Sunteți pe pagina 1din 7

RESURSELE BANCII COMERCIALE SUB I: RESURSELE PROPRII ALE b.

COMERCIALE Bancile sunt inainte de toate societati comerciale si se supun si din aceasta perspectiva se supun reglementarilor legale in materia care solicita printre altele existenta unui anumit nivel al capitalului social.De altfel primele 2 functii ale capitalului se circumscriu logicii organizationale comune. 1.Asigurarea cadrului de functionare institutionala-presupune existenta unor fonduri p-u procurarea sau inchirierea sediului dotarile necesare,plata salariilor acoperirea ch de autorizare si a altor ch curente pina la obtinerea primelor venituri.Regulile impuse bancilor sub aspectul echipamentelor specializate ale securizarii valorilor si nu in ultimul rind al personalului acreditat de B centrala, conduc la nivelul de capitalizare initiala mult superioare altor societati 2.Asigurarea necesarului initial de lichiditate si acoperirea riscului de faliment-functia care in cazul bancilor are o relevanta deosebita derivind din specificul activitatii acestor institutii si anume de intermediar pe piata fin.Specificul domeniului bancar este senzitivitatea ridicata a pietei, motiv p-u care capitalul actioneaza si ca un factor de incredere in potentialul institutiilor bancare legate de siguranta depunerilor si de posibilitatea onorarii solicitarilor clientelei. 3.Calitatea de regulator al cresterii institutionale priveste corelarea nivelului capitalului cu scopul indus prin dezvoltarea activitatii in special pe seama operatiunilor active.- structura C.bancar include 2 componente esentiale: a)capital de baza-care include resursele provenite de la actionari si din activitatea proprie a bancii. B)capital suplimentar-provenit din surse exceptionale si mobilizari temporare ,conform reg BNM prvind capitalul ponderat la risc sin 17 octombrie 2001 capitalulnormativ total include suma capitaluli de gr I si gr II minus cotele de participare in capitalul altor banci.Cap de gr I este componenta de baza a capitalului normativ.Suma minima a capitalului de gr I constituie cap. Minim necsar pe care banca trebuie sl detina si sal mentina. Cap de gr I include: a)actiuni ordinare in ciculatie b)actiuni preferentiale necumulative c)surplus de capital d)profit nedistribuit si capital de rezerva e)minus marimea necompleta a fondului de risc f) minus active nemateriale nete..Cap de gr II include: a)aciuni preferentiale cumulative sipartial cumulative cu scadenta nefixata b)surplus de capital atribuit aciunilor preferentiale cumulative si partial cumulative. C)dat. Subordonate cu scadenta nefixata .d)dat subordonate cu scadenta si actiuni,preferentiale cu termen limitat.e)minus marimea cap de gr II care depaseste marimea cap de gr I. Cap normativ total= cap gr I + cap gr II minus cotele de participare. ; capital social = actiuni in

