PETR.E iSPIF.

ESCL

'A
J;{

1/ i:

#,t

Pere Ispiescu

TINERETE

FARA BATRINET,E

9I \IATA
FARA DE MOARTE
Editia a ll-a

Copertd qi ilustralii:

DONE STAN

EDITURA ION CREANGA

BUCLIRESTI.Igs2

A FOST ODATA CA NICIODATA; cd de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cind ficea plopqorul pere gi richita micqunele; de cind se blteau urgii in coade; de cind se luau de git lupii cu mieii de se sdrutau, infrdfindu-se; de cind se potcovea puricele la un picior cu nouizeci gi noud de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea poveqti.
De
ctnd. se scri.a musca pe pd.tete,

Mai
tineri

mincinos cine nu crede.

A fost odatd un impdrat mare qi o impiriteasS,

gi frumogi, gi, voind

amindoi

si aibi copii, au fiicut de mai multe ori tot ce trebuiau sd facd pentru aceasta; au imblat peLla vraci s,i filosofi, ca sI caute la stele qi si le ghiceasctr daci or sd faci copii; dar in zadar. in sfirgit, auzind impdratul ci este la un sat, aproape, un unchiag dibaci, a trimis s5-l cheme; dar el rispunse trimisilor ci: cine are trebuinl5 sI vie la dinsul.

Luind impdratul si imptrriteasa leacurile, s-au intors veseli la palat gi, peste citeva zile, imptrrdteasa s-a simlit insdrcinattr. Toati impirilia, gi toartr cunea, 9i toli slu,ito;ii s-au veselit de aceasti intimplare. Mai-nainte, insd, de a veni ceasul naqterii, copilul se puse pe un plins, de n-a putut nici un vraci si-l impace. Atmci, impdratul a inceput si-i fiigdduiascd toate bunurile din lume dar nici aqa n-a fost cu putinli si-l faci sd taci. Taci, dragul tatei imptrratul ci da im_ - cutare - zicea - da1i_oi pirilia sau curare; taci, fiule, ci 1i_oi de solie pe sau cutare fati de impirat, gi alte multe d_alde astea; :utale in sfirgit, dacd vdzu si vdzu cd nu tace, ii mai zise: taci. frrul meu, cd 1i-oi da.Tinerepe fdrd bdttnel e aiald ri fdr d de moarte, Atunci copilul'tdcu 9i se niscu; iar slu jitorii diteri in timpine . ;i in surle qi in toati imptrrdjia se linu veselie mare, o siptemine intreagi. . De ce cre;tea copilul, d-aceea se flcea mai isteg gi mai in_ tuizne1. Il deterd pe la gcoli gi filosofi, qi toate invdtirurile, pe alli copii le invali intr-un an, el le lnvtr1a intr_o luni, ^care asdel incit impimtul murea qi invia de bucurie. foati imptrrdgia se fhlea ci o str aibl un impirat inlelept qi p"ocoprit, Solomon impirat. De la o vreme incoace, msA, nu "" itiu ce

S-au sculat deci impilratul si irnptrrlteasa gi, luind cu dinsii vro ciliva boieri mari, ostagi gi slujitori, s-au dus la unchias acas5. IJnchiagul, cum i-a vtrzut de departe, a iegir si_i intimi pine gi torodati le-a zis: _ -Bine ali venit sdntrtogi; dar ce imbli, impirate, sd afli? Dorinla ce ai o si-gi aduci intrisrare. nu am venit sd te intreb asta-zise impiratul_ ci,-Eu daci ai ceva leacui care sI ne faci str avem copii, -sd-mi dai. .-.+T, rdspunse unchiagul; dar numai un copil o si faceli. El-o Fit-Frumos qi drigdstos, qi parte n-o si averi de el. 1d !:

----:-C C'---:

w'

i*9 \,

il

-i

la nagtere.

