Consideratii asupra efectelor ce provin din uzura masinilor Uzarea si principalul ei efect, uzura, este ntotdeauna daunatoare si conduce,

mai repede sau mai lent, la scoaterea din functionare a unor componente mecanice ale masinilor. Uzarea reprezinta un proces de desprindere de material si de modificare a starii initiale a suprafetelor de frecare avnd ca rezultat uzura. Defectiunile generate de procesul de uzare pot aparea ca urmare a: solutiilor constructive adoptate; proceselor tehnologice aferente; conditiilor de exploatare; calitatii ntretinerii. Mecanismul formarii particulei de uzura este foarte complex si depinde de multi factori specifici conditiilor de exploatare: sarcina, viteza, lu rifiant, temperatura, etc. Din acest punct de vedere, aparitia individuala a unei particule de uzura si deci a unei surse elementare de defectare, este de natura !aleatorie". #rocesul de uzaren ansam lul sau se poate considera n schim !determinist" la nivelul unei cuple si n prezenta unor conditii de exploatare cunoscute $sarcina si viteza ca marimi vectoriale, lu rifiantul cu proprietatile sale fizico%chimice si functionale, temperatura, etc.&. 'fectele negative ale uzurii se pun n evidenta prin: scaderea radamentului masinii; consumul de lu rifiant; cresterea nivelului de zgomot si de vi ratie; modificarea regimului termic; modificarea raportului de transmitere; deteriorarea principalelor elemente ale transmisiei fara posi ilitatea de reparare $ locari ca urmare a modificarii sectiunilor periculoase si cresterii sarcinilor dinamice, etc.&. (n afara criteriului tehnic si tehnologic la aprecierea starii limita de functionare a masinilor si a componentelor mecanice ale acestora, un rol important l detin criteriile economice si de siguranta. Criteriul economic are n vedere faptul ca ntre uzura si cost exista anumite legaturi ce se manifesta prin scaderea randamentului, cresterea consumului de lu rifiant, n special ca urmare a degradarii mecanice si a pierderilor prin etansari. Criteriul de siguranta se aplica n special pentru masinile si echipamentele industriale cu implicatii deose ite pentru securitatea oamenilor $fundatii de masini din cadrul instalatiilor chimice cu medii toxice, fundatii de masini din cadrul instalatiilor din domeniul nuclear, etc.&. Din punct de vedere fizic, procesul de deformare ncepe cu asperitatile si continua cu ondulatiile si a aterile de la forma initiala. )spectele statistice si

pro a ilistice ale microgeometriei confera si procesului de deformare un aspect pro a ilistic al carui efect se resimte n procesul de frecare si uzare. Aspecte cu privire la oboseala materialelor 'fectul de o oseala a materialelor se va introduce n calcul prin reducerea valorilor rezistentelor de calcul. 'lemente suplimentare cu privire la aspectele legate de o oseala sunt date n *+)* ,-,,,./%01.

3. DATE DE BA A !ECE"A#E $E!T#U $#%&ECTA#EA D&!A'&CA A (U!DAT&&)%# DE 'A"&!&

3.* Date pentru masini furnizate de fabricantul acestora (n vederea proiectarii dinamice a fundatiilor de masini sunt necesare o serie de informatii cu privire la caracteristicile specifice ale masinilor pe care fa ricantii acestora sunt obligati sa le puna la dispozitia celor care proiecteaza fundatiile de masini. (n cele ce urmeaza vor fi prezentate o serie de astfel de date pentru principalele categorii de masini care fac, n general, o iectul acestui ghid. 3.*.* Date asupra masinilor cu componente mecanice oscilante 2nginerul proiectant al unei fundatii pentru acest tip de masina tre uie sa ai a n vedere aspectele cuprinse n paragrafele 3.,.,.,43.,.,.3. 3.*.*.* Date generale a& +ipul si denumirea masinii. & Descrierea miscarii si a modului de functionare a masinii. c& #lanse de ansam lu cu privire la prezentarea masinii: plan general, elevatie, sectiuni semnificative si detalii ale diverselor legaturi ale acesteia cu alte agregate. d& Dimensiunile de ga arit ale masinii, n general, si dimensiunile placii de aza a acesteia, n special. e& #recizarea naltimii la care se gaseste ar orele cotit al masinii n raport cu platforma fundatiei si elemente cu privire la alegerea unghiurilor dintre manivelele ar orelui. f& #uterea nominala a masinii $eventual puterea maxima&.

