Test curs -Comer internaional Test Nr. 1. 1. Comentai pe scurt ( max.

. 10 rnduri) urmtoarea aseriune imaginea tradiional a corelaiei dintre politica extern i politica comercial extern s-a inversat pag 6 In fazele incipiente ale comertului international, cand au inceput tarile sa faca schimburi comerciale intre ele, politicile comerciale externe erau intro mare masura dependente si influentate de politicile externe ale tarilor participante. Una dintre trasaturile centrale ale mediului de schimbare a politicilor comerciale este erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica economica externa. Acest lucru a permis, de fapt, amestecarea politicilor economice si de securitate, ceea ce a dus in final la scoaterea in evidenta a unui antiargument si anume Razboiul Rece. Politica comerciala internationala capata ireversibile dimensiuni, ajunganduse chiar la o subordonare a politicii externe, in fapt reprezinta arma principala folosita de natiuni in razboiul global economic si politic. 2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care redefinirea constant a raportului de fore n plan economic i comercial influeneaz evoluia comerului internaional..... pag 33 Comerul internaional continu s creasc n ritmuri tot mai rapide, Ideile economice maturizate n rile dezvoltate sunt tot mai asumate de rile n curs de dezvoltare i de cele n tranziie, astfel in urmtorii ani, productivitatea va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere. Se maturizeaz a treia revoluie industrial care face ca lumea s devin multipolar.). Europa i America trebuie s-i asume provocrile lansate n alte zone i s caute soluii la acestea. Se redefinete scala avantajelor comparative i competitive. Spiritul de competiie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare. Astzi vorbim de dragoni i tigrii asiatici i de gazele americane i europene. Tot mai multe state mbrieaz valenele liberului schimb i ale economiei de pia. 3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) mercantilismul ca teorie care explic fundamentele comerului internaional............... pag 70 Aceasta teorie a fost filozofia economica a sec al 16 si exprima credinta ca bogatia unei tari este exprimata prin cantitatile de metale pretioase de care dispune aceasta. Calea de obtinere a acestui deziderat se considera a fi promovarea exporturilor si restrictionarea importurilor. Prin faptul ca valoarea exporturilor unei natiuni era mai mare decat cea a importurilor, prin tranzactionare aceasta primea in loc de produse metale pretioase, rezultand la inflorirea asa crezutei bogatii. Un exemplu concret il constituie coloniile Marii Britanii din America care nu aveau voie sa faca export pe teritoriile pe care facea Marea Britanie export, iar importurile le faceau numai din Marea Britanie. Aceasta strategie mercantilista a inflamat relatii comerciale internationale si a condus la prabusirea imperiului britanic si la izbucnirea unor conflagratii sangeroase.

4.

Printre forele care influeneaz piaa internaional a serviciilor regsim: a;b;c;d;e; (se va comenta fiecare ntr-o fraz)....... Rolul strategic al serviciilor n conexiune cu exporturile de bunuri; (bunurile exportate cuprind un traseu logistic caruia ii sunt administrate pachete de servicii complementare) Creterea responsabilitii productorilor pentru bunurile ofertate; (utilizatorii solicita produse si servicii integrate in cadrul unor sisteme performante care sa ofere avantaje specifice) Creterea intensivitii produselor n Drepturile de Proprietate Intelectuala; ( Sporirea complexitii tehnice a bunurilor comercializate; Diminuarea distanei economice dintre state; Accentuarea comercialitii serviciilor; Creterea i diversificare cererii pentru servicii; Maturizarea conceptului de serviciu global; Accentuarea procesului de dereglementare i liberalizare;

5. Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; Active fara forma fizica vadul comercial, marcile inregistrate, dreptul de autor, patente, contracte de exclusivitate, concesiuni, licente, retele comerciale etc Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, darofer oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv n aciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz; Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali i colectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional; Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei i al managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate; Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care se bazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai; O bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz i opereaz, n mic msur, sub controlul acesteia; Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabiliti pentru entitile care le dein.

6. n corelaie cu comerul cu bunuri, serviciile se pot clasifica n: a; b; c; d; e; (se va comenta Servicii ncorporate n bunuri(filme, cri, componente pentru sectorul informatic); Servicii complementare comerului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuie, asigurare, financiare, bancare, de promovare); Servicii care se substituie comerului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaii i ntreinere); Servicii care se comercializeaz independent de bunuri(asigurri de persoane i alte asigurri non-marf, servicii contabile i de audit, juridice,medicale, de telecomunicaii,informatice, turistice) 7. Protejarea i consolidarea proprietii intelectuale a devenit o preocupare a comunitii internaionale pentru c: a; b; c; d; e; -Ideile i cunotinele reprezint o component tot mai important a CI; -O parte tot mai mare din valoarea produselor de astzi este reprezentat de volumul de invenii, inovaii, design i testri pe care le ncorporeaz; -UE i-a propus prin Strategia Lisabona sa devin cea mai competitiv economie bazat pe cunoatere, capabil de cretere economic durabil; -Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciile on-line) se vnd i se cumpr n funcie de creativitatea pe care o ncorporeaz; -Textilele sau noile maini i utilaje conin invenii i design n proporie considerabil, -O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafcute; -Deintorilor de DPI trebuie s li se garanteze faptul c ali actori economici nu le submineaz statutul; Rigurozitatea cu care sunt protejate Drepturile Proprietate Intelectualla variaz de la ar la ar; Proprietatea intelectual devine un atu esenial al competitivitii; Diferenele dintre ri n ce privete reglementarea i protejarea PI genereaz numeroase stri tensionale la nivelul sistemului comercial internaional; Pentru a gestiona aceast nou provocare devine obligatorie armonizarea reglementrilor naionale i adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral; 8. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) raiunile pentru care nediscriminarea este un pivot esenial al sistemului comercial multilateral actual............ pag 118 Aplicarea principiului nediscriminarii in relatiile dintre participantii la sistem presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei mai favorizate si a principiului tratamentului national. Nediscriminarea este un pivot important din urmtoarele raiuni: - De natur economic: desi barierele comerciale sunt instrumente economice ineficiente, daca nu se discrimineaza intre furnizorii externi, firmele importatoare si consumatorii vor fi stimulati sa se aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai mici. - Ofer anse egale rilor indiferent de mrime: ofera tarilor mici garantia ca marile puteri comerciale nu isi vor exercita forta economica pentru a institui bariere comerciale in defavoarea lor in perioada unei conjuncturi economice nefavorabile. Se reduce si riscul ca alte tari in curs de dezvoltare sa beneficieze de tratament comercial semnificativ mai favorabil din ratiuni de politica externa - De eficien: aplicarea clauzei sprijina aplicarea regulilor multilaterale intrucat modificarea lor este costisitoare. Orice actiune unilaterala va trebui extinsa si asupra celorlalti parteneri - Reducerea costurilor i duratei negocierilor: prin extinderea automata a rezultatelor negocierilor intre doua sau mai multe parti se evita tratative bilaterale sau plurilaterale indelungate, redundante si cu costuri semnificative