qi se chefuiau, se smld Fdt-Fmos qi zise: Tati, a venit wemea sd-mi dai ceea ce mi-ai figiduit bine, fiule, de mde - nemaiauzit lucru ? $i, daci

ci era tot galeq, trist $i dus pe ginduri. Iar cind fuse intr-o zi, tocmai cind copilul implinea cincisprezece ani gi impdratul se afla la masi cu roli boierii qi sluibaqii impiriliei
avea,

ca sd te impac. DacE tu, tatd, nu pod se-mi dai, apoi sint nevoit si cutreier toatd lumea, pind voi gisi fHgiduinla pentru care m-am ndscut. Atunci toli boierii qi impdratul deteri in genunchi, cu rugi-

Auzind aceasta, impiratul s-a intristat foarte qi i-a zis: Dar pot eu sd-1i dau un astfel de 1i-m f6giduit atunci, a fost numai

ciune si nu pirdseasci impdrdlia; fiindc5, ziceau boierii: Tatil tiu de aci inainte e bitrirl si o se te ridicdm pe tine in scaun, qi avem sd-qi aducem cea mai frumoasi impiriteasd
de sub soare de so!e. Dar n-a fost cu putinte sd-l intoarci din hotlrirea sa, t5miind statornic ca o piatri in vorbele lui; iar tati-siu, daci vdzu gi vizu, ii dete voie;i puse la cale sI-i giteasci de drum merinde gi tot ce-i trebuia.

Apoi, Fit-Frumos se duse in graidurile impiriteqti, unde erau cei mai frumo$i armdsari din toat[ impdrdlia, ca si-qi aleagd unul; dar, cum punea mina qi apuca pe cite mul de coadi, il trintea, qi astfel toti caii clzurd. in sfirqit, tocmai cind era s5 ias5, iqi mai aruncd ochii o dattr prin graid 9i, zdrind intr-un co11 un cal ripciugos, Ei bubos, 9i slab, se duse 9i la dinsul; iar cind puse mina pe coada lui, el iqi intoarse capul
qi zise:
poruncegti, stipine? Mullumesc lui Dumnezeu cd -Ce aiutat sd ajung ca si mai puie mim pe mine un voinic' mi-a $i inlepenindu-gi picioarele, rimase drept ca luminarea. Atunci, Fdt-Frumos ii spuse ce avea de gind sd faci s'i calul

ii

zise:

paloqul, sulip' arcul,

il
qase

Ca

si ajungi

1a dorinqa

ta, trebuie sI ceri de la tatS-tiu tolba cu sdgelile 9i hainele ce le purta

pre vitaful cu4ii qi i-a dat porunci ca si-i deschizd toate cronudle cu haine, spre a-qi alege fiul siu pe acelea care ii va pl5cea. Fdt-Frumos' dupd ce rdscoli trei zile 9i trei nop1i,

cind era fldciu; iar pe mine sd mi ingrijeqti cu insuli mina ta siptdmini qi orzul si mi-l dai fiert in lapte. Cerind impiratului lucrurile ce-l povSluise calul, el a chemat

cis

cffi

{&

rispunse calul. zi de dimineali, toatd curtea gi toatd impdrdfla era ..A._rr."i" plind de jale. Fdt-Frumos, imbricat ca un viteaz, 1,. ,i"f"."f in mind,-cilare pe calul ce-si alesese, igi Iul zira'bun! Je ia lmp:lratul, de la impirdteasd, de la toli boierii cei mari si cei mici, de la ostasi, de la togi slujitorii curyii, carii, fu.remi. ln ochrr il rugau sd se lase de a face cdlitoria aceasta, "u ca nu care cumva_si meargi la pieirea capului sdu; dar el, dincl pmteru calului, iegi pe poartd ca vintul qi dupd dinsul carile

ii

titine-sdu de cind era fliciu, dar foarte ruginite. apucd insugi cu lui sd le curele de rugind 9i, dupi gase siptAGini, -mina izbuti a face sd luceascd armele ca oglinda.-Totodati, ingrili gi de cal, precum ii zisese el. Destuld muncd iu."fi., cd izbuti. "*; Cind auzi calul de la Fit-Frumos cd hainele gi armele sint bine curilate si pregdtite, odati se scuturi gi el, gi toate bubele qi rdpciuga ctrzurd de pe dinsul gi rimase iniocmai cum-it fitase md-sa: un cal gras, t.op"g gi cu patru uerirrarr_t Fdt-Frumos astfel, ii zise: "rrpi; De azi in trei zile plecdm. - Str trtriegti, stdpine; sint gata chiar azi, de poruncegti, ^. -

