Sunteți pe pagina 1din 75

Iolanda Mitrofan & Adrian Nut

Consilierea psihologic. Cine, ce i cum?


(repere pentru formarea experienial)

CUPRINS:
Introducere. CAPIT !U! I Con"ilierea # concept$ tipuri$ etape. %.%. Ce e"te con"ilierea &i cui 'i e"te ea adre"at(. %) %.*+ ,ifere ne &i interferene 'ntre con"iliere p"i-olo.ic &i p"i-oterapie+ %/ %.0+ C1te2 a tipuri de con"iliere p"i-olo.ic &i "ocial+ %3 %./+ 4tapel e unui proce" de con"iliere+ *0 %.5+ 42alua rea muncii de con"iliere+ */ %.6+ Condiii facilitatoare ale con"ilierii+ *6 %.7+ Con"ilier ea ca relaie de a8utor+ *7 CAPIT !U! II Con"ilierea p"i-olo.ic. Cine$ ce &i cum(. 0% *.%. Con"ilierul ca per"oan terapeutic # eficien &i profe"ionali"m *.*. Ce caliti per"onale nece"it practicarea unei con"ilieri eficiente( *. 0. ,ificulti 'n munca de con"iliere+ 06 *.0.%+ 42itarea ( 4rfecioni"mului 'n con"iliere+ 07.0.*+ ne"titat ea fa de propriile limite+ 03 *.0.0+ Relaia cu clienii dificili "au pretenio&i+ 09 *.0./+ S 'nele.em tcerea clientului+ /) *.0.5+ Relaia cu clienii neimplicai+ /* *.0.6+ S acceptm re:ultatele lente+ /0 *.0.7. Cum " e2itm autoam.irea 'n munca de con"iliere+ *.0.3+ S e2itm " ne rtcim printre pro;lemele pacienilor (clienilor) *.0.9+ S ne de:2oltm "imul umorului+ /6 *.0.%)+ Sta;ilirea de "copuri reali"te+ /7 *.0.%%+ Refu:ul de a da "faturi+ /3 *.0.%*+ ,e:2olta rea propriului "til 'n con"iliere+ /3 *./. Cum poi face fa epui:rii profe"ionale 'n munca de con"iliere+ /9 CAPIT !U! III C1te2a repere etice 'n practica de con"iliere+ 5* 6.*+ Accen tul+96

6.0+ <olu mul+97 6./+ ,icia 6.5+ <ite: a (ritmul)+ 99 6.6+ Pau:e le+%)% CAPIT !U! <II A"pecte "u;tile 'n practica con"ilierii. =ecani"mele de aprare ale 4ului (=A)+ 7.%. ,epla"area+ 7.*. >ormaiunea reacional+ 7.0. Introiecia+ 7./. Raionali:area+ 7.5. Proiecia+ 7.6. Contrain2e"tirea+ ?rea+ % nulii irea cu a.re"orul. @ iiIIIn area proiecti2+ AlB+ =lli C nnfie "electi2. CAPIT !U! I< >ormarea experienial a con"ilierului+ /.%. Con"ilierul ca pre:en # competena autocunoa&terii+ 57 /.*. ,imen"iuni ale per"onalitii con"ilierului. C1t de autentic e"te(. 59 /. 0. >ormarea con"ilierului 'n .rupul experienial+ 65 /./. A;ilitile de contact profe"ional+ 67 /.5. A"cultarea. A"cultare real 2er"u" p"eudoa"cultare+ 69 /.5.%+ Dloca8e 'n a"cultare+ 7% /.5.*+ 4tapele a"cultrii eficiente+ 75 /.5.0+ Pro.rame le "ecrete+ 73 CAPIT !U! < A"pecte fundamentale ale comunicrii ('n con"iliere &i nu numai)+ 3* 5.%+ Puin i"torie+ 3* 5.*+ Axiomel e comunicrii+ 30 CAPIT !U! <I <ocea. Component e"enial 'n proce"ul con"ilierii+ 9/ 6.%+ Tonul 95 Introducere. ,e la ;un 'nceput facem preci:area c actualul "uport de cur" are ca "cop familiari:area "tudenilor "au a"piranilor 'n practica p"i-olo.iei &i a a"i"tenei "ociale cu c1te2a noiuni introducti2e pri2ind coninutul acti2itii de con"ilier p"i-olo.ic &i "ocial$ precum &i cu reperele o;li.atorii ale formrii con"ilierului ca per"oan &i ca profe"ioni"t. Ni "Ea prut important " facem o "erie de delimitri conceptuale pri2ind tipurile de con"iliere$ competenele nece"are &i aplicaiile ei directe$ precum &i a"upra diferenelor &i interferenelor dintre con"iliere &i p"i-oterapie # dou di"cipline "tr1n" conectate teoreticoE metodolo.ic. =ult mai important 'n" con"iderm c e"te informarea cititorului a"upra a;ilitilor comunicaionale$ emoionale &i comportamentale pentru munca de con"ilier$ care in de de:2oltarea per"onal$ de formarea propriuE:i" pentru practicarea ace"tei profe"ii cu "ucce". Un alt o;iecti2 e"te cunoa&terea &i re"pectarea c1tor2a repere ale cadrului etic &i deontolo.ic al de"f&urrii muncii de con"iliere.

CAPIT !U! I. Con"ilierea # concept$ tipuri$ etape %.%. Ce e"te con"ilierea &i cui 'i e"te ea adre"at( Fn termeni .enerali$ con"ilierea e"te o acti2itate p"i-olo.ic profe"ioni"t centrat pe relaia de a8utor 'n "ituaiile de cri: per"onal "au colecti2$ de impa" exi"tenial iminent "au trenant$ de dificultate 'n adaptare$ relaionare &i inte.rare "ocial. 4a e"te nece"ar ori de c1te ori per"oanele manife"t ;locarea capacitilor u:uale de a face fa pro2ocrilor 2ieii$ ca &i pro;lemelor "ur2enite 'n educarea &i de:2oltarea per"onal. Confruntai cu o di2er"itate de pro;leme$ cu "tre"ul cotidian 'n cre&tere (economic$ "ocioEfamilial$ profe"ional$ politic$ ecolo.ic)$ oameni de cele mai di2er"e 21r"te$ profe"ii$ culturi$ etnii$ ideolo.ii &i reli.ii$ tra2er"ea: perioade cu ri"c de:adaptati2 mai mult "au mai puin "emnificati2. Indiferent de diferenele dintre ei$ de la per"oanele 'nalt capacitate &i performante la cele exclu"e "au mar.inali:ate "ocial$ cu toii au ne2oie de a8utor "peciali:at pentru a putea dep&i o;"tacole di2er"e 'n calea de:2oltrii lor$ a relaiilor cu "emenii$ 'n lupta pentru "upra2ieuire &i de inte.rare a traumelor. ,efiniie. Con"ilierea p"i-olo.ic e"te o inter2enie de "curt "au de mai lun. durat$ 'n "copul pre2enirii$ remiterii "au a"i"trii re:oluti2e a unor pro;leme per"onale (emoionale$ co.niti2e &i comportamentale)$ cu impact indi2idual$ familial &i "ocioEprofe"ional de:or.ani:ator. 4a acoper o palet lar. de pro;lematici "pecifice$ de la cele educaionale la cele de rea;ilitare$ recuperare &i reinte.rare "ocial$ de la cele de "uport p"i-oemoional &i "ocial$ la cele de adaptare &i inte.rare comunitar eficient. Specific &i "cop. C-eia tuturor inter2eniilor circum"cri"e con"ilierii e"te de:2oltarea unor noi "trate.ii de copin. exi"tenial$ acti2area re"ur"elor ;locate$ complementare "au compen"atorii$ %) Gtfel 'nc1t per"oanele$ familiile &i .rupurile "au colecti2itile 'n =i. Uitate "E&i ."ea"c propriile "oluii$ utili:1nduE&i potenialul de uidi"pun. Fn munca de con"iliere "copul e"te "pri8inirea U?iiG1ciarilor 'n a&i re:ol2a pro;lemele prin re"ur"e proprii$ prin m. Glil1carea atitudinilor$ concepiilor &i comportamentelor manife"tate 'n contexte exi"teniale "pecifice. Situaiile de 2ia &i <iatele tipuri de pierderi "au de "upra"olicitri pot .enera$ 'ntreine ni a.ra2a anumite traume &i r"pun"uri de:adaptati2e "au pato.ene$ I n ri"cul unor "uferine indi2iduale &i colecti2e "emnificati2e. Coptarea prin 'nele.ere &i "c-im;area per"pecti2ei e2aluati2e a"upra pro;lemelor de 2ia$ pe de o parte$ &i a"upra ima.inii de "ine$ ,C de alt parte$ "unt dou p1r.-ii p"i-olo.ice de maxim importan In actul a"i"trii clientului. Relaia de con"iliere "e confi.urea: dinamic 'ntre doi poli # ?ii"ilierul (care ade"ea "e comport "imilar cu "au prefi.urea: rolul Unui p"i-oterapeut$ fr ca prin acea"ta "El "u;"tituie) &i clientul E? iciarul direct al acti2itii de con"iliere. Specifice muncii de con"ilier "unt focali:area &i clarificarea impactului unei pro;leme "au al unui context de 2ia traumati:ant$ pio2ocati2 "au de ri"c$ a"upra clientului. 4fortul con"ilierului profe"ioni"t e"te de aE% o.lindi pe client 'n contextul "ituaiei cu care H confrunt &i are ca "cop a8utarea ace"tuia 'n aE&i con&tienti:a mai adec2at &i mai complet propriile ne2oi$ a&teptri &i po"i;iliti de a face fa "au de a re:ol2a &i dep&i pro;leme per"onale. 4a nu tre;uie 'nelea" neaprat ca o modalitate de "ftuire expertal$ a&a cum ade"ea "e pre"upune 'n mod eronat de ctre ne"peciali&ti$ ci poate fi pri2it$ mai cur1nd$ ca un proce" de explorare 'mpreun a i I mentelorEc-eie care explic$ ;loc-ea: "au pot de;loca "oluia (iile) unei pro;leme. Acea"ta 'n"eamn c cei doi participani "au coEparteneri 'n actul con"ilierii (cel care a"i"t &i a"i"tatul) de"coper 'mpreun noi po"i;iliti de ree2aluare$ deci:ie &i aciune ni contextul pro;lematic.

Acea"ta "e 'nt1mpl$ "pontan$ dup ce licntul a fo"t "pri8init pa" cu pa" " "e ree2alue:e &i " 'nelea. diferit lucrurile$ re"emnific1nd e2enimentele &i reaciile manife"tate anterior 'nceperii con"ilierii. Ace"t proce" de autoree2aluare "e roduce ca urmare a atitudinii facilitatoare "au de catali: p"i-oemoional &i co.niti2 pe care con"ilierul a manife"tatEo pe parcur"ul 'nt1lnirilor. Rolul con"ilierului profe"ioni"t e"te de a 'n"oi &i "timula proce"ul de autoexplorare al clientului "u$ a8ut1nduE% J " con&tienti:e:e &i " acorde "en" e2enimentelor &i "trilor "ale$ fr aEi indica "au "u.era propriile explicaii. Con"ilierul nu e"te un Cprofe"orB care pred o lecie de 2ia$ ci un coEparticipant &i un "pri8in a2i:at 'n crearea de ctre client a unor "trate.ii per"onale re:oluti2e$ 'n "timularea optimi:rii &i adaptrii lor la realitate. 4l e"te totodat un reper emoional ec-ili;ram &i un .arant al "ucce"ului clientului 'n munca pe care o parcur.e cu "ine. Con"ilierul "e 2a a;ine de aEi confi.ura clientului un nou plan "au "cenariu de 2ia dup propriileEi pre"upuneri "au ne2oi de aciune &i nu "e 2a "u;"titui 'n nici un ca: ace"tuia 'n luarea deci:iilor "au a opiunilor$ re"pect1nduEi 2alorile. Re"pon"a;ilitatea con"ilierului pre"upune exerciiul con&tient de a "e feri " impun &i " "u.ere:e propriile "oluii "au interpretri clientului$ e2it1nd cu r;dare &i profe"ionali"m tentaia facil de aEi pre"crie ace"tuia "cenarii alternati2e de 2ia &i "oluii prefa;ricate$ de comple:en "au de:ira;ile "ocial$ e2entual Ceducati2eB. In "c-im;$ i le 2a putea reperi:a$ "u"ine &i 2alida cu entu:ia"m pe cele pe care ;eneficiarul con"ilierii le 2a concepe$ implementa "au "c-im;a 'n 2iaa "a cotidian$ de"cura81nduEle pe cele fanta"matice "au nereali"te+ A"tfel$ con"ilierul 'l 2a reconecta treptat la realitatea 2ieii &i la po"i;ilitilor "ale$ a8ut1nduE% " dedramati:e:e e2enimentele "au tririle$ decupl1nduE% de la fanta"me productoare de "uferin$ a8ut1nduE% "E&i accepte limitele cu naturalee$ deculpa;ili:1nduE% pentru 2ini reale "au ima.inare. Adic$ altfel "pu"$ 'l 2a a8uta "E&i .e"tione:e &i controle:e propria 2ia mai re"pon"a;il$ de;loc1nduEi &i recanali:1nduEi ener.ia "pre "copuri mai reali"te &i ec-ili;rante. In ca:ul 'n care proce"ul clarificrii &i recuperrii clientului "e anun a fi mai dificil$ pe termen lun.$ nece"it1nd o profun:ime &i o "u;tilitate p"i-olo.ic mai 'nalt a ClucruluiB terapeutic$ precum &i cuno&tine &i a;iliti te-nice ? terapeutice "pecifice$ con"ilierul 2a orienta ca:ul ctre un p"i-oterapeutE p"i-olo. "au medic$ cu competen acreditat 'n domeniu. %* ,e&i de cele mai multe ori con"ilierea e"te o munc centrat lB o per"oan$ nu e"te exclu" nici practicarea ei "u; forma con"ilierii un"e # de cuplu$ de familie$ de .rup. Trecerea fluid a unui proce" dl con"iliere centrat pe o pro;lem "ituaional$ 'ntrEun proce" lK i-oterapeutic centrat pe focali:area cau:elor p"i-olo.ice &i ini?Eiper"onale mai profunde$ pe p"i-odinamicile per"onale &i familiale$ l practic ade"ea$ "pre ;inele clientului principal &i al celor conectai @@ pi o;lemaEint. ,e&i .raniele competenelor celor doi "peciali&ti "unt fluide$ inEiiiu1nd nece"itatea unei cola;orri "au deinerea unei du;le i Cinpetene$ acea"ta nu 'n"eamn c un con"ilier e"te "uperpo:a;il "au Inter&an8a;il cu un p"i-oterapeut. =unca de ec-ip e"te cea mai producti2$ iar competenele ;ine "ta;ilite &i re"pectarea lor pre2in rorile de inter2enie$ conect1nd ;enefic pentru client proce"ul p"i-oI ioEmedical recuperator "au inte.rator. C1nd un ca: "au o familie I i in"tituie C"u;iectulB comun al unei inter2enii pro.re"i2e$ multidimen"ionale$ atitudinea terapeutic &i de "pri8in con"en"ual e"te Cea care .arantea: "ucce"ul. Pierderea ei "au conflictele de l iimpeten "a;otea: "au "acrific indu;ita;il pro.re"ul clientului. ;un ec-ip de rea;ilitare$ recuperare "au de aciune pre2enti2.%% lionea: armonio"$ complementar &i "incron 'n ;eneficiul clienilor$ i n "uper2i:area &i inter"uper2i:area de "pri8in mutual 'n ec-ip e"te re.ula de aur a profe"ionali"mului 'n ace"t domeniu. A"i"tarea de tre un "uper2i:or a ec-ipei terapeutice (din care con"ilierul$ fie el p"i-olo.$ fie a"i"tent "ocial$ face parte inte.rant) facilitea: &i ipore&te eficiena ace"tor profe"ii interconectate$ de:2olt1nd o ;un i ?ola;orare

profe"ional &i interuman 'ntre medic$ p"i-olo.$ a"i"tent ial$ defectolo.$ Iinetoterapeut$ 8uri"t$ printe "piritual "au alte per"oane implicate (2oluntari$ "tudeni). 4a e"te c-eia "ucce"ului &i a Sati"faciilor deloc ne.li8a;ile 'n domeniul foarte lar. al a"i"trii complexe a per"oanelor 'n dificultate. Re:ult din cele de mai "u" c munca de con"iliere e"te pre.tit cu minuio:itate de 'n"&i con"ilierea con"ilierilor$ iar unele dintre domeniile aplicati2e ale ace"teia nece"it anali: per"onal didactic$ formare &i "uper2i:are pe termen lun.$ ca &i "uport optimi:ator "au c-iar terapeutic pentru profe"ioni&tii domeniului. %*. ,iferene &i interferene 'ntre con"Uiere p"i-olo.ic &i p"i-oterapie. ferta de a8utor p"i-olo.ic$ educaional &i "ocial e"te comun celor dou domenii aplicati2e # con"ilierea &i p"i-oterapia. ,ar mi8loacele$ de"f&urarea$ uneori natura pro;lematicilor clienilor$ re"pecti2 a pacienilor 2i:ai$ ca &i inteniile &i durata a"i"trii pot " difere parial "au 'n totalitate. ,e&i pe an"am;lu cele dou profe"iuni "unt "urori$ ele nu "unt .emene &i cu at1t mai puin Cuni2itelineB+ S le a;ordm pe r1nd+ ,e&i termenul de con"iliere e"te u:itat &i 'n alte domenii ale 2ieii "ociale$ cum ar fi cel 8uridic$ admini"trati2$ financiar$ politic$ con"ilierea p"i-olo.ic pre"upune$ dup ma8oritatea autorilor$ 6 caracteri"tici (apud. =ariaE!iana Stne"cu$ *))0$ pa.. /)$ pe care neam permi" " le nuanm dup cum urmea:: %. 4"te un "er2iciu oferit de un con"ilier cu competen recuno"cut$ care$ printrEo relaie de natur profe"ional$ are re"pon"a;ilitatea de aE% a8uta pe client$ folo"ind te-nici &i a;iliti pe care leEa do;1ndii prin educaie &i formare profe"ional (ma&ter$ cur"uri po"tuni2er"itare$ "uper2i:are)L *. >ormea: "au de:2olt a;ilitatea de a lua deci:ii &i de a facilita re:ol2area pro;lemelor clientuluiL .enerea: &i catali:ea: alternati2ele planurilor de 2ia$ a8ut1nd clientul 'n modificarea "tilului de 2ia. Catali:ea: proce"ul de luare a deci:iilor de ctre client "au aparintori$ precum &i de"coperirea "oluiilor 2ia;ile pentru ace"taL 0. Stimulea: 'n2area de noi comportamente &i atitudini. ,up Aallace &i !eMi" (%99)$ pa.. 9))$ con"ilierea poate fi 'nelea" drept Cun proce" de 'n2areEpredarcB prin care clienii "unt a8utai " identifice comportamentul care tre;uie "c-im;at &i etapele adec2ate ace"tei "c-im;ri. Re:ultatul final al con"ilierii con"t 'n aciunile 'ntreprin"e de client pentru "c-im;area "a comportamentalL /. 4"te o acti2itate comun a con"ilierului &i clientului$ 'n care re"pectul mutual e"te fundamental. relaie de con"iliere eficient e"te aceea 'n care cei doi "unt e.ali &i "ta;ile"c 'mpreun "copurile. Fn ca:ul a"i"trii copiilor raporturile e.alitare$ participati2e$ adaptate 21r"tei &i puterii de 'nele.ere a copilului "unt o;li.atorii (a&a c pre.tiiE2 " 2 &i 8ucai$ d1nd cur" copilului li;er din 2oi$ dar neuit1nd nici o clip cine "untei cu ade2rat &i ce "copuri a2eiN)L 5. Indiferent de locul unde "e de"f&oar con"ilierea &i de natura pro;lemei cu care "e confrunt clientul$ principala competen a con"ilierului e"te capacitatea de a facilita relaiile umane. Acea"ta pre"upune a;iliti "peciale de comunicare empatic$ de de"c-idere$ maturitate &i ec-ili;ru emoionalL 6. 4"te un mod de 2ia pentru con"ilier$ deoarece el acionea: ca un moderator al de:2oltrii altor per"oane prin intermediul pre:enei "ale p"i-olo.ice # "tructura per"onalitii "ale facilitea: "au ;loc-ea: "copurile &i efectele proce"ului de con"iliere. ,educem de aici importana factorului per"onal 'n exercitarea ace"tei profe"ii care "e face nu doar cu cuno&tine l?iofe"ionale$ ci &i cu C"ufletulB$ cu capacitatea de a "imi$ empati:a &i Intui$ de a fi de"c-i". Ace"t lucru e"te perfect 2ala;il &i 'n ca:ul practicrii p"i-oterapiei$ cu un accent mai mare pe a;iliti &i te-nici "pecifice unei metode "au &coli teoreticoEmetodolo.ice 'n care e"te

format p"i-oterapeutul$ precum &i al unui 2olum de cuno&tine ?lu"mo"tice &i terapeutice mult mai lar. &i ad1nc 'n "fera "ntii &i a maladiilor mentale &i p"i-o"ociale. Iat acum &i c1te2a caracteri"tici difereniatoare ale p"i-oterapiei comparati2 cu con"ilierea p"i-olo.ic &i "ocial$ 'n opinia noa"tr: %. P"i-oterapia "e adre"ea: cel mai ade"ea unor pro;leme "emnificati2e din "fera "ntii p"i-ice$ p"i-o"omatice &i "omatice$ a21nd 'n centru trauma$ pierderea$ durerea &i ;loca8ul 'n de:2oltare$ reacti2itatea ne2rotic "au con"ecinele di"ociale ale p"i-o:elor$ tul;urrilor adicti2e (toxicodependene$ alcooli"m)$ tul;urrilor de in"tinct "exual &i alimentar$ comportamentelor "uicidare$ tul;urrilor de identitate etc.L *. P"i-oterapia e"te predominant o acti2itate curati2$ de remediere$ 'n 2reme ce con"ilierea e"te mai cur1nd pre2enti2$ de de:2oltare &i de educaieL 0. P"i-oterapia antrenea: un demer" explorator &i de con&tienti:are (;a:at pe in"i.-t)$ cu durat mai lun. (2e:i terapiile p"i-analitice$ p"i-odinamice &i experieniale) "au mai "curt (terapii "curte focali:ate pe pro;lem$ terapii comportamentale$ co.niti2e$ raionalEemoti2e)$ a21nd 'n 2edere at1t dimen"iunea trecutului &i a pre:entului$ c1t &i a 2iitorului$ cu accente &i modaliti de inter2enie "pecifice 'n funcie de metod &i de orientare teoretic (p"i-analitic$ comportamentalEco.niti2$ umani"tEexi"tenial). Con"ilierea$ de&i p"tre: orientarea .eneral a unei &coli de formare$ "e centrea: mai cur1nd pe dimen"iunea pre:ent$ de;loc1nd drumul "pre 2iitor$ dar fr a "e an.a8a 'n aciuni de anali:$ con&tienti:are$ repro.ramare &i re"tructurare mental de profun:ime$ pe termen lun.L /. Hradul de autode:2luire al p"i-oterapeutului 'n relaia cu clientul e"te mai re"tr1n" "pre deo"e;ire de cel al con"ilierului$ mai de"c-i" &i mai puin expertal 'n inter2enie &i atitudineL 5. P"i-oterapia are o;iecti2e de profun:ime &i un plan terapeutic ;ine "tructurat$ permi1nd o remodelare creatoare a per"onalitii$ a 4ului$ a rolurilor manife"tate &i a relaiilor cu alii &i cu lumea$ 'n funcie de re"pon"i2itatea clientului$ 'n 2reme ce con"ilierea acionea: limitati2$ centrat &i mai preci"$ raportat la un "cop ;ine definit$ "ta;ilit 'mpreun cu clientulL 6. Fn 2reme ce con"ilierea practic mai ale" relaia terapeutic de la e.al la e.al (de la adult la adult)$ "itu1nduE"e a"tfel 'n paradi.ma umani"t$ p"i-oterapiile$ prin di2er"itatea lor practic &i alte tipuri de relaii terapeutice # relaia tran"ferenial de tip printeEcopil$ relaia expertal de tip profe"orEele2 (terapiile comportamentalEco.niti2e). A"tfel$ con"ilierea "e apropie mult prin natura relaiei terapeutice Cde la per"oan la per"oanB de p"i-oterapiile umani"te$ exi"teniale &i experieniale &i mai puin de cele p"i-odinamice &i analitice. Acea"ta nu 'n"eamn c nu "e practic &i o con"iliere analitic$ de tip adlerian de pild$ "au o con"iliere analitic de .rup. Nu "e exclud 'n" modelele inte.rati2e$ flexi;ile$ pliate pe realitatea$ ne2oile &i po"i;ilitile de r"pun" imediat ale clienilor$ care 'm;in elemente te-nice &i atitudinale din mai multe &coli$ practic1nduE"e a"t:i tot mai mult modelele interferene$ eclectice "au inte.rati2e$ at1t 'n con"iliere$ c1t &i 'n p"i-oterapieL 7. 4xi"t tendina ca 'n p"i-oterapie " "e utili:e:e mai cur1nd termenul de pacient$ 'n 2reme ce 'n con"iliere e"te preferat "au utili:at 'n exclu"i2itate cel de client (adic cel ce ;eneficia: de un "er2iciu ameliorati2$ optimi:ator$ nu neaprat 2indector$ re"tructurati2 "au tran"formati2 'n de:2oltarea per"onal$ "ituaie e2ident 'n ca:ul "er2iciului p"i-oterapeutic). Fn conclu:ie$ c-iar dac di"putele terminolo.ice par fr de Ur"it$ con"ilierea continu " "e definea"c mai cur1nd ca o O li2itate "uporti2$ de a8utorare limitat$ preci"$ 'n anumite cadre &i lilonat de "copuri imediate$ clarificatoare$ acion1nd oarecum la uprafaaC ice;er.ului &i in1nd prea puin cont de proce"ele incon&tiente. P"i-oterapia$ dimpotri2$ tinde " de2in un proce" de l?iolun:ime$ axat pe dinamica re"tructurati2 a per"onalitii$ la ni2el Con&tient$ incon&tient &i uneori tran"con&tient$ din care deri2 noi unarii de 2ia &i un nou modu" 2i2endi.

4a utili:ea: impa"ul maladi2 ca o po"i;ilitate de autode;locare &i de relan"are 'n lupta pentru 2ia &i ;un"tare p"i-o"ocial$ ca pe o Clecie exi"tenialB "au o 'ncercare plin de "en". Interferene &i "uprapuneri. Ceea ce au 'n"$ 'n comun$ am;ele domenii de a"i"tare uman "unt urmtoarele elemente: %. Am;ele urmre"c &i "copuri identice: explorarea propriei per"oane Pi 'nele.erea de "ineL clarificarea &i po:iti2area ima.inii de "ine$ cre&terea auto'ncrederii &i a capacitii de face cele mai ;une ale.eri pentru "ine$ de;locarea re"ur"elor per"onale de copin. &i de de:2oltare pe cont propriuL *. Am;ele caut " reduc &i " tran"forme comportamentele de autoaprare ne2rotic$ tendinele Ia repetarea comportamentelor de e&ec$ a modurilor "tereotipe$ ri.ide de a .1ndi &i acionaL 0. Am;ele de:2olt capacitatea clienilor de a lua deci:ii &i de aE&i remodela traiectoria de 2ia$ unele dintre metode "timul1nd 'n "pecial "oluiile alternati2e de 2ia &i adaptarea creati2 (2e:i orientarea experienial 'n con"iliere &i p"i-oterapie)L /. Am;ele utili:ea: autenticitatea &i calitatea relaiei terapeutice "au de con"iliere$ comunicarea mediat de Cpre:enaB per"onal &i ade"ea de cari"ma profe"ional a terapeutului "au con"ilieruluiL 5. Am;ele "e finali:ea: cu o ree2aluare a "trii &i modificrilor "ur2enite 'n relaia clientului cu "ine &i cu alii$ cu o mai ;un acceptare &i re2alori:are de "ine din per"pecti2a propriilor caliti &i defecte$ a potenialului de care di"pune &i pe care 'n2a " &iEI reactuali:e:e &i de:2olte permanent. 4fectul ace"tor "c-im;ri con"t 'n confi.urarea de noi o;iecti2e &i de:2oltarea unor noi "trate.ii de adaptare. =ai "implu "pu"$ un efect real e"te c1&ti.area CpariuluiB cu 2iaa. Iar :1m;etul final de de"prire &i re"piraia profund eli;eratoare a celui care con"imte " 'ntrerup 'n mod fire"c contactul terapeutic la momentul potri2it$ 2alorea: mai mult dec1t orice cu21nt de mulumire "au promi"iune de 2iitor+ Re"tul re:ol2 natura$ 'n mod "pontan &i 'ntotdeauna 'n fa2oarea clientului$ c-iar &i atunci c1nd 2iaa 'l confrunt cu o nou 'ncercare "au ameninare. ,e data a"ta el o " &tie cum " fac fa. ,e unul "in.ur. Adic prin propriileEi CputeriB. %.0. C1te2a tipuri de con"iliere p"i-olo.ic &i "ocial. Rdcinile i"torice ale con"ilierii "unt 'ntruc1t2a comune cu cele ale p"i-oterapiei$ adic '&i tra. "e2a din trecutul imemorial al practicilor colecti2e &i indi2iduale 2indectoare$ al riturilor ma.ice &i amanice &i c-iar 'n a&aEnumitul C"fat al ;tr1nilorB din "ocietile primiti2e tri;ale. Sfatul du-o2nice"c practicat 'n matricea "piritual re&tin$ practicile de exorci:are &i 2indecare "piritual au contri;uit i ele pe deplin la treptata laici:are a a"i"trii ;olilor &i neca:urilor "uflete&ti "au "ociale$ extin:1nduE"e 'n epoca modern 'n domeniul Dducaiei &i al repre:entrilor "ociale de"pre cum poi tri mai 'n (Cord cu tine 'n"ui &i mai "nto". ,up al doilea r:;oi mondial$ con"ilierea "e impune ca o practic u:ual a acti2itilor de a"i"ten "ocial$ p"i-olo.ic &i medical. !a acea"ta contri;uie$ prin informaii &i repere metodolo.ice pecifice$ orientarea 2ocaional (pentru carier)$ p"i-odia.no:a iiiicli.enfei$ aptitudinilor &i per"onalitii$ precum &i relati2a "tructurare i celor trei mari direcii 'n p"i-oterapie (p"i-aiuili:a$ %% Cnportamentali"mul &i noua paradi.m umani"t). Toate ace"tea. Corelate cu o multitudine de pro;lematici "ociale de inadaptare$ mar.inali:are &i "uferin$ a.re"i2itate "ocial$ dependen$ a;andon &i iolen familial$ precum &i exacer;area frec2enei tul;urrilor emoionale &i de adaptare 'n comunitate 'n 'ntrea.a "ocietate 2e"tic$ au iiui"format con"ilierea p"i-o"ocial 'ntrEo dimen"iune a lumii ci2ili:ate a"pir1nd la "ecuritate &i ;un"tare. >enomenele "ociale &i economice de dup anii ?/)E5) au extin" con"ilierea din "fera educaional &i a formrii profe"ionale 'n cea a metodelor de a8utor profe"ioni"t 'n noul context "ocial creat. A"tfel nece"itatea re:ol2rii numeroa"elor pro;leme

indi2iduale independent de cele comunitare. Cari Ro.er" propune iniial$ 'n ace"t context$ termenul de con"iliere ca 'nlocuitor al celui de orientare 2ocaional$ prea re"tricti2$ iar anii ce 2or urma lea. "tr1n" practica de con"iliere de cea de p"i-oterapie$ a crei tradiie era inconte"ta;il. Pra.mati"mul &i "implificarea demer"ului$ mo;ili:area rapid &i excepional 'n "pri8inul per"oanei "unt 'n" conotaiile de ;a: ale noului "u;domeniu profe"ional # con"ilierea. 4a '&i re."e&te 2ocaia mai 'nt1i pe terenul &colii dar "e extinde rapid 'n or.ani:aiile ne.u2ernamentale$ 'n a"i"tena "ocial &i 'n educaia pentru "ntate. Urmea: ptrunderea pe terenul mana.ementului or.ani:aional &i mai ale" pe terenul .reu de a"i"tat al familiei$ al a;u:ului fi:ic &i "exual$ al toxicodependenelor a cror frec2en cre&te fr precedent$ de la un deceniu la altul. Per"oanele cu ne2oi "peciale$ copiii cu -andicap &i ;olile ce nece"it "pitali:are prelun.it$ predi"pun1nd la fenomene de -o"pitali"m$ ca:urile de a;andon al copilului tot mai numeroa"e$ a"i"tarea ;tr1nilor cu pro;leme de depre"ie$ "rcie$ a;andon &i i:olare (odat cu prelun.irea duratei medii de 2ia) crea: noi pro2ocri con"ilierii p"i-olo.ice &i "ociale. Anii ?5)E6) marc-ea: 'nfiinarea C r.ani:aiilor profe"ionale de con"ilieriB care acti2ea: at1t pe terenul &colii$ c1t &i al muncii. Fn %95/ "e con"emnea: apariia primei re2i"te de "pecialitate 'n S. U. A. Q Rournal of Coun"elin. P"Sc-olo.SB$ editat de Hil;ert Arenn &i >ranI =. >letc-er$ iar 'n %959 Anne Roe ar.umentea: pu;lici"tic nece"itatea educaiei uni2er"itare a con"ilierilor ca "peciali&ti (2e:i op. Cit.$ *))0$ p. 3). Tipurile de con"iliere care "e conturea: "unt: con"ilierea per"onal$ de cuplu &i de familieL con"ilierea 2ocaional "au educaionalL con"ilierea or.ani:aional &i de .rup. Cu timpul di2er"ificarea pro;lematicii p"i-o"ociale .enerea: noi aplicaii$ din ce 'n ce mai "peciali:ate &i cu formri din ce 'n ce mai complexe. Apar a"tfel: Q Con"ilierea mar.inalilor &i excluderii "ociale$ con"ilierea inte.ratoare &i de "uport a copiilor "tr:ii &i per"oanelor adulte fr adpo"t (2e:i 'n ace"t "en" &i contri;uiile rom1ne&ti recente "emnate <ictor Dadea$ =arian 4nac-e$ 4d. Sper$ *))*$ <ictor Dadea &i cola;$ 4d. Sper$ *))0$ <ictor Dadea$ !aureniu =itrofan$ 4d. Sper$ *))/)L Q Con"ilierea per"oanelor afectate de SI,A &i a familiilor lor (2e:i &i lolanda =itrofan$ ,oru Du:ducea$ %999 &i *))%)L Q Con"ilierea per"onalului care a"i"t per"oanele aflate 'n iminena morii # medici$ a"i"teni "ociali$ p"i-oterapeui$ t-anatoterapeui &i con"ilieri "pirituali (.radul de "upra"olicitare al cadrelor medicale &i "ociale care lucrea: cu ;olna2i neopla:ici$ leucemici$ infectai cu GT< e"te recuno"cut ca p"i-opato.en &i depre"or &i 'n con"ecin ace&ti profe"ioni&ti nece"it ei 'n&i&i a"i"ten de "uport p"i-olo.ic)L Q Con"ilierea toxicodependenilor &i a familiilor lor (2e:i &i lui rrea "u; coord. Iolandei =itrofan # CTerapia toxicodependenei po"i;iliti &i limiteB$ 4d. Sper &i CSal2ai CopiiiB$ *))0)L Q Con"ilierea per"oanelor a;u:ate fi:ic &i "exual (copii &i aduli)L Q Con"ilierea familiilor &i copiilor adoptai &i 'n pla"amentL Econ"ilierea copiilor in"tituionaliTai$ a mamelor "ociale &i a per"onalului din in"tituiile de ocrotireL Q Con"ilierea 21r"tnicilor in"tituionali:ai &i nein"tituionali:ai (.erontocon"ilierea)L Q Con"ilierea 2ictimelor 2iolenei dome"tice &i a familiei de:or.ani:ateL Q Con"ilierea p"i-o"exual &i contracepti2L Q Con"ilierea cuplului &i familiei cu di"funcii de relaie &i i omunicareL Q Con"ilierea parentalEfilial # CUcoala prinilorBL Q Con"ilierea premaritalL Q Con"ilierea pre &i po"tnatal (puerperal)L Q Con"ilierea prinilor adole"ceniL

Q Con"ilierea 2ictimelor traficului de carne 2ieL Q Con"ilierea imi.ranilorL Q Con"ilierea minoritarilorL Q Con"ilierea per"oanelor cu ne2oi "peciale &i a familiilor lorL Q Con"ilierea mana.erial &i terapia or.ani:aionalL Q Con"ilierea pa"toral &i "piritual. =enionm ca 'n ultimii ani "Eau fcut 'n Rom1nia eforturi Ic re2i.orare &i de:2oltare a con"ilierii 'n domeniul &colar &i al i ?i lentrii profe"ionale &i cel puin c1te2a cri "unt de referin 'n V e"t "en" (H-e. Tom&a$ %996$ %999 &i Ioana Stancu$ *))5). Pe m"ur ce tran"formrile economice$ politice$ ideolo.ice mirenea: noi cri:e &i pro2ocri "ociale$ oamenii "e confrunt cu alte tipuri de pro;leme p"i-olo.ice &i "ociale ce nece"it a8utor &i a"i"ten "peciali:at. A&a 'nc1t ne a&teptm ca 'n urmtorii ani$ odat cu inte.rarea rii noa"tre 'n comunitatea european$ dar &i ca urmare a impactului .lo;ali:rii economice &i culturale$ ne2oia de con"iliere inte.ratoare$ de facilitare$ "uport &i de:2oltare per"onal " crea"c. Un loc "pecial printre ;eneficiarii ace"tor "er2icii 'l ocup tinerii &i copiii$ con"ilierea pre2enti2 'n "pecial a comportamentelor de:adaptati2e$ delic2eniale &i toxicodependente fiind actualmente o prioritate. ,in punct de 2edere al o;iecti2elor &i "ituaiilor care nece"it ace"t tip de inter2enie "e pot di"tin.e alte c1te2a tipuri: con"ilierea pre2enti2 (ex. Pro.rame de educaie "anitar &i "exual$ de ale.ere a carierei$ de inte.rare a copiilor cu ne2oi "peciale$ de pre2enire a ri"cului pentru con"umul de dro.uri etc.)L con"ilierea de facilitare &i mediere (ex. Urmre&te optimi:area comportamentului relaional indi2idual$ de .rup "au familial$ a"umarea re"pon"a;ilitii propriilor aciuni &i do;1ndirea unui comportament mai a"erti2 &i pro"ocial. Corecia unor comportamente care predi"pun la e&ec relaional "au la erori de 'nele.ere a anumitor "ituaii$ reacii &i atitudini con"tituie o;iecti2ul unei con"ilieri de remediere "au de adaptare. piunile educaionale$ comportamentele parentale$ acomodarea 'ntre mem;rii unei familii di"funcionale$ adaptarea la mediul &colar "au profe"ional$ con&tienti:area propriilor caliti &i defecte$ a intere"elor$ di"poni;ilitilor$ talentelor &i aptitudinilor$ inte.rarea 'ntrEun nou mediu "ocioEcultural$ pot fi o;iecti2ele unor demer"uri de con"iliere)L con"ilierea de de:2oltare per"onal$ indi2idual "au 'n .rup '&i propune "timularea expre"iei per"onale$ a creati2itii &i atitudinilor inte.ratoare "au tolerante$ a maturi:rii afecti2e$ co.niti2e &i "pirituale$ a puterii de manife"tare &i afirmare a 4ului$ a competenelor profe"ionale &i creatoare 'ntrEun domeniu. 4a urmre&te reali:area proce"ului de autoactuali:are de care 2or;e&te C. Ro.er" &i con&tienti:area "tadiului de de:2oltare 'n care "e afl fiecare client. Con"ilierea "timulea: conceptul de "ine$ modificarea "tilului de 2ia pentru cre&terea ;un"trii &i acceptarea modificrilor fire&ti care in de 21r"t$ ca &i acceptarea morii ca pe un e2eniment fire"c$ de tran:iie 'n ordinea natural &i "piritualL con"ilierea centrat pe "ituaiile de cri: aduce "u; focu"ul inter2eniei re"emnificarea &i acceptarea momentelor de cri: ca momente de Ccre&tereB per"onal &i interper"onal$ prile8 de "c-im;are a "trate.iilor nepotri2ite "au eronate care "Eau do2edit inadec2ate 'n raport cu ciclul de 2ia &i cu contextul actual. 4"te un ;un prile8 de 'n2are a unor r"pun"uri alternati2e la pro;leme 2ec-i care "e repet &i de reproce"are a "emnificaiilor e2enimentelor dintrEo per"pecti2 "c-im;at "au mai matur. Con"ilierea a8ut clientul aflat 'n "ituaie de cri: " "e confrunte cu fru"trrile &i "E&i reformule:e noi o;iecti2e$ " ierte &i " accepte pe alii$ iert1nduE "e &i accept1nduE"e pe "ine. Fl 'n2a " fac fa traumei$ decepiei$ de:am.irii "au impre2i:i;ilului nucitor al unor "ituaii$ in2e"tinduEle cu "en". Ce tipuri de cri:e pot fi a"i"tatei Toate tipurile de pierderi &i a;u:uri$ tentati2e "uicidare$ pierderi de "arcin &i reacii po"ta2ort$ "arcini nedorite "au re:ultate 'n urma unui 2iol$ pierderea locului de munc$ &oma8 prelun.it$

pierdere 'n "tatut &i pre"ti.iu$ dependene di2er"e (alimentare$ de dro.uri etc.)$ dece"ul unei per"oane dra.i$ detenie$ de:ec-ili;ru financiar &i emoional$ anxietate de "eparare$ di2or$ maladia .ra2 a unuia dintre mem;rii familiei$ apariia unui copil cu -andicap "e2er "au impa"ul educaional al ace"tuia # ex. Copilul auti"t etc. %./. 4tapele unui proce" de con"iliere. Sunt de"tul de a"emntoare celor ale unui proce" p"i-oterapeutic$ cu diferena c durata &i amplitudinea explorrii "unt mai redu"e 'n ca:ul con"ilierii. Iat care "unt ace"te etape: e2aluarea complet a ca:ului 'n contextul "ituaiei de 2ia cu care "e confruntL identificarea pro;lemei de ;a: &i a celor deri2ate din per"pecti2a clientului &i a con"ilieruluiL "c-iarea o;iecti2elor con"ilierii 'mpreun cu clientul &i acceptarea contractual a cadrului con"ilierii (durata &i frec2ena &edinelor$ locaia$ co"turile$ clarificarea inteniilor$ a&teptrilor mutuale &i maniera de cola;orare pe parcur"ul con"ilierii$ a"i.urarea clientului de re"pectarea principiului confidenialitii)L reali:area relaiei &i "timularea alianei terapeutice$ a contactului facilitator muncii de explorare &i clarificareL explorarea pro;lemei$ anali:a r"pun"urilor emoionale$ co.niti2e &i comportamentale ale clientului la pro;lema identificat &i conectarea lor cu o;iecti2ele iniialeL reformularea o;iecti2elor de lucru 'n funcie de e2oluia relaiei &i de reacti2itatea clientului 'n proce"ul de con"iliereL facilitarea in"i.-tEurilor &i de"coperirea 'mpreun a "oluiilor po"i;ileL conceperea &i ale.erea per"onal a noilor r"pun"uri$ comportamente &i "cenarii de 2ia$ proiectarea &i luarea noilor deci:iiL implementarea deci:iilor &i "trate.iilor alternati2e 'n propria 2iaL "u"inerea con"ilierului &i 2alidarea "oluiilor re:oluti2e de 2ia practicate de ctre clientL e2aluarea final a re:ultatelor con"ilieriiL 'ncetarea de comun acord a con"ilierii cu meninerea unui contact catamne"tic de confirmare a e2oluiei$ ca &i de reluare a unui nou ciclu 'n ca: de ne2oie (principiul Cu&ilor de"c-i"eB)E %.5. 42aluarea muncii de con"iliere. Succe"ul unei con"ilieri$ ca &i al unei p"i-oterapii$ con"t 'n po"i;ilitatea clientului de a nu rm1ne ancorat "au dependent de con"ilier$ ca urmare a de;locrii capacitii "ale de aE&i .e"tiona &i re:ol2a pro;lema 'ntrEun mod re"pon"a;il. Acea"ta pre"upune c per"oana (ele) con"iliat (e) 'n2a " emit "oluii di"criminati2e$ "E&i a"ume con"ecinele$ " e2ite repetarea erorilor &i$ 'n ca: de e&ec$ " ai;e capacitatea de a "e remoti2a pentru o nou 'ncercare de "oluionare a pro;lemelor$ utili:1nduE&i toate di"poni;ilitile &i nea&tept1nd permanent o nou form de a8utor. Adic$ altfel "pu"$ 'n2a " "e autoEa8ute+ accept1nduE&i 'n acela&i timp limitele &i "olicit1nd "pri8in numai atunci c1nd nu &iE% poate oferi "in.ur$ cu ade2rat. Acceptarea unei "ituaii ire2er"i;ile$ de .enul unui -andicap &i 'n2area con2ieuirii cu el 'n condiii de lini&te$ optimi"m &i meninere a contactelor "ociale inte.ratoare poate fi de a"emenea un "ucce" al unei con"ilieri. Un ni2el cre"cut de auto'ncredere &i de clarificare a"i.ur autonomia clientului &i a&terne calea unor comportamente re"pon"a;ile &i unei ;une capaciti de a face fa "tre""urilor$ cri:elor "au pro2ocrilor exi"teniale ulterioare. 4&ecul muncii unui con"ilier e"te le"ne de o;"er2at atunci c1nd per"oana con"iliat "ta.nea: 'n reacii de ne.ati2i"m$ inerie$ lamentati2itate$ nea8utorare &i dependen "au '&i a.ra2ea: reaciile de:adaptati2e ori "e ancorea: 'n conduite de &anta8 emoional$ comportament prote"tatar "au re2endicati2$ per"e2er1nd 'n eroare &i auto"a;ot1nduE"e. Ace"ta e"te fie "emnul unei inter2enii neprofe"ioni"te a con"ilierului$ fie e"te indicatorul nece"itii unui proce" terapeutic mai ad1nc &i mai ;ine "tructurat. Fn con"ecin ca:ul poate fi orientat ctre un terapeut profe"ioni"t "au ctre un alt con"ilier. Uneori$ condiiile externe$ contextul "ocioEfamilial "au "ocioEi ultural pot fr1na "au defa2ori:a demer"ul unei con"ilieri indi2iduale$ de aceea e"te nece"ar ca inter2enia " fie pe c1t

po"i;il multidi"ciplinara &i " nu i.nore niciunul din factorii care pot contri;ui la o "ituaie de cri:. !ucrul cu familia extin"$ de pild$ "au cu colecti2itatea implicat$ 'ntrEo manier "i"temic$ lr.e&te &an"ele unei inter2enii corecte$ de "ucce". %.6. Condiii facilitatoare ale con"ilierii. Un rol important 'n profe"area acti2itii de con"ilier 'l deine re"pectarea ne2oilor &i 2alorilor clientului$ precum &i a caracteri"ticilor "ale difereniale$ care reflect o anumit cultur$ cu norme$ tradiii &i 2alori familiale$ morale &i "piritualEreli.ioa"e "pecifice. Con"ilierii au a2ut 'ntotdeauna 'n 2edere reperele "ocioEculturale &i i"torice ale e2oluiei per"oanelor a"i"tate$ iar recent acti2itatea lor "Ea 'm;o.it cu con"ilierea cro""Ecultural care "emnalea: "emnificaia lurii 'n atenie a diferenelor 'ntre con"ilier &i client pri2ind mediul cultural$ "ocial$ etnic "au ra"ial. Fn "pecial con"ilierii care a"i"t per"oane aparin1nd unor .rupuri minoritare$ cum ar fi imi.rani$ -omo"exuali$ 21r"tnici$ toxicodependeni etC. Au ne2oie " 'nelea. atitudinile$ 2alorile$ credinele &i pro;lemele fiecrui .rup minoritar. A&a de pild$ con"ilierea .erontolo.ic poate a8uta 21r"tnicii " "e reinte.re:e 'n 2ia$ " accepte moartea cu "enintate "au " "e pre.tea"c pentru marea trecere. ,ar pentru acea"ta e"te ne2oie ca un con"ilier " fie familiari:at cu realitatea exi"tenial a 21r"tnicilor care "e confrunt cu un ri"c ridicat pentru depre"ie$ alcooli"m &i tendine "uicidare$ dificulti financiare &i de "ntate ire2er"i;ile. alt pro;lem care e"te nece"ar " "e ai;e 'n 2edere o con"tituie di"criminrile$ "tereotipiile &i pre8udecile cu care "e confrunt .rupurile de minoritari$ fie ele ma"cate$ fie exprimate. ,e:2oltarea identitii de "ine &i autoacceptarea "unt o;iecti2e importante 'n munca de con"iliere. Inter2eniile pe .rupuri minoritare "au a"i"tarea per"oanelor care fac parte din acea"t cate.orie pot fi fcute corect numai 'n ;a:a cunoa&terii etapelor p"i-olo.ice prin care trec oamenii cu "entimente de opre"iune. =odelul teoretic ela;orat de AtIin"on (apud. =. !. Stne"cu$ op. Cit.$ pa.. *0) preci:ea: particularitile ace"tor etape$ dup cum urmea:: Q Conformarea # "e aprecia: cultura dominant$ "e de:apro; propria cultur &i "e manife"t atitudini di"criminati2e fa de alte culturiL Q ,i"onana # apare un conflict 'ntre aprecierea &i de:aprecierea propriului .rup$ pe de o parte$ iar pe de alt parte$ 'ntre aprecierea &i de:aprecierea propriului .rup &i a .rupului dominantL Q Re:i"tena # "e caracteri:ea: prin conflictul dintre empatia lai1 de alte minoriti &i etnocentri"m$ pe de o parte &i de:aprecierea .rupului ma8oritar$ pe de alt parteL Q Intro"pecia # "e refer la anali:a propriului .rup$ la e2aluarea altora pe ;a:a etnocentri"muluiL Q Articularea "iner.ic "au con&tienti:area: aprecierea propriului .rup &i a altor minoriti &i aprecierea "electi2 a .rupului dominant. Pentru a e2alua corect un client care aparine altor .rupuri culturale$ con"ilierul tre;uie " cunoa"c i"toria "ocial &i calitile di"tincti2e ale "u;.rupurilor etnice "au "ocioEeconomice$ cum ar fi$ de pild$ ce 'n"eamn pentru acel .rup a fi normal "au anormal. rice proce" de con"iliere urmre&te producerea de modificri 'n 2iaa clienilor. ri$ 'n con"ilierea .rupurilor minoritare$ o parte din mi8loacele inter2eniilor cla"ice "e pot do2edi inadec2ate$ ca de pild contactul 2i:ual$ exteriori:area "entimentelor$ a 2or;i mai mult dec1t a aciona etc. CCunoa&terea fundamentelor culturale &i "ociale ale profe"iunii de con"ilier e"te util ace"tuia 'n tentati2a de aEi a8uta pe clieni " '&i identifice "au reconcilie:e rolurile diferite pe care le 8oac 'n 2ia. Se formea: o recepti2itate fa de pro;lemele etnice &i culturale ale unei "ocieti mul tic uit ura Ic &i "e o;ine o familiari:are cu paleta at1t de lar. a pro;lemelor din 2iaa de :i cu :i. Fn final$ con"ilierii tre;uie " cunoa"c multe alternati2e ale "tilului de 2ia$ pentru a a"i"ta clienii 'n re:ol2area pro;lemelor de 2ia.B (op. Cit.$ pa.. */). %.7. Con"ilierea ca relaie de a8utor.

