Sunteți pe pagina 1din 43

CURS 1 Compozitie urbana se sprijina pe doctrina si pe structura - se discuta in estetica unele probleme Concluzii abordare statica abordare dinamica

ica - elevatia nu mai intra in discutie - elevatia reala in fizicul ei;ireala in imaginea pe care o constituie Definitie produs in spatiul fizic al coroborarii in sit Imaginea urbana Definirea imaginii urbane Compozitie in teritoriu Ambient demers Concordanta structurilor arh. Gotica CURS 2 Unitate semnificativa de spatiu 1.Capacitatea de identificare slaba;intensa Lizibilitatea 2.Perceptia in spatiu perceptie definitie Spatiu identificabil textura,nod,repere Semnificatie practica,reprezentativa,emotionala Simbol Constructii inalte CURS 3 Constituirea fizica a imaginii urbane Elementele componente ale imaginii urbane obiectivele in sit,punctul de observatie,observatorul Termeni in imaginea urbana privirea,vederea,semiotica topologica Insusirea spatiului lectura de spatiu,uz,consumul de spatiu - forma formal informal Principii referitoare la perceptie raport observator - obiect observa ;punct de observare obiectul observat - unghiul dfera de la individ la individ Tipuri de perceptie raportul observator obiectul observat (perspectiva statica,dinamica,mnemotehnica) Raportul punct de observare obiect observat (perspectiva frontala,ascendenta,descendenta) CURS 4 Structura functionala ce este campul structural functional/ configurativ SIT-evolutie istorica antichitate,evul mediu,sec 19,actual Spatiu organizat Sit ideal parcurile italia,francez,englez Sitologie Camp structural in sit Ritmul CURS 5 Luarea in consideratie a situatiilor de tangenta intre doua campuri structurale Teorie de suprapunere a campurilor (structurale) Principii elementul prestanta;unitatea spatiului prin contrast; renovare integrala; organizare fractala CURS 6 Valori de vizualizare a peisajului privelistea;axa de compozitie Feluri complexa (panoramica);limitata Dezvaluirea privelistii prin surpriza,prin succesiune Perspectiva priveliste conturata limitata Raportul dintre observator punct de observatie obiect de observatie Efectul de perspectiva definirea cadrului+definirea obiectului Perspectiva ascendenta;descendenta - frontala;laterala - continua;discontinua - dinamica'statica - directa;indirecta Distanta intre observator si obiectul observat

CURS 7 Organizarea Boulin Green Axa de compozitie mijloc compozitional Axul directioneaza,ordoneaza,unifica Sisteme de axe ierarhizare;profil Stare de simetrie perspectiva frontala;caracter de monumentalitate Echilibrarea unui spatiu in functie de un ax Principiul invers al pirghiei - greutate mica- mai aproape de ax Greutate mare- mai departe de ax -principiul pirghiei este invers Axialitatea interioara a spatiului CURS 8 Calitatile unui spatiu calitati abstracte (-spatiu tensionat,spatiu deconstructivist,spatiu de spaima - calitati constitutive : marimea spatiului, deshiderea spatiului, Umplerea spatiului calitati primare elementare orientarea spatiului, forma, culoarea calitati sintetice stil stilistica spatiului ca produs superior de selectie CURS 9 Continuitate si discontinuitate urbana Definirea fenomenului urban proces evolutiv;determinarea Caracterul fen urban centralitate,conflictualitate,simultaneitate Situatie urbana Existenta urbana Fenomenul urban desfasurare continua Forma urbana desfasurare discontinua Fenomenul urban ca sistem - referinta la logica formei; referinta la dialectica continutului Dialectica formei urbane capacitatea de a se exprima foarte diferit - caracterul activ - determinarea spatio temporala CURS 10 Diferentierea spatiala Analiza diferentierii spatiale Spatii urbane omogene,heterogene Modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale Categorii topice spatiale izotopice,heterotopice, utopice, amorfe, neutre Selectia topica in spatiul urban Unitatea spatiului urban Valoare particulara:caracter si specificitate elemente de specificitate,procesul de selectie topica,specificitatea spatiului urban Particularizare prin segregare diferentiere nu este= specificitate - specificitatea nu este= specific Orasul act de sinteza al formei urbane orasul opera orasul produs Forma urbana

CURS 1 20.02.2002 Compozitie urbana: - termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu) - vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma. - a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara - compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina. (conceptul de locuire!!) - o parte din probleme erau comentate in estetica urbana - estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva. - o desfasurare de front poate fi pusa in discutie Concluzii: - trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica - organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante. - elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie. Kevin Lynch: - conceptul de imagine - Mecanismul de formare al imaginii urbane - Importanta ese inscrierea in context a cladirii: - Puncte vizibile - Locurile de unde poate fi privita cladirea Definirea imaginii urbane - face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura - are consecinte la nivelul plasticii Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de cadru urban, determinate functional in cadrul structurii spatial configurative
ACTIVITATI ELEMENTE FUNCTIONALE ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA O COMPOZITE in timp PROCES DE COMPOZITIE PRODUS IN SPATIUL FIZIC

PRINCIPII DE COMPOZITIE

O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printro imagine (i) a spatiului urban.

