici, indeplini, gi s6rdace; daci nu, inseamntcE nu se va indeplini. Alte lmari, genunchere gi alte alese, gtergare din borangic sbrb5tori mai importante sunt ceaa SfinlilorPetru5i PavellUi."i" Siscorluri inflorite; saujoia pe la llie, cel care ne aauce ltucrurLce le duceau - pe 29 iuniegi a Sf6ntului Prooroc in t6rg de vSnzare, lunea m6nbt6rgul' ploile- pe 20 iulie.Urmeazd Maicii Domnului, Adormirea le vinecampeste cdrora de maice, 165nSstirile vorbade pe 15 august,cea mai mare sdrb5toare MtrioarS! religioas5 a verii. lApoi dar;mai rbm6isbnbtoasd, m5tugd ci tarePbrinliigi buniciinogtrilin un post de 14 zile, dup5 care ldiniou.eu;gi-mi pare rdu cd nu-i v5rul Ion acas6, Darin gdndul mergla bisericdin zileidel5augustgise roagi [aS fi avut jte."r" sE ne scdldim dimineala impreun5... gi,de n-arveni pentrufamiliegi pentrus5nitate. binecEnu-sacasE; l*"u, Stiic-amnimerit-o? sbrut ld"g.ub5, gi mai bine-ar fil'.. $i, scutt 9i cuprinzStor, ca un b5iatde treabS, ziuabunE, mitugei,lu6ndu-mi m6ina

La Cifege deIoncreaig5
gi md duc,ziuamiaza-mare, la mogVasile, frateletatei cel mai mare,sE fur nigtecirege; c6cinumaila j6nsulgi inc5 la vro doudlocuri din sat era c6teun cireg v5ratic, carese Mare.9i md chitesc cocea-p5lea de Duminica eu in mine, cum s-o dau, ca sE nu md prindS. Intru mai int6iin casa gi md fac a cerepe Ioan,sd ne ducemla scdldat. omului 52

pe mEgupuresc iesdin cas5cu chipci mEducla sc;ldat, femeii in cireSul 9i incep mE trezesc colo, f undepot gi,cSnd

pe-aproape odatE, vara, de Mosi, mE rurisez din casa :ff'3H'tffiiitl llJikiHi?;:TJ??#li"?X?,"r11;3


ciregului. c-ojordieinm6n5,la tulpina Mdrioara, iacambtuga ziseea, cu aici !i-i scSldatul? - Dar bine,ghiavole, jos, t6lharule, ci te-oi ochii holbalila mine; coboarS-te inv5taeu! DacE cici jos era prdpidenie! bur.un1 sb te cobori, vedeea si vedeci nu mi dau,zv6rr!de vro doui-treiori 53

iar' inapoi' o cotigeam vremesi-l sar, cu bulg5ri in mine,dar nu mEchitegte. Apoiincepe careneav6nd minl t iepureSte, Si ea duPE pe cireg a se aburca in sus,zic6nd: ( ' -era iar greu de pe unde-mi ti ocolulu p6nE-n drePtul Stai, mdi porcane, cEte cEptugegte ea, MErioara, nuyl de-m6tug5 iar gaid,9i hdrsita pe-ocreangS, rJrii; p" de lSturi acus! Atunci eu mE dau c6t pe ce sE punE mai sprepoale, gi odat6fac rUnJ.'o'"lug5 n';i ii ruptutcapuluil eu fuga, 9i ea fuga,-sieu fuga' 9i ea pu minlt 9i rnanu zup!in nigte c6nep5, care pdmdnt:-t=1i^l tolt6 palanc5-la c6nepa .;-dih i"n", oan5 se intindeade pra1lnl erauvro zece-doudsprezece minciuni, ,5"nr'rpun la cireg s-a frumoasE 9i deasi cum ii peria'de carenu de cdnepE, eJ asta' mdtuga' .Lr $i dupd." fu."tn noitrebugoara prin c6nep5,ori se impiedicb .rti se incAtceste ;;;ii; "i-ii' intrJ" ."uu, 9i cadejos. Eu, atunci,iute mS.r5sucesc mE azv6rl un picior,fac vro oou5 sbrituri mai potrivite' de parci nicinu l-am atins'gi-mipierdurma' p"ti" gutO, in ziuaaceea"" 9i fiindfoartecuminte Au.aniu-t; acasd iaca 9i mog Vasile'cu vornicul Dar mai in desearS, ii spun pricinagi-l strig5pe tata la poartS, si paznicul, c6nepa 9i ciregele... ,i'ne o6 rat; c6nds-a ispagi Ir..t.i"rnJ 9-un era .un cdrp5nos .iii, ot"pt vorbind.9i mog Vasile Vorbaceea: MErioara' ca 5i m5tuga pui A" z96rie-b16nz5, 'A eu adunat.insi degeabamai clSmpbnesc i-a tunat-gi \\ se Stric6ciunea din gurS:cine ce are cu muncaomului? Vorbaceea:Nu g.ui", gi vinovatul trebuiasb pldteasc5' ci vinovatul'Aga 5i tata: a dat gloab5 iitiii"" nosatul, ce-avenitel rusinatde i""ii" rni"i gi pacebunSl$i dupE zic6nd: ca aceea' mi-atras o chelf5neals ispag5, ia - -::[ar sEstiicE De-amu !i-aimAncat decirege! saturS-te am oare multestricEciuni de la mine,sp6nzuritule! liftiria buna eu pe urma ta? $i iaca a9a cu ciregele; sE mai plStesc g i de m5tuga M5rioara, r dup6 mine, e u 9i \ \l i )// s-aimplinitvorbamamei,sErmana,iuteSidegrabS:CE ',1 prin fuga pe iepuregte c6nep5, Jrma 9iea urn I IF n-ajutd celui care umbl6 cu furtiSag' Dumnezeu p6nE