9. Printre obiectivele care urmau s fie ndeplinite pe parcursul Rundei Uruguay regsim: a; b; c; d; a. Liberalizarea i extinderea comerului internaional n avantajul tuturor PC prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare i netarifare; b. ntrirea i mbuntirea SCI prin supunerea unei pri tot mai importante a comerului internaional unor norme noi de conduit mai clare, mai eficace, cu caracter obligatoriu i convenite pe cale multilateral; c. Sporirea capacitii SCI de a se adapta la noile provocri din economia internaional; d. Sporirea interdependenelor dintre politicile comerciale i celelalte politici sectoriale pentru a se obine efectul sinergic ntre dimensiunile comercial, financiar i investiional.

Test curs - Comer internaional Test Nr.2. 1. Comentai pe scurt( max. 10 rnduri) urmtoarea aseriune una dintre trsturile mediului n schimbare al politicii comerciale este erodarea granielor care marcheaz limitele dintre politica extern i politica economic extern........................... pag 5 De-a lungul timpului, s-a constatat o erodare a granitelor dintre politica externa si politica economica externa. Razboiul Rece a limitat sfera participantilor la diplomatia comerciala intz si a creat bazele infleuntarii fundamentelor fluxurilor com de imperativele geopolitice. In anii 80 conflictele dintre marii actori comerciali au luat amploare, astfel diplomatia comerciala bi si multilaterala a fost pusa la incercare. La sf anilor 80 aceste diferente comerciale evidentiaza tot mai mult caracteristicile unei noi ere, asa cum spun si analistii, in aceasta noua era, geoeconomia ia locul geopoliticii. Pe scena politcii intz, apar disputele intre marile blocuri comerciale (NAFTA, UE). Daca la sf sec 19 puteam vorbi de o economie intz, in prezent s-a nascut o retea economica globala. 2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care redefinirea constant a raportului de fore n plan economic i comercial influeneaz evoluia comerului internaional..... pag 33 Cea mai parte din fluxurile comerciale internationale actuale se deruleaza avand ca actori principali membrii QUAD: SUA, UE, Japonia, China, tari care reprezinta motorul economiei mondiale. Comertul international continua sa creasca in ritm accelerat, iar ideile economice maturizate in tarile dezvoltate sunt implementate in regiunile in curs de dezvoltare sau in tranzitie, fapt ce duce treptat la o noua redesenare a tabloului polilor de putere in plan comercial. Se maturizeaz a treia revoluie industrial care face ca lumea s devin multipolar. Europa i America trebuie s-i asume provocrile lansate n alte zone i s caute soluii la acestea; Se redefinete scala avantajelor comparative i competitive; Spiritul de competiie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare; Tot mai multe state mbrieaz valenele liberului schimb i ale economiei de pia. 3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) avantajul absolut ca teorie care explic fundamentele comerului internaional.................... pag 72 Aceasta teorie a fost fondata de Adam Smith care sustinea ideea comertului liber intre state, considerandu-l cea mai potrivita cale de sporire a bogatiei. Aceasta teorie sugereaza faptul ca o tara trebuie sa produca si sa exporte acele marfuri pentru care este mai productiva (adica le produce cu costuri mai mici) decat celelalte tari si sa importe acele marfuri la care alte tari sunt mai Producia/or Frana Japonia competitive. Un exemplu elocvent este cel cu Franta si de munc Japonia, in care Franta produce 2 sticle de vin pe ora sau vin 2 1 3 ceasuri pe ora, iar Japonia produce 1 sticla de vin pe ora sau 5 ceasuri pe ora. Este evident ca Franta are un ceasuri 3 5 avantaj absolut la vin, iar Japonia la ceasuri. Presupunand ca se schimba 2 sticle de vin pe 4 ceasuri, amandoua tarile vor avea de castigat.

4. Printre ctigurile obinute ca urmare a participrii la comerul internaional regsim: a;b; c;d; (se va comenta fiecare ntr-o fraz) -Locuri de munc mai bune i mai bine remunerate; -Piee cu dimensiuni mai mari, (posibilitatea explorarii unei piete straine ofera un beneficiu imens prin faptul ca poti sa exporti si sa iti dezvolti afacerea) -Mai mult stabilitate i armonie la scar regional i internaional, (comunicarea si comertul intre state le face sa se inteleaga mai bine, datorita legaturilor puternice create) -Reducerea srciei i a subdezvoltrii; (factorii de productie sunt raspanditi asimetric pe tot globul si este nevoie de a importa anumiti factori pentru a se mentine pe linia e plutire) -Creterea interesului pentru forme instituionalizate de raporturi comerciale, -Descoperirea i utilizarea unor tehnici de comercializare noi i adecvate i a unor noi reele logistice, -Diseminarea tehnologiilor i mbuntirea canalelor de comunicare; (pentru a nu stagna a nu ramane in epoca de piatra e nevoie ca tehnologia sa ajunga in toate colturile lumii. Comunicarea intre state a devenit un element esential in domeniul afacerilor si, de ce nu, in relatiile personale) -Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial. (de exemplu fluxurile financiar-valutare s-au dezvoltat intr-un ritm alert odata cu participarea la comertul international) -Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stnci. -Apare un nou raport ntre fora interdependenei i cea a teritorialitii . 5.Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, darofer oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv n aciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz; Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali i colectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional; Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei i al managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate; Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care se bazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai; O bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz i opereaz, n mic msur, sub controlul acesteia; Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabiliti pentru entitile care le dein.

6.

n conformitate cu GATS serviciile se pot clasifica n: a; b; c; d; (se va comenta fiecare ntr-o fraz)........ pg 266 sectorul telecomunicatiilor de baza serviciile de transporturi maritime: deplasarea persoanelor fizice: se refera la intrarea si sederea temporara a persoanelor cu scopul de a furniza servcii servicii financiare: 7. Printre disfuncionalitile relevate n administrarea TRIPs regsim: a; b; c; d; Un mare numr de ari in curs de dezvoltare i n tranziie nu dein sistemele juridice adecvate sarcinii dificile de ntrire a DPI i nici nu ndeplinesc alte condiii necesare aplicrii acordului; TRIPs nu ia n considerare c adm.publice i instituiile care ofer i garanteaz protecia PI ,n multe ri, nu dispun de fonduri suficiente ceea ce conduce la: Personal insuficient calificat; Lipsa de performan a sistemelor de informare; Rezultate deformate Reducerea valorii DPI prin msuri cum ar fi: licenele obligatorii; limitarea posibilitii de consolidare a DPI, exceptarea de la exercitarea drepturilor in favoarea terilor; Problema noilor tehnologii (protecia nu poate precede noile tehnologii). 8. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) de ce negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii...................... pag 133 Concesia este renuntarea unilaterala de catre una dintre parti la una sau mai multe dintre pozitiile sustinute in scopul crearii conditiilor pentru o intelegere. In practia negocierilor, concesiile pot sa poarte asupra unor interese reale ale partenerului respectiv sau pot sa reprezinta doar renuntarea la unele pretentii formale, in acest din urma caz ele reprezentand o simpla stratagema. Negocierile comerciale sunt un lung sir de concesii, precedate de identificarea problemei, stabilirea prioritatilor, formularea pozitiilor initale si ascultarea propunerilor. Cu cat este mai larga paleta problemelor luate in calcul, cu atat este mai mare sansa ca negociatorii sa gaseasca solutii adecvate la problemele sensibile. 9. Printre principiile care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei Uruguay se pot meniona: a; b; c; d; e; Transparena i compatibilitatea negocierilor cu principiile de baz, cu obiectivele i angajamentele asumate de partile contractante astfel nct s se obin avantaje sporite i reciproce pentru toi participanii; Lansarea, derularea i finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces; Tratament difereniat i mai favorabil pentru tarile in curs de dezvoltare; rile n curs de dezvoltare nu vor trebui s ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de dezvoltare; Luarea n considerare a posibilitii ca tarile in curs de dezvoltare s aduc contribuii la procesul de liberalizare pe msura mbuntirii performanelor lor economice; Tratament specific pentru rile cel mai puin dezvoltate; Principiul angajamentului unic.

Test curs - Comer internaional Test Nr.3. Comentai pe scurt( max. 10 rnduri) urmtoarea aseriune o mare parte din comerul internaional actual este o reflectare a dezvoltrii sistemelor globale de producie............ pag 42 Sistemele productive devenite globale sunt astazi tot mai complexe si implica firme capabile sa produca si sa asambleze componente realizate intr-o mare varietate de locatii. In prezent, globalizarea este condusa de dezvoltarea sistemelor de productie care devin transfrontaliere. Prin intermediul fluxurilor de ISD sau al diferitelor tipuri de aliante strategice, firmele isi pot localiza activitatile creatoare de valoare in orice colt al lumii in functie de factorii de productie necesari apropierii noilor avantaje comparative. 1. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care diversificarea i sporirea eficacitii msurilor de politic comercial influeneaz evoluia comerului internaional..... pag 37 Comerul internaional este derulat n condiiile unei concurene imperfectate de obstacole comerciale tarifare si netarifare (bariere in accesul la piete); Gama acestor bariere s-a mbogit iar eficacitatea lor in distorsionarea fluxurilor comerciale a sporit continuu; Ele genereaz nsemnate pierderi de bunstare, afecteaza preturile; S-a conturat o lege a proteciei constante; Puseurile de protecionism nsoesc de regul momentele de conjunctur nefavorabil; Barierele comerciale submineaz bazele specializrii, afecteaza fundamentele economiei de scara si produc efecte negative asuprea consumatorilor. 2. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) avantajul relativ ca teorie care explic fundamentele comerului internaional pag 73 Aceasta teorie a fost dezvoltata de David Ricardo, care sustinea ca avantajul comparativ se concretizeaza in ctigul realizat de o naiune care produce i vinde la extern bunuri pe care le realizeaz cu costuri mai mici relativ la alte bunuri naionale, iar n schimbul lor procur alte mrfuri a cror realizare la intern se dovedete mai puin avantajoas. Teoria ia in considerare conceptul de cost de oportunitate atunci cand incearca sa determine ce bunuri sau servicii trebuie produse de o tara. 3. 4. Naiunile fac comer ntre ele pentru c: a;b;c;d; -Este tehnic imposibil i economic nerentabil ca s se produc la nivel naional tot ceea ce cere funcionarea unei economii moderne; -Economiile de scar i de gam implic dimensiuni productive care nu se regsesc n cadrul relativ ngust al unei economii naionale; -Factorii de producie sunt relativ asimetric rspndii pe glob; -Au nevoie de rezultatele creaiei tiinifice i de forele concurenei externe

5.

Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, dar ofer oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv n aciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz; Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali i colectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional; Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei i al managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate; Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care se bazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai; bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz i opereaz, n mic msur, sub controlul acesteia; Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabiliti pentru entitile care le dein.

6. Printre trsturile specifice ale comerului cu servicii regsim: a; b; c; d; e; Locuri de munc mai bune i mai bine remunerate; Piee cu dimensiuni mai mari, Mai mult stabilitate i armonie la scar regional i internaional, Reducerea srciei i a subdezvoltrii; Creterea interesului pentru forme instituionalizate de raporturi comerciale, 7. O conduit comercial multilateral cu privire la DPI trebuie s vizeze: a; b; c; d; -Modul n care trebuie aplicate principiile de baz ale SCI n tranzaciile cu DPI; -Modul n care se poate acorda o protecie adecvat DPI; -Maniera n care rile trebuie s pun n aplicare, pe teritoriul lor DPI; -Modul n care trebuie soluionate diferendele comerciale cu privire la proprietatea intelectual Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) de ce n cadrul negocierilor comerciale multilaterale echitatea este, de cele mai multe ori, mai important dect eficacitatea............. pag 139 Deseori, s-a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt acceptate pt echilibrul pe care il aduc si nu pt fundamentele explicative. Solutiile bazate pe eficacitate (maximizarea rezultatelor pozitive la nivelul fiecarei tari), indiferent de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s-au divedit intotdeauna posibile. Rezultatele la care au ajuns analistii sunt intuitive pt ca ele reflecta abordarea dpdv al reciprocitatii care a marcat tratativele comerciale multilaterale. S-a constatat ca acceptarea altor formule decat cea menita sa armonizeze disparitatile tarifare ar fi fost mai putin avantajoase in termeni de bunastare intrucat fiecare tara este preocupata sa limiteze reducerea obstacolelor comerciale, in sectoarela sensibile la concurenta, desi este constienta de avantajele pe care le-ar produce anumite ajustari structurale. 8.

9. Principalele deosebiri care se pot identifica ntre GATT i OMC sunt: a; b; c; d: -GATT a fost un acord provizoriu i adoptat pe baze ad-hoc,OMC este o orga in avnd baze legale solide; -OMC are membrii n timp ce participanii la GATT s-au numit pri contractante; -GATT s-a ocupat exclusiv de com cu bunuri, n timp ce activit OMC vizeaz i com cu servicii i cu DPI; -Mecanismul OMC de soluionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil i acioneaz n mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ar membr. n cadrul GATT s-au finalizat 10 acorduri (80 de pagini) comparativ cu 28 de acorduri doar la Runda Uruguay (26.000 de pagini; 200 kg.); Aspecte ale comerului care se bucurau n textul GATT de 1-2articole au devenit n cadrul OMC acorduri n sine; Termenul reform nu se regsete n textul GATT dar se regsete de 10 ori doar n Acordul cu privire la agricultur; GATT este un acord al diplomailor, articolele fiind concise iar termenii lor nu sunt precii;

Test curs - Comer internaional Test Nr.4. 1. Comentai succint (max.10 rnduri) urmtoarea aseriune n prezent, asistm la o alt dimensiune a interfeei dintre comer i principiile etice i anume nsntoirea climatului comercial internaional............... pag 11 Insanatosirea climatului comercial international actual este data de tendinta ONG-urilor dar si grupurilor de consumatori de a initia campanii pentru respectarea normelor sociale si ecologice. Aceste organisme fac presiuni asupra companiilor sa respecte cerintele etice si ambientale cu scopul protejarii mediului inconjurator. Reglementarea comerciala in domeniul sensibil al proprietatii intelectuale (filme straine, muzica) dar si cea cu privire la exploatarea minorilor sau munca la negru duc la orientarea comertului international cu precadere pe componenta individ, devenind astfel mult mai sanatosdpdv etic. 2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care instituionalizarea comerului internaional influeneaz evoluia comerului internaional..... pag 40 A devenit necesar ca urmare a: - apariiei unor noi actori ai comerului; - modificrii reaciei firmelor la noii stimuli ai pieei; - accenturii caracterului sinergic al instrumentelor de politic sectorial, - diversificrii factorilor care contribuie la schimbrile societale. S-a realizat sub o form provizorie GATT, permanentizndu-se prin crearea O.M.C. 3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) diferena n ce privete dotarea naiunilor cu factori de producie ca teorie care explic fundamentele comerului internaional........... pag 76/88/90 Dpdv al teoriilor clasice, fdp sunt: resursele umane, munca si capitalul. Dpdv al teoriilor moderne, fdp sunt: resursele umane, resursele naturale, resursele de capital, resursele de cunostinte, infrastructura. Teoria avantajelor comparative nu d rspunsul la o ntrebare fundamental-ce factori determin care produse se calific pentru a avea avantaje comparative n cazul fiecrei ri; Aceast teorie este elaborat de Eli Hecksher i Bertin Ohlin; Analiza se bazeaz pe urmtoarele observaii: - dotarea cu factori de producie difer de la o ar la alta; - bunurile sunt diferite n funcie de tipurile de factori de producie utilizai pentru realizarea lor si de proportia in care se combina acestia; O tara va avea un avantaj comparativ in cazul acelor produse care folosesc mai intensiv factori de productie mai abundenti si va trebui sa exporte acele bunuri. (ex: tarile OPEC dispun de avantaje comparative in prod de petrol si produse petroliere) 4. Printre restriciile specifice n calea comerului internaional cu servicii regsim: a; b; c; d; (se va comenta fiecare ntr-o fraz)...... -Limitarea nr de prestatori de servicii ntr-un anumit sector; -Interzicerea accesului prestatorilor strini; -Limitarea CA, a obiectului de activitate i a nr de angajai; -Impunerea structurii de proprietate i a formei juridice a prestatorului de servicii; -Plafonarea cotei de pia i a capitalului investit

5.

Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, dar ofer oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv n aciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz; Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali i colectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional; Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei i al managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate; Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care se bazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai; bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz i opereaz, n mic msur, sub controlul acesteia; Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabiliti pentru entitile care le dein.

n corelaie cu comerul cu bunuri, serviciile se pot clasifica n: a; b; c; d; e; (se va comenta fiecare ntr-o fraz)........ -Servicii ncorporate n bunuri(filme, cri, componente pentru sectorul informatic); -Servicii complementare comerului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuie, asigurare, financiare, bancare, de promovare); -Servicii care se substituie comerului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaii i ntreinere); -Servicii care se comercializeaz independent de bunuri(asigurri de persoane i alte asigurri non-marf, servicii contabile i de audit, juridice,medicale, de telecomunicaii,informatice, turistice) 6. Printre formele drepturilor de proprietate intelectual regsim: a; b; c; d; (se va comenta fiecare ntr-o fraz).......... -copyright (autorii de progr pt calculatoare si producatorii de muzica trb sa aiba dreptul de a opri comercializ lucrarilor lor de actorii neautorizati. Multe produse ale creatiei tehnologice si artistice sunt protejate contra copierii, reproducerii si difuzarii pt o per de 50ani) -marci de fabrica, de comert sau de servicii(Acordul def care tipuri e simboluri pot fi ligibile pt a fi protejate ca marci de fabrica, de com sau de serv si ce drepturi minime le sunt conferite proprietarilor lor) -denumirile de origine (Acestea sun fol pt a individualiza anumite produse. Fol numelui regiunii unde a fost produs un bun are un rol dual permitand determ orignii sale si contribuind la cresterea competitiv prod). -desenele industriale(Acestea trb protejae cel putin 10 ani. Proprietarii lor trb sa aiba capacitatea de a preveni prod, vnz sau importul de articole care detin un desen ce este o copie a unui desen industr protejat) -brevete(Protectia lor trb asigurata cel putin 20 de ani de la brevetare. Protectia brevetelor de inventie este asig atat pt produse cat si pt procese in toate dom tehno.) 7.

-topografii(designul de circuite integrate- protectia este acordata pt cel putin 10 ani. Sunt constit de Conv de la Washington cu priv la propr intelect cu priv la circuitele integrate) -secrete comerciale&alte tipuri de info confid( trb protej impotr diseminarii sau a altor acte contrare practicilor com oneste) 8. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) de ce negocierile comerciale multilaterale sunt jocuri concureniale desfurate n mai multe etape.................. pag 134

Procesul negociativ parcurge frecvent multe stadii, incepand cu actiunile unei tari care initiaza negocieri preliminare conducand la conturarea agendei de negoceri si continuand cu negocierea propriu-zisa , post-negocierea si stadiul de aplicare a rezultatelor. Procesul de negoicere propriuzisa e divizata in mai multe etape: exista o perioada de studiere a propunerilor in care participantii isi exprima preferintele cu privire la anumite aspecte aflate in agenda; urmeaza o perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita concesii si raspund la cererile de oferta ale celorlalti si redacteaza setul de solutii fezabile. Stadiul final al tratativelor se incheie cu concluziile si cu redactarea formei definitive a protocoalelor/acordurilor/codurilor de conduita. Faptul ca procesul negociativ se desfasoare pe etape duce la folosirea intregii palete de tactici de negociere si stratageme precum baiat bun-baiat rau, presiunea timpului, secretul lui Socrate. 9. Printre funciile pe care le ndeplinete OMC regsim: a; b; c; d; e; Crearea condiiilor pentru punerea adecvat n aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale; Forum de organizare i desfurare a unor noi runde de negocieri; Administrarea mecanismului de soluionare a diferendelor comerciale dintre membrii; Gestionarea mecanismului de examinare periodic a politicilor comerciale ale rilor membre; Cooperarea cu celelalte organisme internaionale pentru a se obine un nivel sporit de coeren la nivelul procesului decizional global.

Test curs - Comer internaional - Test Nr. 5. 1. Comentai pe scurt ( max. 10 rnduri) importana protejrii proprietii intelectuale ....... pag 267 Ideile i cunotinele reprezint o component tot mai important a CI. Filmele cinematografice, casetele, soft-urile pt calculatoare i serviciile on-line sunt vndute i cumprate n baza informaiilor i creativitii pe care o ncorporeaz, nu pe baza materialelor din care sunt confecionate. Deintorilor de drepturi de proprietate trebuie s li se garanteze faptul c principalii concureni nu vor produce bunurile nclcndu-le proprietatea asupra cunotinelor ncorporate n acele produse. Protecia DPI este reglementat de: -Conv de la Paris privind protecia proprietii industriale -Conv de la Berna privind protecia lucrrilor literare i artistice -Acordul Trips Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaz de la ar la ar. Proprietatea intelectual devine un atu esenial al competitivitii. Diferenele dintre ri n ce privete reglementarea i protejarea PI genereaz numeroase stri tensionale la nivelul sistemului comercial internaional. Pentru a gestiona aceast nou provocare devine obligatorie armonizarea reglementrilor naionale i adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral; 2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care globalizarea sistemelor de producie influeneaz evoluia comerului internaional..... pag 41 Sistemele productive devenite globale sunt astazi tot mai complexe si implica firme capabile sa produca si sa asambleze componente realizate intr-o mare varietate de locatii. In prezent, globalizarea este condusa de dezvoltarea sistemelor de productie care devin transfrontaliere. Prin intermediul fluxurilor de ISD sau al diferitelor tipuri de aliante strategice, firmele isi pot localiza activitatile creatoare de valoare in orice colt al lumii in functie de factorii de productie necesari apropierii noilor avantaje comparative. 3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) impactul parcurgerii fazelor ciclului de via al produselor asupra fundamentelor comerului internaional.............. pag 79 Teoria ciclului de via al produselor pune accentul pe aspecte privind: creativitatea, extinderea pieei, avantajele comparative i rspunsul strategic al rivalilor globali n deciziile cu privire la producia, comerul i investiiile internaionale. Conform teoriei, ciclul de via al produselor cuprinde 3 et ape: produs nou, produs matur, produs standardizat. n conformitate cu aceast teorie producia intern ncepe n stadiul 1, atinge cote importante n stadiul 2 i se reduce, uneori pn la eliminare n stadiul 3. Printre instrumentele de politic comercial folosite n comerul cu servicii regsim: a; b; c; d; e; (se va comenta fiecare ntr-o fraz)....... -Restricii cantitative(care limiteaz direct volumul sau valoarea tranzaciilor); -Msuri bazate pe pre(impunerea unor taxe furnizorilor strini sau controlul tarifelor); -Msuri care impun prezena fizic a prestatorului pe piaa respectiv sau obligaia de a crea firme pe acel teritoriu economic; -Obstacole tehnice(cerine privind autorizarea, regl. specifice unor piee sectoriale); -Msuri care decurg din funcionarea pieelor publice( achiziii guvernamentale, stimulentele) 4.

