Referat Disciplina: Sociologia Educaiei Tema: Formele educaiei si interdependenta lor

Formele educaiei si interdependenta lor

I.

Educaia: delimitri conceptuale, rol si funcii

Educaia = un ansamblu de aciuni desfurate in mod deliberat intr-o societate, in vederea transmiterii si formarii, la noile generaii, a experienei de munca si de viata, a cunotinelor, deprinderilor, comportamentelor si valorilor acumulate de oameni pana in acel moment.1 n tratatul de pedagogie colara din anul 1!!", oan #icola $ncearc %aa cum el $nsui afirma la vremea respectiva& sa formule'e o definiie operaionala, cosiderand educaia ca pe o activitate sociala complexa care se realizeaz printr-un lan nesfrit de aciuni exercitate in mod contient, sistematic si organizat, in fiecare moment un subiect individual sau colectivacionnd asupra unui obiect individual sau colectiv in vederea transformrii acestuia din urma intr-o personalitate activa si creatoare, corespunztor condiiilor istorico-sociale prezente si de perspectiva !", p ##$ (celai autor considera, intr-o alata lucrare, ca rolul educaiei este de a de'volta calitati generale ale speciei umane %perspectiva antropocentrica& si de a-l pregti pe om pentru exercitarea diferitelor roluri sociale %perspectiva sociocentrica&. %), p.1*-1!& II. Educaia formala, nonformala, informala - concepte n cursul existentei sale, fiecare persoana este supusa unor influente educative multiple care pot aciona concomitent, succesiv sau complementar, in forme variate. +nele acionea' spontan, incidental, altele au caracter organi'at, sistemati'at, provenite din partea scolii sau a altor instituii extracolare. n str,nsa legtura cu ideea potrivit creia invatamantul %educaia colara& trebuie privit in perspectiva educaiei permanente, s-au conturat conceptele de educaie formala %instituionali'ata&, educaie nonformala %extracolara& si educaie informala %difu'a&, pentru denumirea curenta a tipurilor de educaie ce se reali'ea' ast'i. (a cum este artat si in -anualul de pedagogie, inca din 1!./, 0oombs si (1med 2 ec1ival,nd educaia cu invatarea 2 au identificat aceste tipuri, definindu-le astfel3 - educaia informala3 proces ce durea' o viata, prin care fiecare persoana dob,ndete cunotine, indemanari, aptitudini si $nelegere din experienele 'ilnice, - educaie nonformala3 orice activitate organi'ata in mod sistematic, creata in afara sistemului formal si care ofer tipuri selectate de invatare subgrupelor specifice populaiei %at,t aduli cat si copii&, - educaia formala3 educaia instituionali'ata, structurata in mod ierar1ic, gradata cronologic si condusa de la centru %-inisterul nvatamantului&, prin tradiie, ea a constituit centrul de interes al politicii colare %4, p.1./& Educaia repre'int principala resursa a de'voltrii individului, dar si o premisa ma5ora in pstrarea identitatii naionale. (re menirea de a a5uta copiii sa creasc spre a deveni aduli de succes. 6rin prisma acestui scop, educaia trebuie sa ofere fiecrui copil si tanar cunotinele

Dicionar de pedagogie, Editura didactica si Pedagogica, Bucureti, 1979.

