Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE DREPT SIMION BRNUIU

Referat la Drept ca ! "c Te#a$ F" a area c%ltel!r rel"&"!a'e ( R!#) "a

* +r%#,t!r$ A'"'t- % ".- +r+- E#a %el Ta.ala St%+e t$ M%/at La%re 0"% L"."% A I Drept ID

S"1"%2 I% "e 3456

C%pr" '$
Cuprins: ...................................................................................................................................... 2 I.Introducere ............................................................................................................................... 3 II.Cadrul legal al religiilor in Romnia .........................................................................................5 III.Finanarea BOR conform statutului de organizare si funcionare ............................................ I!.Opinii" dez#ateri si contro$erse actuale pri$ind finanarea BOR %n Romnia ..........................& !.Bi#liografie ............................................................................................................................ ''

I-

I tr!+%cere

Romnia este un stat secular ce nu are o religie de stat. Conform recensmntului din 2002 18.806.428 de ceteni, reprezentnd 86,8% din populaie, s au declarat ortodoci, 1.028.401 s au declarat romano catolici !4,"% din populaie#, 6$8.""0 reformai !%,&%#, %%0.486 penticostali !1,"%#, 1$".481 greco catolici !0,$%#, 12$.$%& 'aptiti !0,6%# .a. (n )o'rogea, e*ist o minoritate islamic !0,%%#, compus ma+oritar din turci i ttari. ,*ist i un numr mic de atei !0,04%#, agnostici, persoane care sunt non religiose !0,06%# i persoane fr o religie declarat !0,0"%#.Conform -nnuario .ontificio Romano, 'uletinul oficial al /fntului /caun, 0n aceeai perioad recensmntul intern al 1isericii Catolice a numrat 0n Romnia 1.1$%.806 credincioi romano catolici !cu 16".40" persoane mai mult comparati2 cu cele 0nregistrate de autoritile romne#. (n august 2010, 0n Romnia e*istau 18.%00 de 'iserici. 3inanarea 'ugetar a statului romn, destinat construirii i reno2rii de 'iserici, a fost de "4,6 milioane de lei 0n anul 2010, i de 28,% milioane 0n anul 20111 1iserica se afl intre legile pozitive, create de om, ca e*presie unic si inconfunda'il a asemnrii cu )umnezeu, si 4egea cea 5ou a 6antuitorului 7ristos. )in acest moti2 in 1iserics a nscut o lege proprie, o lege care ine atat de legile poziti2e, date de oameni, cat si de 4egea 8ieii re2elat si druit intregii umaniti de 7ristos. 4egea aceasta se numeste ca ! - Rostul canonului este acela de a imprtsi legile poziti2e de 4egea 8ieii sau de a face ca 4egea lui 7ristos s des2arseasc legile date de oameni. Canoanele au o fiin teandric si, potri2it acesteia, ele cuprind elemente netrectoare care in atat de 4egea 8ieii, dar si elemente sc9im'toare care in de legea poziti2. )esi canoanele sunt de cuprins teandric ele sunt numite si (sfintele canoane: pentru c au fost acceptate de ctre intreaga 1iseric si pentru c 4egea
'

Cf. )ttp:**ro.+i,ipedia.org*+i,i*Religia-in-Romania" accesata la '.../.2.'3

8ieii, prin perfeciunea ei, des2arseste imperfeciunea legii poziti2e. 1iserica se afl intre om si )umnezeu, intre istorie si metaistorie, intre timp si 2esnicie si, in cele din urm, intre pcat si sfinenie, intre dou realiti nu pentru a le despri, ci pentru a le uni si a o des2arsi pe prima in cea de a doua. -2and in 2edere una din realitile fundamentale ale e*istenei legea putem spune c 1iserica se afl si intre legile pozitive, create de om, ca e*presie unic si inconfunda'il a asemnrii cu )umnezeu, si Legea cea Nou a 6antuitorului 7ristos !4egea 8ieii, 4egea iu'irii#. .rimele se regsesc in 1iseric in sensul in care ele caut des2arsirea si imprtsirea cu 4egea 8ieii. )ar, pe de o parte, legile poziti2e nu sunt si nu 2or putea fi mantuitoare, deci intru totul acceptate de 1iseric, pentru c ele nu depsesc in ultim instan ura, pcatul si moartea, si, totodat, nu pot fi nici inlturate sau ignorate, cci altfel lumea, inc nedes2arsit, ar degenera in 9aos. .e de alt parte, 4egea lui 7ristos, 4egea iu'irii, singura mantuitoare, nu se poate regsi intrupat intru totul in 1iseric pentru c ;mpria lui )umnezeu, desi ni s a druit tuturor, nu se 2a instaura deplin decat a'ia la sfarsitul 2eacurilor. )in acest moti2 0n 1iseric s a nscut o lege proprie, o lege care ine att de legile poziti2e, date de oameni, ct si de 4egea 8ieii re2elat si druit 0ntregii umaniti de 7ristos, o lege care are 0n 2edere att dreptatea relati2 a umanitii deczute, ct si dreptatea des2rsit a (mpriei lui )umnezeu. 4egea aceasta se numeste canon. -cest specific al canonului a trezit interesul cercetrii multor teologi canonisti si nu numai, pentru a l 0nelege 0n esena lui, 0n conte*t eclesiologic, 0n raport cu dogma !oros ul# si cu 2iaa 1isericii. -ici, de e*emplu, contri'uia ar9iepiscopului .eter 4<7uillier este
0