g& +uratia de regim si turatiile critice $minima si maxima&. h& Diagrama de intrare n turatia de regim. i& 5umarul de cilindri, asezarea lor si ordinea de aprindere a acestora. 6& +emperatura maxima provenita din functionarea masinii la aza acesteia si diferentele de temperatura la fetele elementelor de eton sau metal. 7& 8alori ale amplitudinilor vi ratiilor admisi ile pentru functionarea masinii n conditii de siguranta si fia ilitate. l& +olerante de monta6. 3.*.*.+ Elemente suplimentare necesare pentru proiectarea ,n concept static a& 2nformatii cu privire la masele componentelor masinii, marimea si pozitia ncarcarilor statice transmise la fundatie, pozitia centrelor de greutate ale elementelor masinii n raport cu cele trei axe principale ale acesteia. & 9 schita detaliata care sa furnizeze elemente cu privire la montarea si prinderea masinii pe fundatie $pozitia uloanelor sau suru urilor de ancorare&. c& :urnizarea unui plan si a unor sectiuni din care sa rezulte dimensiunile minime necesare ale fundatiei la cota sa superioara pentru instalarea corecta a masinii si a echipamentului auxiliar $atunci cnd este cazul&. De asemenea, tre uie furnizate informatii cu privire la diferitele nivele ale platformei, pozitia gaurilor pentru conducte, pozitia canalelor, eventualele denivelari, aspecte cu privire la piesele metalice nglo ate, zonele de su turnare, ga aritele li ere ce tre uie respectate de proiectantul fundatiei, etc. 3.*.*.3 Elemente suplimentare necesare pentru proiectarea ,n concept dinamic a& :a ricantul masinii tre uie sa furnizeze proiectantului fundatiei detalii cu privire la marimea, directia si frecventele fortelor si cuplurilor pertur atoare. & Momentele de inertie masice ale componentelor masinii n raport cu cele tri axe principale ale acesteia. c& (ncarcari dinamice generate de unele defecte functionale $conditiile de !scurt%circuit", ruperea unei piese, etc.&. d& (ncarcari datorate functionarii nesincronizate a masinii cu alte masini. e& )specte cu privire la efectele hidraulice si termice n cazul pompelor si compresoarelor.

f& (ncarcari provenite din oprirea rusca a functionarii masinii, etc. g& 2nformatii cu privire la eventualele sensi ilitati dinamice ale masinii. 3.*.+ Date asupra masinilor cu componente mecanice rotative #entru masinile cu componente mecanice rotative avnd turatii ridicate, fa ricantul masinii tre uie sa puna la dispozitia proiectantului fundatiei urmatoarele date: a& #lanul masinii si al echipamentului auxiliar, inclusiv detalii de prindere pe fundatie. & 2nformatii cu privire la existenta golurilor, denivelarilor, canalelor, etc. c& ;reutatea masinii. d& #uterea nominala a masinii. e& +uratiile de regim si turatiile critice ale ar orelui. f& ;reutatea rotorului si detalii asupra excentricitatilor. g& 2nformatii cu privire la marimile si punctele de aplicare ale ncarcarilor ce se iau n considerare la proiectarea fundatiei. #rintre aceste ncarcari tre uie incluse: (ncarcarile cu caracter static; (ncarcarile cu caracter dinamic; 'fectul variatiilor de temperatura; (ncarcari datorate greutatii condensatorului si volumului de apa continut de acesta; (ncarcari datorate aparitiei vacuumului n condensator; ;reutatea conductelor; :ortele neechili rate provenite din functionarea masinii; 'fectele de torsiune; <uplul de scurt%circuit; (ncarcari generate de ncovoierea rotorului; etc. h& 8alori admisi ile ale amplitudinilor vi ratiilor din punctul de vedere al functionarii masinii. i& +olerante de monta6. (n cazul masinilor cu componente mecanice rotative caracterizate prin turatii reduse $de tipul convertizoarelor& sunt necesare urmatoarele date: a& ;reutatea motorului si a generatorului. & ;reutate rotor pentru motor si greutate rotor pentru generator si precizarea excentricit atilor. Daca exista informatii n legatura cu fortele si momentele neechili rate nu mai sunt necesare datele pentru excentricitati. c& ;reutatea volantului.

d& +uratia de regim. e& Momentul de scurt%circuit. f& #lanul componentelor convertizorului, detalii de prindere, elemente cu privire la ga aritele li ere ce tre uie respectate n vederea amplasarii accesoriilor si verificarilor periodice. (n cazul pompelor centrifugale sunt necesare urmatoarele date despre masina, pentru proiectarea fundatiei acesteia: a& ;reutatea pompei. & +uratia nominala. c& :recventa undei de presiune. d& 5umarul paletelor centrifuge. e& :ortele neechili rate generate de functionarea pompei. Datele necesare pentru ventilatoare si suflante, precum si pentru alte masini din aceasta categorie, sunt similare celor prezentate n cazul convertizoarelor, cu unele diferente care rezulta din particularitatile masinii. 3.*.3 Date asupra masinilor cu componente mecanice generate de socuri (n cazul acestor masini proiectantul fundatiei tre uie sa ai a la dispozitie o serie de date dintre care cele mai importante sunt prezentate n continuare. a& +ipul ciocanului $de for6at sau matritat&, denumirea fa ricii constructoare, caracteristici ale modelului. & 9 descriere a miscarilor efectuate de componentele principale ale masinii $ atiul, er ecul si sa ota&. c& Dimensiunile de ga arit ale ciocanului. d& Masa nominala si masa reala a pieselor n cadere $ er ecul si piesele care comanda si cad odata cu el&. e& Masa sa otei, dimensiunile azei sale si cota ei fata de fundatia constructiei n care este amplasata masina generatoare de socuri. f& Masa ciocanului fara sa ota, centrul sau de greutate, dimensiunile atiului. g& #ozitia si dimensiunile uloanelor de ancora6. h& *uprafata pistonului si presiunea a urului sau aerului. i& (naltimea de cadere a er ecului. 6& 8iteza maxima si energia cinetica a er ecului n momentul lovirii. 7& 5umarul de loviri pe minut. l& 8alori admisi ile ale amplitudinilor miscarii sa otei si fundatiei. m& +olerante de monta6.

3.+ Date pentru fundatii 3.+.* (undatii rigide de tip bloc (n vederea ela orarii unui model de calcul adecvat pentru proiectarea n concept dinamic a unei fundatii de masina de tip loc rigid este necesara luarea n considerare a unor aspecte care vor contri ui, n final, la reducerea volumului de calcul. 3.+.*.* #eguli de predimensionare a. 'asa fundatiei pentru o masina centrifugala tre uie sa fie de doua pna la trei ori mai mare dect masa masinii pe care o sustine. (n cazul masinilor cu componente mecanice oscilante masa fundatiei tre uie sa fie de trei pna la cinci ori mai mare dect masa echipamentului. De%a lungul timpului diversi autori au sta ilit, pe aza experientei acumulate, relatii ntre masa fundatiei, masa masinii, puterea sau turatia acesteia. ;.). =eonards recomanda urmatoarele repoarte ntre masa locului de fundatie si masa masinii cu piston $+a elul nr.3&. +a elul nr.3 Tipul masinii Motoare cu gaz cu un cilindru Motoare cu gaz cu doi cilindri Motoare cu gaz cu patru cilindri Motoare cu gaz cu sase cilindri Motoare cu gaz cu opt cilindri Motoare diesel cu doi cilindri Motoare diesel cu patru cilindri Motoare diesel cu sase cilindri Motoare diesel cu opt cilindri +ur ine cu a ur cuplate cu generatoare Motoare cu gaz verticale cuplate cu generatoare Motoare diesel verticale cuplate cu generatoare #aportul ,ntre masa fundatiei si masa masinii 3:, 3:, /,1>:, /,/>:, /,--:, /,1>:, /,?-:, /,,-:, ,,@-:, 34?:, 3,>-:, /,A-:,

(n ultima perioada de timp pe plan international inginerii proiectanti ai fundatiilor de masini au semnalat necesitatea cresterii masei fundatiei proportional cu turatia masinii. Motivatia acestei cerinte a rezultat din faptul ca fortele dinamice neechili rate sunt cu att mai mari cu ct turatia masinii este mai ridicata, dar nu s%a tinut seama de conditiile de rezonanta si de limitarea amplitudinilor vi ratiilor.