si abilitatile necesare pentru o buna funcionare in cadrul societatii moderne. Educaia are rolul de a-l invata pe copil sa aspire spre adevr7 sa-si de'volte responsabilitatea morala - abilitatea de a discerne binele de ru, insa de a-l responsabili'a sa aleag binele7 sa discearna relaia binelui cu lumea $ncon5urtoare - contienti'area lumii $ncon5urtoare si felul in care aceasta acionea' asupra noastr7 sa dobindeasca abilitatile necesare pentru viata7 sa se a5uste'e social adecvat7 sa aib o atitudine responsabila fata de viata7 sa inteleaga relaia dintre lege si libertate7 sa adopte o demnitate si o munca cinstita7 sa dobindeasca o dorina de educaie continua7 sa detina o g,ndire ordonata si o disciplina fi'ica si psi1ica7 sa-si adapte'e strategiile la noile mi5loace de comunicare si transmitere a informaiei %internet, televi'iune etc.&7 sa cunoasc drepturile pe care le deine el si semenii lui. 8umari'ind, educaia ne invata3 normele morale, valorile, aspectele etice, re'olvarea de probleme si luarea de deci'ii. 9rebuie sa ne $ndreptam cu gri5a atenia asupra copiilor notri, sa ii iubim, iar prin puterea exemplului nostru sa ii a5utam sa contienti'e'e deplintatea potenialului lor, faptul ca sunt speciali, ca toi au capacitatea de a creste si de a invata. II. 1. Educaia formala 9ermenul si are originea in cuv,ntul latinesc formalis). 9rasaturi caracteristice ale acestui tip de educaie %4, p.1./&3 - educaie instituionali'ata, care se reali'ea' intr-o structura organi'atorica clara, repre'entata de sistemul de invatamant, - ea se reali'ea' prin intermediul procesului de invatamant, cu finalitati educaionale explicite, formulate prin idealul educaional (cest tip de educaie permite o similare sistemati'ata a cunotinelor si facilitea' de'voltarea unor capacitai, a unor priceperi si deprinderi, a unor aptitudini si atitudini necesare pentru inseria individului in societate. - este puternic expusa si infu'ata de exigentele suprapuse ale comandamentelor sociale si uneori politice - reali'area educaiei in mod competent presupune pre'enta si aciunea unui corp profesoral speciali'at, care se adresea' unui public ce beenficia'a de un statut aparte 2 acela de elev sau student - o alta caracteristica importanta a acestui tip de educaie o constituie aciunea de evaluare - se reali'ea' in cadrul sistemului de invatamant II.2. Educaia nonformala 9ermenul si are originea in cuv,ntul latinesc nonformalis4. (cest tip de educaie, care servete unei varietati mari de cerine de invatare la tineri si la aduli, are in vedere3 - educaia complementara/ - educaia suplimentara:
2 "

Cu semnificaia de organizat , officia! Pre!uat cu sensu! in afara unor forme specia!#officia! organizate pentru un anume gen de acti$itate % para!e!a cu coa!a si adres&ndu'se e!e$i!or ( pentru deci care si'au )ntrerupt prematur studii!e

- educaia de substituie" %4, p.1..& 0osideram ca educaia nonformala pentru tineret trebuie v'uta ca o forma complementara a educaiei formale pentru invatare continua de-a lungul vieii. ;e asemenea educaia nonformal ofer un set de experiene sociale necesare, utile pentru fiecare copil, t,nr sau adult, complementari',nd celelalte forme de educaie prin3 < valorificarea timpului liber al elevilor, din punct de vedere educaional7 < oportuniti pentru valorificarea experienelor de via ale elevilor, prin cadrul mai flexibil i mai desc1is i prin diversificarea mediilor de $nvare cotidiene7 < participare voluntar, individual sau colectiv7 < modaliti flexibile de a rspunde intereselor elevilor, tinerilor - gama larg de activiti pe care le propune i posibilitatea fiecrui tanar de a decide la ce activiti s participe7 < de'voltarea competenelor pentru via i pregtirea tinerilor pentru a deveni ceteni activi7 pe l,ng informaiile i competenele specifice anumitor domenii de activitate $n care se $ncadrea' proiectele sau activitile nonformale, elevii si tinerii $i de'volt i capaciti organi'atorice, capaciti de autogospodrire, de management al timpului, de g,ndire critic, de adoptare a unor deci'ii sau re'olvare de probleme7 < un cadru de exersare i de cultivare a diferitelor $nclinaii, aptitudini i capaciti, de manifestare a talentelor $n art, cultur, mu'ic, sport, pictur, 9 etc. Este necesar recunoaterea educaiei nonformale, ca un proces educativ complex si complementar educaiei formale, necesar de'voltrii individuale a tinerilor in interes comunitar. Constrn eri: - riscul unei identificri neadecvate a nevoilor i ateptrilor tinerilor, ca i lipsa unor po'iii i a feed-bac=-ului din partea tuturor actorilor locali care trebuie implicai $n proces7 - capacitatea instituional>organi'aional insuficient a actorilor locali i lipsa lor de voin real de de'voltare, ca ameninare pentru sustenabilitatea planurilor de aciune local - nivelul insuficient de solidaritate a ?#@-urilor $n promovarea intereselor lor comune $n relaie cu instituiile publice - implicarea insuficient i motivaia insuficient pentru implicare a tineretului neorgani'at i organi'at, a mediului privat i mass-mediei $n diferitele fa'e ale politicilor publice de tineret - - lipsa egalitii de anse $n accesul la informaie, responsabilitatea redus $n facilitarea accesului la informaie - fundamentarea improprie pentru finanrile locale, neconsultarea structurat a tuturor actorilor relevani, lipsa unui studiu sociologic - insuficiena resurselor alocate pentru politicile publice de tineret i lipsa asumrii pe termen lung a acestora din partea partidelor politice