5.

Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, dar ofer oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv n aciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz; Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali i colectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional; Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei i al managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate; Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care se bazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai; bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz i opereaz, n mic msur, sub controlul acesteia; Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabiliti pentru entitile care le dein.

6. Firma global se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -integreaz cele trei obiective; -se afl n cutarea factorilor de producie; -caut debueele optime pentru produsele i serviciile sale; -se strduiete s minimizeze costurile ca principal atuu al competitivitii. -are o viziune global asupra pieei i a concurenei; -trebuie s-i cunoasc foarte bine principalii rivali concurnd sau asociindu-se cu acetia; -se comport ca un juctor global; -tehnologiile au un rol tot mai important n coordonarea filialelor; -cultiv un lan de localizare, delocalizare, relocalizare; -se nscrie n triunghiul global networking, global switching, global focusing.

7.

Protejarea i consolidarea proprietii intelectuale a devenit o preocupare a comunitii internaionale pentru c: a; b; c; d; e;

-Ideile i cunotinele reprezint o component tot mai important a CI; -O parte tot mai mare din valoarea produselor de astzi este reprezentat de volumul de invenii, inovaii, design i testri pe care le ncorporeaz; -UE i-a propus prin Strategia Lisabona sa devin cea mai competitiv economie bazat pe cunoatere, capabil de cretere economic durabil; -Tot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft-ul pentru produsele informatice, serviciile on-line) se vnd i se cumpr n funcie de creativitatea pe care o ncorporeaz; -Textilele sau noile maini i utilaje conin invenii i design n proporie considerabil, -O parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafcute; -Deintorilor de DPI trebuie s li se garanteze faptul c ali actori economici nu le submineaz statutul; Rigurozitatea cu care sunt protejate DPI variaz de la ar la ar; Proprietatea intelectual devine un atu esenial al competitivitii; Diferenele dintre ri n ce privete reglementarea i protejarea PI genereaz numeroase stri tensionale la nivelul sistemului comercial internaional; Pentru a gestiona aceast nou provocare devine obligatorie armonizarea reglementrilor naionale i adoptarea unei conduite comerciale convenite la nivel multilateral; Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial multilateral..............

8.

Reflect dorina de a limita nclinaia spre unilateralism; Se prezint sub multe forme( poate fi difuz i specific); Este o functie de forte pe care o tara o poate utiliza in procesul de negociere bilaterala Apare i n procesul de aderare de noi membri ntruct acetia dobndesc pe cale multilateral toate facilitile negociate deja iar membrii pretind o taxa de admitere; O cale de nelegere a rolului reciprocitii este s se porneasc de la premisa c sectoarele concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ; Pentru ca reciprocitatea s funcioneze este important ca grupurile de interese favorabile liberalizrii s nu aib alte mijloace de a obine acest deziderat;

9.

Printre aspectele sistemice ale mecanismului OMC de soluionare a diferendelor se pot meniona: a; b; c; d; e; Sunt implicate direct doar guvernele; Compensarea pierderilor suferite de anumii parteneri nu este de regul cerut sau acordat; Capacitatea de punere n aplicare a deciziilor Organului de Solutionare a Diferendelor este asimetric; Costurile de administrare a procesului sunt ridicate; Cele mai multe cazuri se solutioneaz pe calea consultrilor bilaterale.

Test curs - Comer internaional Test Nr. 6. 1. Comentai pe scurt ( max. 10 rnduri) urmtoarea afirmaie: diversificarea ca natur a politicii comerciale reduce importana ideii de stat ca actor unitar................ pag 3 Politica comercial are ca sarcin si distributia mai echilibrata a resurselor intre diferite grupuri de interes, fiind cea mai evidenta forma de manifestare a proceselor care stabilesc ce obtine fiecare, cum si de ce. Intr-o economie internationala in permanenta globalizare si pe fondul modernizarii tehnicilor comunicationale, efectele asupra deciziilor nationale devin tot mai complexe si mai greu de anticipat. Functiile statului sunt provocate de noi determinanti, se modifica constant dar el nu devine neputincios in fata noilor fluxuri comerciale. 2. Explicai pe scurt (max.10 rnduri) modul n care redefinirea rolului companiilor transnaionale influeneaz evoluia comerului internaional..... pag 44 Noile tehnologii au facut posibila globalizarea, iar CTN au transpus-o in practica. Prin intermediul deciziilor adoptate de acestea in domeniile achizitiilor, productiei si investitiilor s-au creat piete globale si s-a oferit impulsul pt cresterea interdependentelor. Productia internationala realizata de acesti actori economici (CTN) creste intr-un ritm superior celorlalti indicatori macroeconomici. Integrarea economica globala este, in tot mai mare masura, produsul sistemelor productive integrate ale corporatiilor. 3. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) rivalitatea strategic global i impactul acesteia asupra fundamentelor comerului internaional................ pag 82 Conform perceptiei economistilor Krugman si Lancaster asupra fenomenului comercial, firmele se preocupa sa isi dezvolte avantaje sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala. Acestia se concentreaza asupra deciziilor strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala. Aceste decizii isi pun amprenta atat asupra comertului international, cat si asupra fluxurilor de investitii. Firmele ce concureaza pe piata globala dispun de numeroase mijloace pt a obtine avantaje competitive durabile. Cele mai uzuale sunt detinerea DPI, investirea in cercetare-dezvoltare, valorificarea curbei existentei, preocuparea pt asumarea efectelor economiilor de scara si de gama. 4. Ctigurile derivate din participarea la comerul internaional sunt:a;b;c,d; e; (se va comenta fiecare ntr-o fraz).......... -Locuri de munc mai bune i mai bine remunerate;-Piee cu dimensiuni mai mari, (posibilitatea explorarii unei piete straine ofera un beneficiu imens prin faptul ca poti sa exporti si sa iti dezvolti afacerea) -Mai mult stabilitate i armonie la scar regional i internaional, (comunicarea si comertul intre state le face sa se inteleaga mai bine, datorita legaturilor puternice create) -Reducerea srciei i a subdezvoltrii; (factorii de productie sunt raspanditi asimetric pe tot globul si este nevoie de a importa anumiti factori pentru a se mentine pe linia e plutire) -Creterea interesului pentru forme instituionalizate de raporturi comerciale, -Descoperirea i utilizarea unor tehnici de comercializare noi i adecvate i a unor noi reele logistice, -Diseminarea tehnologiilor i mbuntirea canalelor de comunicare; (pentru a nu stagna a nu ramane in epoca de piatra e nevoie ca tehnologia sa ajunga in toate colturile lum ii. Comunicarea intre state a devenit un element esential in domeniul afacerilor si, de ce nu, in relatiile personale)

-Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial. (de exemplu fluxurile financiar-valutare s-au dezvoltat intr-un ritm alert odata cu participarea la comertul international) -Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de stnci. -Apare un nou raport ntre fora interdependenei i cea a teritorialitii . 5. Activele intangibile se caracterizeaz prin: a; b; c; d; e; -schimba fundamental modul de desfasurare a schimburilor comerciale -fac obiectul schimburilor com din ce in ce mai mult -unul din parteneri detine mai multe informatii Au o existen discret i relativ volatil ca urmare a caracterului lor imaterial; Ca regul, aceste active nu pot avea utiliti dedicate, previzibile i facil controlabile, dar ofer oportunitatea unor aciuni multiple, de cele mai multe ori impredictibile. Punerea lor selectiv n aciune necesit opiuni bazate pe nalt expertiz; Utilizarea activelor intangibile reprezint o surs de autonomie pentru actorii individuali i colectivi implicai i, totodat, favorizeaz comportamentele de tip auto-organizaional; Utilizarea acestor active necesit competene specializate n domeniul tehnologiei informaiei i al managementului cunoaterii, precum i tehnologii i proceduri din ce n ce mai sofisticate; Dei, n anumite circumstane, activele intangibile pot fi capitalizate i multe dintre ele chiar fac obiectul tranzacionrii, valoarea lor economic nu este una intrinsec, ci este una care se bazeaz pe recunoaterea acestora de ctre actorii societali interesai; bun parte dintre activele intangibile se formeaz n afara organizaiei care le utilizeaz i opereaz, n mic msur, sub controlul acesteia; Activele intangibile genereaz, n egal msur, avantaje competitive dar i vulnerabiliti pentru entitile care le dein.

n corelaie cu comerul cu bunuri, serviciile se pot clasifica n: a; b; c; d; e; (se va comenta fiecare ntr-o fraz)........ -Servicii ncorporate n bunuri(filme, cri, componente pentru sectorul informatic); Servicii complementare comerului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuie, asigurare, financiare, bancare, de promovare); -Servicii care se substituie comerului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaii i ntreinere); -Servicii care se comercializeaz independent de bunuri(asigurri de persoane i alte asigurri non-marf, servicii contabile i de audit, juridice,medicale, de telecomunicaii,informatice, turistice) 6. 7. Printre aspectele sensibile nscrise, n ultimii ani, pe agenda negocierilor comerciale multilaterale regsim -Politicile i practicile n domeniul concurenei; -Problematica ambiental; -Respectarea drepturilor economice ale lucrtorilor; -Aspectele comerciale ale DPI, -Aspectele comerciale ale proceselor investiionale; -Comerul cu servicii; -Soluionarea noii generaii de diferende comerciale -n condiiile acestui fragil, dar dinamic raport de fore SCI are nevoie de noi ancore mai solide dar mai flexibile pentru a reui s gestioneze riscurile globale;

-Tabloul comercial actual nu mai este unul exclusiv al rilor devenind unul al blocurilor comerciale; -Cea mai mare parte a fluxurilor comerciale se deruleaz n interiorul QUAD; -Modificrile produse n arhitectura raporturilor de fore n plan economic i comercial influeneaz dinamica, structura i orientarea geografic a fluxurilor comerciale. Explicai pe scurt (max. 10 rnduri) transparena ca principiu al sistemului comercial multilateral............. pag 124 Monitorizarea procesului de punere n aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux constant i nedistorsionat de informaii cu privire la regimurile comerciale practicate de tarile membre; Este un pilon de rezistenta, reprezinta o obligatie de baza a statelor participante La Geneva funcioneaz i au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru i consilii care primesc rapoarte, elaboreaz studii, public culegeri cuprinznd practicile comerciale; rile participante sunt obligate s notifice reglementrile legale, modificrile n arhitecturile instituionale, inteniile de a pune n aplicare noi instrumente de politic comercial, modul n care soluioneaz problemele specifice, Trebuie realizat n dublu sens; Ofera numeroase avantaje in procesul de cooperare multilaterala: - Reduce presiunile asupra mecanismului de soluionare a diferendelor, ntruct anumite msuri se pot discuta la nivelul cel mai adecvat; - Este vital pentru credibilitatea sistemului: OMC este, deseori, singura surs credibil de informaii pentru societatea civil - Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente de politic comercial si chiar la cresterea rating-ului unei tari; 8. 9.n conformitate cu prevederile GATS, printre principiile care definesc comerul internaional cu servicii se pot meniona: a; b; c; d; e; Principiile care guverneaz comerul cu servicii Nediscriminarea n relaiile comerciale dintre participanii la acordurile bilaterale i multilaterale; Noua reciprocitate funcional i evolutiv; Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pieele externe; Concurena loial; Liberalizarea comercial; Transparena reglementrilor la nivel naional.

