PIB Structura, Dinamica

Produsul intern brut exprima valoarea bruta a productiei finale produsa in decursul perioadei de calcul de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii. Cand vorbim de productie finala, avem in vedere bunurile si serviciile produse in decursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. In cazul in care acestea vor face obiectul utilizarii intr-un proces de productie ulterior, vorbim de productie intermediara (sau consum intermediar). Daca adunam consumul intermediar la produsul intern brut obtinem un alt indicator, produsul global brut (P.G.B.). Faptul de a nu retine in calculul P.I.B. aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei inregistrari si a obtinerii unor imagini deformate ale rezultatelor macroeconomice. Bunurile finale, retinute in calculul P.I.B. , sunt destinate a intra direct in consum, fiind vindute consumatorilor finali. Exprimarea valorica a P.I.B. si, de fapt, a tuturor indicatorilor macroeconomici, reprezinta unica posibilitate de insumare a bunurilor eterogene realizate in cadrul economiei nationale. Presupunand o economie in care se produc n bunuri p in n cantitati q, atunci

I)

Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode:

1) Metoda de productie 2) Metoda cheltuielilor 3) Metoda veniturilor

1) Metoda de productie In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Deci,

unde i reprezinta sectoarele sau ramurile economiei nationale. Presupunem, pentru exemplificare, un bun realizat intr-o economie la un moment dat si vindut in cursul perioadei la pretul de 1000 u.m. Acest bun consideram ca este folosit pentru producerea altui bun vandut ulterior la pretul de 1500 u.m., bun destinat
1

consumului. Cum P.I.B. include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul bun va fi inclus in P.I.B., nu si primul. Valoarea P.I.B. va fi deci de 1500 u.m. Calculul P.I.B. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al productiei. Daca la primul produs valoarea adaugata este de 1000 (nu exista consum intermediar), in cazul celui de-al doilea produs, valoarea adaugata este de 1500-1000=500 u.m. Deci P.I.B. = V.A.0 + V.A.1 = 1000 +500 = 1500, unde cu V.A. am notat valoarea adaugata. Daca la P.I.B. exprimat in preturile factorilor (P.I.B.PF) adaugam impozitele indirecte nete (IIN), obtinem produsul intern brut in preturile pietei (P.I.B.PP): P.I.B.PP =P.I.B.PF +IIN
Ani Categorii de resurse Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

UM: Milioane lei RON Milioane lei Milioane lei 483917,4 262986,1 220931,3 27854,5 : -1417,8 Milioane lei 547894,3 292661,6 255232,7 35811,8 : -2089,9 Milioane lei 656511,9 352242,1 304269,8 41950,3 : -1569,5 Milioane lei 784007,5 415651,2 368356,3 49238,3 : -1587,8 Milioane lei 985670,9 527135,4 458535,5 57607,9 : -1443,4 Milioane lei 976996,3 526017,2 450979,1 51366,1 : -1205,8 Milioane lei 1030336,7 563939,7 466397 59475,3 : -2179 Milioane lei 1123113,6 635380,4 487733,2 70181,9 : -566,9 Milioane lei 1183120,5 671008,3 512112,2 72082,7 2878,9 -323,9

Productia de bunuri si servicii Consumul intermediar Valoarea adaugata bruta Impozite pe produs Taxe vamale Subventii pe produs Total impozite nete pe produs PIB

381863,6 206222,7 175640,9 23025,4 : -1238,7

74637,7

197427,6

247368

288954,6

344650,6

416006,8

514700

501139,4

523693,3

557348,2

586749,9

2) Metoda cheltuielilor Aceasta metoda consta in insumarea tuturor cheltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. Din aceasta perspectiva, P.I.B.PP va include in structura sa consumul privat (CPV), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB), investitiile brute (Ib) si exportul net (En).
2

Consumul privat sau personal (CPV) exprima cheltuielile de consum ale menajelor, ocazionate de achizitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor acestora. Cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB) se refera la cheltuielile administratiei centrale si locale pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Cheltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi, cum sunt prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate in schimbul unor bunuri sau servicii. Investitiile (Ib) se refera la achizitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare (sau formarea bruta a capitalului). Exportul net (En) surprinde relatiile de schimb cu alte tari. Se calculeaza scazind din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor importate. Deci, dupa metoda cheltuielilor,

P.I.B.PP=CPV + CPB + Ib + En

Ani Categorii de cheltuieli Anul 2003 Milioane lei Consum final Formarea bruta de capital fix Variatia de stoc Export Import PIB 168818,7 Anul 2004 Milioane lei 211054,6 Anul 2005 Milioane lei 251038,1 Anul 2006 Milioane lei 294867,6 Anul 2007 Milioane lei 344937 Anul 2008 Milioane lei 420917,5 Anul 2009 Milioane lei 404275,5 Anul 2010 Milioane lei 419801,2 Anul 2011 Milioane lei 437355,3 Anul 2012 Milioane lei 461936,1

UM: Milioane lei RON

42496,6

53850,3

68526,6

88272

125645,3

164279,4

122441,9

129421,8

145193,4

154279,8

873,6 68657,9 83419,2 197427,6

4701,1 88646,4 110884,4 247368

-1240 95595,6 124965,7 288954,6

2916,3 111250,3 152655,6 344650,6

3213,4 121895,7 179684,6 416006,8

-3382,5 156629,3 223743,7 514700

4695,5 153355,5 183629 501139,4

4476,8 185499,7 215506,2 523693,3

4428,3 222944,9 252573,7 557348,2

-1794,5 238470 266141,5 586749,9

3) Metoda veniturilor Metoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.B. sunt incluse salariile reprezentand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobanzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea).

Deci, dupa metoda veniturilor,

P.I.B. = Salarii + Profit + Rente + Amortizarea

II) Deflatorul P.I.B. P.I.B. poate fi exprimat utilizind doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine P.I.B. nominal, in timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale in preturi constante conduce la P.I.B. real. Intr-o economie in care se obtin n bunuri, P.I.B. nominal este:

adica va rezulta din insumarea valorii curente a bunurilor si serviciilor finale. P.I.B. real va fi obtinut ponderand cantitatile curente (q1) cu preturile unei perioade anterioare (p0), considerata perioada de referinta:

Se observa ca P.I.B. nominal poate creste ca urmare a influentei separate sau concomitente a preturilor si cantitatilor diferitelor bunuri produse, in vreme ce P.I.B. real doar ca urmare a cantitatilor, peturile raminand neschimbate. De aici rezulta ca P.I.B. nominal nu reflecta intotdeauna imbunatatirea conditiilor de viata si a bunastarii, pe cand P.I.B. real da, deoarece e posbil ca P.I.B. nominal sa inregistreze o crestere cand preturile marcheaza o dinamica accentuata, chiar daca cantitatile de bunuri pot sa se reduca. Daca raportam P.I.B. nominal la cel real, obtinem deflatorul P.I.B. Se numeste deflator deoarece poate fi utilizat pentru ajustarea prin deflatie (sau inflatie) a calculelor indicatorilor macroeconomici in preturi curente, cu scopul de a ajunge la masurarea modificarilor reale ale productiei. Deflatorul P.I.B. (DP.I.B.) se calculeaza astfel:

Deflatorul P.I.B. compara pretul bunurilor intr-un an cu pretul acelorasi bunuri intr-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor in cadrul unei economii. Astfel, daca deflatorul P.I.B. este de 150% in anul 1, si raportarea se face fata de anul zero, preturile au marcat in acest interval o crestere cu 50%.Totodata, cunoasterea deflatorului si a P.I.B. nominal permite determinarea P.I.B. real.

Evolutia PIB-ului 2011/2012

European Union (28 countries) 12,711,703.4 12,971,121.5 Croatia 44,383.8 43,903.9 Czech Republic 155,486.0 152,925.6 Netherlands 599,047.0 599,338.0

PIB 2011 2012 PIB 2011 2012

Romania 131,327.0 131,747.0 Spain 1,046,327.0 1,029,002.0

Belgium 369,259.0 375,881.0 Italy 1,580,410.1 1,567,010.0

Bulgaria 38,504.9 39,667.7 Hungary 98,920.6 96,968.3

Denmark 240,487.1 245,252.0 Poland 370,850.6 381,204.1 United States 11,159,339.1 12,643,680.0

Greece 208,531.7 193,749.0 Portugal 171,126.2 165,107.5

PIB 2011 2012

Finland 188,679.0 192,541.0

United Kingdom 1,770,909.6 1,932,701.9

Norway 352,962.8 389,148.5

Serbia 31,472.4 29,601.0

Turkey 555,100.2 611,967.2

Japan 4,247,573.9 4,622,666.6

European Union

30,000,000.0 25,000,000.0 20,000,000.0 15,000,000.0 10,000,000.0 5,000,000.0 0.0 Romania

2012 2011 Bulgaria Greece Hungary Portugal Poland Serbia Belgium Finland United Kingdom Czech Republic Denmark Turkey Spain Italy United States Netherlands Norway Croatia Japan

EXPORT 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Romania 21,882.8 26,401.1 31,553.2 36,547.1 42,532.3 36,169.6 44,038.7 52,592.5 52,693.2

