Sunteți pe pagina 1din 44

NiNAMUAT OCTAVIAN POPESCU PAULDOBRE

GRADINA FARA P E S T I C I D E
GHID P R A C T I C D E T R A T A M E N T E ECOLOGICE

ATAR B U C U R E ^ T i 2003

N1NAMUAT OCTAVIAN POPESCU PAULDOBRE

G R A D I N A F A R A P E S T I C I D E

GHID PRAC'I IC DE TRATAMENTE ECOLOGICE

EDITURA ATAR BUCURETI 2003

Coperta: Nina Miisat Re-dactare, Tehnoredaclai-e: Nina Mmat, Galina Mu$at, D. Dobre, O. Popescu Macheta: Sofia fibuleac Lector: Cornelia Atanasiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MUAT, NLNA Gradina fara pesticide : ghid practic de tratamente ecologice / Nina Mu^at, Octavian Popescu, Paul Dobre. Bucure?ti : Atar, 2003 (Planeta verde) Bibhogr. ISBN 973-86121-0-1 I. Popescu, Octavian II. Dobre, Paul 632.9

Se interzice multiplicarea textelor, chiar i partiala.

Cuvant inainte In ultimii ani, este si in Romania din ce in ce mai mult acceptata idcca conform careia, folosirea in agricultura a substiintelor chimice de sinteza reprezinta una din cauzele majore, care determina degradarea mediului si, direcr sau indirect, a sanatatii oameniior. Pericolul dezechilibrelor ecologice a detenninal oameni care au constientizar existenia pericolului, sa sc asocieze si sa-si indrepte eforturile spre a stavili amplificarea fenomenelor ce pot duce, incet dar evident si sigur, spre catastrofa ecologica globala. In acest scop s-au format diferite organizatii printre C c U ^ e se numara si M A M A TERRA. Organizatia si~ii propus ca prima misiune ridicarca calitaui vietii prin promovarea activitcitiior ecologice, mai exact, sa contribuie la promovarea tehnologiilor ce stau la baza AgriculturiiDurabiie. Aceasta presupune afiu infomiarea populatiei asupra pericolelor cai-e exista Tn practicarea Tn continuare a tehnologiilor poluante (tehnologiilor intensive) cat si desfasurarea unor acUuni care pot contribui Tn mod eficient la trecerea spre tehnologii ecologice Tn productia agricola si nu numai. Autorii lucraiii, membri ai organizatiei M A M A TERRA, si-au propus sa puna la dispozitia celor interesati informatii referitoare la protectia piantelor - recomandari practice concrete care peirnit cultivatorilor sa renunte la folosirea pesticidelor In Tntretinerea culturilor. Publicatia de fata, a carei editare a lost finantala de Agentia Nationala pentru tiinta, Tehnologie s' Inovare (ANSTI) in cadrul programului de Relansare Economica prin Cercetare si Inovare, este prima dintr-o serie de lucrari din colecfia PLANETA VERDE pe care organizatia si-a propus sa le editeze pentru a oferi cultivatorilor, dai- si altor persoane

Cuprins

!. Inlroducere " 7 2. Recomandari genera'.e privind colectarea matcriei prime vcgetalc !ji adniinistrarea preparatclor 8 3. Pregalirea infuziilor, maceratclor, decocturilor 10 4. Pregalirea prufurilor 5. Plantele recomimdatc pentru pregalirea nreparatelor fitosanitarc Anip Ardei iute Cartof Ceapa Ciuuiafaie Coada soricclului Crane Cuciita Galbcnele Laptele cfiinelui Muijlar alb Nemti!jori Patrunjel crct Pclin amar Rostopasca Soc Sleregoae 5 11 'i 12 '2 1 ^ 14 '^^ 16 17 '7 19 20 21 23 -3 25 -26 -6

tcvic Tomate Tutun Usturoi Alte plante $i asocieri de plante 6. Prepararea sapunurilor si utilizarea lor 7. Preparate din descuri de citrice si din alte materiale Posliata Bibliografie

28 29 30 32 34 34 ^7 41 43

1. Introducere in uUunii ani, atenpa consuiriatorilor de produse agroindustriale este indreptala spre produse cat mai putin poluate cu substiinte chimice de sinteza. Prcparatele sintetice, iimd straine de natura, nu sunt recunoscuie de organismele v i i care le preiau din mediu o data cu hrana; ca atare, aceste substante sunt stocate intai in organismu! vegetal, apoi Tn eel animal ^'u Tn final, Tn organismul uman, producand deregiari ale metabolismului, intoxicari acute sau lenle ce pot duce la Tmbolnaviri cronice, uneori deosebit de grave. Singura modalitate de obtinere a produselor .,curate" este eliminarea substanfelor chimice din tehnologiile de producere. Scopul aplicaiii tehnologiilor nepoluanie in lennele ecologice este oi^pnerea, de la plantele cultivate, a unor produse cu calitati nutritive si gustative deosebite, libere de suhsiante chimice de sinteza ceea cc permite sa !e numira curale" din punct de vedere ecoiogic. .A.ceasla impune eliminarea, din tehnologiile aplicate, a folosirii ingrasaminlelor si insecto-fungicidelor oblinute prin sinteza Tn laboratoare si fabrici spccializate. In astfel de conditii, meniinerea igienei culturale se abordeaza de pe alte pozitii, Tn care accentul se pune pe aplicarea diferitelor masuti preventive care imprima planteior cultivate o rezistenia marita la atacul daunatorilor i a bolilor si, Tn aceiasi timp, creeaza conditii nefavorabile pentru TnmuUirea agentilor patogeni si a daunatorilor. In acest context, este mai pulin folosit termenui de combatere ci, mai mull, eel de control asupra proliferarii elementelor nedorite din perimetrul ecosistemelor artificiale (cultivate). O astfel de abordare a problemei practice de acceplare a coexistenlei dirijate a luturor componentelor ecosistemelor si de obtinere a rezuitalelor dorite, este posibila prin atiludinea deosebita a cultivatorului fata de natura, fata de legile care o 7

guvemeaza $i fafa de multiplele manifestari in cadml convictuirii tuturor componentelor ecosistemelor la scara micro 1 macro. Cu toate acestea, in lemiele de productie (mai ales in perioada de trecere la tehnologii ecologice) pot aparea si conditii deosebite, in care situatia scapa de sub control din motive obiective sau subiective, iar pentru restabilirea echilibrului in relatia intre componentele ecosistemului este necesara interventia cu masuri de corectie. O astfel de masura este administrarea unor preparate prin stropirea sau prafuirea piantelor cu produse naturale (organice sau minerale). In continuare sunt prezentate cateva modalilati de pregatirc a preparatclor organice, in special pe baza de plante, utilizate la intretinerea igienei culturilor, cat si unele rctete recomandate pentru situatii concrete.

