inside>>

HABITAT & ARHITECTUR~

s e p t e m b r ie 2 0 11 # 1 1 7

Orange Cube l Atra Doftana l Golden Blitz Center l Londra 2012

15 lei

editorial
Breasla arhitec]ilor mormani
The Guild of Mormanian Architects*

`cnd nu demult o vizit` \n ]ara vecin` [i prieten` Mormania (denumit` uneori, de al]i autori nu la fel de bine informa]i, desigur , [i Jormania), m` simt obligat s` v` \mp`rt`[esc experien]a [i concluziile. Cunosc`torii vor \n]elege exact despre ce vreau s` vorbesc, mai ales c` rela]iile noastre cu mormanii au fost \ntotdeauna ca ale unor fra]i gemeni: \l love[ti pe unul [i plnge cel`lalt, te tai tu [i \i curge snge lui, muncim noi [i se \mbog`]esc ei. Tocmai pentru a studia, \n lumina inexplicabilelor dependen]e care ne leag`, organizarea breslei arhitec]ilor mormani, m-am [i deplasat acolo. Ba, \n cteva cuvinte pline de litere [i goale de sens, a[ zice c` vizita mea a fost f`cut` \n interes profesional institu]ional, pentru un schimb de experien]` administrativ-organizatoric`. De care trebuie musai s` profita]i Pn` atunci \ns`, nu m` pot ab]ine s` v` amintesc c` arhitec]ii romni, cu arogan]a binecunoscut`, au tendin]a s`-i considere pe omologii lor din Mormania la originea expresiei prost f`cut gr`mad`, forma ini]ial` fiind, zic ei, prost morman. E posibil s` fie \ns` numai o tradi]ional` r`utate sau manifestarea unui complex de inferioritate mascat \n contrariul s`u. Voi evita orice alt` introducere de natur` geografic`, social` sau cultural` (g`si]i orice informa]ie pe net), pentru a m` consacra direct obiectului [i subiectului vizitei mele. Ajuns \n capitala Mormanstadt, am fost \ntmpinat la aeroport de o delega]ie a Ordinului Arhitec]ilor Mormani (OAM), organiza]ia omoloag` celei care m-a trimis [i mandatat. Oameni veseli, relaxa]i, \mbr`ca]i lejer, \n tonuri de negru, care m-au f`cut s` m` simt de la \nceput \n largul meu. Cteva glume [i vreo dou` bancuri spuse \n drumul c`tre ora[ m-au f`cut s` \n]eleg c` \mp`rt`[im acela[i tip de umor [i au destins astfel definitiv atmosfera. De cine s` te sim]i mai apropiat dac` nu de cei cu care rzi la acelea[i bancuri? M` sim]eam, ce s` zic, aproape ca acas`. Sediul organiza]iei, amenajat \ntr-o cl`dire istoric`, nu foarte mare, dar nici mic`, se afl` chiar \n centrul ora[ului, aproape de hotelul la care m-am cazat, a[a c` a fost o pl`cere s` merg pe jos \n toate cele trei zile ale [ederii mele. Str`zile cu trotuare late, f`r` ma[ini parcate de-a curmezi[ul, [i pietonalul ce traversa centrul m-au f`cut s` m` gndesc cu trist` nostalgie la Bucure[tiul nostru. |n biroul pre[edintelui suprem m-am concentrat \ns` neab`tut asupa problemei care m` preocupa. Ve]i vedea c` lucrurile pe care le-am aflat sunt cel pu]in interesante. Primul dintre ele a fost c` OAM este mai veche dect OAR cu c]iva ani, deci mai matur`, mai pu]in dispus` la impetuozit`]i juvenile [i mai capabil` de autoanaliz` necomplezent`. De altfel, mi s-a povestit c` dup` primii opt-zece ani de existen]`, coducerea de atunci s-a hot`rt s` fac` o analiz` serioas`, chirurgical` a func]ion`rii. Concluziile rezultate ini]ial i-au mhnit, apoi i-au pus pe gnduri [i i-au condus \n final c`tre o transformare, o rafinare a structurii [i atribu]iilor organiza]iei. Iat`, foarte pe scurt, procesul. Ini]ial, OAM func]iona, statutar, identic cu OAR-ul nostru na]ional, de parc` legile interne ar fi fost n`scute de aceea[i minte sau fotocopiate de vreun b`iat dibaci. Se ocupa, adic`, de gestionarea dreptului de semn`tur`, \n sensul c` \ncasa o tax` de la fiecare arhitect care vroia s` proiecteze ceva prin Mormania, dndu-i \n schimb tot concursul, \n special atunci cnd nu-l cerea. Cu banii astfel rezulta]i nediferen]iat din practica na]ional` de arhitectur`, OAM f`cea ac]iuni culturale, mai organiza cte un bal [i \ncerca s` fac` proiecte legislative prin care s` \mbun`t`]easc` mediul profesional [i recunoa[terea valorii serviciilor de proiectare de arhitectur`. A \ncercat s` creeze un cod de proiectare, s` genereze o politic` na]ional` \n favoarea arhitecturii, s` impun` tarife minime de referin]`, s` modifice statutul legal al arhitectului \n cadrul unui proiect, s` impun` organizarea de concursuri pentru orice lucrare public` sau privat` de mari dimensiuni etc. Desigur c` mai nimic din toate acestea nu a fost [i efectiv implementat, c`ci puterea politic` de sprijinul c`reia ar fi fost nevoie avea cu totul alte priorit`]i. |n plus, au constatat la un moment dat c` se confruntau cu o nea[teptat` problem` de natur` a le \ngreuna

Having, not so long ago, paid a visit to our long time friend and neighbor, the country of Mormania (that other authors sometimes refer to as Jormania undoubtedly they are not as well informed as I am), I feel obliged to share my experience and the conclusions I have drawn from it. Connoisseurs will know what I am talking about, especially given the fact that our relations with the Mormanians have always been those you would expect between twin siblings: you smack one, the other one cries, you cut yourself, he bleeds, we work, they get rich. And, it is precisely in light of these inexplicable dependency ties that bind us that I decided to head over there and closely study the organization of the guild of Mormanian architects. Better yet, to use words of complex spelling and virtually no meaning at all, I would say that the purpose of my visit was professionally institutional, and its goal, that of exchanging administratively organizational expertise. Expertise that you simply must take advantage of... But before we get into that, I cannot help but remind you that Romanian architects, with their well-known arrogance, are inclined to consider their homologues in Mormania to be the original inspiration for the expression Dumber than a bag of hammers, initially thought to have been phrased Dumber than a Mormanian. It is possible, though, that this is just the usual slander, or at least, that it is no more than the manifestation of an inferiority complex disguised as its opposing term. I will avoid any other introduction, be it geographical, social or cultural in nature (you can find all that information online), in order to dedicate myself fully and directly to the subject of my visit. Having arrived in the capital city of Mormanstadt, I was met at the airport by a group of delegates from the Mormanian Architects Order (OAM), the organization homologous to the one that I was to represent on the occasion. They were cheerful people, laid-back, casual in their attire, all in tones of black, all of which meant that I immediately felt comfortable in their midst. A few puns and a couple of jokes related on our way into the city made me feel certain that we share a similar sense of humor and helped to definitively lighten the atmosphere. After all, who are the people you feel closest to if not the ones who laugh with you at the same jokes? I felt, how to phrase it any better, almost at home. The headquarters of the organization, set up in a historic building, not too large but not too small, is situated smack in the middle of the city, close to the hotel I was staying in, so walking was a pleasure I thoroughly indulged in for the duration of my three day stay. The streets, with their wide side-walks and no cars parked on the curve, as well as the pedestrian trail crossing the center of town brought about a flash of sad reminiscing over our own Bucharest. In the office of the supreme president, though, I was able to give my full attention to the matter that most occupied my thoughts. Youll see that the things I learned are, to say the least, interesting. The first thing was that the OAM is older than the OAR (Romanian Architects Order), and therefore more mature, less inclined to acts of juvenile impetuosity, more capable and no longer complacent in its self-analyses. As a matter of fact, it was related to me that after the first eight to ten years of its existence, the then-in-office leadership decided to carry out a serious, surgical analysis of the functioning of the organization. The conclusions that initially resulted first saddened them, then got them thinking and finally, they led to a transformation, a refinement of the organizations structures and attributions. And here is that process, in short. Initially, the OAM functioned, as far as statute is concerned, in a manner identical to our own national OAR, as if their respective internal laws had been born of the same mind or photocopied by some deft young copyartist. It handled, that is, the administration of signature rights, in the sense that it perceived a tax from each architect wishing to design something in Mormania, granting him in exchange. With the money thus undiscriminately raised from the national practice of architecture, the OAM then carried out cultural activities, hosted the occasional ball and attempted to come up with legislative projects that would improve the professional environment and the recognition of the value of architectural design services. It tried to create a design code, to generate a national policy in favor of architecture, to impose minimal reference fees, to modify the legal statute of the architect as part of

