Sunteți pe pagina 1din 5

ElaborareaMetodica nr.

15
TEMA:Tehnicarealizariisabloanelorcubordura de ocluzie. Determinarea si inregistrarearelatieiintermaxilare. Montarea dintilor artificiali. 1. Sabloanele de ocluzie. Componentele. Importanta practica.
Sabloanele de ocluzie sunt piese auxiliare utilizate de catre medic pentru determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare si cu ajutorul carora tehnicianul pozitioneaza si fixeaza modelele in simulatoare. Sablonul de ocluzie este compusdin 2 parti: Baza sablonului Bordura de ocluzie. Baza sablonului se confectioneaza din placi de ceara de baza sal acrilat. Baza sablonului este realizata in contact intim cu modelul. In edentatie partiala, baza nu acopera dintii restanti si portiunea versantului vestibular needentat. Marginile bazei prezinta contact cu suprafata orala a dintilor restantia stfel: Pentru maxila in zona frontala se intinde pina la tuberculi dintilor, iar in zona laterala se termina pe suprafetele orale ale dintilor restanti pina in zona supraecuatoriala. Pentru mandibula atit in zona frontala cit si in cea laterala baza se termina in zona supraecuatoriala linguala a dintilor restanti. Bordura de ocluzie, numira si val de ocluzie, confectionatdin ceara are forma si dimensiunia semanatoare arcadelor dentare si se fixeaza pe baza. Importanta practica: inregistrarea si determinarea rapoartelor intermaxilare DVO.

2. Tehnica realizarii sablonului de ocluzie la maxila si mandibula.


Bordura de ocluzie poate fi confectionata dintr-o placa de ceara plastificata la sursa de caldura si rulataintr-unvalcu o forma de paralelipiped, avind laturile aproximativ de 1,2-1,5cm sau prin turnarea cerii topite intr-unconformator cu dimensiunile corespunzatoare. Totodata pot fi utilizate si batoane de ceara in forma de paralelipiped, produse industrial. Pentru obtinerea valului de ocluzie, in caz de edentatie totala, batonul de ceara este plastificat la sursa de caldura sau intr-o baie de apa calda (50-60grade) si se indoaie in forma de potcoava pina se obtine o forma corespunzatoare arcadei dentare. Acest val se aseazape baza de ceara deasupra mijlocului apofizei alveolare. si se solidarizeaza de ea prin lipire cu ceara fierbinte. Extremitatile laterale distale se sectioneaza oblic pe linia ce corespunde locului de implantare a molarului doi, conferindu-i suprafetei ocluzale, prin presarea ei pe o sticla uleioasa, o suprafata plana.

Prin sectionare a surplusurilor de ceara bordurii de ocluzie i se imprima urmatoarele dimensiuni: in zona frontala o inaltime de 10-12mm, descrescind progresiv spre distal corespunzator locului de implantare a primului molar, avind o inaltime de 6-8mm, latimea este de 5-6mm in zona frontala si respectiv 8-10mm in cealaterala. Dupa aceasta suprafetele vestibulara si orala ale bordurii se netezesc cu spatula fierbinte. In caz de edentatie partiala, bordurile de ocluzie sunt fixate in spatiile edentate si sunt mai inalte cu 2 mm decit dintii restanti si mai late cu 1 mm in sens vestibulooral. La realizarea bazei din ceara pentru marirea rezistentei si evitaraii fracturarii in timpul operatiunii clinice sabloanele se consolideaza. In acest scop este utilizata sirma cudiametrul de 1.5 mm care se indoaiedupa forma suprafeteiorale a apofizeialveolare si fiindusor incalizita se asaza pe versantul oral al bazei. Sub influen tacaldurii sirma partial patrunde in ceara bazei, fiind ulterior acoperita deplin cu ceara topita. Dupa aceasta se verifica daca sablonul de ocluzie se adapteaza perfect pe model, se efectueaza corectarile. Apoi dupa racire definitiva sabloanele sunt indepartate de pe model si asezate din nou.

3. Metode de determinare si inregistrare a relatiei intermaxilare.


DVO = starea de ocluzie 3 mm Metode de determinare a relatieicentriceprin: Actul de deglutitie Se indica pacientului sa puna virful limbii pe palatul dur Sal bidigital cu ajutorul degetelor se pun in zona vestibular si se inchide cavitatea bucala.

4. Materiale necesare pentru determinarea relatie iintermaxilare. Materiale: Ocluzometru

5. Tehnicadeterminariirelatieiintermaxilarecind DVO este pastrata.


Se determina cubordurile de ocluzie.

6. Tehnicadeterminariirelatieiintermaxilarecind DVO nu este pastrata.


Se determina cu ajutorul sablonului de ocluzie.