2. Recomandari generaie privind colectarea materiel prime vegetale i administrarea preparatelor Plantele folosite in tratamentele fito-sanilare ale cullurilor trebuie sa fie recoltate pe timp cald si uscat, dupa ce se usuca roua. Asezarea piantelor pentru uscat se face imedial dupa recoltare. Cu cat plantele se vor usca mai repede, cu atat continutul de substante toxice va ramane mai mai-e. Avand in vedere ca extragerea principiilor active se face mai usor dintr-un material maruntit, se va proceda la maruntire inainte sau dupa uscarea piantelor. Dimensiunea fragmentelor poate fi de: - pana la 5 mm in cazul in care se folosesc lastari, frunze, llori - 3 mm cand se folosesc tulpini mai groase, radacini si rizomi - 0,5 mm cand se intrebuinteaza seminte. 8

Pastriii-ea planreior recoltate s,i uscate, se face Tn Tncaperi uscate, bine aerisite, Tn saci cu etichete. La folosirea fiio-preparateior este necesara respectarea inasurilor recomandate si Tn cazul Tntrebuintarii insecticidelor industriaie sintetice, mai ales pentru ca unele plante prezinta un grad mare de toxicitate: Toate resturile rezultate din pregatirea preparatelor trebuie sa fie ingropate mai depane de locuinte, surse de apa sau pasuni. Cel mai potrivit timp pentru stropixi este dimineata, dupa ce se ridica roua sau seara, Tnainte de ibrmarea acesteia, evifandu-se teraperaturile ridicate. ^ Inainte de a l i turnate Tn aparatul de stropit, infuziile si decocturile trebuiesc foarte bine Jiitrate, iar susperisiile sn fie agitate in timpul lucrului. Solutia pregatila cu mai mult de 3 luni Tnainte de Tntrebuintare, ca si materia prima vegetala recoltaia cu mai mull de I an Tn urma, au nevoie de verificarea eficientei toxice. Eficienta tratamentuiui este cu atat mai mare cu cat preparat ul este mai fin pulverizat si. in cele mai multe cazuri, distribuit pe ambeie parti ale irunzelor. La tratamentele cu aparaic cu actionare manuala, duza de stropit Irebuie sa se gaseasca la circa .50 cm. de suprafata tratata. in timpul tratamentuiui. pctrceiele de capsuni sau zmeura din imediata apropiere, aflate in perioada de recoltare, trebuie sa fie protejate (cu folic de polietilena sau alte materiale). Daca in apropiere se gaseste o stupina, toate buruienile inflorite din acea zona trebuiesc cosite, sau protejate. Plantele decorative inflorite trebuiesc, de asemeni, protejate. 9

Esie bine ca tratamentele sa fie terminate cu cel putin doua saptamani inainte de recoltare, insa intervalul se stabile^te in lunctie de gradul de toxicitate a preparatului si de partea din planta folosita pentru consum. Normele de folosire a solutiei se stabilesc in functie de dimensiunile piantelor tratate, de intensitatea atacului, de gradul de toxicitate a preparatului folosit. Pentru orientarea i aprecierea aproximativa a cantitatiior de solutii necesare pentru traiare, se pot lua in considerare urmatoarele norme: 2 i de solutie pentru un pom tantir (pana la 6 ani); pana ia 10 1 pentru un pom roditor; 1,5 - 2 I pentm liecare tufa de coacaz negru i zmeura; pana ia 1,5 1 pentru 10 mp de capsuni; pana la i 1 pentru 10 mp de culturi de legume, bostanoase, cartofi, cereale, sfecla de zahar. 3. Pregatirea itiftiziQor, maceratelor, decocturilor Pentru obtinerea maceratelor sau a infuziilor, peste materialul vegetal, proaspat sau uscat, se toama apa calda i se lasa un timp la mfuzat, in functie de specie. Uneori, se recomanda folosirea apei clocotite si chiar a incalzirii lichidului cu plante pe foe mic, in vase acoperite cu capac, dar fara sa ajunga la tem.peralura de fierbere. Dupa 15 min. infuzia se scurge si se racete. Lichidul se .filtreaza prtntr-un strat dublu de tifon, panza de sac sau strecuratoare. Materialul vegetal ramas trebuie stors ioaite bine. Pentru a se pastra, solutia se toarna Tn sticle sau borcane curate, se astupa bine si se aseaza Tn loc Tntunecos si racoros. Pentru obtinerea decoctului, materialul vegetal se fierbe in vase emailate curate, la foe mic, de la 10-15 min. pana la 3-4 ore, in functie de planta. Pe masura evaporarii, apa trebuie completata pana la nivelul initial. Decoctul isi pastreaza toxi10

citaica tirnp de 1-2 luni, uneori chiar mai nmli daca se toaina fierbinte in recipienU care se pot Tnchide perfect, de obicei din sticla si se pastreaza intr-un loc racoros. Pentru o aderenta mai buna si amplificarea efectului toxic, in lichidul obtinut se adauga substante active de suprafala (clei, sapun, melasa etc). Cel rnai bine se amesteca prcparatele cu apa sapun verde de potasiu, iar in lipsa acestuia se poate folosi sapun de rufe. Pentru dizolvare, sapunul se taie in aschii si sc amesteca cu o cantitate mica de apa fierbinte. A.stfel prega.tii, sapunul se adauga in lichidul de stropire inainte de efectuarea tratamentuiui si se amesteca foarte bine. Sapunul verde. considerat unul din cele mai vechi insecticide, poate fi folosit ca atare in combaterea paduchiior si puricilor de frunza, acarienilor si a musculitci albe.

4. Pregatirea prafurilor (pudreior)


Pkintele bine uscate si transfomiate in pulbere fina, se tree prin sita si se pun in borcane curate de sticla, cu inchidere ennetica. Este admisa si paslrarea in saculele din maieriaie foarte dense. Cu cat materialul Ncgelal este mai fin maruntit, cu atat eficienta tratamentuiui este mai mare, iar intrebuintarea lui mai economicoasa. In timpul tratamentuiui, gura si nasul operatorului trebuie sa fie protejate cu respirator sau cu prosop umed. Ochii se protejeaza cu ochelari. 5. Plantele recomandate pentru pregitirea preparatelor fitosanitarc Efectul toxic al piantelor folosite ca insecticide sau in combaterea bolilor este legal de prezenta in compozitia aces11

tora a alcaioizilor, glicoizilor, saponinelor, a uleiuriior eterice, cat si a altor grupuri de compusi chimici natural!. Compozitia cantitativa i calitativa a acestor substante dilera in functie de faza de dezvoltare aplantei si de conditiile lor de cretere (sol, clima etc). De aceea, inainte de a se trece la culegerea si depozitarea plantelor-insecticide, este necesara verificarea insusirilor lor toxice. Verificarea se lace prin traliu-ea cu extracte a planteior atacate sau doar a unor parti de plante (ramuri de pomi sau arbusti) iar dupa 1-2 zile sc face o comparaiie intre numarul de daunatori vii de pe plantele tratate si de pe plante netratate. Trebuie sa se tina cont si de faptui ca toxicitatea maxima a piantelor de la Cctre se foloseste ca insecticid partea aeriana. este in perioada de inceput a inlloririi sau la inflorirea in masa. Partiie subteranc ale plantclor contin, de obicei, cantitatea maKima de substante active primavara devreme sau toamna tarziu. Plantele bolnave, frunzele sau tulpinile innegrite, trebuie sa l"ie indepartate. >- Anin, arin alb (Alnus incana L . ^ - arbore din zone mai inalle, se recomanda contra afidelor de gale rosii sau verzi ale marului si parului, afidelor de maces, garoafe ca si conlra paianjenilor. Planta este un repelenl pentru coropisnita din culturile de legume. In ace.st scop, la.slarii verzi de anin se infig Tn pamant ia distanta de 1,5 m unul de altul, iar in masura Tn care este necesar, ramuri le se inlocuiesc cu allele proaspete. In fuzie: 1 kg de frunze uscate maruntite sau 2 kg de frunze proaspete, se infuzeaza in 10 1 de apa timp de o zi, apoi se fierb 30-40 min iar dupa 6-12 ore se filtreaza. Ardei iute (Capsicum annuxrai L . ) - este o planta cultivata pentru consum si in scop decorativ. Se utilizeaza sub 12