eforturile progresiste, [i anume declinul \ncrederii popula]iei \n calit`]ile profesionale ale membrilor. Mai pe romne[te spus, au constatat o, uneori dramatic`, lips` de credibilitate a arhitec]ilor mormani. Datorat` \n principal slabei calit`]i a majorit`]ii proiectelor (din motive de nepricepere, sl`biciune, servilism, dezinteres, cinism sau alte cauze mai pu]in evidente), aceast` pozi]ionare negativ` era de natur` a bloca orice sus]inere public`, f`r` de care \mbun`t`]irile legislative (democratice) sunt imposibile. Dup` c]iva ani de derut`, proiecte prea rar puse \n practic` [i ini]iative mereu nefinalizate, o alt` conducere a avut curajul unor mi[c`ri decisive. Cea mai important` dintre ele a fost schimbarea statutului organiza]iei, transformnd sindicatul \ntr-o organiza]ie de elit`, cu membri selecta]i meritoriu, cu cotiza]ii raportate la volumul [i importan]a lucr`rilor, cu filtre de calitate [i sisteme de penalizare. Tranzi]ia a fost f`cut` \ntr-o perioad` de patru ani, o vreme cele dou` sisteme de organizare func]ionnd \n paralel. Teoretic, [i ast`zi organiza]ia de tip sindical exist` \nc`, dar func]ionalitatea ei este grav afectat` de lipsa de calitate a serviciilor membrilor r`m`[i \n ea. Aripa de elit` \ns`, numit` Breasla Arhitec]ilor Mormani, a crescut spectaculos \n ochii publicului, bucurndu-se ast`zi de un sprijin efectiv att din partea cet`]enilor [i a ONG-urilor, ct [i din partea structurilor politico-administrative. Ini]iativele legislative au devenit posibile [i parte dintre ele au fost deja validate de senatul morman, tarifele minime sunt opera]ionale [i statutul arhitectului membru al Breslei este mult diferit de ceea ce era \n urm` cu zece ani. Ast`zi, \n Mormania nu se mai construie[te aproape nimic important f`r` un concurs de arhitectur`, organizat separat de licita]ia de lucr`ri de construc]ie, proiectele urbanistice de anvergur` au devenit moned` curent` [i mai toate investi]iile imobiliare private caut` asocierea cu arhitec]ii Breslei ca o garan]ie a calit`]ii. Totul sun` att de bine, att de limpede [i inteligent, \nct instinctiv mi-am b`nuit omologii de propagand` deliberat`, de pr-ism bine pus la punct, \ntr-un scop pe care nu reu[eam \ns` s`-l \n]eleg. Am \nceput s` chestionez \n detaliu mi[c`rile f`cute [i, spre surprinderea mea, totul era clar [i ra]ional, documentat [i explicabil. Pornirea a fost, se pare, con[tientizarea ambiguit`]ii statutului Ordinului: o organiza]ie cu structur` sindical`, deci cu o osatur` ideologic` de stnga (vezi egalitatea membrilor \n cadrul organiza]iei) gestiona o profesie liberal`, cu declarate valori de dreapta: elitism, competitivitate, pia]` liber` a muncii etc. Pn` la a \n]elege c` aceast` confuzie statutar` era la originea disfunc]iilor Ordinului nu a mai fost dect un pas, pe care au avut curajul s`-l fac` [i s`-l asume public odat` cu aniversarea celor zece ani de existen]`. Evident c` primele propuneri de schimbare a statutului s-au lovit de refuzul majorit`]ii membrilor, \n special cei mai \n vrst`, prea pu]in dispu[i a \n]elege dimensiunea etic` a demersului. De[i erau arhitec]i, deci teoretic obi[nui]i cu riscurile [i violen]a oric`rei noi edific`ri, pu]ini au fost dispu[i s` o accepte \n teritoriul propriului confort profesional. Inutil s` spun c` au v`zut \n aceast` mi[care \n primul rnd riscul pierderii prestigiului dat de durata ([i mai pu]in de calitatea) practicii. Observa]ia c` oamenii au mai degrab` nevoie de securitate [i stabilitate dect de libertate se verific` [i \n cazul arhitec]ilor mormani. Arhitec]ii ceva mai tineri au reu[it \ns`, cu sprijinul seniorilor cu adev`rat capabili, s` impun` pn` la urm` schimbarea, care ast`zi \[i culege roadele. Din cte am \n]eles, alegerea primilor membri ai Breslei s-a f`cut cu sprijinul unor reputa]i arhitec]i str`ini, special mandata]i pentru procesul de selec]ie. Astfel a fost generat un prim val de obiectivitate \n ceea ce a constituit cel mai important pas al schimb`rii: definirea tipului de arhitect apt a deveni membru. Desigur, au urmat o mul]ime de explica]ii, de detalii tehnice [i organizatorice, de explicare a pa[ilor parcur[i, dar ideile \n mare sunt cele de mai sus. Am plecat dup` trei zile cu o gr`mad` de informa]ii, pe care trebuie s` le structurez, s` le pun pe hrtie [i s` le prezint mandatarilor mei. Poate ar putea schimba ceva BRUNO ANDRE{OIU

a project, to impose the organization of contests for any public or sizeable private work etc. Of course none of these were actually implemented, because the political power whose support would have been essential to all of these endeavors had an entirely different set of priorities. Moreover, at some point, they discovered a problem they had no forseen, that threatened to stand in the way of their progressive efforts namely, the decline of popular trust in the professional qualifications of the organizations members. More plainly put, they found a dramatic (at times) lack of credibility for Mormanian architects. Mainly due to the poor quality of most of their projects (to be blamed on lack of skill, weakness, servility, lack of interest, cynicism or any number of less evident causes), this negative positioning was threatening to block all public support, and thus render all (democratic) legislative improvements impossible. After a few years of chaos, projects too seldom implemented and initiatives too often left unfinished, a new leadership had the courage to take more decisive action. The most important of the actions taken was that of changing the statute of the organization, transforming the syndicate into an elite organization, with members selected on merit, with contributions proportional to the volume and importance of their projects, with quality filters and penalty systems. The transition was made over a period of four years, during which, for a short while, the two organization systems functioned side by side. Theoretically, the syndicate type organization still exists to this day, but its functionality is severely affected by the poor quality of the services offered by its members. Its elite wing, however, now entitled the Guild of Mormanian Architects, has seen spectacular growth in the eyes of the public, and now receives genuine support from both citizens and NGOs, as well as from the existing political and administrative structures. Their legislative initiatives have become possible and part of them have already been validated by the Mormanian Senate, minimal fees are operational and the statute of any architect who is a member of the Guild is very different from what it used to be ten years ago. Today, in Mormania, almost nothing important gets built without an architecture contest organized separately from the construction work bid, significant urban projects have become common currency and most private real estate investments seek association to the Guild as a warrant of quality. Everything sounds so good, and clear and intelligent that instinctively I suspect my homologues of deliberate propaganda, or well laid-out PR-ism, to some end that lies beyond the grasp of my own understanding. I begin to question in detail every single maneuver in the process and, to my surprise, everything appears to be rational, documented and justifiable. The starting point seems to have been an awareness of the ambiguity of the statute of the Order: an organization with syndical structure, therefore a leftist ideological backbone (see the equality of members within the organizational frame) in charge of administering a liberal profession, with declared rightist values: elitism, competitiveness, free work market etc. It was a small step from acknowledging this confusion in statute to understanding that said confusion is responsible for creating a dysfunctional Order. A small step that they had the courage to take and one that they now publicly acknowledge on the occasion of their 10th anniversary. Obviously the first proposals to change the Orders statute were rejected by the majority of its members, especially the older ones, less prone to understand the ethical dimension of the project. Although they were architects, so theoretically exposed to the risks and violence of any new edification, few were willing to accept major change taking place right in their professional back yard. Needless to say that what they first and foremost saw in this move was the risk of losing any kind of prestige granted by the duration (and less so by the quality) of their practice. One may observe, in the case of Mormanian architects too, that the need for security and stability far outweighs that for freedom. The somewhat younger architects did, in the end and with the support of the truly capable seniors, manage to impose the change that is now reaping the benefits. As far as I could understand, the election of the first members of the Guild was carried out with the help of a few reputable foreign architects, granted special mandates to perform the selection. Thus, a first wave of objectivity was generated that would push forward what would in the end constitute the most important step of the change: defining the type of architect the Guild would have as its member. Of course, explanations followed concerning the technical organizational details, the steps undergone during the process, but largely, the ideas are the ones exhibited above. I left three days later loaded with information that I later had to structure, lay down on paper and present to those who had delegated me. Maybe it might change something...
* Morman in Romanian: noun, meaning heap, pile, mound

sumar
48 ARHITECTUR~. PROIECT.
Atra Doftana. Amplasat chiar pe malul lacului Paltinu de pe Valea Doftanei, hotelul \mbin` designul de calitate, inovator, care se traduce [i \n grija fa]` de mediu, cu servicii [i facilit`]i premium, definindu-se ca o oaz` de lini[te [i relaxare \ntr-un cadru natural, bine conservat. Arhitec]ii au valorificat cele dou` c`deri de nivel majore ale terenului, intercalate cu dou` zone aproximativ plane, [i au gndit cl`direa \n dou` volume principale...

58 ARHITECTUR~. PROIECT.
Casa S. Locuin]a, \n mod l`udabil dezvoltat` numai pe parter \n mijlocul unei parcele largi [i plantate aproape \n totalitate, se extinde pe o suprafa]a mare, cuprinznd un spa]iu de zi [i dou` zone de noapte, grupate pe cele trei laturi ale unui patio [i deschise c`tre gr`dina din spate. Patio-ul curtea interioar` acoperit` cu o pergol` din lemn [i orientat` c`tre gr`din` este nucleul umbros al casei, punctul central spre care converg cele trei aripi ale cl`dirii.

68 ARHITECTUR~. PROIECT.
Golden Blitz Center. Construc]ia prezint` o retragere destul de mare fa]` de nodul rutier, n fa]a ei rezultnd un spa]iul verde generos, amenajat cu gazon, care o las` s` respire. Astfel, volumetria vectorizat`, orientarea v`dit` c`tre intersec]ie [i tratarea fa]adelor pot fi percepute mult mai bine att din ma[in`, ct [i de la nivelul pietonului. Fa]ada de est (spre intersec]ie) este vitrat`, n timp ce fa]ada de vest este preponderent opac`, prezentnd doar ferestre tip bandou.

