Rolul educatiei in formarea personalitatii umane

1.1. Precizari conceptuale Considerata ca fiind parte componenta a existentei socio-umane, dar si actiune social-umana specifica, educatia a cunoscut de-a lungul timpului numeroase definitii: Arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele. (Platon) Omul nu poate deveni om decat daca este educat. (J. A. Comenius) Este placut sa ne gandim ca natura omeneasca va fi mai bine dezvoltata prin educatie si ca se poate ajunge a i se da o forma care sa-i convina cu deosebire. Aceasta ne descopera perspectiva fericirii viitoare a neamului omenesc. (I. Kant) Educatia este in acelasi timp interventie si neinterventie; fiecarei perioade de varsta ii corespunde o anumita educatie in functie de fenomenele psihice dominante in etapa respectiva. (J. J. ousseau) Educatia include trei subdiviziuni: guvernarea invatamantul educatia morala fiecare urmarind realizarea unor obiective specifice. (!r. "er#art) O actiune e!ercitata de catre generatiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viata sociala. Ea are ca obiect sa provoace si sa dezvolte in copil un numar oarecare de stari fizice intelectuale si morale pe care le reclama de la el atat societatea politica in ansamblul ei cat si mediul social caruia ii este cu deosebire destinat. ($. %ur&'eim) "n ansamblu de actiuni desfasurate in mod deliberat intr-o societate in vederea transmiterii si formarii la noile generatii a e!perientei de munca si de viata a cunostintelor priceperilor deprinderilor comportamentelor si valorilor acumulate de oameni pana in acel moment. ( %ictionar de pedagogie, ()*)) Pornind de la etimologia notiunii de +educatie - latinescul educatio (crestere hranire cultivare) si a,and in ,edere definitiile care au fost date educatiei de-a lungul timpului, putem considera educatia ca fiind ,, o activitate sociala complexa care se realizeaza printr-un lant nesfarsit de actiuni exercitate in mod constient, sistematic si organizat, in fiecare moment un subiect (individual sau colectiv), actionand asupra unui obiect (individual sau colectiv) in vederea transformarii acestuia din urma intr-o personalitate activa si creatoare, corespunzatoare atat conditiilor istorico-sociale prezente si de perspectiva, cat si potentialului sau biopsihic individual. (Ioan -icola - +.anual de pedagogie, ())/) 1. . !unctiile educatiei

Functia culturala este determinata de selectarea si transmiterea ,alorilor de la societate la indi,id, presupunand ca aceste actiuni sa se reali0e0e pe #a0a unor principii pedagogice si in conformitate cu anumite particularitati psi'ice. Functia economico-sociala se datorea0a faptului ca prin formarea unui tip de personalitate solicitat de conditiile pre0ente si de perspecti,a ale societatii, educatia are sarcina de a pregati indi,idul pentru integrarea sa acti,a in ,iata sociala, raspun0and atat unor necesitati pe care le ridica societatea, cat si unor ne,oi indi,iduale. Functia de dezvoltare constienta a potentialului biopsihic al omului este o consecinta a faptului ca educatia, ca actiune sociala, urmareste de0,oltarea indi,idului in sens unitar, ca personalitate umana, cu scopul unei optime integrari a acestuia in societate, insa cu respectarea particularitatilor sale #iopsi'ice, iar prin educatie, potentialul uman este identificat si stimulat sa se de0,olte. 1.". !ormele educatiei 1.3.1.Educatia formala include ansamblul actiunilor intentionat-educative organizate si realizate in mod planificat sistematic in cadrul institutiilor scolare si universitatilor prin intermediul sistemului de invatamant structurat si ierarhizat in trepte scolare si pe ani de studii (Ioan Cerg'it - ,,Curs de pedagogie11, 2ni,ersitatea 3ucuresti, ()44). Aceasta forma de educatie este deci institutionali0ata, se reali0ea0a prin intermediul procesului de in,atamant in functie de planuri, programe si manuale scolare si presupune pre0enta si actiunea unui corp profesoral speciali0at. 5 alta caracteristica importanta a educatiei formale o constituie acti,itatea de evaluare, su# di,erse forme si cu instrumente specifice, cu scopul cunoasterii re0ultatelor acti,itatii instructi,-educati,e, a factorilor si conditiilor ce au determinat aceste re0ultate si proiectarii acti,itatii ,iitoare astfel incat sa se asigure reusita scolara. Conform 6egii in,atamantului ( 6. 4/7())8), in pre0ent in tara noastra educatia formala se reali0ea0a pe cicluri7trepte de in,atamant dupa cum urmea0a: a) in,atamant preprimar (prescolar): grupa mica, grupa mi9locie, grupa mare, grupa pregatitoare: #) in,atamant primar: clasele I-I;: c) in,atamant secundar: - in,atamant gimna0ial : clasele ;-;III: - in,atamant profesional: - in,atamant liceal: clasele I<-<II:

d) in,atamant postliceal: e) in,atamant superior: - in,atamant uni,ersitar: - in,atamant postuni,ersitar: f) educatia permanenta. 1.3.2. Educatia nonformala este acea forma de educatie care se reali0ea0a prin intermediul unor acti,itati optionale sau facultati,e, extrascolare, insa structurate si organi0ate intr-un cadru institutionali0at (familia, organi0atii profesionale, uni,ersitati populare, teatre, mu0ee, #i#lioteci, mass-media, etc.). Aceasta forma de educatie ,i0ea0a in principal o#iecti,e de natura socio-economica (alfa#eti0area, recon,ersia profesionala, formarea social-ci,ica etc.) si se adresea0a atat ,arstei scolare (educatia complementara, paralela cu scoala), cat si tinerilor si adultilor. 1.3.3. Educatia informala repre0inta totalitatea informatiilor neintentionate difuze eterogene voluminoase sub raport cantitativ cu care este confruntat individul in practica de toate zilele si care nu sunt selectate organizate si prelucrate din punct de vedere pedagogic (Constantin Cucos - +Pedagogie, ())=). In cadrul acestei forme de educatie, pe langa mass-media care emite cele mai semnificati,e mesa9e informale, influente educati,e de tip informal au si anumite aspecte ale ,ietii familiale (exemplul parintilor, al rudelor, atitudini si comportamente la ni,elul familiei). epre0entand un cumul de experiente traite, de ac'i0itii do#andite in mod intamplator educatia informala precede educatia formala si se poate spune ca se intinde pe parcursul intregii ,ieti. %e asemenea, o caracteristica importanta a acestei forme de educatie o constituie faptul ca fiind ,oluntara, initiati,a in,atarii apartine in totalitate indi,idului. 1.#. $omponentele educatiei 1.4.1. Educatia intelectuala repre0inta acea componenta a actiunii educationale care prin intermediul ,alorilor stiintifice si umaniste pe care le prelucrea0a si le transmite, contri#uie la formarea si de0,oltarea tuturor capacitatilor intelectuale, functiilor cogniti,e si instrumentale etc. $ducatia intelectuala ,i0ea0a in principal doua o#iecti,e ma9ore: - informarea intelectuala prin transmiterea si asimilarea ,alorilor stiintifice si umaniste prelucrate si ordonate dupa anumite principii si norme didactice in concordanta cu cerintele idealului educational:

- formarea intelectuala, urmarind restructurarea si ec'ili#rarea interna a tuturor proceselor si capacitatilor intelectuale necesare unei acti,itati independente si creatoare. Interdependenta intre informarea si formarea intelectuala se reali0ea0a in cadrul procesului in,atarii in care su#iectul participa cu toata personalitatea sa. $ontinutul educatiei intelectuale a. $ultura generala include un sistem de cunostinte, deprinderi si capacitati, asimilate si formate in cadrul actiunii educationale care ii ofera indi,idului posi#ilitatea ela#orarii unei ,i0iuni de ansam#lu asupra lumii si de a raspunde conditiilor si cerintelor fundamentale ale existentei si integrarii sale sociale. #. $ultura profesionala repre0inta sistemul de cunostinte, priceperi, deprinderi si capacitati necesare exercitarii unei profesii sau a unui grup de profesii inrudite si se #a0ea0a pe cultura generala. (./.>. Educatia morala repre0inta acea componenta a educatiei prin care se reali0ea0a formarea si de0,oltarea constiintei si a conduitei morale, formarea profilului moral al personalitatii si ela#orarea comportamentului social-moral. $ducatia morala are la #a0a doua repere: - un reper su#iecti, (psi'ologic) de transformare de sine conform unor ,alori morale ideale, dictate de propria constiinta si - un reper o#iecti, (axiologic-normati,) ce presupune adaptarea indi,idului la normele morale impuse de societate. $ducatia morala urmareste pe de o parte formarea constiintei morale (prin:formarea repre0entarilor morale, insusirea notiunilor morale, formarea con,ingerilor morale si ela#orarea 9udecatilor morale), iar pe de alta parte formarea conduitei morale care presupune de fapt o#iecti,area constiintei morale in fapte si actiuni cu ,aloare de raspunsuri pentru situatiile concrete in care este pus indi,idul, situatii care im#raca forme de deprinderi si o#isnuinte morale. (./.?. Educatia profesionala (tehnologica) repre0inta orice forma de pregatire sau perfectionare in ,ederea exercitarii unei acti,itati profesionale. $ducatia profesionala cuprinde atat insusirea cunostintelor teoretice, formarea deprinderilor si priceperilor specifice, cat si transmiterea ,alorilor etice si de comportament social necesare acti,itatii respecti,e. Principalele o#iecti,e pe care le ,i0ea0a educatia profesionala sunt: - formarea ori0ontului cultural-profesional:

- formarea unor priceperi, deprinderi, capacitati si competente in plan actional in ,ederea desfasurarii unei acti,itati producti,e: - formarea si de0,oltarea intereselor de cunoastere, a moti,atiei fata de profesia respecti,a. 1.4.4. Educatia estetica este acea componenta a educatiei care utili0ea0a in formarea personalitatii potentialul educati, al frumosului. Principalele o#iecti,e pe care le urmareste educatia estetica constau in: - formarea capacitatii de a percepe, insusi si folosi adec,at ,alori estetice (sensi#ilitate, gust estetic, sentimente si con,ingeri estetice): - de0,oltarea capacitatilor de a crea noi ,alori estetice, culti,and aptitudinile estetice creatoare. 1.4.5. Educatia fizica repre0inta acea componenta a educatiei prin care se urmareste de0,oltarea armonioasa si normala a organismului, intarirea organismului si culti,area unor calitati fi0ice necesare desfasurarii unor acti,itati specifice. %e asemenea, ,i0ea0a consolidarea capacitatilor de munca, perfectionarea calitatilor motrice si formarea unor calitati morale de ,ointa si de caracter. 1.%. !inalitatile educatiei 1.%.1. &deal, scop, obiective educationale A,and in ,edere definitia, functiile si componentele educatiei, aceasta poate fi anali0ata si din perspecti,a finalitatilor ei ca ansam#lu de actiuni exercitate in ,ederea transformarii personalitatii umane. !inalitatile educatiei sunt repre0entate prin idealul educativ, scopul si obiective educationale. Idealul educational repre0inta orientarile strategice ale unui sistem educati, intr-o anumita etapa istorica a de0,oltarii economico-sociale, stiintifice si culturale a unei tari: modelul de personalitate care repre0inta aspiratiile unei societati la un anumit moment dat. %e exemplu, conform 6egii in,atamantului din tara noastra (6egea nr. 4/7>/ iulie ())8) idealul educational al scolii romanesti se #a0ea0a pe traditii umaniste, pe ,alorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti si contri#uie la pastrarea identitatii nationale. Concret, idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera

integrala si armonioasa a individualitatii umane in formarea personalitatii autonome si creative. !copurile educationale ,i0ea0a finalitatea unui complex de actiuni educationale #ine determinate, permitand o conturare mai clara a idealului educational. "biectivele educationale repre0inta o reflectare anticipata in termeni comportamentali a re0ultatului in,atarii ce are loc in cadrul unei sec,ente educationale. Atat in lucrarile de specialitate, cat si in practica curenta, sunt intalnite mai multe tipuri de o#iecti,e:

Obiectivele generale preci0ea0a finalitatile unui sistem de educatie, ale diferitelor sale su#sisteme si ,i0ea0a tipurile de sc'im#ari preconi0ate a se reali0a pe intreaga durata a studiilor (6egea 4/7())8, art. / alin. (, > si ?). Obiectivele specifice se sta#ilesc la ni,elul unei institutii de in,atamant sau a cursurilor de perfectionare, in functie de disciplinele de studiu, a,and un ni,el mediu de generali0are. Obiectivele cadru sunt specifice ariilor curriculare si disciplinelor de studiu, au un inalt grad de generali0are si ,i0ea0a formarea de capacitati intelectuale, de deprinderi, a#ilitati si aptitudini specifice disciplinei respecti,e. Obiectivele de referinta sunt o#iecti,e concrete care preci0ea0a in termeni o#ser,a#ili si masura#ili re0ultatele asteptate ale in,atarii, urmarind in ritm progresi, insusirea de cunostinte si competente de la un an de studiu la altul: decurg din o#iecti,ele cadru.

5#iecti,ele cadru si cele de referinta sunt insotite de preci0ari pri,ind acti,itatile de in,atare (sarcinile de lucru), de continuturile prin care se reali0ea0a in,atarea, precum si de standarde curriculare de performanta. 1.%. . 'perationalizarea obiectivelor repre0inta transpunerea re0ultatelor asteptate de la ele,i7cursanti in termeni de operatii si actiuni o#ser,a#ile si masura#ile. .!. .ager a identificat trei pasi o#ligatoriu de urmat in operationali0area o#iecti,elor: - denumirea comportamentului si a o#iectului actiunii (un ,er# de actiune) - conditiile de reali0are - criteriul de reusita (performanta standard) In literatura de specialitate, in functie de cele trei domenii importante (cogniti,, afecti,, psi'omotor) exista taxonomii specifice de operationali0are a o#iecti,elor.