CUPRINS

1. NOIUNI FUNDAMENTALE Materia; Transformrile materiei ; Transformrile fizice; Transformrile chimice. . LE!ILE FUNDAMENTALE ALE "#IMIEI Le$ea conser%rii masei; Le$ea constan&ei com'ozi&iei ; Le$ea 'ro'or&iilor m(lti'le; Le$ea 'ro'or&iilor reci'roce. ). ATOMUL *c(rt istoric. Teorii 'ri%in+ str(ct(ra atom(l(i; Teoria n(clear a atom(l(i a l(i ,(therfor+; Teoria l(i -ohr; Teoria l(i -ohr. *ommerfel+ ; Teoria l(i *chr/+in$er. 0. O1IDA,EA 2I ,EDU"E,EA 3. LE!4TU,I "#IMI"E Le$t(ra ionic; Le$t(ra co%alent; Le$t(ra co%alent 'olar; Le$t(ra co%alent ne'olar; Le$t(ra coor+inati%; Teoria mecanic.c(antic a co%alen&ei. 5. "OM-INAII ANO,!ANI"E *c(rt istoric; O6izi; Acizi; -aze; *r(ri; 7. METALE ,s'8n+irea 9n nat(r: Meto+e +e o;&inere a metalelor; <. NEMETALE <.1. !eneralit&i; <. . #i+ro$en(l =ro'riet&i fizice =ro'riet&i chimice <.). !r('a a >II?a 'rinci'al =ro'riet&i fizice =ro'riet&i chimice !r('a a >I?a 'rinci'al =ro'riet&i fizice =ro'riet&i chimice <.3. !r('a a >?a 'rinci'al =ro'riet&i fizice =ro'riet&i chimice Bibliografie
1

Capitolul I NO IUNI FUNDAMENTALE Materia.

Uni%ers(l este format +in materie: 'rezent s(; +o( forme@ s(;stan& Ai ener$ie ra+iant. Materia este 9n contin( transformare. Substana re'rezint o form +e e6isten& a materiei c( o com'ozi&ie Ai str(ct(r +efinit. O an(mit cantitate +intr.o s(;stan& s(; o form Ai (n %ol(m oarecare: re'rezint (n corp realizat +in s(;stan&a res'ecti% B+e e6em'l(@ +ac consi+erm ca s(;stan& . fier(l: (n c(i re'rezint (n cor' realizat +in fierC. *(;stan&ele se clasific 9n substane pure Ai amestecuri. Substana pur are o com'ozi&ie +eterminat: in+iferent +e mo+(l +e o;&inere Ai are 'ro'riet&i fizice constante B+ensitate: tem'erat(ra +e to'ire: +e fier;ere: lichefiere etc.C: iar 'rin 'roce+ee fizice o;iAn(ite: n( 'oate fi +escom'(s 9n alte s(;stan&e. Dn nat(r: 9n cele mai m(lte caz(ri: s(;stan&ele n( s(nt '(re: ci im'(re: a+ic con&in Ai alte s(;stan&e +en(mite Eimpuriti E. =(rificarea s(;stan&elor im'(re 'oate fi realizat 'rin +iferite 'roce+ee: f(nc&ie +e starea +e a$re$are@ filtrare: +ecantare: +istilare: e%a'orare: cristalizare. Substanele pure 'ot fi@ - substane simple: care 'rin meto+e chimice n( 'ot fi +escom'(se 9n alte com'onente . c( caracter +e metal B c('r(: so+i(: calci(: fierC: c( caracter +e nemetal Bo6i$en: azot: clor: s(lf: car;onCC sa( c( caracter +e metal Ai nemetal Bsti;i(: arsenC;

- substane compuse B+en(mite Ai com;ina&iiC care rez(lt +in com;inarea a +o( sa( mai m(lte s(;stan&e sim'le Ai 'ot fi +escom'(se 9n s(;stan&ele +in care s.a( o;&in(t B s(lfat +e so+i(: s(lf(r +e fie: car;onat +e calci(C. Amestecurile s(nt formate +in +iferite cantit&i +e s(;stan&e +iferite: '(t8n+ fi omogene sau eterogene. Amestecul omogen are aceleaAi 'ro'riet&i 9n tot %ol(m(l s( B+e e6em'l(@ sol(&ia +e zahrC: s're +eose;ire +e amestec(l etero$en B+e e6em'l(@ la'teleC. Dn amestec(ri: fiecare s(;stan& com'onent 9Ai 'streaz 'ro'riet&ile s'ecifice B+e e6em'l(@ amestec(l +e 'ilit(r +e fier Ai s(lfC. Dn an(mite con+i&ii: +e e6em'l( : s(; ac&i(nea cl+(rii: +intr.(n amestec +e +o( sa( mai m(lte s(;stan&e se formeaz (na sa( mai m(lte s(;stan&e c( 'ro'riet&i +iferite +e cele ale com'onentelor; 9nseamn c a a%(t loc o transformare chimic Breac&ie chimicC: iar rez(ltat(l este o com;ina&ie chimic B+e e6em'l(@ 'rin 9nclzirea amestec(l(i +e 'ilit(r +e fier Ai s(lf se o;&ine s(lf(ra +e fierC.

Transformrile materiei
Transformrile materiei a( loc 'rin miAcare: care re'rezint o form +e e6isten& a materiei. Fenomenele care a( loc 9n (ni%ers se +atoreaz +iferitelor ti'(ri +e miAcare a materiei@ mecanic: fizic: chimic: ;iolo$ic: ce constit(ie o;iect(l +e st(+i( a +iferitelor ram(ri ale chimiei. MiAcarea mecanic a materiei re'rezint +e'lasarea (n(i cor' 9n s'a&i(; miAcarea fizic const 9n miAcarea molec(lelor Bcl+(raC; miAcarea fotonilor ca(zeaz l(mina: miAcarea electronilor ?electricitatea; miAcarea chimic const 9n ce+area Ai acce'tarea +e electroni ai atomilor; miAcarea ;iolo$ic re'rezint o form com'le6 +e miAcare a materiei %ii B or$anisme %e$etale: animaleC. Chimia este Atiin&a f(n+amental care st(+iaz materia Ai transformrile sale. Transformrile s(ferite +e materie 'ot fi +e nat(r fizic sa( chimic. =rin transformrile fizice Bfenomene fiziceC se mo+ific 'ro'riet&ile fizice ale materiei: fr a rez(lta s(;stan&e noi: 'e c8n+ transformrile chimice Bfenomenele chimiceC mo+ific 'ro'riet&ile chimice ale materiei: +(c8n+ la a'ari&ia +e s(;stan&e noi.
)

"himia st(+iaz starea $eneral: com'ozi&ia: str(ct(ra: o;&inerea: 'ro'riet&ile Ai tranformrile s(;stan&elor: ca(zele Ai le$ile +(' care a( loc acestea +in (rm. "himia c('rin+e +o( mari +omenii@ chimia organic 9n ca+r(l creie se st(+iaz materia alct(it +in com'(Aii car;on(l(i Bhi+rocar;(ri Ai +eri%a&ii acestoraC Ai chimia anorganic care st(+iaz s(;tan&ele care n( con&in car;on: c( e6ce'&ia (nor com'(Ai sim'li ai car;on(l(i Bo6izi: car;ona&i: car;(riC. =ro'riet&ile s(;stan&elor: mo+alit&ile Ai 'roce+eele (tilizate: fac o;iect(l +e st(+i( Ai cercetare a ram(rilor chimiei@ . chimia fizic ? st(+i(l 'ro'riet&ile fizice ale s(;stan&elor Ai rela&ia +intre ener$ie Ai transformirile chimice; . electrochimia. st(+i(l reac&iilor chimice: ca (rmare a efect(l(i a reac&iilor chimice 9nso&ite +e fenomene electrice; . fotochimia ? st(+i(l 'roceselor chimice 'ro+(se s(; infl(en&a l(minii; . radiochimia ? st(+i(l 'ro'riet&ilor s(;tan&elor ra+ioacti%e; . chimia analitic ? i+entificarea Ai +eterminarea cantitati% a elementelor com'omnente ale s(;stan&elor; . chimia nuclear ? st(+i(l transformrilor n(cleelor atomice: 'rocesele n(cleare Ai a atomilor o;&in(&i 'rin reac&ii n(cleare; . chimia industrial ? st(+i(l o;&inerii s(;stan&elor chimice la scar in+(strial B 'roce+ee: instala&ii Ai tehnolo$ii in+(strialeC; . chimia biologic B;iochimiaC ? st(+i(l mecanismelor 9n or$anismele %ii; . chimia agricol (agrochimia))? st(+i(l 'roceselor chimice +in +omeni(l a$ric(lt(rii Bc(lt(ra: creAterea 'lantelorC; . geochimia st(+i(l com'ozi&iei strat(rilor $eolo$ice ale =m8nt(l(i. Chimia st(+iaz com'ozi&ia s(;stan&elor com'(se: 'rin +o(a meto+e f(n+amentale@ . analiza chimic, meto+a +e +escom'(nere a s(;stan&ei com'(se 9n com'onentele +in care este alct(it B +eterminarea i+entit&ii Ai Fsa( a cantit&ii fiecr(i com'onentC; . sinteza chimic, o;&inerea (nei s(;stan&e com'(se +in s(;stan&ele com'onente +in care tre;(ie format.
0