fundamental.Rostul canonului este acela de a 0mprtsi legile poziti2e de 4egea 8ieii sau de a face ca 4egea lui 7ristos s des2rseasc legile date de oameni. .rin urmare canonul poate fi definit ca e*tinderea 4egii lui 7ristos asupra legii poziti2e, care urmreste plasticizarea dreptii di2ine des2rsite 0n dreptatea relati2 a oamenilor, aflai 0n comuniunea mntuitoare a 1isericii.
2

II-

Ca+r%l le&al al rel"&""l!r " R!#) "a

8iaa religioas 0n Romnia se desfoar conform principiului li'ertii credinelor religioase, principiu enunat la articolul 2$ din Constituia Romniei alturi de li'ertatea gndirii i a opiniilor. .e =eritoriul Romaniei, in =ransil2ania mai e*act prin ,dictul de la =urda a fost declarata prima oara in ,uropa, in 1"68 )eclaratia pri2itoare la toleranta religioasa. C9iar daca nu se definete e*plicit ca stat laic, Romania nu are nici o religie naional, respectnd principiul de secularitate> autoritile pu'lice sunt o'ligate la neutralitate fa de asociaiile i cultele religioase. Cetenii sunt egali 0n faa legii i 0n faa autoritilor pu'lice, indiferent de con2ingerile religioase sau prerile despre lume i 2ia. Cultele religioase sunt autonome fa de stat, care 0ns tre'uie s le spri+ine. =ot conform constituiei, discriminrile religioase, ca i incitarea la discriminare i promo2area urii religioase, sunt interzise. Cadrul legal al funcionarii cultelor religioase este definit de decretul 1&&?1$48, pu'licat 0n 6onitorul @ficial nr. 1&8 din 4 august 1$48. -cest decret, emis de autoritatile comuniste in 1$48, permite imi*tiunea masi2 a statului 0n c9estiuni care pri2esc li'ertatea religioas i de contiin, c9estiuni ce in de 2iaa pri2at a fiecruia. -doptarea unei noi legi a cultelor a fost 0ntrziat de 1@R care a moti2at atitudinea sa prin dorina de re2enire la situaia consacrat de Constituia din 1$2%, cnd 1@R i cea Romn Anit cu Roma !Breco Catolic# se 'ucurau de un statut pri2ilegiat fa de celelalte culte religioase.
2

1r. Conf. 2ni$. 3r. 3imitrie 4arga 5 3rept Canonic" 4anual pentru uzul studenilor la forma de %n$66mnt la distan6