ferta de a8utor pe care o practic un con"ilier difer de alte tipuri de a8utor pe care le ."im 'n 2iaa cotidian. Identitatea profe"ional a rolului de p"i-anali: &i con"iliere pa"toral. ,up Vurplu"$ "e preci:ea: patru caracteri"tici ale relaiei de a8utor '- con"iliere: e"te o relaie umanL pre"upune o influen "ocialL dinamica ei depinde de a;ilitile &i deprinderile profe"ioni"te ale con"ilierului ("Iill")$ dar &i de capacitatea re"pon"i2 a clientuluiL pre"upune o pre.tire teoretic -otr1toare. Fn calitatea "a de relaie uman$ con"ilierea "e ;a:ea: pe re"ur"e empatice$ re"pect &i ade2r. 4mpatia eman &i "e manife"t din a"cultarea acti2$ centrat pe "entimente exprimate "au neexprimate 2er;al de client$ dar "u.erate "au rele2ate non2er;al. 4mpatia$ ca o component de ;a: a per"onalitii con"ilierului poate fi m"urat &i exprimat "u; mai multe forme. I2eS (%933) di"tin.e empatia "u;"tracti2 (prin care con"ilierul "e 'ndeprtea: de client)$ empatia ;a:al ('n care r"pun"urile con"ilierului "unt paralele cu enunul clientului) &i aditi2 ('n care r"pun"ul con"ilierului in2adea: ideile &i "entimentele clientului). Re"pectul pre"upune meninerea unei atitudini nonEe2aluati2e fa de client$ atenie acordat clientului$ acceptarea "a necondiionat &i 2alori:area lui ca o per"oan demn de "tim &i 2aloare$ cum afirm C. Ro.er" (%95%). Sinceritatea &i one"titatea "e refer la po:iia fa de "ine a con"ilierului$ con.ruena 'ntre ideile$ "entimentele$ comportamentul &i orientarea "a teoretic. Sinceritatea &i de"c-iderea de "ine "unt Cpa&aportulB ctre 'ncrederea clientului. Relaia de con"iliere reali:ea: &i un proce" de influen "ocial. Sen"ul ace"tei forme de influen "ocial con"t 'n "timularea unei de:2oltri armonioa"e a celui a"i"tat Ace"t lucru nu "e poate reali:a dec1t dac un con"ilier '&i de:2olt la r1ndul lui o "erie de caliti. Pietrofe"a$ Goffman &i Splete (%93/) con"ider c cele mai "emnificati2e caliti care define"c un con"ilier "unt: competena$ puterea &i intimitatea. Prin competen$ autorii 'nele. a;ilitatea con"ilierului de aE&i accepta propriile limite$ de a "e comporta po:iti2 cu clienii$ de a emite a&teptri reali"te fa de clieni. Puterea "e refer la a;ilitatea con"ilierului de a influena clientul fr aE% controla$ iar intimitatea 2i:ea: a;ilitatea lui de "ta;ili o relaie "incer &i de"c-i"$ fr teama re"pin.erii. !a ace"tea *3 le adau. &i alte caliti nece"are$ dar care luate 'n "ine nu "unt nuciente pentru exercitarea profe"iei de con"ilier$ cum ar fi: I;ilitatea de a demon"tra ni2elul de experti: (competen)$ atracti2itatea (capacitatea de a fi plcut &i de a induce .1nduri po:iti2e de"pre "ine)$ credi;ilitatea (re:ultat din ni2elul "u de con.ruen 'ntre comportamentul 2er;al &i cel nonE2er;al # mimicoEl?amtomimic$ .e"tual$ neuroE2e.etati2$ emoional). Ni2elul de competen (a;ilitare &i deprinderi de con"iliere) "e poate antrena &i optimi:a prin pro.rame "peciale. ,up 4.an (%933)$ nainin.ul de a;ilitare urmre&te de:2oltarea urmtoarelor a;iliti: "ta;ilirea unei relaii Clucrati2eBL comunicarea de ;a: &i a2an"atL a8utorul oferit clientului 'n a de"coperi cile de autoEa8utorare &i autoE"timulareL clarificarea pro;lemei (pro;lemelor)L formularea "copului "au a inteiL ela;orarea unui pro.ram de de:2oltareL implementarea pro.ramuluiL e2aluarea re:ultatelor finale. Ace"te deprinderi profe"ionale facilitea: la a"i"tat de:2oltarea unor deprinderi proprii de re:ol2are a pro;lemelor &i de autoEre"pon"a;ili:are. Con"ilier "Ea decantat treptat 'n.lo;1nd cuno&tine teoretice 2ariate: p"i-iatrie &i p"i-olo.ie clinic$ teoriile 'n2rii &i de:2oltrii$ 4tapele unui proce" de con"iliere$ pri2it ca o relaie de a8utor "unt$ 'n acord cu Ha:da (%93/): %. >acilitarea # etap axat pe 'nele.ere &i explorare de "ine$ pe ;a:a a trei a;iliti ale con"ilierului: empatie$ re"pect &i "til caldL

*. Tran:iia # facilitarea propriei 'nele.eri &i a an.a8rii 'n "c-im;are. Acea"ta nece"it concretee$ ade2r &i de"c-idere de "ine din partea con"ilieruluiL 0. Aciune # an.a8ea: alte dou a;iliti ale con"ilierului: confruntarea &i ur.ena pentru a determina clientul " "e implice 'ntrEo direcie core"pun:toare. Cuno&tinele teoretice 'l a8ut pe con"ilier " ai;e acce" la p"i-olo.ia clienilor$ la dinamica per"onalitii lor 'n "ituaii 2ariate. ricare ar fi orientarea teoretic pentru care optea: un con"ilier (p"i-odinamic$ co.niti2 "au umani"tEexperiential)$ el tre;uie " cunoa"c foarte ;ine teoriile per"onalitii$ " po"ede cuno&tine de"pre de:2oltarea uman (a 21r"telor)$ de"pre conceptele de ;a: ale con"ilierii &i modelele de ;a: ale p"i-oterapiei. Complementar modelului medical$ con"ilierea$ ca &i p"i-oterapia$ acionea: a"upra 'ntre.ii per"oane$ inclu"i2 a"upra relaiei dintre componentele mediului &i cele intrap"i-ice. Se de:2olt a"tfel o atitudine de mo;ili:are antiE;oal &i o "timulare a re"ur"elor compen"atorii prin care clientul e"te eli;erat de pre8udeci &i anxietate de e&ec$ fiind 'nele" 'n contextul realitii 'n care trie&te. Se poate 2or;i de o Cfilo"ofieB a con"ilierii profe"ionale ;a:at pe trei principii: "arcina e"enial a con"ilierului e"te facilitarea de:2oltrii umaneL con"ilierul tre;uie " ia 'n con"iderare mediul "ocial$ p"i-ic &i fi:ic al clientuluiL "copul con"ilierii e"te de a pre.ti o core"ponden dinamic 'ntre per"oan &i mediu. Re:ultatul aplicrii ace"tei inter2enii e"te de:2oltarea "inelui p"i-o"ocial$ a"tfel 'nc1t " atin. un ni2el de funcionare "uperior: re:ol2are de pro;leme de 2ia$ fortificare 'n faa "c-im;rilor$ o adaptare mai flexi;il$ un mai ;un control al propriei 2iei. C<i:1nd a"pectele p"i-o"ociale mai mult dec1t cele intraEp"i-ice ale de:2oltrii &i cre&terii$ con"ilierii tre;uie " cunoa"c "emnificaia unor concepte precum: rol "ocial$ comportament "ocial$ comportament de Ccopin.C$ "arcinile de:2oltrii$ raportul dintre comunitate &i .rupul "ocial$ pro.ram de pre2enire "au remediere.B (!. =. Stne"cu$ op. Cit.$ pa.. *7) CAPIT !U! II Con"ilierea p"i-olo.ic. Cine$ ce &i cum( *.%. Con"ilierul ca per"oan terapeutic # eficien &i profe"ionali"m. Se pune 'ntre;area ce anume a"i.ur eficiena unui con"ilier &i 'n ce m"ur per"oana &i profe"ioni"tul "unt roluri ce "e 'mplete"c inde"tructi;il 'n practica ace"tei profe"ii( Studiile arat (H. CoreS$ %99%) c cel mai important in"trument cu care lucrea: un ;un con"ilier e"te el 'n"u&i ca per"oan 'n pre.tirea pentru con"iliere poi do;1ndi o cunoa&tere a teoriilor per"onalitii &i p"i-oterapiei$ poi 'n2a dia.no"tic &i inter2enii te-nice$ poi cunoa&te dinamica p"i-oE comportamental. Cu toate c a"tfel de cuno&tine &i a;iliti "unt e"eniale$ totu&i ele nu "unt prin ele 'n"ele "uficiente pentru a "ta;ili &i menine o relaie terapeutic efecti2 C>iecrei &edine de terapie 'i aducem calitile noa"tre umane &i experienele care neEau influenat. Fn opinia mea$ preci:ea: CoreS$ acea"t dimen"iune uman e"te una dintre cele mai puternice determinaii ale 'nt1lnirii terapeutice pe care o a2em cu clienii. ,ac "perm " introducem cre&terea &i "c-im;area 'n clienii no&tri$ e"te ne2oie " fim di"pu&i " introducem cre&terea &i "c-im;area 'n propria noa"tr exi"ten. Cea mai puternic "ur" de a ne influena clienii 'ntrEo direcie po:iti2 e"te exemplul no"tru 2iu: cine "untem &i c1t de di"pu&i "untem " luptm permanent pentru a tri la ni2elul propriului potenial+ Su.ere: "Ei ree2alue:i modurile 'n care poi lucra la de:2oltarea ta ca per"oan$ lu1nduEi 'n con"iderare ne2oile$ moti2aiile$ 2alorile &i tr"turile de per"onalitate care ar putea$ fiecare 'n parte$ "Ei potene:e "au "Ei 'mpiedice eficacitatea 'n acti2itatea de con"iliere. Fn m"ura 'n care rm1i de"c-i" la autoe2aluare$ nu numai c1i extin:i con&tiina de "ine$ dar$ de a"emenea$ con"truie&ti fundaia pentru de:2oltarea a;ilitilor de profe"uioni"t. Per"oana &i profe"ioni"tul "unt entiti care "e 'mplete"c &i nu pot fi "eparate 'n realitate.B (op. Cit.$ pa..

Credinele &i comportamentul con"ilierului "unt factori importani. ;un parte din literatura dedicat formrii con"ilierilor "coate 'n e2iden capacitatea terapeutului de a pri2i la$ a 'nele.e &i a "e accepta pe "ine 'n aceea&i m"ur ca &i &inele altei per"oane. Calitatea relaiei con"ilierEclient pare a fi cea care facilitea: 'n cea mai mare m"ur cre&terea 'n cele dou pri implicate. Studiile lui Co;" (%936) arat c urmtoarele atitudini "unt a"ociate cu "ucce"ul 'n acti2itatea de con"iliere: con"ilierul e"te intere"at de cum apare lumea din punctul de 2edere al clientului "uL are opinii po:iti2e de"pre oameni$ 'i con"ider demni de 'ncredere$ capa;ili &i prieteno&iL are o ima.ine de "ine po:iti2 &i 'ncredere 'n propriile a;ilitiL inter2enia 'n calitate de con"ilier "e ;a:ea: pe 2alorile per"onale ale clientului. *.*. Ce caliti per"onale nece"it practicarea unei con"ilieri eficiente( Se pare c cea mai important calitate a unui con"ilier eficient e"te autenticitatea. Ca form fundamental de 'n2are$ con"ilierea &i terapia "olicit un practician di"pu" " a;andone:e rolurile "tereotipe &i capa;il " "e manife"te ca o per"oan real 'ntrEo relaie. Fn contextul relaiei de la per"oan la per"oan$ clientul poate experimenta a"tfel cre&terea. ,ac un con"ilier ale.e " "e a"cund 'n "patele "i.uranei rolului profe"ional$ clientul 2a r"punde 'n aceea&i manier$ a"cun:1nduE"e$ la r1ndul "u$ de con"ilier. ,ac rm1nem doar experi te-nici &i a;andonm propriile reacii$ 2alori &i propriul "ine$ re:ultatul 2a fi o con"iliere "teril. Tocmai prin autenticitatea noa"tr 2om putea a8un.e foarte aproape de pro;lemele clienilor. Fn m"ura 'n care a2em "perana c "c-im;area noa"tr merit toate ri"curile &i eforturile$ 2om putea tran"mite &i clienilor "perana c$ la r1ndul lor$ au capacitatea de a de2eni per"oana care "unt 'n realitate &i pe care o plac. =ai "implu "pu"$ 'n calitate de con"ilieri de2enim repere &i modele pentru clienii no&tri. ,ac 'n" comportamentul no"tru 2a fi incon.ruent$ dac 2om opta pentru o acti2itate cu ri"c "c:ut &i 2om decide " rm1nem a"cun&i &i 2a.i$ ne putem a&tepta ca &i clienii no&tri " imite ace"t mod deEa fi &i " fie ne'ncre:tori. ,ac 2om fi autentici &i ne 2om de:2lui la momentul potri2it$ clienii 2or tinde " preia ace"te caliti &i$ a"tfel$ 2or fi one&ti 'n interacine cu noi. Hradul de autenticitate &i "ntate p"i-ic a con"ilierului e"te 2aria;ila crucial care determin de2enirea. Un con"ilier C2iuB are ne2oie " po"ede cuno&tine$ competen 'n aplicarea te-nicilor &i "im etic. ,oar faptul de a fi Co ;un per"oanB nu te face 'n"$ fire&te$ un con"ilier eficient. ,ar ce caliti per"onale 'l fac pe con"ilier CterapeuticB$ adic o pre:en optimi:atoare pentru alii( Anali:1nd con"ilierii care "Eau do2edit eficieni$ H. CoreS identific un an"am;lu de caliti &i caracteri"tici per"onale. Iat care "unt ace"tea: Q Con"ilierii eficieni au o identitate. 4i &tiu cine "unt$ ce "unt capa;ili " de2in$ ce 2or de la 2ia$ ce e"te e"enial. Sunt di"pu&i "E&i reexamine:e 2alorile &i "copurile. Nu "e .1nde"c doar la ce a&teapt ceilali de la ei &i "e "trduie"c " tria"c dup anumite "tandarde interioare. Se re"pect &i "e autoaprecia:. ,incolo de "imul propriei 2alori &i fore$ pot drui a8utor &i dra.o"te. Fn plu"$ "unt capa;ili " cear &i " primea"c de la alii. Nu "e i:olea: de ceilali$ ca un fel de demon"trare a propriei puteri. Sunt capa;ili "E&i recunoa"c &i "E&i accepte propria putere. Se "imt adec2ai cu ceilali &i le permit altora " fie puternici 'n pre:ena lor. NuEi "u;aprecia: pe ceilali pentru a re"imi putere fa de ei. F&i folo"e"c puterea 'n mod "nto"$ 'n ;eneficiul clienilor &i e2it " a;u:e:e de ea. Sunt de"c-i&i la "c-im;are. Au ;un2oina &i cura8ul de a pr"i ceea ce e"te "i.ur &i cuno"cut$ atunci c1nd nu "unt "ati"fcui cu ceea ce au "au cu ceea ce "unt. F&i extind cuno&tinele de "ine &i de alii. Reali:ea: c o con&tiin limitat 'n"eamn o li;ertate limitat. =ai de.ra;

dec1t "E&i in2e"tea"c ener.ia 'n comportamente defen"i2e$ menite " e2ite experiena$ ei "e implic 'n "arcinile propu"e de realitate. Sunt di"pu&i &i capa;ili " tolere:e am;i.uitatea. Fntruc1t cre&terea depinde de a;andonarea familiarului &i ptrunderea 'n teritorii necuno"cute$ oamenii care "unt an.a8ai 'ntrE un proce" de de:2oltare per"onal "unt di"pu&i " accepte un anume .rad de am;i.uitate 'n exi"tena lor. Pe m"ur ceE&i 'ntre"c 4ul$ ei manife"t mai mult 'ncredere 'n ei 'n&i&i$ ceea ce 'n"eamn mai mult 'ncredere 'n 8udecile &i proce"ele lor intuiti2e &i di"poni;ilitatea de a experimenta noi comportamente. 4i a8un. e2entual " reali:e:e c "unt demni de 'ncredere. F&i de:2olt un "til propriu de con"iliere care e"te al filo"ofiei &i experienei lor de 2ia. Cu toate c 'mprumut li;er idei &i te-nici de la ali terapeui$ nu imit mecanic "tilul altora. Pot experimenta &i cunoa&te lumea clientului. 4mpatia lor e"te nonEpo"e"i2. Sunt con&tieni de propriile conflicte &i "uferine &i au un cadru de referin pentru a "e identifica cu aliiL 'n acela&i timp 'n" nuE&i pierd propria identitate prin "upraidentificare cu ceilali. Se "imt 2ii &i ale.erile lor "unt orientate "pre 2ia. Sunt an.a8ai 'n a tri din plin$ mai de.ra; dec1t dintrEo exi"ten a&e:at odat pentru totdeauna. Nu accept ca e2enimentele "Ei modele:e pa"i2. Au o atitudine acti2 fa de 2ia. Sunt autentici$ "inceri &i one&ti. >r a emite pretenii 'ncearc " fie &i " fac ceea ce .1nde"c &i "imt. Sunt di"pu&i " "e de:2luie altora cu un anume di"cernm1nt fa de "ituaia &i per"oana 'n raport cu care fac ace"t lucrU. Au "imul umorului. Sunt capa;ili " pri2ea"c e2enimentele 2ieii 'ntrEo per"pecti2 mai lar.. Nu au uitat " r1d$ 'n "pecial de propriile Sl;iciuni &i contradicii. Simul umorului 'i face "E&i 2ad pro;lemele &i imperfeciunile 'ntrEo per"pecti2 de an"am;lu. >ac .re&eli &i "unt di"pu&i " le admit. Fn2a din .re&eli$ fr " "e "upra'ncarce cu 'n2inuiri de"pre cum ar fi putut "au tre;uit " acione:e. Fn .eneral trie"c 'n pre:ent. Nu "unt fixai 'n trecut "au 'n 2iitor. Sunt capa;ili " experimente:e$ " tria"c Cacum &i aiciB$ alturi de alii. Pot 'mprt&i emoiile altora$ 'n ;ucurie "au "uferin &i "unt de"c-i&i fa de propria experien emoional. Sunt capa;ili " "e Crein2ente:eB. Pot re2itali:a &i recrea relaii "emnificati2e din 2iaa lor. Iau deci:ii a"upra modului 'n care ar 2rea " "e produc "c-im;area &i lucrea: pentru a de2eni per"oana care leEar plcea " de2in. >ac ale.eri$ opiuni care le modelea: 2iaa. Nu "unt 2ictimele deci:iilor pripite. Sunt capa;ili " le re2i:uia"c dac e"te nece"ar. Pentru c "unt 'ntrE *.0. ,ificulti 'n munca de con"iliere o continu autoe2aluare$ nu "unt con"tr1n&i de autodefiniri limitate. Sunt "incer intere"ai de ;un"tarea altora. Acea"t preocupare e"te ;a:at pe re"pect$ .ri8$ 'ncredere &i e2aluare real a celorlali. Sunt di"pu&i "Ei pro2oace pe Cceilali "emnificati2iB " rm1n la r1ndul lor de"c-i&i fa de proce"ul cre&terii. Aprecia: influena culturii. Sunt con&tieni de modul 'n care propria cultur 'i afectea: &i re"pect di2er"itatea 2alorilor pre"upu"e de alte culturi. Sunt con&tieni de diferenele de cla" "ocial$ ra" &i "ex. Se implic profund 'n munca lor &i extra. din ea "en"uri noi. Pot accepta recompen"ele re:ultate din munca lor &i pot admite cu one"titate ne2oile 4ului .ratificate a"tfel. Fn acela&i timp nu "unt "cla2ii muncii lor &i faptul de a a2ea o 2ia plin nu depinde exclu"i2 de ea. Au &i alte intere"e care Ie dau "entimentul "en"ului &i autoreali:rii. *.0.%. 42itarea perfecioni"mului 'n con"iliere. S urmrim acum &i ce 'n"eamn un con"ilier mai puin experimentat$ cam ce .afe &i erori$ precum &i ce caracteri"tici per"onale ar putea 'mpiedica o per"oan " practice eficient munca de con"ilier+

!a cellalt pol$ con"ilierii ineficieni lucrea: acti2 la demon"trarea umanitii lor. Nu reu&e"c " fac di"tincie 'ntre cine a8ut &i cine e"te a8utat. Atitudinea lor con"t 'n aE&i 'mprt&i propriile pro;leme trecute &i actuale &i de a folo"i relaia pentru aE&i "ati"face propriile ne2oi. ,e"i.ur$ puini "unt capa;ili "Eo recunoa"c$ pentru "implul moti2 c nu "unt con&tieni de "ine &i de felul 'n care "e Cfolo"e"cB de client. p"eudorealitate "e de.a8 din ne2oia lor de a fi C2:uiB ca umani &i 'ncercarea di"perat de a fi ei 'n&i&i e&uea:+ Con"ilierii de ace"t tip tind "Ei "coat pe clieni din centrul ateniei$ pun1nduE"e 'n "c-im; pe ei 'n&i&i 'n acea"t ipo"ta:. SEar putea " fac eroarea de aEi 'ncrca pe ace&tia cu reacii trectoare "au impre"ii pe care le au de"pre ei$ iar de:2luirea pe care o fac " ai;e drept efect C'nc-idereaB emoional a clientului. Punctul c-eie e"te c de:2luirea ar tre;ui " ai;e efectul de a 'ncura8a clientul "E&i ad1ncea"c ni2elul de autoexplorare "au de a aprofunda relaia terapeutic. ,e"eori$ de:2luirile exce"i2e ale con"ilierului '&i au ori.inea 'n ne2oile "ale fru"trate &i$ 'n ace"t ca:$ ne2oile clientului rm1n "ecundare "au C"u"pendateB. CAm ."it urmtorul reper folo"itor pentru a determina c1nd anume autode:2luirea e"te facilitatoare (ne mrturi"e&te CoreS$ din experiena "a de con"ilier)+ 'n primul r1nd$ de:2luirea "entimentele per"i"tente$ le.ate direct de tran:acia pre:ent$ poate fi folo"itoare. ,ac 'n mod con"tant "unt plicti"it "au iritat 'ntrEo &edin de con"iliere$ de2ine e"enial " de:2lui ceea ce "imt. Pe de alt parte$ cred c e"te imprudent "Efi 'mprt&e&ti orice trire "au fante:ie fluctuant pe care o experimente:i. Timpul e"te important. Pentru mine$ " raporte: mecanic e2enimentele din trecutul meu ar putea fi o p"eudode:2luire. C (apud H. CoreS$ %99%$ pa.. %*E*0). Studenii care urmea: " lucre:e 'n "er2icii umane &i con"iliere o;i&nuie"c " "e "upun pe ei 'n&i&i la o uria& pre"iune$ "pun1nduE&i lucruri cum ar fi: CTre;uie " &tiu tot ce e"te de &tiut de"pre profe"ia mea &i dac art c e"te ce2a ce eu nu &tiu$ alii m 2or 2edea ca pe un incompetentB$ R) ac un client nu "e "imte mai ;ine e"te 2ina mea$ dac a& fi 'ntrEade2r profe"ioni"t nu a& face .re&eliC$ C Tre;uie " fiu con"ilierul perfect &i dac nu "unt a& putea pro2oca pa.u;e "erioa"eC$ C Tre;uie " fiu 'n "tare "Ei a8ut pe toi cei care 'mi cer a8utorul$ dac e"te cine2a pe care nu pot "El a8ut$ acea"ta 'mi do2ede&te incompetenaC$ C Tre;uie " radie: mereu 'ncredere%. Nu exi"t ne"i.uran de "ine.B Una dintre cele mai frec2ente erori e"te " ne ima.inm c tre;uie " fim continuu perfeci. ,e&i raional &tim c oamenii nu "unt perfeci$ emoional ne e"te .reu " acceptm. 4"te ne2oie de cura8 pentru a ne admite propriile imperfeciuni. Fn cartea CTerapeutul imperfectB$ Vottlet &i Dlau de:2olt ideea conform creia con"ilierii educaionali tre;uie " 'ncura8e:e o di"cuie de"c-i" &i "incer de"pre erori. 4i 'ncura8ea: cititorii " "e de"c-id fa de propriile erori &i " le con"idere ca pe ni&te oprtuniti pentru cre&terea &i de:2oltarea per"onal &i profe"ional. >ie c e"te 2or;a de terapeui &i con"ilieri 'nceptori "au cu experien$ 'n am;ele ca:uri "e 'nt1mpl " "e fac .re&eli. ,e aceea e"te nece"ar "uper2i:area. 4a a"i.ur "uportul &i cadrul a2i:at al acceptrii lor &i corectrii ulterioare. ,ac ne canali:m ener.ia ctre o ima.ine a perfeciunii$ ne 2a rm1ne puin ener.ie pentru a fi pre:eni alturi de clienii no&tri. Important e"te " 'n2m din .re&eli. Fn formarea con"ilierilor e"te nece"ar " fie pro2ocai 'n aE&i re2i:ui opinia conform creia ei ar tre;ui " cunoa"c totul &i " fac totul perfect. 4i 2or fi 'ncura8ai "E&i 'mprt&ea"c .re&elile "au ceea ce ei percep ca fiind ca atare. ,ac "unt di"pu&i " accepte " fac .re&eli &i "E&i de:2luie 'ndoielile 'n &edinele de "uper2i:are$ ei 2or ."i o direcie care 'i 2a conduce "pre cre&tere. *.0.*. ne"titatea fa de propriile limite. team pe care cei mai muli dintre noi o a2em e"te fa de propriile noa"tre limite ca terapeui "au con"ilieri. Ne temem c ne 2om pierde re"pectul clienilor dac 2om "pune: RSimt c nu 2 pot a8uta 'n acea"t pro;lem? "au$ Tiu di"pun de informaia &i a;ilitatea nece"ar pentru a 2

a8uta 'n acea"t pro;lemB. 4roareN. Nu numai c nu 2om pierde re"pectul clienilor$ ;a c-iar 'i 2om c1&ti.a prin "inceritatea admiterii limitelor noa"tre. Iat &i un exemplu: . "tudent$ pe parcur"ul formrii$ are "arcina de a a"i"ta un client licean. 4l 2ine cu dorina de a di"cuta de"pre po"i;ilitatea a2ortului prietenei lui$ 'n"rcinat. =ai multe 'ntre;ri in2adea: mintea con"ilierei 'n formare: REa& putea mrturi"i lip"a de cuno&tine &i pricepere 'n a;ordarea ace"tei pro;leme( Ar tre;ui " fac a"tfel 'nc1t " e2it " par o 'nceptoare?TAr tre;ui " &tiu cum "El a8ut( "E&i cree:e o impre"ie ne.ati2 de"pre ca;inetul de con"iliere dacEi "pun c nu pot "El a8ut 'n ace"t ca:( ,ar fata care "e ."e&te 'n acea"t "ituaie( 4"te "uficient " lucre: numai cu el( Are el ne2oie doar de informaii( ,oar informaiile 'i pot re:ol2a pro;lema(. C ,in fericire$ con"ilierul 'nceptor 'i mrturi"e&te clientului 'n mod direct c pro;lema e"te prea complicat pentru el &i 'l trimite la alt con"ilier. Un a"pect important al ace"tei "ituaii e"te c uneori ne ;locm 'n a&teptarea c am fi atot&tiutori$ la toate pricepui$ c-iar dac ne lip"e&te experiena. Dun2oina tinerei con"iliere de aE&i accepta limitele cu one"titate a a8utatEo " e2ite capcana de a "e pre:enta 'ntrEo ima.ine fa2ora;il$ dar fal"$ clientului "u. Nu ne putem a&tepta " reu&im cu fiecare client. Fn timp$ c-iar &i con"ilierii cu experien de2in apatici "au po"omor1i &i 'ncep " "e 'ndoia"c de 2aloarea lor$ c1nd "unt forai " admit c "unt clieni de care nu "e pot ocupa$ cu at1t mai puin " 'nainte:e 'ntrEo direcie terapeutic "emnificati2. 4 ;ine " fii "incer cu tine &i cu clienii ti &i " admii c nu te poi ocupa c-iar de toi$ cu "ucce". 4"te nece"ar " meninem un ec-ili;ru delicat 'ntre a ne cunoa&te 'n mod real limitele &i a 'ncerca " dep&im ceea ce uneori con"iderm a fi limit. ,e exemplu$ putem afirma c nu 2om fi capa;ili " lucrm cu 21r"tnicii niciodat$ deoarece nu ne putem identifica cu ei$ ei nu ar a2ea 'ncredere 'n noi$ pentru c ace"t fapt neEar putea deprima "au altele. In ace"t ca: ar fi ;ine " aflm "au " te"tm ce con"tituie pentru noi o ClimitB &i " 'ncercm " ne dec-idem ctre acea cate.orie de clieni. ,ac 2om face ace"t lucru 2om co"tat c exi"t mai multe cate.orii de identificare dec1t am cre:ut. Acea"ta e"te 2ala;il &i pentru alte .rupuri: per"oane cu -andicap$ adole"ceni$ copii$ alcoolici$ toxicomani$ pro"tituate etc. Fnainte de a -otr' c nu a2em experien "au caliti per"onale pentru a a2ea "ucce" 'n munca cu anumite cate.orii de per"oane$ .rupuri "au populaii$ ar fi de dorit " 'ncercm " lucrm cu acele cate.orii de clieni care nu ne atra.. SE ar putea " fim "urprin&i de propriile pro.re"e. *.0.0. Relaia cu clienii dificili "au pretenio&i. pro;lem ma8or careEi pune 'n 'ncurctur pe 'nceptori e"te cum " te de"curci cu clienii pretenio&i "au mofturo&i. ,e multe ori terapeuii &i con"ilierii tind " "e 'mpo2re:e cu cerina nereali"t de a "e acorda a8utor$ indiferent de c1t de mari "unt preteniile. Cum "e pot manife"ta ace"tea( FntrEo di2er"itate de forme: clienii 2 pot "una din c1nd 'n c1nd aca" &i "e pot a&tepta la o di"cuie lun.L pot cere " 2 2ad mai de" &i pentru mai mult timp dec1t e"te po"i;ilL 2or " 2 'nt1lnea"c 'n "ocietate$ 2or " a2ei .ri8 de ei$ " 2 a"umai re"pon"a;ilitile lorL "e a&teapt " manipulai alte per"oane # "oia$ "oul$ prinii$ copilul # pentru ca ace&tia " accepte punctul lor de 2edereL 2 cer " nuEi pr"ii &i " continuai " le purtai de .ri8. cale de a "cpa de toate ace"te pro;leme ale relaiei tran"fereniale nere:ol2ate e"te " lmurii de la prima &edin cadrul terapeutic$ re.ulile cola;orrii &i " 2 facei cuno"cute a&teptrile 2i"E1E2i" de clieni. Clarificarea relaiei 'n termeni contractuali p"i-olo.ici e"te de dorit &i 2 "cute&te de multe dificulti$ re:i"tene &i ;loca8e 'n proce"ul de con"iliere. Ar putea fi folo"itor " re2edei 'mpreun cu "uper2i:orul c1te2a &edine &i " e2aluai modul 'n care 2Eai "imit c1t timp ai de2enit C2ictimaB unui client cu pretenii exce"i2e &i cum iEai fcut fa. <ei fi "urprin&i c1te dintre pro;lemele lui 2 afectea: direct &i au le.tur cu propriile d<. Pro;leme.

ReamintiiE2 ce pretenii a emi" clientul fa de d2+ Cum 2Eai de"curcat "au ;locat 'ntrEo a"tfel de "ituaie( Ai putut "pune NU clienilor atunci c1nd ai dorit( <Eai opu" clienilor pretenio&i "au 2Eai l"at manipulai a&a cum &i alii au fcutEo 'naintea d2.( Acum pro;a;il c *.0.5. Relaia cu clienii neimplicai. pro;lem cu care 2 putei confrunta 'n dialo.ul terapeutic e"te cea le.at de clienii care au o participare redu" 'n proce"ul de con"iliere "au p"i-oterapeutic. !ip"a lor de moti2are e"te pu" 'n e2iden de uitarea "au anularea frec2ent a 'nt1lnirilor$ de indiferena "au nea"umarea nici uneia dintre re"pon"a;ilitile ce 'i re2in 'n proce"ul de explorare &i "c-im;are. Fnele.ei de ce un "uper2i:or 2 poate a8uta " 2 aprofundai anali:a per"onal care " 2 di"poni;ili:e:e " lucrai eficient$ inclu"i2 'n a"tfel de "ituaii. 4xplorarea contratran"ferurilor pe care le de:2oltai 'n relaia terapeutic e"te extrem de util pentru a pre2eni repetarea unor erori de contact terapeutic. *.0./. S 'nele.em tcerea clientului. Pentru terapeutul 'nceptor$ momentele de tcere pe parcur"ul unei &edine de con"iliere ar putea prea ore. Se 'nt1mpl " ne "imim ameninai de tcere &i " recur.em la o mane2r nepotri2it de a o rupe$ pentru a ne de"crca anxietatea. CoreS exemplific o a"tfel de "ituaie din experiena "a de con"ilier:+ FntrEo &edin indi2idual cu o ele2 de liceu care a2ea un de;it 2er;al foarte ridicat$ "e in"tala ctre "f1r&itul &edinei o tcere ap"toare. Tcerea fetei 'l face " "e .r;ea"c " emit c1te2a interpretri la ceea ce ea "pu"e"e mai de2reme. C1nd "uper2i:orul "u a a"cultat 'nre.i"trarea a exclamat: CAi 2or;it a&a cum a 2rut eaN Nu ai au:it ce "punea. Parie: c nu 2a mai 2eni la &edina 2iitoare.B 4a "Ea 'ntor" totu&i &i atunci el a -otr1t " nu mai inter2in pentru a "e eli;era de anxietate. A&a c a preferat " nu 'nceap el dialo.ul$ ci " o la"e pe a "El 'nceap. A a&teptat aproape o 8umtate de or &i au 8ucat 8ocul C Tu primul+ C. >iecare "ttea &i "e uita la cellalt. In final au 'nceput " explore:e am1ndoi ce au "imit fiecare dintre ei 'n acea tcere$ ce au "imit fa de tcerea celuilalt. Tcerea poate a2ea multe "emnificaii &i 'n acti2itatea de con"iliere e"te nece"ar " 'n2m " de"coperim ace"te "emnificaii. Iat c1te2a "emnificaii ale tcerilor ce "ur2in 'ntrEo &edin indi2idual "au de .rup: clientul "e poate .1ndi 'n lini&te la lucrurile pe care tocmai leEa di"cutatL '&i e2aluea: ni&te in"i.-tEuri a;ia reali:ateL clientul poate a&tepta ca terapeutul " ia conducerea &i " decid ce " "pun$ iar terapeutul poate a&tepta acela&i lucru de la clientL clientul &i terapeutul pot fi plicti"ii$ preocupai$ di"tra&i "au pot " nu ai;e nimic de "pu" pentru momentL clientul poate fi o"til fa de terapeut &i a"tfel " 'nceap 8ocul C4u "tau aici ca o "tan de piatr &i o;"er2 dac el (ea) poate a8un.e la mine CL clientul &i terapeutul pot comunica fr cu2inte. Tcerea poate "pune mai mult dec1t cu2intele &i pro;a;il interaciunea "Ea fcut la "uprafa &i am1ndurora le e"te fric "au e:it " a8un. la un ni2el mai profund$ 'n conclu:ie$ e"te ;ine " explorai "emnificaiile po"i;ile ale tcerii$ 'mpreun cu clientul. <ei a8un.e a"tfel la "emnificaia ei real &i 2ei e2ita " atri;uii clientului alte intenii "au " 2 proiectai propriile nelini&ti &i preocupri+ Putei 'ncepe prin a recunoa&te tcerea &i "entimentele pe care le re"imii fa de ea. 4"te prefera;il dec1t " 2 facei c nu exi"t &i " umplei .olul cu o 2or;rie fr ro"t "au de comple:en$ ori " 2or;ii :.omoto" pentru a 2 Cau:iB unul pe cellalt. Pentru a 2 "imi conforta;il$ cutai 'mpreun "emnificaia tcerii &i emoiile pe care le a"cunde. Cum '&i 2or folo"i ace"t timp. 42entual li "e poate do2edi c$ de&i "unt clieni fr 2oia lor$ '&i pot totu&i folo"i ;ine &i 'n fa2oarea lor ace"t timp. 4"te u&or pentru con"ilierii 'nceptori " "e la"e atra&i 'n$ 8ocuriC neproducti2e cu a"tfel de clieni$ 'n m"ura 'n care con"ilierul in2e"te&te emoional mult mai mult dec1t clientul. 4"te po"i;il ca terapeutul (con"ilierul) " 'ncerce prea mult " "e fac 'nele" &i acceptat$ fr " emit

2reo pretenie a"upra clienilor. 4l e"te a"tfel "upramoti2at " apar drept important &i eficient 'n relaie$ dar efectul e"te de a crea condiii de dere"pon"a;ili:are din partea clientului$ care Cre.re"ea:B 'n rolul de copil Nea8utorat. In opinia "peciali&tilor din domeniu e"te o eroare " CnuEi 'nfruniB clientul care nu "e implic &i " ai o atitudine -iperprotecti2 ECterapeutulE;om;oanB. Acea"ta e"te 2ala;il &i pentru clienii lip"ii de 2oin. In numeroa"e ca:uri$ terapeuii ineficieni in2oc lip"a de participare$ reacia de re:i"ten in"urmonta;il a clientului$ ca explicaie a lip"ei de pro.re". In realitate cau:a e&urii relaiei terapeutice "e afl 'n contratran"ferurile pe care le manife"t terapeuii 'nceptori "au neexperimentai. Una dintre cau:e e"te teama lor c dac ar fi mai puin implicai$ clientul nu 2a mai re2eni 'n con"iliere. 4xce"ul de implicare al terapeutului antrenea: deficit de implicare$ 'n Co.lindB$ al clientului. Fnele.ei a"tfel de ce e"te nece"ar " p"trm un ec-ili;ru al relaiei$ pentru c numai a"tfel ea poate de2eni CterapeuticB. Tocmai confruntarea direct$ "inceritatea e"te cea care duce la un ni2el mai mare de implicare a clientului. ,ac el 'n" per"i"t " uite$ " 'nt1r:ie "au " refu:e " 2in la 'nt1lniri ori " nu reali:e:e "arcinile pe care &i leEa a"umat 'n timpul "au 'n afara terapiei$ atunci tre;uie 'ntre;at dac dore&te " mai 2in la con"iliere. C-iar &i 'n "ituaia 'n care clienii "unt trimi&i de tri;unal "pre con"iliere$ terapeutul le poate "pune c$ de&i e"te o;li.atoriu " frec2ente:e &edinele$ ei "unt cei care 2or decide *.0.6. S acceptm re:ultatele lente. S nu a&teptai re:ultate in"tantanee. Nu putem C2indecaB pacienii "au clienii 'n c1te2a &edine. Cei mai muli terapeui 'nceptori "unt nelini&tii c1nd nu cule. roadele muncii lor rapid. 4i "e 'ntrea;: C'mi a8ut 'ntrEade2r clientul 'n 2reun fel( 4"te po"i;il " "e 'nrutea"c "ituaia lui( Se produce cu ade2rat 2reun re:ultat "au doar cred eu c facem pro.re"e(B Sperm c 2oi 2ei 'n2a " tolerai am;i.uitatea de a nu &ti cu "i.uran 'nc de la 'nceputul terapiei dac pacientul "e implic po:iti2. 4"te po"i;il ca uneori clienii " poat prea c mer. "pre ru$ 'nainte de a cpta c1te2a c1&ti.uri terapeutice. Acea"ta ine de dinamica re:ultatelor. ,up ce *.0.7. Cum " e2itm autoam.irea 'n munca de con"iliere. Nici o di"cuie nece"ar con"ilierilor 'nceptori nu ar fi complet fr a meniona fenomenul de de:ilu:ionare care poate a2ea loc 'n proce"ul terapeutic. 4l poate fi re"imit de am;ii$ at1t de con"ilier$ c1t &i de client. Autoam.irea nu tre;uie neaprat " fie trit con&tient$ dar ea poate fi "u;til &i incon&tient. =oti2aia autoam.irii$ pentru am;ele pri$ "e poate ;a:a pe ne2oia de a face ca relaia " merite &i " fie producti2. Am1ndoi in2e"te"c pentru a 2edea re:ultate po:iti2e. Uneori ne2oia noa"tr de a mrturi"i "c-im;rile per"onale poate 2oala realitatea &i ne poate face mai puin "ceptici dec1t ar tre;ui " fim. Ne2oia de a "imi c am fo"t folo"itori$ a8ut1nduE% pe cellalt " "e ;ucure de 2ia$ precum &i cea de a "imi c noi 'ntrEade2r facem "c-im;ri "emnificati2e$ ne poate conduce 'n timp "pre autoam.ire. Cutm e2idena pro.re"ului &i ne 'ntunecm raiunea atunci c1nd exi"t elemente ale e&ecului. ;i&nuim " ne acordm credit nou 'n&ine pentru cre&terea clienilor no&tri$ atunci c1nd acea"ta "e datorea: poate 'n mai mare m"ur unei alte 2aria;ile care pro;a;il nu are le.tur cu relaia terapeutic. 4"te important " fim con&tieni de tendina ctre autoam.ire 'ntrEo relaie de con"iliere "au de terapie. Acea"ta ne 2a clientul a deci" " cola;ore:e "incer &i a 'nlturat C'mpotri2ireaB &i Cma"caB$ ne putem a&tepta ca el " re"imt o cre&tere 'n inten"itate a durerilor per"onale &i a de:am.irilor "au de:or.ani:rilor care pot de.enera 'n depre"ie "au reacie de panic. =uli clieni "e pot manife"ta a"tfel: C -$ ,oamne$ am fo"t mai ;ine 'nainte de a 'ncepe con"ilierea (terapia)+ Acum m "imt mult mai 2ulnera;il ca 'nainte. Poate era mai ;ine " nu dau importan pro;lemelor mele.B Ace"t moment 2a fi dep&it dac 2om a2ea r;dare &iE% 2om folo"i ca pe o oportunitate de cre&tere. ,e&i la

