Sunteți pe pagina 1din 6

Sisteme de altitudini utilizate n Romnia Pentru a defini un sistem de altitudini trebuie definit mai nti o suprafa de referin.

Din punct de vedere geometric Geoidul reprezint o suprafa de nivel, echipotenial (are aceia i gravitaie! i care este n fiecare punct al su normal la direcia verticalei locului, dat de vectorul forei de greutate, indicat de firul cu plumb. Deoarece direciile verticalelor depind de atracia maselor dispuse neregulat n interiorul globului terestru, forma suprafeei geometrice a Geoidului este foarte complicat. De aceea ea nu poate fi considerat ca o suprafa matematic, pe care s se e"ecute diferite calcule pentru rezolvarea problemelor geodezice. Din acela i motiv verticala dat de firul cu plumb la suprafaa terenului nu este aceia i sau nu are aceia i direcie cu verticala la nivelul geoidului (masa pmntului ntre suprafaa terenului i suprafaa geoidului este neuniform distribuit! Din aceast cauz a trebuit adoptat o alt suprafa matematic, mai simpl pe care s se rezolve problemele geodezice i anume suprafaa elipsoidului de rotaie, cu o turtire mic, rezultat prin rotirea unei elipse n #urul a"e mici.

E
1
O

E' O

$ig. %. &eciune prin elipsoidul de referin. Pentru a putea fi folosit n prelucrarea msurtorilor geodezice, suprafaa elipsoidului de rotaie adoptat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii' ( s se determine dimensiunile elipsoidului de rotaie care este cel mai apropiat de Geoid) ( s se a eze corect elipsoidul de rotaie fa de Geoid, adic s se orienteze corect elipsoidul de rotaie. *lipsoidul de rotaie care ndepline te condiiile artate, a fost denumit elipsoid de referin, iar toate msurtorile geodezice se prelucreaz i se reprezint n raport cu acest elipsoid. &istemul de altitudini care se bazeaz pe suprafaa de referin elipsoidal se nume te sistem de altitudini elipsoidale. +n ,omnia pentru cotele elipsoidale se folose te elipsoidul *-,&./ foarte apropiat de 0G&.1.

V N V N N V

1 3

$ig. 2. &uprafee de referin. % 3 &uprafaa topografic) 2 3 &uprafaa Geoidului) 4 3 &uprafaa elipsoidului de referin. Pn cnd un datum geodezic global va fi complet acceptat, utilizat i implementat la nivel mondial, aplicaiile geodezice globale necesit trei suprafee diferite pentru a putea fi definite clar. 5cestea sunt (fig.2,4!' suprafaa topografic neregulat (e"' suprafaa topografic a Pmntului, batimetria oceanului!, suprafaa geometric sau matematic ( elipsoidul i suprafaa echipotenial care urmeaz nivelul mediu al mrii ( geoidul.
elipsoid suprafaa topografic

geoid

Ondulaia geoidului

Fig 3. *lipsoidul, geoidul i suprafaa topografic (suprafaa topografic a Pmntului, batimetria oceanului!

Gravitaia este asociat ndeaproape cu aceste trei suprafee. 6oreciile i anomaliile gravimetrice au fost definite funcie de altitudine. +naintea apariiei tehnologiilor satelitare i , n special, a folosirii pe scar larg a sistemelor de poziionare global ( Global Positioning &7stem (GP&!, n8limea deasupra geoidului (altitudinea orthometric! a fost singura msurtoarea de altitudine pe care noi am putut s o determinm e"act prin msurtori de nivelment. -ehnologia GP& permite astzi determinarea altitudinii deasupra elipsoidului (altitudinea normal!. 5stfel, h, altitudinea normal referit la elipsoid, se obine ca sum dintre H, nlimea raportat la geoid i N, ondulaia geoidului relativ la elipsoid (figura 1!'
h=H+N

suprafaa Pmntului

geoid

elipsoid

Fig. 4. +nlimea H deasupra geoidului, altitudinea elipsoidal h i ondulaia geoidului N fa


de elipsoid

&istemele de altitudini care au ca plan de referin geoidul se numesc sisteme de altitudini ortometrice. Pentru a se defini, materializa acest plan de referin se utilizeaz nivelul mrilor i oceanelor. 5stfel diferite ri utilizez nivelul 9 al mrilor i oceanelor din apropiere. +n ,omnia s(a utilizat nivelul 9 al :rii ;altice i a :rii <egre. <ivelul 9 al unei mri se determin prin msurtori repetate, continue cu un dispozitiv numit maregraf ce msoar variaia nivelului mrii pe o perioad determinat. <ivelul 9 se materializeaz apoi prin bornare a unui punct considerat fundamental. <ivelul de referin actual utilizat n ,omnia la scara naional este nivelul 9 al :rii <egre determinat la 6onstana n %/=>. *l se nume te nivel de referin Marea Neagr !onstana "#$%. Pentru determinri speciale pe traseul Dunrii, pentru monitorizarea navigaiei pe Dunre se folose te un nivel de referin determinat n %/>. la &ulina. 5cesta se nume te nivel de referin Marea Neagr Sulina ?n alt nivel de referin utilizat n ,omnia este nivelul de referin Marea &altic care a fost transmis ctre ,omnia prin Polonia i ,usia actual ?craina pentru a se unifica sistemul de cote ale trilor membre ale pactului de la @arsovia (fost comuniste! +n afara sistemelor de altitudini elipsoidale i ortometrice n Geodezie se mai folosesc sisteme de altitudini dinamice i sisteme de altitudini normale

