Sunteți pe pagina 1din 6

Ce este "apa virtual"?

Ap exist pretutindeni - nu numai sub form lichid ci i ascuns n corpul uman, n alimente dar i n produsele pe care le folosim zi de zi. Cercettorii i-au spus "ap virtual"

Ct de mult ap consumm zilnic? "n timpul produciei de alimente, la nsmnarea produselor agricole sau n timp ce hrnim animalele - n toate aceste cazuri se consum ap. Aceasta este apa virtual, existent n fiecare ceac de cafea, n fiecare felie de pine i n fiecare tricou", explic Roland Gramling, expert al organizaiei internaionale "World Wide Fund for Nature" (WWF). Gramling a calculat c, dac la consumul de ap proaspt se adaug i apa virtual, fiecare german folosete zilnic n medie 5.300 de litri de ap. Jumtate din aceast cantitate este importat sub form de alimente, mbrcminte sau furaje. Cercettorul britanic John Anthony Allen, premiat la Stockholm pentru studiul privind consumul internaional de ap virtual, consider c circulaia global a acesteia prin intermediul comerului nu reprezint nc o probmel ns n unele pri ale lumii se simte deja o acut lips a apei proaspete, ca urmare a exportului de ap virtual.

La nivel mondial, peste un miliard de oameni sufer de lipsa apei potabile "Apa virtual a aprut odat cu comerul. Ca urmare, ea exist deja de mai multe mii de ani. Imperiul roman de pild, a importat ap virtual n alimentele pe care le aducea din Egipt", a punctat Allen. Cercettorul a demonstrat c pentru o singur ceac de cafea este nevoie de aproximativ 140 de litri de ap - calculat fiind i apa consumat n timpul produciei, ambalrii i transportului cafelei. Pentru cei peste un miliard de oameni de pe planet care sufer de pe urma lipsei acute a apei proaspete, cei 140 de litri de ap virtual din ceaca noastr de cafea sunt un lux inimaginabil. John Anthony Allen consider c soluia nu este ncetarea tranzaciilor internaionale, ci contientizarea consumului ridicat de ap. Trebuie s nvm s facem economii la consum i s protejm resursele doar aparent inepuizabile de ap potabil. Cercettorul japonez Taikan Oki, de la universitatea din Tokyo, se altur opiniei expertului britanic:"S lum Japonia ca exemplu. Importm multe grne din Statele Unite. n America exist uneori perioade lungi de secet, n decursul crora fermierii folosesc ap potabil din rezervoare naturale pentru irigaii - rezervoare de ap care nu au fost folosite niciodat pn acum. Ceea poate duce n viitor la o lips a apei potabile." Autori: Helle Jeppesen/ Maria Pascu Redactor: Cristian Stefnescu http://www.dw.de/ce-este-apa-virtual%C4%83/a-4576679

Amprenta de apa (Partea I) Scris de Valentina Manoiu pe 27/12/2011 in Apa 0 Comentarii De foarte multe ori, in discutiile despre protectia mediului se face referire la amprenta ecologica si la amprenta de carbon, doi importanti indicatori ai presiunii exercitate de oameni asupra naturii. Arjen Y. Hoekstra, profesor la Universitatea din Twente (Olanda), a introdus in anul 2002 un nou concept numit amprenta de apa, el fiind complementar indicatorilor mentionati anterior. Mai mult, in urma unui proiect finantat de Uniunea Europeana prin intermediul celui de-al 7-lea Program Cadru pentru Cercetare si Dezvoltare (FP7), acesti trei indicatori (amprenta ecologica, amprenta de carbon si amprenta de apa) au fost inclusi intr-o familie a amprentelor, complementaritatea lor conducand la o mai buna analiza a impactului asupra mediului inconjurator. Amprenta de apa, dupa cum se poate intelege si din denumirea sa, studiaza consumul de apa dulce (direct si indirect) aferent unui produs sau serviciu. Ea poate fi calculata pentru un grup de consumatori bine definit (un singur individ, o familie, un sat, un oras, o provincie sau un stat) sau pentru producatori (organizatii publice, companii private sau chiar sectoare economice). De asemenea, ea poate fi calculata si pentru un singur produs. Amprenta de apa a unui produs (comoditate, bun sau serviciu) reprezinta volumul de apa dulce utilizat in procesul de productie si masurat exact acolo unde este produs acesta (amprenta de apa luand in calcul si consumul din afara frontierelor unui stat). Conceptul amprentei de apa se afla in stransa legatura cu cel al apei virtuale. Apa virtuala este definita ca fiind volumul de apa necesar producerii unui bun sau serviciu. Conceptul a fost introdus la inceputul anilor 90 de catre John Anthony Allan, pe cand acesta studia posibilitatea importului de apa virtuala (cea aflata deja in compozitia produselor alimentare) ca o solutie partiala la framantarile Orientului Mijlociu in legatura cu deficitul de apa. Amprenta de apa a unui individ sau a unei comunitati este alcatuita din trei componente: amprenta de apa albastra, verde si gri. Amprenta de apa albastra reprezinta volumul de apa extras si transportat din acvifere, rauri etc, prin irigatii sau alte metode si folosit la producerea unui bun sau serviciu.Amprenta de apa verde se refera la apa de ploaie folosita acolo unde ea cade, de exemplu pe o cultura de floarea soarelui. Amprenta de apa grireprezinta apa poluata ca urmare a producerii unui bun sau serviciu sau volumul de apa necesar pentru a dilua poluantii rezultati si aducerea concentratiilor la un nivel care sa nu depaseasca nivelul maxim admis. Ca si metoda de calcul, putem lua ca exemplu carnea de vita, analizand consumul de apa de la nivelul intregului flux de productie (de la apa utilizata pentru obtinerea hranei si pana la apa consumata direct de animal). Intr-un sistem industrial, dureaza aproximativ trei ani pana cand animalul este sacrificat pentru a se obtine 200 kg de carne de vita. Animalul consuma in aceasta perioada aproape 1300 kg de cereale (grau, ovaz, orz, porumb, mazare uscata, boabe de soia si alte cereale), 7200 kg de furaje (nutret, fan uscat si alte furaje), bea 24 metri cubi de apa iar pentru menaj sunt folositi 7 metri cubi de apa. Asta inseamna ca pentru a produce un kilogram de carne de vita sunt necesare aproximativ 6,5 kg de cereale, 36 kg de furaje si 155 litri de apa (doar pentru menaj si baut). De la insamantare si pana in momentul culegerii recoltei cu care va fi hranit animalul, se folosesc in medie 15300 litri de apa. Prin urmare, pentru 1kg de carne de vita