'nceput con"ilierea pare a fi o munc .rea &i lip"it de "ati"facii$ ea te a8ut " de"coperi c "c-im;area nu "e m"oar 'n numrul clienilor &i e"te re:ultatul eforturilor unite &i con"onante ale clientului &i terapeutului. Pentru acea"ta e"te ne2oie ca terapeutul " poat accepta faptul de a nu &ti dac clientul face pro.re"e &i dac el e"te cel care a a8utat la "c-im;area "au cre&terea acelei per"oane. Adic e"te ne2oie ca el " renune la propriaEi tendin de a2ea control a"upra reaciilor &i ritmului per"onal de e2oluie al clientului "au la or.oliul de a fi autorul efectului. ,e&i 'l 'n"oe&te &i "timulea:$ nu "e poate Cmanife"ta 'n locul IuiB$ proiect1nduE&i "au prelun.induE&i 'n client propriile ne2oi &i po"i;iliti. Iat ce mrturi"e&te CoreS: CAm 'n2at c "in.urul mod de a cpta 'ncredere 'n mine ca terapeut era acela de aEmi permite " am 'ndoieli 'n ceea ce m pri2e&te$ " "imt incertitudinea 'n le.tur cu eficiena mea &i am;i2alen 'n ceea ce pri2e&te dorina de a mai continua "au nu acti2itatea de con"ilier. Atunci c1nd am de2enit mai puin anxio" 'n le.tur cu performana mea$ am fo"t capa;il " acord atenie "porit at1t clientului$ c1t &i mie 'n"umi$ 'n cadrul relaiei terapeutice.B (op. Cit.$ pa.. 0/) conduce ctre o explorare mai detaliat a fenomenului$ a21nd drept urmare limitarea efectului de autoam.ire. Am de2eni mai con&tieni de "ine$ neEar putea a8uta " de2enim mai con&tieni &i de ceea ce "e 'nt1mpl cu altul # clientul "au pacientul no"tru. *.0.3. S e2itm " ne rtcim printre pro;lemele pacienilor (clienilor) .re&eal frec2ent la 'nceptori e"te c "unt prea 'n.ri8orai pentru clienii lor. 4"te periculo" " C'ncorpore:iB ne2ro:a "au impa"ul clientului. Uneori ne identificm at1t de puternic cu clientul 'nc1t ne pierdem "omnul$ 'ntre;1nduEne ce -otr1re tre;uie " lum. 4"te ca &i cum ne pierdem "imul identitii$ a"um1nduEneEo pe a lor. 4mpatia de2ine a"tfel Cdi"tructi2B &i ne po:iionea: 'mpotri2a inter2eniei terapeutice. Tre;uie " 'n2m "Ei Celi;ermB pe clieni &i " nu ne 'mpo2rm cu pro;lemele lor p1n c1nd 'i 2om re'nt1lni. Pur &i "implu$ C"Ei l"m " plece aca"B+ ,emer"ul cel mai indicat e"te acela de a fi pre:eni 'n m"ura maxim de care "untem capa;ili$ " fim alturi de clienii no&tri$ dar "Ei l"m "E&i a"ume re"pon"a;ilitatea propriei exi"tene &i a ale.erilor fcute 'n afara &edinelor de con"iliere. ,ac ne pierdem 'n "cenariile clienilor$ 'n lupta lor &i ne confundm cu ei$ nu 2om mai fi terapeuii eficieni 'n aEi a8uta " "e re."ea"c pe ei 'n&i&i. Prelu1nduEle re"pon"a;ilitatea$ mai de.ra; le ;locm e2oluia dec1t 'i "u"inem. Ace"t Ctran"fer de pro;leme interioareB poart numele de contratran"fer &i "e 'nt1mpl atunci c1nd terapeutul include 'n relaia cu clientul propriile "ale pro;leme. 4l "e produce atunci c1nd propriile ne2oi &i conflicte interioare nere:ol2ate ale con"ilierului "au p"i-oterapeutului 'mpiedic relaia terapeutic. ,eoarece contratran"ferul care nu e"te con&tienti:at$ recuno"cut &i controlat cu "ucce" de terapeut are drept efect 'nceo&area o;iecti2itii ace"tuia$ pertur;1nd proce"ul de con"iliere$ e"te nece"ar ca practicanii domeniului " "e centre:e pe ei 'n&i&i 'n "uper2i:are &i anali:a lor per"onal. Iat c1te2a forme o;i&nuite de contratran"fer: Ne2oia de a fi plcut$ apreciat$ "u"inut de ctre pacieniL teama c 'nfrutnd clienii ace&tia ar putea " plece "au " .1ndea"c nefa2ora;il de"pre terapeutL "entimentele erotice &i comportamentul "exual "educti2 din partea terapeutului ('n m"ura 'n care terapeutul de2ine preocupat de fanta"me "exuale "au deli;erat orientea: atenia clientului ctre ace"te fante:ii orientate "pre el)L reacii extreme 'ndreptate ctre anumii clieni care e2oc 'n terapeut 2ec-i triri$ de ex. Clieni care "unt percepui drept materni$ paterni$ autoritari$ 8udicati2i etcL "ftuirea con"tr1n.toare cu a"umarea de ctre con"ilier a unei po:iii de "uperioritate$ 'n dorina de a dicta clienilor modul 'n care ei ar tre;ui " tria"c &i deci:iile pe care ar tre;ui " le ia. 4 nece"ar " 2 reamintim c nu e"te potri2it " folo"im timpul clienilor pentru a lucra a"upra reaciilor pe care le a2em fa de ei$ dar e"te a;"olut o;li.atoriu " lucrm a"upra noa"tr 'n cadrul altor &edine$ dedicate nou 'n&ine$ de ctre "uper2i:or # un terapeut cu experien &i

caliti didactice. ,ac nu facem ace"t lucru$ ri"cm " ne pierdem &i clienii "au "Ei Cfolo"imB inadec2at &i neetic pentru a ne 'nt1lni cu propriile ne2oi ne"ati"fcute. *.0.9. S ne de:2oltm "imul umorului. ,e&i con"ilierea$ ca &i terapia$ con"tituie o pro;lem "erioa"$ "erio:itatea nu tre;uie " de2in exce"i2$ induc1nd o not de .ra2itate. At1t con"ilierul$ c1t &i clientul$ '&i pot 'm;o.i relaia prin umor. Cum umorul (comicul) &i tra.icul "unt "tr1n" le.ate$ dup ce ne permitem " "imim experiene dureroa"e$ putem " r1dem autentic de modul extrem de "erio" 'n care am a;ordat "ituaia. Ne 'n&elm cre:1nd c "untem unici *.0.%%. Refu:ul de a da "faturi. ,e multe ori$ pacienii &i clienii 2in 'n terapie "au 'n con"iliere cut1nd &i c-iar cer1nd "faturi. 4i 2or mai mult dec1t o direcionare$ ei '&i dore"c un con"ilier 'nelept care " ia o -otr1re 'n locul lor "au " le re:ol2e o pro;lem$ uneori c1t ai ;ate din palme+ Sarcina unui terapeut eficient e"te de a 'ncerca "E% a8ute pe client "E&i de"copere "in.ur "oluiile &i de aE&i a"uma propria li;ertate de aciune. Altfel$ 'l poate 'mpiedica " pro.re"e:e &i 'l poate pri2a de li;ertatea de a aciona li;er. C-iar dac un con"ilier "e poate do2edi apt " re:ol2e o pro;lem a clientului$ dac o 2a face$ 'i 2a cre&te ace"tuia dependena fa de el. Clientul 2a per"i"ta atunci 'n a a2ea ne2oie de "fat la fiecare pro;lem a "a$ nea21nd 'ncredere c o 2a putea re:ol2a prin propriileEi puteri. =unca noa"tr e"te de aEi a8uta pe clieni " ia 'n mod independent deci:ii &i de aEi 'ncura8a " accepte con"ecinele propriilor lor ale.eri$ deculpa;ili:1nduEi 'n ca:ul 'n care au dat .re&. ,1nd "faturi$ nu 2ei a8un.e la ace"te a;iliti &i 2ei aciona mai de.ra; .re&it &i ineficient. *.0.%*. ,e:2oltarea propriului "til 'n con"iliere. Con"ilierii 'n formare tre;uie " fie pre2enii &i a8utai " de2in con&tieni de tendina lor de a imita "tilul "uper2i:orului "au formatorului lor. Fn durerea noa"tr &i c "untem "in.urii care am parcur" experiena tra.icului. Ce alinare ;ine2enit apare atunci c1nd admitem c "uferina nu e"te exclu"i2 pe terenul no"tru+ Important e"te ca terapeutul " poat recunoa&te c r1"ul &i umorul nu afectea: atin.erea "copurilor. ,e"i.ur$ exi"t &i "ituaii c1nd r1"ul poate acoperi teama "au e"te o e"c-i2 fa de "ituaiile neplcute "au amenintoare. Con"ilierul "e 2a antrena 'n a di"tin.e 'ntre umorul care di"tra.e &i umorul care 'm;o.e&te "ituaia cu o nou 2alen re"tructurant. *.0.%). Sta;ilirea de "copuri reali"te. Sta;ilirea de "copuri reali"te e"te e"enial 'n relaia potenial cu pacientul "au clientul. S lum$ de pild$ "ituaia 'n care ace"ta "e afl 'ntrEo remaniere ma8or. 4l "e pre:int ca un om profund nemulumit de 2ia$ care rar termin ceea ce 'ncepe &i care "e "imte incapa;il &i neputincio". Acum " pri2im &i realitatea "ituaiei: el 2ine la tine 'ntrEo "ituaie de cri: (tocmai %E a a;andonat "oia)$ iar cadrul limitati2 al con"ilierii (de ex. Un pro.ram care pre"upune "trict doar 6 &edine 'n a.enia "au clinica re"pecti2) nu permite explorarea 'n ad1ncime a pro;lemei$ c-iar dac am1ndoi$ clientul &i con"ilierul "unt de acord c au ne2oie de mai mult timp pentru a clarifica &i re:ol2a pro;lema$ 'n ace"t ca: ei 2or decide 'mpreun a"upra unor "copuri mai reali"te. Acea"ta nu pre"upune ca ei " alea. o "oluie de compromi". po"i;ilitate e"te de a "onda dinamica din "patele pro;lemei pre:ente$ acord1nd atenie alternati2elor ce "e de"c-id la captul celor 6 &edine pre2:ute contractual. ,ac ne fixm reali"t "copurile poate 2om fi tri&ti c nu am putut " reali:m mai mult$ dar cel puin nu 2om tri fru"trarea de a nu fi putut reali:a CmiracoleB. ricum$ orientarea ca:ului ctre un terapeut$ dac ace"t lucru "e impune 'n continuare$ poate fi util. *./. Cum poi face fa epui:rii profe"ionale 'n munca de con"iliere.

4"te important " acceptm faptul c nu exi"t un drum corect "au ri.id$ pre"cri"$ 'n con"iliere "au terapie$ ci unul creati2$ indi2iduali:at$ at1t la ca:$ c1t &i la per"oana terapeutului. 4xi"t 2ariaii lar.i ale modurilor de a;ordare eficient. ,e&i "tilul altcui2a de a face terapie te poate influena$ e"te foarte important "Ei ."e&ti propria expre"ie &i "tilul care 'i 'mpline&te cel mai ;ine potenialul. 42it1nd erorile te-nice &i exer"1nd arta dialo.ului$ poi a"imila creator un model de a face con"iliere "au terapie$ de2enind a"tfel tuE'n"ui. ,ac e"te ade2rat c principalul no"tru in"trument de lucru 'n con"iliere &i terapie "untem noi 'n&ine$ ca per"oan$ iar cea mai important a;ilitate e"te de a "u"ine &i C'n"ufleiB$ atunci rm1ne e"enial " 'n2m " ne purtm de .ri8 nou 'n&ine. Fn ace"t "en" lucrul cu propriile anxieti poate fi extrem de util. Cei mai muli con"ilieri 'nceptori anticipea: 'nt1lnirea cu primii lor clieni ca fiind anxio.en: CCe 2oi "pune(B$ CCum o 2oi "pune(B C<oi fi capa;il " a8ut(B$ C,ac .re&e"c(B$ C<or re2eni clienii mei &i dac da$ ce 2oi face 'n continuare(B. 4xi"tena unui anume .rad de anxietate demon"trea: c "untem con&tieni de incertitudinile 2iitorului$ dar &i de ne2oia &i a;ilitatea noa"tr de a fi alturi de ei. ,ar cum terapia e"te un proce" cu un impact extrem de puternic a"upra clienilor$ dac p1n la un punct ne putem accepta nelini&tile ca fiind normale$ dincolo de el anxietatea exce"i2 ne 2a torpila 'ncrederea. ,ac "untem prea competiti2i ar putea " ne nelini&tea"c 'n plu" ideea c A2em cole.i mai competeni &i c am putea " le crem o proa"t impre"ie. Dun2oina de a recunoa&te ace"te anxieti &i de a le lucra cu "uper2i:orul "au cu cole.ii ne a8ut " ne deten"ionm &i " c1&ti.m un "uport preio"$ prin "c-im;ul de experien. <om putea con&tienti:a a"tfel c nu "untem "in.urii care a2em a"tfel de preocupri &i temeri. Fmpreun 2om cpta un plu" de cura8 &i de "i.uran. A fi tu 'n"ui &i a te de:2lui cole.ilor &i "uper2i:orului$ a te preocupa " te menii apt " re:i&ti ca per"oan &i ca profe"ioni"t "unt condiii de ;a: 'n exercitarea cu "ucce" a profe"iei. ,ac e&ti con&tient de factorii care contri;uie la "u;minarea 2italitii tale$ care te fac "E&i ri"ipe&ti ener.ia iraional$ poi e2ita producerea C"indromului autocom;u"tiei profe"ionaleB. In ce con"t ace"t nedorit C"indromB( Con"ilierii atin&i de el "imt c orice ar face nu pot "c-im;a nimic &i c nu mai au nimic de dat. Unii dintre ei "unt con2in&i c ace"t "entiment al arderii e"te ine2ita;il pentru acea"t profe"ie &i c nu "e pot re2itali:a pe ei 'n&i&i. Acea"t pre:umie e"te extrem de noci2 &i ea 'ntre&te "entimentul deprimant al incapacitii de a "c-im;a lucrurile. Ace"ta "ur2ine mai ale" 'n exercitarea profe"iei pe terenul pierderilor &i maladiilor irecupara;ile+ ArdereaB interioar "e experimentea: 'n diferite moduri. Aceia care o manife"t "e pot "imi o;o"ii$ epui:ai$ lip"ii de entu:ia"m &i "imt c ceea ce pot oferi nu e"te nici primit$ nici dorit. Se "imt neapreciai$ nerecuno"cui ca 2aloro&i$ lip"ii de importan &i a8un. " mear. la "er2iciu 'n mod mecanic. 4i tind " nu 2ad re:ultatele "au modul concret al eforturilor lor. ,e"eori "e "imt opre"ai de "i"temul de lucru &i de cererile in"tituionale care$ con"ider$ "tri2e"c orice iniiati2 per"onal. Un real pericol pe care "indromul de ardereEepui:are 'l poate a2ea e"te i:olarea treptat a con"ilierilor. Q 42aluea: "copurile$ prioritile &i a&teptrile &i 2e:i dac "unt reali"te &i dac o;ii ceea ce 2reiL Q Recunoa&te c poi fi un a.ent acti2L Q H"e&te &i alte acti2iti de intere" 'n afara acti2itii profe"ionaleL Q Caut 2arietate 'n ceea ce faciL Q Ia iniiati2a de a 'ncepe proiecte care au 'n"emntate per"onal &i nu a&tepta ca "i"temul " "ancione:e acea"t iniiati2L Q Fn2a " controle:i impactul "tre"uluiL Q ,e:2olt relaii de prietenie ;a:ate pe a8utor reciprocL

Q Fn2a cum " ceri ceea ce 2rei$ de&i nu te a&tepta 'ntotdeauna " o;ii ceea ce 2reiL Q IaEi timp " e2alue:i 'nele"ul proiectelor tale$ " te -otr&ti unde " in2e"te&ti timp &i ener.ieL Q ,e:2olt pa"iune$ intere"$ 'n 8ocuri$ cltorii "au experiene noiL E'n2aEi limitele &i cum "Ei re.le:i limitele cu aliiL Q Sc-im; tura cu cole.ul pentru o perioad "curt "au cereEi cole.ului " lucrai la un proiect comunL Q >ormai un .rup de "uport cu cole.ii pentru a 'mprt&i de"c-i" "entimentul de fru"trare &i pentru a ."i o cale c1t mai ;un de interpretare a di2er"elor "ituaii de muncL Q Culti2ai relaiile cu per"oanele care 2 aduc de"tindere. Cau:ele epui:rii profe"ionale: munca rutinierL " "u;aprecie:i importana "pecific a profe"iei taleL "Ei dai mare importan ie ca per"oan &i " nu r"pun:i cu 2or;e frumoa"e laudelor$ aprecierilor care i "e aducL " fii 'n mod con"tant "u; o pre"iune puternic de a produce$ reali:a$ performa &i "Ei ima.ine:i o;"tacole uneori nereali"teL " lucre:i cu oameni cu pro;leme .ra2e$ cu cei care nu 2or " cola;ore:e cu tine "au cu cei care pro.re"ea: .reuL conflictele$ ten"iunile 'n ec-ipL lip"a "uportului emoional din partea cole.ilor &i a;undena cini"muluiL lip"a de 'ncredere 'ntre "uper2i:ori &i con"ilieri (terapeui) ori ali lucrtori din ec-ipa de lucruL concurena &i "a;otarea mutualL " faci fa 'n mod fante:i"t cererilor$ nein1nd "eama de timpul &i ener.ia de care di"puiL pro;lemele per"onale nere:ol2ate$ dincolo de orele de lucru$ precum ten"iunile din c"nicie$ pro;leme cronice de "ntate$ pro;leme financiare. >al"e explicaii pentru epui:area profe"ional$ din per"pecti2a con"ilierului: 5) a 'n2ino2i pe alii pentru cri:a de epui:are$ folo"ind 8u"tificri precum: "unt ratat ca profe"ioni"t$ pacienii mei "unt re:i"teni &i nu 2or " "e "c-im;eL a 'n2ino2i "i"temul in"tituional care 'i 'n.rde&te puterea de aciuneL Cam prea muli clieni &i prea multe cereri 'ntrEun timp prea "curt. = "imt inutil$ nu m "imt capa;il " fac faB. Cum poate fi pre2enit epui:area profe"ional: CAPIT !U! III C1te2a repere etice 'n practica de con"iliere pro;leme de cri:. In a"emenea ca:uri$ terapeuii care lucrea: cu minorii$ de"coper frec2ent c "unt pu&i 'n rolul unui a2ocat. Un "tandard etic "emnificati2 pentru acea"t pro;lem e"te: Cc1nd "e. Ca practicieni ai con"ilierii e"te nece"ar " re"pectm &i " aplicm codurile &i pre2ederile etice ale profe"iei multor "ituaii &i pro;leme cu care ne confruntm 'n realitate. Nu ne 2om putea 'ntotdeauna "pri8ini pe r"pun"uri de8a date "au pre"cripii oferite de or.ani:aii profe"ionale care difu:ea: de re.ul doar .-iduri$ tra"1nd doar ni&te linii directoare. Fn linii mari$ pentru o practic accepta;il$ 2a tre;ui " 2dim reali"m$ promptitudine &i adec2are$ re"pect1nd ni&te repere etice &i deontolo.ice care ne 8alonea: acti2itatea. Ca o definiie .eneral$ "unt con"iderate etice acele practici care "unt ;enefice clientuluiL cele neetice "unt 'n ;eneficiul practicianului con"ilier. Con"ilierii care demon"trea: c re"pect drepturile clienilor lor "e ;a:ea: pe ;un2oin. Un mod de a C"par.e re:i"tenaB 'ncp1nat a unora dintre ei e"te " di"cui cu ace&tia drepturile pe care le au &i la ce "e pot a&tepta de la con"ilierul lor. ,reptul la con"imm1ntul informat. Unul dintre cele mai ;une moduri de a prote8a drepturile clientului e"te de a de:2olta proceduri care "E% a8ute " fac ale.eri fiind informat. Proce"ul de informare a clienilor$ care "timulea: participarea acti2 'n terapie$ 'ncepe de la prima &edin &i continu pe tot parcur"ul proce"ului. Important e"te ."irea unei ;alane 'ntre a da clienilor prea multe informaii &i a nu le da deloc "au prea puine. ,e ex.$ e"te prea t1r:iu "Ei comunici unei minore intenia de aEi con"ulta pe prinii ei$ dup ce ea a de:2luit c "e pre.te&te de a2ort. Fn ace"t ca:$ at1t ea$ c1t &i prietenul ei au dreptul " &tie de"pre limitele

confidenialitii 'nainte de a face a"emenea importante de:2luiri per"onale. Pe de alt parte$ clienii pot fi cople&ii de con"ilieri dac ace&tia le dau iniial prea multe detalii de"pre inter2enia pe care urmea: " o fac. 4"te ne2oie at1t de intuiie$ c1t &i de a;ilitate pentru ca practicienii " ."ea"c un ec-ili;ru 'ntre a da prea mult informaie &i a da prea puin Con"imm1ntul informat tinde " promo2e:e cooperarea acti2 a clienilor 'n pro.ram. Clienii ade"ea nu reali:ea: c au drepturi &i nu "e .1nde"c Ia re"pon"a;ilitile pe care le au 'n re:ol2area propriilor pro;leme. Cei care "e "imt di"perai 'n ceea ce pri2e&te ne2oia lor de a8utor pot accepta foarte u&or orice "pune "au face con"ilierul lor. 4i caut opinia &i inter2enia unui "peciali"t fr " reali:e:e c "ucce"ul relaiei 'n re:ol2area pro;lemei ine de in2e"tiia lor proprie 'n proce". =a8oritatea codurilor etice profe"ioni"te pre2d dreptul clienilor de a primi de"tule date pri2ind ale.erile informate: condiiile &i modul de continuare a relaiei$ 'ntreruperea relaiei$ "copurile .enerale ale con"ilierii$ re"pon"a;ilitile con"ilierului fa de client$ re"pon"a;ilitile clienilor$ limitele &i excepiile confidenialitii$ parametrii le.ali &i etici care pot defini relaia$ calificarea &i pre.tirea con"ilierului$ lun.imea aproximati2 a proce"ului terapeutic. =ai multe arii de di"cuie pot include ;eneficiile con"ilierii$ ri"curile implicate &i po"i;ilitatea ca pro;lema "au ca:ul clientului " fie di"cutat cu cole.ii "au "uper2i:orul. Ace"te informaii pot fi date direct "au 'n "cri"$ a8ut1nduE% pe client "E&i clarifice mai mult ce implic proce"ul con"ilierii. Citind la domiciliu de"pre drepturile &i po"i;ilitile "ale clientul 2a fi a"tfel mai ;ine pre.tit " "e implice 'n con"iliere. 4"te util ca un con"ilier " cunoa"c &i "E&i informe:e clientul &i a"upra altor alternati2e de a8utor din comunitate$ cum ar fi .rupuri de "uport$ pro.rame de educaie$ inter2enii 'n cri:$ alte metode de tratament etc. pro;lem le.at de drepturile clienilor o con"tituie &i drepturile minorilor la tratament. Care "unt unele dintre pro;lemele le.ale &i etice 'n con"ilierea copiilor &i a adole"cenilor( Pot minorii " fie de acord cu tratamentul fr acordul &i &tiina prinilor ace"tora( Care "unt limitele confidenialitii 'n acea"t "ituaie( Fn ma8oritatea "tatelor$ cunoa&terea &i con"imm1ntul prinilor pentru ca minorul " intre 'n relaie cu un "er2iciu profe"ioni"t de a8utor "unt le.ale. 4xi"t unele excepii: 'n unele ri "e pre2ede dreptul adole"cenilor de a con"ulta con"ilierul de"pre controlul na&terilor$ contracepie$ a2ort$ a;u: de dro.uri$ a;u:ul copilului &i de"pre alte !ucrea: cu minori "au per"oane care nu "unt 'n "tare "E&i dea con"imm1ntul$ con"ilierul prote8a: cele mai ;une intere"e ale ace"tor clieniB (AAC,$ %933). ,reptul la am1nare (renunare) e"te pre2:ut de a"emenea 'n .-idul APA care preci:ea:: CCon"ilierul 'nc-eie o relaie clinic de con"iliere (con"ultan) c1nd e"te e2ident c clientul nu are nici un ;eneficiu din acea"t relaie. Re"pon"a;ilitatea con"ilierului fa de client continu 'n" p1n c1nd el 'ncepe " frec2ente:e un alt terapeut. Fn ca:ul 'n care clientul refu: 'ntreruperea "u.erat &i alternati2a propu"$ con"ilierul nu e"te o;li.at " continue relaiaB (APA &i AAC,$ %939). Iat &i c1te2a principii referitoare la confidenialitate: Q C1nd "e lucrea: cu minori "au cu per"oane incapa;ile de aE&i da acordul$ terapeuii tre;uie " exercite o preocupare "pecial pentru a prote8a intere"ele ace"tor per"oaneL Q C1nd lucrea: cu minori$ terapeuii tre;uie " "pecifice limitele confidenialitiiL Q At1t 'n ca:ul con"ilierii de .rup$ c1t &i al celei ituii2iduale$ e"te o "trate.ie 'neleapt " "e cear clienilor " "emne:e un contract 'n care "E&i exprime acordul de a nu di"cuta "au de a nu "crie de"pre ce "e 'nt1mpl 'n timpul &edinelor "au de a 2or;i de"pre cei pre:eniL Q ,e&i confidenialitatea e"te e"enial pentru "ucce"ul 'n terapia de .rup$ moderatorulE con"ilier "au terapeut nu poate face totul pentru a .aranta re"pectarea confidenialitii din partea tuturor mem;rilor .rupului. 4l poate a"i.ura confidenialitatea numai din partea "a$ nu &i din a celorlali participaniL

Q Pentru a putea pu;lica "au comunica 'n conferine materialele per"onale re:ultate 'n urma terapiei$ con"ilierii tre;uie " o;in 'n preala;il con"imm1ntul mem;rilor .rupului "au " a"cund (prote8e:e) 'n mod adec2at informaiile care pot duce la identificarea mem;rilor .rupuluiL Q 4"te e"enial ca un terapeut (con"ilier) de .rup " fie informat &i familiari:at cu le.ile locale &i "tatale care au impact 'n acti2itatea "a. Acea"ta mai ale" 'n ca:uri care implic mole"tarea copiilor$ ne.li8ena "au a;u:ul a"upra copiilor &i ;tr1nilor$ ince"tul$ 2iolena familial. Pentru c de"f&urarea terapiei &i con"ilierii 'n .rup e"te o modalitate de lucru important$ iat c1te2a principii care pot a"i.ura de"f&urarea 'ntrEun cadru etic &i le.al a ace"tei forme de acti2itate: Q Con"ilierul nu tre;uie " "e folo"ea"c deEa lun.ul terapiei de rolul &i puterea "a de conductor de .rup 'n "copul de a promo2a contacte per"onale "au "ociale cu mem;rii .rupuluiL Q Relaiile "exuale 'ntre con"ilierul de .rup &i mem;rii .rupului 'ncalc etica profe"ional (AAC,$ %933L A=GCA$ %93)L APA$ %939L ASHA$ %939)L Q Fn timpul acti2itii de con"iliere "au de p"i-oterapie terapeuii nu tre;uie " 'ncalce "au " diminue:e drepturile le.ale "au ci2ile ale clienilor. Ultimul para.raf menionat implic faptul c profe"ioni&tii care lucrea: cu copii$ adole"ceni &i cu per"oane ire"pon"a;ile "unt "ftuite 'n mod deo"e;it " re"pecte le.ile care limitea: terapia de .rup. Terapeuii de .rup tre;uie " fie informai 'n le.tur cu pro;leme cum ar fi: confidenialitatea$ con"imm1ntul prinilor$ con"imm1ntul 'n cuno&tin de cau:$ ;un"tarea mem;rilor &i drepturile ci2ile ale pacienilor in"tituionali:ai. 4"te ;ine ca terapeuii " caute " o;in informaii le.ale cu pri2ire la procedurile &i practicile terapiei de .rup. Cunoa&terea drepturilor &i re"pon"a;ilitilor le.ate de terapiile de .rup prote8ea: nu numai clienii$ ci &i conductorii .rupurilor 'mpotri2a unui proce" aprut din ne.li8en "au i.noran. Paradi"e &i VirlaS (%99)) "u"in c cele mai importante pre"cripii "unt: confidenialitatea$ datoria de a prote8a clientul &i pe ceilali &i 'n&tiinarea a"upra practicilor folo"ite. Iat c1te2a aciuni nerecomandate 'n timpul practicii terapeutice &i de con"iliere: an.a8area 'ntrEo relaie "exual cu un clientL 'nclcarea principiului confidenialitii 'ntrEun mod neadec2atL pro2ocarea unui ru fi:ic deEa lun.ul exerciiilor de .rupL !o2irea "au a.re"area fi:ic a unui client ca o te-nic de tratamentL deformarea pre.tirii profe"ionale "au a a;ilitilorL pro2ocarea intenionat a "uferinei p"i-iceL 'nc-eierea inadec2at a terapieiL 2iolarea drepturilor ci2ileL dia.no"ticarea .re&itL e&ecul 'n con"ultaieL netrimiterea clientului la alt terapeut atunci c1nd de2ine e2ident faptul c per"oana are ne2oie de o inter2enie ce dep&e&te ni2elul de competen al re"pecti2ului terapeutL a pretinde un alt onorariu dec1t cel "ta;ilit "au pre2:ut contractualL pre"crierea &i admini"trarea .re&it a medicamentelorL e&ecul 'n exercitarea unei .ri8i fire&ti pentru a 'mpiedica "inuciderea clientuluiL e&ecul 'n nea2erti:area &i protecia unei poteniale 2ictime a unui client care a emi" ameninri. CAPIT !U! I< >ormarea experienial a con"ilierului /.%. Con"ilierul ca pre:en # competena autocunoa&terii Con"ilierului$ intermediar 'ntre or.ani:aia din care face parte &i per"oanele aflate 'n dificultate$ 'i "unt atri;uite$ 'n .eneral$ urmtoarele competene &i cuno&tine indi"pen"a;ile: cunoa&terea principalelor etape ale de:2oltrii umaneL cunoa&terea pro;lematicii familiei &i a ri"cului de a de2eni 'nlocuitor al prinilorL cunoa&terea "i"temului de 2alori al copiilor &i adole"cenilorL cunoa&terea reelei de in"tituii de "tat &i de or.ani:aii ne.u2ernamentaleL cunoa&terea principalelor re.lementri pri2ind protecia copilului.

A"umpia noa"tr e"te c una dintre cele mai importante competene ale con"ilierului$ dac nu cum2a cea mai important$ e"te aceea de a "e cunoa&te pe "ine 'n"u&i$ ca per"oan. Fn pre.tirea pentru profe"ie$ 2iitorul con"ilier poate a"imila perfect a"pectele metodolo.ice ale diferitelor etape practice ale inter2eniei. 4l poate 'n2a " de2in un operator expert 'n proiectul de reinte.rare "ocial$ poate fi un excelent cuno"ctor al le.i"laiei 'n 2i.oare pri2ind protecia copilului &i depo:itarul a2i:at al te-nicilor de inter2enie. ,e&i ace"te cuno&tine &i a;iliti "unt e"eniale$ credem c$ prin ele 'n"ele$ nu "unt "uficiente. Pentru a "ta;ili$ menine &i de:2olta o relaie profe"ionali:at$ con"ilierul$ ca &i ec-i2alentul "u din alte domenii ce pre"upun eficiena contactului uman (p"i-oterapia$ a"i"tena "ocial$ peda.o.ia)$ "e afl 'n "ituaia de a explora$ de a 'nele.e &i de a optimi:a &i cellalt pol al relaiei 'n care "Ea an.a8at. Cu alte cu2inte$ P4 SIN4 FNSUUI. Fn orice interaciune ce 2alori:ea: contactul uman$ unul dintre cei mai puternici determinani ai proce"ului de "c-im;are ne pare a fi dimen"iunea uman. Nu putem promo2a cre&terea "au de:2oltarea 'n clienii no&tri dac nu reu&im " facem a"ta$ mai 'nt1i$ 'n noi 'n&ine. Sur"a cea mai ;un care ne poate "u"ine 'n eforturile de aE% a"i"ta pe cellalt$ aflat temporar 'ntrE o "ituaie de:a2anta8oa"$ e"te experiena continu a ceea ce "untem &i "trduina de a ne tri 'ntre.ul potenial. ,ac nu ne cunoa&tem natura real$ dac nu "untem ateni la ne2oile &i re"ur"ele noa"tre$ dac nu ne experimentm propria fiin$ inclu"i2 'n :onele ei oar;e$ necuno"cute "au a"cun"e$ 'nclinm " con"iderm cuno&tinele teoretice$ oric1t de ample$ &i experti:a metodolo.ic$ oric1t de "ofi"ticat$ la fel de utile ca ma"a8ul con&tiincio" la piciorul de lemn al unui pacient. C-iar dac lucrea: 'ntrEo ec-ip de "peciali&ti (a"i"tent "ocial$ p"i-olo.$ "ociolo.$ peda.o.$ medic)$ cu funcii &i roluri ;ine definite$ con"ilierul nu e"te 'n nici un fel "cutit de contactul cu propriul uni2er" interior$ contact ce precede &i condiionea:$ 'ntrEo manier .reu de cuantificat$ contactul cu uni2er"ul celuilalt. ,ac acea"t relaie dintre con&tiina con"ilierului &i lumea "a luntric e"te neclar$ di"tor"ionat "au$ &i mai .ra2$ complet neexplorat$ credem c el poate iniia$ derula &i finali:a oric1t de multe proiecte de inter2enie "ocial. 4le 2or fi tot at1tea e&ecuri. ,in ace"te moti2e$ trainin.Eurile pentru con"ilieri au ne2oie$ pe l1n. componentele teoretice "au practice (lucrul didactic) &i de un "et de demer"uri experientialEformati2e cu "cop de cunoa&tere$ de:2oltare per"onal &i optimi:are p"i-olo.ic a 2iitorului profe"ioni"t. A lucra cu tine 'n"ui$ dar &i cu ceilali$ 'ntrEun .rup experienial$ e"te$ credem$ modalitatea cea mai ;o.at 'n po"i;iliti de clarificare &i unificare interioar$ pentru a de2eni nu doar profe"ioni"t$ ci &i o per"oan autentic. /.*. ,imen"iuni ale per"onalitii con"ilierului C1t de autentic e"te( Relaia pe care con"ilierul o "ta;ile&te cu clientul "u$ &i care e"te o form "u;til de 'n2are$ reclam renunarea atent la rolurile "tereotipe &i manife"tarea ca o per"oan real. Fn a;"ena unei interaciuni 'ntre per"oane reale$ clientului 'i 2a fi impo"i;il " experimente:e cre&terea &i " "e raporte:e la partenerul "u de dialo. nu ca la un repre:entant al lumii pe care o re"pin.e "au din care "e "imte exclu"$ ci ca la o per"oan. C1nd con"ilierul "e a"cunde 'n "patele rolului profe"ional$ fiind ne"i.ur de ceea ce e"te el cu ade2rat$ clientul "e a"cunde 'n "patele rolului core"pondent$ anume acela de clientEpro;lem. Clientul e"te de a"emenea ne"i.ur$ iar cele dou tipuri de in"ecuritate "e alimentea: reciproc 'n planul incon&tient al fiecruia dintre cei doi prota.oni&ti$ fc1nd relaia tot mai inautentic$ contraproducti2 &i$ pe termen lun.$ epui:ant. Con"ilierul poate a8un.e " "e "imt u:at$ mcinat "au C"tor"B 'n contactele "ale.

C1nd con"ilierul "e di"ocia: de propriile 2alori &i triri emoionale$ 'n numele unei Cdeta&ri profe"ionaleB$ relaia de2ine "teril. Con"ilierul autentic$ apt pentru aE&i re2ela propriul uni2er" luntric$ 'l Catin.eB emoional pe clientul "u. Real 'n relaia pe care o "ta;ile&te &i l"1nduE"e cuno"cut$ cu di"criminare$ 'l poate in"pira &i a8uta pe client$ 'n "en"ul cel mai ;un al ace"tor cu2inte. Acea"ta nu 'n"eamn c '&i 2a de:2lui ;rutal propriile 2ulnera;iliti$ "paime "au de:am.iri$ ci c "e comport ca fiin uman$ confrunt1nduE"e &i 'ncerc1nd " fac fa unei 2iei pro;lematice. ricum am pri2i lucrurile$ ace"ta "er2e&te ca model pentru client. ,ac oferta "a relaional e"te caracteri:at de comportamente incon.ruente$ m&ti profe"ionale &i acti2iti cu ri"c "c:ut$ clientul 2a imita ace"t model$ nu 2a a2ea 'ncredere &i "e 2a an.a8a 'ntrEo relaie lip"it de one"titate. Indiferent de ceea ce "e 'nt1mpl$ interaciunea con"ilierEclient la" urme. Clientul '&i poate mo;ili:a re"ur"ele$ 2enind mai aproape de ceea ce poate " fie "au$ dimpotri2$ '&i ;loc-ea: &i mai mult re"ur"ele$ 'ndeprt1nduE"e de ceea ce poate " fie. relaie care a e&uat nu e"te un "implu e&ec$ fr nici un fel de con"ecine. 42enimentul e"te proce"at$ cel mai ade"ea$ la ni2el incon&tient$ at1t de client$ a crui in"ecuritate "e con"olidea:$ c1t &i de con"ilier$ cruia 'i poate "pori$ de exemplu$ o"tilitatea a"cun". ,in per"pecti2a noa"tr$ mo;ilitatea con&tientei$ 2italitatea interioar &i "ntatea p"i-olo.ic "unt 2aria;ile cruciale pentru "ucce"ul con"ilierului &i al tuturor per"oanelor implicate 'n or.ani:aii cu 2ocaie umanitar. Alturi de cuno&tine$ competena te-nic &i a;ilitile de contact$ ele define"c un con"ilier care$ 'nainte de a fi profe"ioni"t$ e"te o fiin uman autentic. 4xi"t un "et o;li.atoriu de caliti per"onale( <om pre:enta 'n continuare o "erie de tr"turi ce ne par a fi 'n mod particular importante pentru per"oanele care urmre"c " produc "c-im;ri "emnificati2e 'n 2iaa altora. Tr"turile "au 'n"u&irile enumerate nu le con"iderm o;li.atorii "au indi"pen"a;ile unei relaii de a8utor eficiente. 4xi"t totu&i o calitate o;li.atorie: orientarea con&tient "pre e2oluie. Con"ilierul: Are o identitate. 4l &tie cine e"te$ &tie ce 2rea de la 2ia &i di"cerne 'ntre a"pectele e"eniale &i nee"eniale ale ace"teia. C-iar dac &iEa "ta;ilit clar "copurile &i 2alorile$ e"te .ata oric1nd " le reexamine:e$ pentru a a2ea acce" la ni2eluri "uperioare de eficien per"onal &i interper"onal. Scopurile &i 2alorile "ale nu "unt "imple r"pun"uri la ceea ce alii a&teapt "au dore"c de la el$ ci "unt expre"ii ale .radului de con&tienti:are a ne2oilor interioare. Trie&te 'n pre:ent Nu e"te nici fixat 'n trecut &i cople&it de amintiri$ nici 'n.ri8orat "au preocupat exce"i2 de 2iitor. 4"te capa;il " "a2ure:e momentul pre:ent &i " a;"oar; experiena de fiecare clip$ c-iar dac acea"ta e"te de:a.rea;il "au dureroa". ,e"c-i" "pre experiena emoional a celorlali$ poate fi alturi de ei$ 'n Cpre:entulB lor$ indiferent dac e"te umplut cu ;ucurie "au cu "uferin. F&i recunoa&te &i '&i accept propria putere. Se "imte adec2at 'n raporturile cu ceilali &i le permite "E&i manife"te puterea. ,i"pune de ener.ie 2ital pentru a lua deci:ii. Utili:ea: puterea 'n ;eneficiul clienilor &i nu a;u:ea: de ea. Se re"pect &i "e aprecia:. ,in ace"t centru per"onal al re"pectului de "ine radia: a8utorul pe care 'l poate oferi celorlali$ fr aEi face dependeni "au datori. ,e a"emenea$ e"te capa;il " cear &i " primea"c a8utorul din exterior$ e2it1nd a "e i:ola de ceilali 'ntrEo fal" demon"traie a puterii "au 2alorii indi2iduale. 4"te de"c-i" ctre "c-im;are. In loc de a tri conform "cenariilor "cri"e de mediul familial$ de ereditatea "a "au de am;iana 'n care '&i duce 2iaa$ "e conduce pe "ine dinuntrul propriului "i"tem de 2alori$ fiind di"poni;il a "e a21nta 'n necuno"cut dac nu e"te "ati"fcut cu

ceea ce e"te. ,e"c-i" ctre nou$ 'i permite con&tientei " "e extind &i nu "e limitea: la comportamente &i acti2iti 2erificate ale cror con"ecine "unt pre2i:i;ile. 4"te capa;il " "e rein2cnte:e. ,i"pune de ener.ie pentru a&i re"tructura po:iti2 relaiile interper"onale$ "e re.enerea: &i "e reproiectea: continuu$ acion1nd pentru a de2eni per"oana care crede c poate " fie. F&i expan"ionea: con&tiina. Utie c at1t timp c1t con&tiina e"te limitat &i li;ertatea e"te limitat. ,e aceea$ nu '&i ;loc-ea: ener.ia 'n comportamente &i atitudini defen"i2e$ ci o in2e"te&te creati2 'n aciuni careEi lr.e"c indi2idualitatea. Se pla"ea: a"tfel pe "pirala a"cen"ional a de:2oltrii per"onale$ care duce la forme tot mai e2oluate de independen re"pon"a;il &i interdependen fertil. Are toleran 'nalt Ia am;i.uitate. ,eoarece cre&terea pre"upune pr"irea a ceea ce e"te familiar &i a2enturarea pe un teritoriu necuno"cut$ oamenii an.a8ai 'n proce"ele de e2oluie p"i-olo.ic "unt capa;ili " accepte un .rad 'nalt de am;i.uitate 'n 2ieile lor. Acea"ta coincide cu o 'ncredere "uperioar 'n 8udecile &i e2alurile intuiti2e$ alturi de dorina de a "e confrunta cu "ituaii noi. >ace ale.eri care 'i modelea: 2iaa. 4"te con&tient de primele condiionri la care a fo"t "upu" &i de circum"tanele care lEau modelat ca per"onalitate. Nu e"te 2ictima lor &i le poate re2i:ui c1nd con"ider c e"te ca:ul. 4"te proacti2 &i nu reacti2. Are capacitatea de a "u;ordona o pul"iune unei 2alori. per"oan reacti2 e"te afectat de am;iana "ocial. ,ac e"te tratat cu con"ideraie$ "e "imte ;ineL dac nu$ "e retra.e pe o po:iie defen"i2. Per"oana proacti2 e"te influenat de "timuli externi$ dar r"pun"ul ei e"te o opiune$ un r"pun" .-idat de 2alori "electate cu .ri8. 4"te "incer &i one"t 4"te an.a8at 'n tririle &i .1ndurile "ale &i nu 'ncearc " pretind c e"te altce2a "au altcine2a. 4"te pre.tit pentru a "e de:2lui 'n mod adec2at celor care merit. Nu "e a"cunde 'n "patele m&tilor$ rolurilor "au comportamentelor de faad. F&i de:2olt un "til de lucru propriu. Acea"ta e"te expre"ia filo"ofiei "ale de 2ia &i con"ecina natural a experienelor pe care leEa a"imilat. ,e&i poate 'mprumuta idei$ te-nici "au modaliti de aciune de la cei din 8ur$ nu o face mecanic. Are "imul umorului. Poate " r1d de propriile erori$ contradicii "au pro"tii. Simul umorului 'l a8ut " nu fie cople&it de pro;leme "au imperfeciuni. 4"te capa;il " cunoa"c lumea clientului. Numit de unii CempatieB$ de alii Cintuiie "impateticB$ acea"t calitate 'i permite " fu:ione:e temporar cu tririle celuilalt$ fr aE&i pierde 'n" propria identitate. Calitate fundamental pentru interaciunea "ocial eficient$ empatia e"te o modalitate de cunoa&tere &i 'nele.ere a "emenului care exclude "upraEidentificarea cu el. F&i recunoa&te propriile .re&eli. Admite c a .re&it &i tran"form erorile 'n tot at1tea prile8uri de a 'n2a. Nu e"te in2adat de 2in &i nu "e lamentea: 'n le.tur cu ceea ce nu a fcut "au cu ceea ce ar fi tre;uit " fac. >r aE&i trata .re&elile cu "uperficialitate$ ale.e " mear. mai departe$ a"imil1nd ceea ce e"te e"enial. Are un intere" "incer pentru ;un"tarea celuilalt. Acea"t atitudine "e ;a:ea: pe re"pectul$ .ri8a &i aprecierea celuilalt ca o per"oan 2aloroa". >iind atent la proiecia propriilor triri a"upra dorinelor &i tre;uinelor celuilalt$ acionea: 'ntrEo manier ce dep&e&te "impla reciprocitate comportamental. ricine poate parcur.e ace"te caracteri"tici le poate aprecia drept nereali"te. Cine ar putea fi 'n toate ace"te feluri( 4xi"t o modalitate prin care ace"te caliti pot fi 'nele"e &i acceptate cu u&urin. 4a re:id 'ntrEo "c-im;are a per"pecti2ei de la Ctotul "au nimicB la ima.inea unui continuum. !a un pol$ o calitate e"te extrem de caracteri"tic pentru o per"oan "upu" e2alurii$ la celalalt pol e"te

extrem de necaracteri"tic. Fntre ace&ti doi poli exi"t$ teoretic$ o infinitate de puncte ce define"c procentul "au .radul 'n care o calitate "au tr"tur aparine unei per"oane. !i"ta pe care am alctuitEo nu are rolul de a de"cura8a definiti2 con"ilierul 'n formare ci$ mai de.ra;$ de aEi permite " examine:e &i " de:2olte o concepie proprie a"upra calitilor pe care "e 2a "trdui " le urmrea"c pentru a promo2a cre&terea at1t 'n el 'n"u&i$ c1t &i 'n clienii "i. Ce "e 'nt1mpl cu 2alorile per"onale( Anali:a rolului$ locului &i influenei 2alorilor e"te un "u;iect de mare "en"i;ilitate 'n toate profe"iile centrate pe contactul uman &i oferta de a8utor. Ui 'n ca:ul con"ilierului$ 'ntre;rile c-eie "e reiterea:: %. 4"te de dorit ca " nu emit 8udeci de 2aloare 'n raport cu ale.erile clientului "u( Altfel "pu"$ e po"i;il ca con"ilierul " e2alue:e e2enimentele careEi afectea: 2iaa$ dar "E&i cen:ure:e aprecierea 2aloric a modalitilor acionale &i atitudinale "pecifice clientului "u( *. 4"te po"i;il " fie 'n de:acord cu 2alorile clientului "u &i totu&i " le accepte necondiionat( 0. C1t de CneutruB e"te un con"ilier atunci c1nd '&i pro2oac clientul " reflecte:e a"upra propriului comportament$ pentru a afla dac ceea ce o;ine e"te totuna cu ceea ce '&i dore&te( /. Cum '&i poate con"er2a con"ilierul propriile 2alori dac$ 'n acela&i timp$ 'i permite clientului " "electe:e li;er comportamente "au 2alori care difer net de ale "ale$ fiind uneori c-iar opu"e( 5. Ce diferen e"te 'ntre con"ilierul care '&i exprim direct 2alorile &i con"ilierul care le exprim indirect$ C.-id1nduE%B pe client pentru a le accepta$ "pre ;inele lui( 6. Care e"te cea mai indicat procedur pentru con"ilierul care "e afl 'ntrEun conflict 2aloric e2ident cu clientul "u( 7. Cum 2a aciona con"ilierul atunci c1nd or.ani:aia 'n care lucrea: adopt o po:iie preci" pri2ind anumite comportamente &i 2alori( 3. C1t de 8u"tificat e"te aciunea unui con"ilier$ atunci c1nd e"te con2in" c 2alorile clientului "u 'l conduc "pre comportamente anti"ociale "au autodi"tructi2e( Cine poate da r"pun"uri corecte( 4xi"t oare r"pun"uri corecte( Pei"a8ul etic de"cri" mai "u" are 'n" &i c1te2a :one clare. A"tfel$ e"te crucial pentru con"ilier " fie con&tient de 2alorile "ale$ de modul cum leEa do;1ndit &i de felul cum ace"tea 'i influenea: interaciunea cu clienii. Con"ilierul u:ea: de ceea ce pare a fi 'nelepciuneaC "au Ccunoa&tereaB "a &i ofer "oluii prefa;ricate clientului "u. Fn felul ace"ta$ oferta de a8utor de2ine "inonim cu predica "au acti2itatea didactic ,e aici nu re:ult c atitudinea cea mai potri2it pentru con"ilier e"te aceea de a rm1ne neutru$ indiferent "au pa"i2. =ai de.ra;$ el poate pro2oca 2alorile clientului "u &i$ 'n ca:ul unor comportamente di"tructi2e$ 'l poate confrunta cu con"ecinele faptelor "ale$ "u"in1nduE% &i 'ncura81nduE% 'n eforturile de e2aluare. Pe de alt parte$ c-iar dac nu impune direct anumite 2alori$ con"ilierul le tran"mite prin practica "a$ prin "copurile pe care le urmre&te &i prin procedurile te-nice pe care le urmea:. Inter2enia con"ilierului e"te influenat de 2alorile &i de filo"ofia "a de 2ia. Fn lucrul cu clienii "i$ "arcina "a e"te " rm1n alert la pericolele de aEi manipula &i de aEi determina " accepte 2alori care nu le "unt proprii "au pentru care nu "unt 'nc pre.tii$ de2enind a"tfel un "u;"titut parental. C1nd con"ilierul menine 'n c1mpul con&tiinei at1t 2alorile "ale$ c1t &i 2alorile clientului "u$ el poate opta$ cu cel mai 'nalt .rad de re"pon"a;ilitate po"i;il$ pentru o direcie de aciune