I
l

n"ou, \1 (/r'K^nd ,abr6u ":J"J"![':il


l)l ry mea, lasardul dinfundul ii, p srddinii, Ie

Ftr
J'J - - - - :,- - - - - - - - - - - - - - - - ,- - - ---'

Vine Ploaia!
gig- vdl depdnzd suman- ftaindlungd, groasd noaten - ldnd de miel pdnuri - |esdturd din l6nd sirdac - hafndscurtdpdnd la brdu itqri - pantalonitdrdneSti de vard bernevici- pantalonialbi din postav llicere - covoare de ldnd mi gupuresc - md strecor cotigeam- coteam harsita - zgArcita a da palanci la pimAnt - a culcala pdmdnt ispaSA - amendd

Cogbuc de George

In care anotimp se coc ciregele? Ce alte fructe specifice acestu i anotimp cunogti? proverbul"Dumnezeu Comenteazd n-ajut6celuicare umblS cu furtigag".

bine-miPare! Vineploaia, am o floare, in gr5dind mare. o va cre9te Ploaia , ine-mi Vin ep lo a iab P are! bineface! Vineploaia,

se coacel plinde-acum Spicul r5coarea-i Spicului Placet binefacel Vineploaia,

AlegevariantacorectS' La ce estebundptoaia? frumos. sb creascS Ajutdplantele mici. Estebun5numaiin cantitSli


. Ce efecte are ploaia asupra plantelor?

de DuiliuZamfirescu

Vara

Povesteaunui ciobinag
de D.D.Stancu muzica Cu firea ei cea arzStoare Sosit-a varainapoi. Totipomiisuntin s5rbdtoare, ln tei st5 floare16ng5 floare... E dulcevara pe la noil C6nddimineata se ivegte Ca nigtevaluricenugii, Di nal v dz duhuri l o rn d , fu S-amestec5 orin b5l5rii. parci intineregte S-agaz6-n Tot c6mpul pe la tauri, coarne Iar, degteptat5 de pe prund, Facfel de fel de nebunii Cireada satuluipornegte... P6nd ce-nzareadepdrtatE in urmaei un r oi d e g r a u r i , Sprelacultrist se pun pe drum. $i cum se duc, - acumg-acum Se mai zEresc inc5o dat5, Ca r5m59ita unuifum. copii,Povestea Am s5 vE sPun, Un u icio b in a S . coPii, Am si vi sPun, Povestea Un u icio b in a g. ... R efren: Tra la, la, la, la, la, Tra la, la, la, la, la, la, a unui ciobdnag' A unui ciobdnag, in fiecarezi mergea Cu turma Peima9, oile,mielugei, Printre ciobEnag. Drdgutul ... Refren: q7

Voios,pe c6mpulinflorit C6ntadin fluierag. gi -i rS s pun d e a d in la n d e f 6 n Cri, cri un g reierag, R efren:...