forma de macerat fieri cu care apoi se slropesie. Se folosesle conlra afidelor, moliilor, piosnitelor, larvelor gandacilor si a omizilor fluturilor, tripsilor, melcilor. Concentrat: 1kg de fructe proaspete se taie pe jumatate sau 0,5 kg de ardei uscat se marunleste, se acopera cu apa, se lasa la macerat 2 zrle Intr-o galeata emailata acoperita, apoi se fierbe si se lasa inca 2 zile ia macerat dupa care se freaca, se sioarce iar solutia obtinuta se filtreaza. Se foloseste imedial sau se toama in slide, se astupa bine, se sigilcaza cu parafina si se pune Tn loc Tntunecos si rece. Contra afidelor, melcilor fara cochilii si larvelor de fluturi, se folosesc 125 - 500 ml de concentrat la 10 1 de apa, la care se adauga 40 g de sapun dilual Inlr-un litru de apa. Prima stropire se face la inceputul desfacerii mugurilor, iar apoi se stropeste de caieva ori la interval de 10 - 15 ziie. Primavara, cand se desfac n-tuguiit, concentratia solutiei trebiiie sa fie mai slaba (100 ml de concentrat la 10 1 de apa si 40 g de sapun). Contra gargarilei fructelor de mar (carpacapsa) si moliei se dilueaza 0,5 1 de concentrat in 10 1 de apa si se adauga 40 g de sapun. Pentru stropirea capsuni lor se folosesc 50 m l de concentrat si 40 g sapun la 10 1 de apa. Se poate folosi si pudra din fraclele de ardei uscate si maruntite. Cartof (Solanum tuberosum L.) Datele privind eficienta preparatelor din vreji de cartofi sunt destul de contradictorii, ceea ce poate fi explicai prin difercnte calitalive ale materiel prime folosite. Infuzia preparaia din vreji de cartofi poate l i folosita conlra afidelor, tripsilor de sera si de tutun, omizilor fluturelui alb, a moliilor etc. 13

Pentru strangerea i eliminarea vienneiui sarmei din sol, de pe parcele mici, se recomanda folosirea jumatatilor de cartof infipte pe betioare si ingropate in apropierea planteior. Dupa 5-6 zile, porliunile de cartof se inlocuiesc cu altele proaspete iar viermii strani se distrug impreuna cu jumatatile de cartof inlocuiti. Infuzie: 1,2 kg de vreji proaspeti sau 0,6 - 0,8 kg vreji uscati se maruntesc, se acopera cu 10 1 de apa calda, se infuzeaza 3-4 ore, se strecoara, se adauga 40 g sapun. Stropitu! se face seara, din 10 in 10 zile dupa desfacerea mugurilor. Ceapa (Allium cepa L.) - planta cultivata pentru consum. Se folosesc cojiie si bulbii in combaterea afidelor, a tripsilor de tutun si de sera, paitrnjenului din culturile de plante din familia cucurbitacea, a gargaritelor de fructe, a plosnilelor, a omizilor de buha. Pentru indepartarea pasarilor din pomii si arbustii fnictiferi in perioada de coacere a fructelor, se recomimda ca in coroaneie de pomi sa se atame bulbi sectionati, care se inlocuiesc pe masura ce se usuca. Infuzie: - 200 g coji de ceapa se infuzeaza in 10 1 de apa calda timp de 4-5 zile, apoi se strecoara. Se foloseste pentru culturile de legume, la fiecare 3 zile dar nu mai mult de 3 stropiri. - Contra afidelor, se pune o jumatate de galeata cu coji de ceapa, se adauga 10 1 de apa fierbinte, se infuzeaza o zi si se strecoara; inainte de intrebuintare se dilueaza cu apa in proportie de 1:1; - Se maruntesc 6-10 g de ceapa S' 6 g coji, se toama peste ele 1 1 de apa, se inflizeaza 6 - 7 ore intr-un recipient bine inchis, se filtreaza; se foloseste imediat dupa preparare. 14

Conlra omizilor fructelor (carpocapsa) slropirile se fac in perioada de zbor a tluturilor, limp de o luna, la fiecare 7 ziie cvi wTi\i\m p^^p'MuV^la dcsctise mai sus. In zilele de tratament, temperatura aendui dupa apusul soarelui nu trebuie sa fie sub 15 grade. >- Ciumafaie, laur (Datura stramonium L . ) (fig. 1) crcste in grupuri mici, in special pe maidane, dar se si cukiva ca planta medicinala. Toata planla este toxica datorita continutuiui in aicaloizi. Se foloseste contra afidelor, a piosnitelor, omizilor fluturelui alb. moliei, a puricilor de pamant. a viespei - care roade irunzele de mar. Planta se recolteaza in timpul inflorilului, toata partea aeriana sau numai frunza cu flori si boboci.

FIG. 1 Ciumafaie 15

Decoct: Planta se taie marunt; 4 kg de material astfel pregatit se pune in galeata i se acopera cu apa pana sus; se fierbe pe foe mic, sub capac, pana ramane jumatate din volumul initial. Decoctul se strecoara, se dilueaza in proportie de 1,5-2 : 1. Pentru 12 1 de solutie se adauga 0,2 - 0,6 kg de melasa. O alta reteta de preparare a solutiei: 1 kg de planta uscata sau 2 kg de planta proaspata !>i 2 I de apa. >^ Coada oricelului (Achillea nuUefolimn L . ) (fig. 2) ~ planta creste spontan in poieni, fanete, pe langa drumuri insa poate f i i cultivata ca planta medicinala.

FIG. 2 Coada oricelului 16

[nfuzic: 800 g de planta uscata si marunuta se infuzeaza tn 2 1 de apa clocotita. Dupa 30 - 40 min. se completeaza cu apa calda pana la 10 1, se mai lasa inca 2 zile la infuzat si se strecoara. Inainte de intrebuintare se adauga 40 g de sapun la fiecare 10 I de solutie. PreparatuI se foloseste contra piosnitelor, afidelor, tripsilor. moliei nmgurilor de zmeur si coacaz. mustelor de zmeur si coaca. rozatoarelor, sfredelitorilor de coacaz, paduchiior testosi. CrSite (Tagetes patula L . ) - sunt plante decorative, cultivate mult, atat la noi cat si in alte tari. Extractul din planta se .foloseste impotriva afidelor, piosnitelor, puricilor, ca si pe.ntru dezinfectarea rasadiuilor de mixandre si de ochiulboului. Bulbii de giadiole se tin timp de 8 - 10 ore in infuzie de Tagetes inainte de plantare. Infuzia poate fi folosita s' petilru udarea straturilor de flori, insa nu mai mult de 3 ori. Infuzia: jumatate din volumul unci galeti emailate se umple cu planla uscala si maruntita, apoi se acopera cu apa calda pana se umple galeata; se lasa 2 zile la infuzat, se adauga 40 g de sapun si se completeaza cu apa pana la voiumul initial de 101. Plantarea craitelor alaturi de capsuni si flori indeparleaza nemalozii. Mai eficiente s-au dovedit speciile de Tagetes erecta si Tagetes patula care pot fi plantate intre randurile de plante atacate. Prezenta acesior plante este favorabila si in cazul atacului de iripsi, daunatorii verzei. ai gladiolelor ca si a bolilor si daunatorilor capsuni lor. > Cucuta (Conium maculatum L . ) (fig. 3) - o planta vigtiroasa, foarte toxica, creste in tufarisuri, pe langa garduri ipe maidane. Principiul toxic al plantei (mai multi alcaloizi) 17

se afla in cantitatea cea mai mare in flori, inflorescente si, mai aies, Tn fructele necoapte iar primavara in rizom. Se foloseste contra afidelor rosii sau verzi ai marului si contra omizilor tinere de gandaci. Infuzie: 1 kg de rizom uscat si maruntit se infuzeaza in 10 1 de apa timp de 24 ore, dupa care se filtreaza si se foloseste pentru stropit.

FIG. 3 Cucuta

Oaibenele, filimina (Calendula officinalis L.) (fig. 4) se cultiva ca planta decorativa si/sau medicinala. Se recomanda a fi cultivata printre flori si legume pentru a feri culturile de atac de nematozi, paianjen, fluturii mai multor daunatori, tripsii gladiolelor, fuzarioza. 18

FIG. 4 Galbenele
Infuzie:

200 g de seminte maruntite se acopera cu 10 1 apa i se infuzeaza timp de 24 ore dupa care se filtreaza si se foloseste pentru stropit. >^ Laptele cainelui sau laptele cucului (Euphorbia esula L.) (fig. 5) - se intalneste pe margini de drum sau In poieni de padure. Substantele toxice se gasesc in latexul plantei; se foloseste sub forma de decoct din frunze si tulpini, culese imediat dupa inflorire. PreparatuI se foloseste in combaterea omizilor fluturelui alb al verzei, gargaritei fructelor de mar si par, moliei etc. Eficienta preparatului s-a constatat si in cazul tratamentelor contra ruginei si a petelor brune de pe frunzele mar i par. 19

FIG. 5 Laptele cainelui Decoct: Peste 4 kg de tulpini i frunze recoltate dupa inflorire, se toama 3 - 5 1 de apa, se fierb 2-3 ore. Dupa racire, se filtreaza i se adauga apa pana la 10 1. >- Mutar alb (Sinapsis alba h.) - planta cultivata. Pentm tratamente se folosesc seminte de mustar. Pentm prepararea infuziilor, care s-au dovedit eficiente in tratarea mai multor daunatori (afide, plonite, tripii verzei si ai radacinoaselor; sfredelitori, cotarul de agris, molia mugurilor de coacaz) se utilizeaza praful de mu^tar obtinut in fabrica. Iniazii: Peste 100 g de pudra de mutar se toama 10 1 de apa fierbinte (nu clocotita!), se lasa 48 de ore, se strecoara, se dilueaza cu apa in proportie de 1:1 sau 1:4. 20

Contra omizilor galice de agris, tratamentul se face seara; capsunile sc stropesc Tn perioada cre^terii frunzelor 1 la aparifia butonilor llorali. Pentru dezinfectarea semintelor se freaca 10 g de praf de mustar cu 20 ml apa calda; amestecul se aseaza pe fundul unui borcan de 2-3 I iar semintele Tntr-un saculet de tifon care se atarna la TnaUimea de 10-20 cm. Recipientul .se acopera si se lasa 30 min. Dupa dezinfectarc, semintele se aseaza in strat subtire pentai 2-3 ore, la aerisit. Aceiasi mod de dezinfectarc a semintelor de cucurbitacee este eficient si in cazul folosirii hreanului, pastrandu-se proportia - 10 g de radacina rasa la 20 ml de apa. Contra acarienului rosu se folosesc 30 - 40 g praf de mustar la 1 1 de apa fierbinte si se lasa la infuzat 2 - 3 zile intr-un vas bine acoperit. Infuzia se strecoara si, inainte de intrebuintare. se dilueaza in proportie de 1:4. Contra melcilor fara cochilii, solul se stropeste cu suspensie de mustar: 100 g pudra la 10 1 apa. Cultivarea mustarului alaturi de mazare, favorizeaza indepartarea gargaritei de mazare, iar in culturi in amestec a acestor plante, mazarea da o productie mai mare. S-a constatat si efectul repelant al planteior de mustar asupra rozatoarelor. De aceea, in anii cand acesti daunatori se inmultesc foarte mult, se recomanda semanatul mustarului sub forma de benzi in jurul parcelelor ce trebuie aparate. >^ Nemtisori (DeUimum consolida h.) (fig. 6) - plante din flora spontana; pentru intrebuintarea ca insecticid. este indicat sa fie folosit materialul obtinut din cultura. Toata planta este toxica insa toxicitate mai mare au rizomii, florile si semintele. Tulpinile au un continut maxim de toxine la inceputul vegetatiei. 21

FIG. 6 Nemtif?ori Decoct: 400 g de seminte maruntite sau 1 kg de planta uscata se acopera cu 1 1 de apa, se infuzeaza 10-12 ore, se fierbe 1-2 ore, se strecoara, se adauga 40 g sapun. Decoctul se face Tnainte de a f i folosit dar, poate f i pastrat i timp de o luna Tn sticle bine inchise, intr-un loc racoros. Decoctul, ca i infuzia, se recomanda contra afidelor prunului i viinului, sfredelitorului negru al prunului, moliei prunului, omizii fructelor de prun, viin, mar, par. Infuzie: 400 g seminte sau 1 kg planta uscata la 10 1 de apa sau 1 parte radacini maruntite la 100 parti apa, se infuzeaza 24-48 de ore. 22

Pudra: Se maruntete toata planta i se folosete contra agresorilor sugatori; rezultatele cele mai eficiente s-au dovedit contra afidelor (galice roii i verzi) de mar, a paduchiior testoi. patrunjel cret (Petroselinum crispum Miller.^ - este o planta legumicola aromata care are si importanta decorativa. Se recomanda sa fie plantat Tn borduri pentru Indepartarea melcilor din parcelele de capsuni; semanat printre butucii de vie, are efect de repelent pentru filoxera. in unele cazuri, s-a demonstrat eficienta patrunjelului si Tn Tndepartarea fumicilor. >- Pelin amar (Artemisia absinthum h.) (fig. 7) - creste pe langa case, de-a lungul drumurilor, in poieni uscate. Se foloseste in tratamentele contra omizilor fluturelui alb al verzei, moliilor, afidelor prunului si visinului ca si a gargaritei si a altor insecte ce ataca prunul si visinul. Pentru preparate, se foloseste planta culeasa Tn timpul Tnfloritului. in scopul amplificarii efectului se poate adauga infuzia de gainat de pasare. Pentru aceasta, 1-1,3 kg de gainat se infuzeaza cu o cantitate mica de apa timp de 24-48 de ore, se strecoara si inainte de folosire se completeaza cu apa pana la 10 1. Amestecul cu infuzia de pelin si infuzia de gainat se face Tn proportie de 1:1. La fiecare galeata de solutie se adauga 100 g de melasa sau 40 g de sapun. Tratamentul dublu la interval de 7 zile distmge aproape toate omizile. Infuzie: Peste o jumatate de galeata de planta verde, recoltata in timpul Tnfloritului si bine maruntita, sau 700-800g de planta uscata se toama 10 1 de apa rece, se infuzeaza 24 de ore, apoi 23

FIG. 7 Pelin amar se fierbe 30 min., se strecoara i se dilueaza cu o cantitate dubla de apa. Se poate folosi 1 numai infuzia pregatita i n raport de 1:1. Dupa infuzare 24 ore in recipientul acoperit se dilueaza cu apa 1:5. Decoct: 1 kg de planta uscata si marunjita se fierbe intr-o cantitate mica de apa timp de 10-15 min. Se raceste, se strecoara, se dilueaza cu apa pana la 10 1. Cultura se stropeste de doua ori, la interval de 7 zile. Agrisele si coacazele se trateaza, contra omizii galice, la inceputul infloritului si inca de doua ori la interval de o sap24

tamana. Conlra carpocapsci, merii se slropesc imedial dupa lerminarea infloririi, i n prima seara calda, cand temperatura dupa apusul soarelui este de cel putin 15C. Se repeta pe parcursul unci luni, la interval de 7-10 zile, atata timp cat zboara insectele. Pelinul semanat langa pomii de mar, t i protejeaza de atacul daunatorilor. Rostopasca (Chelidonium majus L.) (fig. 8) - create in gradini livezi, maidane. Planta este toxica, contine un latex de culoare portocalie.