1@R mai cerea i ca 0nregistrarea unui nou cult s fie condiionat de adeziunea a cel puin 0,"% din populaia rii. (n acest fel 1@R urmrea o'strucionarea unor culte i grupri religioase, fapt ce contra2ine principiului li'ertii religioase. )e curnd, 1@R a renunat la aceste cerine i a promo2at adoptarea 0n regim de urgen a unui proiect contro2ersat de lege a cultelor, care 0n opinia celorlalte culte a2anta+eaz 1@R. .rin 4egea nr. 48$?2006 pri2ind li'ertatea religioas i regimul general al cultelor .u'licat 0n 6onitorul oficial .artea ;, nr. 11?8.01.200& se pre2ede, 0ntre altele, c :(n Romnia nu e*ist religie de statC statul este neutru fa de orice credin religioas sau ideologie atee. Cultele sunt egale 0n faa legii i a autoritilor pu'lice. /tatul, prin autoritile sale, nu 2a promo2a i nu 2a fa2oriza acordarea de pri2ilegii sau crearea de discriminri fa de 2reun cult.: 4a data intrrii 0n 2igoare a legii, 0n Romnia erau recunoscute urmtoarele culte> 1. 1iserica @rtodo* Romn 2. ,piscopia @rtodo* /r' de =imioara %. 1iserica Romano Catolic 4. 1iserica Romn Anit cu Roma, Breco Catolic ". -r9iepiscopia 1isericii -rmene 6. 1iserica Cretin Rus de Rit 8ec9i din Romnia &. 1iserica Reformat din Romnia 8. 1iserica ,2ang9elic C.-. din Romnia $. 1iserica ,2ang9elic 4ut9eran din Romnia 10. 1iserica Anitarian din =ransil2ania 11. Aniunea 1isericilor Cretine 1aptiste din Romnia 12. 1iserica Cretin )up ,2ang9elie din Romnia Aniunea 1isericilor Cretine )up ,2ang9elie )in Romnia
/

1%. 1iserica ,2ang9elic Romn 14. Aniunea .enticostal 1iserica 4ui )umnezeu -postolic din Romnia 1". 1iserica Cretin -d2entist de Diua a aptea din Romnia 16. 3ederaia Comunitilor ,2reieti din Romnia 1&. Cultul 6usulman 18. @rganizaia Religioas 6artorii 4ui ;e9o2a %

III-

F" a area BOR c! f!r# 'tat%t%l%" +e !r&a "7are '" f% c"! are

-rt. 18$ C9eltuielile pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, precum si pentru reparatii si constructii noi 2or fi acoperite din contri'utiile 'ene2ole ale credinciosilor, din 2eniturile unitatilor de cult o'tinute din acti2itati proprii si din contri'utii de la 'ugetul de stat, de la 'ugetul autoritatilor pu'lice locale si al altor institutii, in conditiile legii. -rt. 1$0 /alarizarea personalului 'isericesc de conducere, precum si a personalului clerical si neclerical se face conform normelor generale in 2igoare in 1iserica @rtodo*a Romana, prin contri'utii de la 'ugetul propriu al unitatilor de cult, prin contri'utii de la 'ugetul de stat, de la 'ugetul administratiilor pu'lice locale si al altor institutii, in conditiile legii. -rt. 1$1 !1# Anitatile de cult ale 1isericii @rtodo*e Romane din tara si din afara granitelor tarii pot
3

Cf. )ttp:**ro.+i,ipedia.org*+i,i*Religia-in-Romania" accesata la '.../.2.'3

solicita a+utoare financiare de la .atriar9ia Romana, precum si su'2entii de la 'ugetul de stat si de la 'ugetele locale pentru spri+inirea unor acti2itati pastorale, spiritual culturale, sociale si edilitare. !2# -cti2itatea unitatilor de cult ale 1isericii @rtodo*e Romane, in calitate de furnizor de ser2icii sociale, este recunoscuta si spri+inita de stat, scop in care pot fi inc9eiate parteneriate si acorduri apro'ate prin lege. IVOp" ""2 +e71ater" '" c! tr!.er'e act%ale pr"." + f" a area BOR ( R!#) "a

)eputatul Remus Cernea a initiat un proiect de lege, prin care propune ca 1iserica sa nu mai primeasca in mod direct 'ani de la stat, ci sa 'eneficieze de 'una2ointa cetatenilor platitori de impozite. 1@R a reactionat imediat. 4a fel si unii politicieni, c9iar daca unii nu au fost c9iar :ortodocsi:. .roiectul deputatului Remus Cernea a nascut polemici aprinse. )e altfel, a2erea enorma a 1isericii @rtodo*e Romane !1@R# si afacerile acesteia, tratate de stat cu :du9ul 'landetii:, au creat numeroase contro2erse de a lungul timpului. Cernea spune, intr un inter2iu acordat 1usiness24, ca proiectul sau de lege poate fi o forma de finantare pentru culte si ar putea depasi faza actuala, in care :finantarea acestora depinde de ar'itrariul deciziilor politice:. ;n opinia deputatului, 1iserica are si di2erse acti2itati economice din care atrage fonduri si, in plus, poate 'eneficia de donatii.4 .atriar9ia 1isericii @rtodo*e Romane considera ca spri+inul pe care il primeste din partea statului este consecinta confiscarii proprietatilor 'isericesti. .rete*tul in2ocat de inaltii prelati ortodocsi 2ine pe fondul propunerii legislati2e anuntate de Remus Cernea, lider al .artidului 8erde, deputat din partea Aniunii /ocial 4i'erale, care a cerut eliminarea su'2entiilor acordate de catre stat 'isericilor. .atriar9ia spune ca ar putea fi de acord cu aceasta solutie, daca statul ar restitui toate a2erile 'isericesti confiscare inca de la 186%. 1iserica @rtodo*a Romana se refera la 4egea secularizarii a2erilor manastiresti adoptata la ideea lui -le*andru ;oan Cuza, primul domnitor comun al
0