electricit&ii Ai

Dn nat(r: s(;stan&ele sim'le se $sesc 9n stare li;er: +ar 9n com'ozi&ia s(;stan&elor no( formate: ele +e%in elemente chimice.

Transformrile fizice
Strile de agregare ale materiei Dn an(mite con+i&ii +e tem'erat(r Ai 'resi(ne: s ubstana se afl 9ntr.o stare fizic +en(mit stare de agregare. Dn con+i&ii o;iAn(ite: materia 'oate e6ista 9n trei stri +e a$re$are@ soli+: lichi+: $azoas: +eterminate +e ten+in&a +e a'ro'iere Ai res'ecti%: +e 9m'rAtire a 'artic(lelor com'onente. Starea solid . materia are form Ai %ol(m 'ro'ri(; 'artic(lele com'onente Batomi: ioni: molec(leC a( ener$ie cinetic re+(s Ai s(nt str8ns (nite +atorit (nor for&e +e atrac&ie '(ternice; . str(ct(ra 'oate fi cristalin: or+onat: +atorit 'artic(lelor care formeaz re&ele cristaline Bzahr(l: sareaC sa( amorf: neor+onat Bmasele 'lastice: cearaC; . rela&ia +intre masa: %ol(m(l Ai +ensitatea caracteristice s(;tan&ei soli+e este@ mG>HI Starea lichid . materia are %ol(m 'ro'ri( Ai ia forma %as(l(i 9n care se afl; n( a( form 'ro'rie Ba'a: la'tele: %in(lC +atorit for&elor +e atrac&ie mai sla;e +intre 'artic(le +ec8t 9n caz(l s(;stan&elor soli+e; . rela&ia +intre masa: %ol(m(l Ai +ensitatea lichi+(l(i este@ mG>HI Starea gazoas . materia n( are %ol(m Ai form 'ro'rie; . 'artic(lele com'onente a( o mare mo;ilitate Ai oc(' %ol(m(l %as(l(i 9n care se afl B $az metan: o6i$en: o6i+ +e car;onC; Plasma
3

. forma a materiei care e6ist n(mai 9n con+i&ii +e tem'erat(r 9nalt; . este (n $az ionizat format +in atomi: ioni: electroni: Ai fotoni ce formeaz (n amestec ne(tr( +in '(nct +e %e+ere electric Bflacra: f(l$er(l: stelele: *oareleC; . se $seAte 9n 'ro'or&ie +e JKL 9n (ni%ers. Dn an(mite con+i&ii normale +e tem'erat(r Ai 'resi(ne: o s(;stan& se 'oate afla 9n (na +in strile +e a$re$are@ soli+: lichi+ sa( $azoas.

Transformrile de stare ale substanelor pot fi reprezentate scematic, astfel:

Sublimare S !"# topire ))) soli*ificare *esublimare

Topirea re'rezint trecerea (nei s(;stan&e +in starea soli+ 9n starea lichi+: 'rin a;sor;&ie +e cl+(r: 'roces(l in%ers: fiin+ +en(mit solidificare. aporizarea este trecerea s(;stan&ei +in starea lichi+ 9n stare $azoas 'rin a;sor;&ie +e cl+(r Ai 'oate fi realizat 'rin e%a'orare sa( fier;ere; 'roces(l in%ers este condensarea. !ichefierea este 'roces(l +e trecere a (nei s(;stan&e $azoase 9n stare lichi+ la tem'erat(r o;iAn(it: +ar s(; ac&i(nea 'resi(nii.
5

vaporizare !"$%"# )))

&'(

con*ensare

)))))))))))))))

Sublimarea const 9n trecerea (nei s(;stan&e +in starea soli+ +irect 9n stare +e %a'ori.

Transform rile chimice

Reaciile chimice transform s(;stan&ele 9n alte s(;stan&e c( com'ozi&ie: str(ct(r: 'ro'riet&i fizice Ai chimice +iferite +e cele ale s(;stan&elor ini&iale. ,eac&iile chimice s(nt +e +iferite ti'(ri@ . reacii de combinare a +o( s(;stan&e sa( mai m(lte s(;stan&e Breacti%iC +in care rez(lt o no( s(;stan& B'ro+(s +e reac&ieC@ AM-GA. reacii de descompunere a (nei s(;stan&e 9n +o( sa(mai m(lte s(;stan&e noi@ A- G A M . reacii de substituie 'rin care (n element 9nloc(ieAte (n alt element +in alt com'(s chimic@ A- M " N A" M -

. reacii de dublu schimb 9n care elementele (n(i com'(s ;inar 9nloc(iesc c8te (n alt element +in cellat com'(s ;inar: rez(lt8n+ +oi noi com'(Ai chimici@ A- M "D N A"M -D

Capitolul II LE ILE FUNDAMENTALE ALE C!IMIEI

!egea conservrii masei
Dn nat(r se o;ser% transformarea s(;stan&elor a%8n+ ca rez(ltat a'ari&ia +e noi s(;stan&e. =oate e6ista im'resia c (nele s(;stan&e +is'ar: 9ns transformrile chimice con+(c la s(;stan&e noi. Dn realitate: materia n( se 'oate crea Ai nici +istr($e. Dn secol(l al 1>III.lea: ca (rmare (nor e6'erien&e +e o6i+are a metalelor: M.>.Lomonoso% a fc(t o;ser%a&ia c "toate schimbrile care se produc #n uni$ers se #nt%mpl #n a&a fel, #nc%t at%ta c%t se ia de la un corp tot at%t se $a aduga la alt corp'. La sf8rAit(l acel(iaAi secol: 'e cale e6'erimental: A.La%oisier a +emonstrat c O 9n toate reac&iile chimice: s(ma $re(t&ilor BmaselorC s(;stan&elor intrate 9n reac&ie este e$al c( s(ma $re(t&ilor BmaselorC s(;stan&elor o;&in(te 'rin reac&ieP. Le$ea conser%rii masei 'oate fi en(n&at Ai astfel@P la toate procesele chimice, masa total a substanelor participante la aceste procese rm%ne constant' Dntr(c8t ener$ia este o a +o(a form +e e6isten& a materiei: ea se 'oate transforma Ai trece +e la (n o;iect la alt(l. "orela&ia +intre mas Ai ener$ie este e6'rimat 'rin rela&ia
<

l(i Einstein@

+ , m - c.

(n+e ( este ener$ia: m re'rezint masa B$C: iar c este %iteza

l(minii BcmFsC. Dn secol(l al 11.lea: A. Einstein a +emonstrat c masa se 'oate transforma 9n ener$ie ra+iant: iar le$ea conser%rii masei se a'lic at8t masei materiei: c8t Ai masei ener$iei +in sistem. Dn la;orator: le$ea 'oate fi +emonstrat 9n caz(l reac&iilor chimice o;iAn(ite: ne'(t8n+ fi +emonstrat +ac 'roces(l chimic transform masa 9n ener$ie ra+iant sa( ener$ia ra+iant 9n mas.