Povestea V-amspusacum,coPii, Un u icio b 5 n ag. C6ntagi el dar nu ca voi, C6ntadin fluierag. Refren: Tra la, la, la, la, la, Tra la, la, la, la, la, la, a unui ciobdnag' A unui ciobdnag,

voios c6nt6nd Dar cum mergea, inverzit, Sprecr6ngul Un piligoidin v6rf de pom ASai-a ciripit: ... R efren:
lt-aici Cirip,cirip, ascu C i ri p,b E ia t u le . intr-un tufig, StE lupu-ascuns Pdzegte-qi oile. R efre n :. . .

in pidure
C6teunul PecSrare in pidureamare. Mergem Refren: uite sus5i jos la vale Totu-i verde-na ta cale. pSsSrele in p6dure Zboarl sus Pe rEmurele.

Am sE mE ducindat5eu, Am sd mE duc in zbor, lui, SEch emaic ic u p u g c a v6nitor. Pem6ndrul Refren: ... gi vAn6torul iscusit indat5a venit, intr-untufig, El, lupu-ascuns Peloc l-a nimerit.

Refren: tJitesus gi ios la vale Totu-i verde-n a ta cale.

noi culegem, Ciupercule C e l eb u n el e a l e g e m , Refren: Uite sus gi jos la vale Totu-i verde-na ta cale.

Cele Patru dorinte


K. Uginski dupS ieSidin casd Era o zi frumoas5de iarnS' Un copilag cu gi se dusecu sdniulala deal' Toat5ziua se didu acolo cobori cu alli copii'Apoi,venindsprecasS' impreunE sania, pAnE obosi'Ajunse pe 16ulinghelat 9i se d5dupe ghea!5 ii spusetatSluis5u: searat6rziuacasd9i, imbujorat, Vai,ce binee iarnal Ag vrea sd fie iarnStot anul! tatSl - Scrie asta aici, in acest caiet, l-a indemnat siu. tatSluisdu' dorinlain caietul Biiatul i5i scrise prin Veni apoi primivara' Copilulalergatoati ziua flori' intr-o seard' fluturi9i culegea prindea inverzitd, livada tatilui sbu: in fug5,ii spuse acas5 venind - Cel mai mult imi placeprimivara! A9 vrea sb fie mereuPrimdvarS! sd Tat5l aduse caietul cu pricina 5i ii zise copilului dorintS' notezegi aceast6 f6nului' igiinsoliacumtat5lla cositul Venivara. BEiatul tot felul de culegea pescuia, C6t era ziuade mare,bEiatul in f6n. flori si se tbvdlea A9 vrea ca vara - Azia fost ziua cea mai frumoas6! o vegnicie! sEdureze giilindemn5 Pebbiatsx din noucaietul $i tat6laduse dorintS. scriesi aceast6

U m b l i ur su ld u p bm u r e , Dupdmiere,dup5mure.

Refren: Uite sus gi jos la vale Totu-i verde-n a ta cale,

. Cu ce asociezianotimpul vara? - cu vacanla pe carezburd6mieii - cu pajigtile - cu ploaia puternic - cu soarele ai cSldura


nu seface vard. Pdnd nu vineprimdvoro, secdntdsingure. - William Carlos Williams Vara, ;i cdntecele
^ ^ . . p Lac ^- , p Mc en anottmpuL efx cenu ryx a o concluz rc: ceanumexlx L: r . r . r f .' f

gArA?

de Ve n i a Poi toamna' In l i vadS ,oameni i cul egeau i auri i , i ar i n P odgoristruguri i zo r m e r e lerumene5i P erel e

60

- * - - - - - - - - *- - - - 6 1

-\Jv-vv--v--v""

deveneau must dulcegi parfumat, Bdiatul alerga de colocolo,fericitcEputeaajuta 9i el la str6nsul recoltei. il spuse decitatSlui s5u: - Ce frumoasS-i toamna! As vrea sE nu se mai sf6rgeasc5..... Atunci,tat5l s5u adusecaietul in care copilulscrisese cele trei dorintedespre iarn5,primEvarE gi varb gi-i arStdcEavusese .IJ l acealeagi 96nduri despre fiecare din cele trei anotimpuri. Copilul intelese in acel momentcEtoate anotimpurile au farmecul lor,sporind bucuria de a trdi a oamenilor.