9 alta a ordare a fost aceea de a creste masa fundatiei n functie de puterea nominala a masinii $aspect corect n anumite privinte& dar nici n acest caz nu s%a tinut seama de conditiile de rezonanta si de limitarea amplitudinilor vi ratiilor. +re uie remarcat totusi ca marimea masei fundatiei unei masini are efectul favora il de reducere, n anumite conditii, a amplitudinilor deplasarilor. b. -naltimea blocului de fundatie tre uie sa fie aleasa astfel nct aceasta sa rezeme pe straturi consistente de fundare nct sa poata fi asigurata sta ilitatea. 9 marime caracteristica a fundatiei este raportul dintre lungimea si naltimea acesteia $=.B&. *e va alege o naltime !B" ct mai mare atunci cnd este necesara o suprafata de rezemare mica sau cnd acest lucru este impus de instalatii auxiliare C,/D. (naltimea locului nu tre uie sa fie mai mica dect -,Am, aceasta fiind n unele cazuri impusa de lungimea suru urilor de ancorare. )legerea naltimii fundatiei poate fi dictata si de celelalte dimensiuni ale sale astfel ncat sa rezulte un loc de fundatie ce poate fi considerat rigid. )stfel, naltimea locului va fi mai mare dect o cincime din latimea lui, sau o zecime din lungimea acestuia C>D. c. Dimensiunile ,n plan ale blocului de fundatie se aleg att pe aza volumului acesteia ct si n functie de dimensiunile placii de aza ale masinii. Dimensiunile n plan ale locului de fundatie tre uie sa satisfaca cerinta de a fi cu cel putin ,>- mm mai mari pe fiecare latura dect placa de aza a masinii, n vederea operatiilor de ntretinere. #entru asigurarea stabilitatii ansamblului n cazul masinilor cu cilindrii asezati n pozitie verticala, latimea totala a fundatiei $masurata n unghi drept pna la ar orele cotit& tre uie sa fie cel putin egala cu distanta de la centrul ar orelui pna la partea inferioara a fundatiei. (n cazul masinilor cu cilindrii asezati n pozitie orizontala latimea fundatiei tre uie sa fie mai mare cu cca. >-E. Dupa ce s%au sta ilit latimea si naltimea fundatiei urmeaza sa se determine lungimea blocului de fundatie din conditia realizarii masei fundatiei. =ungimea si latimea locului de fundatie vor fi modificate pna cnd centrul de greutate al masinii si echipamentului se va gasi pe aceeasi verticala cu centrul de greutate al fundatiei. Dimensiunile locului de fundatie tre uie sa fie alese astfel nct sa se asigure stabilitatea acestuia ,mpotriva rasturnarii. d. (orma fundatiei se va alege simpla si simetrica evitndu%se orice nisa, intrnd, proeminenta sau asimetrie, cu exceptia situatiilor cnd unele dintre acestea nu pot fi evitate.

e. (n vederea asigurarii unor tasari uniforme ale terenului de su fundatie se recomanda ca centrul de greutate al ansam lului format din masina si fundatie sa se gaseasca pe ct posi il pe aceeasi verticala cu centrul de greutate geometric al suprafetei talpii fundatiei. 'xcentricitatea cauzata de distri utia maselor n cadrul ansam lului !masina-fundatie. nu tre uie sa depaseasca >E din dimensiunea cea mai mica a locului de fundatie pe nici una din cele doua directii orizontale. f. Centrul de greutate al ansam lului !masina-fundatie. tre uie sa se gaseasca ct mai 6os n raport cu partea superioara a fundatiei $n nici o situatie centrul de greutate al ansam lului nu tre uie sa se gaseasca deasupra partii superioare a fundatiei&. g. $artea superioara a blocului de fundatie tre uie sa fie la cel putin 3-cm deasupra cotei pardoselii finite a constructiei, pentru a se evita deteriorarea acesteia datorita contactului permanent cu apa.

3.+.*.+ Conformarea dinamica a fundatiei rigide de tip bloc Dimensiunile finale ale unei fundatii de tip loc vor rezulta n urma unei analize cu caracter dinamic efectuata pe un model de calcul a carui comportare sa aproximeze ct mai ine pe cea a structurarii reale. #entru realizarea acestui scop se va tine cont de: a& ;eometria locului de fundatie sta ilita n conditiile punctului 3./.,.,. & )ctiunile statice si fortele excitatoare cu caracter dinamic ce actioneaza asupra locului de fundatie. c& Modelarea dinamica a fundatiei loc tinnd cont si de directia si punctele de aplicatie ale fortelor pertur atoare. d& Determinarea pe cale experimentala a coeficientilor elastici ai solului sau adoptarea unor valori din literatura tehnica specifica de actualitate. e& <alculul frecventelor proprii de vi ratie pentru cele sase moduri specifice de vi ratie ale unei fundatii de tip loc $3 translatii si 3 rotatii&. f& <ompararea frecventelor proprii determinate cu frecventele fortelor excitatoare pentru a vedea daca sunt satisfacute conditiile de evitare a fenomenelor specifice rezonantei. g& Determinarea amplitudinilor deplasarilor sistemului n diferite moduri de vi ratie si compararea lor cu cele admisi ile. h& 2nfluenta su straturilor de su fundatie atunci cnd acestea au caracteristici diferite n raport cu cele ale terenului de la suprafata. i& 'fectul apei su terane asupra sistemului !masina/fundatie" atunci cnd aceasta se gaseste la un nivel ridicat.