74 PATRIMONIU. RESTAURARE.
Case de vacan]`, Valea Z`lanului. Tema de proiectare prevedea reabilitarea gospod`riei [i conversia acesteia \ntr-o cas` de oaspe]i cu un nivel ridicat de confort, menit s` satisfac` preten]iile regale. Cu toate acestea s-a urm`rit ca noile interven]ii s` fie minime, cu scopul de a nu altera specificul ansamblului [i al cl`dirilor. De asemenea, reabilitarea a implicat mai mult` conservare [i mai pu]in` restaurare. Singurul obiect asupra c`ruia s-a intervenit \n mod considerabil a fost grajdul...

12 16 20 28 42 45 48 58 68 74 82 84 94 98 104 108

AGENDA INTERN~. PROIECT. Institute. The Caf AGENDA INTERN~. PATRIMONIU. Moara veche din Hosman AGENDA INTERN~. PROIECT. Casa Moza AGENDA INTERNA}IONAL~. PROIECT. Orange Cube, Lyon AGENDA INTERNA}IONAL~. ECO. Manitoba Hydro Place Building IGLOOSTUDENT. PROIECT. Salina Sl`nic Prahova ARHITECTUR~. PROIECT. Atra Doftana ARHITECTUR~. PROIECT. Casa S. ARHITECTUR~. PROIECT. Golden Blitz Center PATRIMONIU. RESTAURARE. Case de vacan]`, Valea Z`lanului HABITAT. TRADI}II. Vrste ale copil`riei tradi]ionale SPA}II PUBLICE. PROIECT. Panglica ro[ie din Qinhuangdao/ PUBLIC SPACES. PROJECT. The Red Ribbon of Qinhuangdao DOSAR. LONDRA 2012. Olympic Stadium/ DOSSIER. LONDON 2012. Olympic Stadium DOSAR. LONDRA 2012. Olympic Aquatics Centre/ DOSSIER. LONDON 2012. Olympic Aquatics Centre DOSAR. LONDRA 2012. Olympic Basketball Arena/ DOSSIER. LONDON 2012. Olympic Basketball Arena DOSAR. LONDRA 2012. Olympic Velodrome Stadium/ DOSSIER. LONDON 2012. Olympic Velodrome Stadium

84 SPA}II PUBLICE. PROIECT.

Panglica ro[ie din Qinhuangdao. Panglica ro[u aprins (culoare \ndr`git` \n cultura chinez`, aduc`toare de noroc [i fericire) integreaz` o alee, iluminatul nocturn, locurile de stat, semnele de orientare [i notele interpretativ-educative despre mediu, canaliznd un \ntreg arsenal civilizator de-a lungul s`u. Realizat` din fibr` de o]el, structura revars` la c`derea nop]ii o lumin` incandescent`, replic` pop a l`mpilor tradi]ionale de hrtie.

94 DOSAR. LONDRA 2012.

Olympic Stadium. Arhitec]ii de la Populous [i-au luat drept punct de pornire \n conceperea construc]iei chiar datele terenului. Forma final` a stadionului este o elips` cu axa lung` de 315 metri [i cu cea scurt` de 256 de metri, iar \n`l]imea este de 60 de metri. La exterior, cl`direa este \nvelit` \ntr-o structur` din materiale u[oare, potrivit` pentru aspectul temporar al \ntregului proiect [i personalizat` \n culorile Olimpiadei Londra 2012 cu ajutorul artistei Sophie Smallhorn.

98 DOSAR. LONDRA 2012.

Olympic Aquatics Centre. Cu un an \nainte de \nceperea Jocurilor Olimpice Londra 2012, a fost definitivat` [i mult a[teptata pies` de semn`tur` a Satului Olimpic: centrul acvatic proiectat de Zaha Hadid. Cu forme spectaculoase, lichide cum era de anticipat din partea arhitectei britanice construc]ia se ridic` cu gra]ie la \n`l]imea expectativelor, cu men]iunea c` frumuse]ea sa vine din interior.

108 DOSAR. LONDRA 2012.

Olympic Velodrome Stadium. Volumetria edificiului este rezultatul specul`rii ac]iunilor pe care acesta le ad`poste[te: cursele de ciclism. Cum bicicleta constituie un simbol al ergonomiei, proiectantul a dorit ilustrarea aceluia[i concept \n arhitectur`, prin lejeritate formal` [i prin materialele utilizate. Din punct de vedere spa]ial, s-a dorit reliefarea parcursului bicicletelor, care a fost subliniat prin forma exterioar` particular` a acoperi[ului [i printr-un volum clar [i compact.

IGLOO
habitat & arhitectur`

NUM~RUL 117

septembrie 2011 www.igloo.ro

BOREL

facebook.com/igloomedia

twitter.com/igloomedia

issuu.com/igloomedia

NICOLAS

igloo habitat & arhitectur` este o publica]ie editat` de director: arh. Bruno Andre[oiu director executiv: arh. Adrian Cioc`zanu redactor-[ef: Viorica Buic` art-director: Corina Duma secretar general de redac]ie: Andreea Amzoiu redactori: Silvia Gugu, Luiza Hanc, Laura Jiga Iliescu, Laura Li]canu, Catrinel Negru, Ioana P`unescu, Anca Rotar, Reka }ugui fotografie: {erban Bonciocat, Cosmin Dragomir traducere: Smaranda Nicolau, Silvia Gugu dtp, procesare imagine: Cristian David, {erban Bonciocat publicitate: Alexandru David alexandru.david@igloo.ro, Petre Lic` petre.lica@igloo.ro financiar: Ioana Nastea, Magnolia Bo[tinaru, Raluca P`un abonamente: Dan Minc` abonamente@igloo.ro tipar: Master Print Super Offset Str. Brezoianu nr. 4, cod:005023, Bucure[ti 5, tel: 0213134118, 0318052010; fax: 0213134118; e-mail: office@igloo.ro ISSN 1583-7688 oogli: Miruna Antonescu, Daria Ghiu, Mihaela Michailov, Daniel Nicolescu, Ioanina Pavel; grafic design: Corina Duma

8 l agenda intern` l carte

Arhitectura ca tem` a gndirii

Volumul este o monografie publicat` la \mplinirea a jum`tate de secol de la dispari]ia lui G. M. Cantacuzino, un veritabil [i demn intelectual. Acesta este cunoscut pentru remarcabile lucr`ri de arhitectur` din Bucure[ti, precum Banca Chrissoveloni, corpul Eforiei Kreztulescu din Pia]a Palatului, imobilul Bragadiru din Pia]a Lahovary, vilele Nae Ionescu, Mavrocordat [i Florica Policrat, proiecte la malul m`rii vilele Aviana [i Bibescu de la Eforie Nord sau pavilioanele Mitropoliei Ia[i. Monografia aduce la lumin` lucr`ri necunoscute (precum imobilul de locuin]e pentru func]ionarii B`ncii Chrissoveloni de pe Calea Floreasca), completeaz` iconografia [tiut` cu proiecte inedite, cu imagini din epoc` ale construc]iilor, cu fotografii ale arhitectului [i ale mai multor persoane implicate \n proiectare [i execu]ie. Autor Limba Dimensiuni Nr. pagini ISBN Editura An apari]ie www.simetria.ro Mirela Duculescu Romn`, Englez` 223 x 296 mm 158 978-973-1872-13-1 Simetria 2010

Bucure[tiul European
Volumul readuce n discu]ie istoria arhitectural` a micului Paris. La \nceputul secolului al XIX-lea, Bucure[tiul este un ora[ al contrastelor, ce nu mai face parte din Orient, f`r` a apar]ine \nc` Europei. n perioada interbelic`, acesta devanseaz` o bun` parte dintre metropolele lumii n ceea ce prive[te opera]iunile urbane [i este recunoscut pe plan interna]ional ca avnd unele dintre cele mai importante realiz`ri [i [tiin]e comunale din lume. Perioada comunist` reprezint` o ruptur` cu Occidentul, ns` dup` 1990 ncepe un lent proces de recuperare a decalajului creat. Prezentarea istoric` a c`r]ii n context european traseaz` direc]iile viitoare de dezvoltare a acestuia: punerea n aplicare a obliga]iilor europene [i revenirea la propriile tradi]ii cristalizate sub influen]` occidental`. Autor Bogdan Andrei Fezi Limba Romn` Dimensiuni 215 x 303 mm Nr. pagini 160 ISBN 978-606-588-067-2 Editura Curtea Veche Publishing An apari]ie 2010 www.curteaveche.ro

Art Deco sau modernismul bine temperat

Cartea propune o nou` lectur` a fenomenului Art Deco, privit ca ipostaz` temperat` a modernismului [i o investigare sistematic` a manifest`rilor sale arhitecturale, cu includerea unor aporturi marginale relevante, \n special acela al Romniei. Din perspectiva c`r]ii, Art Deco apare ca alternativ` slab`, cordial` [i accesibil`, a modernismului progresist [i, \n acela[i timp, ca interfa]a dintre cultura modernismului interbelic, elitist` [i exclusiv`, [i gustul publicului larg, marcat de valorile tradi]iei, ale culturii consumiste [i ale culturii de mas`. Pentru cei implica]i \n g`sirea unor solu]ii de viitor \n domeniul model`rii cadrului construit, lec]ia fenomenului deco se afl`, pe lng` dimensiunea ludic` [i comunicativ` asimilat` de etosul postmodern, \n \ncercarea de a reda omenirii bucuria de a tr`i, singura utopie pe care o descoperim \n universul Art Deco. Autor Limba Nr. pagini ISBN Dimensiuni Editura An apari]ie www.simetria.ro Mihaela Criticos Romn`, Englez` 210 978-88-849-1419-4 220 x 296 mm Simetria 2009

C`r]ile se g`sesc n libr`riile C`rture[ti [i pe www.librarie.carturesti.ro

SOCIALIST MODERNISM Roman Bezjak

N`scut \n Slovenia \n 1962, fotograful Roman Bezjak a devenit cunoscut datorit` premiilor ob]inute lucrnd pentru publica]ii germane precum Frankfurter Allgemeines Magazin, Der Spiegel sau GEO, iar \n 2000 a devenit [i profesor la Universitatea de {tiin]e Aplicate din Bielefeld. Din 2005, ca un proiect personal, a \nceput s` documenteze vizual curentul modernismului socialist \n arhitectur`; cu ajutorul unor burse acordate de VG Bild-Kunst [i Funda]ia Robert Bosch, a c`l`torit \n mod regulat \n ]`ri din Europa de Est [i de Sud-Est, precum [i \n fostul RDG, c`utnd cl`diri care s` exemplifice traducerea unei ideologii \n arhitectur`. Colec]ia sa de fotografii care documenteaz` \ntr-o manier` arheologic` aceast` realitate controversat` a secolului XXI a fost recent prezentat` \n cadrul unei expozi]ii la Muzeul Sprengel din Hanovra, ocazie cu care renumita editur` Hatje Cantz a publicat un catalog ce \i este dedicat [i pe care \l recomand`m \n acest num`r. Interesul fotografului s-a \ndreptat \n special c`tre via]a de strad`, de zi cu zi, de aceea cl`dirile surprinse de camera large-format sunt adesea obi[nuite: blocuri de apartamente, diverse institu]ii, hoteluri, case de cultur` etc. Ceea ce individualizeaz` demersul lui Roman Bezjak este privirea impar]ial`, deta[at`, care nu prive[te cu nostalgie urmele unei epoci trecute, ci doar \ncearc` s` surprind` modul \n care acestea au evoluat [i \[i definesc existen]a \ntr-un nou context. De la Tallinn la Tirana [i de la Dresda la Constan]a (unde este realizat` chiar imaginea de pe coperta albumului), fotografiile ne arat` o lume amenin]at` de demolare, trist` \n mod intrinsec, ilustrnd modul \n care poate fi exploatat` utopia. Ceea ce odat` a fost celebrat ca expresie a unei colectivit`]i egale se dovede[te ast`zi golit de sens, ur]it [i degradat, cu mari semne de \ntrebare asupra viitorului. Dincolo de expresivitatea rece, care aproape fascineaz`, albumul semnat de Roman Bezjak ne trimite cu gndul [i la ce ar trebui f`cut cu aceste cl`diri: ar trebui reconvertite sau renovate? sau pur [i simplu demolate atunci cnd este posibil a[a cum s-a \ntmplat cu Palatul Republicii din Berlin? Sunt \ntreb`ri la care fostele ]`ri socialiste trebuie s` g`seasc` r`spunsuri \n curnd.
Editat` de Inka Schube, Sprengel Museum Hannover Grafica: Mario Biehs, Sabine Schmidtpeter Texte: Till Briegleb, Christian Raabe, Inka Schube German`/Englez`, 160 pg, 76 ilustra]ii color www.hatjecantz.com

10 l agenda intern` l conferin]`

e Intr` p

o r . o o l g i . g o bl

te [i cite[

IN

O S N EXTE
rch er Chu ther-curch/ h t u L Martin .ro/martin-lu oo blog.igl

30 38 40 90 0 5 1

is tal, Par ntal/ n e i r O rin orie Manda .ro/mandarinoo blog.igl

r Twiste .ro/twister/ oo blog.igl

2. ra 201 Pavilion d n o L Dosar mation r o f n I London .ro/londra/ oo blog.igl

l 2011 u m i n o n Film A e d l u l Festiva na Ularu uA Intervi .ro/ana-ularu oo blog.igl

Lumina cap`t` o nou` dimensiune

Senses Eyes \n premier` la Concept5

Precizia [i pasiunea formeaz` combina]ia care fascineaz` \n conceptul Eyes, ce invit` utilizatorul s` intre \ntr-un joc care pare deprins dintr-un film science fiction. Tehnologia invizibil` permite aprinderea luminii pe toate laturile unui cub, f`r` atingere, oferind o solu]ie inteligent` [i unic`. Mai mult, obiectul a fost creat din materiale de cea mai bun` calitate opal glass de la fabrica Schott, tehnica LED cu 24 Philips becuri de 3 W, High Frequency Multisense-Touchless Technology, Smart Memory, c`rora li se al`tur` func]iunea Soft Dim, totul pe o baz` din o]el \ntr-un finisaj mat, oferind o senza]ie cald` [i pl`cut`. Lumina interac]ioneaz` cu mediul \nconjurator, adaptndu-se la intensitatea luminii naturale [i la prezen]a utilizatorului [i devenind, astfel, o surs` de siguran]` [i utilitate. Designul Eyes poart` semn`tura lui Oliver Haefeli, de la

studioul elve]ian The Lateral Company, [i a fost premiat cu RedDot Award \n 2010. Autorul vede \n conceptul s`u un antagonism, prin care lumina urc` din \ntuneric, o tehnic` perfect`, ce \i permite operatorului s` creeze compozi]ii de lumin` diferite, \ntre str`lucire [i umbr`. Compania Senses ofer`, de asemenea, Kollection 1, o serie de lumini interactive ce formeaz` o colec]ie dedi-

cat` sim]urilor, \ntr-un stil minimalist, de o discre]ie impun`toare, func]ionnd cu tehnologia Highend. Formele sunt clare, cilindru [i glob, cu dimensiuni variate pe un soclu stabil. Fiecare obiect \ntrune[te calit`]ile cele mai importante pentru companie, precizia [i miniaturizarea tehnologiei, ce permit sesizarea celor mai discrete mi[c`ri [i aprinderea gradual` a luminii \n \ntuneric. Mai mult, acest sim] poate fi ajustat pentru distan]e \ntre 0,5 metri [i 4 metri, o lumin` Senses putnd acoperi o zon` de intrare de pn` la 50 de metri p`tra]i. Perioada de aprindere poate fi setat` \ntre 15 secunde [i 30 de minute, iar fiecare mi[care sesizat` declan[eaz` din nou perioada de iluminare. Aceste func]iuni stabilesc o rela]ie special` \ntre om [i ma[in`, care poate anima orice tip de interior. Designul obiectelor poart` semn`tura studioului Kurz Design [i a fost premiat cu IF Award [i RedDot Award \n 2009. www.concept5.ro

12 l agenda intern` l proiect

Institute. The Caf

Proiect: ARH. CORVIN CRISTIAN Colaborator: ARH. {ERBAN RO{CA Text: IOANA P~UNESCU Foto: COSMIN DRAGOMIR

Cafenea, bibliotec` [i loc de lucru, Institute, The Caf este un punct de \ntalnire al comunit`]ii de advertising [i publishing de unde [i schi]ele, cu diverse fonturi, de pe stlpi, ma[inile de scris sau c`r]ile de pe rafturi.

Imaginea advertising-oriented este construit` \n jurul ctorva detalii subtile cu ecou vintage; the quick brown fox ia formele ctorva fonturi binecunoscute pentru a decora betonul aparent al stlpilor, \n ma[ina de scris de pe tejgheaua barului st` foaia cu meniul [i, pe fiecare mas`, \n loc de scrumier` sau printuri cu oferte, g`sim un pahar plin cu creioane, preg`tite pentru ideea scris` repede pe serve]el. Amplasat` la parterul cl`dirii \n care se afl` [i revista (Institute, The Magazine), cafeteria se desf`[oar` \ntr-un open space m`rginit de suprafe]e vitrate [i dominat de finisaje gri. Perimetrul tavanului este \mbr`cat, cuminte, \n gips carton, \ns` locul scafei centrale este luat de tubulaturi, cabluri [i grile aparente, fixate de placa etajului; aspectul rough al tavanului se completeaz` cu cel al stlpilor [i cu r`[ina pardoselii, \n pl`cut contrast cu lemnul meselor [i al peretelui retrobarului. A[ezat \n stripe-uri verticale, cu grij` fa]` de dispunerea fladerului, furnirul retrobarului este o prezen]` insolit`, ca singur element constructiv finisat. La nivel de elemente de decor, culoarea abund`: mozaicul bleu-albastru al barului [i mixul de scaune, al`turi de accentele cromatice date de desenele de pe stlpi, echilibreaz` vizual background-ul gri. Rafturile cu c`r]i [i reviste cu blaturi de lemn fixate pe o structur` din inox, f`r` spate sunt amplasate att perimetral, ct [i central, separnd elegant open space-ul. Adres`: {tirbei Vod` 104-106 www.institute.ro institutethecafe.tumblr.com/ www.corvincristian.com

28 l agenda interna]ional` l proiect

LYON

Orange Cube
Construc]iile amplasate pe malul vreunui ru au fost predestinate, din epoca industrial` ncoace, s` preia func]iuni de produc]ie, depozitare [i transport, ad`postite ntr-un ambalaj opac, ca un fel de parantez` a urbei. Docurile servesc ora[ul, economic vorbind, dar cam la att se limita leg`tura dintre cele dou` componente ale organismului urban cu front la ap`. Ideea s-a dovedit falimentar` [i multe ora[e au ales recent s`-[i reinventeze centrele industriale, transformndu-le n zone animate, care func]ioneaz` coerent, ca un ntreg. Lyon este unul dintre cazuri [i, printre halele [i depozitele ce-i ocup` cheiurile, a ap`rut mai nou [i un Cub Portocaliu.

Proiect: JAKOB+MACFARLANE (WWW.JAKOBMACFARLANE.COM) Text: LUIZA HANC Foto: NICOLAS BOREL

roiectul semnat Jakob & MacFarlane Architects apare ca o scen` pe care actorul principal este rul Sone. Limbajul fluid al acestuia a fost preluat [i expus ca laitmotiv al ntregului proiect. Totu[i, e vorba mai mult de o adaptare stilistic` dect de o traducere n elemente v`dit asem`n`toare cu oglinda apei. Volumul este paralelipipedic, acoperit cu o plas` [i n ntregime oranj, deci fluiditatea s-ar putea s` nu fie primul cuvnt care apare n minte la contactul exterior ini]ial cu cl`direa. Regularitatea celor cinci etaje de beton dispuse pe tram` (29 x 33 metri n total) este ntrerupt` n mod vizibil de cele trei sp`rturi de dimensiuni diferite. Povestea din spatele acestor perturb`ri este una conceptual`: corpul paralelipipedic a fost intersectat cu trei conuri spa]iale, ce p`trund n cl`dire pe trei niveluri sau planuri cota intr`rii, cota acoperi[ului, respectiv direc]ia spre ru. n zona de contact cu cl`direa Salins (o hal` definit` de acoperirea sa cu bol]i), golul preia forma circular` caracteristic` vecinei sale, formnd la interior un spa]iu ocrotit, pe mai multe niveluri. F`r` ndoial`, cea mai pregnant` excep]ie de la ortogonalul volumului este spa]iul de form` eliptic` ce traverseaz` dou` fa]ade, oferind o perspectiv` generoas` aspura rului. n profunzimea construc]iei, golul genereaz` un atrium care, de[i ex-centric din punct de vedere geometric, func]ioneaz` n realitate ca o inim` a cl`dirii, nconjurat` de galerii [i pasarele. Jocul de lumin` [i umbr` creat de aceast` form` curb` ce se interpune ntre dou` fa]ade perpendiculare na[te o rela]ie de percep]ie dinamic`, spa]iul dezv`luindu-se altfel pe fiecare punct al traseului interior. Proiectul a fost de asemenea gndit ca un loc de ntlnire al designului cu arhitectura. Cubul, portocaliu pe dinafar`, ascunde n`untru un showroom n care peretele alb preia ideea porozit`]ii din exterior [i ad`poste[te, n cele 60 de alveole de forme diferite, obiecte de mobilier.

30 l agenda interna]ional` l proiect

HAINBURG

Martin Luther Church

Proiect: COOP HIMMELB(L)AU Text: ANDREI IV~NESCU Foto: DUCCIO MALAGAMBA

Ce este sacru pentru Wolf D. Prix? Cu riscul de a aluneca pu]in \n pedanterie, s`-l lu`m pu]in [i pe Le Corbusier \n discu]ie. Ronchamp, Tourette [i, mai nou, Firminy, creioneaz`, \nsumate, un Corbusiersacru att de clar, tangibil [i exhaustiv, \nct construc]ia sa mental` vis-a-vis de cele sfinte transpare direct \n materialitate. Analog, orice l`ca[ de cult are destule de spus despre arhitectul s`u [i iat` deci \ntrebarea din deschidere.

Micul conglomerat religios proiectat de echipa de la CHBL se compune dintr-o sal` de rug`ciune, acoperit` de p`l`ria metalic` [i a[ezat` pe 4 piloni la col]uri, apoi din sala destinat` slujbelor, cu altar, o serie de spa]ii utilitare [i holul ce leag` tot ansamblul, cu ie[ire \n gr`dina din spate. Compozi]ia tipic-\nghesuit` de volume din familii formale mai mult sau mai pu]in \nrudite contrasteaz` cu turnul-campanil de la intrare unul dintre picioarele sale se na[te din corpul bisericii, altul este bine \nfipt \n spa]iul public, comunitar, din fa]`. Acoperirea s`lii de rug`ciuni este construit` \ntr-un atelier naval, din o]el de 8 mm, [i este tencuit` la interior cu stuc alb. Se vorbe[te, \n descrierea proiectului, despre forma acoperi[ului ciupit al unui osuar romanic din apropiere, tradus \n curbura acestei suprafe]e, ca [i cnd o form` spectaculoas` ar avea neap`rat nevoie de pa[aport. Cele trei tunuri de lumin` toarn` ne\ncetat \n \nc`pere sute [i mii de lucsi, ce nu fac dect s` se scurg` mai departe, prin fa]ada vitrat`, \n holul deschis, prin fantele din pere]i. Sentimentul nu este unul tipic bisericesc, \n care lumina intr` \n mod controlat, ci unul de office-building, \n care lumina curge de peste tot. De asemenea, \n sala comun`, lumina zenital`, altarul perforat [i toate celelalte deschideri speculate peste tot contribuie la amorfizarea unui spa]iu care \n mod tradi]ional ar fi foarte direc]ionat. Deci, pn` la urm` ce este sacru pentru Wolf D. Prix? Nu poate fi vorba de lumin` \n sine, \n sensul lui Corbusier, judecnd dup` felul \n care ea invadeaz` spa]iul, f`r` discriminare, f`r` a l`sa nic`ieri acea |ntunecime intim`, personal` a capelelor normal-spectaculoase. Nici simbolismul formal nu iese \n eviden]` ca o prioritate, ci transparen]a spa]iilor, usurin]a cu care ne putem imagina capela umplut` de o comunitate mic`, din apropiere. Lumina abundent`, f`r` umbre [i cotloane, accentul pe spa]ii comune [i polarizare social` togetherness iat`, f`r`-ndoial`, concep]ia despre sacru a lui Wolf Prix, format \n Viena anilor '60. Atipic`, greu de judecat [i \n lips` de elemente de compara]ie, poate c` lumea avea nevoie de o capel` ce materializeaz` ethosul religios al unui hipiot \nc`run]it, doctor \n arhitectur`. www.coop-himmelblau.at

48 l arhitectur` l proiect

Atra Doftana
Proiect: TECON Autori: ARH. BOGDAN BABICI, ARH. ALEXANDRU MAFTEI Co-autor: ARH. BOGDAN BRANDIBURG Rezisten]`: MONCRIS, ING. CRISTI NICULAIE Instala]ii electrice [i sanitare: SEAL INSTAL, ING. LIVIU POPA, ING. LUCIAN POPESCU Instala]ii termice: CLIMACONCEPT, ING. C~T~LIN GUTOI

|ntr-o recent` excursie prin ]ar`, la aproape 2 000 de metri altitudine, am dat peste un peisaj tulbur`tor: zeci de pseudo-vile cu 2, 3 sau chiar 4 etaje, cu forme, culori [i materiale diverse, se desprindeau din drum, distrugnd, la propriu [i la figurat, natura. F`r` nicio logic` a distribuirii, f`r` aten]ie fa]` de integrarea \n peisaj, f`r` respect fa]` de tradi]ie sau fa]` de materialele locului. Tot la \n`l]ime, pe platou alpin, de data aceasta chiar \ntr-un parc na]ional, am observat o construc]ie de tip bloccutie, opac`, indiferent` la \mprejurimi. La mare ca s` iau \n considerare extremele geografice am v`zut construc]ii dispropor]ionate, stridente, la fel de haotic distribuite, care au modificat radical plajele [i peisajul, adeseori pur [i simplu ignorndu-l. Mi-ar fi pl`cut s` scriu despre noul hotel Atra Doftana f`r` a recurge la compara]ii valorizante, \ns` aceast` realitate construit` ([i nu numai) a turismului romnesc m` \mpiedic`: \n dezordinea [i lipsa de bun-sim] care ne \nconjoar`, astfel de proiecte trebuie prezentate ca modele-concept de urmat att de c`tre investitori, ct [i de c`tre arhitec]ii implica]i \n dezvolt`ri turistice.

Text: VIORICA BUIC~ Foto: COSMIN DRAGOMIR

mplasat chiar pe malul lacului Paltinu de pe Valea Doftanei, hotelul \mbin` designul de calitate, inovator, care se traduce [i \n grija fa]` de mediu, cu servicii [i facilit`]i premium, definindu-se ca o oaz` de lini[te [i relaxare \ntr-un cadru natural, bine conservat. Arhitec]ii au valorificat cele dou` c`deri de nivel majore ale terenului, intercalate cu dou` zone aproximativ plane, [i au gndit cl`direa \n dou` volume principale: un volum care ad`poste[te camerele (unit`]ile de cazare) [i recep]ia [i unul care con]ine spa]iile de zi, cele de utilit`]i [i cele tehnice. Ambele sunt astfel articulate \nct s` exploateze optim configura]ia geometric` a sitului, orientarea [i priveli[tile, observndu-se aten]ia deosebit` acordat` modului \n care construc]ia dialogheaz` cu mediul \nconjur`tor. Primul volum este amplasat cu un nivel sub zona de acces pe teren, genernd pe acoperi[ul s`u platforma necesar` pentru parcarea automobilelor [i pentru manevrarea acestora corespunz`tor. Astfel dispus, volumul are o pozi]ie subteran` (fa]` de cota de nivel a accesului) [i nu afecteaz` imaginea general` a naturii. Cel de-al doilea volum speculeaz` declivitatea mare a terenului \nspre zona luciului de ap` [i este amplasat sub primul volum, oferindu-i acestuia o extindere a spa]iului verde; prin aceast` deschidere, toate camerele hotelului beneficiaz` de o perspectiv` frumoas` asupra lacului [i a peisajelor muntoase din jur, precum [i de terase generoase, \ntr-o \n]elegere \mbog`]it` a no]iunii de confort. Camerele spa]ioase, mobilate \ntr-un stil minimalist, cu unele accente cromatice, sunt completate \n zona de zi a pensiunii cu o sal` de mese, un living de dimensiuni mari, un restaurant gourmet cu un dcor modern [i acces la terasa acoperit`, dar [i o zon` de wellness (fitness/saun`/spa). Acestora li se adaug` o zon` de relaxare chiar pe marginea lacului [i un spa]iu de joac` pentru copii. Angajamentul investitorilor de a dezvolta proiecte turistice cu respect fa]` de natur` [i de tradi]ie este vizibil pe mai multe planuri, de la alegerea numelui Atra, care \nseamn` \n latin` negru, este culoarea predominant` \n portul tradi]ional popular de pe Valea Doftanei la alegerea materialelor utilizate pentru hotel cl`direa este finisat` cu materiale specifice locului [i func]iunii (corpul de cazare este \mbr`cat \n lemn, \n timp ce zona de zi este finisat` la exterior cu piatr`). Cu o suprafa]` total` desf`[urat` de 995 mp, cl`direa profit` de natura terenului [i se integreaz` exemplar \n peisaj majoritatea anvelopantei este \nvelit` de p`mnt, cu excep]ia suprafe]elor vitrate prin care se poate admira lacul \n mod direct. Calitatea arhitectural` a acestui proiect, dar [i calit`]ile sale socio-culturale, foarte importante \n contextul amintit la \nceput, au fost recunoscute [i \n cadrul Anualei de Arhitectur` Bucure[ti 2011, unde Atra Doftana a ob]inut premiul \nti la sec]iunea Arhitectur` social-cultural`.