FIG. 8 Rostopasca 25

Infuzie: a. 200g planta uscata si miuuntita se infuzeaza in 101 de apa timp de 1-2 zile. Inainte de iblosire se adauga 40 g de sapun. b. 3-4 kg de planta proaspata sau 1 kg de planta uscata se acopera cu 10 1 de apa si se lasa la infuzat 24-36 de ore. Se recomanda contra afidelor, piosnitelor, larvelor fluturelui alb, buha de muguri, molii, paduchiior testosi, rozatoarelor de frunze, puricilor, mustelor zmeurei. >- Soc rosu (Sambucus racemosa L . J si Soc negru (Sainbucus nigra L.) - cresc spontan in tufisuri de subarboret de padure de conifere i ca planta semispontana in aseziiri umane. Se folosesc, in piimul rand, ca plante repeJente care indeparteaza msecteie ce ataca coacazul negru, iigrisul, prunul, marul. In acest scop, arbustui se culiiva in sau pe langa livezi, dar ram.uriie lui pot fi. infipte si in fiecare arbusl fruclifer. Pentru a prevent atacul acarienilor mugurilor de coacaz, se recomanda si asezarea ramurilor de soc in rccipienle cu apa intre arbusti, inlocuindu-sc ramurile pe masura ce se usuca. Pentru indepartarea rozatoarelor de la pomi, trunchiurilc accstora se pot lega cu ranmri de soc negru. Esie posibil ca si socul rosu sa aiba aceiasi efect deoarece, in unele zone se obisnuia sa se planteze soc rosu pe langa hambare si raagazii de cereale. >- Steregoae (Veratrum lobelianum B e m h J (fig. 9) ~ creste in fanete umede si poieni de padure. Toate partiie plantei sunt foarte toxice. Decoct: 4 kg de frunze si tulpini se fierb 2-3 ore in 101 de apa, se strecoara, se completeaza apa evaporata, se adauga 40 g de sapun. 26

FIG. 9 Steregoae Se recomanda contra majoritatii insectelor ce ataca varza si radacinoasele, cat si contra mustei morcovului si rozatorului rapitei. Infuzie: 100 g de radacini proaspete se tin 4-5 ziie in 0,2 1 apa in care se adauga cateva picaturi de acid (sulfuric, clorhidric sau azotic), care usureaza eliminarea alcaioizilor. In aceasta infuzie se inmoaie grauntele pana ce se umfla. Grauntele tratate si zvantate se aeaza drept momeala contra rozatoarelor. 27

tevie (Rumex Patientia h.) (fig. 10) - creste pe izlazurile urnede, malurile raurilor i lacurilor, uneori pe marginea drumurilor sau pe maidane.

FIG. 10 tevie Infuzie: 300 g de radacini bine marunlite, recoltate toamna, se infuzeaza 3 ore in 10 1 de apa calda (60-70C), se strecoara, iar inainte de folosire se adauga 40 g de sapun. vSe recomanda impotriva tripsilor de sera si de tutun, a paianjenului rosu, a aiidelor. 28

Tomate (Licopersicum esculentum Miller.) - este una din cele mai cunoscute i raspandite plante legumicole. Materia prima pentru prepararea solutiilor insecticide o constituie partiie din planta considerate de$euri: copili, vrejuri, radacini, fructe depreciate; toate pot f i folosite pentru prepararea soluuiior, atat cand sunt crude, cat si uscate. Datele prezentate in literatura de specialitate privind efectele toxice ale acestei plante sunt contradictorii. De aceea este necesara testarea prealabila a insufjirilor insecticide ale maceratelor i decocturilor pentru fiecare situatie in parte. Se recomanda folosirea maceratelor i decocturilor din aceasta planta in stropiri contra gargaritei de zmeura i a florilor de mar i par, contra plonitelor, afidelor, puricilor de varza si radacinoase. Plantarea tomatelor intre randuriie de arbusti de agrie, indeparteaza contarii si viespile, iar rosii le alaturi de varza previn atacul de afide. Cultivarea cepei dupa tomate, fereste radacinile de ceapa de atacul paianjenului. Infuzie <ii decoct: 400 g din partea aeriana a planteior si radacini spalate de pamant se acopera cu 10 1 de apa si se lasa la infuzat 3-4 ore, se fierb pe foe mic timp de 3-4 ore, se raceste, se strecoara si se toama in recipienti ce pot f i bine astupati. Inainte de intrebuintare, la fiecare I 1 de solutie se adauga 2 1 de apa si 15 g de sapun. Vrejii uscati, pregatiti din toamna dupa recoltare, se mamntesc, se acopera cu apa pana la formarea unui terci vascos care apoi se fierbe 30 min. Dupa strecurare i stoarcerea reziduului, solutia se dilueaza de 4-5 ori si apoi, la fiecare 10 1 se adauga 15 g de sapun. Pentm stropiri contra omizilor si larvelor de insecte rozatoare si a carpocapsei de mar - 4 kg de vreji verzi, 29

niarunUli, se fierb 30 min. cu 10 1 de apa si se strecoara. inainte de i'olosire, la 2-3 1 decoct se adauga 10 1 de apa si 40 g de sapun. Contra afidelor de prun si visin, a sfredelitorului de p a u i - 1-1,3 kg de frunze si copili se infuzeaza timp de 2 ore in 10 1 de apa intr-un recipient acopenl, se strecoara si se adauga 40 g de sapun.

>- Tutun (Nicotina tabacum L.) si mahoarca (Nicotina rustica L . j - se cuitiva in special pentru industria tutunului. Ca materie prima pentru stropiri, praiuiri si fumigiiri, se folosesc diferite patti ale plantei - frunze, tulpini, pulberi obtmute din deseuri ale indtrstriei iutunuiui. Tratamentele ca fuiun sunt eficiente si if?i gasesc o larga intrebumtare in combaterea unui numar mare de insecte - paianjeni, allde etc. Infuzii i decocturi: i parte deseuri maruntite de tutun si 10 parti apa se infuzeaza 2 zile, se strecoara, se dilueaza cu un volum de 2-3 ori mai m.are de apa, se adauga 40 g de sapun la 10 1 solutie. Se foloseste contra afidelor, tripsilor, paduchiior testosi; 200 g de mahorca in 3 1 apa se infuzeaza 2-3 ziie, se fierbe timp de 2-3 ore. Se slrecoara, se adauga pana la 10 1 apa si 50 g de sapun. Se foloseste contra afidelor coacazului negru; 400 g deseuri de tutun sau pulbere se infuzeaza 2 zile in iO ! apa, se strecoara prinlr-o panza de sac si se store foarte bine resturile vegetale. Pentru stropire se mai adauga inca 10 1 de apa, iar la fiecare 10 1 de solutie se pun cate 40 g de sapun. Solutia este eficienta contra afidelor, tripsilor, larvelor moliei fi-unzelor si a moliei de varza, larvelor viespitor (rozatorii frunzelor de rapita si visin). 400 g materie prima uscata se infuzeaza o zi in 10 I apa, apoi se fierb 2 ore. Dupa racire se slrecoara, se mai adauga inca 10 1 apa si 50 g de sapun. Cu aceasta solutie se
30