circulatie*valoarea nominala Marimea capitalului unei banci precum si structura sa constituie 2 dintre cele mai dezbatute probleme atit la nivel national cit si in cadrul organismelor internationale p-u prob. De supraveghere bancara .Diferite parti cu intrese deosebite in functionarea bancii pot avea opini contrare fata de marimea,importanta si functiile capitalului social.Organele d reglementare si supraveghere a activitatii si deponentii considera ca fiind functia principala a capitalului pe cea de protecti impotriva falimentului sau a insolvabilittii bancii.Capitalul are rol de a absorbi eventualele pierderi de credite nerambursate sau a altor pierderi rezultate din functionarea bancii ce asigura protectia deponentilor ,creditorilor actionarilor, dar si a bancilor centrale si in final a guvernelor.Actionarii, respectiv proprietarii bancii pot avea o alta parerea despre functionarea capitalului social p0u ei capitalul rprezinta fonduri pe care o buna stiinta le supune riscurilor enerente activitatii bancare.Acestia doresc sa obtina un randament mai mare al investitiilor, prin limitarea fondurilor investite.Desi actionarii sunt interesati de solvabilitatea bancii in care au investit ei sunt constienti de faptul ca un nivel inalt al capitalului rduce rentabilitatea acestuia.Pe de alta parte cu cit valoarea investita este mai mare cu atit ei vor fi mai atenti ca banca s afie condusa si administrata cu prudenta.Din aceasta cauza autotiratile de supraveghere a bancii ,impartasesc opinia potrivit careia cap. Soci. Cu cit este mai mare cu atit este mai bine,Exista un interes comun atit din partea autoritatilor de reglementare si supraveghere cit si din partea actionarilor, mnegerilor si deponentilor,si anume functionarea bancii ca ao intreprindere profitabila.Din acest motiv dorint BC p-u un nivel inalt al cap.s. este temperata privind rentabilitatea bancara. Cap.s.e reprezentat in pasivul bilantului si corespunde valorilor nominale a actiunilor emise si plasate de banca emitenta. Actiunile sunt evidentiate in registrul actionarilor plasat la sediul bancii si la registratorul independent. ..Adecvarea cap. din pdv practic presupune stabilirea conventionala a niv minim de capitalin functie de anumiti parametri ce reflecta dimensiunea activitatii bancii si a riscuriilor asociate.Aceasta masura respectiva acceptate pe plan international nu-si propune o acoperire totala a factorilor de risc fapt care conduce la un blocaj operational ,ci doar sa asigure o corelatie intre beneficiile si potentialele datorate asumarii unui anumit nivel de risc.P-u a crea un climat favorabil intre banci a fost elaborata forma COOR. ..Coeficientul eficientei capitalului =CNT / Activitati ponderate la risc *100% >=12% Activele ponderate- elemente de active bilantiere si extrabilantiere ajustate ca un coeficient de ponderare de risc care variaza functia de risc decredit asociat fiecarui activ. P-u limitarea riscului lipsei de capital bancile sunt obligate sa respecte anumite reglementari care se refera la valoarea minima a capitalului la modul de varsare ,la structura capitalului folosit pu raportarea la adecvarea sau suficienta capitalului, aceste reglementari au la baza

norme emise de BC si norme interne ale b. respective iar modul in care se aplica reprezinta unul din obiectivele supravegherii bancare. SUB II RESURSE ATRASE ALE B.COMERCIALE SUB II-1:RESURSE DE DEPOZITARE (atrase)ALE B.COM Resursele atrase ale b. constituie aproximativ 80-90%din resursele totale ale b.aceste resurse banesti sunt necesare p-u realizarea operatiunilor active si in primul rind p-u creditarea agentilor ec. Resursele atrase pot fi grupate in: 1) resurse depozit, pe care banca le poate avea in portofoliul ei 2)resurse nondepozit ,sunt acele resurse care banca le poate procura in situatii dificile cum ar fi lipsa lichiditatii. Depozitul bancar-mijloace banesti incredintate unei b. p-u pastrare,deponentul avind dreptul sasi retraga conform termenului stabilit in contrac, cu dobinda stabilita sau fara dobinda.Actualmente practica bancara utilizeaza diverse conturi depozitare si nr-ul lor continue sa creasca, acest proces este conditionat de tendinta bancilor de a satisface cerintele clientilor si de a atrage ec lor in conturile bancii. Conturile de depozit se clasifica dupa criteriile 1)Tipul depozitarii pina la momentul retragerii resurselor-conform modului de retragere in scopul plasarii mijloacelor depozitele pot fi: a)depozite la vedere- mijloace depuse in contul de depozit de catre pers.f sau j. fara a specifica termenul de retragere alor.Dep la vedere sunt caracteriz.prin elasticitate avind in vedere ca depunatorii pot dispune in orice moment utilizarea lor p-u platile in cont sau retragerii din cont potrivit intereselor lor .P-u al utiliza pe perioade mai mari d timp unele banci impun clientilor sai sa fie anuntate din timp cu citeva zile inainte in cazut in care se solicitaretragerea unor sume mari.acest tip d depozit constituie o sursa eftina p-u banca.Dep la vedere constituie cea mai stabila resursa a bancii comerciale si pot avea mai multe forme de existenta. a1)in forma de conturi curente o forma speciala de servire bancara a titularilor de conturi. Sunt conturi n care agentii ec isi desfsoara operatiunile curente astfel in aceste conturi se inregisteaza intrari de sume prin cecuri, viramente,ordine de plata,etc dispuse de alte pers in favoarea titularului de cont.Functia principala a contului curent este efectuarea operatiunilor d casierie ale titularului de cont, presatrea unor servicii numeroase care solicita un effort dosebit din partea banciisi reprezinta p-u beneficiar o degevare substantiala a propriilor atributii antreprenoriale.Asfel marea majoritate a bancilor aplica un regim special soldurilor ce creaza in aceste conturi p-u care fie ca nu acorda dobinzi fie ca binifica o dobinda redusa.