Compozitia urbana=opera de arta. Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de activitate. Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent La nivelul formei - discursul este constituit ca stare de compozitie - enuntul se constituie ca valori compozitionale spatiale. Ambient- inteles tripolar

Nevoia de moral Nevoia de existenta

NEVOIA DE AMBIENT

Nevoia de social

Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija. DEMERS: - punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru. - filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii. - simtul tactil este foarte important. Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii care se desfasoara in fata. Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in fata (magnific, monumental)
PROCES DE PERCEPTIE/ SENZATIE

PROCES DE REFLEXIE

STARE

AMBIANTA

AMBIENT

acuitate senzoriala sensibilitatea lui nivelul sau cultural

sensibilitatea disponibilitatea afeciva mobilul lui de acciune care este obiectivul IMAGINE MENTALA in situatii foarte diferite poate fi foarte diferita de imaginea reala

IMAGINE REALA diferita intre indivizi

Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de subiectivism. Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv. Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi. Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista concordanta intre structuri (intre cele doua sisteme). In lungul acestui proces , arhitectul are o mare responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza, misiunea lui, de a sti pentru cine construieste. Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa au fost daramate multe edificii -> conceptele estetice ale timpului respectiv nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.

Mecanismul de consituire al imaginii urbane. Exista 3 sisteme racordare. Unitatea semnificativa de spatiu.
STRUCTURA DE IDENTIFICARE STRUCTURA
CAPACITATEA DE IDENTIFICARE A INDIVIDULUI

IMAGINEA SPATIULUI FIZIC/REAL

STRUCTURA DEMOGRAFICA STRUCTURA SOCIALA STRUCTURA DE IDENTIFICARE SEMNIFICATIE SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL IMAGINEA MENTALA

SISTEMUL SPATIULUI REFLECTAT

SISTEMUL SPATIULUI DE REFERINTA

SUBSISTEM TEORETIC

SUBSITEM METODOLOGIC

CURS 2 27.02.2002 Sa facem distinctie intre : 1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva 2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este cu totul altceva 1 Repere 2 Imaginea finala apar in domeniul CONFIGURARII URBANE Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea spatiului de catre locuitori Schema determinarea calitatii urbane proces de progresie in raport cu niste determinante
UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU
II IN a AG tiv IM ac tie EA ep AT IT NE erc AL A p C RB U

intensa

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE slaba

mare (explicita)

mica (confuza) LIZIBILITATEA calitate a spatiului

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE se refera la individ - identificare calitate a individului - se tine cont de : Nivelul de cultura al individului profesionala sau neprofesionala Sensibilitate Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate. Lizibilitatea explicita atunci cand este rezultatul unei constructii in timp,motivata,nu neaparat planificata - perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta general sau la nivelul individului O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica perceptie slaba Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii urbane Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare individul se va descurca Compensare un individ cu o capacitate mare de identificare intr-un spatiu cu lizibilitate mica se va descurca,va retine niste lucruri Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european

E a TI s i v EP pa C R tie PE cep r pe

PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI


PERCEPTIE REFLEXIE FOLOSINTA

SPATIUL

CONCEPTORUL

OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului. PERCEPTIA IN SPATIU Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului - este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al spatiului respectiv - spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere al calitatii compozitiei Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere.
Trama stradala

Fasie plantata

Noduri in textura

Curs de apa

Noduri Intersectii a 2 directii de textura Noduri in textura ordinare caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective) Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati Ex: principiile de plan pentru Barcelona sfarsit de sec 19

Elemente de interes

Principii: 1. Tesirea colturilor la intersectii 2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru punerea in evidenta a nodurilor - datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta 3. Reperul daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod. Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca valoare - ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ pentru orientare) Cel care concepe spatiul impune reperele importante Profesionistul poate insera elemente in spatiul urban pe care oamenii le iau ca repere - omului trebuie sa i se ofere repere - dupa cel de-al doilea razboi mondial proces de agrementare al spatiului - orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament (elemente de ludicitate urbana amuzament urban) Ex: Stockholm omul din bronz care iesea din canal Zurich oamenii din bronz din statia de autobuz trebuie sa existe coroborare intre textura nod reper Reperul poarta o semnificatie practica (legata de activitatile ce se desfasoara in spatiul respectiv) reprezentativa (caracter memorativ) emotionala (disponibilitatea afectiva a individului) Valoarea simbolica a reperului putem vorbi despre valoare simbolica a unui monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o constructie cu caracter semnificativ;drapelul. Drapelul educatie a simbolului (etnica,nationala) Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele mostenite prin traditie altele prin inventie) Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu forta. - Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu fantana;port drapel) Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate de moda (de stil) exista momentul in care stilul devine moda (intra in manierism) Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de 10-15 ani. Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza acum (desi era unul din primele semne ale postmodernismului) Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda Reperul reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane

GLOBALE
vizibile la scara mare

DE TRECERE

ORIENTATIVE

REPERE

STIUTE

DE AGREMENT

Repere prin intermediul carora dincolo de simbol putem stapani spatiul

PARTIALE
nevizibile la scara mare

TINTA

DE ORGANIZARE SPATIALA STIUTE

Reperele (constructiile) inalte turnuri,obeliscuri dezvoltarea lor pe inaltime este specificul constructiei inalte orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada clasica) monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a sublinia verticalul - la romani avem coloana cu valoare simbolica,era element important de producere a unitatii spatiale - orasul medieval biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul primariei - orasul modern urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex: cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci) In Bucuresti o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de cultura - de specula de teren sfarsit sec 19 silueta foarte interesanta sec 20 constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a aplatizat-o) in acest sens s-a facut un studiu recent cea mai interesanta silueta centrala dinspre parlament Piata Unirii,Piata Romana nu sunt piete ,de fapt sunt niste maidane

CURS 3 6.03.2002 CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE: 1.Obiectivele in sit 2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana 3. Observator 1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului) - obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune - obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu caracter important in imagine de prestanta Mediu cadru ne intereseaza : - dimensiunile si caracteristicile acestuia - liniaritatea mdeiului (exista sau nu) - caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii) - culoarea
Element de prestanta

Mediu linear sau diversificat

2. Punctul de observatie ne interesereaza: a. pozitia de observatie distanta,cota (configuratia terenului), deschiderea (in spatiu) b. conditiile de observare conjunctura si conditiile de timp (noapte-zi;iarna-vara;innorat-soare)

a.
Cote de teren

Mai multe directii de observare

b.

Cote de teren

Vegetatie inalta care determina o singura directie de observare

intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie RAPORT - timpul este foarte important in - calitatea imaginii - ceea ce se vede la un moment dat spatiu izotopic unitar,continuu - heterotopic spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat discontinuu sau lipsa de unitate - utopic este izotopic sau heterotopic cand este creat ceva fabulos,fantastic (ex: iluminarea de noapte accentueaza sau sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate deveni,datorita iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers) 3. Observatorul este caracterizat prin: 3a. Acuitate vizuala a perceptiei toate simturile sunt solicitate,nu numai cel vizual * complexitate a perceptiei diferenta foarte mare de la un individ la altul (Ex. In Austria aer curat,proaspat simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti

ramane ulterior;Germania mirosul benzinei parfumata,miros special.Este de calitate superioara perceptie olfactiva) 3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in miscare travaliu in perceptie

OBIECTIV IN SIT

POZITIE

Sistem de relatii care definesc fizic relatia urbana

OBSERVATOR

Termeni in imaginea urbana 1. Privirea desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul observat a. Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex. Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor Sears Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos) - de la nivelul zborului de pasare rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,privire dumnezeiasca b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala

Privirea asupra casei din automobil (din miscare)

Individul care merge pe strada are 2 imagini : Una cand priveste normal si alta cand priveste in sus

Privire proces determinat fizic efectiv Nu se reduce la inregistrare frontala.

Ex: exemplu de postmodernism extinderea Bibliotecii Nationale

Sensuri privire

de

2. Vederea este dincolo de procesul fizic al privirii. - asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic - este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc. sau din contra) - imi place o cladire insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere. Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand semnificatia spatiul poarta o semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis Estetica) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite (noul centru al Giurgiului loc evitat de populatie). Insusirea spatiului inseamna : 1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte mai simplu mai dificil dupa nivelul de cultura al individului 2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai intensa 3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se refera la placerea de a fi in acel spatiu. Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire tine seama de natura culturii Privirea tine seama de natura umana (de factura legii naturale ) Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.