"au alta$ fiind con&tient de 'ntemeierea deci:iei "ale &i de con"ecinele ei pre2i:i;ile$ at1t a"upra clientului$ c1t &i a"upra lui 'n"u&i. /.0. >ormarea con"ilierului 'n .rupul experienial. Hrupul experienial$ prin tr"turile "ale cardinale$ r"punde la un ni2el maximal ne2oilor mem;rilor de a "e autocunoa&te &i autoafirma$ de a experimenta modaliti de interaciune noi$ "incere$ autentice. Hrupul acionea: ca o Cin"ul culturalB$ 'n care "unt "u"pendate temporar re.ulile 8ocurilor "ociale$ 2alorile con2enionale &i "tereotipurile comportamentale$ 'n care "unt identificate &i a"i"tate pentru a fi dep&ite atitudinile imper"onale$ inautentice. Pentru 2iitorul con"ilier$ .rupul experienial e"te un "paiu de ameliorare &i cre&tere a competenei interper"onale &i a eficienei relaionale. Fm;untirea ima.inii de "ine$ decri"tali:area percepiilor ri.ide fa de "ine &iT"au fa de alii$ re"tructurarea emoional$ re"tructurarea co.niti2 # "unt doar c1te2a dintre direciile de utili:are a re"ur"elor .rupului. Hrupul experienial$ prin experiena de participare$ "ati"face ne2oile de apartenen ale oamenilor$ implic1nduEi 'ntrEo microEcolecti2itate 'n care au oca:ia de a "e confirma prin intermediul altora. Fn .rup$ mem;rii comunic efecti2 &i "e autode:2luie$ fiecare 'nele.1nd a"tfel c nu e"te "in.urul care are o anumit pro;lem. =em;rii .rupului "unt o.lin:i fidele$ iar reaciile lor autentice "unt factori de i.ieni:are mental. Hrupul e"te un "i"tem tran:ient$ iar "copul 'nt1lnirii mem;rilor e"te tran"formarea. Hrupul e"te un perimetru de auto&i interEformare pentru 2iitorii lucrtori "ociali$ o experien de Ccre&tere 'mpreunB. !a ni2elul .rupului$ contactul e"te trit 'n "en"ul unicitii celuilalt &i 'n "en"ul con&tienti:rii deo"e;irilor &i a"emnrilor dintre mem;rii .rupului. 4xperiena indi2idualitii &i experiena comunitii "e 'ntreptrund. >iecare per"oan din .rup e"te pro2ocat la autode"coperire &i$ "imultan$ e"te "u"inut 'n confruntarea "a cu "ituaia pro2ocati2a. Participanii la .rupul experienial '&i con&tienti:ea: &i '&i de:2olt capacitatea de a "e autoEo;"er2a &i autoEexplora$ de a "e e2alua &i ree2alua$ de a oferi "uport compre-en"i2 empatie &i Stimulati2 'n relaiile interper"onale. ,inamica interacional conduce la diminuarea re:i"tenelor &i aprrilor$ la a"imilarea &i re"emnificarea experienelor traumati:ante ca modaliti de extindere a experienei indi2iduale. =em;rii .rupului experienial do;1nde"c experiena de a lucra cu "ine &i prin "ine$ cu &i prin intermediul .rupului$ ceea ce amplific implicarea$ re"pon"a;ilitatea &i recunoa&terea li;ertii per"onale. An.a81nduE"e 'n experiena de cre&tere cu alii$ ei de"coper cldura$ apropierea$ 'ncrederea. ,e"c-i:1nduE"e$ a8ut 'ntre.ul .rupul " pro"pere. Hrupul experienial multiplic &i ad1nce&te cuno&tinele oamenilor de"pre ei 'n&i&i$ 'i a"i"t 'n "c-im;rile pe care dore"c " le fac. Hrupul experienial "e pla"ea: Caici &i acumB$ 'n experiena imediat. Principiul de ;a: e"te experiena$ aciunea$ pri:a de con&tiin. Sunt de"cura8ate tendinele de a;"tracti:are$ intelectuali:are &i interpretare$ con"iderate fr1ne pentru de:2oltarea emoional. =em;rii .rupului au po"i;ilitatea de a adopta &i experimenta noi atitudini$ conduite &i comportamente$ fr teama de ri"c. Sunt confirmate &i "timulate 'n .rup a"erti2itatea$ importana per"onal pentru ceilali$ "unt recuno"cute capacitile per"onale &i re"ur"ele de care di"pune fiecare. =em;rii .rupului '&i a"um re"pon"a;ilitatea pentru propriile aciuni$ capt control a"upra propriilor proiecii 'n loc de aEi 'n2ino2i pe alii$ '&i experimentea: propria putere &i capacitatea de auto"uport 'n loc de a manipula mediul. 4i '&i extind con&tiina de "ine a corpului &i tririlor$ 'n2a "a&i concreti:e:e propriile ne2oi &i " do;1ndea"c deprinderi care " le permit "ati"facerea ne2oilor fr aEi 2iola pe ceilali.

Hrupul experienial permite de"coperirea di"poni;ilitii de a primi &i oferi a8utor$ cre&terea "timei de "ine prin capacitatea de aEi a8uta pe alii oferind un climat afecti2 "ecuri:ant &i po"i;ilitatea a;andonrii di"tor"iunilor co.niti2e prin feed;acI cu 2alene corecti2e. =oderatorul "au liderul de .rup acionea: 'ntrEo manier democratic. 4l "timulea: cooperarea$ exprimarea "incer$ de"c-i" a tririlor$ de"cura81nd a.re"i2itatea. =odel de permi"i2itate$ are mi"iunea de a crea o atmo"fer de"tin"$ de 'nele.ere mutual. 4"te e"enial pentru lider " fi cptat auto"uport$ 'n "en"ul de a "e putea confrunta cu :onele necuno"cute din el "au din cellalt 66 fr team. 4l "e auto"pri8in &i a"i.ur "pri8in &i clientului ("au .rupului) atunci c1nd exi"t confruntare cu necuno"cutul. !iderul .rupului experienial controlea: &i$ 'n acela&i timp$ la" proce"ul " cur.$ trie&te o "tare de creati2itate a"ociat cu "imul umorului$ dra.o"tea pentru 8oc &i capacitatea de a "e ;ucura de ceea ce de"coper cellalt. !iderul .rupului e"te "econdat de un a"i"tent$ un o;"er2ator lucid al detaliilor din de"f&urarea &edinei pe care le &i "upune ulterior anali:ei. Hrupul experienial "e de:2olt maximal c1nd e"te condu" de un cuplu compati;il &i complementar$ un lider acti2$ -otr1t$ dinami:ator$ "uporti2$ ener.i:ant$ cu o capacitate de comunicare plin de 'ncredere &i un a"i"tent permi"i2$ interpretati2$ formati2$ analitic$ fin$ profund &i u&or didactic. Uedinele .rupului experienial durea: 'ntre 6)E9) min.$ cu un ritm optim "ptm1nal. Fn ca:ul trainin.Eurilor formati2e pentru lucrtorii "ociali "e poate lucra &i 'ntrEo manier inten"i2$ cu /E6 oreT:i$ timp de *E5 :ile. /./. A;ilitile de contact profe"ional 'n profe"iile centrate pe oferta de a8utor$ a;ilitile de contact profe"ional "e 'mpart de o;icei 'n &a"e mari cate.orii: T. A;iliti fundamentale. II. A;iliti "peciale. III. A;iliti de re:ol2are a conflictelor. I<. A;iliti "ociale. <. A;iliti de lucru cu familiile. <I. A;iliti pu;lice. !e 2om trece pe "curt 'n re2i"t pe toate$ pentru a ne concentra dup aceea a"upra a dou a;iliti pe care credem c orice con"ilier (fie el p"i-olo.$ peda.o. "au a"i"tent "ocial) tre;uie " le po"ede 'n mod "pecial$ e2ident$ fr a le ne.li8a pe celelalte. I. A;ilitile fundamentale "e refer la: %. A"cultare real &i p"eudoEa"cultareL e2aluarea modalitilor prin care a"cultarea e"te ;locatL a"cultare acti2$ empatic$ de"c-i"$ total. *. Autode:2luire recompen"ele de:2luite de autode:2luireL identificarea ;loca8elor 'n autode:2luireL ni2elurile optime ale autode:2luirii. 0. 4xprimare tipuri de exprimare: a o;"er2aiilor$ a conclu:iilor$ a tririlor emoionale$ a ne2oilorL di"criminarea 'ntre me"a8e totale &i me"a8e contaminateL cunoa&terea re.ulilor exprimrii eficiente: me"a8e directe$ me"a8e imediate$ me"a8e clare$ me"a8e "uporti2e. T. A;ilitile "peciale au ca o;iecti2e: %. !im;a8ul corpului interpretarea corect a expre"iilor faciale$ a .e"turilor$ a po"turii &i a relaiilor "paiale. *. Paralim;a8ul detectarea rapid a elementelor de paralim;a8: frec2en$ re:onan$ articulare$ tempo$ 2olum$ ritmL identificarea metame"a8elor &i capacitatea de a le face fa. 0. Pro.ramele "ecrete acce"ul la mecani"mele incon&tiente de operare &iT"au de manipulare a celuilalt.

/. Clarificarea lim;a8ului 'nele.erea modelelor de comunicare &i eliminarea di"tor"iunilor. III. A;ilitile de re:ol2are a conflictelor au drept o;iecti2e: %. Trainin.Eul a"erti2 identificarea celor trei "tiluri de ;a: 'n comunicare: pa"i2$ a.re"i2$ a"erti2L formularea de "copuri a"erti2eL cunoa&terea "trate.iilor a"erti2e &i a modalitilor con"tructi2e de a r"punde criticii. *. Ne.ocierea a"imilarea principiilor ne.ocierii: "epararea oamenilor de pro;lem$ 'nele.erea oamenilor$ re"crierea pro;lemelor 'n termenii intere"elor$ li"tarea opiunilor po"i;ile. I<. A;ilitile "ociale "e refer la: %. Pre8udeci identificarea limitelor percepiei &i a accenturii perceptualeL ;"er2area .enerali:rii experienelor$ a "tereotipurilor &i a di"tor"iunilor parataxice. *. Contactul cu necuno"cui. A;ilitile de lucru cu familiile &i a;ilitile pu;lice au 'n 2edere comunicarea 'n familie$ inclu"i2 comunicarea "exual$ 'nele.erea "tilurilor parentale$ .rupurile mici &i exprimarea pu;lic. /.5. A"cultarea. A"cultare real 2er"u" p"eudoa"cultare. A"cultarea real "e or.ani:ea: 'n 8urul inteniei con&tiente de a face unul din urmtoarele patru lucruri: a 'nele.e pe cine2aL a te ;ucura alturi de cine2aL a 'n2a ce2aL a oferi a8utor. ,in nefericire$ ceea ce trece de"eori ca a"cultare real e"te de fapt p"eudoEa"cultare. Fn relaia pe care o "ta;ile&te cu clientul "u$ con"ilierul &i$ de a"emenea$ oricine dintre noi an.a8at 'ntrEo interaciune$ e"te "u;iectul po"i;il al urmririi uneia dintre urmtoarele ne2oi a"cun"e: aEi face pe oameni " cread c e&ti intere"at de ceea ce "pun$ a&a 'nc1t " te placL a fi atent pentru a de"coperi dac exi"t pericolul " fii re"pin"L aEi oferi timp pentru a pre.ti propriile comentariiL a cuta informaii anume &i a i.nora ceea ce nu te intere"ea:L a a"culta ca parte a unei tran:acii comerciale: eu te a"cult$ dar$ dup aceea$ &i tu m a"culiL a cuta 2ulnera;ilitile celuilalt pentru a profita ulterior de eleL a cuta cu lum1narea erori 'n ar.umentare$ a"tfel 'nc1t " ai 'ntotdeauna dreptateL a 2erifica reaciile celuilalt$ pentru a te a"i.ura c ai o;inut re:ultatul doritL a te conforma modelului de per"oan ama;il care a"cult cu politee$ indiferent ce i "e "puneL a te teme c 'ntreruperea contactului e"te o ofen" adu" partenerului. Nimeni nu e"te un a"culttor perfect &i oricare dintre noi$ din c1nd 'n c1nd$ practic p"eudoEa"cultarea 'n relaia profe"ional. 4"te important ca ace"te ne2oi " fie con&tienti:ate a"tfel 'nc1t a"cultarea " de2in at1t un an.a8ament$ c1t &i o .ratificaie acordat celuilalt. A"cultarea real$ an.a8at$ 'n"eamn a 'nele.e ceea ce cellaltTclientul .1nde&te$ "imte &i cum '&i experimentea: lumea. Pentru moment$ pre8udecile$ anxietile &i "u;iectele proprii de intere" "unt pu"e 'ntre parante:e$ pentru a 2edea lumea cu oc-ii celui care 2or;e&te$ pentru aEi 'nele.e per"pecti2a. A"cultarea real e"te &i o recompen" emoional$ deoarece 'i comunici interlocutorului$ prin faptul "implu de aE% a"culta$ un me"a8 de .enul Ccred c ceea ceEmi comunici de"pre tine &i de"pre 2iaa ta e"te importantB. Recompen"a$ la r1ndul ei$ atra.e alt recompen". Cel care a"cult 'n mod real "f1r&e&te prin a fi plcut &i apreciat. 7)/.5.%. Dloca8e 'n a"cultare %. Comparaia. Ace"t ;loca8 apare atunci c1nd 'ncepi " te compari cu celalalt: cine e"te mai competent$ cine e"te mai puternic$ cine e"te mai "ta;il emoional. Con"ilierul "e poate .1ndi c el a "uferit c-iar mai mult "au c$ dimpotri2$ a a2ut o familie minunat &i e ca:ul " fac o 2i:it prinilor pentru a le mulumi. C1nd te .1nde&ti: Ceu mEa& fi de"curcat(B$ Ceu am 'nt1mpinat .reuti &i mai mariB$ Coare a&a "imt &i copiii mei(B e"te dificil "Ei a"culi interlocutorul$ deoarece e&ti ocupat cu m"urtorile.

*. Recapitularea. C1nd 'i caui cu2intele pentru a r"punde &i repei 'n minte propo:iiile pentru a prea c1t mai "i.ur$ nu mai ai timp pentru a a"culta. Fntrea.a atenie e"te focali:at pe pre.tirea &i ro"tirea r"pun"ului tu. Pari intere"at$ dar mintea ta repet po2e"tea pe care o ai de comunicat$ o;"er2aiile "au recomandrile preci"e pe care le ai de fcut. Unii oameni exer"ea: 2ariante di2er"e de r"pun"$ a"emenea &a-i&tilor care anticipea: mutrile ad2er"arului: Ceu 2oi "pune a"ta$ el 'mi 2a replica$ dup care eu 2oi contraEatacaB. C1nd e&ti ata&at de propriile puncte de 2edere pe care 2rei cu orice pre " le faci cuno"cute$ opiniile &i "entimentele celuilalt "unt oprite de :idul dincolo de care 'i faci exerciiile de 2or;ire. 0. <ederea paranormal. 4"te un ;loca8 care apare atunci c1nd te 8oci deEa .-icitul .1ndurilor. NuE% a"culi pe cellalt$ nu ai 'ncredere 'n el &i te "trduie&ti " afli ce "imte &i ce .1nde&te Ccu ade2ratB. Te intere"ea: mai puin cu2intele &i mai mult indiciile "u;tile oferite de comportamentul non2er;al. ,e2ii medium "au "uperp"i-olo.$ 'ncerc1nd " emii ipote:e cu pri2ire la ceea ce partenerul tu crede "au 2rea de la tine 'n timpul comunicrii. Con"ilierul care .1nde&te Ci "e pare c "unt un fraierB "au Cacum face pe ne;unulB e"te 'n pericolul de a pierde un coninut important pe care clientul "Ea -otr1t "E% tran"mit. /. >iltrarea. C1nd filtrele "unt pre:ente$ unele informaii intr$ altele "unt oprite. 4&ti atent$ de exemplu$ numai dac cellalt e"te calm "au nefericit. ,ac ip$ dac e"te furio" "au dac pl1n.e$ te concentre:i imediat la altce2a$ deoarece re"pecti2ele proce"e emoionale te fac " te "imi inconforta;il. Un alt mod de a filtra e"te -otr1rea incon&tient de a a"culta doar anumite lucruri. Ceea ce ai au:it de cel puin :ece ori$ de la :ece clieni$ nu te mai intere"ea:$ dar e&ti "en"i;il pentru tot ce poate fi o critic "au o ameninare a muncii tale. 5. Condamnarea. Confecionarea de etic-ete e"te una dintre cele mai 'ndr.ite acti2iti pentru cei a cror ima.ine de "ine e"te continuu ameninat. C1nd lai e2aluat de8a pe cellalt ca &mec-er$ a.re"i2 "au mincino"$ nu te mai intere"ea: ce "pune. Portretul lui e"te reacti2at de memoria ta de "peciali"t &i "e interpune 'ntre tine &i realitatea concret. Re.ula de ;a: 'n comunicare nu e"te " 'ncete:i a mai emite 8udeci$ ci de a le "u"penda pe parcur"ul interaciunii pentru a le formula a;ia 'n final$ dup ce teEai a"i.urat c ai a"cultat &i ai 'nele" me"a8ele. 6. Re2eria. Apare mai ale" atunci c1nd e&ti plicti"it$ o;o"it "au anxio". Un fra.ment din ceea ce interlocutorul tu "pune 'i declan&ea: un &ir de a"ociaii$ fr nici o le.tur cu informaiile tran"mi"e. Uneori e ne2oie de ade2rate eforturi pentru a a"culta$ mai ale" dac ai 'nceput "Ei con"ideri munca drept ne"ati"fctoare. Con"ilierul 2i"ea: 'n timp ce pare a purta un dialo. cu clientul "au '&i exprim indirect lip"a de an.a8are 'n profe"ie "au a;"ena aprecierii reale a celui ce 2or;e&te. 7. Identificarea. 4"te un proce" care Cte furB$ 'n clipa 'n care interlocutorul 'i reaminte&te de ce2a ce ai de fcut$ ai "imit "au ai "uferit. 4I '&i "pune po2e"tea lui iar tu$ 'nluntrul tu$ 'i a"culi propria po2e"te. 4&ti at1t de ocupat " o parcur.i "au " o retrie&ti 'nc1t nu mai ai timp pentru a afla ce i "Ea 'nt1mplat celuilalt. 3. Sftuirea.

Indiferent dac e&ti con"ilier de;utant "au cu experien$ i"pita e"te la fel de mare. ,up numai c1te2a propo:iii CiEai dat "eamaB de"pre ce e"te 2or;a. In loc de a a"culta p1n la capt$ 'i oferi a8utorul &i "u.e"tiile preioa"e. C1nd te "trduie&ti "E% con2in.i pe cellalt " fac ceea ce tu cre:i c e"te mai ;ine$ fr aEi 'nele.e tririle &i durerea$ 'i anule:i po"i;ilitatea de a "e de:2lui &i 'l ;loc-e:i cu C'nelepciuneaB ta proa"pt do;1ndit 'n "eminariile formati2e "au acumulat 'n anii de lucru 'n "trad. 9. A a2ea dreptate. Ne2oia compul"i2a de a a2ea dreptate "e traduce 'n incapacitatea de a a"culta critica &i e2entualele "u.e"tii de a te "c-im;a. C1nd con2in.erile 'i "unt de ne:druncinat$ poi mer.e "uficient de departe pentru a di"tor"iona faptele$ a cuta "cu:e$ a acu:a "au a in2oca erori precedente ale interlocutorului. Ironia e"te c$ at1t timp c1t nu 'i recuno&ti .re&elile$ 2ei continua " le faci. %). Conte"tarea. Ace"t ;loca8 apare atunci c1nd e&ti at1t de ner;dtor "E% 'ntrerupi pentru aEi manife"ta de:acordul$ 'nc1t nu te mai intere"ea: alte idei expu"e. C1nd ai o ne2oie puternic de a ar.umenta$ a de:;ate &i a conte"ta autoritatea celuilalt$ atenia "e focali:ea: pe lucrurile "au :onele 2ulnera;ile din di"cur". ,ac la ni2el incon&tient e&ti ne"i.ur de propriile credine "au preferine$ 'n plan con&tient le 2ei apra exce"i2 de puternic$ c-iar dac ele nu au fo"t 'n nici un fel atacate 'n relaia de comunicare la care participi. Con"ilierul care '&i apr cu inten"itate competenele "au 2ocaia$ 'ntrEo interaciune pe care o interpretea: ca a.re"i2$ fr a o urma cu r;dare p1n la capt$ e"te 'n mod 2dit ;1ntuit de ideea "ecret a e&ecului profe"ional. =odalitatea alternati2 de conte"tare$ "eparat de reacia acer;$ e"te "arca"mul. Remarcile cau"tice ;loc-ea: comunicarea &i o 'mpin.e 'n forme "tereotipe de interaciuni o"tile. T. ,eraierea. Con"t 'n "c-im;area ;ru"c a "u;iectului$ atunci c1nd e&ti plicti"it "au$ dimpotri2$ atin" emoional &i incapa;il de a face fa. Con"ilierul pe care clientul 'l pune 'n dificultate cu 'ntre;ri directe pri2ind o"tilitatea "au credina real 'n ceea ce face "c-im; ;ru"c "u;iectul pentru a "e apra. 7/ 'n alt 2ariant$ deraierea pre"upune a r"punde unei topici Cfier;iniB cu o .lum$ pentru a e2ita anxietatea "au di"confortul .enerat de a"cultarea complet a celuilalt. %*. Placarea. 4"te modalitatea prin care 'ncerci " fii a.rea;il$ dr.u &i "uporti2$ prin cu2inteEcli&eu de .enul: C,a+ ,a+ Serio"(. C-iar a&a(. Dine'nele"+ ,e"i.ur+ A;"olut+ Incredi;il+B. Pentru ca cellalt " te plac$ e&ti de acord cu tot ce "pune. Fn timpul ace"ta$ e&ti pe 8umtate a;"ent. Con"ilierul care aude aceea&i po2e"te din nou &i din nou poate apela la ace"t 8oc pentru a "e face acceptat de client. In realitate$ el pierde uniti importante de informaie &i c-iar 'ncrederea clientului$ care "e"i:ea: me"a8ele incon.ruente din planul relaional al comunicrii. /.5.*. 4tapele a"cultrii eficiente. A. A"cultarea acti2. A a"culta cu ade2rat 'n"eamn mai mult dec1t a "ta cu .ura 'nc-i". A"cultarea e"te un proce" acti2 ce reclam participare. =ai mult dec1t a a;"or;i pa"i2 ceea ce "e "pune$ e&ti un partener real 'n proce"ul de comunicare. A"cultarea acti2 e"te "u"inut prin 0 te-nici de ;a:: %. Parafra:area 'n"eamn a formula$ cu propriile cu2inte$ ceea ce cre:i c ai au:it. Pentru o ;un a"cultare$ parafra:area e"te e"enial. Stp1nirea ei pre"upune " fii tot timpul atent$ 'ncerc1nd " 'nele.i ceea ce

interlocutorul "pune$ fr aE% ;loca. ,e fiecare dat c1nd au:i o informaie care pare a fi important pentru el &iT"au pentru tine$ o;li.aia ta e"te " o parafra:e:i. 4fectele po:iti2e ale ace"tei te-nici$ corect aplicate$ pot fi dedu"e cu u&urin: oamenii "e "imt apreciai atunci c1nd "unt a"cultaiL acumularea furiei e"te 'ntrerupt$ iar conflictele "e pot re:ol2a 'nc din "tadiile incipienteL erorile de comunicare$ ipote:ele &i interpretrile .re&ite "unt corectate pe locL ceea ce "Ea "pu" e"te uitat mai .reu$ tocmai pentru c a fo"t repetat prin parafra:areL ;loca8ele 'n a"cultare "unt mai puin frec2ente. ,e&i e"te o te-nic fundamental pentru reali:area unei comunicri eficiente$ nici o di"ciplin din &coal$ liceu "au uni2er"itate nuEi aloc un "paiu pentru a fi exer"at &i deprin" corect. Cei mai muli oameni '&i do;1nde"c a;ilitile de a"cultare din exemple &i$ din pcate$ exemplele proa"te "unt numeroa"e. *. Clarificarea 'n"eamn a pune 'ntre;ri pentru a completa &i clarifica o ima.ine. 4"te o modalitate de a lupta 'mpotri2a am;i.uitii "au 2a.uitii exprimrii &i de aEi tran"mite celuilalt un me"a8 de tipul: C= "trduie"c " 'nele. ceea ce 'mi "pui$ iar ceea ce 'mi "pui e"te important pentru mineB. 0. >eed;acIEul. ,up ce ai parafra:at &i ai clarificat ceea ce "Ea "pu"$ 'i poi comunica propriile reacii. FntrEo manier none2aluati2$ poi 'mprt&i ceea ce .1nde&ti "au ceea ce "imi. Cu alte cu2inte$ poi 'mprt&i ceea ce "e 'nt1mpl "au ceea ce "Ea 'nt1mplat 'nluntrul tu. >eed;acIEul e"te &i un in"trument .raie cruia interlocutorul 2erific impactul me"a8ului "u. 4"te o &an" "uplimentar pentru a corecta erorile "au interpretrile di"tor"ionate. Un feed;acI eficient e"te: Imediat >eed;acIEul am1nat$ c-iar &i numai cu c1te2a ore$ are o 2aloare mai redu". ne"t ne"titatea nu pre"upune faptul de a fi ;rutal. ,ac reacia real e"te de furie "au inten" nemulumire$ ea poate fi pur &i "implu comunicat$ fr aEi a"ocia un comportament 2iolent. Supori2. >r a .enera "uferin "au noi aprri$ cea ce e"te nece"ar poate fi comunicat cu ;l1ndee. ,e exemplu$ CAm impre"ia c ai fcut o .re&ealB e"te mai "uporti2 dec1t CTeEai purtat ca un pro"tB. D. A"cultarea cu de"c-idere. alt a;ilitate important e"te capacitatea de a a"culta cu de"c-idere. C1nd a"culi pentru aE% 8udeca &i aE% pedep"i pe cellalt$ c1nd 'i caui erorile &i imperfeciunile pentru aE% "anciona pentru ele$ c1nd a"culi "electi2 doar pentru a de"coperi ceea ce pare "tupid "au inutil$ poi plti 'n urmtoarele feluri: pier:i informaii importante "au 2aloroa"eL 'i 'ndeprte:i de tine pe oameniL dac opiniile tale "unt fal"e$ 2ei fi ultimul care 2ei aflaL 'ncete:i a mai cre&te din punct de 2edere intelectual deoarece te a.i de propriile idei$ fr a mai fi de"c-i" la altce2a. Secretul de:2oltrii a;ilitii de a a"culta cu de"c-idere e"te de a de2eni a"emenea unui antropolo.. Fn relaia de comunicare pe care ai "ta;ilitEo$ ima.inea:Ei c cellalt e"te din alt ar "au c-iar de pe alt planet. ,intrEo dat tot ceea ce face &i ceea ce "pune de2ine foarte intere"ant$ iar "arcina ta ca antropolo. e"te "E% 'nele.i 'n totalitate. Con"ilierul careEI a"cult 'n acea"t manier pe client$ fr aE% 8udeca "au e2alua prematur$ are &an"e mult mai mari de aEi 'nele.e punctul de 2edere$ felul cum percepe lumea$ "i"temul "ocial din care pro2ine &i i"toria "a de 2ia. /.5.0. Pro.ramele "ecrete. Sunt "eturi complexe de triri emoionale$ .1nduri &i idei$ cel mai ade"ea incon&tiente$ care anulea: intimitatea pe care o relaie interper"onal o poate atin.e. Pro.ramele "ecrete "unt modaliti puternice de aprare$ "electate 'n funcie de i"toria per"onal$ atunci c1nd ai un re"pect

de "ine "c:ut &i caui " te prote8e:i de o po"i;il re"pin.ere$ promo21nd o ima.ine care " te a2anta8e:e. %. Sunt 2aloro". =e"a8ele .enerale care 'n"oe"c$ define"c "au alimentea: ace"t pro.ram "unt de tipul: CSunt cura8o"B$ CSunt .enero"B$ CSunt pro"perB$ CSunt tenaceB$ CSunt muncitorB$ CSunt plin de "ucce"B$ C= "acrific pentru ceilaliB. 4le conin informaii de"pre ceea ce tu poi fi uneori dar$ 'n mod e2ident$ nu poi fi tot timpul. ,ac pro.ramul e"te CrulatB 'ntrea.a 2ia$ el a8un.e " te "a;ote:e$ deoarece prile 4ului pe care$ din cau:a lip"ei de 'ncredere$ nu le la&i a fi 2:ute$ 'i rm1n necuno"cute &i$ ca atare$ nu pot fi inte.rate. Con"ilierul care derulea: ace"t pro.ram din nou &i din nou de2ine o pre:en nedorit$ fie pentru c e"te plicti"itor$ fie pentru c e"te decon"pirat de incon.ruena "emnalelor non2er;ale tran"mi"e. *. Sunt 2aloro" (iar tu nu e&ti). Fn diferitele lui 2ariante$ pro.ramul caut " demon"tre:e c1t de incompetent$ e.oi"t$ lene&$ pro"t "au nepre.tit e"te cellalt. Prin contra"t$ tu poi a"tfel " apari ;un "au 2aloro". C1nd exi"t &i o component critic implicat$ 'ncerci " ari c1t de mult ai muncit &i c1t ener.ie ai con"umat$ "u.er1nd$ indirect$ ri.iditatea "au intolerana interlocutorului. Fn relaia cu coordonatorul de pro.ram "au cu &eful or.ani:aiei 'n care lucrea:$ con"ilierul e"te 2ulnera;il ace"tui 8oc. FntrEo alt 2er"iune$ o aplicaie a 8ocului manipulati2 numit C,ac nu ai fi tuB din A. T. (Anali:a Tran:acional)$ at1t p"i-olo.ul con"ilier$ c1t &i lucrtorul "ocial '&i prote8ea: ima.inea de "ine$ 'n2inuinduE&i cole.ul de ec-ip pentru in"ucce"ul unui proiect. ,e&i lucrul 'n "trad$ 'n comunitate$ 'n &coal "au 'n familie iEa an.a8at pe am1ndoi$ e2aluarea celuilalt ca "la; pre.tit$ nein"pirat "au tr1ntor 'i permite "E&i con"er2e re"pectul de "ine. 0. 4&ti 2aloro" (iar eu nu "unt). >latarea "au m.ulirea "unt cele mai "imple exemple ale ace"tui pro.ram. A"umi o po:iie de inferioritate pentru aEi atin.e "copurile$ pentru a o;ine fa2oruri "au .ratificaii emoionale. Uneori e"te o "trate.ie pentru a e2ita re"pin.erea "au manife"tarea direct a furiei. ,e a"emenea$ pro.ramul e"te util pentru a ;loca preteniile$ exi.enele "au a&teptrile 'nalte. Con"ilierul care nu e"te druit profe"iei "ale 8oac$ 'n relaia cu cel ce 'i e"te "upraordonat$ rolul incompetentului$ pentru a fi mena8at. Nimeni nu 2a cere prea mult de la un incompetent$ mai ale" dac cel 'n cau: "e autode2alori:ea: &i exalt per"oana celuilalt$ de2enit a"tfel "tandard calitati2. /. Sunt nea8utorat. 4"te po2e"tea 2ictimei$ po2e"te focali:at pe .-inion$ nedreptate "au a;u:. Cei care prefer ace"t rol "e tem de "c-im;are &i e2it " ia deci:ii ma8ore 'n ceea ce pri2e&te 2iaa lor. C1nd "e"i:ea: 2ulnera;ilitile con"ilierilor clienii recur. la ace"t rol pentru a manipula relaia. 5. Sunt ne2ino2at. C1nd lucrurile mer. pro"t$ iar proiectele nu dau re:ultatele "contate$ ace"t pro.ram intr 'n funciune. Propo:iia de ;a: e"te CNu din cau:a meaB. Con"ilierul care rulea: pro.ramul cere numeroa"e "faturi$ 'ndrumri "au "u.e"tii$ le urmea: &i atri;uie apoi in"ucce"ul celor care leEau formulat. Ace"t comportament e"te ec-i2alentul unei a"i.urri: dac .re&e&ti$ altcine2a 2a plti. 6. Suntfra.il. Tema fundamental$ 'n 8urul creia "e con"truie"c comportamentele$ e"te CNu m rniB. Po2e"tind cum ai fo"t trdat$ 'n&elat "au umilit 'n trecut$ 'i atra.i atenia celuilalt a"upra fra.ilitii

tale. Speri ca$ 'n felul ace"ta$ " nuEi comunice 'ntre.ul ade2r$ " nuEi di"tri;uie "arcini crora " nu le faci fa "au " fii acceptat mai u&or. Fn relaia con"ilierEclient$ fiecare din cei doi poate recur.e la ace"t 8oc manipulati2$ atracti2 prin ;eneficiile "ale incon&tiente. 7. Sunt CtareB. Pentru a o;ine admiraie$ re"pect "au mcar a"i.urarea c nu 2ei fi criticat$ treci 'n re2i"t tot ce ai fcut "au faci$ locurile 'n care ai fo"t$ canalele 'n care ai intrat$ trainin.Eurile la care ai participat "au conferinele la care ai fo"t in2itat. =e"a8ul indirect tran"mi" e"te al unei per"oane puternice$ .reu de :druncinat. ,ac e&ti copil al "tr:ii$ ai de"coperit pro;a;il a2anta8ele de a fi perceput ca dur$ amenintor "au 2iolent. ,ar 'n "patele ace"tei in2ulnera;iliti "tudiate "e afl teama de re"pin.ere &iT"au o profund ne"i.uran 'n ce pri2e&te propria 2aloare. Con"ilierul "au coordonatorul de pro.ram care "e a"cunde 'n "patele ace"tui rol e"te de fapt o per"oan fra.il$ cu un re"pect de "ine diminuat. Con"ilierul prin" 'n ace"t rol "e teme de contactul emoional cu clientul "u$ a.re"ea: indirect pla"1nduE"e 'ntrEo po:iie parental (adic repet un pattern a"imilat 'n propria copilrie) "au$ dac "e do2ede&te "upraEin"truit$ caut " pre'nt1mpine tririle timpurii de 8en "au ru&ine. Pro.ramele "ecrete "er2e"c unui "cop &i par a fi adaptati2e$ 'n ultima in"tan 'n" ele ne i:olea:$ ne fal"ific &i ne ;loc-ea: &an"a de a fi cuno"cui &i acceptai exact a&a cum "untem. 4u &tiu mai ;ine. 4 "te pro.ramu l fa2orit al celor care nu comunic pentru a&i 'mprt&i informai ile$ ci CAPIT !U! <. A"pecte fundamentale ale comunicrii ('n con"iliere &i nu numai) 5.%. Putin i"torie. ,e unde 2ine ace"t cu21nt$ CcomunicareB( Care e"te ori.inea lui( Se pare c "en"ul de ;a: al cu21ntului e"te dat de latine"cul comunicare$ termen ce "e refer la Caciunea de a pune 'n comun lucruri$ indiferent de natura lorB. Credem c merit " reii acea"t "emnificaie iniial$ creia$ ulterior$ contextele culturale &i i"torice iEau adu.at note at1t de numeroa"e 'nc1t orice teoretician "erio" al comunicrii recunoa&te c o;iectul "u de "tudiu nu poate fi definit fr a "t1rni o;ieciile altor "peciali&ti. Fn p"i-olo.ie$ credem c e"te accepta;il " 'nele.em prin a comunica actul de a 'mprt&i$ a pune 'mpreun$ a crea o le.tur "au a "ta;ili o relaie. Comunicarea crea: comuniune &i comunitate &i nu e"te lip"it de intere" " o;"er2i polaritatea opu" a termenului$ excomunicarea. Prin acea"ta "e 'nele.e Cinterdicie de a primi 'mprt&anieB$ interdicie cu cert "emnificaie pedep"itoare$ conduc1nd la excluderea din comunitate. Sen"ul de a tran"mite al comunicrii apare t1r:iu$ pe la %7))$ impun1nduE"e deci"i2 'n timpurile noa"tre$ odat cu importana tot mai mare a mi8loacelor de comunicare 'n "ocietatea contemporan. Ucoala de la Palo Alto "Ea opu" modelului matematicoEci;ernetic ce 'l pri2ile.ia pe a tran"mite$ cut1nd " recupere:e "en"ul ori.inar$ acela de a pune 'n comun. Acea"t &coal "Ea n"cut 'n 8urul unui in"titut aflat 'n apropiere de San >ranci"co. CIn"titute of =ental Re"earc-B fu"e"e 'nfiinat de Paul Aat:laMicI &i ,an RacI"on$ 'n %959. =em;ri ai a&aEnumitului CCole.iu in2i:i;ilB$ ei au pu;licat$ 'mpreun cu Ranet Dea2i"$ lucrarea ce 'i 2a face faimo&i: C lo.ic a comunicriiB. Influenai de .1ndirea "trlucit a lui Hre.orS Date"on$ antropolo. &i ;iolo. ;ritanic$ paloalti&tii au recuperat comunicarea din :ona in"trumentelor cunoa&terii &i au ridicatEo la "tatutul de totalitate "au context inte.rator. Cum "punea Aat:laMicI (%97*): CNe "upunem 'n

permanen re.ulilor comunicrii$ dar c-iar ace"te re.uli$ .ramatica ace"tei comunicri "unt lucruri de care nu "untem con&tieniB. Ca 'ndr.o"tii definiti2 de .1ndirea -oli"t$ nu putem dec1t " ne "imim aproape de Ucoala de la Palo Alto &i pre:entm 'n acea"t carte dec1t modelul propu" de ea$ de&i e ;ine de &tiut c mai exi"t &i altele$ anume: teoria matematic a comunicrii (S-annon &i Aea2er)$ paradi.ma lin.2i"tic (Sau""ure &i RacIo;"on)$ modelul empiricoEfuncionali"t (!a""Mell)$ teoria aciunii comunicati2e (Ga;erma")$ teoria con2er"aiei (Hrice)$ modelul dialo.ului referenial (>. RacWue"). A intra 'n -i&ul ace"tor teorii nu face parte din o;iectul ace"tei cri$ moti2 pentru care$ dac ai aflat c exi"t$ poi " le uii lini&tit. 5.*. Axiomele comunicrii. Nu "unt axiome 'n "en"ul ri.uro" din matematic. =ai de.ra; "unt principii deri2ate din cercetarea mecani"melor proce"elor de comunicare$ 'n "pecial 'n "ituaiile 'n care ace"tea "unt di"funcionale &i .enerea: ;loca8e. Cercetrile 'n domeniul "c-i:ofreniei reali:ate la Palo Alto au pu" 'n circulaie$ 'n %956$ conceptul de dou;le ;ind$ du;la le.tur "au du;la con"tr1n.ere (2om re2eni a"upra ace"tui "u;iect). Fn contextul ace"tor cercetri medicale$ Aat:laMicI &i %. 4ST4 I=P SIDI! SX NU C =UNICI. Acea"t axiom e "tr1n" le.at de per"pecti2a or.anic propu" de Date"on. Comunicarea "eamn mai mult cu un or.ani"m dec1t cu o ma&in. C-iar dac nu "pui nimic$ ace"ta e un fel de a "pune ce2a. Re"piraia care "e accelerea:$ o;ra:ul care "e 'nro&e&te "au ple&te$ tran"piraia care "e o;"er2 pe frunte$ pri2irea care "e 'ntoarce 'n alt parte$ toate ace"te "emnale comunic ce2a$ deci "unt comportamente comunicaionale. Comunicarea 2er;al e"te doar partea 2i:i;il (ade"ea minu"cul) a unui ai";er. uria& care conine$ pe l1n. cu2inte$ .e"turi$ mimic$ po"tur$ tonalitate a 2ocii$ ritm. =ai mult dec1t at1t$ oamenii comunic prin -ainele pe care le poart$ ma&inile 'n care circul$ ca"ele 'n care locuie"c (decoraiuni interioare$ faciliti$ cartier)$ "caunele pe care "tau$ firmele pentru care munce"c &.a.m.d. CActi2itate "au inacti2itate$ 2or;ire "au tcere$ orice are 2aloare de me"a8. A"emenea comportamente influenea: altele care$ la r1ndul lor$ nu pot " nu r"pund la comunicri &i prin 'n"u&i ace"t fapt " comunice.B (Aat:laMicI$ %97*). Comunicarea nu e"te un proce" care 'ncepe unde2a$ iniiat de cine2a$ ci mai mult o matrice care 'n.lo;ea: toate acti2itile umane. Copilul comunic 'n ;urta mamei "ale fiind$ &i c-iar na&terea "a e"te un fapt de comunicare ('nre.i"trat oficial "u; numele de Ccertificat de na&tereB). Cura8oa"a formul a lui cole.ii "i au identificat c1te2a Cproprieti "imple ale comunicriiB$ prin care au 'ncercat " determine "tructura intern a comunicrii. Date"on$ Cprile "unt e.ale cu 'ntre.ulB 'ncepe a"tfel " capete "en"$ trimi1nd la un uni2er" 'n care nimic nu exi"t "eparat "au deconectat &i 'n care di-otomiile cla"ice minteEcorp$ "u;"tanEform$ "piritEmaterie '&i pierd din putere. ,in ace"t punct de 2edere$ doi oameni care 2or;e"c$ de pild un profe"or &i un "tudent$ nu "unt dec1t expre"iile 2i:i;ile ale unui an"am;lu care comunic$ an"am;lu con"tituit din toate per"oanele pre:ente (unul pri2e&te 2i"tor pe ferea"tr$ altcine2a '&i aran8ea: prul$ ali doi a"cult perfect concentrai etc)$ dar &i din felul cum ace"tea "unt a&e:ate$ modul cum arat 'ncperea$ .radul de lumino:itate$ "unetele de pe -ol &i c-iar$ pentru amatorii de "u;tiliti 3/ a"trolo.ice$ po:iia !unii 'n acel moment$ 'n "emnul Scorpionului. Nu e"te u&or " di"tin.i &i " ierar-i:e:i ace"te influene. !a ni2eluri at1t de complexe$ anali:a lo.ic &i prelucrarea "tati"tic$ de&i luda;ile$ ne par puin eficiente$ iar "in.ura funcie p"i-olo.ic pe care tindem " o creditm e"te intuiia. Ace"tea "unt :onele 'n care p"i-olo.ia 'ncetea: a mai fi o &tiin pentru a de2eni o

art. Iar 2e"tea mai puin ;un 'n le.tur cu arta$ 'n .eneral$ e"te c dac nu ai -ar "au 2ocaie$ de.ea;a o practici+ Comunicarea e"te ine2ita;il. TeEai 'ntre;at 2reodat 'n c1te feluri poate " tac un om( Utii " di"tin.i tcerea admirati2 de tcerea in2idioa"( Ai o;"er2at tcerea celui care "ufer( ,ar tcerea clocotitoare a celui care 2a exploda 'n cur1nd( Cuno&ti diferena 'ntre tcerea celui care urmea: " afle nota la examen &i tcerea celui care Gotr&te nota( Poi identifica tcerea 'n.-iit de umilin "au ridicol( Sau tcerea "uperioar a 'n2in.torului( Nu exi"t nici o carte "au manual de p"i-olo.ie care " de"crie ace"te tceri. ,oar "piritul tu de o;"er2aie le 2a putea re2ela$ a8ut1nduEte a"tfel " fii un p"i-olo. &i mai ale" un con"ilier "au un terapeut 'n contact cu realitatea &i nu doar unul 'n contact cu teoriile de"pre realitate. *. RIC4 C =UNICAR4 S4 ,4S>XU ARX SI=U!TAN FN , UX P!ANURI: C NYINUTU! UI R4!AYIA. Planul coninutului cuprinde informaiile (coninutul comunicrii)$ planul relaiei e"te alctuit din informaii de"pre informaii. 4lementele predominante 'n planul coninutului "unt cu2intele$ 'n planul relaiei "unt elementele non2er;ale (ceea ce o;i&nuim " numim Clim;a8ul corpuluiB). C-iar acum$ "impaticul no"tru cititor$ noi comunicm. Coninutul "e compune din cu2intele tiprite$ relaia con"t 'n tririle pe care ace"te cu2inte le tre:e"c 'n tine. ,e pild$ cum cre:i c teEai fi "imit dac 'n loc " te e2alum ca C"impaticB teEam fi fcut Cne"uferitB "au C-andicapatB(N C1nd relaia e"te po:iti2$ "emnalele din planul relaiei trec 'n plan "ecund ("unt percepute incon&tient)$ iar atenia e"te focali:at pe "emnalele din planul coninutului. Fn "c-im;$ dac relaia e"te ten"ionat$ atenia e"te captat de "emnalele din ace"t plan. Relaia de2ine mai important dec1t coninutulN Fn termenii &colii de la Palo Alto$ atenia acordat comunicrii di"tru.e comunicareaN Ce "e 'nt1mpl de fapt( Rudecata analitic a doi parteneri 'ntrEo relaie ne.ati2 "e diminuea: "au$ mai ;ine :i"$ tinde " fie dominat de triri emoionale ne.ati2e$ pertur;atoare. Informaiile din planul coninutului "unt 'n.-iite de un fel de cea p"i-olo.ic (>e"tin.er$ %96/)$ tot a&a cum$ 'n condiii de cea real$ 2i:i;ilitatea "cade foarte mult. 4 u&or " "e"i:e:i dac o relaie e"te pe punctul de a "e ;loca$ dup cum interlocutorii "unt mai ateni la planul relaional. 4i "unt mult mai intere"ai de cum "e "pune dec1t de ce "e "pune. Pri2irea o"til "au ;at8ocoritoare$ .e"turile 'ncordate "au plicti"ite$ po"tura a.re"i2 "au tonul culpa;ili:ator "e "ituea: acum 'n centrul c1mpului con&tiinei. CTonul face mu:icaB$ 'ntrEade2r$ 'n" acum nu "e mai aude dec1t tonulN FntrEo relaie armonioa"$ expre"i2itatea mimicoEfacial$ po"tura "au tonul$ con.ruente &i inte.rate$ permit 'nele.erea excelent a "emnalelor din planul coninutului. ,e la cur"ul unui profe"or foarte ;un "tudenii pleac 'ntrEade2r c1&ti.ai (cu repre:entri &i noiuni clare)$ nu pentru c profe"orul "tp1ne&te materia (de&i e"te o condiie nece"ar)$ ci pentru c profe"orul e capa;il " "ta;ilea"c o relaie po:iti2 (conforta;il$ "timulati2$ relaxat) cu "tudenii "i. Aprarea fa2orit a unui altfel de profe"or$ c1nd e"te confruntat cu re:ultatele acti2itii "ale$ "un cam a&a: C4"te 2ina "tudenilor. Sunt lene&i$ neintere"ai$ imaturi. ,ac ar fi moti2ai$ ar 'nele.e.B C-iar &i atunci c1nd 2or;im la telefon planul relaiei continu " exi"te. 4l "e compune din intonaie$ accent$ pau:e$ e:itri$ tceri. Un ;un a"culttor 2a "e"i:a ace"te "emnale &i le 2a contracara$ pre2enind 'nrutirea "au de"trmarea relaiei. CCu c1t o relaie e"te mai "pontan &i mai "ntoa"$ cu at1t a"pectul CrelaieC al comunicrii trece 'n plan "ecund. In2er"$ relaiile ;olna2e "e caracteri:ea: printrEo de:;atere fr