Cf. )ttp:**+++.ziare.com*remus7cernea*stiri7remus7cernea*spo$edania7deputatului7care7a7atentat7la7 afacerile7#or7'228''0 accesat '.../.2.'3

&

6oldo2ei si =arii Romanesti. Cuza a fost si primul lider auto9ton, care a instituit un impozit de 10 la suta asuprea 2eniturilor manastirilor, 'isericilor si seminariilor. Confiscarea a2erilor 'isericesti care a a2ut loc acum 1"0 de ani a insemnat la 186% circa 2" la suta din suprafata agricola si forestiera a 6oldo2ei si =arii Romanesti. .aminturile au fost folosite in mare parte pentru improprietarea oamenilor saraci, dar ulterior statul comunist le a confiscat, impreuna cu alte terenuri care apartineau manastirilor sau 'isericilor.

;naltii ierar9i ortodocsi ar fi deci dispusi sa renunte la spri+inul statului, care inseamna aproape 0,4 la suta din .rodusul ;ntern 1rut, daca si ar reprimi mosiile inapoi, moti2ind ca odinioara puteau cu 2eniturile din aceste proprietati sa asigure salarizarea clerului si a cadrelor didactice, dar si intretinerea, functionarea si repararea 'isericilor.

-cum, din cei aproape 1" mii de clerici, 1iserica asigura salarii doar pentru o mie, desi ma+oritatea co2irsitoare a preotilor pretinde sume fi*e pentru 'otezuri, nunti sau inmormintari si incaseaza ta*e anuale de la crediniosi. /umele care a+ung in miinile preotilor sint adesea 'ani negri, care ar putea intra in conta'ilitate, daca statul i ar retrage 1isericii spri+inul. )eputatul ecologist, Remus Cernea, de %$ de ani, a anuntat ca lucreaza impreuna cu mai multi parlamentari la o initiati2a legislati2a prin care cultele sa nu mai fie finantate de catre stat, ci direct de catre cetateni, prin 2irarea unui procent din 2enitul acestora catre 1iserica de care fiecare se simte atasat.

8& la suta dintre romani se declara ortodocsi, iar .atriar9ia isi e*trage puterea si legitimitatea in luarile sale de opinie, 'azindu se pe aceasta larga ma+oritate. ;n acelasi timp, 1iserica @rtodo*a Romana se teme de o finantare directa de la propriii ei enoriasi, mai ales ca multi dintre ei nu o mai pri2esc cu simpatie. 5umarul celor care au incredere in 1iserica @rtodo*a a scazut in ultimii ani cu aproape 20 la suta, a+ungind la 66 la suta, iar trendul este in continuare descendent. .rimul ministru, 8ictor .onta a precizat ca proiectul de retragere a finantarii 'isericilor din 'ugetul statului roman nu are sustinerea partidelor din arcul de gu2ernamint, din care face parte de altfel si deputatul Cernea. ,ste primul proiect de acest fel, dar niciunul din marile partide romanesti nu indrazneste sa intre
8

in conflict cu 1iserica @rtodo*a Romana, temindu se de influenta mare a acesteia. 5u e*ista pe de alta parte o analiza a relatiei dintre 1iserica si /tat, care sa e*plice de ce aceste doua institutii contiuna sa se conditioneze reciproc pina in zilele noastre. )e ce acest model 'izantin este perpetuat de toti liderii politici romani si de toate gu2ernele."

Cf. )ttp:**+++.europali#era.org*content*article*20852&00.)tml accesat '.../.2.'3

'.

V-

B"1l"!&raf"e

1r. Conf. 2ni$. 3r. 3imitrie 4arga 5 3rept Canonic" 4anual pentru uzul studenilor la forma de %n$66mnt la distan6 http://ro.wikipedia.org )ttp:**+++.ziare.com )ttp:**+++.europali#era.org

''

S-ar putea să vă placă și