FORMA
- este o manifestare a formalului - ceva in compozitie este de natura formei

FORMAL
- formalism a pune in practica niste forme de dragul formei - este un consum de forma in sine care nu reprezinta un rezultat al vederii

INFORMAL
forma ne informeaza,transmit e in noi niste informatii

Principii referitoare la perceptie perceptia sta la baza privirii,vederii 1. Este vorba de un raport fizic raport Observator obiect observat Punctul de observatie obiect observat 2. Unghiul de perceptie pe orizontala sau pe verticala, este mai mare sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ la individ Exista 2 tipuri de perceptie in functie de: A. Raportul observator obiectul de observat 1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se face intr-o directie unica

2. Perceptie dinamica este vorba de o miscare,de un travaliu se produce in 2 situatii : A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de vedere al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza) - raportul dintre prestanta si mediu se modifica

- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu - pentrru om 3000-32000-35000 m - pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg) - peste 3500 devine dominanta liniaritatea Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

Foarte departe

Element de prestanta

Portalul poate deveni element de prestanta

M mediu - reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica

- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed - raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin important intra in joc distanta

3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii - se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie - se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva - insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate) - se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare imaginea apare mai apropiata de realitate Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica - unitatea conteaza foarte mult - oamenii de cultura s studiu intreprins retineau spatiul pe un grup de retineau silueta Bosforului excursionisti din Turcia elemente arhitecturale

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat

1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului - punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
2. Perceptie ascendenta: - putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor - componente de cladiri pot dispare din imagine - =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare

3. Perceptie descendenta: - apare un interes deosebit pentru volumetrie - pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

*
totul se leaga de efectul de perspectiva

Curs 5 20.03.2002 CAMP STRUCTURAL LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE DOUA CAMPURI STRUCTURALE - A,B sunt campuri structurale cu reguli diferite - linia de tangenta devine o bariera structurala (ex: intravilanul linie intre 2 campuri structurale)

Bulevard linie de tangenta intre 2 campuri strructurale devine bariera structurala interes ca aceasta linie sa fie foarte clara

piata

in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in opozitie

Cote diferite

Elementul natural trebuie pus in evidenta

Piata Victoriei :

elemente joase

A camp structural

Front inalt

- bariera

B camp structural

TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR - extinderea a unui camp structural in alt camp structural zona in care regula este a unui camp structural cat si a celuilalt camp structural va produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul indiferent de cat de diferite ar fi

EX :

Zona care include reguli acceptate de cele 2 campuri P+1 P+10 P+10 P+1

P+10 P+1

Variante de rezolvare corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau profil 1. POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI

1
elemente joase

2 3

A camp structural

Front inalt

- bariera

B camp structural

PRINCIPIU : evidentierea unor locuri cladiri inalte - pentru a diminua efectul barierei introducere de elemente foarte inalte in zona afanata - pentru 3 posibilitate forte redusa

1 2 3

propuneri de puncte inalte de referinta

1 posibil de realizat 2 se poate realiza (se si realizeaza) 3 foarte greu

CAZUL1 :

Pozitionarea birourilor era foarte benefica: - se integreaza in camp

- casa monument se

profila foarte bine pe Pozitionarea aceasta cladire inalta indoielnica

PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii : 1. o implicare locala in spatiul in care se afla 2. o implicare globala in spatiul global - un element de prestanta poate fi mai important la distanta pentru spatiul indepartat decat pentru spatiul apropiat rezultat al perceptiei dinamice 2. PERCEPTIE DINAMICA INTERCONTINENTAL

*
Camp structural Camp structural

Alt element de prestanta la p-ta Sf.Gheorghe dar care sa fie subordonat Interului Element de prestanta hotel Intercontinental

Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).

corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta prin participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu intra in conflict cu Intercontinentalul

3. Piata Operei
Perspectiv a spre Dealul Spirii

Opera

Elemen t inalt

Opera

Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita PRINCIPIU UNITATEA SPATIULUI prin contrast / concordanta contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai important instrument de lucru) UNITATEA repetabilitate monotonia asamblaj de elemente care fac parte din aceeasi categorie de elemente (piata San Marco) Campanilul contrast - elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast

4. Bulevardul Malaxa

Spartura in front (continuitatea lui) b-dul Malaxa

Casa monument

Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini directia de prespectiva) PRINCIPIU renovare integrata Orasul modern se impun imagini diferite
1
Completare cu front retras specific Caii 5.Palatul Victoriei Telefoanelor

Calea Victoriei cornisa pentru oras

Completare cu front retras specific Caii Victoriei Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei spatiu public - ansamblu multifunctional hotel,birouri,comert,cultural - frontul trebuie sa fie cu 1,2 niveluri sub cladirea B acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte

PRINCIPIU organizarea fractala in teritoriu impune campul structural Distante 1;2 ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna PAIDEEA un altfel de spatiu

CURS 6 27.03.2002 ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI : Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu deschis - caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu activitatile din locul respectiv poate fi completa panoramica de pe punctul cel mai inalt;vedere de jur imprejur limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera

SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal privelistea capata substanta prin existenta elementului de prim-plan - elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea - elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului - conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica) - In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan. 1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un pandant al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului 2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza privelistea este descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica - dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva este o priveliste conturata ,limitata de un cadru - efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observatorpunct de observatieobiect observat Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre : observator obiect observat obiect observat cadru observator cadru Efectul de perspectiva definirea cadrului + definirea obiectului (capat de perspectiva)
Ideea cadrului (care daca nu exista privelistea)

cadru

Obiect cap de perspectiva

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de declivitate) Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta) 1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu se pune un element inalt - niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime - perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care sa plonjeze intr-un element natural)) Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva 2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime - profile largite in plan orizontal - cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta interes

Element mai mic tratare speciala;functiune importanta in cadrul orasului

Capul de perspectiva asezare efecte diferite EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA capatul de perspectiva apare in prim-planul fundalului EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA capatul de perspectiva apare in planul indepartat al fundalului PERSPECTIVA FRONTALA directa/indirecta elementul de inchidere al perspectivei se constituie in ax,legata de caracterul de monumentalitate al spatiului PERSPECTIVA LATERALA elementul de inchidere este situat lateral - impune elemente de prestanta,in afara caracterului de monumentalitate al spatiului (caracter mai liber) - perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval - perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii

monumentalitate

In spate

Prim-plan

Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de dinamicitate ritm de dinamica accelerat) STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalte EFECTUL DE PERSPECTIVA impune de fapt repere (Ex: Lipscanieelement de reper Intercontinentalul imbogateste imaginea) - in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo de artificiu (care sporeste,sau dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :
Piata Sf.Petru

Forma trapezoidala a pietii sporeste - efectul de perspectiva si monumentalitate

CULOAREA foarte importanta,poate spori/diminua efectul de pespectiva - intre front si elementele de capat trebuie sa avem contrast : culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva
alta culoare

o culoare

- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie se reduce efectul de perspectiva daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de perspectiva se mareste Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului

ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN

PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA amploarea elementului de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta) - de la distanta se vede convenabil din apropiere nu se mai vede imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje) Ex: Galati cladiri inalte indepartate de faleza - In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea Ex: Casa armatei prelucrare monumentalitate
element de prestanta sistematizare care sa permita perceptia integrala (elementul de prestanta sa fie vizibil tot timpul)

Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare CULOARE - LUMINA - efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa pentru elementul de prestanta) Ex: Academia militara orientare catre sud fapt negativ rezalitare a fatadei - foarte importanta participarea soarelui in imagine are valoare estetica,psihologica DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT - se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles,Roma Piata del Popolo,Petersburg) - conteaza elansarea pe verticala cupole,flese Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga (ingusta si foarte inalta) Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime - la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului) - apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei - mai aproape devine importanta decoratia (detaliul) - cladirea poate fi dominata prin scara elementelor

Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura legat de distanta conteaza si directia de perceptie - perceptie frontala elevatia 200 m - de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult intradosurile) - cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova)

CURS 7 Artificii: Urbanisn baroc . . Peisagistica

Organizarea spatiala in Boulin Green scobirea terenului in fata unei descendenta- pta Sfantul Petru

-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din Cismigiu, Casa Scinteii -oginda de apa sporeste efectul Valori de vizualizare a peisajului privelistea perspectiva axa de compozitie mijloc compozitional -se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte -liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional -axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect de unitate, unicitate. -caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de unitate AXUL: directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului unifica: confera caracter de unitate ( unicitate) SISTEM DE AXE -o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si libertatea totala libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa Caracter de monumentalitate -simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si preluat de post-modernis simetria de factura clasica in conditiile moderne. -simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si de alta a axului. -deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex: diagonala) -se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de caracteristicile sitului (nu era intimplatoare) -a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor.

Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax Greutate mare- mai departe de ax -principiul pirghiei este invers

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine coplesitor in context.

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor. Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax

Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare

Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta

Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se deschide.

Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are efect de fundal.

PARC

ZONA X

Alt efect:frontul construit este spart:

P-ta Unirii nu este o piata, nu are nici o motivatie compozitionala. Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element de natura Hanului lui Manuc. 2.cladire inalta, punctiforma AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI -axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului axe exterioare

Axe interioare

Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct.

Ex p-ta Capitoliului:

Cupola Sf. Petru

-la asfintit se creaza un efect exceptional. In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca pt un spatiu mai complex. In renastere 2-3 axe In baroc o multitudine de axe simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie. -avem nevoie de echilibru

ax grupa 2 ax grupa 3

ax grupa 1

Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face 2.in interiorul spatiului lucrurile capata un rafinament. Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor IMAGINEA -imaginea individului e definita in mod segmentar imaginea intregii cladiri imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea unui singur nivel)

cu o intersectie;

Mies van der Rohe cladiri inalte la Chicago -parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber al mezaninuluide la parter) -imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol creaza o contimuitate a spatiului la nivelul trotuarului) Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta.