74 l patrimoniu l restaurare

VALEA Z~LANULUI

Re[edin]` regal`
Proiect: ARH. SILVIA DEMETER-LOWE Coordonator: COUNT KALNOKY ESTATE WWW.TRANSYLVANIANCASTLE.COM

Peisajul arhaic al Transilvaniei este din ce \n ce mai apreciat de cei care, \ntr-o lume a vitezei [i a tehnologiei, caut` s` se refugieze \n natur`, \n locuri \n care valorile [i tradi]iile trecutului sunt \nc` vii. Printre astfel de persoane se num`r` [i Alte]a Sa Regal`, prin]ul Charles, a c`rui re[edin]` din Valea Z`lanului a beneficiat recent de un amplu proces de restaurare.
Text: REKA }UGUI Foto: {ERBAN BONCIOCAT

ascina]ia prin]ului pentru Transilvania s-a n`scut cu ocazia primei sale vizite pe aceste meleaguri, \n anul 1998. |ncepnd cu acel moment, s-a implicat \ntr-un proiect menit s` protejeze un mod de via]` care a supravie]uit trecerii timpului, un peisaj cultural care \nc` mai poate fi salvat. Solu]ia sa a fost promovarea turismului sustenabil [i recuperarea arhitecturii tradi]ionale. De-a lungul anilor, a cump`rat mai multe gospod`rii tradi]ionale, pe care le-a restaurat cu mare grij` [i le-a transformat \n case de vacan]` care \n lipsa lui ad`postesc turi[ti, de cele mai multe ori veni]i de peste hotare. |n 2008, a achizi]ionat un vast domeniu \n Valea Z`lanului, o mic` a[ezare izolat` \n p`durile Covasnei, cu un peisaj de poveste [i o istorie fascinant`. |n 1694, familia Kalnoky din Valea Cri[ului construia aici prima fabric` de sticl` din Transilvania, \n care a fost confec]ionat` ulterior sticla colorat` pentru ferestrele bisericii Sf. Mihail din Cluj [i Bisericii Negre din Bra[ov. |n 1860 fabrica a fost distrus` de un incendiu [i nu s-a mai reconstruit, iar azi doar cteva obiecte se mai p`streaz` \n Muzeul Na]ional Secuiesc [i \n colec]ia personal` a localnicului Karcsony Zoltn. Ansamblul construit \n urm` cu dou` veacuri de judele satului se compune din dou` gospod`rii: casa de sus [i casa de jos, aflate la cap`tul estic al a[ez`rii, pe un deal, la marginea p`durii Z`lanului. Gospod`ria de sus, ce cuprinde casa, [ura, grajdul [i un [opron de lemne formeaz` o incint` cu rol de protec]ie \mpotriva animalelor s`lbatice, mai ales a ur[ilor care din cnd \n cnd vin s` se hr`neasc` cu fructele din livada ce \nconjoar` casa. De[i ultimul proprietar al ansamblului s-a \ngrijit de ograd` att ct \i permitea vrst` \naintat`, cl`dirile aveau nevoie de urgente lucr`ri de consolidare [i repara]ii. Cu o experien]` de 10 ani \n domeniul conserv`rii arhitecturale \n Marea Britanie [i cu referin]e din partea unor prestigioase organiza]ii, s-a considerat c` arhitectul cel mai potrivit pentru acest proiect era Silvia Demeter-Lowe, iar pentru coordonarea lucr`rilor a fost ales contele Tibor Kalnoky, despre ale c`rui proiecte de restaurare \n Miclo[oara s-a vorbit pe larg \ntr-un num`r trecut al revistei. Casa din Valea Z`lanului era construit` din bile de fag, cu o tencuial` mixt`, cu mortar de var [i de p`mnt, pe un suport de la]i de brad sau ramuri de alun. Lipsa unui sistem de drenaj corespunz`tor \mpreun` cu degrad`rile de la nivelul [arpantei [i \nvelitorii au dus \n cele din urm` la probleme structurale: bilele de la nivelul soclului [i cele de la nivelul stre[inii, precum [i capetele ctorva dintre c`priori putreziser` complet. {ura avea probleme similare [i din pricina pozi]iei sale, \ntregul volum \ncepuse s` se \ncline periculos de mult c`tre vale. Grajdul avea probleme cu \nvelitoarea [i cu infiltra]ii de umezeal` provenite din apa pluvial` ce stagna la baza cl`dirii. Deoarece \n ultimii ani acest spa]iu nu a mai fost cur`]at corespunz`tor, existau [i mari probleme cu eflorescen]e [i form`ri de salnitrat, care au deteriorat zid`ria de c`r`mid`. Tema de proiectare prevedea reabilitarea gospod`riei [i conversia acesteia \ntr-o cas` de oaspe]i cu un nivel ridicat de confort, satisfac`tor pentru preten]iile regale. Cu toate acestea, s-a urm`rit ca noile interven]ii s` fie minime, pentru a nu altera specificul ansamblului [i al cl`dirilor. De asemenea, reabilitarea a implicat mai mult` conservare [i mai pu]in` restaurare. Singurul obiect asupra c`ruia s-a intervenit \n mod considerabil a fost grajdul care, prin noua func]iune (zon` de living, dining [i buc`t`rie), a cerut modific`ri ale planimetriei [i crearea de noi goluri. Cu toate acestea, impactul asupra aspectului exterior a fost minim, deoarece p`strarea aspectului original a fost esen]ial` pentru acest proiect. Sustenabilitatea a fost un alt principiu care a ghidat lucr`rile din Valea Z`lanului. Majoritatea materialelor sunt de provenien]` local`: ]igla [i c`r`mida f`cute manual provin din B`]ani, pl`cile ceramice din Sighi[oara (Siceram), varul bulg`ri din Vrghis (produs de c`tre localnici \n mod tradi]ional \n c`meni]e boltite), lutul, nisipul, b`legarul, paiele [i pleava au fost achizi]ionate din sat sau din cele vecine, iar o parte din lemnul necesar repara]iilor precum [i unele elemente arhitecturale (u[i, ferestre, trepte, podele) au fost reciclate din construc]ii aflate \ntr-o stare avansat` de degradare, care nu mai puteau fi salvate. Singurul material str`in a fost izola]ia ecologic` din fibr` lemnoas` adus` din Germania, folosit` la conversia grajdului. Aceste pl`ci izolante (Gutex de la NaturalPaint) au o serie de avantaje: fiind permeabile la vapori, permit cl`dirii s` respire; pentru c` au un strat de cauciuc natural la fa]a exterioar`, nu necesit` utilizarea de membrane; au o greutate redus`; montajul se face cu u[urin]`; lemnul este de provenien]` certificat`; utilizeaz` adezivi care nu con]in substan]e nocive etc. De[i cl`dirile au fost atent restaurate, acest lucru nu s-a f`cut \n defavoarea confortului. Toate facilit`]ile lumii moderne sunt prezente pentru a asigura confortul necesar vie]ii regale. |ntreaga amenajare se datoreaz` familiei Kalnoky, cunoscut` deja pentru atmosfera minunat` creat` \n ansamblul de la Miclo[oara. Interioarele combin` o colec]ie remarcabil` de obiecte tradi]ionale cu piese de mobilier restaurate [i tablouri aduse de \ns`[i Alte]a Sa, toate reunite \ntr-un spa]iu caracterizat de armonie, farmec rural [i confort. Prin proiectele de restaurare pe care le-a ini]iat \n Transilvania, Prin]ul Charles nu [i-a creat doar oaze de relaxare personale. El sper` s` poat` astfel asigura locuitorilor zonei posibilitatea de a-[i p`stra valorile autentice. F`cnd referire la arhitectura tradi]ional`, Alte]a Sa afirma c` aceasta e profund legat` de loc [i nu ]ine de timp.