European Union (28 countries) 3,807,922.3 4,133,329.3 4,648,842.6 4,995,572.1 5,172,802.3 4,355,964.4 5,040,305.1 5,567,822.7 5,818,679.6

Spain 218,201.0 233,387.0 259,130.0 283,331.0 288,217.0 250,642.0 286,075.0 322,717.0 336,007.0

United States 951,121.5 1,053,291.5 1,177,524.7 1,215,395.8 1,253,127.5 1,135,503.3 1,390,586.1 1,509,482.8 1,709,137.6

IMPORT

Romania 27,372.3 34,512.3 43,296.7 53,873.6 60,757.0 43,309.7 51,162.4 59,581.9 59,486.5

European Union (28 countries) 3,816,929.8 4,050,431.8 4,440,409.7 4,701,326.8 4,753,427.4 4,206,901.4 4,620,663.0 4,821,867.6 4,807,007.2

Spain 261,116.3 281,289.0 310,025.0 334,704.6 317,399.4 262,852.3 287,406.0 287,080.1 270,720.2

United States 1,535,086.9 1,628,566.8 1,728,664.8 1,767,997.1 1,721,219.5 1,486,053.1 1,675,645.2 1,757,092.4 1,796,048.6

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Populatie 1 Ianuarie 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Romania 21,627,509 21,521,142 21,382,354 21,257,016 21,130,503 20,635,460 20,440,290 20,294,683 20,199,059 20,095,996

European Union (28 countries) 490,995,098 493,093,846 495,357,225 497,318,778 499,316,631 501,398,097 503,183,180 504,475,939 506,274,995 506,146,783

Spain 41,827,838 42,547,451 43,296,338 44,009,971 44,784,666 45,668,939 46,239,273 46,486,619 46,667,174 46,818,219

Datoria Externa (mil. Euro) 2011 2012

Romania 96,955.0 99,209.0

Spain 1,660,467.1 1,676,864.8

Serviciul Datoriei Externe (mil. ) 2011 2012

Romania 30,937.0 50,538.0

Evolutia Datoriei Externe 2011/2012 IDE =(DE12/DE11)*100 IDE 12/11

Romania 102.32% Spania 99.02%

Astfel putem observa faptul ca Romania a inregistrat o crestere a datoriilor externe in anul 2012, de 2.32% fata de 2011, iar Spania a inregistrat o scadere in aceasi perioada in valoare de 0.98%.

PDE
Romania Spania Romania

DEX
Spania Romania

DEP
Spania

PSDX
Romania Spania

2011 2012

73.83% 75.30%

158.69% 162.96%

1.84 1.88

5.15 4.99

4799.98 4936.75

35581.05 35816.50

0.56% 0.87%

PDE Ponderea datoriei externe in PIB DEX Ponderea datoriei externe in Export DEP Datoria externa pe cap de locuitor PSDX Ponderea serviciului datoriei externe in Export PDE: Ponderea datoriei externe in PIB ne arata, in cazul Romaniei in anul 2011 73.83% din PIB, ar fi trebuit sa fie destinat rambursarii datoriei externe existente, iar in anul 2012 acest indicator are o valoare de 75.30%, in crestere fata de 2011. DEX: In cazul Spaniei, PIB-ul din anii 2011 si 2012, nu este suficient pentru rambursarea datoriei externe existente in anii respective, in 2011 valoarea ce ar trebui rambursata atingand 158.69% iar in 2012 162.96%. DEP: Exprima suma datorata strainatatii la un moment dat pe locuitor in cazul Romaniei datoria a crescut in 2012 la 1.888 E/loc de la 1.84 E/loc in 2011, iar in cazul Spaniei datoria extern ape locuitor a scazut de la 5.15 E/loc in 2011 la 4.99 E/loc in 2012. PSDX: In cazul Romaniei, indicatorul ne arata ca doar 0.56% din export in 2011, respective 0.87% in 2012, a fost folosit in directia acoperirii datoriei externe.
7

Indicator Tara 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Romania -8.99% -10.16% -12.01% -13.89% -13.04% -6.04% -5.73% -5.32% -5.16%

PBC (ponderea balantei comerciale)

European Union (28 countries) -0.09% 0.78% 1.87% 2.50% 3.36% 1.19% 3.55% 6.05% 7.96% Spain 5.48% 5.69% 5.60% 5.21% 2.77% 1.12% 0.13% 3.41% 6.24% United States -5.74% -5.83% -5.24% -5.01% -4.43% -3.50% -2.76% -2.19% -0.78%