"f1r&it a"upra naturii relaiei$ iar coninutul comunicrii "f1r&e&te prin a&i pierde orice importan.B (Aat:laMicI$ %97*) 36 C =UNICAR4 A 4 UN PR C4S C NTINUU$ C4 NU P AT4 >I AD R,AT FN T4R=4NII ,4 STI=U!ERXSPUNS SAU CAUZX4>4CT. Acea"t axiom pare ce2a mai ciudat$ deoarece noi "untem o;i&nuii " .1ndim 'n termenii cau:alitii lineare. rice cau: produce un efect$ orice "timul .enerea: un r"pun". ,ac te 'ntre;m c1t e cea"ul$ poate c o " ne "pui "au o " te faci c nEai au:it "au c-iar o 2ei rupe la fu.$ dac 'ntre;area noa"tr e 'n"oit de apariia unui cuit 'n m1na dreapt. ricum$ 2ei a2ea o reacie. Noi am a2ut iniiati2a$ tu ai r"pun" la acea"t iniiati2. Fi propunem " "tm puin 'n cap &i " 2edem lucrurile in2er". ,e pild$ co;aiul aflat pe ma"a experimentatorului cu.et 'n "inea lui: C=iEam dre"at ;ine cercettorul. ,e c1te ori ap" pe p1r.-ie$ el 'mi aduce m1ncareB. Acea"t axiom 2rea " "pun c lanul comunicrii nu e"te "e.menta;il$ c ceea ce numim cau:e &i efecte "unt 8udeci mai de.ra; ar;itrare$ fcute de pe o po:iie parti:an. Comunicarea "eamn mai mult cu o "piral fr 'nceput &i fr "f1r&it$ dec1t cu un "e.ment cu dou capete. Unde2a pe acea"t "piral noi prem a iniia o relaie de comunicare cu altcine2a pentru c ne dorim "au ne propunem. In" acea"ta nu e"te dec1t o ilu:ie$ creat de impo"i;ilitatea percepti2 de a "urprinde toate 2aria;ilele pre:ente 'n "ituaia definit ca C4u am 'nceput acea"t di"cuieB. ,e ce tocmai acum$ de ce tocmai aici$ de ce 'n ace"t fel &i nu altfel$ iat 'ntre;ri care nece"it o anali: at1t de la;orioa" 'nc1t e prefera;il " nu o facem$ deoarece 2iaa e "curt. Fn e"en$ axioma codific aceea&i 2ec-e idee$ anume c totul e"te interconectat$ idee 'mprt&it at1t de fi:ica modern$ c1t &i de unele filo"ofii orientale. Pe ace"t palier al realitii$ lo.ica ;inar &i cur.erea linear a timpului de2in de"uete &i inutile. Aplicarea lor .enerea: paradoxuri in"urmonta;ile. ,ac un "o 2ine aca" &i "e po"tea: 'n faa tele2i:orului$ el face a"ta pentru c "oia lui 'l cicle&te &i 'l pre"ea: " 'i dea atenie( ,ac "oia "imte ne2oia " 'l "coat din "tarea de pa"i2itate$ ea face a"ta pentru c "oul ei prefer " "e uite la tele2i:or( Poi "pune cu "i.uran cine iniia: acea"t comunicare$ la al crui final 'i propunem " nu ne .1ndim( A cuta re"pon"a;ilul "au 2ino2atul (CCine a 'nceput primul(B) e ca &i cum ai 'ncerca " re:ol2i o "erie infinit necon2er.ent$ ca 'n ca:ul &irului ima.inat de Dol:ano$ a crui "um depinde deci"i2 de CpunctuaieB$ adic de felul cum "e .rupea: termenii. (A2em a&a un feelin. c nu te dai 'n 21nt dup matematici "uperioare$ moti2 pentru care nu 2om exemplifica paradoxul lui Dol:ano). Hre.orS Date"on$ mentorul celor de la Palo Alto$ a indicat 'ntrEo manier &ocant noua lo.ic de care a2em ne2oie pentru a 'nele.e 2iul. amenii "unt muritori. Socrate e"te un om. ,eci Socrate e"te un muritor. Ace"ta e"te cuno"cut ca "ilo.i"mul lui Socrate. Iat 'n" &i "ilo.i"mul lui Date"on: amenii "unt muritori. Iar;a moare. ,eci oamenii "unt iar;. Parc 'l &i 2edem pe Ari"totel r"ucinduE"e 'n morm1nt+ 42ident$ ace"t "ilo.i"m nu e"te 2alid$ din punctul de 2edere al lo.icii cla"ice. 4l are 'n" o altfel de 2aliditate. 4l e"te 2alid ca metafor. A"tfel putem 'nele.e intenia lui Date"on: el caut " arate c lim;a8ul 2iului nu e"te lo.ic$ ci metaforic$ adic metafora e"te lo.ica de care a"cult orice realitate 'n"ufleit. =etafora exprim "imilitudinile de or.ani:are$ identific "tructurile$ pe c1nd "ilo.i"mele cla"ice identificA o;iectele. ,ar o;iectele nu "unt "eparate dec1t 'n plan a;"tract. Fn plan concret$ o;iectele "unt le.ate "au$ cu alte cu2inte$ "unt doar pri ale unui 'ntre. mai mare$ la care noi ade"ea nu a2em acce"$ datorit fatalelor limite percepti2e.

Fn p"i-olo.ie &i 'n p"i-oterapie$ a;ilitatea de a opera cu metafore$ adic de a 2edea C"tructurile care lea.B e"te$ credem$ ceea ce diferenia: un profe"ioni"t ;un de unul excepional. /. A=4NII UTI!IZ4AZX , UX = ,A!ITXYI ,4 C =UNICAR4: ,IHITA!X UI ANA! HICX. !im;a8ul analo.ic "e ;a:ea: pe analo.ie$ a"emnare &i a"ociere. Semnalele analo.e "unt directe$ pla"tice$ "u.e"ti2e$ ne"pecific umane. Un pui de ti.ru 'n2a " mn1nce urmrind demon"traiile mamei lui$ un pui de om 'n2a " mear. pri2induE&i prinii. !im;a8ul di.ital "e ;a:ea: pe core"pondena con2enional dintre "emn &i o;iectul "emnificat. Semnalele di.itale "unt "im;olice$ a;"tracte$ "pecific umane. Codurile "unt 'n2ate$ ade"ea cu efort$ fiind impo"i;il " folo"e&ti corect "emnale di.itale dac nu leEai 'n2at 'n preala;il. 4"te ca &i cum teEai duce 'n C-ina &i ai 'ncepe " "coi tot felul de "unete$ "per1nd c a"tfel 2or;e&ti lim;a c-ine:. Cu2intele "unt prin excelen "emnale di.itale. Cu21ntul C&apteB$ de pild$ nu conine nimic 'n "ine care " 'n"emne Cde &apte oriB. Nici cu2intele C"e2enB "au C"eptB nu "unt mai ;re:e. Fn acela&i fel cu21ntul C"caunB nu are nimic 'n "ine care " "u.ere:e o;iectul pe care am con2enit "E% numim C"caunB. Termenii de di.ital &i analo.ic pro2in din ci;ernetic$ &tiina 'n care un "i"tem e"te con"iderat di.ital dac operea: cu o lo.ic ;inar (de tipul C% "au )B) &i analo.ic dac utili:ea: o lo.ic cu o infinitate de 2alori. ,ac e&ti 'ntre;at ce 21r"t ai$ r"pun"ul tu 2a fi corect "au .re&it$ cel mai pro;a;il .re&it dac e&ti una dintre acele femei nemulumite de 21r"ta ei. Fn "c-im;$ 'ntre;at fiind dac iu;e&ti natura$ 2ariantele de r"pun" "unt mai numeroa"e. Uneori poi "Eo iu;e&ti$ alteori nu$ 'n "pecial dac plou torenial$ nu ai um;rel &i tre;uie " mer.i pe 8o" * Im. Cu 21r"ta nu e a&a. Nu poi " ai uneori *) de ani &i alteori //. ,e aceea$ "emnalele di.itale define"c planul coninutului$ pe c1nd "emnalele analo.ice "unt "pecifice planului relaiei. !im;a8ul corpului &i lim;a8ul para2er;al "unt con"tituite din "emnale analo.ice$ "emnale care indic Cce 2rea " "pun de faptB 2or;itorul$ adic ofer informaii de"pre natura relaiei 'n de"f&urare. mul e"te "in.ura fiin capa;il " comunice 'n ace"te dou modaliti: di.ital &i analo.ic. ,ac e&ti proprietarul unui c1ine$ ai putea crede c &i minunatul tu patruped e"te capa;il de o a"emenea 39 performan$ 'ntruc1t "e a&ea: atunci c1nd 'i "pui CUe:iNB. Nu e tocmai a&a. Unele animale par C" 'nelea.B "en"ul cu2intelor$ 'n" ceea ce C'nele.B$ de fapt$ e"te comunicarea analo.ic ce 'n"oe&te cu2intele. ,ac ai putea reproduce fidel toate "emnalele analo.e a"ociate comen:ii &i 'n loc de a "pune CUe:iNB ai "pune$ de exemplu$ C=iaunNB$ &tii ce ar face c1inele tu( SEar a&e:a cuminteN In acela&i fel$ &arpele "e 'nal nu dup cum 'i c1nt dre"orul$ ci dup cum ace"ta "e mi&c$ iar aici demon"traia e"te &i mai "impl: &arpele e"te "urd. Comunicarea analo.ic "e 'nrdcinea: 'n "tadiile ar-aice ale umanitii$ fiind$ de aceea$ mult mai extin" dec1t comunicarea di.ital$ a;"tract$ relati2 recent. Si"temul ner2o" central operea: cu "emnale di.itale$ di"crete$ pe c1nd "i"temul neuro2e.etati2 folo"e&te informaii analo.ice (concentraia 2aria;il a anumitor "u;"tane 'n "1n.e). Reine$ te ru.m$ faptul c am;ele au c1te o -i;. !im;a8ul analo.ic are "emantica$ dar nu deine o "intax core"pun:toare unei definiii limpe:i a naturii relaiei. !im;a8ul di.ital are "intaxa lo.ic$ dar nu po"ed o "emantic potri2it pentru relaie. SEi traducem: lim;a8ul analo.ic nu e"te 'n.rdit de re"tricii com;inatorice$ adic de re.uli care " pri2ile.ie:e$ re"pecti2 " exclud anumite "ec2ene 'n comunicare$ lim;a8ul di.ital nu poate codifica adec2at caracterul relaiei.

=ai "implu$ una e"te " o 2e:i pe prietena ta pl1n.1nd$ altce2a e"te "Ei trimit un "m" cu coninutul ClacrimiBL pe de alt parte$ dac ea$ aflat la di"tan$ pl1n.e$ fr "Ei trimit un "m"$ tu nu 2ei &ti nimic de"pre "tarea ei emoional$ mai ale" dac urmre&ti 2i.ilent 4uro *))/. =ai mult dec1t at1t$ lacrimile pot fi expre"ia unei com;inaii de "tri ("in.urtate$ nea8utorare$ tri"tee$ lip" de "peran)$ .reu de identificat lin.2i"tic$ dar u&or de "imit$ dac poi intra 'n re:onan empatic. !im;a8ul analo.ic e"te .reu de interpretat$ adic de tran"pu" 'n lim;a8 di.ital. Totu&i$ e"te 2or;it de noi toiN ,in punct de 2edere analo.ic$ oamenii "unt ni&te .uriE"parte$ adic C2or;e"cB tot timpul. Cel care "e antrenea: 'n recunoa&terea "emnalelor non2er;ale 2a fi mult mai rar 'n "ituaia de a reaciona incon&tient$ 'n ;a:a puinelor "emnale analo.e pe care le percepe. ricine '&i poate da "eama c o per"oan e"te furioa" atunci c1nd ip$ 'n" un ;un Cp"i-olo.B (nu neaprat cu diplom) 'i 2a intui "tarea 'n cre&tere 'nc de la primele 9) "emnale$ "u;tile$ de iritare. Acea"t "ituaie e"te$ e2ident$ deo"e;it$ pentru c nu e acela&i lucru " trate:i o carie profund cu a trata un mic punct ne.ru pe %./. C =UNICAR4A 4ST4 IR4<4RSIDI!X. Putem "Ei dm o floare &i apoi " o lum 'napoi$ putem " "coatem .-eaa de la con.elator$ " o tran"formm 'n ap &i apoi " o punem la 'n.-eat$ putem " ne ducem la <ama <ec-e &i apoi " ne 'ntoarcem. ,ar nu putem " lum 'napoi me"a8ul pe care i lEam comunicat$ tot a&a cum nu putem " tran"formm 2inul 'n "tru.uri. =e"a8ul no"tru a modificat ce2a 'n tine$ ca &i 'n noi$ de altfel$ &i urmtorul me"a8 pe care iE% trimitem te 2a ."i 'n "tarea unui receptor diferit$ mai mult "au mai puin$ de cel care erai 'nainte. ,ac teEam 8i.nit$ umilit "au ridiculi:at ne putem cere iertare$ dar tu nu 2ei mai fi acela&i. Ar fi .ro:a2 " ai at1ta maturitate interioar 'nc1t " inte.re:i ace"t fapt$ ."induEi Semnificaii po"i;ile$ dar a"ta$ oricum$ e reali:area ta &i nEare nici o le.tur cu noi. >iind con&tieni de natura ire2er"i;il a comunicrii$ putem fi mai ateni$ a"tfel 'nc1t " nu ne ia .ura pe dinainte$ deci " .1ndim 'nainte de a 2or;i$ 'n "pecial c1nd e 2or;a de me"a8e care reflect o 2aloare$ credine "au e2aluri importante. 6. RIC4 PR C4S ,4 C =UNICAR4 4ST4 SI=4TRIC SAU C =P!4=4N TAR$ ,UPX CU= S4 DAZ4AZX P4 4HA!ITAT4 SAU ,I>4R4NYX. Fn principiu$ comunicarea eficient "e ;a:ea: pe e.alitate. 4a exclude afi&area "uperioritii$ aE% pri2i pe cellalt ca incapa;il "au limitat$ a nu permite comentariul "au replica. Ace"t tip de interaciune are loc 'ntre per"oane care di"pun de aceea&i autoritate "au competene$ "unt de"c-i"e pentru cunoa&tere &i "e re"pect "uficient de mult pentru a nu 'ncerca " domine "au " manipule:e. Po:iiile de pe care "e 'nt1lne"c "unt de e.alitate$ iar tran:aciile "unt "imetrice. Fn practic$ reali:area unei e.aliti 2erita;ile nu e"te tocmai u&or de atin" &i uneori nu e"te nici de dorit. Pacientul care refu: medicamentele pre"cri"e de medic nu are ro"t " mai "olicite o con"ultaie. !i;rarul care 'i 2inde cartea la 8umtate de pre numai pentru c ai oc-i al;a&tri &i "tudie:i p"i-olo.ia$ 2a a2ea pro;leme cu patronul lui. C-iar dac "untem ni&te profe"ori li;erali$ nici "tudentul care re"pin.e a; initio informaiile cur"ului nu e"te 'ntrEo "ituaie mai ;un. Uneori comunicarea e"te eficient tocmai pentru c anumite roluri$ pe parcur"ul interaciunii$ "unt fixe. In2er"$ tran:aciile "imetrice nu "unt 'ntotdeauna facile. Ima.inea:Ei doi tipi la fel de furio&i$ Cdi"cut1ndB de"pre ma&inile per"onale$ proa"pt a2ariate. Sau doi "oi apatici$ comunic1nd de"pre infu:ia de pa"iune de care relaia lor are ne2oie pentru a fi relan"at. Simetria crea: premi"ele ne.ocierii$ dar$ 'n e.al m"ur$ de"c-ide relaia ctre conflict "au ;loca8.

Pe de alt parte$ tran:aciile complementare facilitea: 'n2area &i aciunea eficient (c1nd cel ierar-ic inferior a"cult de cel in2e"tit cu autoritate)$ 'n"$ la fel de ;ine$ in-i; creati2itatea &i reprim a.re"i2itatea. Ideea pe care am 2rea " o reii (o;"er2i raportul de dominareE"upunere pe care iE% propunem() e"te c tran:aciile "imetrice "au complementare nu "unt 'n "ine ;une "au rele$ po:iti2e "au ne.ati2e$ ci ele de2in a"tfel 'n funcie de context. Ideal ar fi " "e"i:e:i "c-im;rile de context$ c-iar foarte fine$ &i " ai "uficient flexi;ilitate pentru a "c-im;a core"pun:tor caracterul tran:aciilor. 7. C =UNICAR4A I=P!ICX PR C4S4 ,4 AC = ,AR4 UI A,APTAR4. ,eoarece "en"urile cu2intelor exi"t doar 'n mintea oamenilor &i nu 'n cu2intele 'n"e&i$ uneori e ne2oie de o Cne.ociere a "en"urilorB. amenii aloc "emnificaii diferite unor cu2inte identice 'ntruc1t experiena lor de 2ia e"te unic. ,e exemplu$ profe"orii uit c au fo"t c1nd2a "tudeni &i "e comport cu ace&tia exact cum nu ar fi 2rut " "e comporte profe"orii lor cu ei. Prinii uit c au fo"t copii &i con"truie"c "tandarde nereali"te$ pe care c-iar ei$ copii fiind$ leEau re"pin" 2e-ement$ explicit "au implicit. Pentru a fi armonioa"$ comunicarea are ne2oie de "incroni:are$ acomodri &i a8u"tri$ at1t la ni2elul codurilor de exprimare$ c1t &i$ "au mai ale"$ la ni2elul percepiilor &i tririlor "u;iecti2e. Per"oanele ri.ide$ ;locate 'ntrEun "tereotip de exprimare &iT"au 'nele.ere$ 2or "ta;ili relaii dificile. Per"oanele "uficient de fluide pe interior$ 'n "c-im;$ "e 2or adapta la exterior$ optimi:1nd comunicarea. Ace&tia "unt oamenii capa;ili " fie pe aceea&i Clun.ime de undB &i cu un copil de / ani &i cu o 21n:toare de cartofi$ la pia$ &i cu un ;tr1n u&or "enil &i cu un profe"or uni2er"itar (dup cum 2e:i$ am fcut di"tincie 'ntre ultimile dou cate.orii). Ace"tea "unt faimoa"ele 7 axiome ale Ucolii de la Palo Alto. 4le "unt$ ine2ita;il$ etero.ene$ 'ntruc1t "e ;a:ea: pe o;"er2area unor fenomene "au .enuri de comunicare diferite. Unitatea lor nu re:id 'n ori.inea lor$ ci 'n importana pra.matic. Fn" a"pectul cel mai "emnificati2 al ace"tei concepii ne pare a fi repre:entarea comunicrii ca o acti2itate colecti2$ or.ani:at de re.uli 'n2ate incon&tient. ="ura 'n care difereniem ace"te re.uli$ trec1nduEle 'n re.i"trul con&tient al minii$ credem c e"te m"ura armoniei pe care o putem reali:a 'n relaiile noa"tre de comunicare. CAPIT !U! <I. <ocea. Component e"enial 'n proce"ul con"ilierii. Crile con"acrate comunicrii citea: frec2ent o cercetare a lui =e-ra;ian (%969): din totalul me"a8elor emi"e de o per"oan$ 7[ "unt 2er;ale ("emnale 2er;ale$ cu2inte)$ *3[ "unt para2er;ale ("emnale tran"mi"e de 2oce) &i 65[ "unt non2er;ale ("emnale tran"mi"e de corp). Prin urmare$ ponderea comunicrii 2er;ale e"te de 05[$ re"tul de 65[ re2enind comunicrii non2er;ale. Poate te 'ntre;i ce 'n"eamn "emnale "au lim;a8 para2er;al( 4"te un fel de lim;a8 a"cun" 'n interiorul lim;a8ului 2er;al$ ca atunci c1nd$ intr1nd 'ntrEun ma.a:in pentru a cere ce2a$ 21n:toarea 'i adre"ea: un a"tfel de CCe dorii(B 'nc1t 'nele.i cu u&urin CC-iar era ne2oie " m deran8e:i(B. ,ac e&ti o fire mai "en"i;il 'i 2ei cere &i "cu:e. !im;a8ul para2er;al "e refer la toate manife"trile 2ocale "eparate de coninutul lor 2er;al$ anume la intonaie$ accent$ dicie$ 2olum$ ritm$ pau:e$ modulaii. Tot aici intr o .am lar. de manife"tri expre"i2e precum "u"pinele$ ;om;nelile$ mormitul$ r1"ul$ pl1n"ul$ 8elitul$ ipetele$ urletele$ 2icreala$ "c1ncetul$ .emetele$ ;ol;oro"eala$ ple"citul$ murmurul$ ;lm8eala$ oftatul &.a.m.d. ,up cum "e poate 2edea ("au au:i()$ cu2intele nu 'n"eamn totul. Da 'n"eamn c-iar foarte puin$ 7[ "au$ dup cercetri mai recente$ %)[ din impactul me"a8ului. 4le tran"mit

informaii al cror 'nele" e"te nuanat$ amplificat$ diminuat "au con"tr1n" de celelalte dou lim;a8e$ para2er;alul &i non2er;alul. ,e aceea$ a te focali:a exclu"i2 pe cu2inte e"te contraindicat$ cu at1t mai mult 'n acea"t profe"ie (p"i-olo.ie$ p"i-oterapie) 'n care a 'nele.e cu ade2rat un om 'n"eamn a a"culta cu a treia urec-e &i a pri2i cu al treilea oc-i. Re.i"trul comunicrii are &i un ni2el incon&tient$ ni2el pe care "unt tran"mi"e di"po:iii$ triri emoionale$ "entimente$ atitudini$ ne2oi &i dorine "ecrete. Ace"t ni2el acoper 9)[ din comunicare$ iar 9/ tu$ ca 2iitor "peciali"t$ 2a tre;ui " 'n2ei "E% recuno&ti &i "E% decodifici. ,ac pri2e&ti puin 'n i"toria ta$ 2ei reali:a c &coala pe care ai urmatEo iEa predat o "erie de cuno&tine (multe inutile$ fie 2or;a 'ntre noi)$ dar nEa a;ordat ace"t domeniu e"enial. Plu"1nd puin$ ne 2ine " "punem$ dup aproape 0) de ani petrecui prin &coli &i faculti$ c a"pectele cele mai intere"ante$ "a2uroa"e "au fa"cinante ale 2ieii "e "tudia: oriunde$ mai puin 'n in"tituiile de 'n2m1nt. 6.%. Tonul. Prin ton "e 'nele.e 'nlimea cu care "e pronun o "ila;$ adic felul 'n care urc "au co;oar .la"ul 'n timpul 2or;irii. Termenii "inonimi pentru ton "unt CintonaieB "au CinflexiuneB. <ariaia 'nlimii mu:icale a 2ocii pro2ine din 2ariaiile de ton larin.ian "au fundamental al 2ocii. Fnlimea "unetului "e refer la numrul de 2i;raii pe "ecund ale unui "unet. In termenii fi:icii$ acea"ta e"te frec2ena "unetului. Cu c1t numrul de 2i;raii e"te mai mare$ cu at1t 2ocea e"te mai C'naltB. Tonul 'nalt e"te a"ociat cu nemulumirea$ iritarea$ frica "au re2endicrile infantile. CTonul de copilB "u.erea: ne"i.uran$ experien redu" "au lip" de autoritate. 4 dificil " fii con2in.tor dac 'l folo"e&ti &i ri&ti " nu fii luat 'n con"iderare "au tratat cu o "uperioritate 'n.duitoare. 4xi"t 'n" &i "ituaii 'n care tonul 'nalt$ copilro" '&i do2ede&te eficiena. Ace"tea "unt$ ;ine'nele"$ "ituaiile de manipulare emoional. C1nd numrul de 2i;raii e"te mai mic$ a2em deEa face cu o 2oce$ 8oa"C. 4"te o 2oce care exprim calm$ competen$ "i.uran de "ine. Ace"ta e Ctonul parentalB$ la care creierul tinde " r"pund automat prin "upunere$ deoarece e2oc autoritatea prinilor$ ;unicilor "au profe"orilor. ,ac e&ti la un examen oral &i nu "tp1ne&ti prea ;ine "u;iectul$ 2or;e&te cu o 2oce 8oa"$ c-iar ap"at &i$ 'n ciuda pro"tiilor pe care e po"i;il " le de;ite:i$ 2ei face impre"ia unui om care &tie ce "pune$ o per"oan "erioa" &i re"pon"a;il care merit o not ;un (dar nu 'ncerca dac profe"orul e"te foarte atentN). Tonul "c:ut ('nlimea mic a "unetului) crea: "en:aia de relaxare$ control pe "ituaie$ for ;ine temperat. 4"te un ton ;l1nd$ con"olator "au "ecuri:ant. Fn" c1nd "cade foarte mult nu e exclu" ca interlocutorul " adoarm (de aceea "e &i folo"e&te 'n -ipno:). Stridenele &i 2ocea C"u;ireB$ pe de alt parte$ apar 'n condiii de ten"iune "au anxietate$ c1nd cor:ile 2ocale par a "e 'ntinde a"emenea cor:ilor unei 2iori. <ocea "e a"cute &i poi re"imi c-iar o "en:aie de A.re"iune. 4 ce2a a"emntor cu felul 'n care o cret a"cuit :.1rie ta;la. Sunt puine &an"e ca cine2a care 2or;e&te a&a " "e fac a.rea;il$ plcut "au dorit. Tonul exprim emoii &i atitudini 'ntrEo a"emenea m"ur 'nc1t cu2intele ro"tite de2in$ la un moment dat$ irele2ante. Cine a participat "au a"i"tat la o di"put 'n cuplu ("au 'n familie) &tie la ce m refer. Tonul face mu:ica$ iar un ton "uprat 2a face$ de"i.ur$ o mu:ic C"upratB. Uneori ie" &i "c1ntei (adic a2em "pectacol de "unet &i lumini). 6.*. Accentul. 4"te o alt form de modulaie a 2or;irii$ le.at de ton. Se refer la ro"tirea mai puternic "au pe un ton mai 'nalt a unei "ila;e$ un cu21nt "au c-iar un .rup de cu2inte.

C1te animale din fiecare "pecie (accentuat) a luat =oi"e cu el pe arc( Ia " 2edem$ ai citit <ec-iul Te"tament( ,ou$ :ici( 4i ;ine$ nuN Nu a luat nici un animal$ 'ntruc1t eroul ace"tei po2e&ti nu e"te =oi"e$ ci un alt tip$ unul Noe. Poate &tii 'n" c1nd 'n i"torie Rom1nia (accentuat) a 'nceput cu R &i "f1r&it cu S( Niciodat$ :ici( Iar te contra:icem. Fntotdeauna 'n i"torie CRom1niaB a 'nceput cu R$ iar C"f1r&itB cu S. Capacitatea de a manipula accentele e"te ec-i2alent cu capacitatea de a manipula interlocutorul$ determin1nduE% " dea un anume r"pun". ,e a"emenea$ mutarea accentului de pe un cu21nt pe altul poate "c-im;a total 'nele"ul unei propo:iii "au fra:e. CTu tre;uie " cite&ti acea"t carte.B (Nu a2em ce ne.ocia$ nu ai de ale"$ tre;uie " faci a"ta). CTu tre;uie " cite&ti acea"t carte.B (4 ce2a ce te pri2e&te pe tine$ e ce2a ce are le.tur cu tine). CTu tre;uie " cite&ti acea"t carte.B (4"te o carte deo"e;it). Per"oanele cu un fond afecti2 mai "rac "au "ocial in-i;ate "e exprim plat &i monoton$ "emn1nd cu ni&te ro;oi. C-iar dac "pun lucruri foarte intere"ante$ felul cum le comunic$ lip"it de inflexiuni$ le face " par plicti"itoare. !a cellalt pol$ un mare -i"trionic te poate capti2a citind din CPa.ini AuriiB "au din cartea de telefon. 6.0. <olumul. <ocea e"te CtareB "au CmoaleB 'n funcie de inten"itatea "unetului. 2oce puternic in"pir for &i 2italitate$ dar la fel de ;ine 'l poate indica pe cel com;ati2 "au a.re"i2$ care "e "imte 'n pericol &i 'ncearc " fac ce2a. Gormonii de lupt$ prin ener.ia pe care o pun la di"po:iia or.ani"mului$ "u"in 2olumul mare al 2ocii. Sin.ura excepie o repre:int Cfurio&iiB care au tendina de a orienta "pre interior ener.ia "uplimentar 4i "unt predi"pu&i la diferite "omati:ri ('ntre care ulcerul). 4xi"t 'n" &i oameni care di"pun 'n mod natural de un potenial ener.etic 'nalt. Pentru 2ocea lor Ctare &i r"picatB ri"c " fie percepui ca a.re"i2i "au conflicto.eni c1nd "unt pur &i "implu fermi "au moderat an.a8ai 'ntrEun dialo.. Ace"te interpretri .re&ite "unt fcute mai ale" de cei Clini&tiiB$ neo;i&nuii cu inten"iti "onore pe"te un anumit pra.. Cele mai frec2ente a"ocieri pe axa mareEmic a 2olumului "unt: 2olum mare: o;ra:nic$ dominator$ 2rea " impre"ione:e$ face pe &eful$ puternic$ 2rea "E% &tii de fric$ crede c e&ti "urdL 2olum mic: pa"i2$ ;le.$ frico"$ fr iniiati2$ ne"i.ur$ papElapte$ mototol$ e2itant$ molatec. Reine c am;ele polariti "unt modaliti excelente de a atra.e atenia. In raport cu cei al cror 2olum e"te mediu$ a 2or;i CtareB "au CmoaleB e"te un mi8loc de a ie&i 'n e2iden$ c-iar dac la ni2el con&tient nu 'i propui a"ta. rice ;un p"i-olo. &tie c atenia e"te o -ran. Iat c unii dintre noi au 2ocea C"etatB pentru a fi "i.uri c prime"c acea"t -ran$ fr efort. rice -ran e"te$ 'n e"en$ ener.ie. A&a c nu te mira dac$ fiind con"tant 'n prea8ma unor per"oane care 2or;e"c CtareB "au C"la;B$ te 2ei "imi de2itali:at &i iritat (ca mecani"m de aprare). 4le au primit atenia ta$ deci ener.ia ta. 4"te lo.ic " ai mai puin ener.ie. ,ac 2rei "Ei re.le:i 2olumul 2ocii ('n "en"ul de aE% mri) poi face urmtorul exerciiu "implu: 'nainte de a te exprima$ in"pir ad1nc$ dilat1nd cutia toracic. Apoi 'mpin.e aerul "imultan cu "unetele. Iar ca 2erificare$ 'ncearc " "pui acela&i lucru$ dup ce 'n preala;il ai expirat profund. Cum( Ce :ici( Ai plecat de8a( 6./. ,icia. Numit &i CdiciuneB$ e"te arta de a pronuna corect &i clar cu2intele. Ca &i 'n ca:ul 2olumului mic (2ocea C"tin"B)$ cei care 2or;e"c neclar "au "e ;1l;1ie '&i con"tr1n. interlocutorii " le acorde mai mult atenie dec1t leEar acorda 'n mod o;i&nuit.

Cel care are o dicie ;un delimitea: net "unetele$ cu2intele &i propo:iiile$ a"tfel 'nc1t exprimarea lui e"te inteli.i;il &i clar. 4c-i2alentul 2i:ual al unei dicii excelente e"te un text "cri" de m1n ce poate fi 'nele" de oricine. Sunt "ituaii 'n care oameni ce nu au pro;leme de articulare de2in$ ;ru"c$ neclari. Ace"tea "unt "ituaiile 'n care nu "unt "i.uri de ceea ce afirm$ nu "e "imt conforta;il$ ."e"c "u;iectul amenintor "au 2or " a"cund ce2a. ricine 2or;e&te 'n faa unui auditoriu "e 2a pronuna mai 'ncet "au neclar pe mar.inea a"pectelor pe care nu le "tp1ne&te "au care nuEi plac. ('n plin campanie electoral$ tre;uie " recunoa&tem inaplica;ilitatea ace"tui principiu 'n ca:ul candidailor la fotoliul de primar care par " "e priceap la tot. 4 o a"emenea inflaie de competen 'nc1t$ de team de a nu .re&i$ credem c nici nu mai 2otm). Un exerciiu minunat pentru 'mpleticirea lim;ii (pardon$ pentru un ni2el "uperior de articulare a cu2intelor) e"te " recii$ c1t de repede poi$ urmtoarele 2er"uri: CSEa "uit capra pe piatr Piatra a crpat 'n patru. CrpaEiEar capul caprei ne.reEn patru Cum a crpat &i piatraEn patru.B C!a t1mplar$ 'n t1mplrie SEaEnt1mplat o 'nt1mplare. Un t1mplar$ din 'nt1mplare$ SEa lo2it la t1mpl tare.B Sau$ dac e&ti amator de pro:: Q Tu c1nd ai de .1nd " te renaturali:e:i( Q Nu 'nainte ca cei denaturai " "e naturali:e:e$ cei renaturali:ai " de2in mai naturali fr a "e denatura$ iar cei naturali:ai " "e naturali:e:e cu ade2rat.B 6. 5. <ite:a (ritmul) 'n lim;ile indoEeuropene$ ritmurile 2or;irii "unt con"iderate ca: lente$ c1nd "e ro"te"c p1n 'n *))E*5) "ila;eTminutL normale$ c1nd "e ro"te"c 'ntre *5) &i 5)) de "ila;eTminutL rapide$ c1nd "e ro"te"c mai mult de 5)) de "ila;eTminut. Ace"te 2ite:e "unt relati2e$ 'ntruc1t ceea ce e"te CnormalB pentru nemi e"te lent pentru france:i "au italieni$ ceea ce e"te CnormalB pentru olteni e"te rapid pentru moldo2eni etc. ,e a"emenea$ cel care 2or;e&te foarte repede nu e"te neaprat &i inteli.ent. Poi " 2or;e&ti repede nu pentru c .1nde&ti repede$ ci pentru c e&ti repe:it "au pala2ra.iu. Totu&i$ 2ite:a mare de 2or;ire e"te a"ociat cu Ur.ena. ,ac 'n cldirea 'n care 'n2ei a i:;ucnit un incendiu de2a"tator &i le "pui cole.elor tale$ 'n cel mai lent ritm po"i;il CUtii+ eta8ul 7 e"te 'n flcri+ poate ar fi ;ine " co;or1mB$ nimeni nu "e 2a mi&ca de pe "caun$ pun1nd a"tfel 'n pericol cea mai "trlucit .eneraie de p"i-olo.i din ace"t "ecol. Ritmul lent e"te foarte potri2it c1nd informaiile pe care i le tran"mii a"culttorului 'i "unt total necuno"cute. A 2or;i lent 'n"eamn a ine cont de capacitatea lui de a a"imila. =arii peda.o.i in 'ntotdeauna cont de ne2oile copiilor$ pe c1nd CmiciiB peda.o.i$ 2or;ind repede$ nu 'ncearc dec1t " arate ce .ro:a2i "unt (iar acea"t ne2oie$ cum "perm c 'i dai "eama$ e"te o ne2oie de tip infantil). Ri"cul c1nd 2or;e&ti lent e"te " plicti"e&ti. Ui atunci "oluia e"te " fii flexi;il$ adic " treci mai repede pe"te ceea ce e"te ;anal "au de ;un "im$ "truind mai mult pe ceea ce e"te e"enial "au "emnificati2. Per"oanele ec-ili;rate trec cu u&urin$ 'n funcie de context$ de la un ritm la altul$ fr a exa.era. Cei care nuE&i modific deloc ritmul "unt percepui ca ri.i:i$ ineri$ controlai$ di"ciplinai$ incapa;ili "au puin di"poni;ili "E&i arate "entimentele. !a;ilii emoionali$ dimpotri2$ 'nre.i"trea: mari fluctuaii 'n 2ite:a de 2or;ire. Per"oanele cu o 2ulnera;ilitate de tip -i"trionic (2er"atilitate &i permea;ilitate di"po:iionale) intr 'n acea"t cate.orie. Fn ca:ul 'n care dore&ti "Ei mre&ti 2ite:a de 2or;ire$ e ;ine " &tii c proce"ul 2or;irii antrenea: mai mult de %)) de mu&c-i. 4 ne2oie de exerciiuN Afirmaiile &i ideile pe care le

repei$ tin:i " le "pui tot mai repede. 4"te ca &i cum ai Cun.eB ma&inria (cre&te coordonarea mu&c-ilor). 6.6. Pau:ele A"pecte "u;tile 'n practica con"ilierii. =ecani"mele de aprare ale 4ului (=A) 'n comunicare$ pau:ele pot fi la fel de "u.e"ti2e ca &i cu2intele "au modulaia 2ocii. Cum "punea cine2a$ C"unt cu2inte care 'i trec pe l1n. urec-e &i tceri care 'i mer. la "ufletB. Pau:ele "u;linia: cu2intele care au fo"t ro"tite "au introduc idei importante. Ace"tea "unt pau:ele retorice$ Cde efectB. Alte tipuri de pau:e "unt in2itaii adre"ate interlocutorului$ pentru a "e exprima "au repre:int modaliti de control al re:ultatului (impactul me"a8ului a"upra pu;licului). Pau:ele "unt nimic din punct de 2edere al coninutului. Cu toate ace"tea$ ele pot tran"mite informaii mai den"eTputernice dec1t cu2intele. Sun paradoxal$ 'n" &i tcerea 2or;e&te. Fn2a " o a"culiN Ui acum$ " recapitulm. Principalele componente ale lim;a8ului para2er;al "unt: tonul$ accentul$ 2olumul$ dicia$ ritmul$ pau:ele. Caut " le urmre&ti con&tient$ adic " participi la comunicare orient1nduEi percepia &i a"upra lor$ nu doar a"upra cu2intelor. <ei fi uimit " de"coperi c1te "emnale iEau "cpat p1n acum. FntrEun fel$ e"te ca &i cum ai 'n2a o lim; "trin pe care$ de fapt$ ai 2or;itEo tot timpul. A fi mai con&tient de "timulii para2er;ali 'n"eamn a fi mai aproape de ceea ce oamenii comunic$ atunci c1nd 2or;e"c "au tac$ dar &i a comunica tu 'n"ui mai armonio"$ dac "e 'nt1mpl "Ei dore&ti a"ta. =ecani"mele de aprare "unt modaliti$ proce"e "au$ pur &i "implu$ mecani"me p"i-olo.ice care a"i.ur protecia 4ului$ 'n "en"ul de a nu fi cople&it "au pertur;at de anxietate &i exi.ene pul"ionale. =ecani"mele de aprare "e acti2ea: "pontan pentru a face fa conflictelor$ ameninrilor "au pericolelor$ fie ace"tea interne "au externe$ reale "au ima.inare. Cu21ntul C"pontanB e"te important. 4l arat natura incon&tient a mecani"melor de aprare. 4ul nu ale.e =A a&a cum tu ale.i$ cu a8utorul telecomen:ii$ po"tul T< preferat din multitudinea de canale extrem de educati2e oferite de operatorul de ca;lu. Prin urmare$ 4ul recur.e$ fr " &tie$ la o "trate.ie defen"i2 "au alta$ "copul lui nefiind cunoa&terea ace"tor proceduri$ ci finalitatea lor po:iti2$ anume "ecuritatea p"i-olo.ic. Fn literatura de "or.inte p"i-analitic$ =A au fo"t inten" "tudiate$ anali:ate &i Cdecon"pirateB$ ca " "punem a&a$ acea"ta fiind una dintre contri;uiile imen"e ale p"i-anali:ei la 'nele.erea p"i-icului$ contri;uie 'n faa creia ne 'nclinm cu re"pect. (Alte Ccontri;uiiB ne par "peculati2e$ nere:ona;ile "au comice$ dar a"ta e o alt di"cuie). ,ac nu ar fi conflictele$ nu ar fi nici =A. Pro;lema e"te c ten"iunile interioare$ conflictele au fo"t$ "unt &i 2or fi &i a"ta din raiuni foarte "imple$ anume c p"i-icul nu e"te unitar$ nu e"te un 'ntre. armonio"$ ci e"te alctuit din pri$ componente "au Cin"tane p"i-iceB 'ntre care exi"t confruntri &i de:ec-ili;re$ deoarece o;iecti2ele lor "unt diferite. P"i-icul "eamn cu o ca" cu c1te2a eta8e$ ai crei locatari "unt 'nrudii 'ntre ei (aparin aceleia&i familii extin"e)$ 'n" departe de a fi a"emntori. Fntre un adole"cent care a"cult =e.adet- cu ;oxele la maxim (&i .eamul de"c-i") &i un ;tr1nel care '&i "oar;e lini&tit %)* cafeaua$ 'ncerc1nd " medite:e la nemurirea "ufletului$ nu exi"t dec1t le.tura de "1n.e$ 'n "en"ul c unul e"te nepot$ cellalt ;unic. !a un alt eta8 "t o t1nr pa"ionat de <i2aldi &i Gaendel$ iar dea"upra ei$ a nu "e 'nele.e .re&it$ "t un "trun.ar de mare 2iitor$ care &iEa amena8at o parte a ca"ei 'n atelier de lucru. Ima.inea:Ei ner2ii$ "tre"ul$ furia "au alte afecte ne.ati2e pe care ace&ti oameni le experimentea: &i 2ei 'nele.e de ce e ne2oie de un fel de CpoliieB care "Ei potolea"c$ " le 'nc-id .ura "au c-iar " 'ncerce "i e2acue:e.