EVALUARE Alegeceeace este corect' . Toamnafrunzelecopacilor(cad, cresc)'. . s-i iuI pri m6verii este(floarea-soarelui' ghioceIuI)' i Oo, . Vara,zilele sunt (lungi, scurte)' . Iarna, oameniipoartd (geci, pardesie.)' c Vara'sdrb\torim (Sinzienele, Floriile)' de (varE,toamnd)' . Dovleaculesteo'legumE griul este (galben, v9.rdl)' . PrimEvara -apare prim'ivara dupl (furtu.nd'v6nt)' . Curcubeul o Varaapare (roua, bruma) pe firele de iarbd' . Plantele(renasc,mor) iarna' sau fals? Adevdrat A. F. ToamnainflorescPomii' A. F. Toamnase culegstrugurii' A. F. Toamnapleacdpdslrile cdldtoare' A. F. Iarna coPiiimerg la sdniug' A. F. Iarna oameniicurdgdcopacii9i ii dau cu var' putin A. F. Iarna oameniistau mai mult in casd9i mai afar6, in naturl' A. F. PrimdvaraincePegcoala' A. F. Prim|vara esteanotimpulreinnoirii' A. F. Primdvarase seamdn1florile 9i legumele' A. F. Varaculegemmaci de Pe c6mP' A. F. Varase culegePorumbul' A. F. Varaploud cu tunete 9i fulgere'

Y-z

Agadar,tu poti spune dacdai un anotimp preferat? Dacdai, care esteacesta?

63

Cuprin s
........,..,...,.,.., 2 Legenda c elorpa t r ua n o t i m p u r i popular5 ..,,.........1 2 Ceitre i purc elu5 - ip o v e s t e ..,.......,,,,1 7 Cogbuc Zi l ede t oam n5 - deGeorge ...............1 7 M i h a E i m i n e s c u te legeni. . . d e Ce ......,......,..,,......1 8 - de 9t . O . I o s i f . . . . . . . . C6ntec Alecsandri ,,......1 8 de t oam n d S f6rgit - deVasile ....,,...,.1 9 A , a, a , ac ume t o a m n Sd , a ! , , . . . . . . , . ,.. ...............,..1 9 A ru ginit f r unz a d i nv i i . . . . . . . . . . . . . . . ...........2 3 Legenda lui MogN i c o l a e ........,..2 4 Legenda lui MogC r 5 c i u n C h r i s t i aA n n d e r se n .................2 6 CrEi a sZ adpez ii - d u p EH a n s (f r a g m e n t ) pe Co g b u c....................3 2 d e G e o r g e Ia rna ulit S ..............,,,.,...3 4 Alecsandri.... Ia rna- de Vas ile ..........3 4 l . , . . . . . ... d e I . D .V i c o , S dni u t a - muz ic a ................,......3 5 de iar n5 C6ntec ...................3 6 P l u gugorul c opiil o r ..............3 6 O, ce ves t eminu n a t S ! .,,,,..,........3 7 c u p l e t ed a l b e . , . . . . . . . Mog Cr5c iun ...............,.4 2 Legenda iepur ag u l u i ........4 3 Fru nz a - de E milG 6 r l e a n u .....' .4 7 Martie. . . . . . . . . . .................' .4 7 Alecsandri Pri m5 v ara - de V a s i l e d e N . S a xu ..,,.,,,,.............,,4 8 V i n e,vine,pr im E v a r-am u z i c a Octa via lo n sif..,,.......4 9 i e $tefan infl o res gr c 6din i l e - v e r s u rd
La cire g e- d e Io n C reangE Vine pl o a i a !- d e G eorgeC ogbuc C elepa tru d o rinl e- dup5 K . U gi ns k i ........52
""--

!r

Pnrrcctpe rrnrri c cinhXnac mtlzica de D-D. Stancu--.--.----......57\ - m .D.Sta n cu .,..............5 7 \ uzica d eD io b i n a s Pove s t ea unui

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5i 7 ..............61

64

colec!ia Lttesccu drag

u\n[\ts inf'ilnli, urvrsti,\


..-^pdii ,kln* 1l
f r i5tF F f l_L__.1 t_.t t_:l L ltl

?L tl fa It rr

,'',. "2
\"
. g( l

-Ltfr,a

L .,i :,.,,,i i:f lr

r ! lJlli ) l,t:,1)t

il1,.ri(l

'
(

) lr,. t , ..rr',xg '


tn a'

. . . . , - ', . , . , , : . ': 'n i '/ ll 1

.i t

/'il G) -- ."

'\ ,t

N,(tl

,lllliuftrill

'lf,f'
I t\\
/[\