stropeste contra piosnitelor, larvelor fluturelui alb, afidelor, larveior de buha, molilor, paduchiior testosi, viespilor, puriceilor de varza si radacinoase, tripsilor de tutun si sera, acarienilor; 1 kg de pulbere de tutun se acopera cu 10 1 apa, se fierbe pe foe mic 2 ore, adaugand apa pana la nivelul initial, se infuzeaza 3 zile intr-un vas bine acoperit. si se strecoara. Pentru stropiri se dilueaza 2 1 decoct la 10 1 de apa si se foloseste imediat. PreparatuI se recomanda contra tuturor insectelor enumerate mai sus. Contra cotarului verde de iarna, stroptrile cu decoct si niiiizii se fac dupa desfacerea m.ugurilor; contra fluturelui cu abdomen auriu (Nzgmia phaeorohoda) se stropeste primavara in timpul desfacerii mugurilor; contra fluturelui inelar - inainte de inflorirea pomilor; contra moliei frunzelor - tot primiavara, in perioada diferentierii mugurilor si imediat dupa inflorire. Prafiiri: Pulberea de tutun se amesteca cu cenusa sau var stins in proportie 1:1, cu care se presara solul de-a lungul randurilor (5-lOg/mp). Prafuirea este eficienta contra diferitilor purici, paduchiior testosi, mustei verzei si cepei. - Contra puricilor, tratanientui se face la aparitia acestora, de 2-3 ori la fiecare 4-5 zile, iar contra altor daunatori la 6-8 zile. - Contra melcilor fara cochilie, solul se prafuieste cu amestecul indicat in doza de 20-25g/mp. - Conlra mustei cepei se folosesc 10 g de antestec/mp la inceputul zborului care, de obicei, coincide cu infloritul visinului si a papadiei. Prafuireaa se repeta in iunie-iulie, cand apare a doua generatie a daunatorului. Fumigare: Tratamentele se recomanda in sere si rasadnite contra fluturelui alb, afidelor i tripsilor. Arderea pulberii de tutun se face pe tavi sau table asezate deasupra carbunilor aprinsi. 31

Sum eficienle 5-10 g de pulbere pentru 1 mp de suprafata sau 2 g pentru 1 me de spatiu. in cazul iralamenieior ce se efectueaza in perioada Tnmullirii in masa a afidelor, a inoliilor sau contra altor daunatori, Iumigarile se vor face seara, pe timp linistit, racoros, de preferat aiunci cand aerul este umed. in apropierea pomilor, se aseaza gramajoare de gunoi de grajd umed, paie umeclate, ramuri, gunoi - cate una la fiecare 100 mp de livada. Deasupra, se pune 1 kg de pulbere (contra moliei 4-6 kg) de pulbere de tutun pentru fiecare gramada si se aprind. In cazul arderii inaliusiie (mocnirii) cu emaniuea fumului, tratamentul dureaza 2 ore (durata minima - 30 min.) 5-* Usturoi (Allium sativomi h.) - planta alimentara condimentara. Decoct: 700 g bulbi necuratati se taie marunt, se oparesc in 10 1 apa clocotita, se fierb 2-3 ore, se strecoara, se dilueaza cu apa in proportie de 1:1. Contra multor daunatori se stropese brazdeie cu plante cu 0,5 1 solutie / mp la fiecare 7 zile. 200 g coji de ceapa, 200 g bulbi de usturoi tocati, 200 g deseuri de ttUun in 10 1 de apa se fierb timp de 2 ore. Dupa racire ,se strecoara, se completeaza cu apa pana la 10 !, se adauga 30 g sapun. Se stropeste in cazul atacului de larve ale insectelor care rod (rozatoare) si a afidelor piantelor legumicole.
Infuzii:

Se slrivesc capatani de usturoi, se pun in borcan sau sticla, se adauga apa (1:1), se iistupa bine si se lasa !a infuzat 8-10 zile si apoi se strecoara. Pentru stropire, se iau 20-25 ml de infuzie, se dizolva in 10 1 de apa; 50 g usturoi terciuit se acopera cu 10 1 apa, se amesteca bine, se lasa la infuzat 24 ore, se filtreaza. Se 32

stropeste contra afidelor, accirienilor, tripsilor de sera si de tutun, paduchiior testosi, ca si conlra unor boli ca putregaiul cenusiu al capsunilor, niana tomatelor, a cartofilor, fuzariozei gladiolelor. Usturoiul uscat si maruntit se dilueaza cu apa pana la concentratia de 1 %, si se foloseste la stropirea tomatelor contra diferitclor boli, iar prunii si visinii contra patarii rosii si brtme a frunzelor. 0,5 kg usturoi se macina in piuiita apoi se dilueaza in 3-5 I apa, se strecoara. Masa rezuliata de la stors se dilueaza din nou cu o cantitate mica de apa si se strecoara din nou. Ambeie extracte se pun intr-un recipient si se completeaza cu apa pana la 10 I. Se iau din extractul pregatit 300 ml penlra fiecare stropitoare si se stropesc plantele numai de sus, iiumai seara sau pe timp noros. Daca este nevoie, tratamentul se repeta dupa 3-5 ziie. PreparatuI s-a dovedit eficient contra paianjenului rosu, afidelor, ca si contra ruginei. 500 g catet de usturoi se maruntesc, se pun in borcan de sticla, se dilueaza cu 3 1 de apa la temperatura camerei, se lasa la infuzat la loc intunecat si racoros, se filtreaza. Pentru stropiri se iau 60 g infuzie si se dilueaza cu 101 de apa ia care se adauga 50 g de sapun. Se administreaza contra acelorasi daunatori. Infuzia in concentratie de 10% poate f i folosita contra manei tomatelor. in acest caz, stropirile se fac in perioada legarii fructelor din etajul 1. Tratamentul se repeta la fiecare 1.5-18 zile (pana la de 5 on), pe masura ce se formeaza fructele din etajele superioare. Plantarea usturoiului dupa fiecare 2 randuri de giadiole, le protejeaza impotriva fusariozei. De asemenea, plantarea usturoiului favorizeaza apararea piantelor contra acarienilor mugurilor de coacaz, a nematozilor, tripsilor de giadiole, ca si contra manei cartofului, putregaiului cenusiu la capsuni, bacteriozei la castraveti, bolilor la tomate, agrise, capsuni. 33

Usturoiul poate poate fi lasat in pamant peste iama. Alte plante i asocieri de plante Literatura de specialitate recomLinda, printre altele, si planta cu elect insecticid piretm (Pyretbram cineTaiiaefollum) cultivata in primul rand in scop decorativ. Avand in vedere componentele sale volatile, planta merita sa fie cultivata in livada sau parcele cu flori. Ca si coriandrul, piretrum poate fi plantat in cercuri, in jurul tmnchiurilor de pomi fmctiferi - meri, peri, pmni sntmcat simpla ltd prezenta indepaiteaza principalii daunatori ai acestor specii. Pentru indepartarea multor insecte se pot folosi funii rasucite din plante toxice ca ciumafaie, cucuta, maselarita, cu care se inconjoara tmnchiurile pomilor. Contra carpocapsei fructelor de mar si par, esic bine sa se planteze soc intre randuriie de pomi, iar tagetes si calendula (craite si galbenele) vor dctcraiina diminuarea nmnarului de nematozi in sol.