,orinele &i ne2oile diferite$ "ofi"ticat numite exi.ene pul"ionale (deoarece "unt purttoare de ener.ie pul"ional) "e ciocne"c$ "e lupt &i "e opun una alteia$ caut " "e impun 4ului con&tient pentru a fi "ati"fcute. Acea"ta pare a fi le.ea de Da: a p"i-icului. P"i-icul$ care e"te un "i"tem ener.etic$ produce fluctuaii numite ne2oi &i dorine$ adic crea: acumulri "au 21rfuri de ener.ie pe"te un pra. de ;a: (.ener1nd a"tfel ten"iuni interne)$ 21rfuri pe care le epui:ea: "au le con"um prin aciuni$ o;iecti2e (extern) "au "u;iecti2e (luntrice). ,e"crcarea ener.iei &i di"pariia ten"iunii "unt trite ca "ati"fctoare. Prin urmare$ ceea ce urmre&te$ 'n ultim in"tan$ p"i-icul$ e"te "ati"facia$ plcerea$ fericirea. Fn ;un lo.ic$ el caut " e2ite$ pe c1t po"i;il$ durerea$ fru"trarea$ neplcerea. =A inter2in tocmai pentru a .e"tiona ace"te 21rfuri de ten"iuni. 4le "e acti2ea: oric1nd "e profilea: o ameninare pentru 4u$ tot a&a cum o mam "are 'n "pri8inul copilului$ c1nd ace"ta e"te ("au doar i "e pare a fi) 'n pericol. Totu&i$ de cine anume "e apr 4ul( Fn primul r1nd$ 4ul "e apr de pul"iuni ("au de inten"itatea ace"tora). ,ac e&ti o t1nr care a cre"cut 'ntrEo familie ultracon"er2atoare$ cu principii reli.ioa"e inflexi;ile (noi facem o di"tincie 'ntre "piritualitate &i ideolo.iile reli.ioa"e)$ 2ei experimenta tre:irea "exualitii (fenomen ;iolo.ic a;"olut normal) ca pe un pericol. Imediat "e 2a acti2a un =A. ,ac e"te reprimarea$ 2ei pretinde c nu "imi nici un fel de excitaie "exual$ c nu iEar plcea " fii m1n.1iat pe "1ni de ;iatul la care te .1nde&ti 'n "ecret &i 'n nici un ca: nu 2rei "E% "rui. ,ac e"te proiecie$ le 2ei atri;ui celor din 8ur propriile impul"uri "exuale$ percep1nduEi 'n mod .re&it ca pe ni&te a-tiai dup "ex. Ace"ta e"te exemplul cla"ic. Iat &i exemplul necla"ic: e&ti o "tudent 'n care "Ea tre:it o pul"iune intelectual (de exemplu$ 2rei " &tii mai multe de"pre a"pectele p"i-olo.ice de finee ale comunicrii). ,ar acea"t dorin repre:int un pericolN ,e ce( ,eoarece "ati"facerea ei c-iar iE ar permite " de2ii o per"oan care 'nele.e mai mult &i$ pe acea"t ;a:$ 'i poate tolera &i ierta pe cei care$ ;locai de propriile lor limite$ nu &tiu "au nu pot comunica adec2at. Fn" tu nu ai c-ef " de2ii at1t de 'nele.toareN C1nd 'nele.i$ nu mai poi "E% critici$ "E% 'n2ino2e&ti "au "E% ironi:e:i pe cellalt. Ar 'n"emna " renuni la c1te2a dintre cele mai plcute acti2iti umane. =ai ;ine la&i din m1n cartea a"ta &i faci ce2a mai con"tructi2$ cum ar fi " te uii pe =T2 "au pe Atomic T2. ,ar 4ul nu "e apr doar de pul"iuni. 4ul "e apr &i de tririle emoionale le.ate de pul"iuni. Fn exemplul de mai "u"$ trirea care 'n"oe&te dorina "exual e"te 2ino2ia. Fnainte de a o reprima$ "imi atracia pentru ;iatul acela c-ipe&. (Cum( Pentru o cole.(N ,oamneE ,umne:euleN). 4"te "uficient ca " te "imi 2ino2at. ri 2ino2ia nu e ce2a prea plcut. Ce "e poate face( Nimic mai "implu. 4"te reprimat &i dorina "exual &i "entimentul de 2ino2ie a"ociat. Pericolele au di"prut$ pacea mental a fo"t re"taurat. Totul c ;ine &i frumo". >amilia ta e mulumit c nuEi :;oar .1ndul la ;iei$ pre.tind a"tfel o nou .eneraie "en"i;il Ia ne2oile lui ,umne:eu (care$ "e &tie$ e"te de:.u"tat de "exualitate$ 'n "pecial cea premarital). Fn "f1r&it$ 4ul "e apr nu doar de pul"iuni &i afectele a"ociate lor$ ci &i de repre:entri le.ate de pul"iuni (amintiri$ fanta"me) &i de "ituaii e2aluate ca apte " declan&e:e pul"iuni inter:i"e (!aplanc-e &i Pontali"$ %967). ,e exemplu$ dac ai Ccomi"EoB 'n 2i" "au re2erie$ ace"t fapt "u;iecti2 2a fi repede uitat$ ca &i cum nu "Ear fi 'nt1mplat niciodat. Sau 2ei e2ita " mer.i la o ani2er"are$ unde "e dan"ea:$ dan" 'n care corpurile "e atin.$ atin.ere 'n urma creia+ (poftim$ am uitat ce 2oiam " "punemN) 4"te important " menionm c =A nu "unt 'n "ine periculoa"e. 4le "unt incon&tiente$ deci naturale$ deci adaptati2e. !a fel de ade2rat e"te c pot de2eni di"funcionale$ de:adaptati2e &i$ la %)/ limit$ patolo.ice$ dac "unt lip"ite de "uplee$ "unt folo"ite unilateral &i inadec2at.

<aillant (%990) afirm de"pre aprrile adaptati2e c Cfacilitea: &i -omeo"ta:ia p"i-ic &i adaptarea "u;iectuluiB. 4le au 5 caracteri"tici: Nu Cane"te:ia:B trirea emoional$ ci o Cprelucrea:B$ adic o ela;orea: 'ntrEun fel care o face mai "uporta;il$ mai puin neplcut. Au o orientare temporal$ inte.rea: dimen"iunea 2iitorului pe termene mai lun.i. ,e exemplu$ anticiparea morii unei per"oane dra.i$ "uferind de o ;oal 'n "tadiu terminal$ 'i permite " experimente:i 'n a2an" durerea pierderii$ fc1nd fa mai ;ine e2enimentului propriuE:i" ('n contra"t cu "ituaii 'n care refu:i cu 'nd1r8ire c cellalt ar putea muri$ fiind &ocat c1nd lucrul ace"ta "e 'nt1mpl). Sunt "pecifice. Au acela&i .rad de adec2are ca o c-eie care "e potri2e&te perfect cu 'ncuietoarea unei u&i. C1nd &eful tu u&or -andicapat ip la tine$ fr 8u"tificare$ furia pe care o "uprimi te a8ut$ la "f1r&itul lunii$ " ai pe card 'nc %))) de euro. Canali:ea: tririle emoionale$ le dau o direcie &i un context de manife"tare$ 'n loc " le 'nc-id 'ntrEun "eif al incon&tientului. Permit o ;un inte.rare "ocial$ 'l fac pe cel care le utili:ea: "impatic &i atr.tor$ o per"oan pe care oamenii "e ;ucur " o 2ad "au mcar nu o e2it. Cel care C"e aprB nu e"te$ 'n "ine$ o per"oan ne2rotic "au temtoare. Contea: cum o faceN Aprrile ne2rotice "unt ri.ide &i inten"e. 4le nu "unt adaptate realitilor interne &iT"au externe$ pertur; alte funcii ale 4ului &i ri"c " de2in parte a "tilului de 2ia. Cine2a care la criticile &efului$ frec2ente &i ne'ntemeiate$ r"punde con"tant pun1nduE&i cenu& 'n cap$ fiind "upu" &i 'ndatoritor$ 2a a2ea tot at1ta re"pect pentru "ine c1t au re"pon"a;ilii de la Huantanamo pentru deinuii lor. Cel care Cia totul 'n r1"B$ acoperinduE&i "uferina$ e&ecul "au pierderea$ a"cun:1nduE&i durerea 'n "patele unei faade de ;unEdi"po:iie &i 2e"elie$ e"te perceput ca inautentic$ o per"oan a crei companie poate fi e2itat "au i.norat$ 'ntruc1t nu e"te demn de 'ncredere. C-iar aprrile p"i-olo.ice de tip p"i-otic (i:olarea afectului$ de exemplu)$ 'n alte contexte &i fr a fi "upra.enerali:ate pot fi utili:ate de per"oane "ntoa"e$ cu re:ultate din cele mai ;une (" ne .1ndim$ ;unoar$ la cine2a care '&i i:olea: frica$ 'n timp ce a&teapt " intre la+ "tomatolo.). <1r"ta$ de a"emenea$ e"te o 2aria;il care di"tin.e aprrile normale de cele toxice. Copiii deformea: con"tant realitatea$ ima.in1nduE&i "au percep1nd tot felul de fiine$ multe dintre ele ;ine2oitoare. Nimeni nu "ufer din ace"t moti2. =ai t1r:iu$ 'n"$ fante:ia "cpat de "u; control &i refu.iul "i"tematic 'n re2erie "unt Semne nu de ima.inaie fertil &i "ntoa"$ ci de ;oal "au maladie latent. 4xi"t totu&i o per"pecti2 din care toate =A pot fi pri2ite ca adaptati2e. 4"te cea potri2it creia$ "u;iectul$ u:1nd de =A oric1t de ne8u"tificate$ de:or.ani:atoare "au noci2e pentru "ine &i pentru alii$ reu&e&te " con"er2e "au " re"ta;ilea"c un ec-ili;ru fra.il$ "e Cadaptea:B la ;oala lui &i "upra2ieuie&te 'ntrEo realitate o"til &i "upra"olicitant. P"i-oticul continu " fie 'n lume$ folo"ind =A primiti2e "au de o complexitate "tranie. 4l "e adaptea: nu 'ntrEun fel care 'i facilitea: de:2oltarea &i cre&terea$ ci 'ntrEun fel care 'i con"er2 o urm de "peran 'n rea;ilitare &i 'n"nto&ire. di"cuie intere"ant 'n lumea p"i-anali:ei "Ea purtat 'n 8urul ideii de Caprare reu&itB. C1nd putem "pune c un =A a fo"t eficient &i$ mai ale"$ 'n ce m"ur 'i "er2e&te indi2idului pe termen lun.( Anna >reud (apud Ione"cu$ RaWuet$ !-ote$ *))*)$ fiica lui Si.mund >reud$ afirma c: aprare poate fi e2aluat ca reu&it "au nu doar din punctul de 2edere al 4ului ('n "er2iciul cruia exi"t).

Criteriile de e2aluare a "ucce"ului "unt: pul"iunea inter:i" nu ptrunde 'n con&tiin$ anxietatea e"te eliminat &i orice form de neplcere e2itat. Reu&ita aprrii e"te un pericol pentru "u;iect ca 'ntre.$ deoarece 'n.u"tea: domeniul con&tiinei "au fal"ific realitatea. Sandler (%935) nuanea: po:iia Annei >reud$ afirm1nd c nu e"te o;li.atoriu ca toate aprrile " ai; con"ecine de:a"truoa"e. Simptomele$ pe de alt parte$ "unt "oluiile ultime la care p"i-icul apelea: atunci c1nd =A au e&uat. Fn 2irtutea unitii p"i-o"omatice$ o tul;urare or.anic nu e"te doar o tul;urare a corpului. 4a e"te &i o tul;urare a minii. Simptomul "omatic repre:int un fel de C'nele.ereB 'ntre minte &i corp$ corpul 'n"rcin1nduE"e " exprime ener.ia pul"ional acumulat 'n p"i-ic. 4"te ca &i cum incon&tientul "Ear C2r"aB prin corp. 4l e"te ca un 2a" cu ap care nu mai poate conine nimic$ deoarece e"te plin p1n la refu:. ,eoarece aprrile "unt foarte puternice$ ener.ia dorinelor eficient refulate "e "tr1n.e 'n incon&tient$ p1n c1nd d pe dinafar$ doar c nu prin minte (p"Sc-e)$ ci prin corp ("oma). Ace"t proce" a fo"t numit "omati:are. ,ac e"ena lui e"te ade2rat (adic p"i-icul c-iar "e exprim prin corp) &i 'i dai 2oie " reflecte:i a"upra pro;lemelor fi:ice cu care "e confrunt oamenii$ e po"i;il " "imi ce2a nelini&te. ,ac e prea mult$ urmtorul =A poate fi acti2at. 4l "e nume&te ne.are &i "pune: CAcea"t idee nu poate fi ade2ratB. Fn con"iliereTp"i-oterapie$ anali:a aprrilor$ a re:i"tenelor &i tran"ferului (care conin =A) "unt in"trumente excelente de acce" la dinamica incon&tient a pacientuluiTclientului$ "co1nd la lumin coninuturile p"i-olo.ice re"pin"e$ pul"iunile inter:i"e$ "entimentele ne.ati2e &i an.oa"ante. Cu toate ace"tea$ "impla con&tienti:are ("au luare$ la cuno&tin prin interpretare) nu le face " di"par$ tot a&a cum un alcoolic nu renun in"tantaneu la dro.ul "u din clipa 'n care 'nele.e c ;ea pentru a fu.i de re"pon"a;iliti. pinia noa"tr e"te c p"i-anali:a a 'nt1lnit aici una din limitele "ale$ anume orientarea dominant intelectuali"t (iar anali:ele de profun:ime "unt$ de"eori$ ideatic fa"cinante). Fi lip"e&te 'n" o component acional$ un "et de metode &i te-nici care " mo;ili:e:e clientul &i " fac ce2a$ nu doar " 2or;ea"c ("au " i "e 2or;ea"c) de"pre pro;lemele "ale. Ace"ta e moti2ul pentru care$ 'ntrEo "ocietate at1t de pra.matic &i concret cum e"te cea american$ curentul p"i-analitic e"te 'ntrEo pierdere con"idera;il de pre"ti.iu &i$ ;ine'nele"$ de clieni. Acea"ta nu anulea: cu nimic meritele cercetrii p"i-analitice$ identificarea cu acuratee &i finee$ 'n ca:ul de fa$ a =A. Numeroa"e &coli terapeutice din afara p"i-anali:ei in cont de =A &i le inte.rea:$ mai mult "au mai puin$ 'n teoriile pe care le propun a"upra funcionrii p"i-olo.ice. P"i-oterapia experienial a unificrii (P4U)$ 'n care noi "untem "peciali:ai &i pe care o promo2m$ e"te o a"tfel de &coal. Confruntarea clientului cu aprrile "ale e"te 'ntotdeauna o pro;lem delicat$ dintrEun moti2 foarte "implu: =A e"te menit " reduc ten"iunea p"i-olo.ic. Pentru orice aprare la care renun$ clientul tre;uie " dein ("au " caute) un "u;"titut$ de pild o aprare mai adaptati2 "au o "trate.ie de copin.. A"tfel$ rma" fr aprri 2ia;ile (de&i imature)$ "u;iectul poate fi in2adat de an.oa" &i afecte ne.ati2e$ "ituaie 'n care 2a mo;ili:a aprri &i mai primiti2e "au nereali"te. Am o;"er2at Ia tinerii p"i-olo.i (cu diplom "au 'n de2enire) acea"t tendin de a face Cinterpretri de&tepteB. C-iar &i atunci c1nd "unt corecte$ ele declan&ea:$ e2ident$ =A la cei nepre.tii " le primea"c$ p"i-olo.ul de2enind o per"oan care te 8udec de pe o po:iie "uperioar "au$ 'n orice ca:$ unul de care te temi (&i pe care 'l 2ei e2ita)$ deoarece C2edeB ceea ce tu a"cun:i c-iar fa de tine 'n"ui.

A face parad de ceea ce tocmai ai aflat tu 'n"ui$ ade"ea cu uimire$ ne pare o proa"t opiune de contact$ nu doar 'n cel profe"ional$ ci &i 'n cel interuman$ cotidian. Cunoa&terea 'n"eamn$ 'ntrEade2r$ putere$ iar puterea .enerea: team. Unde exi"t team nu exi"t 'ncredere &i apropiere. Ui ce fel de p"i-olo. e"te acela de care oamenii fu.$ la propriu "au la fi.urat (adic nu "e de"c-id$ "unt re:er2ai &i 2i.ileni)( P"i-olo.ii no&tri preferai "unt cei cu un .rad remarca;il de cunoa&tere a mecani"melor a;i"ale &i care$ 'n relaiile de contact$ par a nu o deine$ comport1nduE"e "implu &i natural. Ne irit cunoa&terea aro.ant &i demon"trati2 (pentru cuno"ctori # pro;lematic notorie a Um;rei per"onale) &i ne 'n.ro:e&te p"eudocunoa&terea$ credina c &tii ceea ce de fapt confun:i "au nEai 'nele" niciodat. >ere&teEte$ tinere 2iitor "peciali"t$ de acea"t ultim cate.orie$ 'ntruc1t 2ei fi primul care 2a "uferi. Re2enind la "u;iect$ dup acea"t no;il parante:$ ne .1ndim$ de"i.ur$ c ar merita " pre:entm li"ta =A$ deoarece$ 'n continuare$ nu 2om explica dec1t c1te2a. I : a r e a "exuali:areaL a face pe ;ufonulL a m1nca &i a ;eaL a recur.e la .1ndirea ma.icL a te crampona de o;iectL a "e orienta "pre e"teticL a fluiera pe 'ntunericL a te 'm;oln2i. =elanie Vlein$ ri2al$ 'n epoc$ a Annei >reud$ a introdu" a&aEnumitele Caprri precoceB$ anume: cli2a8ul (con"iderat aprarea cea mai primiti2)L ideali:areaL identificarea proiecti2L refu:ul realitii p"i-iceL controlul omnipotent a"upra o;iectului. A"ociaia American de P"i-iatrie$ 'n faimo"ul ei manual ,S=$ 'n ediia ,S= I<$ un cata"tif aflat c-iar acum 'n faa noa"tr$ define&te$ pe "curt$ *7 de =A$ numinduEle &i C"tiluri de a face faB. Colecti2ul de autori care a reali:at ace"t .lo"ar a .rupat =A pe ni2eluri de aprare$ 'n funcie de .radul &i calitatea adaptrii la "tre"ori. A2em 7 ni2eluri$ dup cum urmea:: %. Ni2elul adaptati2 ridicat (exemple: altrui"mul$ umorul$ autoafirmarea)L *. Ni2elul in-i;iiilor mentale (depla"area$ di"ocierea$ intelectuali:area)L 0. Ni2elul minor de di"tor"ionare a ima.inii (ideali:area$ omnipotena)L /. Ni2elul de de:a2uare (ne.are$ proiecie)L 5. Ni2elul ma8or de di"tori"onare a ima.inii (fante:ie auti"t)L 6. Ni2elul de aciune (actin.EoutEul$ a.re"iunea pa"i2)L 7. Ni2elul de dere.lare a aprrii (proiecia delirant$ ne.area p"i-otic). Ultimul ni2el "e refer la ruptura clar cu realitatea o;iecti2 (aprarea e"te complet nefuncional)$ primul are 'n 2edere adaptarea optim la pericolele interne "au externe$ maximi:1nd .ratificaia &i fa2ori:1nd acce"ul 'n con&tiin a "entimentelor$ .1ndurilor &i con"ecinelor ace"tora. %%) Apropierea dintre =A &i "tilurile de copin. nu e"te tocmai u&or de fcut. In timp ce =A "unt cla"ic definite ca incon&tiente$ mecani"mele de tip copin. "unt de"cri"e ca flexi;ile$ reflexi2e &i con&tiente. 4moiile nu "unt reprimate$ ci exprimate cu moderaie$ "u;iectul caut acti2 &i .enerea: "trate.ii de re:ol2are a pro;lemelor$ dorinele nu "unt inter:i"e$ ci "e caut un compromi" re:ona;il cu realitatea &i$ lucrul cel mai important$ toate ace"te adaptri &i re.lri "e reali:ea: 'ntrEun re.i"tru con&tient fiind$ prin urmare$ pro;lematici ale ale.erii &i nu ale con"tr1n.erii. Copin.Eul$ de aceea$ reflect mai de.ra; un model con"tructi2i "t dec1t unul reacti2 de adaptare la realitate. Itemii care de"criu mi8loacele utili:ate de copin. (C-ipp &i Sc-erer$ apud Ione"cu$ *))*) "unt "u.e"ti2i 'n acea"t pri2in: re:ol2area raional a "ituaiei pro;lematiceL identificarea "pri8inului "ocialL "piritul com;ati2 &i di"poni;ilitatea pentru confruntareL reprimarea co.niti2$ 'n "en"ul de minimali:are a ameninrilor.

Pentru p"i-anali:$ =A rm1n "oluii in.enioa"e$ C&mec-eriiB de care 4ul "e pre2alea: pentru a re:i"ta unei triple pre"iuni: a Sinelui$ a realitii &i a Supraeului. ,orinele noa"tre "unt 2e&nic 'n conflict$ fie 'ntre ele (nu pot fi "ati"fcute "imultan)$ fie cu realitatea (din moti2e practice nu pot fi "ati"fcute atunci c1nd "unt re"imite)$ fie cu normele morale "au "ociale. 4ul "in.ur$ prin" 'n mi8locul ace"tui an.rena8$ e&uea: 'n a media exi.ene uneori at1t de 2ariate$ nereali"te "au "fidtoare. =A 'i 2in atunci 'n a8utor$ oprind e"caladarea ten"iunii &i in"taur1nd o pace mental manife"tat (la ni2el con&tient). Acea"t funcie le face po:iti2e &i de:ira;ile. Polul ne.ati2 "t 'n caracterul lor ri.id &i modul inadec2at 'n care "unt folo"ite. A;ia atunci de2in$ din factori de reducere a an.oa"ei$ "ur"e reale de ameninare a ec-ili;rului .eneral al per"oanei. 7.%. ,epla"area. 4"te proce"ul de exprimare incon&tient &i indirect a unui impul" inter:i" "au cen:urat de o parte a uni2er"ului no"tru p"i-ic. Fn lim;a8 p"i-analitic$ acea"t parte e"te numit SUPRA4U. Fn lim;a8ul anali:ei tran:acionale$ ea e"te PXRINT4!4 CRITIC "au N R=ATI<. >redericI Perl" o nume&te C\IN4 ,4 PAZX$ iar Varen GorneS o ipo"ta:ia: 'n 2er;ul TR4DUI4. ricare ar fi numele$ ea e"te la ;a:a a numeroa"e mecani"me de aprare &i poate fi detectat cu u&urin$ dup un anumit exerciiu$ 'n 2iaa de :i cu :i a ceea ce neEam o;i&nuit " numim Coameni normaliB. Cel mai cuno"cut exemplu de depla"are e"te$ de"i.ur$ fenomenul Capului i"p&itorB. 4l e"te experimentat frec2ent 'n relaia copilEprini "au 'n relaia de cuplu. Fn e"en$ e"te 2or;a de pul"iunile a.re"i2e declan&ate de interaciunea cu o alt per"oanTo "ituaie$ dar pe care nu le putem exprima direct deoarece ne temem de con"ecinele aciunii. Cel mai ade"ea$ ne temem de "anciuni$ pedep"e "au confruntri de"c-i"e. Am o "lu8; minunat$ "unt un CtopEprofe""ionalB$ iar &eful meu e"te un incompetent cu acte 'n re.ul (cum$ e c-iar ca:ul tu()$ 'mi 2ine "Ei &ifone: faa 'n fiecare diminea$ 'n pau:a de pr1n: &i la 'nc-eierea pro.ramului. ,ar nu pot face a"ta$ deoarece am un "alariu ;un &i copii de cre"cut. Fn "c-im;$ comunic prin urlete &i :;ierete cu "u;ordonaii mei$ 'mi tro"ne"c delicat copilul pentru c a luat 9 la o materie la fel de util ca un fri.ider la poli$ "par. .raio" dou nefericite pa-are aflate pe traiectoria m1inii mele &i 'i trimit "oiei "au partenerei ('n ca:ul modern al uniunii con"en"uale) c1te2a ful.ere din ;l1nda mea pri2ire. Cu c1t temperamentul meu e"te mai coleric$ cu at1t ace"te Cdepla"riB ale furiei "au nemulumirii 2or fi mai puternice$ iar intele lor tot mai contrariate. Sau: "unt un "tudent inteli.ent &i "unt o;li.at " mer. la cele mai "tupide$ ano"te "au aride cur"uri &i "eminarii deoarece profe"orii fac pre:ena "au au o excelent memorie 2i:ual &i ec-i2alea: faptul de a fi 'n "ala de cur" cu -rnicia$ atenia "au admiraia nemr.init pentru di"ciplina lor. ,ar eu am ne2oie de o not de promo2are &i atunci$ nu numai c particip$ ;a c-iar 'mi manife"t intere"ul Pentru n:;1tiile de;itate de la catedr. Fn ace"t timp$ o"tilitatea "e acumulea: pe ni2elul incon&tient al minii mele$ urm1nd a "e de2er"a cu prima oca:ie: 'ntrEo manier e2oluioni"t$ 'i trimit la ori.ini pe ticlo&ii cltori R. A. T. D.$ admone"te: ;i;liotecara pentru 2ina indi"cuta;il de aE&i re"pecta pro.ramul de lucru cu pu;licul &iEi fac un "candal mon"tru prietenei mele pentru c a 'nt1r:iat cu un minut la 'nt1lnire. FntrEo alt 2ariant$ copil fiind$ o"tilitatea pe care o re"imt pentru prinii mei$ dar pe care nu o pot exprima$ pentru a nu le pierde afeciunea "au din cau:a pro.ramrii culturale (Ccopiii nuE &i ur"c priniiB) o manife"t la &coal fa de 'n2toare mea "au 'n acte cu pronunat caracter anti"ocial: r"torn l:ile de .unoi$ di"tru. proprietatea pu;lic$ m1:.le"c pereii cu tri2ialiti.

,in alt per"pecti2$ depla"area e"te mecani"mul de.-i:rii unei triri de:a.rea;ile (&i$ de aceea$ reprimate) prin accentuarea con&tient a unui alt a"pect$ mai puin amenintor pentru 4u. 4xemple: Te in2idie: pentru remarca;ila ta pre.tire profe"ional$ dar nuEi comunic dec1t aprecierea mea pentru ele.ana ta 2e"timentar. = ener2ea: felul tu de a fi$ at1t de de.a8at &i de natural$ dar nuEmi exprim dec1t nemulumirea pentru modul cum 'i parc-e:i ma&ina. = "coate din mini "ucce"ul tu la "exul opu"$ dar nu critic dec1t de:ordinea permanent de pe ;iroul tu. Partenerii maritali "au de cuplu care "e di"preuie"c incon&tient unul pe cellalt$ dar nu pot admite "ur"a real a torturii lor reciproce$ "e focali:ea: 2e-ement a"upra unor elemente minore din comportamentul celuilalt. Fn familie$ o"tilitatea "au furia printeluiTrudei apropiate$ inute "u; pra.ul con&tiinei$ tran"par 'n critici iraionale Ia adre"a preferinelor 2e"timentare$ mu:icale "au "ociale ale copilului. A"tfel$ un tricou "au o .eac ;anal de2in o;iecti2ele unor atacuri cu at1t mai furtunoa"e cu c1t "unt mai puin 'ntemeiate. Fn "patele lor nu "e afl dec1t imaturitatea emoional a Ca.re"oruluiB$ incapa;il " recunoa"c &i " comunice one"t ceea ce "imte. Dr;atul care '&i percepe "oia "au partenera ca inferioar$ nu face$ de"eori$ dec1t " prelun.ea"c un pattern comportamental pe care %Ea o;"er2at 'n propria familie: mama "a era de2alori:at de tatl "u. Re"entimentul pe care %Ea acumulat fa de mama "a &i atitudinea ei pa"i2Ere"emnat$ 'l depla"ea: 'n relaia cu partenera "a$ pe care o mu&truluie&te pentru aciuni puin rele2ante. A21nd dificulti 'n aEi recunoa&te calitile "au a;ilitile nati2e$ o critic a"pru pentru pa"ta de dini pe care a cumpratEo. Tririle emoionale de tipul iu;irii$ afeciunii "au tandreei pot fi$ de a"emenea$ depla"ate. Nu pot admite c "unt 'ndr.o"tit de o anumit per"oan "au 'mi reprim ne2oia de a fi afectuo" cu fiinele importante din 2iaa mea$ &i atunci 'mi manife"t pa"iunea pentru ec-ipa de fot;al fa2orit$ pentru arti"tul .enial &i intan.i;il "au pentru c1inele din dotare (nucit pro;a;il de .ri8a pe care iE o port). ,epla"area e"te o modalitate "u;til de a de"crca impul"urile e2aluate ca periculoa"e &i de a con"er2a "tima de "ine. ,incolo de ace"te a2anta8e de moment$ exi"t 'n" pei"a8ul tra.ic al 'n"trinrii de propriile ne2oi$ .u"tul amar al "ati"faciilor "u;"tituti2e &i de:a"trul e2oluiei p"i-olo.ice ;locate. C1nd 4ul do;1nde&te "uficient 'ncredere 'n ceea ce e"te dincolo de el "au$ altfel "pu"$ c1nd 4ul e"te 'n contact cu Uinele$ impul"urile or.ani"mului 'i de2in .radat acce"i;ile$ le admite 'n c1mpul con&tiinei &i le exprim cu di"criminare. Acea"ta 'n"eamn c$ atunci c1nd e"te ca:ul$ unele impul"uri "unt reinute "au 'nfr1nate$ dar >XRX A >I UITAT4. 4ul rm1ne permanent 'n contact cu ele &i caut cea mai potri2it cale pentru a le exprima. FntrEun exemplu pro:aic$ proce"ul "eamn cu "uprimarea deli;erat a ne2oii de a urina$ atunci c1nd lip"e"c condiiile. 4ul rm1ne atent &i$ atunci c1nd identific o po"i;ilitate$ d cur" ace"tei ne2oi. Fn "ituaiile de 2ia mai complicate din punct de 2edere p"i-olo.ic$ c1nd mai multe impul"uri concur pentru a fi exprimate$ dar "unt temporar "u"pendate$ de2ine c1t "e poate de clar importana exten"iei c1mpului con&tiinei &i a mo;ilitii mentale. 4"te ca &i cum ai a2ea o ca" "uficient de 'ncptoare pentru a permite oa"peilor (impul"urilor) " a&tepte conforta;il$ fr a "e deran8a reciproc &i$ 'n acela&i timp$ "uficient de muli "er2itori pentru a "e ocupa de fiecare$ a"cult1nduEi &i re:ol21nduEle pro;lemele$ 'n m"ura po"i;ilitilor. %%/

Srcia p"i-olo.ic$ din acea"t per"pecti2$ care nu are nici o le.tur cu "rcia material (dar 'n care "e poate reflecta)$ e"te ec-i2alentul unei ca"e ne'ncptoare 'n care mu"afirii "e calc 'n picioare$ 'n8ur .a:da printre dini &i tra. din toate prile de "in.urul "er2itor exi"tent$ :pcit el 'n"u&i de -ao"ul din 8ur. Fn "piritul aceleia&i metafore$ ne2ro:a e a"ociat cu di"tru.erile din interior$ iar p"i-o:a$ e2ident$ coincide cu de"tructurarea "c-eletului de re:i"ten &i 'mpr&tierea in2itailor care 'ncotro$ "tp1nul ca"ei rtcind &i el de coloEcolo$ fr a mai &ti cine e"te$ ce 2rea$ ce caut. Con"iliereaTterapia "eamn a"tfel cu extinderea &i 'm;o.irea "paiului de locuit$ adic edificarea unei ca"e 'ncptoare$ cu amena8ri adiacente (o .rdin$ de exemplu)$ iar terapeutul e"te un umil con"tructor care prepar ;etonul &i face calculele de re:i"ten$ dar nu -otr&te c1te camere are ca"a &i nici de"tinaia ace"teia. 7.*. >ormaiunea reacionat. 4"te un proce" incon&tient de "upracompen"are$ con"t1nd 'n de:2oltarea exce"i2 a unor tr"turi "au atitudini con&tiente ca modaliti defen"i2e 'mpotri2a tendinelor incon&tiente de "emn contrar$ de:a2uate &i re"pin"e de con&tiin. Cu c1t ace"te impul"uri "unt mai puternice &i$ de aceea$ mai ;lamate$ cu at1t pre:ena 'n con&tiin a atri;utelor "au caracteri"ticilor opu"e e"te mai inten" &i mai ri.id. Per"oanele cu con2in.eri extrem de ferme$ de ne:druncinat$ culti2 acea"t atitudine pentru a "e 'mpotri2i 'ndoielilor de"cura8ante de la ni2elul incon&tient al p"i-icului. Fn timpul "tudeniei$ perioad marcat de unele cutri cu caracter "piritual$ am 'nt1lnit un numr ameitor de per"oane$ 'n "pecial de confe"iune cre&tin$ care 'ncercau " ne con2in. de ade2rul cate.oric al propriilor credine. Cum pe <remea aceea a2eam o minte ce2a mai a.er dec1t a"t:i$ identificam cu mult plcere &i iueal fi"urile din di"cur"ul ar.umentati2 ce ni "e oferea .ratuit$ dar nu reu&eam " 'nele.em de ce ace&ti oameni "e "upun$ de ;un2oie$ tratamentului cu acid "ulfuric emanat de mintea noa"tr$ altfel inocent. =ai t1r:iu am 'nele". Toi p"eudoEmi"ionarii "ufer de acea"t ;oal. Suntem de2a"tai de propriile noa"tre 'ndoieli demo;ili:atoare &i atunci afi&m o po:iie inflexi;il$ de neclintit$ 'n fa2oarea credinei de care$ 'n "ecret$ de8a "unt delimitai. =ai mult dec1t at1t$ 'ncercm prin toate mi8loacele " te con2in.em &i pe tine$ cu "perana 'n2er&unat c$ dac &i tu 2ei crede$ e po"i;il ca nici noi " nu ne 'n&elm. ,e&i$ dac e " pri2im cu deta&are$ ceea ce noi "imim cu toat fiina noa"tr$ nu putem dec1t " exprimm &i " 'mprt&im cu tine &i nu exi"t nici un moti2 pentru aE i demon"tra c tririle noa"tre "unt mai C;uneB$ mai C2aloroa"eB "au mai Cade2rateB. =i"ionari"mul de ace"t tip nu "e reduce$ de"i.ur$ la credinele reli.ioa"e. <rem " te con2in.em c terapia experienial e cea mai inteli.ent c-e"tie de pe pm1nt &i$ atunci$ "criem cri 'n ace"t "en" (ne a"i.urm a"tfel un impact mai lar.)$ ne "trduim " te 'ncredinm c partidul din care facem parte 2a "al2a acea"t ar nenorocit$ .raie c1tor2a mii de "peciali&ti (%5() &i cutm " te determinm " te a;one:i la "er2iciul no"tru de telefonie mo;il$ cel mai ;un$ oricum teEai uita. Fn acela&i fel$ per"oanele extrem de pudice &i intran"i.ente cu climatul de perdiic din 8ur lupt cu propriile pul"iuni "exuale nerecuno"cute. amenii exa.erat de ;l1n:i &i .alani adopt acea"t atitudine pentru a compen"a orientarea incon&tient$ "l;atic &i crud. Cu ri"cul de a fi lin&ai de comunitatea cucernic a copiilor iu;itori$ 'i anunm c .ri8a &i intere"ul exa.erate pentru prinii ;olna2i "au 'n 21r"t trdea: dorina incon&tient de aEi 2edea odat mori$ eli;er1nduE"e a"tfel de re"pon"a;ilitatea 'n.ri8irii lor.

Am mai oferi cu .ro:a2 plcere c1te2a a"tfel de exemple$ dar ne oprim pentru a nu di"tru.e complet ilu:ia c "untem fiine e2oluate. Simim ne2oia unei clarificri "uplimentare (prietenii &tiu de ceN). Calitile$ 'n"u&irile "au atri;utele po:iti2e nu "unt$ 'n nici un fel$ m&ti pentru tendinele opu"e. 4le "unt cu ade2rat po:iti2e. >ormaiunea reacional nu e"te altce2a dec1t o reacie exa.erat fa de un impul" incon&tient perceput ca periculo"$ condamna;il "au inaccepta;il. 4"te ca &i cum$ atunci c1nd ;ei ceai ne.ru$ 'n loc " adau.i o lin.uri de :a-r pentru aE% con"uma cu plcere$ 2er&i tot ;orcanul cu %%6 :a-r. Fn felul ace"ta ri&ti$ de"i.ur$ " faci dia;et. ,oar comportamentul exce"i2$ indiferent de tipul lui$ poate fi con"iderat o Cformaiune reacionalB. Ace"te atitudini "upraEcompen"atoare dau o "en:aie foarte net de irealitate prin caracterul lor 'nepenit &i -ieratic. ,o.maticul nu .re&e&te niciodat$ pudicul e"te 'ntotdeauna nepri-nit$ 2irtuo"ul e"te in"uporta;il '- moralitatea lui$ cel controlat nu "e ener2ea: niciodat iar reformatorul e tot timpul nemulumit &i 'n"etat de "c-im;are. Prin urmare$ numai comportamentul unilateral$ concentrat 'ntrEun re.i"tru foarte limitat de aciuni &i atitudini$ trimite exact la opu"ul a ceea ce pre"upune. Ca &i 'n ca:ul precedentului mecani"m de aprare$ el ne 'mpiedic " ne cunoa&tem :onele "ecrete ale propriei fiine$ " le 'nele.em &i$ prin cine &tie ce miracol$ " le inte.rm. Ne amintim$ 'n ace"t punct$ de c1te2a per"oane care neEau "pu"$ cura8o"$ c nu 2or mai 2eni la "eminariile noa"tre$ deoarece afl tot felul de lucruri 'n.ro:itoare de"pre noi$ oamenii. Cu toate ace"tea$ au continuat " 2in. Curio"$ nuEi a&a( 7.0. Introiecia. 4"te proce"ul prin care prelum fr di"criminare &i a;"or;im informaii$ 2alori &i comportamente ale altora$ elemente e2aluate ca po:iti2e &i de:ira;ile "au amenintoare pentru 4u. Cel mai ade"ea$ elementele introiectate "unt modelele parentale &i "tereotipiile "ociale$ neper"onali:ate. Copiii preiau frec2ent atitudinile &i 2alorile prinilor$ dar nu 'n urma unor acte intenionale$ deoarece nu di"pun 'nc de in"tane o;iecti2e de e2aluare$ ci prin identificare automat$ mai ale" atunci c1nd percep fi.urile parentale ca amenintoare "au pe punctul de aE&i retra.e iu;irea. C,ac nuE% poi 'n2in.e$ alturEteNB e"te principiul 'n ;a:a cruia cel "la; (copilul) "e apr de cel puternic (printele). Prin acea"t mane2r 4ul rec1&ti. o anumit "ecuritate emoional dar printrEo in2e"tiie care$ mai t1r:iu$ la 21r"ta adult$ "e 2a do2edi dintre cele mai proa"te. C1nd opere:i 'n ;a:a unor re.uli$ 2alori &i elemente comportamentale "trine$ nepotri2ite "au orientate 'mpotri2a naturii tale reale$ e"te aproape impo"i;il " mai fii con&tient de ne2oile$ re"ur"ele &i "copurile proprii. Con"telarea elementelor introiectate$ oric1t de frumoa"e "au proE "ociale$ 'i confer un .rad cre"cut de inautenticitate &i "entimentul continuu al unei ne'mpliniri luntrice$ ace"ta din urm cu at1t mai .reu de recuno"cut cu c1t rolurile pe care le 8oci "unt mai 2alori:ate "ocial. Ri"c1nd din nou exilul$ o"traci:area "au pri.oana celor 2i:ai$ ne a2enturm " ne exprimm u&oara ne'ncredere 'n 2ocaia medicilor ce pro2in din familii de medici$ a p"i-olo.ilor ce pro2in din familii de p"i-olo.i$ a in.inerilor ce pro2in din familii de in.ineri &.a.m.d. In acela&i fel$ dar la polul opu"$ infractorii produc infractori$ iar per"oanele "ocial de:a2anta8ate .enerea:$ e2ident$ mar.inali:ai "ocial. Fnc nu &tim 'n ce cate.orie " includem oamenii politici. 4xcepiile "unt$ de"i.ur$ po"i;ile &i 'nt1mplarea face " cunoa&tem exemple pentru toate .enurile menionate.

Pe de alt parte$ introieciile "unt principalii Ctran"mitoriB &i facilitatori de comportamente de:adaptati2e &i ne2rotice$ de la o .eneraie la alta. C1nd 4ul conine datorii$ "tandarde &i per"pecti2e a"upra naturii umane impu"e din exterior$ el a8un.e " "e "upun unor norme "trine ne2oilor &i intere"elor "ale &i 'ncetea: " mai funcione:e "pontan. Con"ecina ma8or e"te diminuarea "au di"pariia creati2itii$ pre"ti.iul &i eficiena "ocial fiind 8alnice compen"ri pentru ace"te pierderi fundamentale. 4liminarea introieciilor din propria per"onalitate e"te un proce" complicat &i pretenio" ce reclam con&tienta continu a ceea ce "untem &i facem$ pentru a de"coperi dac ne 'mplinim a"tfel ne2oile per"onale "au ne2oile altora internali:ate de noi. In terapia de .rup$ 2i.ilena Fn"umat a mem;rilor .rupului contri;uie frec2ent la decon"pirarea componentelor alienante "au mi"tificate din comportamentul unui participant$ aduc1nduE% a"tfel mai aproape de realitatea propriei "ale fiine. FntrEo alt etap$ atitudinea "electi2 &i critic fa de ceea ce ni "e ofer ne permite " identificm ceea ce ne 'n"trinea: &i ne fal"ific$ ceea ce "e con"tituie ca ;ala"t "au principiu toxic$ tocmai pentru c nu e"te meta;oli:at &i a"imilat ceea ce nu ne aparine cu ade2rat &i a"tfel ne 'mpiedic " cre&tem. r.ani"mul cre&te a"imil1nd material nou (-ran$ educaie$ moralitate)$ iar experienele de2in 'n mod real indi2iduale doar 'n urma unor proce"e a.re"i2Ede"tructi2Erecon"tructi2e. ,in ace"t punct %%3 de 2edere$ ener.iile a.re"i2e$ orientate "pre ceea ce e"te "trin pentru aE% face Cal no"truB$ 'ntruc-ipea: in"trumente "plendide ale de:2oltrii interioare. Fn2m1ntul "uperior$ al crui "rmani "lu8itori "untem$ ofer exemple aproape cla"ice de introiecii. Fn "e"iune$ "tudenii C'n.ur.itea:B dea 2alma cuno&tine$ idei &i cla"ificri pe care$ 'ntrEun reflex de autoaprare$ le C2omitB imediat dup examen. Fntre;ai pe"te un an exact acelea&i lucruri$ ei traduc in"tantaneu$ mimicoE.e"tual$ cele mai profunde "entimente de nea8utorare. ,e&i con&tienta ace"tor "tri de lucruri exi"t &i la cele mai 'nalte ni2eluri deci:ionale$ nimeni nu pare di"pu" " depun efortul intelectual &iT"au ima.inati2 pentru a "c-im;a "au 'm;o.i metodolo.iile de e2aluare. teorie pe care am a"imilatEo o putem folo"i flexi;il &i eficient$ o putem aplica analo.ic "au creati2 'n alte domenii$ o putem com;ina$ compara "au reuni cu altele$ pe "curt$ putem opera cu ea pentru c ne aparine. 4a face parte din or.ani"mul no"tru$ pe eta8ul lui p"i-ic$ tot a&a cum portocala face parte din or.ani"mul no"tru$ pe eta8ul lui fi:ic$ a"imilat 'n cine &tie ce mitocondrie. 7./. Raionali:area 'mpreun cu reprimarea &i proiecia$ raionali:area lupt pentru fotoliul de lider inconte"ta;il al mecani"melor de aprare. Ca metod de autoE8u"tificare$ e"te .reu de ."it ce2a mai practic. Fn e"en$ e"te proce"ul prin care ne moti2m$ ne 'ntemeiem "au autori:m comportamentul$ atitudinile &i reaciile emoionale$ atunci c1nd ace"tea conin componentele pe care con&tiina le condamn "au le re"pin.e. Per"onal$ at1t 'n ca;inetul de p"i-oterapie$ c1t &i 'n 2iaa de :i cu :i$ la ceilali &i$ ;ine'nele"$ la noi$ de"coperim un numr at1t de "tupefiant de raionali:ri$ 'nc1t ne 'ntre;m dac nu cum2a menirea fundamental a inteli.enei e"te " a"cund ade2rulN Noi$ oamenii$ prem a fi du" arta de a mini pe culmi at1t de 'nalte$ 'nc1t "untem$ 'n "f1r&it$ capa;ili " ne 'n&elm pe noi 'n&ine fr a ne da "eama. Cu o a"emenea ele.ant performan$ aEi 'n&ela pe ceilali de2ine o 8oac de copil. (Te 8oci &i tu a&a() Pentru a ne p"tra "au con"olida ima.inea de "ine$ creat ade"ea cu mari eforturi$ ne raionali:m e&ecurile. Nu ne permitem " recunoa&tem a;"ena a;ilitilor$ competena "c:ut "au inteli.ena mediocr &i$ atunci$ punem nota peni;il de Ia examen "au de la concur"ul pentru

an.a8are pe "eama ;le"tematului de examinator$ a "u;iectelor ec-i2oc formulate$ a du&manilor care ne lucrea: pe la "pate$ a prinilor care nu ne la" " 'n2m$ a :.omotului de pe coridor "au a incidentului din tram2ai care neEa "tricat toat :iua. H"im 8u"tificri pentru toate aciunile noa"tre$ ne reconciliem idealurile &i manife"trile comportamentale$ ne tran"formm preferinele emoionale 'n conclu:ii raionale. A"tfel$ ne "punem c fumm ca " ne amu:m$ c1nd$ 'n realitate$ ace"t "u;lim o;icei ne "cade con"idera;il ni2elul de anxietate. Ne "punem c ;em ;ere pentru malul pe care 'l conine$ c1nd$ de fapt$ ;erea ne place pentru c ne permite " fim ni&te aduli nein-i;ai. Afirmm c am 2enit la >acultatea de P"i-olo.ie "au de A"i"ten Social pentru aEi a8uta pe ceilali "E&i re:ol2e pro;lemele. =oti2ul real e"te c noi 'n&ine "untem ten"ionai &i ne cutm ec-ili;rul emoional. Candidm la o funcie de conducere pentru c ne con"iderm excelent pre.tii profe"ional &i a2em multe idei de de:2oltare a firmei. ,e fapt$ neEam "turat " primim ordine$ directi2e "au recomandri &i 2rem " .u"tm &i noi din dulcea cup a puterii. Suntem foarte "e2eri la examen pentru c$ ne "punem$ calitatea de "peciali"t pre"upune un 2olum uria& de munc. In realitate$ ne face plcere "i c-inuim pe oameni &i " le demon"trm c nu "unt ;uni de nimic. Ne opunem$ 'n felul ace"ta "i;ilinic$ tendinelor noa"tre autode2alori:ante. Ne controlm fata$ adole"cent$ pentru c 2rem " o prote8m de pericolele lumii murdare 'n care trim. Incon&tient 'n"$ 2rem "Ei mic&orm li;ertatea &i o in2idiem pentru de:in2oltura ei 'n plan "exual. In2er"$ ne fru"trm copiii pentru aEi o;i&nui cu lumea competiti2 &i crud din care 2or face parte. ,ar ceea ce nici noi nu %*) &tim e"te cEi re"imim de8a ca pe o po2ar$ o;"tacole de:olante 'n calea "ati"facerii propriilor dorine "au 2i"uri. Traducem$ compilm &i pu;licm articole$ cri$ 'n nume per"onal$ deoarece acea"t practic e"te u:ual 'n rafinata lume academic. A"tfel$ ne e impo"i;il " admitem c nu "untem capa;ili " "criem ce2a ori.inal$ c "uferim de penurie intelectual "au c nu "untem dec1t ni&te impo"tori titrai. S mai continum "au ta;loul e "uficient de deprimant( C1t 2reme nu ne anali:m cu "erio:itate propriul incon&tient$ raporturile noa"tre cu ceilali 2or rm1ne$ 'n diferite .rade$ inautentice. Nu exi"t nici o "peran " fim one&ti cu tine dac nu putem fi one&ti cu noi 'n&ine. Raionali:area ne permite " reacionm 'n moduri pe care altfel le incriminm$ ne a8ut " ne "imim mai ;ine (c-iar foarte conforta;il$ 'n ca:ul mae&trilor) &i ne 'n.duie " trim 'n ;un 2ecintate cu ceea ce nu putem admite 'n noi. ,ac autocunoa&terea$ 'nele.erea &i inte.rarea .radat a :onelor noa"tre incon&tiente "unt$ p1n la urm$ expre"ii ale li;ertii indi2iduale de a ale.e " ne trim 2iaa$ 'n ca:ul profe"iilor centrate pe oferta de a8utor (p"i-oterapie$ con"iliere$ a"i"ten "ocial$ p"i-olo.ie) ace"te .rade de li;ertate "e reduc dramatic. Relaia cu un client$ contaminat de Propriile mecani"me de aprare$ nu produce dec1t fal"ificri &i prime8dioa"e ilu:ii$ ec-i2al1nd ec-ili;rul &i inte.rarea cu noile di2i:ri "au fi"uri ale per"onalitii$ 'n mod ironic$ unii dintre 2iitorii "au actualii practicani ai ace"tor profe"ii "unt 'n continuare or;i la acea"t realitate deloc -a:lie. Noroc cu c1te un de&tept ca noi$ care mai tra.e "emnale de alarmN >rumoa" raionali:are$ nuEi a&a( 7.5. Proiecia.