a2)conturi d depozit- prin natura lor sint menite sa asigure fructificarea unei economii pe un termen mai indelungat.De aici posibilitati mai restrinse acordate titularilor privind miscarea din cont prin incasari sau efectuari de plati.Normele de operare aceste conturi orienteaza spre o dinamica stabila intrucit aceste tipuri de conturi asigura p-u banci marea majoritate a resurseor dimensionale ca un mare grad de stabilitate in timo. b)Depozite la termen-mijlbanesti depuse de o pers. j sau f. pe o perioada fixata in contractul d depozit, depunatorul are dreptul de a retrage mijloacele depuse in acest tip de depozite numai la termenul indicat in conract ,ele se clasifica in a)Depuneri pe t/s cu scadenta de pina la un an b)depuneri pr t/mediu cu scadenta de pina la 5 ani c)Dep pe t/l cu scadenta de la 5 ani in sus.aceste depozite sunt bonificate de banca la dobinda pietei dar spre deosebire de cele la vedere sunt mai mari. P-u a stimula depunatorii sa opteze p-u perioade mai mari banca bonifica spre majorarea dobinzilor p-u termene mailungi .2)Categoria deponentilor ele pot fi a)depozite ale pers fizice b)depozite ale pers juridice. 3)Categoria valutii in care se deschide contul de depozit- in dependenta de valuta deosebim a)dep.in moneda nationala b)dep in valta straina. 4)Modul de calcul si achitarea dobinzii- conform acestui criteriu ele pot fi: a)depozite la vedere si onturi fara dobinzi b)dep cu dobinzi simple c) de cu dobinzi capitalizate. Din momentul ce mijl atrase sunt folosite ca sursa principala p-u acordarea creditelor bancile comerciale urmaresc si respectarea in peranenta a urmatoarelor principii: 1. Termenul 2. Lichiditatea 3. Riscul nerambursarii 4.profitabilitatea, Cind resursele sunt plasate se studiaza in profunzime timpul plasarii. Posibilul risc de nerambursare a resurselor a aparut in urma plasarii si daca Rd la credite va acoperi ch suportate de banca in scopul atragerii acestor mijloace. Bancile nu fixeaza restricti depunatorilor la nr de conturi de depozit cit si sumele depuse in ele. Depunatorii efectueaza operatiuni de primire si instituirea depozitelor in acele banci in kare au fost deschise conturile respective. La deschiderea conturilor de depozit solicitantul scrie o cerere adresata bancii in care mentioneaza tipul contului data deschiderii si suma initiala. In momentu deschiderii contului deponentul semneaza contractul de depozit care contine toate

conditiile deschiderii gestionarii si inchiderii contului de depozit. Dobinzile buificae la conturile de depozit se calculeaza dupa formula D=S*T*Rd /365*100 ; S-suma contului p-u care se calculeaza dobinda T-timpul. Bancile propun clientilor dobinzi capitalizate la depozite cu scopul stimularii atragerii resurselor banesti libere. Bancile vor calcula bunificata in mod capitalizat utilizind urmatoarea formula: D=S1-S ; S1=S(1+Rd)t ; S1-suma totala a depozitului. Soldul contului de depozit poate sa ramina nemodificat intro anumita perioada de timp sau poate suferi modificari de la o zi la alta. Ca urmare a platilor si incasarilor respectiv a depunerilor sau retragerilor operate pin conturi respective. Depozitele pers f in RM sunt garantate cu legea privind garantia depozitelor pers fi si j.Fondul de garantare a depozitelor la o pers. juridica de drept public si la formarea mijloacelor fondului sunt admise si obligate sa participe bancile autorizate de BNM. SUB II-2 : RESURSELE NONDEPOZITARE ALE BANCII O sursa importanta utilizata de B comerciala p-u mentinerea lichiditatii si completarii resurselor financiare necesare reprezinta creditele interbancare. Creditele interbancare au 2 forme: 1)centralizate-atunci cind BNM acorda credite bancilor comerciale. 2)descentralizate-B. comerciala ea credit de la alta banca com. La momentul actual BNM ofera B. comerciale tipuri de credite interbancare1)facilitati permanente de creditare- a)credite intraday b)overnight . a)intraday-un credit sub forma de trageri in descoperiri de cont pe conturile de decontare ale bancilor ,acordat de BNM pe parcursul zilei operationale p-u asigurarea efectuarii platilor curente, cu valori mobiliate luate ca gaj de catre BN.Crditele intraday pe parcursul zilei operationale se acorda in cazul lipsei sau insuficienta mijloacelor banesti in contul de decontare deschis bancii participante in sistemul de plati.Cr intraday se acorda pe parcursul zilei operationale cu scadenta in aceiasi zi. b)overnight-credite acordate de BNM peste noapte p-u acoperirea de cont neachitat la sfirsitul zilei operationale.Acordarea creditelor overnight e determinata de urmatoarele necesitati : -neachitarea creditului intraday pina la sfirsitul zilei operationale insuficienta mijl. banesti in contul deschis la BNM p-u mentinerea rezervelor obligatoii. Dobinda la aceste credite se calculeaza p-u termen de o zi. Rd a creditului overnight se stabileste de catre consiliul de administratie BN si se aplica cu cota intrarii in vigoare.Creditul overnight se acorda bancilor carecorespund cerintelor BN in baza cererii depuse. Achitarea creditelor overnight si a Rd se efectueaza in ziua urmatoare dupa ziua obtinerii creditului bancile pot beneficia de aceste tipuri de credite reesind din scopurile politicii mon. a BN. In acest context BN poate stabili limita creditelor intraday si overnight inclusiv p-u fiecare banca. P-u a