Legea

constanei

compoziiei

(legea proporiilor definite) $ombinarea elementelor c/imice ce formeaz o substan, are loc *up anumite reguli, *e e0emplu, in*iferent *e proporia *intre componentele unui amestec *e gaze, ele reacioneaz 1ntot*eauna 1n raport *e volume 2cantiti strict *eterminate3, pentru a forma aceea4i substan.

#e e0emplu:
. /i*rogenul 4i o0igenul pentru formarea apei: . vol. %. 5 6 vol.
.

2raport .:63

7 /i*rogenul 4i clorul pentru formarea aci*ului clor/i*ric: 6 vol. %. 5 6 vol. $l. 2raport 6:63
J

8n secolul al 9:"""7lea, !.;.<roust a enunat !egea constanei compoziiei 2legea proporiilor *efinite sau legea proporiilor constante3: orice compus chimic conine totdeauna aceleai elemente combinate n aceleai proporii de mas!"

Legea proporiilor multiple

*.a o;ser%at c (nele s(;stan&e sim'le se com;in 9ntre ele 'entr( a forma com;ina&ii 9n +iferite ra'ort(ri masice. De e6em'l(: 'entr( formarea a'ei: hi+ro$en(l Ai o6i$en(l se com;(n 9n ra'ort masic +e 1@<: iar 'entr( formarea a'ei o6i$enate: 9n ra'ort +e 1@15; +eci cantit&ile +e o6i$en +in am;ele com;ina&ii se $sesc 9n ra'ort +e < @ 15 sa( 1@ . Dn caz(l o6iziilor +e azot: ra'ort(rile masice 9n care se com;in azot(l Ai o6i$en(l: s(nt (rmtoarele@ =roto6i+(l +e azot Mono6i+ +e azot Trio6i+ +e azot -io6i+ +e azot =ento6i+ +e azot 10@) 10@0K 10@ < 10@15 10@ 0

,a'ort(rile 9n care se $sesc cantit&ile +e o6i$en c( care se com;in azot(l 9n caz(l celor cinci o6izi: s(nt <@15@) @0K sa( 1@ @)@0@3 La 9nce'(t(l secol(l(i al 1I1.lea: Dalton a en(n&at le$ea 'ro'or&iilor m(lti'le@ "dac dou substane simple se combin pentru a forma mai multe substane compuse, diferitele mase ale uneia substanele simple care intr #n combinaie cu o mas dat din cealat substan simpl, se gsesc #ntre ele #n raporturi de numere #ntregi mici'.

Legea proporiilor reciproce

2legea proporiilor ec/ivalente3
Dn secol(l al 1>III.lea: Q.-.,ichter a st(+iat mo+(l +e com;inare a (nor elemente chimice Ai a o;ser%at: +e e6em'l( c@ . s(lf(l se com;in c( o6i$en(l 9n ra'ort masic +e )*@15 'entr( a forma ;io6i+(l +e s(lf B *O C; . car;on(l se com;in c( o6i$en(l 9n ra'ort masic +e *@15 'entr( a forma ;io6i+(l +e car;on B"O C; Deci: referin+(.ne la cele +o( reac&ii: ra'ort(l masic 9ntre s(lf Ai car;on este )*+5. Dn caz(l reac&iei +irecte +intre +intre s(lf Ai car;on: molec(la.$ram +e s(lf(r +e car;on B"* C con&ine 50$ s(lf Ai 1 $ car;on: aAa+ar: ra'ort(l masic *@" este 50@1 sa( ,-@5. En(n&(l le$ii este @ "dac A &i . reprezint masele a dou substane care se combin cu aceea&i cantitate / a unei a treia substane, atunci masele promelor dou substane care se pot combina #ntre el, se gsesc #n raport egal cu A+. sau multiplii acestuia'.
1

Dn caz(l men&ionat: masa s(lf(l(i este consi+erat ca fiin+ A: masa car;on(l(i este consi+erat ca fiin+ -: iar masa o6i$en(l(i este consi+erat ca fiin+ ". Dn mo+ similar: o6i$en(l se com;in c( alte s(;stan&e sim'le: +e e6em'l(: c( calci(: ma$nezi(: car;on: 9n ra'ort +e 0K@15: 0@15 Ai 1 @15 sa( K@<: 1 @<: 5@<: fom8n+ o6izii res'ecti%i B "aO: M$O Ai res'ecti%: "OC. #i+ro$en(l se com;in c( o6i$en(l: clor(l Ai azot(l 9n ra'ort +e 1@<: 1@)3:3 Ai res'ecti%: 1@0:7 . N(mr(l care arat c8te $rame +intr.o s(;stan& sim'l se com;in c( < $ +e o6i$en sa( 1$ +e hi+ro$en sa( 9nloc(iesc aceste cantit&i : 9n com;ina&iile lor: se n(meAte echi$alentul chimic al elementului.

C a p i t o l u l
ATOMUL

I I I

Scurt istoric.Teorii privin* structura atomului

Atomul este cea mai mica 'arte in care se 'oate +i%iza o s(;stan&a sim'l Ai care 'streaz in+i%i+(alitatea acesteia. Dn secol(l > 9.#r.: materia era consi+erat ca fiin+ constit(it +in 'atr( elemente +e ;az@ a'a: 'm8nt(l: aer(l Ai foc(l: care se 'ot com;ina 9ntre ele +atorit (nor for&e +e atrac&ie Ai res'in$ere. Dn antichitate a fost intro+(s no&i(nea +e atom: +en(mire care 'ro%ine +in lim;a $reac BatomosC: 9nsemn8n+ Oin+i%izi;ilP. Dn 'erioa+a e%(l(i me+i(: alchimiAtii a( +esco'erit n(meroase elemente chimice: 9n s'eran&a +esco'eririi meto+ei +e o;&inere a a(r(l(i +in +iferite s(;stan&e. Dn an(l 1<K): Q.Dalton a en(n&at teoria atomist, consi+er8n+ atom(l ca fiin+ o sfer soli+ c( mas 'ro'rie: fiecare element a%8n+ acelaAi ti' +e atomi i+entici. Dn an(l 1<J7: Q.Q. Thom'son a 'res('(s c atom(l este +i%izi;il: fiin+ format +intr.o sfer c( electricitate 'oziti% 9n care se $sesc 'artic(le c( sarcin ne$ati%: +en(mi&i electroni.: Acest 'rim mo+el al atom(l(i a fost +en(mit 'rRit(ra l(i Thom'son.
1

Teoria nuclear a atomului a lui =ut/erfor*

Dn an(l 1J1 : E. ,(therfor+ a en(n&at teoria nuclear a atomului: conform creia: n(cle(l este format +in 'artic(le Bn(cleoniC @ 'artic(le 9ncrcate 'oziti% B'rotoniC Ai (nel ne(tre Bn(cleoniC. Mo+el(l 'lanetar al atom(l(i 'ro'(s +e ,(therfor+ arat asemnarea +intre str(ct(ra materiei la ni%el macrocosmic c( cea la ni%el microcosmic. In mo+ asemntor c( sistem(l(i solar: n(cle( este 'lasat 9n centr(l atom(l(i: iar electronii se rotesc in R(r(l acest(ia. For&ele +e atrac&ie +intre n(cle( Ai electroni s(nt asemntoare $ra%ita&iei: mo+el(l conce'(t fiin+ +en(mit mo+el(l 'lanetar al atom(l(i. *.a +e+(s c n(mr(l +e electroni ce 9nconRoar n(cle(l tre;(ie s fie e$al c( n(mr(l +e sarcini 'oziti%e ale n(cle(l(i 'entr( ca atom(l s fie ne(tr(.