gisi, in sfirgit, in fundul unui ffon vechi, armele hainele 9i 'Se

gi, luindu-Ei ziua buntr, ii trimise inapoi, oprindu-qi pentru dinsul merinde numai cit a purur duce calul. $i apucind calea citre ristrrit, s-a dus, s-a dus, s-a dus, trei zile qi trei nop1i, pind ce aiunse la o cimpie intinstr, unde era o mullime de oase de oameni. Stind sI se odihneascd, ii zise calul: Si gtii, sttrpine, ci aici sintem pe mogia unei gheonoaie, care e atit de rea, incit nimeni nu calci pe mogia ei, flird si fie omorit. A fost qi ea femeie ca toate femeile, dar blesternul pirinlilor, pe care nu-i asculta, ci fi tot necljea, a f?icut-o str fie gheonoaie; ln clipa aceasta este cu copiii ei, dar miine, in ptrdurea ce o vezi, o s-o intilnim venind sd te prtrptrdeasci; e grozavtr de mare; dari si nu te sperii, ci str fii gata cu arcul ca str o sigetezi, iar palogul qi sutla str le fli la indemind, ca str te sluiegti cu dinsele cind va fi de trebuinld. Se detertr spre odihntr; dar pindea eind unul, cind altul. A doua zi, cind se revirsau zorile, ei se pregdteau si treactr ptrdurea. Fdt-Frumos lngeu{ qi infrintr calul, 9i chinga o strinse mai hult decit alti datd, $i pomi; clnd, auzi o ciociniturtr groaznictr. Atunci, calu.l ii zise: fine-te, stdpine, gata, ci iattr, se apropid Gheonoaia. $i cind venea ea, nene, dobora copacii; aqa de iute mergea; iar calul se urcd ca vintul pintr cam deasupra ei si Fit-Frumos ii lui un picior cu sigeata qi, cind era gata a o lovi cu a doua sigeati,. strigd ea: Stai, Fit-Frumos, ci nu.1i fac nimic! $i vizind ci nu o crede, ii dete inscris cu singele siu. Sd-! tr{iasci calul, Fdt-Frumos ii mai zise ea ca un -

cu merinde, cu bani qi weo doui sute de ostaqi, pe care-i ofnduise impiratul ca str-l insoleasc5. Dupi ce tr.ecu afari de implrllia tatilui stru gi ajunse in pustietate, Fit-Frumos lgi impirli roat[ avulia pe la ostaqi

10

nizdrdvan ce este, cici de nu era el, te mincam fript; acum insi, m-ai mincat tu pe mine; si s,tii cd pinl azi nici un muritor n-a cutezat sd calce hotarele mele pini aicea; ciliva nebmi, carii s-au incumes a o face, d-abia au ajuns pini in cimpia unde ai vdzut oasele cele multe. Se duseri acasd la dinsa, unde Gheonoaia ospitd pe FitFrumos qi-l omeni ca p-un cdldtor. Dar pe cind se aflau la masi qi se chefuiau, iarl Gheonoaia gemea de durere, deodatd el ii scoase piciorul pe care il pistra in traisti, i-l puse la loc qi indati se vindecd. Gheonoaia, de bucurie, linu masa trei zile d-a rindul qi rugd pe Fdt-Frumos sd-qi aleagi de solie pe una din cele trei fete ce avear frumoase ca nigte zine; el insi nu voi, ci ii spuse curat ce cduta, atunci ea ii zise: Cu calul care il ai gi cu vitejia ta, crez cd ai sd izbuteqti. Dupi trei zile, se pregdtird de drum qi porni. Merse FitFrumos, merse s,i iar merse, cale lungi gi mai lung5; dar{ cind fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei, dete de o cimpie frumoasd, pe de o pane cu iarba inflorit5, iard pe de alti parte pirliti. Atunci, el intrebd pe cal: De ce este iarba birliti ? $i calul ii rispunse: Aici sintem pe moqia unei scorpii, sord cu Gheonoaia; de-rele ce sint, nu pot sd trdiasci la un loc; blestemul pirinflor le-a ajuns, gi d-aia s-au fdcut lighioi, aqa precum le vezi; vrijmdqia lor e groaznici, nevoie de cap, vor sd-Ei ripeascE una de la alta pimint; cind Scorpia este necdjitd rIu, varsi foc qi smoald; se vede cd a avut vro cearti cu sortr-sa 9i, viind s-o goneasci de pe tirimul ei, a pidit iarba pe mde a trerut; ea este mai rea decit sori-sa qi are trei capete. SI ne odihnim pu1in, stdpine, qi miine, dis-de-dimineali, sd fim gata. A doua zi se pregitird, ca gi cind aiunsese la Gheonoaie, qi pornirS. Cind,,auziri un urlet si o vijieturd, cum nu mai auzi-

ll

seli ei pin5 armci! Fii gata, stipine, cd iati se apropie zgripsoroaica Scorpie. se apropia

de

mai departe. Trecind gi peste hotarele Scorpiei, se duseri, se duserd qi iari se mai duserd, pind ce ajunseri la un cimp numai de flori $i unde era numai primivard; fiecare floare era cu d.eosebire de mindrX qi cu m miros dulce, de te imblta; trigea un vintisor care abia adia. Aicea stituri ei sd se odihneasci, iarl calul

Scorpia, cu o falcd in cer qi alta in pimint gi virsind fldcdri, e vintul de iute; iari calul se ucd repede ca sIgeata pini cm dasupra gi se ldsd asupra ei cm pe de o parte. Fdt-Frumos,o sdget5;i ii zburd un cap; cind era si-i mai ia un cap, Scorpia se rugi cu lacrd.mi ca si o iene, ci nu-i face nimic qi, ca sd-l incredinleze, ii dete inscris cu singele ei. Scorpia ospdtd pe Fit-Frumos 9i mai gi decit Gheonoaia; iard el fi dete gi dinsei inapoi capul ce i-l luase cu sigeara, carele, se lipi indatd cm il puse la loc, gi dupl trei zile plecari

ii

zise:

Trecurim cm trecurdm pini aici, stipine; mai avem un - avern si dilm hop: peste o primejdie mare; qi, daca ne_o ajuta Dmnezeu sd scipim gi de dinsa, apoi sintern voinici. Mai_nain_ te de aci, este palatul unde locuiegte Tinerepe fdrd bdtrinepe ;i aiapdfdrd de moarre. Aceastd casd este incongiurati cu o pijiure deasl gi inaltS, unde stau toate fiarele cele mai sdlbatice din lume; ziua gi noaptea pizesc cu neadormire qi sint multe foarte; cu dinsele nu este chip de a te bate; gi ca sd trecem prin pidure e peste poate; noi insd si ne silimrdac-om putea, sI sirim pe
dasupra.

Dupd ce se odihnird vreo doui zile, se pregdtird iarigi; atunci calul. tinindu-qi risuflarea, zise:

12

/i

7t*= -at
6g

s s

- pddurei gi sint - adunate toate mincare fiarilor

trecem.

St5pine, stringe chinga cit pod de mult, s,i, incdlecind, sI te lii bine gi in sciri, qi de coama mea; picioarele s[ le lipite pe lingi supgiora mea, ca si nu mi ziticnegti in zborul meu. Se urc5, ficu probd, gi intr-un minut fu aproape de pddure. Stipine mai zise calul acum e timpul cind se di de-

!i

in curte; sI

- de noi. indure

Sd trecem

rispunse F5t-Frumos

qi Dumnezeu str se

Se urcard. in sus qi vizurd palatul strdlucind astfel, de la soare te puteai uita, dar la dinsul ba. Trecurd pe dasupra pidurii g, tocmai cind erau str se lase in joq la scara palatului, d-abia, d-abia atinse cu piciorul virful unui copac gi dodatl roard p5-

durea se puse

pirul mdciucd

grdbiri de se ldsard in ios; qi de nu era doamna palatului afard, dind de mincare puilor ei (cdci a$a
pe cap. Se 14

in migcare; urlau dobitoacele, de f se f?lcea

mrmea ea lighiomele din pidure), ii pripddea negreqit. Mai mult de bururie ci au venit, ii scdpd ea; cici nu mai vdzuse pind afunci suflet de om pe la dinsa. Opri pe dobitoace, Ie imblinzi qi le trimise la locul lor. Stipina era o zind nalti, supliricd qi drngilagd qi frumoasi, nevoie mare! Cum o vizu Fdt-Frumos, rdmase incremenit. Dari ea, uitindu-se cu milS

la dinsul, ii zise: Bine ai venit, Fdt-Frumos! Ce cauli pe aici?

de moarte.

Cdutdm

zise el

Tinerepe fd.rd. bdtrine1e

;i dagd fdrd

gisi incd doud femei, una ca alta de tinere; erau surorile celei mai mari. El incepu si mullumeascd zinei pentru cd l-a scipat de primeidie; iari ele, de bucurie, gitird o cini pldcuti qi numai in vase de aut. Calului ii dete drumul si pascd pe unde va voi dinsul; pe urm5,

Atunci descilici 9i intri in palat. Acolo

Daci cdutali

ceea ce ziseqi,

aci este.

ii

f5curd cunosculi tuturor lighiomelor, de puteau imbla in

tihnd prin pidure.

Femeile il rugard si locuiasci de aci inainte cu dinsele, cici ziceau cd li se urise, s,ezind tot singurele; iili el nu astepti si-i mai zicd o dati, ci primi cu toati mullumirea, ca unul ce aceea qi c5uta.

vale se numea Valea Plingerii. Petrecu acolo vreme uitatd, fdrd a prinde de veste, fiindcd rS.mdsese tot aqa de tinir ca gi cind venise. Trecea prin pidure, fdrd sil doard capul. Se desfrta in palaturile cele aurite, ftiia in pace qi in linigte cu solia qi cumnatele sale, se bucura de frumusegea florilor Ei de dulceala 5i curdlenia aerului, ca un fericit. Ies,ea adesea la vinitoare; dar, intr-o zi, se lud dupi un iepure, dete o sdgeati, dete doud qi nu-l nemeri; supdrat, alerg5 dupd el $i dete gi cu a fteia sigeati, cu care il nemeril alergind dupi iepure, tecuse in Valea Plingerii. Luind iepurele, se intorcea acasd; cind, ce sd vezi d-ta? Deodatd il apucd un dor de tatd-siu, gi de mumd-sa. Nu rutezi si spuie femeilor mdiestre; dari ele il cunoscuri dupi intristarea qi neodihna ce vedea intr-insul. trecut, nefericitule, in Valea Plingerii! ii ziserd ele,

se deprinserd unii cu allii, iqi spuse istoria si ce ajungi la dinsele, 9i nu dupi multi vreme se qi insoli cu fata cea mai mici. La insolirea lor, stdpinele casei ii deteri voie si meargi prin toate locurile de primprejur, pe unde va voil nmai pe o vale, pe care i-o qi ardtari, ii ziserd sd nu meargi, cici nu va fi bine de el; $i-i $i spuserd cd acea

incet, incet,
sX

pd! pini

dari nefericitul, in invllrnigeald, nu bigase de seami ci,

totul speriate. cu-Ai Am trecut, dragele mele, f?ir5 ca sd fi voit si fac astd neghiobie; 9i acum mi topesc d-a-n-picioarele, de dorul pdrinlilor

mei, insd gi de voi nu mi indur ca sd vi pdrdsesc. Sint de mai multe zile cu voi gi n-m sd mi pling de nici o mihnire. Md voi duce dard sd-mi mai vdz o datd pdrinfi qi apoi m-oi intorce, ca si nu mi mai duc niciodati. Nu ne pdrdsi, iubitule; pirinlii tdi nu mai trdiesc de sute de-ani, qi chial tu, ducindu-te, ne temem ci nu te vei mai intoarcel rimii cu noi; cici ne zice gindul ci vei pieri.