OSAR
Dosar coordonat de VIORICA BUIC~

OLYMPIC STADIUM

AQUATICS CENTRE

BASKETBALL ARENA

Londra 2012

OLYMPIC VELODROME

Cu aproape un an \nainte de \nceperea Jocurilor Olimpice din Londra, majoritatea cl`dirilor proiectate pentru eveniment sunt gata s` primeasc` competitorii [i publicul, stabilind noi standarde de eficien]` [i sustenabilitate. Dup` episodul Beijing 2008, care a pus \n eviden]` o desf`[urare impresionant`, aproape n`ucitoare, de concepte arhitecturale, materiale inovatoare [i, nu \n ultimul rnd, for]` de munc`, Olimpiada londonez` marcheaz` o schimbare de paradigm`: cl`dirile spectaculoase, de tip icon, au trecut \n planul al doilea, accentul fiind pus pe dimensiunea sustenabil` a proiectelor, pe capacitatea acestora de a \mbun`t`]i existen]a comunit`]ilor locale chiar [i dup` terminarea competi]iilor olimpice. Aceasta nu \nseamn` compromisuri de calitate arhitectural`, ci doar o mai mare grij` pentru aspectele economice, sociale [i ecologice ale fiec`rui proiect, impunnd o comunicare complex` \ntre to]i speciali[tii mediului construit. Prezent`m \n acest dosar patru dintre cl`dirile-cheie ale Olimpiadei din 2012, recent finalizate: Olympic Stadium (Populous), Olympic Aquatics Centre (Zaha Hadid Architects), Basketball Arena (Wilkinson Eyre & KSS Design Group) [i Olympic Velodrome (Hopkins Architects).

92 l dosar l Londra 2012

Londra \n 2012, dar mai ales dup`

G`zduirea Jocurilor Olimpice este un prilej de mare mndrie pentru o na]iune, iar investi]iile sunt pe m`sur`. |n acela[i timp \ns`, evenimentul este o ocazie unic` de a insufla via]` ora[elor \n care au loc, cu schimb`ri profunde [i de durat`. Dincolo de arhitectura de semn`tur`, medalii, leduri, steaguri, [ampanie, sunete [i trmbi]e, sunt urm`rite beneficii reale care se traduc \n slujbe, case, infrastructur` [i PIB. Cnd Londra a c[tigat dreptul de a g`zdui Jocurile Olimpice, s-a declan[at anticipa]ia [i agita]ia din jurul unei mirese. |n mod firesc, toat` lumea a tras aer \n piept, \nchiznd ochii [i imaginndu-[i cum va ar`ta cea mai cosmopolit` metropol` a Europei \mpodobit` de petrecere. Cu o excep]ie: cei direct implica]i comunitatea, planificatorii evenimentului, urbani[tii, arhitec]ii. Pentru ei, Jocurile sunt abia inaugurarea unor proiecte care vor d`inui poate secole, vor costa bani pentru mentenan]` [i vor trebui s` se insereze cu gra]ie \n normalitatea popula]iei locale, \mbun`t`]ind-o pe ct posibil.

Pentru ei, Londra nu-i deajuns s` fie o mireas` sclipitoare, ci trebuie s` se transforme \n partener de n`dejde [i cu picioarele pe p`mnt. Precedentul marcat de mo[tenirea jocurilor din Barcelona 92, care au revitalizat ora[ul catalan [i au redefinit Spania ca for]` economic` european`, a ridicat mult [tacheta planurilor de lung` durat` ce acompaniaz` evenimentele olimpice. O schimbare de paradigm` radical`, \n lumina c`reia structurile flamboaiante \n`l]ate \n Atena [i Sidney au \ntmpinat mai multe ridic`ri din sprncean` dect aplauze, dat fiind c` nu [i-au g`sit \ntrebuin]`ri rentabile dup` jocuri. Cu sensibilitatea britanic` bine cunoscut` fa]` de solu]ii ra]ionale, Londra vrea s` evite alegerile frivole cu orice pre]. Pentru \nceput, selec]ionarea loca]iei pentru Parcul Olimpic n-a dezmin]it bunul sim] englezesc: zona de est a Londrei se num`r` printre cele mai dezavantajate din ]ar`, prin urmare va beneficia cu siguran]` de concentrarea investi]iilor. |n acela[i timp, interven]iile demarate

\n prealabil \n vecin`tate pentru a suplimenta locuin]ele [i transportul se conjug` \n manier` logic` cu proiectele pentru Jocuri. Masterplanul Parcului Olimpic a fost \ncredin]at \n 2006 firmei de urbanism [i peisagistic` EDAW, aceea[i care produsese [i proiectul preliminar, c[tig`tor al competi]iei pentru g`zduirea Jocurilor. |n colaborare cu Buro Happold, Allies & Morrison, Foreign Office and HOK Sport, ARUP [i Atkins, EDAW a canalizat investi]iile fizice c`tre o structur` teritorial` flexibil`, cu elemente care r`mn viabile dup` jocuri pentru uzul comunit`]ii locale. Facilit`]ile sportive sunt distribuite de-a lungul bazinului rului Lea, una dintre cele mai s`race arii din ora[, ancornd 6 zone distincte: Stratford City, Channelsea Village, Hackney Wick, Old Ford, City Mill [i Pudding Mill. Principalele elemente ale masterplanului sunt marele stadion olimpic, aflat \n centrul compozi]iei, un centru al sporturilor acvatice realizat de Zaha Hadid piesa de semn`tur` a ansamblului [i un velodrom. La

Text: SILVIA GUGU Foto: OLYMPIC DELIVERY AUTHORITY WWW.LONDON2012.COM

acestea se adaug` dou` arene \n structuri temporare [i \nc` una permanent`, un centru de hochei [i zone de antrenament, plus numeroase alte terenuri de sport. La mic` distan]` de facilit`]ile sportive, satul olimpic ofer` cazare pentru aproape 18 000 de sportivi [i oficiali. |n ceea ce prive[te infrastructura, au fost instalate numeroase poduri peste canalurile rului Lea, o sta]ie de tramvai, un serviciu rapid de shuttle (7 minute pn` \n centrul Londrei), 2 500 de locuri de parcare [i o re]ea pentru pietoni [i biciclete. Masterplanul a fost comprimat [i ajustat \n repetate rnduri, pentru a evita dispropor]iile cu necesit`]ile de dup` Olimpiad` [i dislocarea locatarilor [i locurilor de munc`. |ntre timp, EDAW a fost asimilat` de mega-conglomeratul AECOM, care a preluat [i planurile pentru mo[tenirea olimpic`, al`turi de KCAP, Allies and Morrison, Caruso St John, Maccreanor Lavington, Vogt Landscape, McDowell + Benedetti, Haworth Tompkins, Panter Hudspith, S333, Camlin Lonsdale, Buro Happold,

Beyond Green, JMP, PMP, Vision XS [i Nick Ritblat. Nefinalizate \nc`, planurile de lung` durat` sunt \ns` schi]ate \n linii mari. |n principiu, zestrea post-olimpic` aduce Londrei unul dintre cele mai mari parcuri urbane create \n Europa \n ultimii 150 de ani (200 de hectare), cur`]nd [i l`rgind canalele [i albiile rului Lea, restaurnd v`ile [i drenajul natural ale terenului [i consolidnd vegeta]ia [i habitatul din zon`. Parcul fuzioneaz` la cap`tul de sud cu estuarul Tamisei [i la cel de nord cu zona rural` Hertfordshire. Planta]iile de specii native de stejar, salcie, frasin, mesteac`n, ilice [i m`r`cini sunt menite s` revigoreze leg`tura \ntre cele dou` extreme ale sitului printr-un coridor natural puternic conturat de-a lungul rului. |n acest cadru definit de spa]ii verzi, comunitatea local` va beneficia de prezen]a facilit`]ilor sportive olimpice, ajustate corespunz`tor pentru uz restrns. Cu excep]ia stadionului olimpic, a c`rui destina]ie este \nc` incert`, toate celelalte facilit`]i \[i pot diminua capacitatea [i

adopta func]iuni comunale. Satul olimpic se poate transforma cu u[urin]` \n locuin]e pentru londonezi dintre care 30% vor fi subven]ionate, pentru a r`mne accesibile popula]iei locale [i a evita gentrificarea. |n noile apartamente, organizatorii sper` s` poat` atrage cu prec`dere asistente medicale [i educatori, o p`tur` de mijloc necesar` pentru a introduce o component` educa]ional` [i de sport [i s`n`tate, cu rol important \n revitalizarea zonei. |n afara acestor domenii-cheie, sunt anticipate cteva mii de slujbe \n construc]ii [i la mentenan]a parcului. A[adar, \n urma celui mai glorios moment din istoria sa recent`, Londra, ora[ al por]ilor aurite, al capetelor \ncoronate [i-al p`l`riilor lui Philip Treacy, aspir` la o zestre olimpic` la fel de prozaic` [i gospod`reasc` ca o pereche de m`nu[i de gr`din`rit [i un [or] de buc`t`rie. Vise de criz`? Poate; sau poate doar bun sim] britanic de invidiat.