Teoria lui >. Bo/r

Dn an(l 1J1): N. -ohr a ela;orat teoria str(ct(rii atom(l(i +e hi+ro$en: 'ornin+ +e la mo+el(l atom(l(i l(i ,(therfor+: teoria c(antic a l(i M.=lancS Ai e6tins +e A.Einstein. -ohr a 'ro'(s (n mo+el al atom(l(i 9n care electronii se rotesc in R(r(l n(cle(l(i 'e traiectorii ;ine +efinite: n(mite orbite. Dn acest mo+el: atom(l este format +in electroni Bsarcin ne$ati%C Ai n(cle( format +in 'rotoni Bsarcina 'oziti%C Ai ne(troni. M. =lancS a artat 'rin teoria cuantic: fa't(l c (n atom 'oate a;sor;i ener$ie: trec8n+ la o stare +e ener$ie E1: la o alt stare +e ener$ie: E BE1 T emiterea ener$iei a;sor;ite: s re%in la starea +e ener$ie E1. Ener$ia a;sor;it sa( emis este@ E G E . E1: Dn mo+ analo$ s(;stan&ei formate +in 'artic(le: =lancS a consi+erat ener$ia ra+iant: ca fiin+ format +in cantit&i e6trem +e mici +e ener$ie: +en(mite cuante de energie. =rin rela&ia @ E G h H U consi+erat ec(a&ia f(n+amental a teoriei c(antice: =lancS a +emonstrat astfel: le$t(ra +intre cantitatea +e ener$ie B() +e l(n$imea +e (n+ 0: care este a;sor;it sa( emis +e (n E C ca a'oi: 'rin

cor' Ai frec%en&a 1: Atiin+ c 1 2 c3 0. "onstanta l(i =lancS: h: are %aloarea +e 5:5 0JH1K er$Hs. A.Einstein a e6'licat c l(minia este com'(s +in fotoni: c( ener$ia EGhHU Demonstra&ia 'rin%in+ 'ier+erea (n(i electron +e ctre (n atom +e metal: +ac se ciocneAte c( (n foton: a con+(s la ecuaia fotoelectric a lui (instein+ h H U G Ei M V m H % 9n care@ ener$ia foton(l(i Bh H U C este e$al c( ener$ia necesar 9n+e'rtrii electron(l(i B Ei C 'l(s ener$ia cinetic a fotoelectron(l(i BV m H % C. Teoriile emise +e =lancS Ai Einstein referitoare la l(mina +e frec%en& 1 emis sa( a;sor;it +e materie n(mai 9n c(ante +e ener$ie l(minii emise +e atom. h 4 1 : a( con+(s la ela;orarea postulatelor lui .ohr, 'ri%in+ strile sta&ionare Bni%ele +e ener$ieC Ai con+i&ia frec%en&ei

Teoria lui Bo/r7Sommerfel*

Teoria lui .ohr-Sommerfeld se ;azeaz 'e fa't(l c miAcarea 'erio+ic s(;

infl(en&a (nei for&e centrale +(ce la or;ite eli'tice c( n(cle(l sit(at 9n centr(. Ener$ia este +e'en+ent +e (n n(mr cuantic principal, n: care caracterizeaz raza Ai +e (n numr cuantic 5: care +efineAte forma eli'tic a or;itei electron(l(i. *tr(ct(ra fin a liniilor s'ectrale ale atomilor o;&in(te 'rin re%enirea electronilor la ni%elele +e ener$ie ini&iale: +(' a;sor;&ie +e ener$ie: este e6'licat 'rin e6isten&a (nor s(;strat(ri ale fiecr(i ni%el +e ener$ie. Electron(l este caracterizat 'rin numere cuantice@ - numr cuantic principal, n, care caracterizeaz +istan&a or;itei sta&ionare a electron(l(i fa& +e n(cle(l atom(l(i: a+ic a semia6ei mari a or;itei sta&ionare; are %alori +e la 1 la 7: fiin+ notate W: L: M: N: O: = Ai res'ecti%: X; - numrul cuantic secundar, l: care cores'(n+e moment(l(i (n$hi(lar al electron(l(i 'e or;it: fiin+ o ms(r a semia6ei mici a eli'sei; are %alori 9ntre K Ai n.1: fiin+ m(lti'l( +e hF Y - numrul cuantic magnetic, m, care caracterizeaz moment(l ma$netic creat 'rin rota&ia electron(l(i 'e or;ita l(i; are -l6) %alori: B6l l , 7 : 6l)8
1

- numrul cuantic de spin, s, care caracterizeaz moment(l ma$netic 'ro'ri( electron(l(i: 9n miAcarea +e rota&ie 9n R(r(l a6ei sale; are +o( %alori@ M1F Ai ? V (nit&i c(antice hF Y: 'entr( rota&ia 9n acelaAi sens sa( 9n sens contrar fa& +e a6a 'ro'rie. "onsi+er8n+ mo+el(l atom(l(i +in teoria .ohr-Sommerfeld, se consi+er c str(ct(ra electronic a atom(l(i ca fiin+ stratificat. Electronii $ra%iteaz 'e or;ite caracterizate +e n(mr(l c(antic 'rinci'al: n: care formeaz #n$eli&ul electronic al atomului. *trat(l electronic este format +in electronii c( acelaAi n(mr(l c(antic 'rinci'al@ W BnG1C: L BnG C: M BnG)C Ai aAa mai +e'arte. Fiecare strat con&ine (n n(mr ma6im +e -n- electroni@ electroni 'e strat(l W BnG1C: < electroni 'e strat(l L BnG C: 1< electroni 'e strat(l L BnG C etc. Or;itele caracterizate +e (n n(mr c(antic 'rinci'al: n: s(nt formate +e substraturi electronice caracterizate +e m G -l6) %alori 'entr( (n n(mr c(antic sec(n+ar c( %alori +e la l la 6l.

Teoria lui Sc/r?*inger

Dn an(l 1J)K: E. *chr/+in$er a e6'licat fenomenele le$ate +e str(ct(ra atom(l(i 'rin principiile mecanicii cuantice, 9nloc(in+ no&i(nea +e or;it c( orbital: zon 9n care electron(l se roteAte c( ma6im 'ro;a;ilitate 9n R(r(l n(cle(l(i. -az8n+(.se 'e conce'&ia l(i L. De -ro$lie c electron(l are 'ro'riet&i +e 'artic(l: +ar Ai 'ro'riet&i +e (n+ Brela&ia 0 2 h3m$): a consi+erat c miAcarea +e (n+ se 'ro'a$ 9n s'a&i(: 'e cele trei coor+onate o9: o: Ai oz. Am'lit(+inea (n+ei BZC este intro+(s 9n ecuaia de und a lui Schr;dinger+ [ Z M <YmFh BEtot ? E'otC Z G K : (n+e m este masa 'artic(lei: $ este %iteza 'artic(lei: (tot este ener$ia total: (pot este ener$ia 'oten&ial 'artic(lei. Or;italii atom(l(i s(nt caracteriza&i +e @ - numr cuantic principal, n, c( %alori n G 1: : ): ....: n ; numrul cuantic azimutal, l, c( %alori l G K: 1: : ): 0: 3:........: n.1: or;italii se n(mesc s p d f g h8 - numrul cuantic magnetic: m: c( %alori mG K: \1: \ : \ ):.....: \ l #rbitalul s este caracterizat 'rin nG1 Ai l G K: notat )s Ai are simetrie sferic B+e e6em'l(: or;ital(l oc('at +e electron(l atom(l(i +e hi+ro$enC. #rbitalii p s(nt orienta&i 9n
1

s'a&i( 'e a6ele o9: o: Ai oz, +eci c8te trei 'entr( fiecare strat 'rinci'al c( n ] . Forma n( este simetric: ci ;ilo;ar. #rbitalii d fiecare strat 'rinci'al are cinci or;itali c( forme mai com'le6e: tetralo;are. Configuraia electronic re'rezint totalitatea electronilor +istri;(i&i 'e strat(rile: s(;strat(rile Ai or;italii atom(l(i (n(i element chimic. Completarea cu electroni a orbitalilor atomilor, se face 9n mo+ s(ccesi%: +(' re$(li ale mecanicii c(antice@ aC 'rinci'i(l +e e6cl(+ere en(n&at +e ^. =a(li@ O+oi electroni ai acel(iaAi atom n( 'ot a%ea cele 'atr( n(mere c(anticeP : ceea ce 9nseamn c (n or;ital 'oate fi oc('at +e cel m(lt +oi electroni: Ai n(mai +ac s'inii lor a( +irec&ii o'(se: a+ic s(nt anti'araleli; ;C re$(la l(i #(n+@ O+istri;(&ia electronilor se face astfel 9nc8t n(mr(l electronilor c( s'in 'aralel: nec('la&i: s fie c8t mai mareP; cC 'rinci'i(l sta;ilit&ii sa( a minimei ener$ii@ electronii a( ten+in&a +e a oc('a ni%el(ri +e ener$ie c8t mai Roase: astfel 9nc8t or;italii s(nt oc('a&i c( electroni 9n or+inea creAterii ener$iei lor. Dn 1J50 M. !ell.Mann si !._`ei$ a +esco'erit 'artic(la s(;atomic: +en(mita <uar5: care se $aseAte in n(cle( si 'oate e6ista in +(;le&i sa( tri'le&i: +emonstr8n+(.se astfel ca n(cle( este +i%izi;il.