Gol

CURS 8 Definirea spatiului peisagistic nu se refera la un spatiu plantat Spatiu peisagistic situl in sine Calitatile unui spatiu: 1. abstracte 2. constitutive 1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de contemplare, de incordare. -unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca avind calitati deosebite -spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata. -spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o alta logica. -spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare 2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite principii si mijloace -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea spatiului ;3 calitati constitutive sintetice (de sinteza) orientarea spatiului, forma, culoarea ;1 calitate constitutiva ca produs superior de selectie stil stilistica spatiului Calitati constitutive: 1. marimea spatiului -dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila -dimensiunea absoluta raportata la starea omului: ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit 2. deshiderea spatiului -ne putem referi si la inchiderea spatiului, ex. 1 piata regala din Barcelona: -acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta)

Accese

Amfilonada de coloane

Ex. 2 piata Place Vandome -deschidere ceva mai clara

Element dominant

Ex. 3 palatul regal Deschidere maxima, Inchidere doar pe o parte -referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: directionalitate dominanta nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. Ex: piata regala din Paris

Gradina

Fronturi constituite din case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura -ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant -directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului

- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul spatiului sau, de regula, in interiorul lui. -starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)

deschidere ampla

Munti

lac

platforma

gradene

3. Umplerea spatiului pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere -prin volum -prin valoarea semnificativa -prin interes ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri elemente de compozitie: -dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau -dominantza elementului de umplere asupra spatiului ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este dominant -piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport -gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata -piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai) 4. orientarea spatiului a) orientarea cardinala- in raport cu lumina -iluminarea spatiului exterior -o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud) b) orientarea compozitionala -legata de deshidere, de directionare ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta

c) orientarea dpdv spiritual-compozitional -orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului inchiderea: -este una transanta -este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile italiene-: realizata prin garduri vii) -este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an) ex: Amsterdam: circulatiile: -pietonala pt public transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota, separarea se face prin pavaj) 5. forma forma fara continut este inutila relatia intre scop si forma: -scopul canalizarea interesului -forma libertatea in abordarea formei

6. culoarea are 2 sensuri: culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ; culoarea trebuie controlata Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu 7.stil stilistica spatiului -schema data: foarte important la examen -specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara o particularitate a orasului.

CURS 9 I. CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA 1. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN - proces evolutiv - conceptul de Societate urbana - deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul fenomenului urban, -> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si spatiu a fenomenului urban -au incercat definiri ale fenomenului urban: a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana si forma/imaginea urbana b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea functiunilor interne si esterne ale orasului c. pe baza structuralista: - structurile urbane sunt intr-o continua transformare - exista mai multe directii de determinare structurala: - structura morfologica-functionala - structura spatial volumetrica privite din mai multe puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic) a determinarea esenei sale si substanei sale. 2. CARACTERUL FENOMENULUI URBAN 1. Centralitate 2. Conflictualitate 3. Simultaneitate 1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai putin delimitat. 2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si productia => o stare de conflictualitate 3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se desfasoara simultan. De exemplu: strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii de interes (economic, social, politic, material, spiritual) -> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)

EXISTENTA URBANA: - exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban - inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat, automobilele, plantatiile - este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri urbane. CONCULZII: 1. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane, aceasta fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban. 2. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban, putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala, forme de viata urbana. 3. STRUCTURA URBANA are rol: - pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului urban - activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor fenomenului urban

4. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc de transformare a structurii urbane. Observatie: - fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor sale fenomenologice - forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate. 3. FENOMENUL URBAN CA SISTEM CARACTERISTICILE LEGITATII FENOMENULUI URBAN - Fenomenul urban are dubla referinta 1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele cuantificabile ale fenomenului urban (cresterea ppopulatiei, suprafata, intinderi, deschideri de spatiu, densitati). - este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate - configuratie spatiala, topologie, forma volumelor construite, directii de interes 2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de diverse ale fenomenului urbansunt rezultaul unui conflict , sau conduc la un conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut exista o anumita independenta. Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica continutului justifica intelegerea lui ca un sistem. Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele fenomenului urban, astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si in subsisteme. Fenomenul urban poate fi: - unitar/mai putin unitar - dens/mai putin dens - intens/mai putin intens Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul formei urbane; fapt care ne conduce la ideea cunoasterii si dirijarii fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta, coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei urbane. 4. DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI DETERMINAREA SPATIOTEMPORALA Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia fenomenului urban TRASATURI: 1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie a. in concret in cadrul unei anumite existente urbane, prin imagine, miscare, sunet, b. in abstract imaginativa in cadrul reprezentarii existentei urbane ante sau postexistent: 1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice, plastice 2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-statistic. - forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica, dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana 2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi: a. O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice existent urban este rezultatul unei evolutii istorice. Forma urbana are capacitatea de a evolua, selectatnd in decursul timpului diversele valori in cadrul existentei urbane respective. b. O capacitate de reunire a unor continuturi vechi sau noi intr-o totalitate