;i&nuim " le "punem "tudenilor no&tri c cine 'nele.e ace"t mecani"m a 'nele" 5)[ din p"i-olo.ie. Acea"ta e"te$ ;ine'nele"$ o exa.erare$ fcut din raiuni didactice. ,e fapt 2rem " "u;liniem importana colo"al a ace"tui fenomen$ a crui 'nele.ere ne poate u&ura enorm relaiile cu ceilali$ oferinduEne$ "imultan$ &an"a de a ne cunoa&te 'n profun:ime. Te-nic 2or;ind$ proiecia e"te mecani"mul p"i-olo.ic prin care "unt atri;uite mediuluiTnoneului caracteri"tici ale per"oaneiT4ului. Acea"t operaie de expul:are 'n lumea exterioar a .1ndurilor$ afectelor$ impul"urilor necuno"cute "au inaccepta;ile e"te o aprare de ori.ine ar-aic. Calitile$ dorinele$ pul"iunile pe care nu le cuno&ti "au pe care le refu:i la tine 'n"ui le atri;ui altora$ per"oane$ lucruri "au in"tituii din mediul tu 'ncon8urtor. Pe teritoriul p"i-oterapiei$ >reud a fo"t primul care a folo"it termenul CproiecieB 'n le.tur cu ne2ro:a de an.oa". 4l a artat cum excitaia "exual re"imit ca periculoa" pentru 4u e"te proiectat 'n exterior$ a"i.ur1nd a"tfel o anumit "ecuritate p"i-olo.ic. Ca:ul pre&edintelui Sc-re;er iEa permi" " explice paranoia printrEun tip de proiecie pe care %Ea numit Caprare primarB. Anali:a fo;iilor a "co" la i2eal proiecia unor 'ncrcturi pul"ionale amenintoare a"upra unor repre:entri con&tiente "u;"tituti2e. A"tfel$ prin proiecie a"pectele pul"ionale "unt 'ndeprtate$ iar teama e focali:at a"upra unui o;iect exterior mai u&or de e2itat$ de pild un animal (&o;olan$ cal etc). Fnc 'n %9%5$ >reud (apud Ione"cu$ RacWuet &i !-ote) "crie: CPrin an"am;lul mecani"mului de aprare in"talat "Ea o;inut o proiecie a pericolului pul"ional "pre exterior. 4ul "e comport ca &i cum pericolul de:2oltrii unei an.oa"e nu ar 2eni dintrEo pul"iune intern$ ci dintrEo percepie$ fiind a"tfel 'ndreptit " reacione:e 'mpotri2a ace"tui pericol exterior prin tentati2a de fu. care e"te e2itarea fo;icB. Ca "til de 2ia$ proiecia e"te un mecani"m pato.en$ deoarece fr1nea: "au opre&te maturi:area per"oanei. ,e a"emenea$ proiecia na&te erori 'n e2aluarea mediului (per"oaneT"ituaiiTrelaii) &i 'mpiedic adaptarea creati2$ ;loc1nd "u;iectul 'n modele de comportament ri.ide "au di"funcionale. ,ac te 'ntorci cu .1ndul "pre copilrie$ poate 'i aduci aminte de expre"ia CCine :ice la e"teNB (4a face parte din an"am;lul poetic CCine :ice la e"teTCa m.arul din po2e"teTUi m.arul a muritTUi tu lEai 'nlocuitB # no offen"eN). 4xpre"ia repre:int o intuire .enial$ de ctre mintea copilului$ a mecani"mului proiecti2. 42alurile "u;iecti2e "unt di"tor"ionate de proiecii per"onale. 42alurile corecte "au o;iecti2e nu "unt contaminate de proiecii$ adic "unt li;ere de proiecii. Nu credem c exi"t e2aluare o;iecti2 'n "en" a;"olut$ deoarece incon&tientul e"te inepui:a;il$ dar credem c o autoin2e"ti.are profund permite e2aluri relati2 corecte. ,in ace"t punct de 2edere$ aEi a"culta pe cei nedeprin&i cu o;iceiul autoexaminrii$ 'n timp ce fac e2aluri$ e"te o modalitate$ dup ca:$ amu:ant$ "tupefiant "au cutremurtoare$ de a le contura profilul p"i-olo.ic. Fn relaiile profe"ionale de a8utor$ a cunoa&te &i a "tp1ni tendinele de a proiecta "unt cruciale. P"i-olo.ul$ con"ilierul "au terapeutul care intr 'n relaie "la; con&tient de a&teptrile$ ne2oile "au caracteri"ticile "ale are puine &an"e de a "pri8ini proce"ul de ec-ili;rare a clientului "u. ,e aceea$ anali:a p"i-olo.ic din proce"ul de formare$ "uper2i:are &i autoanali:a continu "unt in"trumente folo"itoare pentru o relaie eficient. Pentru a pre2eni intrarea 'ntrEo "piral interacional de tip Ce m 'mpin.e "Ei acord mai multTmai puin atenie dec1t altor clieni( Cum fac fa tririlor emoionale pe care le experimente: 'n relaia cu el( Ce cred de"pre po"i;ilitile lui de 2indecare( Ce m face " m implic mai multTmai puin 'n pro;lemele lui( A"tfel de 'ntre;ri (&i altele a"emenea lor) de:2luie dinamica proieciilor de rol &i a a&teptrilor din relaia con"ilierTterapeutTp"i-olo.Ta"i"tent "ocial # pacientTclient. R"pun"urile pe

care "peciali"tul e"te capa;il " le ofere nu 'l tran"form 'ntrEun om perfect "au 'n 2reo :eitate din panteonul terapeutic$ ci 'i re"tituie umilina nece"ar celui care intr 'n relaia de a8utor$ con&tient de fora &i 2ulnera;ilitile "ale. Proiecti2$ 'n care a&teptrile incon&tiente ale terapeutului declan&ea: r"pun"uri infantile ale clientului$ iar tran"ferul clientului declan&ea: reacii incon&tiente ale terapeutului$ c1te2a 'ntre;ri "e pot do2edi$ pentru "peciali"t$ deo"e;it de utile. IatEle: Cum m "imt 'n relaie cu ace"t client( Ce 'mi ima.ine: de"pre el( !a ce aciune m "imt con"tr1n" 'n pre:ena "a( Ce amintiri mi "e reacti2ea: a"cult1nduE%( Care mi "e pare c "unt a&teptrile lui( Ce rol 'mi 2ine " 8oc 'n raport cu ace"te a&teptri( Cum miEar plcea " "e comporte( Cum 'i e2alue: "uferina( Ce m face " o aprecie: ca foarte profundTlip"it de profun:ime( Acea"t atitudine e"te cu at1t mai de:ira;il cu c1t con"ilierulTterapeutul are de fcut fa proieciilor (uneori teri;ile) clientului "u$ tendinei ace"tuia de a reactuali:a conflicte &i patternuri de relaie incon&tiente$ ale cror ori.ini "unt 'n i"toria per"onal$ cel mai frec2ent 'n copilria "a. >enomenul prin care trecutul clientului "e repet "im;olic 'n relaia actual cu terapeutul a fo"t numit tran"fer. Proiecia precede tran"ferul 'n acela&i fel 'n care literele preced cu21ntul. Cu21ntul nu exi"t fr litere$ tran"ferul nu exi"t fr proiecie. Tran"ferul e"te re"imit mai puternic deoarece e mai apropiat de con&tient &i "e produce 'n relaii 'ncrcate afecti2$ pe c1nd proiecia poate trece neo;"er2at$ deoarece e mai ad1nc &i nu pre"upune 'n mod nece"ar relaii ten"ionate afecti2. Cu alte cu2inte$ oamenii pot fi 2ictimele proieciilor fr A intra 'n relaie tran"ferenial$ re2er"ul nefiind 2ala;il: orice relaie tran"ferenial e"te 'm;i;at de proiecia experienelor p"i-olo.ice necon"umate "au nere:ol2ate din trecut$ cel mai ade"ea din copilrie. Prin urmare$ 'n con"iliereTterapie (ca &i 'n orice alt relaie dinami:at p"i-olo.ic) e"te po"i;il " apar tran"ferul. Clientul tinde " retria"c$ 'n relaia cu terapeutul$ relaiile "ale nefinali:ate cu fi.urile parentale. 4l caut "E&i .ratifice ne2oile &i "E&i re:ol2e pro;leme care$ la 2remea lor$ au rma" "u"pendate. Terapeutul tre;uie " fie con&tient de ace"t proce" &i 'l poate c-iar "timula$ pentru aE% tran"forma ulterior 'n o;iect al anali:ei. (Ca terapeui din cla"a celor Cpro2ocatoriB$ experiena neEa artat c ace"t 8oc de rol poate de2eni la un moment dat periculo". %*/ ,e pild$ o "ituaie de .rup 'n care am "timulat "im;olic pul"iunile "exuale a de;locat o cantitate imen" de a.re"i2itate # 2e:i fu:iunea in"tinctelor "exual &i a.re"i2. ,in fericire$ nimeni nu a fo"t rnit &i nu "Eau 'nre.i"trat pierderi colaterale). Fn relaia terapeutic &i 'n relaii per"onale C'ncrcateB$ oamenii "e orientea: "pontan "pre "ituaii care conin potenialul de a reacti2a conflictele infantile. 42enimentul Cde aici &i acumB e2oc prin analo.ie o relaie traumati:ant "au un e2eniment nefinali:at din trecut. Ceea ce "Ea 'nt1mplat 'n trecut dar nu "Ea con"umat e"te proiectat pe ceea ce "e 'nt1mpl acum$ cu un "cop preci": acela de a 'nc-ide .e"taltEul$ adic de a exprima$ a tri &i a 'nele.e ceea ce$ 'n trecut$ a rma" ;locat. Situaiile nere:ol2ate din trecut pre"ea: con"tant a"upra pre:entului$ cut1nduEi completitudinea. Cei care 2in cu acumulri re"pecta;ile de "ituaii neterminate ri"c " intre 'n relaii tran"fereniale mai repede &i mai inten". ,atorit interpretrii eronate a e2enimentului actual$ pentru ei c-iar e2enimente aproape inofen"i2e pot re"u"cita traume puternice. !a limit$ ace"ta e ca:ul delirului "au -alucinaiei. Relaiile umane "unt cu at1t mai "ntoa"e cu c1t trecutul e"te mai puin pre:ent 'n aici &i acum. Cu c1t pre:entul e"te mai CcoloratB de trecut$ cu at1t relaia e"te mai ne2rotic$ adic mai puternic contaminat de proiecii.

,eoarece "untem fiine 'n:e"trate cu "u;iecti2itate$ proieciile "unt ine2ita;ile 'n relaiile noa"tre. 4"te impo"i;il " "ta;ile&ti relaii li;ere de proiecii$ dar e perfect po"i;il " limite:i inten"itatea &i amplitudinea ace"tora$ adic " te "trduie&ti " le retra.i. Fn plu"$ dac nu poi " proiecte:i$ adic "Ei atri;ui ce2a celuilalt$ 'nt1lnirea cu el de2ine dificil$ deoarece el nu e"te conturat pentru tine. Ca atare$ exi"t un "en" 'n care mecani"mul proiecti2 e "nto" &i folo"itor &i ace"ta e urmtorul: proieciile "ntoa"e "unt 2erifica;ile. <erificarea are loc prin confruntare. 4xemplu: o;"er2m c ne urmre&ti cu mult atenie. Ne ima.inm c 'n "inea ta critici "au de:apro;i ceea ce afirmm$ "ituaie 'n care ne "imim 8udecai &i re"pin&i. Ceea ce ne ima.inm e"te interpretarea proiecti2 a unui e2eniment actual: felul cum ne pri2e&ti. Ne putem 2erifica proiecia 'ntre;1nduEte$ pur &i "implu$ la ce te .1nde&ti c1nd ne pri2e&ti 'n felul ace"ta. Tu ne "pui c e&ti foarte %*5 intere"at de ceea ce 'i comunicm$ iar noi reali:m c e2aluarea noa"tr era eronat &i o retra.em. Fn loc " ne "imim criticai$ ne "imim acum 2alori:ai. (,e"i.ur$ e po"i;il ca tu " nu fii con&tient de propriile .1nduri "au " 'ncerci " le a"cun:i de noi$ dar a"ta e o alt pro;lem). Terapiile experieniale promo2ea: contactul one"t$ confruntarea$ dialo.ul autentic ca cele mai ;une in"trumente terapeutice de identificare &i retra.ere a proieciilor. Fn "ituaiile de .rup$ c1nd oamenii '&i a"um ceea ce "imt &i .1nde"c$ toat lumea e"te -rnit cu ener.ia "inceritii$ a21nd &an"a de a ne po:iiona corect unii fa de ceilali. Prin confruntare$ interpretrile inadec2ate$ care duc la relaii ten"ionate$ pot fi corectate "au retra"e$ l"1nd loc pentru contacte 2ii$ nu 'n mod nece"ar po:iti2e (e po"i;il " aflm de Ia tine c nu ne placi "au c-iar ne dete&ti) dar cu "i.uran mai puin con"umpti2e emoional$ adic de;ara"ate de interpretri$ con2in.eri "au credine iraionale "au fal"e. Fnt1lnirile cu oameni care refu: " r"pund unei realiti 2erifica;ile "unt practic impo"i;ile. C1nd "unt incapa;ili " indice o a"tfel de realitate pentru proieciile lor$ putem afirma fr a .re&i c ei delirea:. Nea21nd nici un "uport 'n pre:ent pentru ceea ce '&i 'nc-ipuie$ rm1n 'n afara relaiei$ deconectai de la realitate. ,elirul e caracteri"tic p"i-o:ei (prin interpretare delirant$ cine2a crede c 'l ataci de la di"tan cu unde radioacti2e)$ exi"t1nd 'n" &i mici CdeliruriB cotidiene (poi crede$ fr nici un fel de element concret$ c partenerul tu e "uprat pe tine$ c fiica ta te minte "au c &eful tu 2rea " te dea afar). Fn con"iliereTterapie$ a confrunta proiecia e"te ca &i cum ai aprinde lumina 'n camera copilului$ a"tfel 'nc1t ace"ta " 2ad c ceea ce 'i prea un mon"tru 'n dulap "unt$ 'n realitate$ -ainele lui. Altfel "pu"$ contactul de tip terapeutic urmre&te ac-i:iia unei 2i:iuni reali"te a"upra mediului urmat$ ;ine'nele"$ de triri adec2ate "ituaiei. 4xemplu: clientul '&i pri2e&te terapeutul &i$ prin interpretare proiecti2$ crede c ace"ta e furio" pe el (a&a cum "e 'nfurie tatl clientului). >iind con2in" c urmea: " fie pedep"it (a&a cum 'l pedep"ea tatl lui)$ clientul experimentea: teama$ intr1nd a"tfel 'n relaie tran"ferenial. 4l atri;uie terapeutului ne2oia de aE% pedep"i %*6 caracteri"tic fi.urii paterne introiectate. Un terapeut intere"at mai mult de "ntatea clientului &i mai puin de prelun.irea la ne"f1r&it a &edinelor 'l 2a 'ntre;a "implu: CCe "imi acum fa de mine(B$ pun1nd capt ilu:iei$ prin confruntare. ,in per"pecti2a He"talt$ inte.rat 'n T4U (terapia experienial a unificrii)$ tran"ferul e"te un proce" 'n cur" de de"f&urare$ 'n ace"t loc$ 'n ace"t moment. 4"te ade2rat$ .1ndurile$ tririle$ "entimentele "e pot reacti2a 'n "ituaii diferite$ dar proce"ul e"te identic. Tran"ferul e"te un proce"$ iar ori.inea Iui "e afl 'n trecut. Un contact de"c-i"$ "ta;ilit 'n aici &i acum identific trecutul tot a&a cum oc-iul unui ;i8utier 2er"at di"tin.e pietrele preioa"e de fal"urile .ro"olane. !a flacra pre:entului trecutul e"te ar"$ ceea ce nu face neaprat pre:entul

plcut. Pre:entul poate fi foarte durero"$ dar el e"te 'ntotdeauna "uporta;il 'n comparaie cu un pre:ent impre.nat "au "upra"aturat cu "ituaii anterioare neterminate. Tran"ferul poate aprea 'n relaie cu oricine 42oc a"tfel de "ituaii "au .e"taltEuri nefinali:ate$ adic "eturi de triri$ aciuni care nu au fo"t du"e p1n la capt. Poate fi profe"orul tu$ poate fi "oia ta$ poate fi cole.ul "au &eful tu. Indiferent de per"oan$ e important " reali:e:i c ea e"te doar un ecran pe care tu proiecte:i re:iduurile unui film din i"toria ta de 2ia. <rem " "u;liniem c proiecia nu "e reali:ea: pe orice fel de ecran. 4"te ca &i cum ai a2ea o rol de film cu CAmerican DeautSB. NuE% 2ei proiecta pe peretele din ;uctrie. =ultiplexul$ Scala "au Patria "unt ecrane mult mai potri2ite pentru o 2i:ionare de calitate. Fn acela&i fel$ dar except1nd delirurile$ proieciile p"i-olo.ice "e reali:ea: pe Cecrane adec2ateB. A"tfel$ per"oana irita;ilitate). ,e"pre ea 2ei "pune: C4"te o fiin foarte irita;ilB &i nu de"pre cine2a pe care 'l percepi calm$ aproape impa"i;il. Proieciile "unt facilitate de circum"tane$ iar circum"tanele exi"t din a;unden. Caracteri"ticile imperfecte din ali oameni acti2ea: a"pecte core"pondente din noi 'n&ine de care$ din diferite moti2e$ nu "untem con&tieni. ameni aro.ani 2or tre:i aro.ana pe care o re"pin.em la noi 'n&ine$ oameni me"c-ini 2or declan&a me"c-inria pe care nu o a"umm$ oameni "er2ili 2or acti2a "er2ili"mul de care ne delimitm. Toate ace"te coninuturi pe care 4ul refu: " le admit 2or fi proiectate a"upra lor. Cum "puneam 'n"$ proiecia nu "e reali:ea: doar pe per"oane. Un ecran folo"it pentru tendinele "adice de care oamenii "e di"ocia: 'l repre:int normele &i con&tiina moral. Tu "pui: C,atoria 'mi cere a"taB "au CSocietatea m o;li. " m comport a&aB$ c1nd$ de fapt$ tu ceri 'n numele datoriei "au "ocietii. Polii&tii nu lo2e"c infractorii deoarece datoria le cere a"ta. 4i ale. a"upra creia proiecte:i ce2a tre;uie " conin "au " manife"te$ 'ntrEun anumit .rad$ tr"tura$ dorina "au pul"iunea pe care iEo atri;ui. Per"oana ce "er2e&te ca ecran de proiecie di"pune mcar de un punct de re:onan cu coninutul p"i-olo.ic pe care 'l proiecte:i a"upra ei. Coninutul proiectat e"te a"emenea unui ta;lou. Pentru a a.a ace"t ta;lou de un perete$ ai ne2oie de un cui. ,ac peretele nu are un cui$ oric1t de fra.il$ nu poi a.a ta;loul de el. ,e exemplu$ dac nu e&ti con&tient de irita;ilitatea ta$ o 2ei proiecta a"upra unei per"oane care e"te$ 'ntrEo anumit m"ur$ irita;il. Acea"t irita;ilitate a ei e"te cuiul de care tu a.i ta;loul (propria o profe"ie 'n care "E&i de"carce a.re"i2itatea ;rutal$ aprai de ce2a no;il numit datorie "au con&tiin profe"ional. Preoii de o anumit confe"iune nu condamn alte orientri "pirituale deoarece "ocietatea 'i o;li.. 4i ale. " 8oace un rol la adpo"tul cruia "E&i manife"te tendinele a.re"i2e$ de"crc1nduEle 'n 8udecat &i ;lam. Proiecia e"te "emnul c 'nc nuEi a"umi re"pon"a;ilitatea pentru caracteri"ticile "au impul"urile tale. ,e aceea$ mecani"mul "ano.en$ care permite diminuarea "au "l;irea ace"tui mecani"m de aprare e"te o mai lar. con&tienti:are a ceea ce e&ti$ "u"inut de un ni2el "uperior de autoacceptare. Impul"ul$ ne2oia$ dorina$ calitile$ defectele pe care le proiecte:i toate 'i aparin. Sunt fapte ale per"onalitii tale. Nu are nici un ro"t " le ne.i "au " te di"ocie:i de ele$ deoarece a"tfel 'i ;loc-e:i maturi:area p"i-olo.ic &i e2oluia. Fn "c-im;$ te poi folo"i de mecani"mul proiecti2 pentru a te cunoa&te 'n o.linda celor din 8ur$ a cre&te din punct de 2edere luntric &i a te adapta creati2 la mediile tale de apartenen. Nu poi 'nele.e ceea ce nu accepi &i nu poi accepta ceea ce ne.i. =ai "curt$ dac ne.i nu 2ei 'nele.e nimic. Nu 2ei afla nimic de"pre tine dac te 'ntorci cu "patele la o.lind. NuEi 2ei dep&i i.norana dac 'i re"pin.i reflexia din o.lind. Ai o;"er2at ce fac oamenii care "e iu;e"c( Se pri2e"c 'n oc-i$ "tau fa 'n fa. Fn acela&i %*3 fel &i tu tre;uie " 'n2ei " "tai fa 'n fa cu

a"pectele tale reflectate de cei din 8urul tu. A"pectele pe care le re"pin.i 'nuntrul tu le 'nt1lne&ti 'n afara ta. Cu c1t le re"pin.i mai puternic 'n interior$ cu at1t par " te 'ncon8oare mai mult 'n exterior. Uni2er"ul e"te ma.ic. 4l 'i o.linde&te metodic emoiile$ "entimentele$ .1ndurile &i dorinele a"cun"e$ p1n c1nd 'ncepi " le recuno&ti la tine 'n"ui$ " le recupere:i &i " le inte.re:i. Uni2er"ul pare -otr1t "Ei "upun ateniei tr"turile &i ne2oile per"onale pe care nu le admii 'n con&tiin$ conect1nduEte cu oameni care 'ntruc-ipea: exact ace"te a"pecte. C-iar dac 'i 2ei re"pin.e "au ocoli$ Uni2er"ul 'i 2a trimite alii$ dup acela&i calapod. Pur &i "implu nu ai unde " fu.i$ deoarece le.ea funcionea: pe"te tot. Ni "e pare c-iar impropriu " "punem CUni2er"ul 'i 2a trimite aliiB. =ai de.ra; tu 2ei atra.e exact acei oameni care " o.lindea"c principalele a"pecte din tine 'n"ui pe care le ai de acceptat "au tran"format &i care repre:int "arcinile actuale din .raficul tu de e2oluie. Un om cu o anumit 'nelepciune nuEi 2a percepe pe ace&ti oameni ca ad2er"ari &i nu 2a lupta 'mpotri2a lor. 4l 2a &ti c &iEa 'nt1lnit Um;ra &i "e 2a "trdui$ de&i 'i 2a fi .reu$ " o 'nelea.. Um;ra e"te un ad2er"ar doar dac lupi 'mpotri2a ei$ re"pect1nd patternul de re"pin.ere dinuntrul tu. ,ar Um;ra e"te la fel de mult ne.ati2 pe c1t e"te de po:iti2. Un r1u e"te un ad2er"ar pentru tine dac 'ncerci " 'noi 'mpotri2a curentului. Yi "e pare o aciune inteli.ent( !a un moment dat 2ei o;o"i. <ei "imi c r1ul e ce2a ne.ati2$ ce te 'mpin.e 'napoi$ c "e lupt cu tine. R1ul cur.e pur &i "implu. 4l nu are nici o pro;lem cu tine. ,ac tot ai intrat 'n el$ de2inoEi prieten &i la"E% " te duc 'n "en"ul cur.erii "ale. Poate 2ei afla ce2a nou$ poate 2ei 2edea ce2a nou$ cine &tie( Sc-im;1nduEi atitudinea$ relaia dintre 2oi "e tran"form dintrEo lupt 'ntrEo cooperare. "impl mutaie 'n con&tiina ta pare a fi tran"format ne.ati2ul 'n po:iti2. ,e fapt$ nu "Ea 'nt1mplat nimic. Ne.ati2ul &i po:iti2ul au fo"t dintotdeauna acolo &i 2or rm1ne pe 2eci acolo. ,oar felul cum te raporte:i la ele te 2a face con&tient de una "au alta din polariti. Fn "ine$ 'ntre.ul nu e"te nici po:iti2$ nici ne.ati2. FntrEo exprimare la fel de accepta;il$ 'ntre.ul e"te &i po:iti2 &i ne.ati2$ "imultan (ce 2rei$ de a"ta e 'ntre.$ ca " inte.re:e contrariileN). Ceea ce percepi din 'ntre. depinde numai de tine &i de ni2elul tu de con&tienti:are. ,ac 'i plac 21rfurile luminate 2ei 'ndr.i &i 2ile 'ntunecoa"e. Nu ai cum " ne.i 2ile$ " le arunci unde2a pentru a p"tra doar culmile. <1rfurile &i 2ile formea: o unitate$ nu pot exi"ta dec1t 'mpreun. Un om 'nelept e"te inten" con&tient de acea"t realitate &i o accept. 4l &tie c 21rfurile cele mai 'nalte &i 2ile cele mai ad1nci "e crea: reciproc unele pe altele. Nu are cum " fie altfel 'ntrEun uni2er" al polaritilor &i conexiunilor. Um;rele 'ntunecate "unt le.ate de lumini "olare "trlucitoare. Ui atunci$ 'ntunericul de care te temi &i pe care 'l re"pin.i nu e"te dec1t o lumin de.-i:at$ pe care o re"pin.i. Fnele.1nd unitatea e"enial a 2ieii$ te poi opri din aler.at pentru a contempla ceea ce pare$ la prima 2edere$ 'n"pim1nttor. Pe m"ur ce 2ederea "e inten"ific$ 'ntunericul '&i 2a re2ela comoara. Acceptarea 'n con&tiin a impul"urilor ne.ati2 e2aluate nu te pre"c-im; 'ntrEun criminal$ -o "au rufctor. Fnele.erea normelor &i principiilor morale ca ecran de proiecie pentru a.re"i2itatea ta incon&tient le 2a di:ol2a 'ntrEade2r$ dar nu pentru a nu le 'nlocui cu altce2a. =ai de.ra;$ lic-idarea lor 2a permite 'nelepciunii naturale a or.ani"mului " "e de:2olte$ ceea ce 2a conduce la apariia$ din interiorul tu$ a unor principii "au referine de 2ia autentice$ dup care "Ei conduci 2iaa cu ele.an &i fr efort. Ace"t mod de a tri e"te ceea ce noi numim "pontaneitate inte.rat. 4I nu are nici o le.tur cu impul"urile de care unii a"cult or;e&te "au cu pre"cripiile morale de care alii a"cult 'ntrEo manier la fel de "tupid. r.ani"mul acordat la propriul lui ritm funcionea: ade"ea diferit de opiniile con2enionale de"pre natura uman. 4l inte.rea: 'n mod creati2 experiena &i "e de:2olt .ener1nd &i di"tru.1nd fr 'ntrerupere .e"taltEuri le$ trind totul complet$ nel"1nd nimic neterminat.

r.ani"mul "nto" ierar-i:ea: &i armoni:ea: ne2oile corpului &i ale minii$ "ati"fc1nduEle fr .ra; &i fr 'nt1r:ieri. Con&tiina lui "e mi&c flexi;il 'nuntru &i 'n afar. Acea"ta permite a"imilarea "au retra.erea proieciilor$ re:ultatul fiind un c1mp al con&tientului mai extin"$ mai li;er &i cu mai puine aprri. ,ac fiecare proiecie 'n.u"tea: "au limitea: or.ani"mul$ tra"1nd frontiere (CTu e&ti a&a$ eu nu "unt a&aB)$ retra.erea proieciilor lr.e&te "au 'm;o.e&te per"onalitatea cu caracteri"ticile "au faetele proiectate. 4 ca &i cum ara 'n care trie&ti "Ear mri$ ceea ce face ca &i li;ertatea ta de mi&care " fie "uperioar. Nu te 2ei mai "imi ameninat %0) "au pre"at de ceea ce ai proiectat$ deoarece iEai dat "eama c acela e&ti tu. Iar dac e&ti la curent cu filo"ofia Upani&adelor$ reali:e:i c ace"ta e punctul 'n care ea &i p"i-olo.ia pe care iEo pre:entm "unt practic identice. C1nd le de"criem mecani"mul proiecti2 din acea"t per"pecti2$ "tudenii ne 'ntrea; in2aria;il: CCum &tim c1nd e2alurile noa"tre "unt corecte( Cum ne dm "eama c proiectm(B. R"pun"ul no"tru e"te ace"ta: CNu &tim niciodat cu certitudine dac "untem "au nu 2ictimele propriilor noa"tre proiecii$ dar exi"t un criteriu de mare utilitate$ care ne maximi:ea: &an"ele cunoa&terii. Ace"t criteriu e"te de natur emoional. 4l e"te a"emenea unui in"trument de m"ur pe care 'l coninem &i care$ pentru a fi folo"it$ pre"upune o cur.ere li;er a emoiilor prin con&tiin. ,ac$ din 2arii moti2e$ emoiile "unt ;locate$ in"trumentul de.ea;a exi"t$ 'ntruc1t nu folo"e&te la nimic.B Conform ace"tui criteriu de identificare a proieciilor$ orice per"oan "au lucru din exterior care "t1rne&te 'n noi triri emoionale repre:int un ecran de proiecie. Proieciile nu au loc atunci c1nd per"oanele "au lucrurile din mediu doar ne trimit informaii$ fr " ne afecte:e. Cu alte cu2inte$ dup cum caracteri"ticile pe care le proiectm "unt e2aluate$ 'nuntrul no"tru$ po:iti2 "au ne.ati2$ tririle noa"tre emoionale 'n raport cu per"oanele "au lucrurile ce "er2e"c drept ecrane de proiecie aparin unui continuum a21nd la cei doi poli atracia$ re"pecti2 re"pin.erea inten". Am o;"er2at c pentru muli oameni acea"t idee e aproape inaccepta;il$ 'n "pecial datorit con"ecinelor ei de la polul ne.ati2. 4a te pune 'n "ituaia de a te .1ndi mcar$ dac nu cum2a de a admite$ c tr"turile "au comportamentele care te de:.u"t$ te ener2ea: la culme "au c-iar le ur&ti la altul$ 'ntrEun fel "au altul 'i aparin &i ie. Totu&i ideea di"pune de un uria& potenial de tran"formare$ deoarece$ dac "e 'nt1mpl " conii re"pecti2ele caracteri"tici ne.ati2e$ doar accept1nduEle le poi "c-im;a "au utili:a creator. Altfel$ dac le conii dar le refu:i la ni2elul 4ului con&tient$ ele nu "e 2or tran"forma niciodat "in.ure$ exi"t1nd c-iar &an"e " "e ri.idi:e:e$ 'ntruc1t nu "unt filtrate prin con&tiin. Ca ipote: de lucru$ "e poate do2edi util " admii c 'i re"pin.i cu putere pe cei a"upra crora proiecte:i impul"uri "au tr"turi incon&tiente &i inde:ira;ile. !a polul cellalt$ e&ti atra" cu putere$ admiri "au 'i plac foarte mult oamenii crora le atri;ui$ prin proiecie$ propriile tale caliti "au tendine e2aluate ca po:iti2e &i de:ira;ile. !ucrul cel mai intere"ant 'n toat acea"t po2e"te incredi;il e"te c fora "au inten"itatea tririi emoionale (atracieTre"pin.ere) arat exact fora "au inten"itatea impul"uluiTtr"turii proiectate. <rei dou exemple( Inten"itatea cu care dete&ti la&itatea cole.ului "au prietenului tu e"te e.al cu inten"itatea propriei tale la&iti$ de care nu ai nici cea mai 2a. idee. >ora cu care e&ti atra" de claritatea mental din explicaiile profe"orului tu 'i 2or;e&te de"pre propria ta di"poni;ilitate intelectual$ de care nu e&ti 'nc con&tient. <aliditatea criteriului de identificare "e 2erific "implu$ a"tfel: din clipa 'n care proieciile "unt recuno"cute &i 'ncep " fie retra"e$ 'ncep1nd proce"ul de inte.rare a caracteri"ticilor re"pecti2e$ ten"iunea emoional din relaiile cu cei pe care caracteri"ticile erau proiectate 'ncepe

" diminue:e. !a modul a;"olut$ c1nd tr"tura "au impul"ul au fo"t perfect inte.rate$ atracia "au re"pin.erea di"par$ fiind 'nlocuite cu acceptarea calm$ "enin &i ec-ili;rat a celuilalt. Ace"ta e"te exact punctul de mi8loc dintre atracie &i re"pin.ere care permite tran"cenderea am1ndurora. ,ac ne repre:entm axa atracie re"pin.ere ca un "e.ment pe care 'l 'n21rtim 'n 8urul punctului de mi8loc$ o;inem un cerc al crui centru e"te tocmai ace"t punct. An"am;lul ra:elor repre:int an"am;lul caracteri"ticilor noa"tre$ fa de care a2em di2er"e atitudini de atracie "au re"pin.ere$ 'n raport cu care de:2oltm dorine "au a2er"iuni. Ideal 2or;ind$ o fiin inte.rat "e afl exact 'n centru$ -ipercon&tient de ceea ce conine$ accept1nduE "e fr nici un fel de re:er2e. Fn realitate$ pe multitudinea de axe atracie re"pin.ere le.ate de numeroa"ele noa"tre tr"turi "au pul"iuni noi ne aflm mai departe "au mai aproape de punctul de mi8loc$ cel care "emnalea: a"umarea &i .arantea: e2aluarea corect a caracteri"ticilor re"pecti2e 'n mediu. Suntem ade"ea 'ntre;ai dac ace"t punct de mi8loc$ definit de o "tare de 'mpcare &i acceptare lini&tit a unei caracteri"tici$ nu trimite mai de.ra; la un Soi de indiferen. 4 fire"c " apar acea"t 'ntre;are la cei care nEau experimentat "tarea. Ceilali mai noroco&i$ care au a2ut acce" la acea"t pace luntric 'n raport cu o tr"tur pe care au inte.rato$ &tiu foarte ;ine c nu are nici o le.tur cu indiferena. %0* Uneori contrariile par " "e atin.. Fnelepciunea e confundat cu ne;unia$ de ce nEar fi &i pacea interioar confundat cu indiferena( Simplific1nd$ indiferena e"te o "tare a con&tiinei din care ener.ia lip"e&te$ pe c1nd "enintatea intern e"te o "tare a con&tiinei 'n care ener.ia e"te a;undent$ doar c e foarte ;ine ec-ili;rat$ l"1nd impre"ia nemi&crii. Fn primul ca:$ indiferena fa de o anumit caracteri"tic arat c acea"ta "e afl la ni2eluri prea profunde pentru a fi proiectat (alte tr"turi "au caliti$ core"pun:toare ni2elului de de:2oltare a per"oanei re"pecti2e$ fiind 'n "ituaia de a fi proiectate)$ pe c1nd$ 'n al doilea ca:$ acceptarea deta&at a unei caracteri"tici arat c acea"ta a fo"t practic inte.rat &i nu mai exi"t ener.ii re:iduale care " tre:ea"c 2i;raii emoionale de tipul atracie "au re"pin.ere. ,in momentul 'n care accepi ca reale le.ea o.lindirii &i criteriul de identificare a proieciilor$ 2iaa ta de2ine$ te a"i.urm$ extraordinar de intere"ant. Pur &i "implu nu mai ai cum " te plicti"e&ti 'ntrEo lume care 'i reflect permanent propriile caracteri"tici re"pin"e "au necuno"cute$ a"pecte nea"umate ale 2a"tei per"onaliti de care 'nc nu e&ti con&tient. riunde ai pri2i$ 2i;raia emoional pe care o re"imi 'i "emnalea: c acolo e"te o.lindit o parte din tine$ o parte pe care nu o accepi "au e&ti con2in" c nu 'i aparine. !umea capt dimen"iunile unei -olo.rame imen"e$ 'n care ceilali te conin$ dup cum &i tu 'i conii pe ceilali. C1nd le 2or;e&ti "au 'i e2alue:i$ afectat de ceea ce ei manife"t$ comunici$ de fapt$ cu tine 'n"ui. Fnele.erea ace"tor mecani"me "u;tile 'i permite " le folo"e&ti 'n mod con&tient$ pun1nduEle 'n "lu8;a atin.erii unor noi ni2eluri de inte.rare p"i-olo.ic "au$ altfel "pu"$ de reali:are a Sinelui. Pe de alt parte$ c-iar dac nu le accepi$ le.ile o.lindirii &i proieciei continu " te influene:e$ tot a&a cum le.ea .ra2itaiei continu " exi"te$ indiferent dac cre:i "au nu 'n ea. Uinele "Ea a"i.urat$ 'n felul ace"ta$ c uni2er"ul pe care %Ea creat te 2a 'mpin.e con"tant "pre reali:area propriei tale totaliti$ "in.ura 2aria;il necuno"cut fiind cantitatea &i inten"itatea "uferinelor pe care le 2ei a2ea de tra2er"at. ric1t de mult teEai "trdui " o ne.i$ Um;ra exi"t. 4a e"te aici. Poate e&ti manipulati2$ oportuni"t$ fra.il emoional$ e2a:i2 "au ri.id. Poate e&ti anxioa"$ in"en"i;il$ 2iclean "au tiranic. AcceptEte oricum ai fi. A&a teEa con"truit 2iaa$ ace"ta e punctul p1n 'n care a reu&it " e2olue:e 'n ca:ul tu. 4"te inutil " te condamni pentru ceea ce e&ti. Rudecata 'i 2a per2erti fiina

&i 'i 2a fi &i mai .reu " te "c-im;i. Acea parte din tine pe care o con"ideri ci2ili:at "au "f1nt 2a reprima animalul din tine$ 2a 'ncerca "E% ucid fr " reu&ea"c 2reodat. Nu poi ani-ila nimic din tine. Tot ce poi face e"te "Ei iro"e&ti ener.ia 'ntrEun conflict interior 'n care nu exi"t 'n2in.tori &i 'n2in&i. ,ac ai pune m1na ta dreapt " "e lupte cu m1na ta "t1n.$ cine cre:i c 2a c1&ti.a( 4 a;"urd$ nu( ,e aceea$ o "oluie ce denot mai mult inteli.en e"te " 'ncete:i " te r:;oie&ti$ " alun.i "au " 'ncerci " exile:i pri ale fiinei tale. Fncetarea conflictului intern 'i unific ener.iile. ,e2ii unul$ de2ii un 'ntre.$ iar 'ntre.ul e"te tran"formator. Ace"ta e un miracol de care unele tradiii e"oterice au de2enit con&tiente$ cut1nd "E% promo2e:e prin te-nicile de con&tienti:are pe care leEau pu" la punct. C1nd ener.ia -idro.enului &i ener.ia oxi.enului$ 'n loc " "e lupte$ "e 'mprietene"c &i cola;orea:$ 'n exi"ten apare ce2a nou: apaN Unificarea ener.iilor 'n"eamn creaie$ di"ocierea ener.iilor 'n"eamn di"tru.ere. Fi poi ima.ina ce2a mai "implu dec1t at1t( Pentru a ucide un animal nu 'i tre;uie mult minte. rice t1mpit poate omor' un cal nr2a&$ un c1ine "au un &arpe. Fn" pentru a 'm;l1n:i un animal$ pentru a intra 'ntrEo relaie armonioa" cu el$ ai ne2oie de ce2a 'nelepciune &i "en"i;ilitate. ,e ce ar "ta lucrurile altfel cu animalele "l;atice dinuntrul tu( Pro;lema cu animalele interioare e"te c nu mor niciodat. Nu poi di"tru.e 2iaa dinuntrul tu$ deoarece nu tu ai creatEo. Animalele "e retra. 'n 2.unile incon&tientului pentru a "e fortifica &i a re2eni 'n for pe "cena pu;lic. Sfinenia o;inut prin reprimare e"te o far". Puritatea ;a:at pe re"pin.ere e"te o pcleal. Ace"te &arlatanii nu durea: 'n timp$ nu au nimic din "ta;ilitatea &i con"i"tena unei inte.rri. 4 "uficient " :.1ndri puin cru"ta de la "uprafa pentru a 2edea cu cine ai deEa face. Pro2oacE% puin pe C"f1ntulB din faa ta$ in"ultE% deli;erat &i 2ei 2edea fiara de:lnuinduE"e "au doar art1nduE&i colii. Atin.eE% pe cel CpurificatB de "en:ualitatea fri2ol &i 2ei 2edea cum "e retra.e imediat. Sexualitatea pe care &iEa reprimatEo "Ea a"cun" 'n :onele ero.ene "au c-iar a tran"format :one relati2 neutre 'n :one periculoa"e$ unde atin.erea e"te inter:i". Corpul "Ea 'nc-i" &i a de2enit retractil la orice "timul$ de team ca impul"urile 'ndelun. reprimate " nu explode:e. ,in nefericire$ 2e&tile "unt proa"te. Impul"urile nu pot fi %0/ ;locate la ne"f1r&it. Um;ra caut &i ."e&te$ 'n cele din urm$ un punct "la; prin care " explode:e explo:ia Um;rei "e nume&te tul;urare "au ;oal a corpului fi:ic. Cu ener.ia pe care nu o mai reprimi$ pe care o accepi 'n con&tiin fr " o condamni "e 'nt1mpl ce2a miraculo". 4a 'ncepe " urceN Acea"ta e tran"formarea ma.ic ce de2ine po"i;il c1nd te unifici$ adic atunci c1nd de2ii 'ntre.. Acceptat cu iu;ire$ animalul "e 'm;l1n:e&te &i poate fi pu" la trea;. Altfel "pu"$ ener.iile primiti2e "unt in2e"tite 'n aciuni utile &i c-iar creatoare. Fn loc " te "f1&ie$ c1inii -u"IS 'i permit " cltore&ti$ tr.1nd din .reu "ania. Fn loc " te arunce din &a$ arm"arul fu.e m1nc1nd pm1ntul &i trece primul linia de "o"ire. C1nd "unt 'm;l1n:ite$ animalele luntrice 'i pun la di"po:iie 'ntrea.a lor 2italitate$ facilit1nd performana uneori incredi;il. 4ner.ia reprimat 'ncepe " o ia ra:na. 4ner.ia acceptat cu iu;ire &i 'nele.ere 'i ridic ni2elul de con&tiin pe ni2eluri mai 'nalte ale manife"trii$ de"coperinduEi lumi pe care nici nu le ;nuiai. Aceea&i ener.ie care$ condamnat fiind$ de2ine ur1t "au periculoa"$ prin "u;limare "e tran"form 'n ce2a minunat &i 'nc1nttor. Proieciile "cad 'n frec2en &i inten"itate$ iar cei care 'nc "e mai lupt cu demonii lor "unt acceptai$ pentru prima oar$ cu ade2rat. Capacitatea de aEI accepta pe cellalt$ p"tr1nduEi ec-ili;rul interior$ e"te criteriul ultim de recunoa&tere a .radului Tu de inte.rare. ,ac rm1i nepertur;at 'n faa unei per"oane me"c-ine$ care c1&ti. *) de milioane pe lun$ dar "e pl1n.e c nu are "uficieni ;ani pentru aE&i a8uta mama pen"ionar$

poi fi "i.ur c ai inte.rat acea"t latur 'nuntrul tu. Prin inte.rare$ me"c-inria a de2enit cumptare$ pruden financiar$ capacitate de a renuna la c-eltuieli inutile$ a;ilitate de a economi"i. ,ac "imi o anumit nelini&te 'n contactul cu re"pecti2a per"oan$ dac te irit :.1rcenia ei &i 'i 2ine " o 8udeci$ ace"ta e "emnul c "e o.linde&te ce2a din :.1rcenia ta. Fnc mai ai de lucruN Fnainte de a o ironi:a "au condamna$ reflectea: puin. Nu e"te dec1t un me"a.er prin care Uni2er"ul te 'n&tiinea: de "tadiul la care te afli. 4"te ca &i cum ai primi o "tare financiar de la ;anca ce 'i admini"trea: ;anii. ,ac ai extra" mai mult dec1t ai depu"$ ce 2in are funcionarul( 4l doar '&i face munca pentru care e pltit. <olumul tran:aciilor depinde numai de tine. Cu alte cu2inte$ re"pon"a;ilitatea pentru ni2elul tu de e2oluie 'i aparine. ,ac te deran8ea: lenea partenerei tale de 2ia$ fii "i.ur c$ pe unde2a$ conii &i tu acea"t caracteri"tic. Profit de oca:ie &i focali:ea:Ei atenia nu pe ceea ce nu face ea$ ci pe ceea ce nu faci tu. Poate prelun.e&ti "omnul de diminea mai mult dec1t e nece"ar$ poate nu re"peci pro.ramul de exerciii fi:ice pe care lEai planificat$ poate am1ni " cite&ti o carte dificil. ,ac pri2e&ti cura8o" &i atent$ 2ei ."i ne.re&it exemple$ mai mult "au mai puin "u;tile$ de puturo&enie "au indolen. cupEte de ace"te minunate tendine per"onale &i la"Ei partenera 'n pace$ nu o mai critica pentru ceea ce nici tu nu faci. Uni2er"ul e"te conceput dup o "c-em at1t de de"21r&it 'nc1t$ dac tu le "c-im;i$ &i ea 2a 'ncepe " "e "c-im;e. Ii aminte&ti( 4xteriorul reflect interiorulN Nu e ce2a a;"olut "en:aional( Fl poi "c-im;a pe cellalt$ dar nu "t1nd pe capul lui$ ciclinduEI$ critic1nduEl "au pedep"induEl c1nd nu "e comport conform "tandardelor tale. Fl poi "c-im;a pe cellalt "c-im;1nduEte pe tine 'n"ui. ,ra.i prini$ "untei pe recepie( 4 po"i;il " nu 2 plac deloc ceea ce citii 'n clipa a"ta. Fmi pare ru$ a"ta e realitatea. Fn "trfundurile lor$ copiii nu "unt educai prin predici "au di"cur"uri morali:atoare. Copiii "e modelea:$ "e "c-im;$ e2oluea: prin puterea exemplului. Nu a2em acum timp " anali:m ace"t "u;iect$ dar putem tra.e un "emnal de alarm. Fn conformitate cu le.ea o.lindirii$ tr"turile pe care copiii lc manife"t &i "unt cel mai .reu de "uportat pentru prinii lor "unt exact ne2oile de inte.rare ale ace"tora din urm. Ace"ta e moti2ul pentru care 'n 2iaa cuplului au aprut copiii cu ace"te caracteri"tici preci"e &i nu altele. Fn relaia de a"i"ten p"i-olo.ic &i terapeutic$ a fi 'n "tare "El accepi pe cellalt e"te cu at1t mai important. 4l 2ine la tine pentru a %% a8utat$ nu pentru a fi exploatat "au 8udecat. ,e aceea$ pentru a funciona la ni2eluri relati2 ;une de acceptare$ tre;uie " treci prin ceea ce noi numim Cmunca de "alu;ri:areB. Unii "tudeni "unt uimii " afle c a fi un ;un p"i-olo. pre"upune " te 'narme:i cu o mtur$ o c1rp de praf &i alte in"trumente de i.ieni:are &i " te dedici unor operaiuni nu tocmai plcute de 'ndeprtare a mi:eriilor &i .unoaielor din un.-erele &i a"cun:i&urile incon&tientului. Altfel$ impuritile &i .unoiul pe care le conii$ fr " fii con&tient$ te 2or atra.e "au le 2ei re"pin.e$ dup ca:$ &i la cellalt. %06 Nu uita$ acceptarea ec-ili;rat 'n"eamn " fii la mi8loc "au aproape de mi8loc$ li;er$ prin urmare$ de atracie "au re"pin.ere. Nu e o;li.atoriu " atin.i ace"t ni2el de acceptare perfect$ dar merit " depui eforturi pentru a te apropia de el. Acea"ta 'n"eamn " munce&ti cu tine 'n"ui$ pe teritoriul propriei tale fiine. Con&tienti:area "uperioar a limitelor &i 2ulnera;ilitilor tale 'i 2a permite " 'nele.i c1t de mult poi a8uta un anumit client$ inclu"i2 "Ei recoman:i pe altcine2a$ dac pro;lema cu care el "e confrunt e"te "imilar cu pro;lema pe care nici tu nu ai re:ol2atEo. Ca un corolar al le.ilor de o.lindire &i de proiecie$ "pecial pentru profe"ioni&tii ofertei de a8utor$ am afirma ce2a de .enul: nu poi a"i"ta dec1t inte.rarea fo"telor tale Um;re. Ceea ce tu 'nc nu ai inte.rat nuE% poi a8uta nici pe clientul tu " inte.re:e. Ceea ce nu ai 2indecat la tine 'n"ui nu poi 2indeca nici la el. Fn cel mai ;un ca:$ Um;rele "imilare care "e 'nt1lne"c rm1n la fel. Fn" 'n cel mai ru ca:$ ele "e amplific reciproc. Acea"ta nu e terapie$ ci antiterapieN 4 ne2oie de exemple(