Capitolul IV
9"#'=+' @" =+#A$+=+'
Dn %echile teorii: o6i+area consta 9n com;inarea (nei s(;stan&e c( o6i$en(l: iar re+(cerea: reac&ia chimic +e 'ier+ere a o6i$en(l(i. Ulterior: o6i+area Ai re+(cerea a( 9nsemnat Ai 'rocesele chimice +e 'ier+ere Ai res'ecti%: +e com;inare a hi+ro$en(l(i +intr.o s(;stan&. E6em'l(l clasic este o6i+area hi+ro$en(l(i Ai re+(cerea o6i$en(l(i 9n reac&ia +e formare a a'ei@ # MO G #O

Ulterior: 'rin st(+iile efect(ate as('ra reac&iilor 9n care n( 'artici' o6i$en sa( hi+ro$en: cele +o( no&i(ni a( fost e6'licate 'rin mo+ificarea str(ct(rii electronice a atomilor elementelor 'artici'ante la reac&ii. =n conceptul modern, din punct de $edere electronic, o9idarea este procesul prin care atomul cedeaz electroni unui alt atom, iar reducerea reprezint acceptarea de electroni. E6em'l(@ Dn reac&ia +intre hi+ro$en(l s(lf(rat Ai clor@ # * M "l G * M #"l s(lf(l se o6i+eaz Bce+eaz
. K

electroni C@

* .

e G *

clor(l se re+(ce B 'rimeAte (n electronC@

K .1

"l Me G "l Din '(nct +e %e+ere electronic: re+(cerea este 'roces(l in%ers o6i+rii. =roces(l +e o6i+are re'rezint ce+are +e electroni: fie +in 'artea (n(i atom: fie +in 'artea (n(i ion. Astfel: n(mr(l +e o6i+are 'oate %aria +e al .0 la M7. Dn 'roces(l +e re+(cere: 'rin acce'tarea +e electroni: n(mr(l +e o6i+are 'oate a%ea %alori +e la M7 la .0. =roces(l sim(ltan +e re+(cere Ai o6i+are se mai n(meAte reacie redo9: +e e6em'l(: 9n reac&ia +intre fier Ai aci+ clorhi+ic are loc o6i+area fier(l(i +e la K la M Ai re+(cerea hi+ro$en(l(i +e la M1 la K.
Fe+ # "l Fe "l + #
K +1 + K

Deci: 9ntr.o reac&ie: s(;stan&a Bmolec(la: atom(l: ion(lC care acce't electroni se re+(ce Ai se n(mesAte agent o9idant, iar s(;stan&a care ce+eaz electroni se o6i+eaz Ai se n(meAte agent reductor. Dn caz(l e6em'l(l(i +e mai s(s Fe este a$ent re+(ctor: iar #"l a$ent o6i+ant. Dn reac&ia chimic +intre ;io6i+(l +e silici( Ai ma$nezi(l: acesta +in (rm are rol +e re+(ctor.
,e+(cerea silici(l(i
M0 K K M

*iO M

M$ G *i M

M$O
1

O6i+area ma$nezi(l(i

"a a$en&i o6i+an&i s(nt (tiliza&i@ o6i$en(l: a'a o6i$enat: 'ero6izii: clor(l: ;rom(l: hi'oclorit(l +e 'otasi( sa( +e so+i(: ;icromat(l +e 'otasi(: 'erman$anat(l +e 'otasi(: aci+(l azotic: azota&i: clora&i: iar ca a$en&i re+(ctori@ car;on(l: o6i+(l +e car;on: hi+ro$en(l: metale Bso+i(: 'otasi(: ma$nezi(: al(mini(: fierC. Dn ec(a&iile re+o6: sta;ilirea coeficien&ilor stoechiometrici se face 'rin analizarea 'reoceselor +e o6i+are Ai re+(cere: a+ic a transfer(l(i +e electroni: 'e ;aza res'ectrii le$ii conser%rii masei@ WMnO0 M 3# * M 5 #"l G W"l M Mn"l M 3* M <# O )"( M <#NO) G )"(BNO)C M NO M 0# O Dn echili;rele c( transfer +e elctroni: +onor(l +e electroni se n(meAte re+(ctor B'resc(rtat ,e+C: iar acce'tor(l +e electroni se n(meAte o6i+ant B'resc(rtat O6C. Echili;r(l c( schim; +e electroni se 'oate scrie 9n forma $eneral @ ,e+ O6 M ze?

=rin ce+area sa( acce'tarea (n(i an(mit n(mr +e electroni: fiecare re+(ctor se transform 9ntr.(n an(mit o6i+ant Ai res'ecti% fiecare o6i+ant se transform n(mai 9ntr.(n an(mit re+(ctor. "('l(rile o6i+antFre+(ctor s(nt ;ine +efinite 'rin n(mr(l +e electroni transforma&i 9ntre cele +o( s'ecii care alct(iesc c('l(l re+o6. Dntr(c8t electronii n( 'ot e6ista li;eri: 'entr( ca o s'ecie chimic s ce+eze electroni tre;(ie s se $seasc 9n 'rezen&a altei s'ecii chimice ca'a;il s acce'te aceAti electroni. Din acest moti% n( 'ot e6ista in+e'en+ent n(mai reac&ii +e o6i+are sa( n(mai reac&ii +e re+(cere: ci a( loc tot+ea(na reac&ii care c('rin+ am;ele 'rocese: a+ic reacii de o9ido reducere sa( reac&ii redo9. =ntr-o reacie chimic cu transfer de elctroni un atom cedeaz electroni (se o9ideaz) &i un atom accept electroni (se reduce). >umrul electronilor cedai #n procesul de o9idare este egal cu cel al electronilor acceptai #n procesul de reducere.
O61 M ze? ,e+1 o6i+are

O6 M ze? ,e+1 M O6

re+(cere

,e+

aO61 M ,e+

=entr( a 9n&ele$e echili;rele c( transfer +e elctroni Ai a '(tea 're%e+e 'ro+(Aii +e reac&ie 9ntr.o reac&ie re+o6 este necesar s c(noAti mo+alita&ile +e sta;ilire a n(mr(l(i +e
1

o6i+are BN.O.C. Dn ta;el(l < s(nt trec(te elementele c( mai m(lte N.O.: cel mai +es 9nt8lnite 9n 'ractic.