c. O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau al conceptiei, o rezolvare pentru o anumita existenta urbana daca se iau in considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul respectiv a formei urbane. 3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI URBANE Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate ca atari, fiindca ele sunt elemente transformabile, imprimand existentei urbane o succesiune de stari. Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre inovatie si traditie. Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat absolutizand spatiul, timpul, sau un model conventional. CURS 10 II. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA 1. Concept Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea spatiala. Diferentierea spatiala este o modalitate care explica existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre ele. Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este exprimarea spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care este intr-o continua desavarsire. Explicatie: O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o anumita finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane definitiva, pentru ca existenta urbana este definita de o serie de factori care suporta modificari. In urma acestor modificari poate rezulta o deteriorare partiala sau totala a existentei urbane. In urma acestui proces de transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se ca o noua existenta urbana, adica un nou moment de finalitate. -> forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces de continua desavarsire. - acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala care apare: 1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o existenta urbana de la un moment la altul al evolutiei lui). 2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o finalitate de moment, diferita de ce a unui spatiu urban in acelasi moment. - In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face: 1. Intr-o sectiune temporala orizontala constituirea in cursul timpului a spatiilor urbane respective. (analiza structuralista) 2. Intr-o sectiune temporala verticala se insista pe caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv. Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva. - In interiorul orasului distingem: 1. Spatii omogene 2. Spatii heterogene 1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune uniformitate, lipsa de elemente particularizatoare, practic un spatiu fara topie, (Lefebvre) topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica), care se refera la toate manifestarile formei urbane pe un anumit plan de esentializare. Este o schema a formei urbane care se realizeaza mintal pornind de la identitatea existentei urbane. 2. Spatiul urban heterogen spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban). - Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;

a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o anumita dominanta functionala, chiar daca el cuprinde localizari ale mai multor functiuni. b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite. c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru oameni, sau grupari diferite de oameni, sunt diferite. - Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale: - Grupuri sociale: 1. clase sociale sau paturi sociale 2. organizatii si institutii care au caracter de stat. De exemplu: - Diferentiere spatiala la Paris N - axul E-V, axul Senei V E - axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai

- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu pe care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu. - Traseul are 3 zone: 1.,2. doua marginale distinct diferentiate; 3. zona mijlocie, diferentiata prin interferenta celor doua particularitati. 2. Categorii topice spatiale In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere spatiala: 1. spatii izotopice 2. spatii heterotopice 3. spatii utopice 1. Spatii urbane izotopice: - spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre ele prim aceleasi trasaturi caracteristice, spatii care pot fi identice. 2. Spatii urbane heterotopice: - spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin caracteristici functionale, spatiale si de cuprindere diferite. - spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu. Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu omogenitate/heterogenitate. 3. Spatii urbane utopice: - spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata, realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si heterotopia urbana. - spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de psihic. - spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de imaginar.

Exemple de spatii utopice: - in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla, ale carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea unei anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre, imagine reala si imagine mentala) - orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de aspecte si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el este un spatiu izotopic sau heterotopic. Observatie: - spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a perceptiei, a senzatiei. - spatiul utopic este diferit de utopia urbana - asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice, heterotopice si utopice reflecta o complexitate multifunctionala, realizandu-se la nivelul spatiului urban. Spatii urbane amorfe: - pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate - spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare spatii amorfe spatii indiferente. (Strada nu este un spatiu indiferent). - Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el. - Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si functionale care are in vedere necesitati prezente, dar si posibilitati viitoare. Spatii urbane neutre: - echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din structura urbana. - are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu. Selectia topica in spatiul urban: -selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau subiectiv, in conturarea trasaturilor organismului urban. - este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa rezulte ca rezultat al selectiei topice: De exemplu: piata San Marco Venetia. - in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone) particularitatile sale se retin prin filtrul spatiului omogen, rezultand un spatiu unitar. PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN - se realizeaza - in afara contextului initial (Targu Mures intregirea esplanadei necesita o noua unitate) - in contextul initial (Sibiu - unitate - de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil) - artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi stil.) - de convenienta unitate evolutiva imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul ansamblului. - se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru. - integrarea formala poate opera - la nivelul spatialitatii generale - la nivelul plasticii particulare - un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar celelalte atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie valoarea particulara.