6& 'fectul transmiterii temperaturii de la masina la fundatie. 7& 'fectul ngroparii n teren a fundatiilor rigide n cazul masinilor rotative $efectul umpluturilor laterale&. l& <alculul de rezistenta al locului de fundatie. #entru usurarea analizelor numerice directiile de actiune a fortelor generate de masini tre uie, atunci cnd este posi il, sa fie paralele cu una din axele principale de inertie si concentrice cu axele locului rigid de fundatie. *unt necesare, de asemenea, planuri n care sa fie specificate clar tolerantele de lucru si acuratetea ceruta cu privire la dimensiunile finale ale fundatiei. 3.+.*.3 (undatii rigide de tip bloc asezate pe piloti Utilizarea fundatiilor pe piloti este necesara n urmatoarele situatii: #resiunea la nivelul terenului rezulta din actiunea com inata a ncarcarilor statice si dinamice depaseste valoarea admisi ila a presiunii terenului sau se produc tasari inegale, iar o fundatie de suprafata nu poate fi o solutie adecvata. +erenul de su fundatie si nivelul apelor su terane prezinta unele particularitati astfel nct vi ratiile masinilor pot produce tasari dinamice importante. De aceea este necesara transferarea ncarcarilor statice si dinamice ale fundatiei la straturi mai adnci si consistente de fundare. 'ste necesara cresterea frecventei proprii a fundatiei si micsorarea amplitudinilor vi ratiilor. Masinile sunt caracterizate printr%o sensi ilitate proprie ridicata care necesita o fundatie rezemata pe piloti. <onditiile seismice ale amplasamentului. )spectele cele mai importante de care tre uie sa se tina seama la adoptarea unei astfel de solutii de fundare pot fi sintetizate astfel: a& Masa locului n care sunt ncastrate extremitatile superioare ale pilotilor tre uie sa fie de ,,>4/,> ori mai mare dect masa masinii cu componente mecanice rotative. & Masa locului n care sunt ncastrate extremitatile superioare ale pilotilor tre uie sa fie de /,>4?,- ori mai mare dect masa masinii cu componente mecanice oscilante. c& Dimensiunile locului de fundatie n care sunt ncastrati pilotii se aleg ca n paragraful 3./.,./. d& 5umarul si dimensiunile pilotilor se vor alege astfel nct sa se realizeze o una transmitere a ncarcarilor la terenul de fundare. e& #ilotii tre uie astfel aran6ati nct centrul de greutate al grupului sa coincida cu centrul de greutate al ansam lului !masina-fundatie-bloc". f& Daca exista posi ilitatea aparitiei fenomenului de rezonanta se vor efectua modificari ale masei fundatiei astfel nct structura o tinuta sa