Raiuni ale diplomaiei comerciale Necesitatea obinerii unor informaii utile i neutre despre mediul extern de faceri; Sprijinirea firmelor de dimensiuni mai mici s-i sporeasc credibilitatea i s-i mbunteasc imaginea extern; ncurajarea firmelor (ndeosebi a celor mai mici) s-i internaionalizeze activitile; inerea sub control a posibilelor stri conflictuale; Sprijinirea delegaiilor proprii de afaceri; Preocupri de natur strategic. Rolul diplomailor comerciali Culegerea de informaii; Comunicarea; Oferirea de referine credibile; Promovarea unor interese specifice; Coordonarea; Logistica. Modificarea determinanilor diplomaiei comerciale Interdependenele tot mai pronunate permit rilor s se specializeze n sectoarele i activitile n care sunt mai competitive; Se produce o tot mai evident deschidere spre mediul economic extern care genereaz avantaje dar i disconfort; Concurena, dinamica i structura pieelor de export, evoluia cererii sunt influenate de avantajele tehnologice i de modificarea preferinelor consumatorilor; rile cu economiile cele mai deschise au de ctigat pe termen mediu i lung. Fundamentele comerului internaional sunt influenate de: Avantajele comparative i competitive ale statelor i companiilor; Structura sectoarelor analizate; Specificitile strategiilor i de managementul firmelor; Natura, previzibilitatea i eficacitatea politicilor guvernamentale; Ineria istoric( tradiii, obiceiuri, moduri de via specifice). Naiunile fac comer ntre ele pentru c: Este tehnic imposibil i economic nerentabil ca s se produc la nivel naional tot ceea ce cere funcionarea unei economii moderne; Economiile de scar i de gam implic dimensiuni productive care nu se regsesc n cadrul relativ ngust al unei economii naionale; Factorii de producie sunt relativ asimetric rspndii pe glob; Au nevoie de rezultatele creaiei tiinifice i de forele concurenei externe

Globafobie Exist o notabil deosebire ntre cele dou curente; Lurile de poziie mpotriva globalizrii reprezint provocri la adresa SCI i a regulilor care l guverneaz i nu respingerea comerului n sine, Globafobia este, mai degrab, o percepere pesimist a comerului internaional; Susintorii acesteia consider c globalizarea produce mai mult srcie, polarizare social, exploatarea rilor srace de ctre cei dezvoltai i de CTN, pagube ambientale. Nu se poate demonstra c fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.

Globafilia Susintorii acestui curent practic un optimism nesustenabil; Are o puternic susinere n cadrul FMI, BIRD, OMC i n rile dezvoltate; Se concentreaz pe creterea exporturilor, liberalizarea importurilor i sporirea coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale; Se consider c toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele comerciale sunt un ru nenecesar; Principala provocare este transformarea comerului internaional n generator de bunstare prin schimbarea instituiilor, a normelor de conduit i a comportamentului actorilor economici. Factorii ce influenteaza CI Redefinirea constant a raportului de fore n plan economic i comercial; Apariia i maturizarea fenomenelor de integrare economic regional; Diversificarea i sporirea eficacitii msurilor de politic comercial; Fenomenele cu evoluie complex asupra economiei internaionale, Progresul tehnico-tiinific, Instituionalizarea comerului internaional, Globalizarea sistemelor de producie, Redefinirea rolului companiilor transnaionale. Funciile SCI Forum de gestionare a derulrii schimburilor comerciale internaionale; Obinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scar multilateral a comerului internaional; Creator de coduri de conduit plurilaterale i multilaterale n planul politicilor comerciale; Conturarea unui nou parteneriat internaional; Principiile S.C.I. Nediscriminarea; Reciprocitatea; Consolidarea angajamentelor; Transparena; Salvgardarea.

Clauza stand-still Pe parcursul rundei nu se va adopta nici-o nou msur incompatibil cu conduita comercial multilateral care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internaionale; n exercitarea drepturilor derivate din statutul de PC s nu se adopte msuri comerciale care depesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile invocate la adoptarea msurii; S nu se adopte msuri doar cu scopul de a face mai consistent oferta pe parcursul tratativelor. Clauza Roll-back Toate msurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comercial multilateral vor fi eliminate sau fcute compatibile nainte de ncheierea oficial a tratativelor; Angajamentul va fi pus n aplicare treptat, pe baze echitabile incluzndu-i pe toi cei ale cror interese sunt afectate; n schimbul retragerii msurilor neconforme nu se va pretinde nici-o concesie de la ceilali parteneri. Acordul TRIPs: Creeaz premisele ca programele de computer s fie protejate la fel ca operele literare; Stabilete modul n care pot fi protejate datele; Extinde reglementrile internaionale cu privire la copyright; Produsele creaiei tehnologice i artistice sunt protejate contra copierii, reproducerii i difuzrii pentru o perioad de 50 de ani; Definete care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi protejate ca mrci de fabric, de comer sau de servicii; Mrcile pentru servicii vor fi protejate la fel ca i cele pentru bunuri; Mrcile care au cunoscut notorietate ntr-o ar vor cpta o protecie suplimentar; Efectele TRIPs asupra economiilor ncurajarea ISD; Stimularea transferului de tehnologie; Crearea de structuri stimulative pentru investitori; Atenuarea diferendelor comerciale: O conduit multilateral trebuie s vizeze: Modul n care trebuie aplicate principiile de baz ale SCI n tranzaciile cu DPI; Modul n care se poate acorda o protecie adecvat DPI; Maniera n care rile trebuie s pun n aplicare, pe teritoriul lor DPI; Modul n care trebuie soluionate diferendele comerciale cu privire la proprietatea intelectual;

Protecia DPI este reglementat de: Convenia de la Paris cu privire la protecia proprietii industriale; Convenia de la Berna cu privire la protejarea lucrrilor literare i artistice; TRIPs OMC-Funcii Crearea condiiilor pentru punerea adecvat n aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale; Forum de organizare i desfurare a unor noi runde de negocieri; Administrarea mecanismului de soluionare a diferendelor comerciale dintre membrii; Gestionarea mecanismului de examinare periodic a politicilor comerciale ale rilor membre; Cooperarea cu celelalte organisme internaionale pentru a se obine un nivel sporit de coeren la nivelul procesului decizional global. Instituionalizarea comerului internaional A devenit necesar ca urmare a: - apariiei unor noi actori ai comerului; - modificrii reaciei firmelor la noii stimuli ai pieei; - accenturii caracterului sinergic al instrumentelor de politic sectorial, - diversificrii factorilor care contribuie la schimbrile societale. S-a realizat sub o form provizorie GATT, permanentizndu-se prin crearea O.M.C.