Tabelul nr. B +lementele cu mai multe >. ., cel mai *es 1ntClnite 1n practic : +lement $/imic Simbol >a, D, 'g $a, Mg, (n, >i, 'l, Si $r Mn Ee $o Metal >. . 56 5. 5G 5J 5G, 5K 5., 5J, 5I 5., 5G 5., 5G $u 'u %g Sn <b 's 'u Bi 56, 5. 56, 5G 56, 5. 5., 5J 5., 5J FG, 5G, 5H 5G 5G, 5H >emetal Simbo >. . l E F6 $l F6, 56, 5G, 5H, 5I Br F6, 5H, 5I " F6, 5H, 5I F., F6 S F., 5J, 5K > < FG, 56, 5., 5G, 5J, 5H 7G, 56, 5G, 5H

$lementele gal%anice surse de energie electric ,eac&iile re+o6 re%ersi;ile s(nt folosite 9n cel(lele electrochimice 'entr( 'ro+(cerea c(rent(l(i electric. Dn an(l 1<3J !aston =lantb a in%entat 'ila n(mit acumulatorul cu plumb Ai a form(lat +efini&ia (n(i ac(m(lator@ O Acumulatorul este un generator electrochimic care acumuleaz energie electric &i o restituie sub form de curentc. O baterie este un acumulator format din mai multe pile electrochimice legate #n serie . Astzi termen(l +e ;aterie se foloseAte 'entr( +is'oziti%ele formate +intr.o sin$(r 'il@ ;aterie +e ceas: +e lantern: etc. Ac(m(lator(l c( 'l(m; s.a +ez%oltat ca s(rs 'orta;il +e c(rent contin(( 9nce'8n+ c( an(l 1J13 c8n+ a( a'r(t +emaratoarele a(tomate la a(tomo;ile. Acest ti' +e ac(m(lator 'oate f(nc&iona mai m(l&i ani 9n con+i&ii +e tem'erat(r %ariin+ 9ntre ?)3o" Ai M0Ko". Ac(m(lator(l c( 'l(m; este format +in Aase cel(le eletrochimice le$ate 9n serie: fiecare $ener8n+ o for& electromotoare +e >. Aci+(l s(lf(ric se cons(m 9n tim'(l f(nc&ionrii. Ini&ial concentra&ia aci+(l(i s(lf(ric este +e )0L Baceasteia cores'(nz8n+(.i o +ensitate +e 1: 5 $FmLC. Deoarece 'rin f(nc&ionare aci+(l s(lf(ric se
1

cons(m +ensitatea acest(ia sca+e. Ms(rarea +ensit&ii sol(&iei +e aci+ s(lf(ric este o mo+alitate (til Ai '(&in la;orioas +e a'reciere a strii +e 9ncrcare a ac(m(lator(l(i c( 'l(m;. =e ms(r ce ac(m(lator(l f(nc&ioneaz se formeaz s(lfat +e 'l(m; B=;*O0C@ $ran(lele +e =;*O0: ini&ial fine: se mresc c( tim'(l: +e%in $re( sol(;ile Ai aco'er s('rafa&a acti% a electrozilor. Acest fenomen: c(nosc(t s(; n(mele +e s(lfatare: 9m'ie+ic f(nc&ionarea la 'arametrii o'timi ai ac(m(lator(l(i. Ac(m(lator(l c( 'l(m; este o 'il sec(n+ar +eoarece 'oate fi re9ncrcat. Dn ;ateriile tra+i&ionale tre;(ie a+($at 'erio+ic a' +istilat +eoarece aceasta se cons(m 9n tim'(l reac&iei +e electroliz care se 'ro+(ce la 9ncrcarea ac(m(lator(l(i. Ac(m(latoarele mo+erne a( electrozi confec&iona&i +intr.(n aliaR +e calci( Ai 'l(m; care 9m'ie+ic electroliza a'ei: ni%el(l ei rm8n8n+ 'ractic constant. Dn an(l 1<5< !eor$e Leclanchb a in%entat ;ateria zinc.car;on: +en(mit (lterior ;aterie 'rimar: +eoarece n( mai 'oate fi 9ncrcat: reac&ia chimic care st la ;aza f(nc&ionrii sale este ire%ersi;il. Marele a%antaR al acestor 'ile 9l constit(ie fa't(l c electrolit(l s('ort este 9n stare soli+. Din acest moti% ti' +e ;aterie se n(meAte 'il (scat. O astfel +e 'il este format +intr.(n cilin+r( +e zinc: care re'rezint ano+(l. Dn interior(l cilin+r(l(i se afl o ;ar +in $rafit ? cato+(l(l ? 9nconR(rat +e o 'ast (me+: format 'rin omo$enizarea o6i+(l(i +e man$an c( clor(ra +e amoni(. =oten&ial(l acestei 'ile este +e 1:3KK >. =e ms(r ce 'ila f(nc&ioneaz se formeaz o com;ina&ie com'le6 a zinc(l(i c( amoniac(l care cristalizeaz. Aceasta re+(ce mo;ilitatea ionilor +in sistem tensi(nea 'ro+(s +imin(8n+(.se. =entr( a 'rel(n$i tim'(l +e f(nc&ionare acest ti' +e ;aterie se 'oate 9nclzi (Aor: c8te%a ore. Tem'erat(ra fa%orizeaz mo;ilitatea s'eciilor chimice +in sistem Ai mai ales a com;ina&iei chimice care se 9n+e'rteaz +e ano+. *e 'rel(n$eAte astfel tim'(l +e f(nc&ionare 'entr( aceste 'ile. Dn %ersi(nea alcalin a acestei 'ile N#0"l a fost 9nloc(it c( hi+ro6i+ alcalin. Aceste 'ile a( (n tim' +e f(nc&ionare mai mare +ec8t cele care con&in N#0"l +eoarece 9n (rma reac&iei re+o6 care are loc la ano+: aceasta se aco'er c( (n strat 'rotector +e o6i+ +e zinc. =ila c( merc(r este tot o 'il (scat 9n care ano+(l este +e zinc iar cato+(l (n fir +in o&el 9n contact c( (n amestec +e o6i+ +e merc(r BIIC: hi+ro6i+ +e 'otasi( Ai hi+ro6i+ +e zinc. Aceste 'ile 'ot a%ea +imensi(ni foarte mici Ai 'ot fi folosite 'entr( alimentarea ceas(rilor electronice Ai calc(latoarelor +e ;(z(nar. Tensi(nea $enerat +e o asemenea 'il este +e 1:)KK >. A%8n+ ca mo+el 'ila Leclanchb a( fost fa;ricate 'ile (scate fr electrolit s('ort. Aceste sisteme

s(nt folosite 9n %estele +e sal%are c( care s(nt +otate a%ioanele Ai %a'oarele. =ilele fr electrolit a( (n ano+ +e ma$nezi( Ai (n cato+ +e c('r( aco'erit c( clor(r +e c('r( BIC Ai f(nc&ioneaz n(mai 9n contact c( a'a +e mare: care +e%ine astfel electrolit(l s('ort. Ac(m(latoarele Nichel."a+mi( s(nt 'ile sec(n+are (tilizate 9n a'aratele electronice 'orta;ile@ ra+io: casetofon: calc(lator: telefon mo;il: a'arat foto: etc. *(nt 'ile 9n care electrolit(l s('ort este 9n stare soli+. =ro+(Aii +e reac&ie forma&i a+er la s('rafa&a electrozilor ca 9n caz(l ac(m(lator(l(i c( 'l(m; +imin(8n+ tim'(l +e %ia& al 'ilei. Dn con+i&ii o'time +e e6'loatare (n ac(m(lator nichel.ca+mi( 'oate fi folosit ani. =ilele c( com;(sti;il s(nt sistemele electrochimice 9n care are loc o alimentare contin( 9n reactan&i. Ener$ia care se +e$aR 9n reac&ia metan(l(i c( o6i$en(l folosit 'entr( 9nclzire sa( 'entr( f(nc&ionarea (nor motoare 'oate fi (tilizat 'entr( 'ro+(cerea c(rent(l(i electric. Electronii trec 'rintr.(n circ(it e6terior +e la metan Ba$ent(l re+(ctorC la o6i$en Ba$ent(l o6i+antC. Aceast 'il a constit(it mo+el(l 'entr( +ez%oltarea 'ilelor c( com;(sti;il: 9ntr.(n 'ro$ram finan&at +e NA*A. Misi(nile A'ollo a( folosit o 'il c( com;(sti;il ;azat 'e reac&ia o6i$en(l(i c( hi+ro$en(l 'entr( o;&inerea a'ei +e ;(t. O asemenea 'il c8ntreAte 9n R(r +e 3K S$ Ai n( este (tilizat efecti% ca s(rs 'orta;il +e c(rent. Dn Ne` dorS Ai ToSeo e6ist centrale electrice echi'ate c( 'ile hi+ro$en?o6i$en.