rezulte supraacordata pentru masini cu componte mecanice oscilante si subacordata pentru masini cu componente mecanice rotative. g& 'ste necesara o fixare corespunzatoare a capetelor pilotilor n locul de fundatie pentru a putea fi realizata rigiditatea prescrisa prin proiectare. :undatiie de masini rezemate pe piloti se ntlnesc destul de rar si, n consecinta, nu se considera necesar sa fie prezentate elementele suplimentare n cadrul acestui ghid. *e recomanda ca i liografie lucrarile C>D, C,/D, C3>D, C>-D. (unda0ii fle1ibile ,n cadre #eguli de predimensionare (n cadrul acesteu paragraf se prezintF pe scurt unele reguli care conduc la alegerea preliminarF a dimensiunilor geometrice ale componentelor unei fundaGii n cadre. (n general, aceastF fazF se azeazF pe experienGa proiectantului fundaGiei maHinii, dar o serie de elemente ce vor fi precizate n continuare vor contri ui la o proiectare finalF adecvatF a fundaGiei n cadre. #entru alegerea dimensiunilor fundaGiei tre uie sF se GinF seama Hi de urmFtoarele aspecte: a& #roiectantul fundaGiei tre uie sF analizeze cu atenGie ga aritul maHinii Hi cerinGele pentru asigurarea unui spaGiu suficient n vederea montFrii echipamentului, dimensiunile uloanelor de ancorare, schema montFrii conductelor Hi toleranGele admise pentru instalarea, ntreGinerea Hi funcGionarea maHinii. & #adierul funda0iei nu tre uie amplasat mai sus dect adncimea minimF de fundare recomandatF n cadrul studiului geotehnic efectuat pe amplasament. +re uie sF se GinF seama de straturile une, consistente de fundare, nivelul apei su terane, adncimea de ngheG Hi alte condiGii locale specifice de teren. Iadierul tre uie sF ai e o nFlGime Hi o rigiditate suficientF pentru a asigura o presiune uniformF pe teren astfel nct sF poatF fi evitatF deplanarea ta lierului Hi sF pFstreze intact aliniamentul ar orelui maHinii. De asemenea, nFlGimea radierului tre uie sF fie suficientF pentru o fixare rigidF a capetelor inferioare ale stlpilor. De aceea, se recomandF ca nFlGimea radierului !B" sF nu fie mai micF dect: 234546.)783 unde !=" este media ntre douF deschideri adiacente ntre stlpi n metri C>D. (nFlGimea minimF a radierului este, n general, egalF cu ,,-m C>-D. c& "t9lpii funda0iilor ,n cadre vor fi astfel dimensionaGi nct raportul dintre nFlGimea lor Hi lFGimea secGiunii transversale sF fie cuprins ntre /4,-. (n cazul ncFrcFrilor verticale, se va urmFri ca stlpii sF fie la fel solicitaGi. )riile secGiunilor transversale ale stlpilor tre uie sF fie proporGionale cu ncFrcarea pe care aceHtia o suportF. Iapoartele dintre ncFrcFrile axiale ! $i" Hi ariile secGiunilor transversale ale stlpilor !Ai" tre uie sF fie, pe ct posi il,

constante pentru toGi stlpii. DistanGa dintre stlpi va fi mai micF de 3,> m. *tlpii intermediari vor fi poziGionaGi Ginnd cont de indicaGiile date de furnizorul maHinii. d& Tablierul funda0iei poate avea nFlGimi cuprinse ntre -,A- Hi ,,>-m Hi este necesar sF ai F rigiditate ct mai mare n raport cu deplasFrile laterale. )cest aspect se poate realiza fie prin lFGirea grinzilor longitudinale, fie prin plFci n consolF, rigidizate cu grinzi marginale Hi nervuri C,/D. e& :rinzi transversale ;i longitudinale. nlimea grinzilor transversale Hi longitudinale tre uie sF fie aproximativ egalF cu o pFtrime pnF la o optime din deschiderea li erF dintre stlpi. Limea grinzilor va fi egalF cu lFGimea secGiunilor transversale ale stlpilor. (n cazul ncFrcFrilor statice sFgeata grinzilor tre uie sF rezulte mai micF dect -,>mm. Iigiditatea la ncovoiere a grinzilor tre uie sF fie de cel puGin douF ori mai mare dect cea a stlpilor. Conformarea dinamic< a funda0iilor fle1ibile ,n cadre Dimensiunile finale ale unei fundaGii flexi ile n cadre vor rezulta n urma unei analize cu caracter dinamic, n cadrul cFreia se va Gine seama de o serie de aspecte dintre care cele mai importante sunt prezentate n continuare. a& :undaGia n cadre tre uie sF rezulte pe ct posi il simetricF n raport cu planul vertical care trece prin axa longitudinalF a maHinii. & Iezemarea maHinii se va face pe cadrele transversale ale fundaGiei. c& :undaGia n cadre tre uie astfel dimensionatF dinamic nct forGa rezultantF provenitF din greutatea maHinii, ta lierului, stlpilor $inclusiv a planHeelor intermediare, dacF existF& Hi radierului sF treacF, pe ct posi il, prin centrul de greutate geometric al suprafeGei de contact cu terenul. *e admite o excentricitate de pnF la 3E. d& *e vor evita consolele. DacF acest lucru nu este posi il, acestea se vor proiecta astfel nct sF le fie asiguratF rigiditatea cu cadrul principal. e& Masa totalF a fundaGiei $ta lierJgrinziJstlpiJradier& tre uie sF fie de cca. +rei ori mai mare dect masa unei maHini cu componente mecanice rotative Hi de cinci ori mai mare dect masa unei maHini cu componente mecanice oscilante. f& Masa 6umFtFGii superioare a fundaGiei nu tre uie sF fie mai micF dect masa maHinii. g& #resiunea transmisF la terenul un de fundare Hi rezultatF din greutatea com inatF a maHinii, fundaGiei Hi a altor ncFrcFri statice Hi dinamice generate n cadrul proceselor tehnologice tre uie sF fie egalF cu cel mult 0-E din presiunea admisi ilF a terenului n cazul considerFrii ncFrcFrilor cu caracter static. h& *tlpii fundaGiei n cadre tre uie sF se deplaseze egal pe toate direcGiile n cazul considerFrii acGiunii forGelor statice echivalente pe aceste direcGii. DeplasFrile maxime admise pe direcGie orizontalF tre uie sF fie de maxim -,> mm.