Olympic Stadium

Proiect: POPULOUS Client: OLYMPIC DELIVERY AUTHORITY Structura: BURO HAPPOLD Consultan]i tehnici: ARCADIS {I CLM Arhitectur` peisagistic`: HYLAND EDGAR Consultan]i acustic`: VANGUARDIA Consultan]i circula]ii: STEER DAVIES GLEAVE Manager de proiect: CLM Constructor: SIR ROBERT MCALPINE Inspector construc]ie: JLAB Perioada de execu]ie: MAI 2008 MARTIE 2011

Se spune c` cel mai important lucru \n Jocurile Olimpice este participarea, nu att c[tigarea unor medalii, a[a cum \n via]` este esen]ial efortul depus pentru a ob]ine un succes. Trebuie s` recunoa[tem \ns` c` cei care ne r`mn \n minte, cei care inspir` noi idealuri [i noi competi]ii sunt c[tig`torii. Conceput \ntr-un climat de sustenabilitate, cu aten]ie special` fa]` de costuri [i fa]` de impactul asupra mediului, avnd \n plus marca unei structuri par]ial temporare, noul stadion olimpic din Londra centrul Jocurilor Olimpice din 2012 a reu[it totu[i s` bifeze cteva recorduri demne de a ridica standardele pentru edi]iile urm`toare: cu 10 000 de tone de o]el folosite, din care o parte reciclate, este cel mai u[or stadion olimpic construit pn` acum; amplasarea pe o insul` a impus una dintre cele mai mici amprente la sol, iar cele 56 de intr`ri care duc direct la nivelul superior al structurii \l fac unul dintre cele mai accesibile stadioane concepute pn` \n prezent; mai mult, a fost construit \n doar 1 000 de zile, cu aproximativ 90 mai pu]ine dect fusese pl`nuit ini]ial, economisind din bugetul alocat.
Text: VIORICA BUIC~ Foto: OLYMPIC DELIVERY AUTHORITY n momentul \n care a fost dezv`luit` imaginea viitorului stadion olimpic, mul]i britanici [i-au exprimat dezam`girea fa]` de lipsa de spectaculozitate [i a caracterului reprezentativ al structurii propuse, cu att mai mult cu ct urma s` stea al`turi, \n parcul olimpic, de Centrul Acvatic, cu geometria expresiv` marca Zaha Hadid, [i de puternicul Velodrome semnat de Hopkins Architects. Normalitatea proiectului fusese \ns` \nscris` \n tem`: \n locul unei cl`diri-icon, s-a dorit crearea unui exemplu de sustenabilitate [i abordare responsabil` a arhitecturii, \n dimensiunea ei social`, dar [i economic`. Pentru a asigura continuitatea utiliz`rii stadionului, contribuind la dezvoltarea comunit`]ii locale, s-a cerut de asemenea o structur` flexibil`, care s` poat` fi redus` u[or de la 80 000 de locuri la 25 000 dup` finalizarea competi]iilor. Arhitec]ii de la Populous (ex HOK Sport), cu o experien]` relevant` \n realizarea de construc]ii sportive [i de aceea desemna]i s` realizeze stadionul din Londra, [i-au luat drept punct de pornire \n conceperea construc]iei chiar datele terenului. Insula din estul Londrei a fost considerat` stadionul propriu-zis, accesul spectactorilor urmnd a se realiza prin intermediul a cinci noi poduri, direct \n spa]iul destinat publicului. Panta terenului a fost utilizat` pentru a realiza un bazin \ngropat, cu cele 25 000 de locuri permanente, peste care se a[az` structura temporar`, mult mai u[oar`; astfel s-a realizat [i o delimitare \ntre spa]iile destinate atle]ilor [i presei, amplasate la nivelul inferior [i lng` piste, [i zona spectatorilor. |n spiritul embrace the temporary al Olimpiadei londoneze, majoritatea facilit`]ilor destinate publicului [i nu numai au fost scoase \n afara stadionului propriu-zis amplasate \n jurul lui, permi]nd astfel o scar` [i o mas` mai mici pentru cl`dire, precum [i un consum mai mic de energie \n timpul construc]iei. Forma final` a stadionului este o elips` cu axa lung` de 315 metri [i cu cea scurt` de 256 de metri, iar \n`l]imea este de 60 de metri. La exterior, cl`direa este \nvelit` \ntr-o structur` din materiale u[oare, potrivit` pentru caracterul temporar al \ntregului proiect [i personalizat` \n culorile Olimpiadei Londra 2012 cu ajutorul artistei Sophie Smallhorn. Pentru a respecta cerin]ele destul de stricte legate de costuri, consum de resurse [i amprent`, arhitec]ii de la Populous au lucrat \ndeaproape cu o mul]ime de al]i speciali[ti, a[a cum m`rturise[te Rod Sheard (Senior Principal), [i au demonstrat astfel c` arhitectura devine din ce \n ce mai mult un proiect de echip`. Ingenioasa solu]ie de sus]inere a acoperi[ului dup` modelul ro]ii de biciclet` propus` de inginerii de la Buro Happold are nu doar merite structurale, ci contribuie la expresivitatea general` a proiectului, stabilind o rela]ie mult mai complex` \ntre arhitectur` [i inginerie. Dac` exist` o umbr` care s` planeze asupra acestui proiect, aceasta este legat` de utilizarea ulterioar` Jocurilor Olimpice: de[i stadionul redus a fost promis ca nucleu sportiv (atletic) al comunit`]ii est-londoneze, recent s-a discutat ca urm`torul utilizator s` fie un club de fotbal. Dincolo de reconversia economic` a proiectului, transformarea stadionului olimpic, a[a cum a fost el conceput urmnd tema dat`, \ntr-unul de fotbal presupune un buget semnificativ ce ridic` un semn de \ntrebare asupra sustenabilit`]ii generale a proiectului pe termen lung. R`mne \ns` de v`zut cine [i cum va prelua construc]ia; pn` atunci, noul Stadion Olimpic din Londra se preg`te[te pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice ce va avea loc pe 27 iulie 2012.

de Daria Ghiu Foto: Alexandru Ciubotariu

o gli

Muzeul Benzii Desenate este un rezultat palpabil al lucrului la Istoria Benzii Desenate, spune artistul Alexandru Ciubotariu, creatorul primului muzeu dedicat BD-ului autohton, plasat timp de patru luni ntre 16 iunie [i 16 octombrie la etajul patru al Muzeului Na]ional de Art` Contemporan`. Asist`m la un moment interesant n artele vizuale. n 2010 ap`rea la Editura Vellant Istoria Benzii Desenate scris` de c`tre Dodo Ni]` (cel care a ini]iat imediat n 1991 Salonul BD), iar n prim`vara acestui an a ap`rut la Editura Cartea Romneasc` o alt` publica]ie interesant`: Benzile Desenate [i canonul postmodern de Ion Manolescu, o serie de articole care teoretizeaz` fenomenul BD.

Muzeul B e n z i i Desenate este un rezultat palpabil al lucrului la Istoria B e n z i i Desenate A L E X A N D R U

C I U B O T A R I U

A[adar, s-a creat un cadru perfect de discu]ie: cnd ncepe istoria Benzii Desenate n Romnia, care i sunt arti[tii, ce fel de art` este, cum a parcurs ea secolul 20 [i ntreaga perioad` comunist`, ce s-a ntmplat imediat n anii 90, care i este publicul ast`zi [i care i sunt problemele contemporane (rela]ia cu editorii, num`rul de publica]ii autohtone vs. importul de BD etc.). La toate aceste ntreb`ri g`se[ti r`spunsuri odat` ce vizitezi Muzeul Benzii Desenate. Gndit ca o structur` temporar`, MBD este o ini]iativ` de artist. Alexandru Ciubotariu (la rndul lui autor de BD, ilustrator de carte [i cunoscut pe scena artistic` de street art cu numele de Pisica P`trat`) este curatorul acestui muzeu [i colec]ionarul majorit`]ii plan[elor [i revistelor prezente n muzeu. Am strns foarte multe materiale extrem de valoroase [i am zis s` ncerc`m o expozi]ie temporar`... S` vedem dac` e necesar a[a ceva sau e doar o ini]iativ` haioas`. Am primit o groaz` de materiale de la foarte mul]i oameni, care au spus c` ar sta mai bine la noi dect prin ni[te beciuri. Am cunoscut [i foarte mul]i autori, care au scormonit [i ei prin trecut [i au dat la iveal` lucruri extrem de frumoase care merit` ar`tate. Muzeul este conceput n jurul a trei expozi]ii permanente: Tezaur, Salonul interna]ional al Benzii Desenate din Romnia / contribu]ii ale unor mari autori str`ini invita]i n Romnia [i Cum se face o band` desenat` / primii pa[i n realizarea unei benzi desenate. Al`turi de ele au fost gndite [i patru expozi]ii temporare pe parcursul acestor luni. Dincolo de acestea, Muzeul a preg`tit [i o serie de conferin]e [i ateliere, proiec]ii video [i o bibliotec`, cu band` desenat` romneasc` [i interna]ional`. Ceea ce d` greutate acestei ini]iative este faptul c` reg`se[ti plan[e originale de benzi desenate ce traseaz` istoria acestui gen (data de na[tere a BD-ului autohton fiind considerat` 5 februarie 1896, artist: C. Jiquidi n Revista Copiilor), plan[e rare [i rareori arhivate de c`tre arti[ti, deoarece BD-ul ca gen nseamn` n primul rnd o lucrare tip`rit`, care uit` sau neglijeaz` pa[ii dinainte de publicare. BD-ul, un gen oarecum marginalizat, obsesie de liceu, cum spune Alexandru Ciubotariu, cnd eram descurajat s` fac band` desenat`, caricatur`, desen animat [i alte prostii din astea devine protagonistul unui muzeu temporar, care de la deschidere [i pn` acum s-a bucurat de succes, att printre publicul specializat, ct [i printre amatori. O ini]iativ` sus]inut` de c`tre Institutul Cultural Romn, un muzeu de artist, o structur` temporar` care ar trebui curnd s` se transforme ntr-o platform` permanent`, care s` poat` fi consultat` n mod constant. Muzeul Benzii Desenate trebuie neap`rat vizitat nu doar pentru a vedea o istorie bine trasat` [i o arhiv` personal` de artist devenit` public`, ci [i pentru a n]elege mecanismele de creare ale unui muzeu. n mic, la Muzeul Benzii Desenate nve]i cum s` te por]i cu fiecare obiect, cum s`-l clasifici [i cum s`-l pui n valoare.

www.mnac.ro

arta