Capitolul V
LEGTURI CHIMICE

=entr( a forma com;ina&ii chimice sta;ile +in '(nct +e %e+ere ener$etic: atomii se com;in 9ntre ei: fiin+ foarte reacti%i +atorit ener$iei mari 'e care o 'ose+. &egtura chimic este for&a e6ercitat 9ntre $r('(ri +e atomi sa( ioni care +etermin formarea (nei (nit&i sta;ile: care reac&ioneaz ca $r('are sa( s'ecie +e sine stttoare.

&.>.!eLis, M.Dossel 4i ". !angmuir e6'lic nat(ra le$t(rilor chimice ca fiin+ +at +e electronii nec('lati +e 'e strat(l e6terior al 9n%eliA(l(i electronic al atomilor care reac&ioneaz 9n 'roces(l chimic res'ecti%. Teoria l(i Le`is +en(mit teoria electronic a $alenei sau a $alenei directe : e6'lic formarea le$t(rilor chimice +intre elemente 9n sco'(l formrii +e s(;stan&e com'(se c( molec(le Ai str(ct(ri sta;ile: 'rin ten+in&a acestora +e a realiza confi$(ra&ia sta;il +e +(;let sa( octet: a strat(l(i electronic e6terior. MaRoritatea atomilor tin+ ctre confi$(ra&ia +e octet Bre$(la octet(l(iC: fie 'rin ce+are sa( acce'tare +e electroni Belectro$alena): fie 'rin '(nere +e electroni 9n com(n Bco$alena C.

Tipurile *e legturi c/imice sunt:

1. le$t(ri ionice B+e e6em'l(@ Na"l: Al"l)C . le$t(ri co%alente@ aC sim'le @ omo$ene: B"l : # : O C etero$ene B#"l: N#) C ;C m(lti'le@ omo$ene BN C etero$ene B #"NC cC coor+inati%e B fN# gM: f"( BN#)C 0 Mg M C

Legtura ionic
!egtura ionic sa( electro%alent sa( hetero'olar re'rezint for&a +e atrac&ie electrostatic +intre ionii 'oziti%i Ai ionii ne$ati%i: forma&i 'rin ce+are Ai res'ecti%: 'rin acce'tare +e electroni: a+ic 'rin transfer +e electroni. Dn acest mo+ se formeaz (n com'(s ionic. Un e6em'l( clasic 9l constit(ie formarea molec(lei +e clor(r +e so+i( BNa"lC 'rin realizarea (nei le$t(ri ionce: +e atrac&ie 9ntre ionii Na M Ai "l.: forma&i 'rin transfer(l (n(i electron ce+at +e atom(l +e so+i( Ai acce'tat +e atom(l +e clor@ . ce+area (n(i electron +in strat(l e6terior al atom(l(i +e so+i(: c( formare +e ion 'oziti%@ Na . e. N NaM . acce'tarea electron(l(i ce+at +e atom(l +e so+i(: 'entr( com'letarea electronic 9n confi$(ra&ie +e octet: c( formare +e ion ne$ati%@ strat(l(i s(

"l M e. N "l. Datorit atrac&iei electrostatice +intre cei +oi ioni c( sarcini electrice +e semn contrar: se realizeaz o le$t(r ionic: form8n+(.se o molec(l +e clor(r +e so+i(@ Na M M "l. N Na M"l. Electro%alen&a re'rezint n(mr(l +e electroni ce+a&i +in strat(l electronic e6terior . %alen&a 'oziti% +e la BM1C la BM0C: 9n caz(l elementelor +in $r('ele 'rinci'ale IA.I>A ale ta;el(l(i 'erio+ic Ai res'ecti%: n(mr(l +e electroni acce'ta&i 'e strat(l electronic e6terior +e la B.0C la B.1C: %alen&a ne$ati%: 'entr( a atin$e confi$(ra&ia electronic sta;il +e octet a (ltim(l(i strat electronic. Aceasta re'rezint re$(la octet(l(i +e %alen&. Elementele +e tranzi&ie: metalele +in $r('ele I-.>II-: 'ot realiza confi$(ra&ia sta;il +e octet 'rin ce+are +e electroni ai or;italilor + sa( f: c( 'osi;ilitatea +e a se transforma 9n mai m(l&i ioni 'oziti%i c( +iferite %alen&e@ Fe M: Fe )M:"( M: "( M: Mn M: Mn 7M. "om'(Aii ionici 9n stare soli+ s(nt caracteriza&i 'rin sta;ilitate Ai or+onare a 'artic(lelelor 9n cel(le elementare care formeaz re&ele cristaline (n+e ionii 'oziti%i Ai ne$ati%i alterneaz 9n mo+ re$(lat Ai (niform. *(;stan&ele cristaline n( s(nt formate +in molec(le: ci +in cristale c( form s'a&ial +eterminat: caracteristic s(;stan&ei res'ecti%e Bc(;ic: tetra$onal: rom;ic: he6a$onal etc.C c( o +istri;(&ie (niform alternant a ionilor 'oziti%i Ai ne$ati%i. N(mr(l ionilor +e semn contrar +in R(r(l (n(i ion re'rezint n(mr(l +e coor+inare a acest(i ion: fiin+ +eterminat +e forma $eometric s'a&ial a cel(lei elementare a re&elei ionice.

Legtura covalent
Teoria electronic a %alen&ei l(i !.Le`is Ai +ez%oltat +e I.Lam$m(ir a e6'licat formarea molec(lelor formate +in atomi i+entici B# : N : -r C 'rin '(nerea 9n com(n +e ctre fiecare atom: a c8te (n(i electron nec('lat Ai realizarea confi$(ra&iei sta;ile. Le$t(ra format 9ntre atomi +e nemetale 'rin '(nerea 9n com(n a (neia sa( mai m(ltor 'erechi +e electroni se n(meAte legtur co$alent.

Le$t(ra co%alent se 'oate forma 9ntre atomi +e nemetal i+entici Ble$t(r co%alent ne'olarC sa( 9ntre atomi +iferi&i Ble$t(r co%alent 'olarC.

Legtura covalent nepolar

Formarea molec(lei +e hi+ro$en: # este re'rezentat astfel@ #H M H# G #HH # sa( #h#

Dntre atomii i+entici +e hi+ro$en s.a format o le$t(r co%alent +atorit 'erechii B+(;let(l(iC +e electroni '(Ai 9n com(n Ai care a'ar&in am;ilor atomi. Dntr(c8t centr(l sarcinii 'oziti%e coinci+e c( centr(l sarcinii ne$ati%e: molec(la este nepolar. Molec(la +e azot BN C este ne'olar: le$t(ra +intre cei +oi atomi +e azot fiin+ format +in trei 'erechi +e electroni '(Ai 9n com(n +e fiecare atom +e azot Ble$t(r co%alent tri'l ne'olarC@ Ni N

Legtura covalent polar

Formarea (nei molec(le +e amoniac: N#) sa( a (nei molec(le +e aci+ clorhi+ric: #"l are loc 'rin '(nerea 9n com(n a c8te (n electron +e ctre atomii fiecrei molec(le: a%8n+ electrone$ati%it&i +iferite.

De aceea: sarcina ne$ati% are centr( +e'lasat s're atom(l element(l(i c( (n caracter mai '(ternic electrone$ati%. Molec(la format este (n +i'ol: c( centr(l +e sarcin ne$ati% Bj.C +e'lasat s're "l Ai centr(l +e sarcin 'oziti% BjMC +e'lasat s're #: fiin+ +en(mit Ai molecul polar.
jM j.