i&

<alculul frecvenGelor proprii de vi raGie ale ansam lului !mainfundaie" Hi compararea lor cu frecvenGele forGelor excitatoare pentru a vedea dacF sunt satisfFcute condiGiile de evitare a fenomenelor specifice rezonanGei. 6& Determinarea amplitudinilor deplasFrilor sistemului n diferite moduri de vi raGie Hi compararea lor cu cele admisi ile. (unda0ii rigide specifice ma;inilor cu componente mecanice generatoare de ;ocuri 'lementele ce vor fi prezentate n continuare pot fi utile n determinarea dimensiunilor elementelor componente ale unei astfel de maHini: er ecul $piesa care loveHte&; Ha ota sau nicovala $componentF a maHinii pe care se spri6inF o iectul care se for6eazF&; atiul; locul de fundaGie de su Ha otF; stratul elastic de su Ha otF; stratul elastic de su fundaGie. a& & 'asa berbecului este furnizatF de fa ricant. 'asa ;abotei poate fi consideratF, conform normelor germane, de /de ori mai mare dect masa er ecului. c& 'asa blocului de funda0ie de sub ;abot< este de A-4,/- ori mai mare dect masa er ecului Hi va fi de cel puGin 3 ori mai mare dect masa Ha otei. #entru fundaGiile care reazemF pe terenuri sla e, masa locului de fundaGie de su Ha otF va fi de ? pnF la > ori mai mare dect masa Ha otei. 5ormele germane recomandF pentru masa locului de fundaGie relaGia:
8mK1>.m-. 8 r
/

/K1>. m-. h

h
r

unde: v-Kviteza er ecului n momentul lovirii, n m.s; vrKvitezF de referinGF egalF cu >,A m.s corespunzFtoare unei nFlGimi de cFdere de referinGF hK,,A-m; m-Kmasa er ecului, n tone; mKmasa locului de fundaGie, n tone. *e precizeazF cF !m" conGine att masa locului de fundaGie ct Hi masa maHinii. Deoarece masa maHinii este cunoscutF va rezulta uHor masa locului de fundaGie. D.D.Lar7an C1D o Gine pentru masa locului de fundaGie expresia: mK$>0M1/&.m-

d& "uprafa0a de rezemare a tFlpii fundaGiei tre uie sF fie aleasF astfel nct presiunea admisi ilF a terenului sF nu fie depFHitF n timpul funcGionFrii maHinii. 'lemente suplimentare cu privire la calcului suprafeGei de rezemare pot fi gFsite n lucrFrile C1D Hi C,/D. e& (nFlGimea locului de fundaGie tre uie sF asigure o comportare corespunzFtoare a acestuia n cazul solicitFrilor de strFpungere Hi ncovoiere. *e va Gine seama Hi de faptul cF n timpul funcGionFrii sunt generate forGe de inerGie. (nFlGimea minimF a locului de fundaGie va fi de ,,- m pentru ciocane !uHoare" Hi /,> m pentru ciocane cu greutate medie. 5ormele germane prescriu pentru nFlGimile minime ale locului de fundaGie de su Ha otF valorile prezentate n +a elul nr. ?. +a elul nr. ? 'asa berbecului =tone> :rosimea minim< a funda0iei sub ;abot< =m> $9n< la *t +t 7t ?t /,> *4t 3,/ @*4t ?