putea beneficia de credite intraday si overnight bancile com. Trebuie sa contina un volum sificient de valori mobiliare in contul deschis la BNM. Volumul valorilor mobiliare la valoarea nominala de la 5 pina la 35 zile si de la 36 pina la 91 zile pina la scadenta. Gaj eligibil-se constituie dinval mobiliara de stat si din certificatele BN cu termen de la 5 la 91 zile pina la scadenta inregistrate in sist. De conturi la BNM aflate in proprietatea bancilor si care sunt acceptate ca obiect al gajului in cadrul acordarii facilitatilor permanente de creditare. 2.credite de lombar-au ca scop mentinerea unui mecanism p-u administrarea banci comerciale .Aceste credite constau in cumpararea de catre BNM a unor active aligibile vindute de o banca la un pret determinat ,iar mai apoi acestea sunt recumparate de catre banca de la BN la un pret de recumparare , timp de 5 zile.Rata de lombar este stabilita in marimea ratei de baza a BN si anume rata din politica monetar +o marja de 2 puncte procentuale. 3)Acordarea creditelor sub forma acordurilor REPO sunt operatiuni de vinzare a valorilor mobiliare de stat cu rascumparare ulterioare a acelorasi valori la o data anumita si la un pret anumit.Val.mob.de stat sunt a)bonurile de trezorerie-valori mob de stat(vms) emise scu scont si rascumparare la valoarea lor nominala la scadenta avind termenul de circulatie pina la un an. b)obligatiuni de stat vms p-u care emitentul plateste periodic dobinzi potrivit rati fixe sau flotante in conformitate cu conditiile emiterii. Obligatiunile de stat pot fi vindute la un pret mai mic sau mai are decit valoarea nominala. c)certificatele BNM-sunt vms emise de BNM cu scont si rascumparare la scadenta la valoarea nominala avind termen d circulatie de pina la un an. BN poate fi atit cumparatorul initial REPO de cumparare , cit si vinzator initial REPO de vonzare. Prin REPO de cumparare Banca Comeciala atrage resurse financiare in scopul mentinerii lichiditatii. REPO de cumparare sunt de 2 tipui: c1-la rata variabila unde cererile sunt satisfacute in ratele REPO propuse de catre banci c2-la rata fixata unde ceerile acceptate se satisfac la ata anuntata de Bn. Operatiunile pe piata deschisa se efectueaz prin licitatiile organizate de BNM unde declara tipul ,termenele,si volumul operatiunilor cu rata REPO cucel pution o zi pina la desfasurarea licitatiei. In baza rezultatelor licitatiei comisia stabileste conditiile de rascumparare a vms. In cadrul operatiunilor REPO de cumparare.daca aceste conditii nu sunt respectate de B comerciala BN o poate lipsi de dreptul de participare la operatiunile de open market. d)creditele interbancare descentralizate sunt banci acordate intre bancile com., ele se acorda p-u administrarea lichiditatii si obtinerii profitului.Acestea sunt cele mai scumpe credite iar p-u a le obtine e necesar ca intre bancii sa existe unele

relatii corespondente . Creditele interbancare sun acordate in baza contractelor incheiate intre banci.