5ltitudini dinamice
5ltitudinea dinamica a unui punct (AD!, notiune introdusB de Aelmert in %.=4, reprezintB raportul dintre diferenta de potential a doua suprafete de nivel, la valoarea gravitatii normale pentru latitudinea de 1>9, raportata la elipsoidul de referinta. Diferenta de potential, luatB cu semn schimbat, se referB la o suprafatB de nivel oarecare, care trece prin punctul CPD si suprafata de nivel zero care trece prin punctul CED situat pe geoid.,elatia de calcul se prezintB sub forma'

(2! unde ' 09 3 potentialul geoidului (09 FG2G4G.G H4!.%9 m2s(2!) 0P 3 potentialul suprafetei de nivel care trece prin punctul CPD. Diferenta dintre se numeste numarul geopotential (CP ) al punctului CPD, notiune introdusa in anul %/>> de catre 5sociatia Internationala a Geodezilor. Numarul geopotential al unui punct situat pe suprafata terestrB reprezintB diferenta negativB dintre potentialul suprafetei de nivel care trece prin punctul considerat si potentialul geoidului. Din punct de vedere dimensional altitudinile dinamice sunt e"primate in metri, insa ele nu au semnificatia geometrica, de a reprezenta inaltimea de la o anumita suprafata la punctul considerat. 5ltitudinile dinamice pastreaza semnificatia fizica generala de impartire a numerelor potentiale cu o valoare constanta aleasa in mod conventional. 6otele dinamice se caracterizeaza printr(o proprietate deosebita si anume' punctele situate pe o anumita suprafata de nivel au aceleasi cote dinamice Pentru doua puncte C5D si C;D diferenta de nivel dinamica poate fi scrisa sub forma'

(4! sau tinand seama de ecuatia fundamentala se poate scrie'

(1!

5ltitudini normale
<otiunea de altitudine normalB a fost introdusa in anul %/1> de :.&.:olodensJi, in scopul de(a elimina dezavanta#ul cotelor ortometrice, provenit din' raportarea la suprafata ondulata a geoidului) utilizarea gravitBtii medii in lungul liniei de fortB. In acest scop se renunta la suprafata geoidului ca suprafata de referinta si se introduce o suprafata teoretica apropiata de geoid, care nu are ondulatii si care se numeste cvasigeoid sau cogeoid.In al doilea rand se propune utilizarea campului gravittii normale in locul campului gravittii. Cvasigeoidul este suprafata de nivel astfel construitB incat segmentul de normalB la elipsoid este egal cu anomalia altitudinii.

$ig. >. &istemul de altitudini ortometrice si normale Altitudinea normal se noteazB cu (fig.>! si se obtine prin impBrtirea numBrului geopotential la o valoare medie a gravitBtii normale'

(>! unde' (valoarea medie a acceleratiei normale a gravitBtii in lungul normalei la elipsoid -recerea de la diferentele de nivel mBsurate la cele normale se face prin aplicarea corectiilor normale. 5ceste corectii se obtin din corectiile ortometrice, prin inlocuirea gravitBtii medii cu gravitatea normalB medie in lungul liniei de fortB si a altitudinii cu altitudinea normalB'

(G!

6otele normale se pot obtine prin corectarea rezultatelor nivelmentului geometric cu asa numita corectie normala ' (=! unde: cei trei termeni corectivi au semnificatia:

(.! &e observa ca termenul corectiv Cc%D este insasi corectia ortometrica sferoidicB si este datorat neparalelismului suprafetelor de nivel. -ermenul corectiv Cc2D este datorat reliefului terenului) in terenurile de ses nu se ia in consideratie pentru ca A F 9. -ermenul c4 este datorat structurii neuniforme a scoartei terestre in zona in care se fac masuratorile. In acest termen corectiv intra anomalia medie a fortei de gravitate (g ( !m si intensitatea medie teoretica m a acestei forte, valorile lor obtinandu(se prin masuratori gravimetrice. De mentionat faptul ca reteaua nivelmentului de stat din tara noastra este e"primata in cote normale. $ormula recomandatB, de instructiunile in vigoare , pentru trecerea de la diferentele de nivel mBsurate la diferente de altitudini normale este' (/! unde' ( valoarea acceleratiei gravitBtii normale la altitudinea medie calculatB pentru latitudinea medie a celor douB puncte intre care se e"ecutB mBsurBtorile de nivelment geometric) ( valoarea medie a anomaliilor acceleratiei greutBtii corespunzBtoare celor douB puncte) ( valorile normale ale acceleratiei gravitBtii pentru proiectiile pe elipsoid a celor douB puncte.