, ,,/> ,,1>

f& 'lemente cu privire la stratul elastic de sub ;abot< Hi statul elastic de sub funda0ie pot fi gFsite n lucrFrile C3D, C>D, C,-D, C3>D, C??D, C?>D, C?AD, C>-D. Date pentru terenul de fundare (n vederea proiectFrii n concept dinamic a ansam lului ! mainfundaie-teren de fundare este necesar sF se precizeze, prin cercetFri geotehnice in situ, principalii factori care vor guverna comportarea fundaGiilor n regim tranzitoriu Hi permanent de funcGionare a maHinilor. (n acest sens, studiile azate pe investigaGii geotehnice tre uie sF conGinF: a& :ora6e pe amplasamentul o iectivelor proiectate Hi n vecinFtatea acestora, precum Hi descrierea stratificaGiilor. & 2ndicarea cotei de fundare. c& 'valuarea presiunilor de calcul Hi prezentarea unor elemente cu privire la deforma ilitatea pro a ilF a straturilor de teren care alcFtuiesc depozitul respectiv. d& #recizarea nivelului apelor su terane precum Hi aspecte conexe varia ilitFGii acestuia n timp. e& #osi ilitatea apariGiei fenomenului de lichefiere precum Hi sensi ilitatea la nmuiere a anumitor categorii de terenuri. f& #orozitatea Hi indicele de consistenGF g& )gresivitatea apei su terane. h& Determinarea coeficienGilor elastici $C15 CA5 Cz5CB5CC> precum Hi a modulelor de elasticitate, n regim static Hi dinamic.

i&

#arametri dinamici specifici, de importanGF deose itF mai ales n cazul terenurilor sla e cum ar fi: vitezele de propagare prin mediul de amplasare, caracteristici de atenuare sau amplificare $transmisi ilitatea vi raGiilor&, grosimea depozitului superficial care defineHte amplasamentul. 6& )lte mFrimi fizice ale terenului de fundare necesare pentru calculul dinamic al fundaGiilor de maHini. Date cu privire la vecin<t<0i =a proiectarea unei fundaGii pentru o maHinF sunt necesare Hi anumite informaGii cu privire la zona n care aceasta va fi amplasatF. Dintre acestea se pot aminti: a& #oziGia fundaGiei care se proiecteazF n raport cu poziGiile ocupate de fundaGiile altor maHini sau cu poziGiile fundaGiilor clFdirii Hi precizarea distanGelor minime care tre uie realizate ntre acestea. & Date cu privire la specificul Hi funcGionarea maHinilor nvecinate Hi precizarea nivelului amplitudinilor vi raGiilor ce tre uie realizat prin proiectarea fundaGiei. c& 2nformaGii cu privire la regimul de vi raGii din zona de amplasare a noii fundaGii att su aspectul protecGiei mpotriva vi raGiilor Hi.sau Hocurilor generate de funcGionarea maHinii a cFrei fundaGie se proiecteazF ct mai ales su aspectul protecGiei acesteia faGF de alte surse de vi raGie. d& #oziGia diferitelor conducte care trec prin zona unde urmeazF sF fie amplasatF noua fundaGie. e& DocumentaGia tehnicF va cuprinde Hi un plan de fundaGie cu secGiunile semnificative din care nu vor lipsi informaGii cu caracter geotehnic $existenGa unor eventuale puGuri de adncime, surse de epuismente, etc.&. f& DacF existF diferenGe ntre cotele de fundare ale fundaGiei maHinii Hi fundaGia clFdirii C,/D, linia de legFturF ntre marginile de 6os ale fundaGiilor nu tre uie sF facF cu orizontala un unghi mai mare de ,.p, unde !p" este unghiul taluzului natural al solului. DacF acest unghi rezultF mai mare, existF douF soluGii de remediere: se modificF cota de fundare a fundaGiei maHinii ce se proiecteazF, sau se su zideHte fundaGia clFdirii pentru a co or nclinarea la o limitF admisF. g& *e permite proiectarea unei fundaGii comune pentru mai multe maHini de acelaHi tip sau pentru o maHinF Hi anumite elemente ale construcGiilor nvecinate, n situaGia n care se demonstreazF prin calcul cF interacGiunea nu conduce la efecte defavora ile. Date cu privire la condi0iile seismice *e vor avea n vedere aspectele conexe intensitFGii seismice a amplasamentului n care urmeazF sF fie executatF Ginnd cont de elementele conGinute n 5ormativul pentru proiectarea antiseismicF a construcGiilor de locuinGe, social%culturale, agrozootehnice Hi industriale, #,--%@/.