6. Prepararea sapunurilor i utilizarea lor In cele mai multe din retelele prezentate mai sus, se recomanda folosirea sapunidui ca adaos la preparatele insecticide. Sapunul de rufe si cel de potasiu sunt nu numai adezivi care amplilica efectul preparatelor folosite ci si insecticide eficiente daca se folosesc in concentratie mai mare decat cea indicata pentru amestecuri. Suspensia de sapun poate fi folosita in special contra puricilor si paduchiior de fmnze, acarienilor, a musculitci albe de sera. 34

Sapunul solid de rule are o reteta de preparare destul de cunoscuta msa, pentru a fi utilizat cu eficienta mai mare ca insecticid, se recomanda sa nu se introduca sare in compozitie. Sapunul de potasiu lichid sau sub forma de pasta exista in comert insa poate fi preparat i in gospodarie. Reteta de preparare a sapunului de potasiu lichid, in gospodarie: Se introduc 100 ml ulei vegetal (sola, in, rapita etc) si 70 ml spirt denaturat intr-o sticla de 1 1, se agita energic, dupa care se introduce sticla intr-o bale marina, !a 50C. Se prepara o le^ie cu greutatea specifica de 0,606 din 20 g hidroxid de potasiu (tablete de la farmacie, fabrici cu profil chimic. Atentie! Sunt caustice!) i 33g apa calduta. Se toarna lesia peste amestecul din sticla si se agita energic cu un betisor. Saponifictu-ea se realizeaza in cea 5 min., timp in care se va amesteca mereu. Incheierea saponificarii se verifica prin tumarea unci picaturi de sapun in intr-un pahar cu apa (de ploaie sau apa moale); picatura se dizolva imediat si total (fara sedimente). Daca apar picaturi de ulei la suprafata apei, se continua agitarea, la cald. Reteta de preparare a sapunului-pasta, de potasiu in gospodarie: 500 g untura de pore se topeste intr-o oala, dupa care se adauga 300 g lesie de potasiu (hidroxid de potasiu). Lesia trebuie sa aiba o greutate specifica de l,l80g/cmc. Se amesteca energic, cea 20 min., la foe constant, pentru deplina omogenizare. Se stinge focul si, cand amestecul s-a mai racit astfel incat sa putem introduce pentru putin timp degetul (60-70 C), se adauga 50 g spirt denaturat (poate fi si medicinal), si se agita energic. Se inveleste oala cu prosoape in vederea unci raciri lenle timp de 10-12 ore. Pentru a se pastra consistenta fluida (ca smanlana) a sapunului pe timp rndelungat, se poate adauga, o 35

data cu spirtul si 175 g glicerina. Se obiine cea 1 kg sapun-pasla care se pastreaza In vase inchise, de preferat ermelic. Pentru folosirea sapunului verde ca atare in tratamente se recomanda concentratia de 1,5-3% iar ca adeziv - 0,5%. S-a specificat mai sus deosebirea dintre compozitia sapunului folosit ca insecticid de cea a sapunului pentru spalat. Procurarea hidroxidului de potasiu necesar prepararii sapunului verde lichid sau pasta poate fi dificiia. In continuare este prezentata o reteta de preparare a sapunului solid, ia care se foloseste hidroxidui de sodiu (soda caustica) care se poate procura din magazine de profil sau baze de aprovizionare. Reteta de preparare a sapunului solid, pc baza de tudroxid de sodiu: Daca nu dispunem de hidroxid de potasiu, putem prepara un sapttn de casa, de calitate, pe baza de sodiu, astfel: 4 kg grasime animala si 1 kg soda caustica se introduc int!-o oala (c;izan). Se fierb impreuna 2,5-3 ore, din care, prima ora la foe nuc, arnesiecand din cand in cand cu o lopatica de lemn. Saponificarea s-a inclieiat cand o picatura de sapun se dizolva coinplet intr-un pahar cu apa. In sapunul de casa, desiinat proteciiei phmtelor. nu se introduce sare de bucatarie. Inainte de a stinge focul, se toarna peste sapun 1 -1,5 1 apa rece, care favorizeaza depunerea impuritatilor (,,nisipului"). Dupa cc s-aintarit. se taie bucati si sc scoate din cazan. Daca nu este destul de curat, se topeste din nou, adaugandu-se aceeasi cantitate de apa rece (bineinteles, dupa spalarea cazanului). Pentru a spori actiunea insecticida a sapunului, precum si spectrul de actiune. in solutia de sapun se adauga 1-3% spirt denaturat. Cu un astfel de preparat se pot combate acarienii, omizile, paduchii testosi, paduchii lanosi, paduchi de frunza ccnusii etc. 36

Sapunurile produse industrial corespund (in masura mai mare) intrebuimarii ca insecticid atunci cand continutul in alcalii liberi (hidroxizi liberi) este cat mai scazut pH 10-12, iar sapunul nu este nici colorat nici parftimcit. Sapunul de ras, produs si la noi in tara se apropie cel mai mult de aceste cerinte. Producerea acestor sapunuri ar fi posibila i in Romania daca cererea ar ft suficienta incat sa justifice realizarea unui produs rclativ nou. In afara de preparatele obtinute pe baza de extracte vegetale, tehnologiile ecologice folosesc pentru protectia piantelor si substante minerale preluate direct din niitura. Se recomanda, de exemplu, faina de bazalt care permite fonnarea unei suspensii fine si administrarea cu pompa de stropit. Prin tratamente cu faina de bazalt pot fi indepartati toti daunatorii ce atitca din exterior organele vegetale, inclusiv daunatori-sugatori. Faina de bazalt se foloseste in concentratie de 1-3%. Cel mai bun bazalt este cel care are un pH intre 10-11 si un continut de siliciu de cea 50%;. Efectul de prevenire si combatere a daunatorilor 1 a bolilor se expltca in principal prin schimbarea pH-ului de la suprafata frunzelor si inhibarea nutritiei, datorita aderarii crislalelor de cuarl pe suprafata fnmzelor. Contra bolilor si daunatorilor se mai folosesc 1 faina de doloiruta si cenusa de lemn (foarte fin cemuta). 7. Preparate din deseuri de citrice 1 din alte materiale Printre modalitatile de protejare a gradinilor contra bolilor si daunatorilor, se pot folosi si alte materiale accesibile ce nu necesita un etbrt deosebit pentru a fi procurate: Coji de citrice 1 kg coji de portocale, manditrine, lamai se tree prin marina de tocat. Materialul obtinut se pune intr-un borcan si se completeaza cu apa pana la 3 1, se astupa bine si se lasa 3 zile 37