se folosesc in medie 15500 litri de apa. Atentie, o vita crescuta in Romania si lasata sa pasca liber nu are aceeasi amprenta de apa ca o vita crescuta n mega-fermele de calibru industrial din Statele Unite ale Americii, deoarece hrana lor este total diferita. Articol realizat de Miroiu Alexandru-Codru (Student in anul II, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului si om care traieste o viata eco.) http://greenly.ro/apa/amprenta-de-apa-partea-i

Ce este "apa virtuala" Apa exista pretutindeni - nu numai sub forma lichida ci si in alimentele pe care le folosim zi de zi. Cercetatorii i-au spus "apa virtuala". "In timpul productiei de alimente, la insamantarea produselor agricole sau in timp ce hranim animalele - in toate aceste cazuri se consuma apa. Aceasta este apa virtuala, existenta in fiecare alimnt pe care il consumam in viata de zi cu zi", explica Roland Gramling, expert al organizatiei internationale "World Wide Fund for Nature" (WWF). Gramling a calculat ca, daca la consumul de apa proaspata se adauga si apa virtuala, fiecare german foloseste zilnic in medie 5.300 de litri de apa. Jumatate din aceasta cantitate este importata sub forma de alimente, imbracaminte sau furaje.

La nivel mondial, peste un miliard de oameni sufera de lipsa apei potabile. "Apa virtuala a aparut odata cu comertul. Ca urmare, ea exista deja de mai multe mii de ani", a afirmat cercetatorul britanic John Anthony Allen, premiat la Stockholm pentru studiul privind consumul international de apa virtuala. Cercettorul a demonstrat c pentru o singur ceac de cafea este nevoie de aproximativ 140 de litri de ap - calculat fiind i apa consumat n timpul produciei, ambalrii i transportului cafelei. Pentru cei peste un miliard de oameni de pe planet care sufer de pe urma lipsei acute a apei proaspete, cei 140 de litri de ap virtual din ceaca noastr de cafea sunt

un lux inimaginabil. John Anthony Allen considera ca trebuie sa invatam sa facem economii la consum si sa protejam resursele epuizabile de apa potabila. http://www.alexandru-giurca.info/2009/08/ce-este-apa-virtuala.html

Apa virtuala metoda de constientizare a consumului de apa potabila March 22nd, 2011 admin Nu sunt comentarii

Omul pe langa consumul zilnic de apa de aproximativ 200 litri, necesari uzului casnic, mai consuma si o cantitate de apa virtuala care reprezinta consumul de apa necesar prepararii, fabricarii, producerii produselor pe care le consuma, foloseste. Roland Gramling, expert al organizaiei internaionale World Wide Fund for Nature (WWF). a calculat c, dac la consumul de ap proaspt se adaug i apa virtual, un german folosete zilnic n medie 5.300 de litri de ap. O parte din aceast cantitate este importat sub form de alimente, mbrcminte sau furaje. Cercettorii au demonstrat c pentru o singur ceac de cafea este necesar aproximativ 140 de litri de ap calculat fiind i apa consumat n timpul produciei, ambalrii i transportului cafelei. In conditiile in care aproximativ un miliard de oameni de pe planet sufer de pe urma lipsei acute a apei proaspete, cei 140 de litri de ap virtual din ceaca de cafea sunt un lux inimaginabil. Alte exemple: un kilogram de porumb pentru a se produce ca apa de irigaii necesit 1800 de litri de ap. Kilogramul de carne de vit crescuta intensiv necesita de aproximativ 20.000 de ori mai multa apa este nevoie. Chestia asta intradevar duce la constientizarea populatiei si sectoarelor industriale de consumurile de apa pe care le genereaza. Incercati sa calculati consumul de apa virtuala pe care il aveti functie de consumul produselor aici.

Azi vreau sa va aduc mai aproape termenul de apa virtuala. Acesta se refera la volumul de apa dulce necesar pentru realizarea unui anumit produs sau serviciu. Aici se va avea in vedere apa consumata in fiecare pas din procesul de fabricare, ambalare, transport etc. Nu se va neglija nici apa necesara functionarii masinilor tehnologice din procesul de fabricare. Adjectivul virtual este parte din denumire, pentru ca aceasta cantitate de apa despre care vorbesc nu este vizibila consumatorului. Proportia de apa din produsul finit este de obicei neglijabila ca si cantitate in comparative cu totalul de apa folosit in pentru a-l aduce in forma sa finala pe rafturile magazinelor. Cele mai mari cantitati de apa virtuala, pe care nu le vedem niciodata, se ascund in industria petroliera si cea alimentara, in special in producerea alimentelor pe baza de cereale sau carne. http://www.ecofrecventa.ro/minutul-eco/apa-virtuala