7. Alegerea dintilor artificiali pentru montare.

Alegere a culorii, formei si a marimii dintilor artificiali la endetatul partial se efectueazadupa prezenta dintilor natural in cavitatea bucala care se inscriu in fisa de comanda. Se pot alege dinti din acrilat sau dinti din portelan. Dintiidin portelan reprezinta caracteristici superioare comparativ cu cei din acrilat, datorita particularitatilor fsico-chimice. Compozitia chimica este anorganica si ca structura este omogena si densa. Ei sunt impenetrabili la lichidul in flora microbiana bucala. Au rezistenta mecanica foarte mare, sunt duri si nu se abraziaza. Sunt biologic tolerante pentru mucoasa bucala Esttica (nuante de culori variate) Dintii din acrilat au urmatoarele caracterististice: Nu are calitati abrazive fata de dintii antagonisti Se supun usor prelucrarii mecanice Cost redus Legatura atit chimi ca cit si mecanica cu acrilatul bazie. Ei cu timpul se abraziaza Instabilitate coloristica Materialul acrilic poate impregna lichidele bucale Poate provoca alergie

8. Reguli de montare a dintilor artificiali.


Prevad realizarea arcadelor dentare artificiale, ceea ce ii ofera protezei totale mentinere si stabilitate pe cimpul protetic la actiunea presiunilor masticatoare in diverse planuri. In acest scop dintii artificiali se monteaza in articulator dupa urmatoarele principii generale: 1) Dintii artificiali laterali superiori se monteaza cu zona cervicala pe centrul apofizei alveolare astfel incit cuspizii palatinali superior coincid cu virful apofizei alveolare inferioare, dintii inferiori la fel sunt montati cu zona cervicala pe centrul apofizei alveolare inferioare astfel incit cuspizii vestibulari sa patrunda in santurile intercuspidiene centrale ale dintilor superiori, realizind contacte corespunzatoare ocluziei dinamice. 2) Dintii frontali superiori din considerente fizionomice se monteaza in afara centrului apofizei alveolare, iar cei inferiori, pe centrul apofizei alveolare; de subliniat ca aranjamentul lor fata de apofizele alveolare, cit si gradul de inclinare marginilor incisivale in directie oral-vestibulara, sunt determinate de pozitia apofizelor alveolare si a buzei superioare, dintii frontali se monteaza in corelatie cu pozitia buzei superioare. 3) Dintii laterali se monteaza formind curbura de ocluzie sagitala Spee 4) In relatie centrica se realizeaza contacte punctiforme maxime, iar in timpul miscarilor de lateralitate si propulsie a mandibulei se pastreaza contacte multiple intresuprafetele de contact ale arcadelor dentare atit pe partile lucratoare, cit si pe cele nelucratoare. Montarea dintilor in edentatiile totale bimaxilare intotdeauna incepe cu incisivii centrali superiori si se termina cu ultimii molari realizind astfel arcada dentara superioara.

9. Tehnica montarii dintilor artificiali frontali.


In regiunea frontala, dintii artificiali se vor alege de comun acord cu pacientul, in functie de forma, marimea si culoarea dintilor restanti. De la inceput se stabilesc eventualele artificii de montare (treme, diasteme, rotatii, incalecari). Probleme de montare apar cand in regiunea frontala spatiul existent pentru montare, in sens mezio-distal, este mai mic sau mai mare decat numarul dintilor pierduti, ca o consecinta a migrarilor orizontale. Cand spatiul este mai mic, o inghesuire a dintilor artificiali este mai estetica decat montarea unor dinti ingusti si chiar a montarii unui dinte mai putin. Este inestetica montarea a trei frontali mandibulari acolo unde au fost patru. Montarea dintilor artificiali in regiunea frontala va avea imperativ estetice, dar si de rezistenta mecanica.Montarea dintilor frontali se face in functie de datele transmise prin intermediul sabloanelor de ocluzie, asemanator montarii dintilor la protezele totale. Astfel, in functie de gradul de atrofie a crestei alveolare, dintii frontali se pot monta pe creasta sau in afara ei pentru refacerea fizionomiei. Pentru aceasta, montarea se face in functie de planul de ocluzie, linia mediana, liniile caninilor, linia surasului si curbura vestibulara data de bordura de ocluzie.

10.Tehnica montarii dintilor artificiali laterali.

In regiunea laterala,alegerea dintilor artificiali si montarea lor,se face dupa criterii mecanice si mai putin fizionomice.Alegerea dintilor se face dupa culoarea si inaltimea gingivo-ocluzala a dintilor restanti.Daca nu exista dinti restanti laterali,dinti artificiali se aleg astfel incit sa se armonizeze cu marimiea frontalilor existenti. Dintii laterali se vor monta strict pe mijlocul crestei alveolare,in linie dreapta,pentru ca presiunile ocluzale sa se transmita in poligonul de sustinere oferit de creste si pentru a evitat bascularile laterale ale protezei.Relatiile cu antagonistii trebuie sa fie de tip cuspid-foseta. Daca arcada antagonista se termina cu molarul 1,se va monta dicit un singur molar artificial.Daca exista molar de minte antagonist se va monta cel de-al treilea molar artificial,dar cu dimensiuni mezio-distale mai mici. Daca spatiul pentru molar 1 este redus prin migrarea orizontala a molarului II,se poate monta un dinte de marimea unui premolar.