II.!. Educaia informala ;enumirea acesteia provine din latina - informis%informalis& Educaia informala include totalitatea informaiilor neintenionate, difu'e, eterogene, voluminoase 2 sub raport cantitativ 2 cu care este confruntat individul in practica de toate 'ilele si care nu sunt selectate, organi'ate si prelucrate din punct de vedere pedagogic %/, p.4"&

* 7

pentru cei ana!fa+ei pre!uat cu sensu! de spontan, neateptat

(cest tip de educaie se reali'ea' gratie influentelor cotidiene, prin interaciune individului cu alte persoane in mediul social, cultural, economic s.a. Ea include experiene trite, idei aplicate sau valori $ncercate in viata cotidiana. 8e pare ca acest tip de educaie precede si depaseste ca durata, coninut si modalitati educaia formala.

III. Conclu"ie#Comparaie intre cele trei forme de educaie

Subiectul educaiei ,actorii care desf-oaraciuni de educaie.

Gradul de pregtire al "educatorului"

Educaia formal instituii de educaie ,co!i, gr-dinie, !icee, uni$ersit-i. ,instituii a c-ror principa!- misiune este educaia. Persona! didactic ca!ificat

Educaia nonformal instituii culturale (teatre, muzee, biblioteci, case de cultur etc.), organizaii nongu ernamentale, alte instituii care au ca misiune cone! educaia "i cultura #ersonal calificat $n diferite domenii de acti itate, uneori a %nd "i pregtire didactic stabilite pentru fiecare acti itate, fr o organizare pe termen lung relati organizat pe arii de interes certificate de participare, certificate de absol ire a unor cursuri, ade erine, certificate profesionale sau ocaionale, care pot fi recunoscute sau nu &bs. 'neori, aceste acti iti nu sunt deloc certificate. re!ati$ mare

Finaliti ale educaiei Coninutul educaiei

Modaliti de certificare

c!ar sta+i!ite i gradate pe etape de studiu, pe discip!ine etc. organizat pe ani de co!aritate ,etape de $&rst-., pe profi!uri # fi!iere profesiona!e certificate recunoscute !a ni$e! naiona! i,

Educaia informal fami!ia, media, grupu! de prieteni, oricine e/ercit- o inf!ueneducaiona!neintenionat- sau neorganizatPreg-tire didactica+sent- sau sporadicPreg-tirea nu este o condiie a inf!uenei educaiona!e. nesta+i!ite neorganizat, conte/tua!

f-r- certificare

Autonomia celui care nva n alegerea temelor/ activitilor

redus-

crescut-

$I$%I&'()FIE 1. 0uco, 0onstantin, 1!!", 6edagogie, Editura 6olirom, ai ). strate, Elena si Ainga, oan, 1!!*, -anual de pedagogie, Editura (BB 4. #icola, oan, 1!!", 9ratat de 6edagogie Ccolara, Editura ;idactica si 6edagogica, Ducureti /. #icola, oan, 1!!/, 6edagogie Ccolara, Editura ;idactica si 6edagogica, Ducureti :. EEE Begea invatamantului, 1!!: