Sunteți pe pagina 1din 23

2.3.2.

Suprastructuri pe grinzi prefabricate tronsonate Realizarea podurilor din grinzi monobloc conduce la elemente prefabricate avand dimensiunile si greutatea mari. In cazul cand este necesar transportul lor la distante mari si in amplasamente care nu permit accesul mijloacelor speciale de transport, realizarea podurilor din grinzi prefabricate monobloc implica o serie de dificultati. In aceste conditii s-au impus grinzile prefabricate realizate din tronsoane de lungime relativ mica, care permit transportul lor in amplasamentul podului cu mijloace auto obisnuite. Grinzile prefabricate tronsonate sunt executate in doua variante: - suprastructuri pe grinzi prefabricate din tronsoane mici; - suprastructuri pe grinzi prefabricate din tronsoane mici.
2.3.2.1. Suprastructuri pe grinzi dublu T cu armatura postintinsa din tronsoane mici (L = 12-33m)

Primul protect tip pentru aceste suprastructuri a fost intocmit de catre I.P.T.A.N.A. in anul 1967 si s-a reactualizat periodic, in functie de modificarea normativelor si standardelor, precum si de progresele tehnologice, in anii 1971 - 1976. Proiectul acoperea initial gama de lungimi cuprinse intre 12 - 33 m, insa datorita existentei pentru deschiderile cu L = 12 - 21 m a variantei din grinzi monobloc, a fost folosit numai pentru deschiderile de 24, 27, 30 si 33 m. Suprastructurile au in sectiune transversala patru grinzi principale si se adopta pentru latimi ale zonei carosabile de 7,80 m si doua trotuare de 1,00 m sau de 1,50 m latime. Grinzile principale sunt alcatuite din tronsoane de maxim 3,0 m lungime confectionate in tipare metalice rigide (fig. 2.31), solidarizate transversal cu trei antretoaze din beton precomprimat, una centrala si cate una pe fiecare reazem. In tabelul 2.6 sunt prezentate caracteristicile constructive ale suprastructurilor pe grinzi din beton precomprimat prefabricate din tronsoane mici. Grinzile sunt realizate din beton de clasa C32/40 in tronsoanele uzinate, pretensionate cu fascicule din sarme paralele SBP I 5 mm, numarul cablelor si modul de alcatuire depinzand de lungimea grinzii (tabel 2.7)

SECTIUNE ORIZONTALA I -I

Diferenta dintre grinzile marginale si centrale ale aceleeasi suprastructuri se realizeaza numai prin modul de alcatuire al cablelor de precomprimare. Tabel 2.7.

Tronsoanele aduse in amplasamentul podului se aseaza pe reazeme netasabile, care trebuie sa permita scurtarea grinzii la precomprimare. La asezarea tronsoanelor prefabricate in pozitia de asamblare se asigura continuitatea canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stuturi de tabla nerecuperabile. Se executa sprijiniri pentru a impiedica rasturnarea tronsoanelor prefabricate. Inainte de inceperea asamblarii tronsoanelor, este obligatorie verificarea lungimii grinzilor, a distantei dintre punctele de rezemare si a pozitiei canalelor pentru asigurarea unei bune coincidence si a continuitatii. Eventualele corectari referitoare la lungimea totala a grinzii se pot efectua prin variatia grosimii rosturilor care este de 3 cm, fara ca acestea sa depaseasca limitele prevazute in proiect. Rosturile se mateaza cu mortar de ciment cu intarire rapida. Se introduc fasciculele in canale si se executa pretensionarea acestora intr-o singura etapa, cu exceptia grinzilor marginale pentru suprastructurile cu lungimea de 33,0 m. Precomprimarea se efectueza numai dupa ce mortarul folosit la matarea rosturilor dintre tronsoane a atins rezistenta necesara.
2

Suprastructurile podurilor pe grinzi prefabricate din tronsoane mici sunt calculate pentru a prelua solicitarile specifice clasei E de incarcare (A30 si V80). In faza I-a se executa pretensionarea grinzilor amplasate pe platforma de pretensionare. Faza incepe cu pretensionarea grinzii si se termina dupa montarea grinzilor pe elementele de infrastructura, inainte de betonarea antretoazelor si a placii, avand o durata totala de circa 60 de zile. Actiunile care solicita grinda in acesta faza sunt actiunea precomprimarii, considerata in calcul ca o actiune exterioara, si greutatea proprie a grinzii prefabricate. La determinarea eforturilor unitare la fibrele extreme ale sectiunii de beton se au in vedere pierderile de tensiune datorate frecarilor produse pe traseele armaturilor (f), pierderile produse de lunecarile si deformatiile locale in ancoraje la blocare () si cele produse de intinderea in etape succesive a armaturilor (s). Calculul eforturilor unitare in beton se face utilizand caracteristicile nete ale sectiunii grinzii prefabricate, determinate scazand din caracteristicile geometricele ale sectiunii bute cele ale canalelor cablelor. In faza I-a se fac verificari la starile limita ale exploatarii normele, de fisurare si deformatie. Faza aII-a dureaza de la sfarsitul fazei I-a pana la intarirea betonului turnat monolit in placi si antretoaze. Grinda principala va fi solicitata de greutatea betonului monolit turnat in placi si antretoaze, generand o stare de eforturi unitare in beton si armatura, care se va suprapune peste starea de eforturi calculata la sfarsitul fazei I. La determinarea eforturilor unitare in beton si armatura se considera ca se consuma cca. 40% din pierderile de tensiune produse de relaxarea armaturilor pretensionate (r) si cele din contractia si curgerea lenta a betonului (c+cl), in intervalul de timp de 60 zile de la pretensionarea grinzii si pana la intarirea betonului monolit turnat in placi si antretoaze. In acesta faza, calcul eforturilor se face utilizand caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale a grinzii prefabricate, determinate prin transformarea ariilor armaturilor pretensionate intr-o sectiune echivalenta, ideala de beton. Coeficientul de echivalenta utilizat la transformarea sectiunii de otel in sectiune echivalenta de beton, se calculeaza pe baza raportului modulilor de elasticitate ai armaturii pretensionale si betonului. Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata, calculata prin considerarea greutatii betonului monolit si a pierderilor de tensiune, se suprapune peste cea calculata in faza I-a, rezultand o stare de eforturi la sfarsitul fazei a II-a de executie a grinzii prefabricate. Faza a IIl-a - se executa calea, trotuarele si parapetul, realizandu-se incarcarea suprastructurii cu toate incarcarile permanente. In acesta faza se iau in considerare diferentele de 60% din pierderile de tensiune reologice produse de relaxarea armaturii pretensionate si contractia si curgerea lenta a betonului, la care se adauga eforturile produse de contractia betonului monolit turnat in placi in raport cu grinda prefabricate. Pentru calculul eforturilor se utilizeaza caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale a grinzii, determinate prin sporirea latimii active de placa cu zonele de beton turnat monolit. Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata la sfarsjtul fazei a III-a se calculeaza suprapunand peste starea de eforturi calculata in faza a Il-a, eforturile produse de greutatea caii montate pe pod si de pierderile de tensiune corespunzatoare. Faza a IV-a - podul este dat in exploatare fiind deschis circulatiei pietonale si convoaielor rutiere tip specifice clasei E de incarcare (A30 si V80). Calculul eforturilor unitare se face utilizand caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale. In faza a IV-a se fac verificari la starea limita de rezistenta si la starile limita ale exploatarii normale, de fisurare si deformatie. Pentru incarcarea cu convoiul V80 se dezvolta in grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare, eforturi unitare de intindere avand valori care satisfac conditiile de verificare la deschiderea si inchiderea fisurilor pentru clasa a n-a de fisurare. Datorita numarului mare de rosturi si a deficientelor constatate pe santier la realizarea acestora, incepand cu anul 1986 s-a renuntat la realizarea podurilor de sosea cu grinzi prefabricate din tronsoane mici.

2.3.2.2. Suprastructuri pe grinzi din tronsoane mari cu armatura postintinsa (L = 24 - 40 m)

In scopul eliminarii dezavantajelor pe care le prezinta suprastructurile pe grinzi din tronsoane mici, I.P.T.A.N.A. a elaborat in anul 1986, un proiect tip privind realizarea suprastructurilor pe grinzi prefabricate din trei tronsoane mari. Proiectul tip prevede extinderea gama deschiderilor, de la 24, 27, 30 si 33 m, la care se proiectau grinzile din tronsoane mici, pana la deschideri de 36 si 40 m. Tablierele cu latimi ale partii carosabile de 7,80 m si doua trotuare de 1,0 m sau de 1,50 m, sunt alcatuite din patru grinzi principale, dispuse la distanta de 2,83 m pentru sectiunea transversala. cu trotuar de 1,0 m latime, si la 3,16 m distanta interax, pentru sectiunea transversala cu trotuare de 1,5 m latime (fig. 2.33). Caracteristicile constructive ale suprastructurilor din grinzi prefabricate din tronsoane mari cu armaturi postintinse pentru deschideri de 24 - 40 m sunt prezentate in tabelul 2.8. La suprastructurile de 24 si 27 m lungime, inaltimea grinzilor este de 1,60 m, grosimea inimilor grinzilor este de 16 cm si latimea bulbului de 55 cm. Placa superioara are 1,20 m latime si o grosime variabila intre 18 si 20 cm, iar la capetele grinzilor, pe o lungime de 1,50 m, intre 23 si 25 cm. La capetele grinzilor pe o lungime de 3,60 m, grosimea inimii grinzilor variaza dela 16 la 40 cm. Tabelul 2.8.

Cele 5 cable de precomprimare se ancoreaza cu ancoraje tip inel con dublu la ambele capete si cu ancoraje la un capat si dorn la celalalt. Numarul si alcatuirea cablelor de precomprimare este prezentata in tabelul 2.9. Tabel 2.9.

La suprastructurile de 30 si 33 m lungime, inaltimea grinzilor este de 1,80 m, grosimea inimilor grinzilor este de 16 cm si latimea bulbului de 60 cm. Placa superioara are 1,20 m latime si o grosime variabila intre 18 si 20 cm, iar la capetele grinzilor, pe o lungime de 1,50 m, intre 23 si 25 cm.

La capetele grinzilor pe o lungime de 3,60 m, grosimea inimii grinzilor variaza de la 16 la 60 cm. La suprastructurile de 36 si 40 m lungime, inaltimea grinzilor este de 2,10 m, grosimea inimilor grinzilor este de 18 cm si latimea bulbului de 70 cm. Placa superioara are 1,20 m latime si o grosime variabila intre 18 si 20 cm, iar la capetele grinzilor, pe o lungime de 1,50 m, intre 23 si 25 cm. La capetele grinzilor pe o lungime de 5,0 m, grosimea inimii grinzilor variaza de la 18 la 70 cm. Armatura de rezistenja in placa carosabila este realizata din PC52 si OB37. Antretoazele sunt realizate din beton de clasa C25/30, precomprimat cu doua cable SBPI 245. Rezemarea grinzilor pe infrastracturi se realizeaza cu aparate de reazem din neopren. Se executa tronsoanele prefabricate in uzine de prefabricate sau pe santier, pe o platforma de beton special amenajata. Grinzile vor fi alcatuite din trei tronsoane prefabricate mari, doua marginale si unul central, executate din beton de clasa C 32/40. Canalele in care se introduc armaturile postintinse se realizeaza prin introducerea in cofrajele tronsoanelor, a unor tuburi din tabla gofrata, suficient de rezistente pentru a suporta, fara a se deteriora sau deforma, presiunea betonului in timpul turnarii si vibrarii. Diametrul interior al canalului
5

trebuie sa fie cu minim 10 mm mai mare decat cel al armaturii pretensionate, iar aria sectiunii interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a armaturii pretensionate (fig. 2.34).

Meminerea pozitiei corecte a tuburilor, in timpul turnarii si compactarii betonului se realizeaza prin fixarea tuburilor prin intermediul unor coliere sudate de stelaje din otel-beton, a caror forma, numar si amplasament se stabilesc prin proiect. Stelajele se fixeaza in cofrajul tronsoanelor, la extremitati, in punctele de schimbare a directiei, precum si pe parcurs la distante de maximum 1,00 m (fig. 2.35). La extremitatea tronsonului dinspre rost, tecile se vor prelungi in exterior cu 10 cm, pentra a permite asigurarea continuitatii canalelor. Tecile trec prin gaurile placilor de repartitie fixate la extremitatile tronsoanelor marginale, la distante stabilite in functie de conditiile de amplasare a ancorajelor si de gabaritele dispozitivelor de pretensionare.

La capatul de unde se executa precomprimarea, tecile se prevad cu portiuni drepte, de minimum 80 cm lungime. La capatul portiunii drepte, pe o lungime de 20 cm, diametrul canalului se va racorda cu o trompeta din tabla la diametrul gaurii din placa metalica de repartitie (fig. 2.36)

Armaturile nepretensionate vor avea diametral minim 8 mm si vor fi distribute pe toate fetele grinzii, transversal si longitudinal, la distanta maxima de 33 cm. La talpa superioara si inferioara a grinzii, la care apar eforturi de intindere, distanta dintre armaturi se recomanda sa fie 20, in care este diametrul armaturii nepretensionate (fig. 2.37).

In zonele de capat ale tronsoanelor marginale, de la care se va executa precomprimarea, se prevad constructiv etrieri inchisi cu diametral minimde 8 mm, la distante de maxim 10 cm, pe o lungime egala cu lungimea zonei de ancorare. Primul etrier se prevede la o distanta minima fata de extremitatea grinzii, egala cu grosimea stratului de acoperire. Fiecare tronson este echipat cu ancore de agatare necesar pentra manipulare, transport, depozitare si montaj. Turnarea betonului se face in cofraje metalice de inventar, in care se prevad gauri pentra fixarea sprijinirilor cofrajelor pentra turnarea placii monolite si gauri pentra cablele din antretoaze. Dupa intarirea betonului, tronsoanele se decofreaza si se transporta in depozit. Din depozitul fabricii de prefabricate, tronsoanele se incarca cu macaraua pe trailere sau vagoane de cale ferata. Tipul macaralei va fi stabili de constractor functie de greutatea tronsonului, fiind interzisa ridicarea unui tronson de grinda cu o greutate ce depaseste capacitatea macaralei. Manipularea tronsoanelor se va face numai in pozitia calata a macaralei, deplasarea acesteia cu tronson in carlig fiind interzisa. Tronsoanele se transporta in amplasamentul podului, unde sunt descarcate pe platformele de asamblare construite in prealabil. Inainte de asezarea tronsoanelor pe platforma, este obligatorie verificarea lungimii acestora, a executiei corecte a fetelor rosturilor, care nu trebuie sa prezinte stirbituri, rupturi sau fisuri, si a coincidentei si continuitatii canalor. Eventualele corectii a lungimii totale a grinzii se pot efectua prin variatia grosimii rosturilor, fara. ca acestea sa depaseasca limitele prevazute in proiect. Se indeparteaza stratul superficial de lapte de ciment de pe fetele dinspre rosturi ale tronsoanelor, prin frecare cu peria de sarma si spalare abundenta cu apa. Platforme de asamblare sunt construite din blocuri de fundatie, din beton de clasa C 8/10,
7

pozitionate in dreptul rosturilor dintre tronsoane. Blocurile de fundatie din dreptul rosturilor intermediare, vor fi independente pentru fiecare grinda si vor avea dimensiunile 60 x 180 x 180 cm (fig. 2.38). Blocurile de fundatie marginale vor fi continui pe intreaga platforma si vor avea dimensiunile 120 x 220 x 220 cm. Tronsoanele prefabricate se vor aseza pe calaje din lemn de stejar, care sa permita scurtarea grinzii la precomprimare. La blocurile marginale, in dreptul axului de rezemare a tronsonului prefabricat, va fi inglobat un tronson de sina C.F. tip 49, in vederea riparii grinzilor prin tragere cu trolii. Se monteaza dispozitivele de sigurare a stabilitatii la rasturnare, la extremitatile fiecarui tronson. Pana la umplerea rosturilor se vor lua masuri pentru a impiedica murdarirea fetelor interioare ale rosturilor si ale canalelor. Se asigura continuitatea canalelor intre tronsoanele prefabricate, prin montarea unor mansoane din tabla de 0,3 mm grosime, care unesc capetele tecilor corespondente din tronsoanele adiacente in rost. Asamblarea tronsoanelor in grinzi se face prin innadirea prin sudura cu cordon dublu a mustatilor de armaturi din tronsoanele de capat cu mustatile armaturilor corespunzatoare ca pozitie in sectiune transversala, din tronsonul central. In fiecare rost se monteaza constructiv 3 randuri de etrieri inchisi, care cuprind in interior mustatile sudate de armatura. Dupa cofrare, se betoneaza fiecare rost cu beton de clasa C 28/35. Inaintea operatiei de betonare, fetele de beton ale tronsoanelor adiacente in rost se vor stropi cu apa pentru a se evita absorbtia din betonul de monolitizare. Compartarea betonului turnat in rost se executa prin indesare cu o sipca din lemn sau cu o vergea metalica. Pentru o buna compactare se prevedea pe fiecare din fetele cofrajului o alveola semicirculara, care sa permita introducerea unui pervibrator in rost, dar fara sa deterioreze sau sa deplaseze mansoanele de continuizare a canalelor in rost. Dupa turnare, se vor lua masuri de protectie a betonului.

Asamblarea tronsoanelor in grinzi se realizeaza cu ajutorul fasciculelor de armaturi, care se introduc in canalele prevazute in tronsoane. Precomprimarea grinzii se realizeaza cu cable din sarme paralele SBP I 5 sau 7 mm, ultimele prezentand avantajul unei mai bune rezistente la coroziune datorita diametrului mai mare al sarmelor. Fixarea cablelor la capete grinzii se face cu ancoraje metalice tip inel con dublu tip pentru sarmele 5 mm sau inel con pentru cele 7 mm (fig. 2.39). Pana la tensionare, capetele cablelor introduse in canale se vor proteja impotriva patrunderii apei in teci, cu ajutorul unor capisoane din tabla galvanizata etansate cu mortar de ipsos la contactul acestora cu grinda. Tensionarea cablelor se va face simultan de la ambele capete ale cablelor cu exceptia fasciculelor ce se opresc in bulbul grinzilor si care se vor tensiona de la un singur capat. Tensionare cablelor se face cu o forta de pretensionare prestabilita si in ordinea prevazuta in proiect. La sfarsitul pretensionarii fiecarui cablu, urmeaza operatia de blocare prin care armatura se fixeaza in ancoraj.
9

Dupa tensionarea tuturor cablelor, se verifica contrasageata grinzii, care trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in proiect. Rezultatele pretensionarii grinzilor vor fi trecute in fisele de tensionare, care vor fi atasate in mod obligatoriu la dosarul de receptie a lucrarii. Dupa indepartarea dispozitivelor de pretensionare, se taie capetelor sarmelor cu discuri rotative sau cu flacara oxiacetilenica, la o distanta de minimum 50 mm de ancoraj. Pentru realizarea aderentei cablului cu beton grinzii si protectia acestuia impotriva coroziunii, se va face injectarea canalor cu lapte de ciment. Injectarea si controlul patrunderii laptelui de ciment in canale se face prin orificiile existente in ancoraje. Zona de capat a grinzii, deasupra anorajelor, se armeaza si se betoneaza cu beton avand aceeasi clasa cu betonul grinzii. Aceasta operatie se efectueaza in scopul protectie ancorajelor, atat impotriva coroziunii, cat si la manipularea grinzilor pentru montarea lor pe elementele de infrastructura. Dupa pretensionare, grinzile asamblate se ripeaza in depozit pe caruciare de ripare pe doua directii (fig. 2.40), sau pe sina de cale ferata tip 49 (fig. 2.41). Montarea grinzilor pe elementele de infrastructura se face cu macaraua sau cu grinda metalica de lansare (fig. 2.42, 2.43, 2.44). In cazul montarii grinzilor cu macaraua pe pneuri sau C.F., se recomanda asezarea grinzilor direct pe aparatele de reazem, eliminand riparea acestora pe de rezemare. La montarea cablelor de ridicare este obligatorie folosirea coltarelor pentru protectia betonului. Intre suprafetele metalice ale coltarelor si beton se vor monta placi de tego de 1 cm grosime. Sub placa se monteaza rigidizari din lemn, pentru a nu suprasolicita talpa superioara a grinzii in timpul manipularii.

10

11

Utilizarea grinzii metalice de lansare se face pentru montarea grinzilor la poduri cu mai multe deschideri.
12

13

Dupa montarea grinzilor pe aparatele de reazem, se monteaza dispozitivele de asigurare a stabilitajii la rasturnare (fig. 2.45).
ASIGURAREA STABILITATII GRINZILOR PE BANCHETA DE REZEMARE

ASIGURAREA STABILITATII GRINZILOR IN MIJLOCUL DESCHIDERII SUPRASTRUCTURII

Fig. 2.45 . Asigurarea stabilitatii grinzilor montate pe infrastructuri Grinzile principale sunt solidarizate transversal cu trei antretoaze, una centrala' avand grosimea de 25 cm, si doua pe reazeme, avand grosime de 30 cm fiecare. Axele antretoazelor de
14

capat coincid cu axele de rezemare a tablierului. Se monteaza partea inferioara a cofrajului antretoazelor, suspendat cu bare de otel beton de placa superioara a grinzilor, in care sunt prevazute goluri in acest scop, la distante de 1,50 m in lungul grinzilor. Se monteaza armatura nepretensionata si tecile, dupa care se inchide cofrajul si se betoneaza antretoazele. Se pretensioneaza cele doua cable, dupa ce in betonul tumat monolit s-a atins clasa prescrisa, si se protejeaza ancorajele celor doua cabluri, la fiecare capat al acestora. Grinzile principale sunt solidarizate longitudinal prin placa superioara realizata prin turnarea pe santier a benzilor de placa din beton armat, intre talpile superioare ale grinzilor prefabricate. Pe placa tablierului se executa sapa suport a hidroizolatiei din beton de ciment, in profil acoperis, cu pantre transversale de 2%. Panta longitudinala este asigurata de profilul grinzilor, datorita contrasagetii pe care acestea au dobandit-o la precomprimare. Fata superioara a sapei se scliviseste pentru a asigura montarea corecta a hidroizolatiei. Se monteaza elementele prefabricate de trotuar, gurile de scurgere si dispozitivele de acoperire a rosturilor, realizandu-se si racordarea pantelor sapei suport la acestea. Se monteaza parapetul pietonal al trotuarelor, pentru siguranta muncitorilor in timpul efectuarii lucrarilor de execute a caii. Se monteaza hidroizolatia pe toata latimea si lungimea podului, asigurandu-se racordarea acesteia la elementele prefabricate de trotuar, guri de scurgere si dispozitive de acoperire a rosturilor. In zona de racordare, capetele hidroizolatie se inchid cu cordoane de romtix. Se executa sapa de protectia a hidroizolatiei, din mortar bituminos de 1 cm grosime. Se monteaza bordurile prefabricate pe un strat de mortar de poza. In spatiul dintre borduri si elementele prefabricate de trotuar, se monteaza doua tuburi din PVC cu diametrul de 125 mm, dupa care se toarna betonul de monolitizare avand clasa C 12/15. Peste betonul de monolitizare se dispune un strat de asfalt turnat de 2 cm grosime, cu panta de 2% spre borduri. Pe linia de contact a stratului de asfalt turnat cu bordura si lisa parapetului, se toarna un cordon de inchidere din romtix. Pe zona carosabila, se executa imbracamintea, din asfalt turnat in doua straturi de 2,5 cm grosime fiecare. Pe linia de contact a stratului de uzura a imbracamintii cu bordurile, gurile de scurgere si dispozitivele de acoperire a rosturilor, se tuarna un cordon de romtix, pentru a bloca accesul apelor meteorice. Dupa executa caii, podul se deschide circulate rutiere si pietonale. Suprastructurile podurilor pe grinzi prefabricate din tronsoane mari sunt calculate pentru convoaiele clasei E de incarcare (A30 si V80). La calculul eforturilor unitare din armatura pretensionata si beton se folosesc relatiile din rezistenta materialelor, considerandu-se materialele elastice iar forta de precomprimare ca o forta exterioara. In faza I-a se executa pretensionarea grinzilor amplasate pe platforma de pretensionare. Faza incepe cu pretensionarea grinzii si se termina dupa montarea grinzilor pe elementele de infrastructure, inainte de betonarea antretoazelor si a placii, avand o durata totala de circa 60 de zile. Actiunile care solicita grinda in acesta etapa sunt forta de precomprimare, considerata in calcul ca o actiune exterioara, si greutatea proprie a grinzii. La determinarea eforturilor unitare la fibrele extreme ale sectiunii de neton se au in vedere pierderile de tensiune datorita frecarilor produse pe traseele armaturilor (f), pierderile datorita lunecarilor si deformatiilor locale in ancoraje la blocare ( ) si cele datorita intinderii in etape succesive a armaturilor (fs). Calculul eforturilor unitare in beton se face utilized caracteristicile nete ale sectiunii grinzii prefabricate, determinate fara a se lua in considerare ariilor canalelor cablelor. In faza I-a se fac verificari la starile limita ale exploatarii normale, de fisurare si deformatie. Faza a II-a dureaza de la sfarsitul fazei I-a pana la intarirea betonului turnat monolit in placi si antretoaze. Grinda principala va fi solicitata de greutatea betonului monolit turnat in placi si antretoaze, generand o stare de eforturi unitare in beton si armatura, care se va suprapune peste starea de eforturi calculata la sfarsitul fazei I. La determinarea eforturilor unitare in beton si armatura se considera ca se consuma cca. 40% din pierderile de tensiune datorita relaxarii armaturilor pretensionate (r) si pierderile din contractia si curgerea lenta a betonului (c+cl ), in intervalul de timp de 60 zile de la pretensionarea grinzii si pana la intarirea betonului monolit turnat in placi si antretoaze. In acesta faza, calcul eforturilor se face utilizand caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale a
15

grinzii prefabricate, determinate prin transformarea ariilor armaturilor pretensionate intr-o sectiune echivalenta, ideala de beton. Coeficientul de echivalenta utilizat la transformarea sectiunii de otel in sectiune echivalenta de beton, se calculeaza pe baza raportului modulilor de elasticitate ai armaturii pretensionale si betonului. Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata, calculata prin considerarea greutajii betonului monolit si a perderilor de tensiune, se suprapune peste cea calculata in faza I-a, rezultand o stare de eforturi la sfarsitul fazei a Il-a de executie a grinzii prefabricate. Faza a IIl-a - se executa calea, trotuarele si parapetul, realizandu-se incarcarea suprastructurii cu toate incarcarile permanente. In acesta faza se iau in considerare diferentele de 60% din pierderile de tensiune reologice produse de relaxarea armaturii pretensionate si contractia si curgerea lenta a betonului, la care se adauga eforturile produse de contractia betonului monolit turnat in placi in raport cu grinda prefabricate. Pentru calculul eforturilor se utilizeaza caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale a grinzii, determinate prin sporirea latimii active de placa cu zonele de beton turnat monolit. Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata la sfarsitul fazei a III-a se calculeaza suprapunand peste starea de eforturi calculata in faza a n-a, eforturile produse de greutatea caii montate pe pod si de pierderile de tensiune corespunzatoare. Faza a IV-a - podul este dat in exploatare fiind deschis circulatiei pietonale si a convoaielor rutiere tip specifice clasei E de incarcare (A30 si V80). Determinarea starii de eforturi unitare din incarcari utile se face prin aplicarea unei metode de calcul a repartitie transversale (metoda antretoazei infinit rigide sau metoda antretoazei elastice). Calculul eforturilor se face utilizand caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale. In faza a IV-a se fac verificari la starea ultima limita de rezistenta si la starile limita ale exploatarii normele, de fisurare si deformatie. Pentru incarcarea cu convoiul V80 se dezvolta in grinzile marginale, la nivelul fibrei inferioare, eforturi unitare de intindere avand valori care satisfac conditiile de verificare la deschiderea si inchiderea fisurilor pentru clasa a n-a de fisurare. 2.3.2.3. Suprastructuri pe grinzi cu armatura postintinsa cu inaltime redusa (L = 24 33 m) Suprastructurile pe grinzi cu inaltime redusa se pot folosi pentru poduri cu una sau mai multe deschideri simplu rezemate, avand partea carosabila de 7,80 m latime si trotuare de 1,00 m sau 1,50 m latime, in situatiile in care, avand cota rosie impusa, este necesara reducerea la maximum a inaltimii de constructie (h = L/20 - L/25), pentru asigurarea unei anumite inaltimii libere sub pod. Suprastructurile pe grinzi prefabricate din beton precomprimat cu inaltime redusa pot fi folosite la deschiderile oblice cu lungimi mai mari (traversarea cursurilor de apa, linii c.f. cu oblicitate mare etc.) impreuna cu suprastructuri tipizate obisnuite cu lungimi mai mici, pentru a se realiza coborarea cotei rosii a drumului, reducerea volumului de terasamente si eliminarea unor constructii costisitoare cum ar fi zidurile de sprijin a terasamentelor din rampele de acces. De exemplu, se pot folosi suprastructuri obisnuite de 21 m lungime, cu grinzi avand o inaltime de 1,40 m, impreuna cu suprastructuri cu inaltime redusa de 33 m si o inaltime a grinzii de 1,35 m, prin racordarea betonului de panta. Se recomanda folosirea suprastructurilor cu inaltime redusa in solutiile cu continuizare, reducandu-se in acest fel numarul rosturilor pe suprastructura. Armaturile necesare pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme, se pot monta in betonul monolit de suprabetonare a placii superioare. Grinzile cu inaltime redusa sunt alcatuite din 3 tronsoane, 2 de capat si unul central, care se asambleaza pe santier prin betonarea rosturilor de 35 cm latime. Tronsoanele de capat sunt identice pentru toate deschiderile de 24, 27, 30 si 33 m, numai tonsonul central prezinta lungimi diferite fimctie de lungimea grinzii (fig. 2.46). Monolitizarea tronsoanelor se face prin inadirea armaturilor longitudinale, completarea etrierilor si barelor de rezistenta din placa, cofrarea sectiunii si betonarea rosturilor cu beton de clasa C32/40.

16

In tabelul 2.10 sunt prezentate caracteristicile constructive ale grinzilor cu inaltime redusa.

Grinzile de 24 m lungime se realizeaza din doua tronsoane de capat de 8,50 m lungime si un tronson central de 6,50 m lungime. La grinzile de 27 m lungime, tronsoanele de capat prezinta aceleasi lungimi iar tronsonul central este de 9,30 m. Inaltimea grinzii este de 0,98 m, grosimea inimii de 0,16 iar latimea bulbului de 0,50 m. Grinzile de 30 m lungime se realizeaza din doua tronsoane de capat de 10,50 m lungime si un tronson central de 8,30 m lungime. La grinzile de 33 m lungime, tronsoanele de capat prezinta aceleasi lungimi iar tronsonul central este de 11,30 m. Inaltimea grinzii este de 1,23 m, grosimea inimii de 0,16 iar latimea bulbului de 0,50 m. La capetele grinzilor, pe o lungime de 3,00 m, grosimea inimii este variabila de la 16 la 40 cm. Placa superioara a grinzilor are o latime de 1,23 m si o grosime variabila de la 6 la 10 cm, jucand si rol de cofraj pentru suprabetonarea placii carosabile. Grinzile prefabricate sunt realizate din beton de clasa C32/40 iar placa carosabila din beton monolit C25/30. Armatura de rezistenta din placa carosabila este din PC 52. Precomprimarea grinzilor se realizeaza astfel: -grinzile de 24 m lungime cu 4 cable SBPI36 5 mm; - grinzile de 27 m lungime cu 4 cable SBPI 42 5 mm; - grinzile de 30 m lungime cu 5 cable SBPI 36 5 mm; - grinzile de 33 m lungime cu 5 cable SBPI 42 5 mm. La toate grinzile, cablele se ancoreaza in inima si se tensioaneaza intr-o singura etapa.

17

La tronsoanele de capat, pe o lungime de 60 cm, placa superioara a grinzii este intrerupta si se realizeaza din beton monolit o placa cu grosimea de 40 cm care are rol si de antretoaza" de capat (fig. 2.47). Fig. 2.47. Detaliu de capat grinda L = 33,00 m

18

Rezemarea grinzilor pe infrastructuri se realizeaza prin intermediul aparatelor de reazem din neopren. Suprastructurile sunt alcatuite din 8 grinzi in sectiune transversals, la 1,24 m distanta intre axe, cu talpile superioare dispuse joantiv, astfel incat sa formeze cofrajul pentru suprabetonarea placii superioare (fig. 2.48). Din betonul monolit de suprabetonare se realizeaza si panta transversala a caii pe pod. Grinzile prefabricate precomprimate sunt solidarizate intre ele prin suprabetonarea placii superioare ce formeaza partea carosabila care, la capete, pe 60 cm latime, este ingrosata la 40 cm grosime. Suprastructurile au fost tratate grupat in functie de lungimea grinzilor pentru o cat mai mare simplificare a procesului tehnologic de execute a tronsoanelor. S-a unificat astfel planul de cofraj al grinzilor marginale si centrale pe doua categorii de grinzi: - grinzi de 24 si 27 m lungime; - grinzi de 30 sj 33 m lungime. De asemenea s-a mentinut acelasi numar de cable pentru grinzile centrale si marginale, care au acelasi numar de fire. Suprastructurile au fost calculate pentru convoaiele clasei E de incarcare (A30 si V80). Calculele au fost efectuate pe faze, conform procesului tehnologic de execute: In faza I-a - se executa pretensionarea grinzilor amplasate pe platforma de asamblate. Faza incepe cu pretensionarea grinzii si se termina dupa montarea grinzilor pe elementele de infrastructura, inainte de tumarea placii de suprabetonare, avand o durata totala de circa 60 de zile. Actiunile care solicita grinda in aceasta etapa sunt forta de precomprimare, considerata in calcul ca o actiune exterioara, si greutatea proprie a grinzii. La determinarea eforturilor unitare la fibrele extreme ale sectiunn de beton se au in vedere pierderile de tensiune datorita frecarilor produse pe traseele armaturilor (f), pierderile datorita lunecarilor si deformatiilor locale in ancoraje la blocare () si pierderi de tensiune datorita intinderii in etape succesive a armaturilor (fs). Calculul eforturilor unitare in beton se face utilizand caracteristicile nete ale sectiunii grinzii prefabricate, determinate fara a se lua in considerare ariilor canalelor cablelor. In faza I-a se fac verificari la starile limita ale exploatarii normele, de fisurare si deformatie. Faza a II-a - dureaza de la sfarsitul fazei I-a pana la montarea betonului turnat monolit in placa de suprabetonare. Grinda principala va fi solicitata de greutatea betonului tumat monolit, generand o stare de efortun unitare in beton si armatura, care se va suprapune peste starea de efortun calculata la sfarsjtul fazei I. La determinarea eforturilor unitare in beton si armatura se considera ca se consuma cca. 40% din pierderile de tensiune datorita relaxarii armaturilor pretensionate (r) si pierderile din contractia si curgerea lenta a betonului (c+cl), in intervalul de timp de 60 zile de la pretensionarea grinzii si pana la intarirea betonului monolit turnat in placi si antretoaze. In acesta faza, calcul eforturilor se face utilizand caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale a grinzii prefabricate, determinate prin transformarea ariilor armaturilor pretensionate intr-o sectiune echivalenta, ideala de beton. Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata, calculata prin considerarea greutatii betonului monolit si a pierderilor de tensiune, se suprapune peste cea calculata in faza I-a, rezultand o stare de eforturi la sfarsitul fazei a II-a de
19

execute a grinzii prefabricate. Faza a III-a - se executa calea, trotuarele si parapetul, realizandu-se incarcarea suprastructurii cu toate incarcarile permanente. In acesta faza se iau in considerare diferentele de 60% din pierderile de tensiune reologice produse de relaxarea armaturii pretensionate si contractia si curgerea lenta a betonului, la care se adauga eforturile produse de contractia betonului turnat in placa de suprabetonare in raport cu grinda prefabricate.

Pentru calculul eforturilor se utilizeaza caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale a grinzii, determinate prin sporirea latimii active de placa cu zonele de beton turnat monolit. Pentru ca in aceasta faza, sectiunea totala a grinzii este realizata din betoane de clase diferite (grinda prefabricata din beton de clasa C 32/40, iar placa monolita din C 25/30), aria sectiunii de calcul se stabileste pentru o singura clasa de beton, omogenizandu-se prin inmultirea ariilor respective cu raportul modulilor de elasticitate. Starea de eforturi unitare in beton si armatura pretensionata la sfarsjtul fazei a IIl-a se calculeaza suprapunand peste starea de eforturi calculata in faza a Il-a, eforturile produse de greutatea caii montate pe pod si de pierderile de tensiune corespunzatoare.
20