Indicator Tara 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Indicator Tara 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Romania 35.84% 33.08% 32.28% 29.30% 30.43% 30.60% 35.42% 40.05% 40.00% Romania 80.66% 76.33% 76.57% 72.49% 73.90% 67.24% 76.57% 85.42% 85.15%

D ( deschiderea internationala)
European Union (28 countries) 75.11% 76.79% 81.67% 82.42% 79.58% 68.24% 81.76% 84.22% 83.59% Spain 61.21% 61.18% 62.59% 62.71% 57.50% 47.21% 54.78% 58.32% 57.99% United States 24.43% 27.17% 27.61% 27.03% 28.15% 26.19% 29.66% 28.95% 31.41%

Px ( ponderea exportului in PIB )

European Union (28 countries) 37.51% 38.78% 41.77% 42.46% 41.47% 34.71% 42.66% 45.13% 45.77% Spain 27.86% 27.74% 28.50% 28.75% 27.37% 23.04% 27.33% 30.86% 32.11% United States 9.35% 10.67% 11.19% 11.01% 11.86% 11.35% 13.45% 13.38% 15.32%

Indicator Tara 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Rc ( Rata de completare a resurselor din importuri

Romania 44.83% 43.25% 44.29% 43.19% 43.47% 36.64% 41.15% 45.37% 45.15% European Union (28 countries) 37.60% 38.00% 39.90% 39.96% 38.11% 33.53% 39.11% 39.08% 37.82% Spain 33.34% 33.44% 34.09% 33.96% 30.14% 24.16% 27.45% 27.46% 25.87% United States 15.08% 16.50% 16.42% 16.02% 16.29% 14.85% 16.21% 15.57% 16.09%

Evoluia PIB fa de perioadele corespunztoare din 2009, n primul rnd, n cazul Romniei, rezult c, scderea cu 1,3% a fost rezonabil. n anul 2012, se anticipeaz o cretere a PIB de cca. 0,9%-1,0%. PIB-ul a nregistrat n 2010 o valoare de 522561,1 milioane lei, ajungnd n 2011 la 578551,9 milioane lei, respectiv la 109468,8 milioane lei n primul trimestru al anului 2012.Evoluia PIB n 2012, n primul semestru, a fost n uoar cretere, n contextul n care pe plan intern i internaional criza a continuat s afecteze creterea economic. ntre anii 2001-2008, evoluia PIB s-a realizat n salturi, avnd evoluii pozitive. ncepnd cu anul 2009, s-a declanat diminuarea creterii economice.
Evoluia PIB ntre anii 2001- 2012 (anul precedent = 100)

Comparnd nivelul de cretere al PIB-ului n anul 2011 din unele ri ale Uniunii Europene, rezult c PIB-ul Romniei a fost aproape cel mai sczut.

Anul 2012 s-a remarcat prin producia agricol slab, criza politic intern, declinul investiiilor strine i slaba absorbie a fondurilor europene, care, suprapuse cu recesiunea marilor economii europene, au afectat economia Romniei. ns, economia Romniei a rmas n 2012 n teritoriul pozitiv datorit influenei favorabile a consumului intern, ajutat i de majorarea salariilor din sectorul public, n timp ce exporturile nete au fost pe minus.
Contribuii la scderea PIB, pe categorii de resurse n 2011 comparativ 2010

Industria i-a majorat contribuia la formarea PIB n ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, dup un declin n perioada 2003-2008. Avand in vederea ponderea de doar 28% din PIB a acestei ramuri, cresterea contributiei nu va afecta in mod semnificativ evolutia PIB-ului. Serviciile, care au cea mai mare pondere n PIB, de aproximativ 50%, i-au redus contribuia la PIB, odat cu contracia cererii interne, dup ce n intervalul 2003-2008 au fost n ascensiune. Ponderea construciilor n PIB a crescut puternic n anii premergtori crizei, ns acest sector a fost lovit de recesiune, contribuia la creterea economic fiind n declin n ultimii ani, pn la 8,6%. Agricultura i-a redus continuu ponderea n PIB, ajungnd n 2012 la 5,3%, la jumtate fa de 2003, ns Romnia a rmas printre rile UE cu cea mai mare pondere a agriculturii, n timp ce valoarea adaugat brut dat de agricultur/per angajat este mic fa de alte economii din UE.

Evoluia structurii economiei romneti din ultimii zece ani indic o economie emergent ce a trecut printr-o faz de supranclzire i acum se reface, cu un sector al serviciilor nc
10

sub media UE, dar i o schimbare a structurii dinspre ramurile cu valoare adugat mic, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adugat mare, ceea ce este benefic i contribuie la ndeplinirea criteriilor de convergen real spre zona euro.

11