l7

Toate ruglciunile celor trei femei, precum gi ale calului, n-au fost in stare s5-i potoleasci dorul pdrinlilor, care-l usca pe d-a-ntregul. in cele mai de pe urmi, calul ii zise: Daci nu wei si mi asculli, stdpine, orice 1i se va intimpla, str qtii ci numai tu egti de vini. Am sd-ti spui o vorbl gi, daca vei primi tocmeala mea, te duc inapoi. Primesc zise el cu toatd mulqumirea, spune-o! - Cum vom - ajunge la palatul tat5lui tdu, sd te las ios gi eu si mi intorc, de vei voi str rimii mdcar un ceas.
cu femeile qi, dupi luari ziua bund unul de la altul, porni, ldsindu-le suspinind gi cu licrdmile in ochi. Ajunseri in locurile unde era mogia Scorpiei; acolo gdsird oraqe; pldurile se schimbaseri
ce-gi

si fie, zise el. Se pregdtird de plecare, se imbrtrliqari

AEa

ei; dar ii rispunseri cd bunii lor auziseri de la stribunii lor

povestindu-se dq asemenea fleacuri. se poare una ca asta? le zicea Fdt-Frumos - Cum -mai alaltdieri am trecut pe-aici; gi spunea tot ce qtia. Locuitorii rideau de dinsul, ca de unul ce aiureazd sau viseazi deqtept, iard el, supdrat, pleci inainte, fHri a biga de seami cd barba si pdrul ii albiserd. Ajungind la mos,ia Gheonoaiei, fdcu intrebdri ca 9i la mogia Scorpiei, gi primi asemenea rdspunsuri. Nu se putea domiri el: cm de in citeva zile s-au schimbat astfel locurile ? $i iarns,i suptrrat, pleci cu barba albl pind la briu, simlind ci ii cam tremurau picioarele, qi aiunse la impdrllia titine-siu: Aici, alli oameni, alte orage, qi cele vechi erau schimbate de nu le mai cunostea. ln cele mai de pe urmd, ajunse la palaturile in care se nSscuse. Cum se dete jos, calul ii sdrutl mina qi ii zise: .- Rdmii sinitos, stdpine, ci eu mi intorc de unde am plecat. Daca poftegti str mergi $i d-ta, incalecX indatl qi aidem!

in cimpii; intrebi pre unii

gi pre

allii despre Scorpie

gi locuinqa

l8

-:1w:
'%.u$fur.ot'

Du-te sdnitos, ci gi eu nidijduiesc si mi intorc peste curind. Calul plecd ca sdgeata de iute. Vizind palaturile dirdmate gi cu buruieni crescute pe dinsele, oftd gi, cu lacrdmi in ochi, cdta sd-gi aducd aminte cit erau odatS de luminate aste palaturi 9i cum gi-a petrecut copiliria in ele; ocoli de vrm douS-trei ori, cercetind fiecare cimari, frecare col1ule1 ce-i aducea minte cele trecute; graidul in care gisise calul; se pogori apoi in pirnild, girliciul cdreia se astupase de dirdmdturile cizute. Ciutind intr-o pmte qi in alta, cu barba albd pinl la genunchi, ridicindu-qi pleoapele ochilor cu miinile qi abia mblind, nu gdsi decit un tron odorogit; il deschise, dard in el nimic nu gdsi; ridici capacul chichilei, Si un glas sldbd4ogit ii zise: Bine ai venit, ci de mai intirziai, qi eu mi prdpddeam. O palmi ii trase moartea lui, care se uscase de se fdcuse cirlig in chichiqd, 9i cizu mort, qi indati se flcu ldrind. Iar eu incilecai p-o 9ea qi vd spusei dumneavoastri aga.

EDITUR,A ION CR.EANGA

&