Faza a IV-a - podul este dat in exploatare fiind deschis circulatiei pietonale si a convoaielor rutiere tip specifice clasei E de incarcare (A30 si V80). Calculul eforturilor se face utilizand caracteristicile geometrice ale sectiunii ideale totale. In faza a IV-a se fac verificari la starea ultima limita de rezistenta si la starile limita ale exploatarii normele, de fisurare si deformatie. 2.3.3. Poduri cu grinzi prefabricate pentru cale ferata. Proiect tip Datorita variatiei mari a deschiderilor podurilor de cale ferata, a inaltimilor de constructie si a unei frecvente de utilizare relativ reduse, suprastructurile cu grinzi din beton precomprimat prezinta o mare diversitate de alcatuiri constructive. Acest aspect a impus ca o necesitate tehnica elaborarea unor proiecte tip, pentru acele deschideri care au o frecventa mai mare de utilizare de reteaua feroviara, cuprinse intre 15,00 si 33,00 m. In sectiune transversala, cele doua grinzi prefabricate din beton precomprimat sunt asezate simetric in raport cu axa caii, la 2,00 m distanta inteaxe. Asamblarea lor se realizeaza prin precomprimare transversala, in dreptul semiantretoazelor, turnate odata cu grinzile principale. Rosturile dintre placile grinzilor si dintre semiantretoaze se mateaza cu mortar de ciment cu intarire rapida (fig. 2.49). Grinzile prefabricate se executa din beton de clasa C28/35 si cu armatura postintinsa realizate din fascicule 48 5 mm SBP I. Elementele geometrice ale grinzilor tip sunt prezentate in tabelul 2.11, din care se poate remarca faptul ca marea majoritate a dimensiunilor grinzilor se mentin aceleasi, indiferent de deschidere, pentru a crea importante avantaje ale tipizarii lor .

Fig. 2.49. Suprastructuri tipizate pentru poduri de cale ferata cu doua grinzi prefabricate Se poate remarca faptul ca variatia sectiunii se realizeaza printr-un numar minim de parametrii: inaltimea grinzii, numarul cablelor si dispunerea lor in sectiune. In proiectul tip urmatoarele dimensiuni sunt meminute constante: - grosimea inimii in camp -18 cm si pe reazem - 50 cm; - latimea placii superioare a grinzilor -196 cm; - latmea bulbului grinzilor principale - 85 cm. Trotuarele sunt realizate din elemente prefabricate din beton armat clasa C16/20, asamblate cu grinzile principale de rezistenta prin intermediul placutelor metalice, inglobate in prefabricate si eclisate cu sudura. Aceste elemente prefabricate indeplinesc urmatoarele functii: - realizarea timpanelor cuvei de piatra sparta, prin inchiderea laterala a acestei; - sustinerea circulatiei personalului de intretinere a caii ferate; - asigura posibilitatea pozarii cablurilor pentru telecomunicatii si semnalizare bloc.

21

Calea pe pod are aceeasi caracteristici ca si in linie curenta, atat pentru a asigura elasticitatea caii, cat si pentru a permite functionarea in flux continuu a utilajelor grele pentru intretinerea caii. Domeniul de utilizare a proiectului tip: - linii simple in aliniament si curbe cu raza minima 300 m; - linii duble in aliniament si curbe cu raza minima 300 m, pentru diverse situatii privind distanta intre axele liniilor; - linii multiple (triaje, statii etc.). Introducerea in cale a tablierelor se poate face prin montarea in amplasament, pe linii noi sau pe linii existente care se pot scoate din circulate pe o perioada mai mare de timp, sau prin montarea alaturi de amplasament si riparea lor prin inchiderea circulatiei. Indiferent de modul de introducere in cale, montarea elementelor unui tablier se realizeaza in urmatoarele etape tehnologice: - se aseaza grinzile din beton precomprimat pe grinzile metalice transversale; - se aduc grinzile prefabricate in pozitie de montaj;
22

- se introduc fasciculele 2405 mm in golurile transversale in dreptul antretoazelor; - se mateaza rosturile de 4 cm dintre semiantretoaze si rostul longitudinal dintre placile grinzilor cu mortar de ciment cu intarire rapida; - se efectueaza precomprimarea transversala, dupa intarirea mortarului din rosturi; - se injecteaza canalele transversale si se acopera ancorajele armaturii pretensionate; - se lipesc aparatele de reazem din neopren de placile metalice ancorate in talpile inferioare ale grinzilor; - se monteaza elementele prefabricate de trotuar prin sudarea barelor PC52 cu cordoane de sudura de placutele metalice si umplerea rosturilor cu mortar de ciment; - se monteaza tevile de PVC care asigura evacuarea apelor din golul realizat in trotuare; - se monteaza gurile de scurgere din axul podului si dispozitivele de acoperire a tosturilor dintre tablier si culee; - se executa calea pe pod si se monteaza parapetul.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1. Bota V. - Poduri de beton. Suprastructuri I, Universitatea Tehnica din Timisoara, Facultatea de Constructii, 1995 2. Bota V. - Poduri de beton. Suprastructuri II, Universitatea Tehnica din Timisoara, Facultatea de Constructii, 1995 3. Capatu C. - Poduri din beton precomprimat. Editura Tehnica, Bucuresti, 1983. 4. Capatu C. - Poduri pe grinzi de beton. Suprastractura. Editura Junimea, Iasi, 1987. 5. Radu P. I., lonescu P. - Poduri masive de sosea, vol. I, Institutul de Constructii, Bucuresti, 1974 6. Radu P. L, lonescu P., Burtescu Fl. Poduri masive de sosea, vol. II, Institutul de Constructii, Bucuresti, 1977 7. Radu P. I, Negoescu E., lonescu P. - Poduri din beton armat. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981. 8. Jiva C. - Poduri din beton araiat. Universitatea "Politehnica" din Timisoara, 1994. 9. Normativ privind alcatuirea si calculul structurilor de poduri si podeje de sosea cu suprastructuri monolit si prefabricate. Indicativ PD 165-2000, Buletinul Tehnic Rutier, nr. 22-23, octombrie-noiembrie 2002. 10.Proiecte tip si proiecte refolosibile, I.P.T.A.N.A. si I.P.C.F. Bucuresti

23

S-ar putea să vă placă și