3. Valoare particulara: Caracter si spacificitate. valoarea particulara a unui spatiu urban - este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in cadrul formei urbane, inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie spatiala ca generalitate de grup, sau ca singularitate. - reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa incorporand generalul reflectare a esentei intr-o forma proprie care se exprima prin caracter si specificitate. - caracterul este diferit de specificitate. - in aprecierea spatiului urban ne intereseaza: 1. efect 2. cauza mijloace de realizare 3. adaptarea la un existent material inventivitatea / asimilarea experientei anterioare. 4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice. DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a interferentei unor participari de natura unei generalitati restranse, conferind caracter, si a unor participari de natura singularului, conferind specificitate. Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata. -se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a trasaturilor si elementelor functionale, spatial-volumetrice si comportamentale care delimitand o anumita grupare tipologica restrang sfera de analiza , apreciere, incadrare a spatiului sau a zonei in care exista. Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare - exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea printr-un element (Ex. Campanilul pentru ansamblul San Marco) - exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a elementelor componente, ce pot fi de natura izotopica sau heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna succesiunea porticelor din lungul strazilor de la parterul cladirilor) campanilul element de specificitate unic porticul element de specificitate comun Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , spatial volumetric si comportamental, asigurand in acest fel unicitatea ansamblului. - o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine. - Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului) - Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de suprapunere. - Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute in timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate. - Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata. - Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu mai mare. - Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp. - Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea si premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei topice. - Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii.

4. Particularizare prin segregare: - In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de separare-segregare. - Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat reflecta doaua dimensiuni: calitative si cantitative, dimensiuni distincte ale formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte pozitive, iar cealalta, aspecte negative. - Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu este compatibila cu segregarea, oricat de categorica ar parea aceasta in definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona de trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate. - diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a infatisa ceva) -informata (incarcatura informativa mare) Ex.: Strada spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul specificitatea. Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval 2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc 3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (urbanism organic) 4. astazi repusa in drepturi. Important in definirea configuratiei: 1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent strada isi evidentiaza interesele proprii 2. functia prioritara care afecteaza strada impune scara si caracterul spatiului 3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile strazii: - aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative pe: - o strada de mica/mare circulatie - o strada pietonala - pe un splai Imagine urbana (curs Sandu Grasu) - elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de observare si observatorul. - termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea - raport observator/punct de observatie - tipuri de perceptie - Strada este: -spatiu estetic -existenta urbana cu ample disponibilitati pentru semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile mentala si reala nu pot fi separate. Reclama: -reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere oamenilor un mediu educational. - Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta interes: 1. ca valoare informativa (restransa, dar legata) 2. ca valoare informativ-selectiva mai complexa, conclusiva 3. ca valoare informativ-memorativa suprapunere de imagini partiale contractate in timp esentializata, retinand astfel specificitatea. - Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun mai multor locuri, o esenta a esentelor) - Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un timp indelungat.
dif er ent er ea im pune nedif er ent ier ea un spat iu nesegr egat un spat iu segr egat

Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor. CONDITIONARE FORMEI URBANE Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii vietii. Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata. - In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari pentru mediul functional mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul cum realizarile pot influenta conditile de clima. mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului conteaza aspectul aspectul vizual mediul socio-cultural modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor. - Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca opera urbana; insusita, si nu suportata de om. - Lefebvre considera orasul : obiect (spatial) mediatie (intre ordinea departata/apropiata) opera Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii: interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale) formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice) constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice, estetice, politice. Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si valoare ca produs social. Forma urbana esentiala componenta a culturii urbane. ORASUL ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE. Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei urbane. Intelsuri in evolutia istorica: Orasul era apreciat ca opera de la inceputurile dezvoltarii urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa putem explica de ce din orasele vechi ne-au ramas marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte. (Piata capitoliului) Orasul se transforma din opera in produs acest lucru se intampla o data cu aparitia burgheziei premisele revolutiei industriale - orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu-si valoarea artistica. In constructia urbana conteaza ocuparea terenului cu cladiri cu randament maxim, -> SPATIUL OMOGEN proces de omogeizare pe mai multe niveluri (social economice) in paralel cu un proces de crestere a decalajului calitativ intre aceste niveluri. procesul de omogenizare se accentueaza datorita: distrugerilor din al doilea razboi mondial migrarii masive spre oras trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei urbane Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte, produse si interese care se releva intr-o existenta urbana materala si o constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele urbanitatii.

SEMNELE DE URBANITATE nu sunt componente ale formei urbane, ci produse ale sintezei pew care aceasta o realizeaza. Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele texturilor urbane si convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in tiparul acestor texturi. Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban. Intervin: Densitatea de interese interesul functional raportat la functionalitate interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana. Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-culturala a zonei si structura functionala si spatiala. 2. Formarea pietonalului.

S-ar putea să vă placă și