,ac tu e&ti 2iolent cu tine 'n"i &i 'i impui re"pectarea unor norme "tricte de 2ia$ de tip reli.io"$ cum te a&tepi " fii tolerant &i 'nele.toare cu cine2a care are tendina " "e la"e du" de 2al$ " cede:e impul"urilor erotice &i " intre 'n tot felul de 'ncurcturi amoroa"e( ,ac tu nu ai fi coninut ace"te tendine nu ar fi fo"t nece"ar o m"ur de extrem "i.uran$ de tipul controlului "e2er pe care 'l practici. Cre:i c$ at1ta 2reme c1t nu iEai re:ol2at acea"t pro;lem$ altfel dec1t prin autoa.re"are$ 2ei fi 'n "tare " "pri8ini pe cine2a din afara ta " &iEo dep&ea"c( Poate la ni2elul aparenelor 'i 2ei accepta comportamentele$ dar 'n "ufletul tu$ &tii prea ;ine$ le 2ei condamna. ,ac 2rei " &tii un "ecret$ con"iliereaTterapia cu efecte dura;ile$ de tip tran"formaional$ "e produce prin contactul dintre profun:imile terapeutului &i clientului$ &i nu la ni2elul "ocial$ acolo unde "unt "c-im;ate cu2inte$ .e"turi &i pri2iri$ ade"ea dup un ritual pe care un terapeut %Ea 'n2at con&tiincio" 'n perioada de formare. ,ac tu nuEi poi a"uma re"pon"a;ilitatea pentru o relaie deficitar cu tatl tu$ prefer1nd "El acu:i &i "El 'n2ino2e&ti$ cum cre:i c 2ei rm1ne imparial 'n relaia cu clientul tu$ care "e confrunt cu o fi.ur autoritar repre"i2( Re2olta "au ura pe care el le trie&te 2or tre:i triri "imilare care mocne"c 'n tine. Pro;a;il te 2ei alia cu el$ proiect1nd a"upra unui om pe care nuE% cuno&ti (fi.ura autoritar) tot ceea ce nu ai reu&it " re:ol2i 'n relaia cu tatl tu. Sau$ 'n cellalt ca:$ 'i 2ei re"pin.e emoional clientul pentru ina;ilitatea ace"tuia de a .e"tiona o relaie dificil$ proiect1nd de data acea"ta a"upra lui propriile tale deficiene. C-iar dac nu iEai re:ol2at pro;lema per"onal$ relaia ta profe"ional 2a fi mai puin influenat de ea dac e&ti con&tient de ceea ce 'nc nai fcut "au iEe team " faci$ control1nduEi tendina "pontan de aEi atri;ui celuilalt propriile imperfeciuni. Prin&i 'n e"tura dorinelor &i fricilor noa"tre$ indiferent dac 8ucm "au nu roluri terapeutice$ e aproape impo"i;il " acionm con"tant corect &i armonio". Hre&elile "unt ine2ita;ile &i c-iar ;ine2enite$ dac reu&im " 'n2m din ele fr a produce daune ma"i2e. Zona p"i-olo.ic pe care o putem controla$ 'n 'ncercarea de a minimi:a erorile$ e"te aceea a Con&tiinei. 4forturile autentice de con&tienti:are nEau fo"t &i nu 2or fi niciodat periculoa"e. >iind mai ateni$ mai 'nele.tori &i mai di"pu&i " ptrundem 'n totalitatea fiinei noa"tre$ nu e "i.ur c .re&elile &i "uferina 2or 'nceta " apar dar$ cu certitudine$ capacitatea noa"tr de a le pre2eni "au a le face fa "e 2a ameliora. Un om mai con&tient$ aflat 'ntrEun contact mai ;un cu el 'n"u&i$ e"te un om de"c-i" la propria lui experien. 4l '&i experimentea:$ cu mai mult claritate$ &i de la un moment la altul$ propriile ne2oi &i o;"er2 po"i;ilitile mediului$ accept1nduEle pe am1ndou. Fi percepe pe ceilali mai aproape de ceea ce "unt &i e mai ;ine conectat la ritmul de2enirii lor. Ace"t fel de a funciona 'i 'n"uflee&te lumea &i 'i facilitea: relaii interper"onale relati2 necontaminate de proiecii &i a&teptri nereali"te. C1nd proieciile totu&i "e produc$ deoarece "unt ine2ita;ile$ pre:ena 'n propria experien intern 'i permite " le identifice &i " le retra.. ,ac ai "e"i:at$ c1nd e&ti 'n contact cu un om con&tient ai o trire inten"$ de tipul Cel e"te cu mine$ 'n ace"t momentB. ,in ace"t punct de 2edere$ orice relaie 'n care proieciile "unt mult diminuate &i 'n care contactul e"te pre:ent e"te o relaie autentic &i terapeutic. Contrain2e"tirea. 4"te acel proce" p"i-olo.ic prin care "unt in2e"tite$ de ctre 4u$ o;iecte (repre:entri) e2aluate ca permi"e &i accepta;ile$ 'n dauna o;iectelor iniiale ale pul"iunii$ con"iderate periculoa"e. A"tfel$ contrain2e"tirea "e opune accederii 'n con&tiin a dorinelor incon&tiente inter:i"e &i a o;iectelor a"ociate ace"tora. Proce"ul are dou etape. =ai 'nt1i$ o;iectul iniial e"te de:in2e"tit$ adic 'i e"te retra" ener.ia pul"ional. ,up aceea$ ener.ia rma" li;er e"te le.at de un alt o;iect care$ "pre

deo"e;ire de primul$ e"te autori:at$ acce"i;il$ inofen"i2. Se "pune c ace"t o;iect e"te cel in2e"tit. Pe "curt$ contrain2e"tirea con"t 'n 'nlocuirea unui o;iect inter:i" cu un altul accepta;il. >ormaiunea reacional$ de8a anali:at$ e"te un exemplu de contrain2e"tire. ;iectul inter:i" e"te 'nlocuit cu un alt o;iect$ dar nu orice alt o;iect$ ci un o;iect care " i "e opun primului. Atracia copilului pentru ceea ce e"te murdar "au "c1r;o" (fecale) "e mut pe un o;iect contrar$ anume curenia. Cu c1t e"te$ incon&tient$ mai atra" de excremente$ cu at1t e"te mai preocupat$ con&tient$ de curenie. >a"cinaia incon&tient pentru "exualitate (atri;ute &i mecani"me "exuale$ relaii amoroa"e concrete) de2ine -iperintere" pentru pudoare &i 2ir.initate. !a un alt ni2el$ atracia pentru murdar 'n "en"ul de a;8ect (comportamente mi:era;ile$ 8o"nice$ m1r&a2e) de2ine$ prin formaiune reacional$ 2ocaie pentru ceea ce e"te no;il$ tran"cendent "au incorupti;il. Fn numele unor a"emenea idealuri$ per"oana ce funcionea: prin ace"t =A 'i 2a cuta &i pri.oni cu pa"iune pe ticlo&i$ reu&ind a"tfel " rm1n 'n contact$ fr a "e "imi 2ino2at$ cu mi:eria uman (8e.ul uman$ pentru amatorii de efecte "tili"tice). >ormaiunea "u;"tituti2a e"te un alt exemplu de contrain2e"tire. In ace"t ca: nu e"te in2e"tit un o;iect polar opu"$ ci un o;iect a"ociat primului$ fie 'n mod real$ fie 'n mod "im;olic. Da:a ace"tei rein2e"tiri o con"tituie un anumit .rad de "imilitudine 'ntre o;iectele pul"iunii. ,eoarece reali:ea: un fel decompromi" 'ntre dorin &i interdicie (norm)$ formaiunea "u;"tituti2a$ "e mai "pune$ e"te o formaiune de compromi". Iat &i un exemplu: "tudent a >acultii de P"i-olo.ie "e 'ndr.o"te&te de un profe"or. Ace"ta 'i pare fermector &i foarte inteli.ent (" pre"upunem c exi"t &i a"tfel de profe"ori). ,in pcate$ "entimentele nu "unt reciproce. Profe"orul e"te 'ndr.o"tit de propria lui "oie (" admitem &i acea"t pre"upo:iie ca ade2rat). Prin urmare$ pentru pul"iunea erotic a frumoa"ei "tudente profe"orul e"te un o;iect inacce"i;il. Cum acea"t realitate e"te prea dureroa" pentru 4ul "tudentei$ "e acti2ea: =A al contrain2e"tirii. Prin formaiunea reacional$ "tudenta de:2olt un comportament o;iecti2 ne8u"tificat. Fl critic 'n permanen$ 'l de2alori:ea:$ 'l 2or;e&te de ru$ 'i face pu;licitate ne.ati2+ Stru.urii "unt acri$ nuEi a&a( Prin formaiunea "u;"tituti2a "e 'nt1mpl altce2a. Re"pin" de minunatul ei profe"or$ "tudenta "e de"coper 'ndr.o"tit de+ un cole. al ace"tuia. Ui ca " 2e:i coinciden$ ace"ta nu numai c nu e c"torit$ dar e &i foarte di"poni;il pentru a2enturi amoroa"e. Ce "Ea 'nt1mplat( ;iectul inacce"i;il (primul profe"or) a fo"t "u;"tituit cu un altul$ mai mult dec1t acce"i;il (al doilea profe"or). Ce au 'n comun cele dou o;iecte ale pul"iunii( Sunt profe"oriN Studenta a renunat doar parial la o;iectul iu;irii ei. Scopul pul"ional e"te atin" (are o relaie)$ doar c o;iectul nu e"te cel iniial$ ci unul aflat 'n proximitate. Pentru per"oanele mai pedante$ menionm c folo"im termenul Co;iectB 'n "en" p"i-analitic$ adic acel corelati2 (mi8loc) al pul"iunii prin care acea"ta caut " '&i atin. "copul. ;iectul poate fi real "au ima.inar (fanta"matic)$ poate fi o per"oan$ o parte a corpului$ o repre:entare. Se nume&te o;iect orice "er2e&te la ce2a (atin.erea unui "cop). ;iectul "er2e&te pul"iunii. 4"te un fel de "er2itor$ de aceea nu e"te "u;iect$ ci o;iect. Re2enind la exemplu: ce "e 'nt1mpl ca urmare a ace"tei contrain2e"tiri( Toat lumea e mulumit. Studenta '&i de"carc pul"iunea erotic$ primul profe"or '&i 2ede lini&tit de familia lui$ al doilea profe"or e"te 'nc1ntat " ;ife:e o nou a2entur. Cine "pune c =A nu "unt ;une( 4xi"t$ totu&i$ o mic pro;lem. Fnflcrarea "tudentei pentru al doilea profe"or nu e"te autentic. ,orina erotic e"te "ati"fcut$ 'ntrEade2r$ dar 4ul "tudentei nu cre&te (nu "e maturi:ea:) deoarece$ %/) prin inter2enia =A$ experiena re"pin.erii nu e"te inte.rat 'n con&tiin. FntrEo alt "ituaie ('n ca:ul unui 4u mai matur) o per"oan '&i con"um durerea de a fi

refu:at de ;r;atul de care "Ea 'ndr.o"tit$ fr a "e 'ndr.o"ti$ ca prin farmec$ de prietenul cel mai ;un al ace"tuia ("au de fratele lui). >o;iile "unt alte exemple de contrain2e"tire. Cine2a "e teme$ de pild$ de pian8eni. S pre"upunem c e"te 2or;a de un ;r;at. ,ar ce ar putea "Ei fac un pian8en( 42entual te pi&c puin &iEi trece. 4l "e teme$ de fapt$ de altce2a. Acea"t team ori.inar e"te depla"at prin =A a"upra unui alt o;iect. 4l "e poate teme de mama lui$ o per"oan dominatoare &i extrem de eficient$ creia 'i reu&e&te totul$ ca &i cum ar a2ea mai multe m1ini ("au picioare(). Teama de propria mam e"te 'n" ce2a inaccepta;il pentru 4ul lui. CCum "Ei fie fric de mama ta$ e&ti "onat(B Prin Contrain2e"tire pe un o;iect mai tolera;il (in"ecte fo;ice)$ frica poate fi con"umat &i 4ul$ "imultan$ e"te prote8at$ 'nlocuie&te acum Cpian8enB cu &erpi$ &oareci$ micro;i$ c1ini$ ap$ 'nlime$ in8ecii$ "1n.e$ ful.ere$ lift$ tuneluri$ poduri$ a2ion$ metrou etc. Ui 8oacEte puin deEa anali:a p"i-olo.ic. Ii reamintim ("au te informm)$ fo;ia e"te o fric per"i"tent &i inten"$ ne8u"tificat (iraional)$ .enerat de un o;iect pre:ent "au de anticiparea pre:enei ace"tuia. Cel care "ufer de fo;ie reali:ea: caracterul a;"urd al reaciei "ale emoionale$ fr " o poat$ cu toate ace"tea$ controla. ,e"i.ur$ nu toate fo;iile "unt contrain2e"tiri. 4le au &i alte cau:e$ pe care nu le 2om epui:a aici. Fn :ona patolo.iei$ ne2ro:ele o;"e"ionale par a fi cele mai ilu"trati2e pentru mecani"mul contrain2e"tirii. ,orinele "unt meninute 'n afara con&tiinei$ iar pre"iunea pul"ional e"te de"crcat pe o;iectele opu"e (formaiunea reacional) "au "imilare (formaiunea "u;"tituti2a). Un om de litere "e apr printrEun comportament (Ccrampa "criitoruluiB) de dorina "a de a nu mai "crie. 4l doar con"tat$ cu mirare$ c m1na nuE% mai a"cult atunci c1nd "e a&ea: la ma"a de "cri" &i nu 'nele.e de ce. Un altul (un printe) e"te "upraprotector cu copilul pe care$ la ni2el incon&tient$ nu %Ea dorit ("au a dorit " ai; un ;iat &i "Ea 'nt1mplat " i "e na"c o fat). ,orina de fi 'n mi8locul oamenilor$ de a fi 2:ut &i aplaudat apare ca team de a 2or;i 'n pu;lic$ de a urca pe o "cen "au de a lua cu21ntul 'n faa unui auditoriu$ team iraional cu efecte de -andicap "ocial. Fn relaia terapeutic$ re:i"tena e"te tot o form de contrain2e"tire. 4u$ clientul$ m opun incon&tient explorrii :onelor mai profunde$ pentru a nu afla de"pre tendinele inaccepta;ile pe care e po"i;il " le conin. ,e pild$ 'n condiiile 'n care cred c "unt o per"oan re"pon"a;il &i CmaturB$ ar fi cumplit " de"copr c$ pe un alt ni2el al p"i-icului$ "unt un copil care a&teapt 'n mod pa"i2 "ati"facerea$ care crede c are dreptul la recompen"e .ratuite &i nuE&i repre:int efortul ca o modalitate adec2at de aciune. Acea"t no"tal.ie dup o relaie "im;iotic "e manife"t acum printrEo nemulumire con"tant &i inexplica;il 'n raport cu cei foarte apropiai. Re:i"tena de refulare permite con"er2area ace"tei tendine 'n afara 4ului con&tient. Cunoa&terea 2erita;il (po"i;il prin anali:) e"te de:in2e"tit$ fiind in2e"tite cunoa&terea eronat &i ilu:ia. C4"te impo"i;il " fiu un copil$ pri2e&te ce am reali:at$ ce "unt capa;il " or.ani:e: &i c1i oameni am 'n "u;ordineB. Fn plu"$ re:i"tena permite &i con"er2area ;eneficiilor$ anume po"i;ilitatea de aEmi exprima impul"urile a.re"i2e. Contrain2e"tirea ;area: pul"iunile &i o;iectele lor 'n drumul "pre con&tient. Cum " te .1nde&ti c ciocolata pe care o con"umi cu r12n &i cu un elan mereu re'nnoit e"te un o;iect de "u;"titut pentru afeciunea matern pe care ai 2rea " o prime&ti ca 'n copilrie$ dar iEe team " o "olicii( Fi dai "eama c nu e un o;icei "nto"$ o;"er2i c-iar c ai 'nceput " iei proporii &i cu

toate a"tea nu te poi opri. NuEi dai "eama ce te 'mpin.e " mn1nci at1t de mult ciocolat &i de ciud de"c-i:i cutia de la StorcI (ceEai nimerit$ alune$ mi.dale "au crem de praline(). Te-nic 2or;ind$ contrain2e"tirea "e ."e&te 'ntrEun raport de opo:iie &i complementaritate cu refularea$ mecani"mul de aprare pe care >reud 'l con"ider cel mai important. rice coninut incon&tient$ afirm ace"ta$ e"te refulat. Refularea e"te primul =A. A;ia dup aceea apar celelalte$ pentru a apra 4ul de coninuturile 8enante "au condamna;ile care$ fie nu au fo"t "uficient refulate (e&ecul refulrii)$ fie "Eau acumulat 'n.ri8ortor ('ntoarcerea refulatului). 7.7. Ne.area. 4"te cel mai "implu &i mai u&or de identificat =A. Con"t 'n a di"tor"iona ceea ce o per"oan "imte$ .1nde&te "au face 'ntrEo "ituaie cu potenial anxio.en. 4"te faimoa"a politic a "truului$ cel care '&i ;a. capul 'n pm1nt$ "cp1nd a"tfel de un pericol iminent. Repre:entarea "tin.-eritoare per"i"t 'n con&tient fr " fie a"umat. Cel care o trie&te o "uport tocmai pentru c o nea.$ adic nuE&i a"um re"pon"a;ilitatea pentru ea. Un "tudent tran"pirat din cap p1nEn picioare$ 'nainte de examenul oral cu cel mai temut profe"or din facultate$ pretinde c nu e deloc emoionat &i c are "ituaia "u; control. t1nr care "e 2ede de la o po&t c 'l place pe unul din cole.i nea. cu putere c ar "imi ce2a "pecial pentru ace"ta. Suporterul unei ec-ipe care a pierdut di"puta tradiional cu Cri2ala de moarteB nea. c ar fi afectat. Ui nu mai dm alte exemple$ deoarece "untem "i.uri c un cititor cu inteli.ena ta le 2a ."i "in.ur. Ne.i a"ta( Ne.area "eamn cu mecani"mul proieciei$ cu diferena c pul"iunile &i o;iectele neautori:ate$ ru&inoa"e "au defa2ora;ile pentru ima.inea de "ine nu "unt atri;uite altuia$ doar "unt con"iderate ca neaparin1nd celui 'n cau:. S. >reud era tentat " cread c interpretarea p"i-anali"tului$ pe care un pacient nu o accepta$ era un "emn al re:i"tenei ace"tuia. Ca &i cum p"i-anali"tul nu "Ear putea 'n&elaN Urmtorul citat (S. >reud$ apud U. Ione"cu$ *))*) e"te .ritor pentru lip"a de mode"tie a printelui p"i-anali:ei: CNoi a2em 'ntotdeauna dreptate 'n faa ace"tei fiine lip"ite de a8utor pe care o anali:m$ oricare ar fi comportamentul "u fa de afirmaiile noa"treB. ,a2id Ainnicott$ un mare p"i-anali"t ;ritanic$ 'n opo:iie cu >reud$ nu "e con"idera deloc infaili;il. =ai mult dec1t at1t$ interpretrile "ale erau de .enul: CSe poate "pune c+B$ C= 'ntre; dac+B$ CCred c e po"i;il ca+B. 7.3. ,ene.area. ,e&i unele tratate pre:int ace"te dou =A$ ne.area &i dene.area$ 'mpreun$ 'ntrEo con"trucie conden"at (de) ne.area$ preferm " le pre:entm "eparat$ atri;uinduEi dene.rii "en"ul de refu: 2iolent al realitii o;iecti2e. Ace"t caracter puternic conte"tatar al unei realiti e2idente face din dene.are un =A frec2ent 'n p"i-o:e. Ce altce2a dec1t patolo.ie e"te acolo unde un om e"te martor la un e2eniment (cine2a 'i 2or;e&te) &i "u"ine c nu "Ea 'nt1mplat nimicN 4"te ca &i cum$ 'n timp ce cite&ti acea"t carte$ tatl tu teEar 'ntre;a ce faci$ iar tu ai r"punde C,e"ene:B. ,ac$ 'n ne.are$ "u;iectul ia totu&i cuno&tin de pul"iune$ afect "au repre:entare (CNu "imt nici un fel de in2idieB$ "pune in2idio"ul)$ 'n dene.are 'n"&i realitatea o;iecti2 e"te re"pin"$ "pre marea nedumerire "au &ocul celor pre:eni. 7.9. I:olarea. 4"te un =A din cate.oria celor dou de mai "u"$ cu deo"e;irea c reali:ea: o "cindare 'n ener.ia pul"ional$ "epar1nd repre:entarea de trirea emoional. Su;iectul '&i aminte&te ce2a durero" "au traumati:ant$ po2e"te&te de"pre o "ituaie 'ncrcat afecti2 fr participare emoional$ ca &i cum "Ear fi 'nt1mplat altcui2a. Fnt1mplarea

poate fi e2ocat (a fo"t admi" 'n con&tient) tocmai pentru c a fo"t di"ociat de emoia ce a 'n"oitEo. per"oan care a fo"t "u;iectul unui 2iol "pune c Cnu "imte nimicB (2id emoional)$ po2e"tinduE&i experiena ca pe una ;anal. Tot a&a$ cine2a cruia 'i moare un om dra.$ &i Ia care "e acti2ea: mecani"mul i:olrii$ poate " nu "imt nimic o perioad de timp$ c-iar dac "e .1nde&te "au '&i aminte&te de cel pe care lEa pierdut. Tririle i:olate pot exploda 'n con&tiin mult mai t1r:iu$ de pild c1nd 2ede =U aude de o alt 'nmorm1ntare$ cu care nu are nimic 'n comun. I:olarea e"te diferit de refulare$ deoarece nu antrenea: uitarea$ a&a cum face cea din urm. Amintirea$ ideea$ .1ndul nu "unt eliminate din c1mpul con&tiinei. ,oar emoia "uport ace"t tratament. per"oan "ntoa" u:ea: cu "uplee de ace"t mecani"m 'n "en"ul c$ 'n "ituaii ten"ionate$ i:olarea o a8ut " .1ndea"c Cla receB$ lu1nd cele mai ;une deci:ii. Cum ar fi pentru un &ofer$ 'ntrEo "ituaie critic (o alt ma&in$ circul1nd pe contra"en"$ "e 'ndreapt "pre el)$ " "e la"e prad emoiilor( Sau$ pentru un terapeut$ " i:;ucnea"c 'n lacrimi alturi de clientul "u( Nu la fel "tau lucrurile pentru un "u;iect cu "tructur o;"e"ionala. !a ace"ta i:olarea e"te mecanic &i ri.id. H1ndurile o;"e"i2e 'i re2in 'n minte ("e .1nde&te$ in2oluntar$ " a.re"e:e pe cine2a apropiat)$ nu 'n" &i emoiile core"pun:toare (teama$ culpa;ilitatea$ an.oa"a). Autonomia .1ndirii fa de "tructurile incon&tiente e"te 'ntotdeauna relati2 la omul "nto"$ pe c1nd la ne2rotic are un caracter a;"olut. ,in ace"t punct de 2edere$ cel care "e "trduie&te mereu C" fie o;iecti2B (omul de &tiin(N) e"te o per"oan care nu reali:ea: ri"cul pi-olo.ic al ace"tei aciuni$ expun1nduE"e la de:lnuiri iraionale &i "urprin:toare ale emoiilor 'ndelun. reprimate. amenii aflai 'n perioada de doliu$ care ar 2rea " pl1n. dar nu pot$ exemplific$ poate$ cel mai ;ine mecani"mul i:olrii. 4i Nu fac un efort de 2oin pentru a nu fi tri&ti$ nu "unt nep"tori "au indifereni$ pur &i "implu nu "unt conectai la propria lor tri"tee$ ca &i cum acea"ta ar fi ermetic 'nc-i" 'ntrEun dulap din incon&tient. Cine2a care fu"e"e$ 'n copilrie$ terori:at de tatl lui$ po2e"tea$ :1m;ind$ de"pre ;tile .roa:nice pe care le a2u"e"e de 'ndurat. Nimic de"pre teama$ re2olta "au neputina pe care leEar fi putut "imi. S fie :1m;etul de pe ;u:e "emnul unei deta&ri "uperioare( Am fi putut crede a"ta$ dac nu ar fi preci:at$ "in.ur$ c nu mai &tie ce "imea atunci. Cu puin ;un2oin poi identifica i:olarea 'n comportamente de8a normate "ocial. IEai "pu" cui2a 2reodat CTe "rutTTe pupB( ,e ce nu 'l "rui dac tot 2or;e&ti de"pre a"ta( Aici pare a funciona una din cele mai 2ec-i &i iraionale interdicii$ anume ta;uul atin.erii. Ce e"te ru 'n a atin.e o per"oan atunci c1nd 'i 2ine "Eo faci$ iar ea e .ata " accepte( U&or de intuit. Atin.erea iu;itoare .enerea: plcere$ adic de"carc o pul"iune de tip "exual. In"tinctele "unt rele$ ne 'n2a+ Apropo$ cine e"te "ur"a ace"tei 'n2turi de&tepte( 7.%). Identificarea. 4"te acel proce" prin care "u;iectul$ fr a fi con&tient$ dore&te " "emene &i a"imilea: a"pecte$ atri;ute$ pri ale unui o;iect. Parial "au total$ "u;iectul "e tran"form dup modelul per"oaneiT.rupului cu care "e identific. >r a fi propriuE:i" un mecani"m de aprare (identificarea e"te parte a unui proce" natural de de:2oltare 'n care copiii 'n2a comportamente adec2ate de rolE"ex)$ capt funcii defen"i2e atunci c1nd "er2e&te reali:rii fanta"matice a "copului incon&tient$ anume acela de a fi cellalt. Altfel$ identificarea e"te un in"trument de contact cu ceilali$ o relaie "ntoa" cu realitatea. Reu&ind identificarea cu printele de acela&i "ex$ copilul "e poate "epara de printele de "ex opu". Fn termenii lui >reud$ ;ieelul$ de pild$ 'ncetea: aE&i mai dori mama 'ntrEun mod

"exual &i '&i orientea: pul"iunea ctre forme mai accept;ile de afeciune. Se "pune c a re:ol2at conflictul oedipian$ renun1nd la dorina de a po"eda$ real "au "im;olic$ pe mama "a &i identific1nduE"e cu tatl$ perceput p1n atunci ca un ri2al de temut. Supraeul$ de a"emenea$ "e con"tituie din identificri. Copilul preia normele &i 2alorile celor mai "emnificati2e per"oane (per"oane importante prin proximitate &i inten"itate a le.turii afecti2e). Ace"te per"oane pot fi prini$ frai mai mari$ ;unici$ educatoare$ 'n2toare etc. Intere"ant e"te c nu e ne2oie ca permi"iunile &i interdiciile " fie 2er;ali:ate$ adic " fie comunicate explicit. Copilul le intuie&te 'n comportamentele celor din 8ur &i le a"imilea: incon&tient. =ai t1r:iu$ 2a fi a;"olut nece"ar pentru el " le anali:e:e$ pentru a p"tra doar ceea ce e"te ;un$ adic 2ine 'n "pri8inul de:2oltrii "ale naturale. Altfel$ rm1n1nd prin" 'n identificri incon&tiente$ 2a duce o 2ia care nu e"te a lui$ pe care o 2a re"imi ca fru"trant &i ne"ati"fctoare. Fn ca:ul doliului$ "u;iectul "e poate identifica cu o;iectul pierdut (un printe$ un partener$ dar &i$ 'n ca:ul unui copil$ un animal "au o 8ucrie.). ;iectul e"te pierdut 'n realitate$ nu 'n" &i 'n fanta"m$ fapt p"i-ic ce permite con"er2area relaiei de iu;ire (a;andonarea fiind$ pentru 4u$ prea amenintoare deocamdat). Nu e de mirare$ de aceea$ ca "u;iectul " 'nceap " "e comporte$ " .1ndea"c "au " "imt la fel ca per"oana pe care a pierdutEo$ 'ntrEo 'ncercare ade"ea di"perat de a "e apra de durere. ;"er2$ pe ace"t ca:$ cum identificarea "e ;a:ea: pe alte dou proce"e p"i-ice$ 'ncorporarea &i introiecia. Am;ele "unt tipuri de includere$ un fel de a C'n.-iiB un o;iect "au o parte a ace"tuia$ cu diferena c introiecia "eamn cu 'n2area unei lim;i$ pe c1nd 'ncorporarea e"te ec-i2alent doar cu 'n2area cu2intelor (Ciccone &i !-opial$ %99%). Fn 2arianta cea mai ;un$ identificarea 'm;o.e&te 4ul. Fn alte 2ariante$ mai puin fericite$ prote8e: "tima de "ine$ cu preul ancorrii 'ntrEo ilu:ie. Ne referim aici la oameni care$ 'n ad1ncul "ufletului$ "e "imt inferiori &i nedemni &i care$ prin mecani"me de aprare$ "e identific$ uneori total$ cu per"oaneTor.ani:aii de "ucce" "au "e pun 'n "lu8;a unor cau:e care 'i fac " "e "imt 2rednici de a fi luai 'n "eam$ 2aloro&i "au ale&i. Sectele reli.ioa"e &i or.ani:aiile C"piritualeB$ de exemplu$ profit din plin de ace"t mecani"m$ culti21nd 'n mem;rii lor de:orientai$ ade"ea 'n cri: de identitate$ "entimentul c "unt "peciali$ deoarece "e dedic unei cau:e excepionale. 4i '&i 2enerea: conductorul$ mae"trul "au 'n2torul$ identific1nduE"e cu ideile Iui$ ceea ce ar fi . V.$ cu condiia ca ace"tea " fie examinate cu luciditate &i nu preluate ca ade2ruri definiti2e$ emanaia unei mini .eniale pe care noi$ muritorii de r1nd$ nu o putem 'nele.e. Contraidentificarea$ mecani"mul polar opu"$ con"t 'n identificarea "u;iectului cu ceea ce "e afl 'n Um;ra unei per"oane "emnificati2e. ,e exemplu$ un ;iat "e contraidentific$ parial$ cu un tat tiranic$ manife"t1nd$ 'n propriul lui rol de tat$ o le8eritate &i o ;l1ndee exce"i2e. Altcine2a$ cu un printe a;"tinent de la alcool (p1n la a fi fanatic)$ preia din Um;ra ace"tuia tendinele orale$ de2enind exact ceea ce tatl "Ea temut " fie: un alcoolic. Pe linie tran".eneraional$ identificrile &i contraidentificrile "unt fenomene p"i-olo.ice ce merit a fi urmrite$ pentru a nu a8un.e " plte&ti pentru CpcateB ce nu "unt ale tale$ ci ale predece"orilor ti. 7.%%. Identificarea cu a.re"orul. 4"te un ca: particular de identificare$ acela 'n care "u;iectul "e identific exact cu ceea ce 'l "perie. Cele 0 moduri de identificare au fo"t e2ideniate de !aplanc-e &i Pontali" (%99/): %. Prelu1nd pe cont propriu a.re"iunea ca atare *. Imit1nd fi:ic "au moral a.re"orul

0. Adopt1nd acele "im;oluri de putere caracteri"tice pentru a.re"or Poate exemplul cel mai rele2ant e"te al copiilor care "e 8oac CdeEa doctorulB. Prin identificare$ copilul de2enit doctor e"te cel care acum face in8ecii$ in"tituind o form de "tp1nire a"upra realitii. Reproducerea ludic diminuea: a"pectul 'nfrico&tor al "erin.ii &i al celui care o m1nuie. Tot a&a$ 8oaca deEa fantomele reduce 'ncrctura terifiant a ace"tor po"i;ile apariii. Iar GalloMeenEul americanilor nu e"te dec1t o con"trucie "ocialErituali:at$ ;a:at pe identificarea cu a.re"orul$ pentru a limita &i controla "paimele incon&tiente ale ;ra2ilor no&tri contemporani$ cetenii celei mai puternice ri de pe .lo;. Identificarea cu a.re"orul mic&orea:$ moderea: "au neutrali:ea: teama pe care ace"ta o induce. feti Terori:at de mama ei$ nu la ni2el fi:ic$ ci 2er;al$ cre&te &i$ la locul de munc$ 'n relaia cu "u;ordonaii (de&i nu e o;li.atoriu " fie &ef$ poate fi "ecretara &efului) 2ociferea:$ :;iar "au in"tituie un control iraional$ raionali:at ca ne2oie de excelen &i perfeciune. Anali:1nd condiiile p"i-olo.ice ale 2iolului repetat$ >erenc:i (apud Ione"cu$ *))*) explic "upunerea 2ictimelorEcopii prin Cidentificarea cu culpa;ilitatea a.re"oruluiB. Copilul accept incon&tient " fie depo:itarul 2ino2iei pe care 2iolatorul o reprim$ 2ino2ie pe care o i"p&e&te$ l"1nduE"e a;u:at din nou. ,e&i "ofi"ticat$ interpretarea lui >erenc:i poate fi o explicaie de"tul de ;un$ pe l1n. ameninarea cu repre"alii 'nfrico&toare$ pentru comportamentul "urprin:tor al copiilor care tinuie"c e2enimentul &iT"au identitatea a.re"orului. Un exemplu mediati:at de identificare cu a.re"orul e"te &i faimo"ul C"indrom StocI-olmB. Cei care au fo"t inui capti2i a8un.$ 'n mod paradoxal$ " "imt "impatie pentru cei care iEau rpit$ c-iar " le adopte credinele "au 2i:iunea politic &i " r"pund o"til .u2ernului$ "er2iciilor "ecrete "au forelor de ordine care$ culmea$ au acionat pentru aEi eli;era. Identificarea permite de"crcarea unei an.oa"e cumplite: CCum ar putea " m omoare c1nd$ iat$ &i eu cred 'n ceea ce cred ei(B "peculaie cura8oa" (Sandler$ %935) face le.tura 'ntre identificare &i mecani"mele contrafo;ice$ prin care "u;iectul caut acti2 &i "e expune unor "ituaii periculoa"e$ pentru a nu l"a an.oa"a " urce. Teama c 2ei fi lo2it &i ;rutali:at te face " te implici 'ntrEo "ituaie 'n care ace"te a&teptri " fie 'mplinite$ de pild 'ntrEun "port ce pre"upune contact corporal$ a"prime$ lupt. Fn felul ace"ta 'i poi ine frica "u; control$ deoarece o "ituaie pe care o cuno&ti "au cu care te familiari:e:i$ prin antrenament$ e"te mai puin anxio.en dec1t o "ituaie necuno"cut (inamici necuno"cui$ timin. incontrola;il). 7.%*. Identificarea proiecti2. 4"te un mecani"m p"i-olo.ic in2e"ti.at &i conceptuali:at de =elanie Vlein$ 'ntrEun "en" diferit de cel pe care 'l "u.erea: a"ocierea celor doi termeni. Nu e"te propriuE:i" un proce" de atri;uire unui alt o;iect a caracteri"ticilor per"onale$ ci un proce" fanta"matic de proiectare a coninuturilor inter:i"e &i primiti2e 'ntrEo :on extern (C.a:daB)$ cu "copul de a o controla "au aE i face ru. Cel care repre:int de"tinatarul coninuturilor proiectate e"te ademenit "au pre"at " le primea"c$ adic " 8oace rolul core"pun:tor recepionrii acelui material incon&tient. ,e exemplu$ 'ntrEo relaie de cuplu$ o parte din a.re"i2itatea pe care "oia nu o poate conine e"te tran"mi" partenerului$ prin identificare proiecti2. ,ac accept rolul$ ace"ta c-iar manife"t (de"carc) "urplu"ul de a.re"i2itate$ 'n timp ce "oia$ lip"it de ener.ia dinamic expul:at$ 8oac rolul opu"$ al conformi"mului &i al "u;mi"i2itii. 4a poate a8un.e " "e "imt epui:at "au lip"it de 2la.$ ceea ce e"te normal$ din moment ce a depo:itat o parte din identitatea ei 'n altcine2a.

A. Dion$ cel care a de:2oltat ideile mae"trei "ale$ a deo"e;it modalitile patolo.ice$ re"pecti2 normale de identificare proiecti2. Patolo.ia e"te definit de inten"itate &i 2iolen$ pe c1nd identificarea proiecti2 funcional e"te 'n "er2iciul comunicrii$ fa2ori:1nd empatia. !a ;a:a identificrii proiecti2e "t cli2a8ul 4ului ("plittin.Eul)$ anume "cindarea 4ului 'n fra.mente care "e re"pin. reciproc$ care nu "e tolerea: &i nu pot exi"ta 'n acela&i "paiu fr a fi 'n conflict (ca doi frai care "e ur"c unul pe cellalt). Fn exemplul de mai "u"$ a.re"i2itatea accepta;il$ CnormalB$ rm1ne 'n 4ul partenerei$ 'n timp ce fra.mentul cellalt$ a.re"i2itatea CreaB &i dominatoare$ e"te proiectat a"upra "oului. ,ac o prime&te$ ace"ta are 'n mod clar "entimentul c "imte "au "e comport 'ntrEun mod care 'i e"te "trin &i$ cu toate ace"tea$ nu poate fi altfel. ,ac re"pin.e coninutul proiectat "au o parte a ace"tuia$ "entimentul lui e"te c "oia 'ncearc "E% controle:e. Pe de alt parte$ "oia care de2ine "uport de manife"tare pentru o"tilitatea partenerului "e "imte$ la r1ndul ei$ 2ictim. ,ar ea nu e"te dec1t 2ictima incon&tient a propriei a.re"i2iti "cindate &i atri;uite$ la ni2elul fra.mentului dominant$ celuilalt. Ace"t mecani"m per2er"$ 'n care rolurile de a.re"orT2ictim "unt inter&an8a;ile$ repet un model primar$ de tip "adoEma"oc-i"t. 4xplicaia "t 'n caracterul precoce al aprrilor$ mo;ili:ate de "paimele ;e;elu&ului$ 'n "pecial an.oa"a de per"ecuie. Aflat 'ntrEo po:iie numit C"c-i:oE paranoidB de =elanie Vlein$ a21nd de "uportat alternana experienelor .ratificatoare$ re"pecti2 fru"trante (el$ care era %5) o;i&nuit cu un mediu 'n care toate ne2oile 'i "unt perfect "ati"fcute)$ copilul di"ocia: o;iectul 'n C;unB ("timulii "ati"fctori$ "ecuri:1nd$ calmi)$ re"pecti2 CruB (tot ceea ce fru"trea:$ "e la" a&teptat$ refu:$ "perie). ;iectul CruB e"te re"pon"a;il pentru toat "uferina lui$ e"te cel care 'l per"ecut$ 'l 'n"pim1nt "au 'l 'n.ri8orea:. Fn ace"t o;iect CruB poate fi depo:itat orice$ inclu"i2 pul"iunile di"tructi2e proprii copilului. Acea"t perioad pare a dura p1n la 0E/ luni$ c1nd mama ("au "u;"titutul matern) 'ncepe " fie perceput ca o per"oan 'ntrea.$ capa;il " fie &i C;unB &i CreaB. 4"te 'nceputul acce"ului Ia am;i2alen &i$ 'n fond$ la realitate. !umea con"truit ima.inar pe principiul Ctotul "au nimicB 'ncepe " "e nuane:e$ capt "u;tilitate &i tonuri. Pacienii numii "c-i:ofrenici$ dup =. Vlein$ "unt cei care nu au putut .e"tiona an.oa"ele de tip p"i-otic din perioada "c-i:oEparanoid$ rm1n1nd fixai "au re.re"1nd ulterior la acea"ta. ,e aceea$ 'n relaiile lor o;iectuale "unt pre:ente o;iecte pariale (fra.mente)$ nu 'n" &i o;iecte totale (unificate). Po"tfa. ,up 7 capitole$ "perm c teEai familiari:at cu c1te2a repere ale a;ordrii acti2itii de con"iliere p"i-olo.ic 'n 2i:iune experienial &i nu numai. Credem c de8a te .1nde&ti "erio" la tine 'n"ui &i la m"ura 'n care propria ta per"oan ar putea fi un C2e-iculB mai potri2it$ mai di"poni;il "au mai puin potri2it deocamdat pentru o po"i;il formare &i practicare a ace"tei profe"ii. ,eocamdat+ <e"tea ;un e"te c$ dac moti2aia$ intere"ul &i a"piraia "incer pentru oferta de a8utor 'i dau .-e" " te lan"e:i 'ntrEun a"tfel de proiect$ a;ilitile &i competena pot 2eni 'n timp$ pe m"ura de:2oltrii &i maturi:rii tale per"onale. Principala ta in2e"tiie 'n practicarea cu "ucce" a ace"tei acti2iti e"te propria ta per"oan. Rolul de con"ilier "e -rne&te &i "e de:2olt din re"ur"ele pe care$ treptat &i .-idat$ i le con&tienti:e:i$ acti2e:i &i recanali:e:i creati2 'n relaia de "pri8in &i clarificare a altora 'n propriile lor "cenarii de 2ia. C1t de ;un &i de autentic e"te contactul pe care 'l ai cu tine 'n"ui$ c1t de ad1nc iEa fo"t an.a8area 'ntrEun proce" de autoexplorare (anali: didactic experienial)$ pe Termen nu foarte "curt$ &i c1t de ;ine iEai 'nele"$ acceptat &i inte.rat propriile pro;leme$ traume &i ;loca8e$ pe at1t de ;un &i competent con"ilier poi de2eni. Pentru a"ta e ne2oie de ce2a r;dare$ "erio:itate &i entu:ia"m "u"inut pe parcur"ul mai multor ani de formare &i "uper2i:are. 4

ne2oie mai ale" de mult armoni:are interioar$ druire &i 'ncredere 'n &an"ele fiecrui a"i"tat &i 'n 2aloarea lui intrin"ec. =i:ea: pe oameniN Credina 'n &an"ele lor e"te m"ura auto'ncrederii. Acea"ta pre"upune 'n acela&i timp c le accepi &i limitele$ accept1nduEi con&tient$ dar deloc re"emnat$ propriile limite$ 'n"eamn c ai 'ncetat " "uferi di"proporionat pentru e&ecuri ilu:orii$ dar &i c ai 'n2at " "u"ii &i " 'mprt&e&ti ;ucuria "ucce"elor altora. Atunci le poi tri ca pe propriile "ucce"e$ dar nu uita c tu doar participi la producerea &i 2alidarea lor. Nu e&ti tu %5* autorul "c-im;rii clienilor ti$ dar o poi catali:a &i confirma. Fn felul ace"ta te "c-im;i &i tu. ,e2ii mai con&tient de felul 'n care relaia 2oa"tr poate fi o 'nt1lnire de cre&tere mutual$ de de:2oltare a fiecruia prin intermediul celuilalt. Con"ilierea e"te o 'nt1lnire a dou realiti p"i-olo.ice care "e tran"form. Ui c-iar dac uneori poate prea deEa dreptul ma.ic prin "c-im;area per"pecti2ei a"upra lucrurilor$ e2enimentelor &i per"oanelor$ ea nu e"te dec1t o reEnaturali:are clarificatoare &i -rnitoare a contactului dintre oameni$ 'n contextul 2ieii lor reale. Acea"ta define&te un profe"ionali"m autentic. 4l nu exclude "emnificaia a;ilitilor "pecifice$ cuno&tinelor &i experienei. ,impotri2+ Re"tul 2ine de la Sine. ,ac teEai -otr1t " urme:i ace"t drum$ atunci &tii ce ai de fcut+

S>\RUIT