intr-un loc Tntunecos si caid. Dupa ce a lost amestecat. se slrecoara prin tifon, se stoarce bine iar lichidul se toama Tn sticle care se astupa cu dopuri si se parafineaza. Filtrarea si turnarea in sticle se face cat mai repede cu pulinta pentru a nu se pierde subslaniele volatile. Sticlele se pastreaza in locuri intunecoase si racoroase. Pentru pregatirea solutiei de stropit se folosesc 100 g de infuzie si 40 g de sapun ia 10 1 de apa. Tratanientul contra tripsilor si afidelor se repeta ia fiecare '7-10 zile, pana la disparilia totala a daunatorilor. Contra acarienilor, infuzia poate fi facuta din .300 g de coji uscate de citrice si 3 1 de apa calda, infuzaie timp de 3 zile. Balegii de vaca sau fan putred 1kg de .materie prima si 3 ! de apa se infuzeaza 3 zile apoi se dilueaza in proportie de 1:3. Daca se mfuzeaza doiu- 4 ore, preparalul poate fi folosit fara dilutie. Printre alle substante sau preparate adraise si recomandate in tehnologiile ecologice, mentionam: -> Sp//t (alcool elilic sau izopropilic) - mai accesibil este cel produs industrial. Se foloseste in concentratie de 2-3% care, uiieoti, este marita pana la 5%. Stropirile cu spirt se fac ia p.resiune joasa pentru a evila evaporarea lui Tnainte de a ajunge pe planta. Rezultate bune .se obtin prin combinarea tratamentelor cu spirt si sapun la interval de o zi. Eficienta folosirii spirtului a fost remarcata Tn combaterea acarienilor. paduchiior de frunze, paduchiior lanosi, paduchiior cenusii. Efectul folosirii spirtului se bazeaza pe dizolvarea tegumentului insectelor. SuU'ul sub fomia de preparate (ex. zeama sulfocalcica) sau sulf muiabil sunt eficiente pentru combaterea diferitelor boli, ca de exemplu fainarea. 38

: PermangHnal de potasiu - folosit in special pentru dezinfectarea semintelor; Saniri de cupru - folosite si ca adaos la insecticide pentru marirea spectruiui de actiune a acest ora sau in preparate specials dintre care cea mai cunoscuta este Zeama hordeleza. Uleiuri parafinice - admise numai in combaterea integrata dar fara abuz; uleiurile industriaie (albe sau usoare) actioneaza asupra oualor, larvelor, aduttilor prin efect de asfixiere, formand asupra lor o pelicula ermetica fina. Ln cazul insectelor cu tegument moale, parafina exercita o actiune distructiva directa. .A.buzurile trebuie evitate deoarece se pot astupa organele de respiratie ale planteior (lenticele, stomate) sau pot fi afectate insectele folositoare. Uleiul parafinic romanesc - Us-92 - poate fi fblosit in concentratie de 1,5% pentru stropiri in pomicultura. Este necesai- sa se respecte momentul optim de tratare care este inainte de inmugurire, in fenofaza numita urechiuse de oarece". in aceasta perioada, uleiul se combina uneori cu oxiclorura de cupru (Turdacupral) in concentratie de 0,2% pentru prevenirea infectiilor primare cu rapan. Dupa caz, uleiurile minerale se pot amesteca 1 cu sulf muiabil. Exista .si aite preparate care se pot realiza in gospodarie sau procura din comert si s-au dovedit a fi eficiente atat in prevenirea cat si in tratarea directa contra bolilor si daunatorilor. Astfel, Neudasan, produs in Germania, folosit in concentratie de 2% este eficient impotriva paduchiior si puricilor de frunze, acarienilor, a musculitci albe. PreparatuI lui Teobald, folosit in pomicultura, printr-un singur tratament, inactiveaza numerosi daunatori (paduchi testosi in toate fazele, oua de paduchi, purici si acarieni, oua 39

de omizi defoliatoare, coconii viermeiui de mar i ai omizilor ce ierneaza sub scoar^a copaciJor sau in cuiburi de frunze, precum si paduchii lanosi. Cu acesl preparat se stropesc poniii intregi toanrma., im.ediat dupacaderea frunzelor. Solutie complexa impotriva omizilor - recomandata in cazui unor atacuri puternice care pot duce la defoherea piantelor. PreparatuI se pregateste din 300 g sapun de potasiu sau de casa, 0,5 1 spirt denaturat, 1 lingura var stins, 1 lingura sare de bucatarie, 10 I apa. Aceasta solutie poate fi testata si pentru larvele gandacului de Colorado.

40

Postfata
Plantele si rcteteie prezentate rnai sus, recomandate a fi folosite in protectia culturilor, reprezinta o mica parte din ceea ce natura poate oferi in sprijinul celor ce doresc sa apere gradinile si livezile de eventualele atacuri de insecte si boli. Datele preliminare, obtinute in cadrul studiilor intreprinse pana in prezent, arata ca din 3000 de plante testate, peste 2000 au efect toxic. Numeroasele combinatii ce pot fi obtinute din fitopreparate si substante in vederea amplificarii efectului toxic si maririi .spectrului de actiime, constituie tot aiatea posibilitati de a se atinge [icrl^ormantele dorite. Trebuie subliniat inca o data faptui ca preparatele ecologice folosite in tehnologii nepoluante nu unnaresc distrugerea totala a daunatotilor ci doar limitarea inmultirii acestora si, loiodata, menajarea insectelor folositoare. De aceea, unele din preparatele recomandate pot sa nu aiba efecte miraculoase. De asemeni, trebuie avuia in vedere si urmatosirea situatie: chiar in cazul cand a fost inactivat un procent foarte mare de insecte de pe suprafetele tratate, daunatorii pot migra usor si destul de repede de la parcelele invecinate netratate, dat fiind faptui ca efectul toxic al majoritatii iltopreparatelor este de scurla durata. Nu trebuie uilat insa faptui ca aceste masuri curative nu reprezinta singura cale de a mentine igiena fitosanitara in culturi. Pentru a avea plante sanaioase in gradina si livada, trebuie insistat in primul rand asupra acelor masuri preventive care asigura imunitalea vegetalelor cultivate. Printre aceste masuri, pe primul loc trebuie sa se afle rotatia culturilor, ridicarea fertiliiatii naturale a solului (care poate sa mearga pana la ferlilitaiea potentiala specifica tipului de sol dat). 41

Alaturi de aceasta, un loc deosebit il ocupa si asocierea corecta a planteior cultivate i a celor cu efect repelenl ce pot constitui bariere naturale de aparare a planteior din gradina, livada, parcele de flori cultivate s.a. Aceste masuri 1 multe altele permit crearea, pentru plantele cultivate, a conditiilor naturale favorabile care pot asigura cresterea si dezvoltarea optima a planteior sanaioase care realizeaza productii stabile si satisfacatoare cantitativ, cu calitati gustative, nutritive si chiar terapeutice incomparabil mai bune decat produsele agricoie obtinute prin tehnologii intensive.

42

BIBLIOGRAFIE

Balacuta Nicolae

- Protectia phmtelor de gradina cu deosebire prin mijloace naturale, Ed. Tipocart Braovia. - Hrana vie prin agricultura bio logic a, Ed. Casa de editura Angeli. - Ecologhiceski cistoe zemledelie na sadovom uceastke, Moskva, 1996. - Ecologhicesis.! cistii sad-ogorod, Moskva, 1998. - Rastenia-zascitniki plodovili i ovoscinih cultur, Moskva, 1992. - Ferma Biodinamica, Bucuresti, 1994. - EfectivnT i Bezvredni, Supliment la rev. OMNIBUS Chisinau, 1993.

Balascuta Nicolae

N . M . Jurminskaia

A. Onegov

- G.I. Pe$cova

Sattler Wistinghausen

43

Cartea va ofera informatii utile i practice care va permit sa renuntati la folosirea in gradina a periculoaselor substante chimice de sinteza, menajand prin aceasta sanatatea proprie i sanatatea celor ce beneficiaza de produsele gradinii dumneavoastra. Daca nu aveti gradina, oferiti cartea unui prieten care cultiva legume sau fructe. Prin aceasta veti da naturii o ansa in plus de a rezista in lupta cu poluarea, iar semenilor speranta pentru o sanatate mai buna. Organizatia MAMA T E R R A

ISBN 973-86121-0-1