# h "l sa(

# h "l

Le$t(ra +intre atomi realizat 'rin '(nerea 9n com(n a (nor 'erechi +e electroni nec('lati +in strat(l +e %alen& se n(meAte le$t(r co%alent: care: s're +eose;ire +e le$t(ra ionic: este ri$i+ Ai orientat 9n s'a&i(. De e6em'l(: molec(la +e "O este linear BOG"GOC: iar molec(la +e tetraclor(ra +e car;on: ""l0: are o simetrie tetrae+ric. Molec(la +e a': # O cele +o( le$t(ri B # h O h #C n( este linear: (n$hi(l format +e

# h O : fiin+ +e 1K0:)KK .

Teoria mecanic- cuantic a covalenei

Teoria mecanic- cuantic a co$alenei e6'lic formarea le$t(rii co%alente 'ornin+ +e la e6isten&a or;italilor: ca s'a&i( 9n care 'ro;a;ilitatea este ma6im ca electronii s se $seasc la (n moment +at: 9n rota&ia lor 9n R(r(l n(cle(l(i. Im'licit: 'rin '(nerea 9n com(n +e electroni: are loc o re+istri;(ire a +ensit&ii electronice 9n molec(l: form8n+(.se (n orbital molecular. Un caz s'ecial este formarea molec(lei +e hi+ro$en: (n+e or;italii +e form sferic a electronilor s '(Ai 9n com(n +e ctre fiecare atom: se 9ntre'tr(n+: form8n+ (n or;ital

molec(lar +e form al(n$it. Dn caz(l altor molec(le: 'entr( formarea (nei le$t(ri co%alente: fiecare atom tre;(ie s ai;e (n or;ital oc('at n(mai c( (n sin$(r electron: +ar +e s'in o'(s.AceAtia 'ot fi electroni +e ti' s, p Ai chiar d. "o%alen&a (nor elemente se e6'lic 'rin trecerea (nor electroni +e 'e or;itali s 'e or;itali ': +e 'e or;itali s 'e or;itali +: +e 'e or;itali ' 'e or;itali +. Dn aceste caz(ri: or;italii electronici atomici se transfom 9n or;itali molec(lari 'rin +is'(nerea echili;rat a +ensit&ii electronice: form8n+ orbitali hibrizi. ?ibridizarea 'oate fi +e ti' sp: sp- : sp, : +atorit tranzi&iilor electronice -s @ -p: +ar Ai s'n+m +atorat tranzi&iilor s @ d, p @ d Ai a'oi s @ d. . hi;ri+izare sp kl -skl -s. hi;ri+izare sp, kl -sk k -p@ k -s) k k k -p, -p7 k -p) @ . hi;ri+izare spk -s) k k -p@ k -s) k -p)

Teoria mecanic. c(antic a co%alen&ei 'rezint formarea +e legturi simple ( A ) 9ntre +oi atomi 'rin '(nerea 9n com(n a (nei 'erechi +e elctroni s B+e e6em'l( le$t(ra # h #C: a (n(i electron s Ai a (n(i electron p B+e e6em'l( le$t(ra # h "C: sa( a +oi electroni p B+e e6em'l( "l h "l C. !egtura B este format +in c8te +oi electroni p Bp9, p:, pzC. Cubla sau tripla legtur co$alent se formeaz +intr.o le$t(r sim'l A Ai (na Ai res'ecti%: +o( le$t(ri B . Densitatea +e electroni a le$t(rilor B este 9n 'lan 'er'en+ic(lar 'e 'lan(l le$t(rii sim'le A Ai 9n acelaAi tim' 'er'en+ic(lare 9ntre ele.

Legtura coordinativ

Dn caz(l 9n care 'erechea +e electroni '(s 9n com(n 'ro%ine +e la (n sin$(r atom +intre cei +oi atomi 'artici'an&i la reac&ie: se realizeaz o legtur coordinati$. Ion(l com'le6 este format +intr.(n ion +e metal Bion centralC Ai molec(le sa( ioni Bli$anziC: 9ntre care e6ist le$t(ri co%alente coor+inati%e. De e6em'l( 9ntre ion(l +e "( M Ai molec(le +e amoniac@
N H
3

"(

M 0N#) @ f"( BN#) C0 g

H 3N

C u

2+

N H

ion(l +e tetraaminoc('r( BIIC

N H

Dar Ai 9ntre al&i ioni metalici Ai alte molec(le sa( ioni@ "r _n
)M

M 5# O @ f"rB # O C5 g )M
ion +e he6ahi+ro6ocrom BIIIC

M0O#. @ f_n BO# C0 g

ion(l +e tetrahi+ro6ozinc BIIC

"om;ina&ia com'le6 se formeaz 'rin le$at(ra +intre ion(l com'le6 Ai (n ion +e semn o'(s acest(ia Bcationi metaliciC@ f"oBN#)C5g"l) clor(r +e he6aaminoco;alt BIIIC. Atom(l care ce+eaz 'erechea +e electroni se n(meAte donor: iar atom(l care acce't aceeaAi 'ereche +e electroni: se n(meAte acceptor. Dn caz(l formrii ion(l(i +e amoni(
N# + 0

Ai a ion(l(i +e hi+roni( f #)O gM : +onor(l este atom(l +e azot Ai res'ecti%:

+e o6i$en : iar acce'tor(l este ion(l +e hi+ro$en B'roton(lC.

Capitolul VII
COMBI !"II ! O#$! IC%
Fie nat(rale: fie +e sintez: com;ina&iile anor$anice se clasific 9n o6izi: acizi: ;aze Ai sr(ri: f(nc&ie +e com'ozi&ia: 'ro'riet&ile fizice Ai chimice.

&curt istoric
Dn secol(l al 1>II.lea: Tacheni(s a intro+(s no&i(nea +e aci+ Bacidus 9nseamn acr(C Ai a sta;ilit c 9n reac&ia aci+(l(i c( o ;az se formeaz o s(;stan& +en(mit sare. De asemenea: no&i(nea +e ;az a fost +efinit ca (rmare a e6'eriment(l(i 'rin care a o;&in(t o s(;stan& +e mas constant la calcinarea (nei sri: +en(mit basis. Dn secolele 1>II Ai 1I1: teoriile m(ltor sa%an&i: La%oisier: -erthollet: !ae.L(ssac: -erzeli(s: a( contri;(it la ela;orarea teoriei acizilor 'oli;azici al(i Q. >on Lie;i$: a le$ii ;azicit&ii acizilir a l(i "h. !erhar+t: c8t Ai a +eterminrii o6izilor ca anhi+ri+e ale acizilor +e ctre A. #antsch.

$ompoziia, structura 4i comportamentul acizilor 4i bazelor au fost e0plicate prin:

Teoria ionic
"himist(l s(e+ez *%ante Arrhen(is a sta;ilit: 9n 1<<7: c 'ro'riet&ile (nor sol(&ii 'ot fi 9n&elese 'e +e'lin n(mai a+mi&8n+ c la +izol%area 9n a' a acizilor: a ;azelor: sa( a sr(rilor: molec(lele lor se +isociaz 9n ioni@ s(;stan&ele ionizeaz. Arrhen(is a +at (rmtoarele +efini&ii@ Un aci+ este o s(;stan& care se +izol% 9n a' '(n8n+ 9n li;ertate ion(l +e hi+ro$en #M. O ;az este o s(;stan& care se +izol% 9n a' '(n8n+ 9n li;ertate ion(l hi+ro6il #O?.

Teoria protolitic
Dn an(l 1J ): chimist(l +anez Q.N. -r/nste+ Ai chimist(l en$lez T.N. Lo`re a( 'ro'(s noi +efini&ii 'entr( no&i(nile +e aci+ Ai ;az: l(8n+ 9n consi+erare schim;(l +e ioni #M care 'oate a%ea loc 9ntre (nele s'ecii chimice. =entr( ion(l #M se foloseAte 9n $eneral +en(mirea +e proton. N( tre;(ie s (i&i 9ns c # M este n(cle(l atom(l(i +e #. #M este alct(it +in 'artic(lele elementare@ (n 'roton: 'M Ai (n ne(tron nK. * n( conf(zi +eci 'roton(l #M c( 'artic(la elementar 'roton 'M. Q.N. -r/nste+ Ai T.N. Lo`re a( +at +efini&ia

'rotolitic a acizilor. Un aci+ este o s(;stan& care 'oate s ce+eze 'rotoni. =roton(l # M: este o 'artic(l foarte mic Ai e6trem +e reacti%: +e aceea: el n( 'oate e6ista li;er 9n sol(&ie. Dn toate reac&iile 'roton(l ce+at +e aci+ este acce'tat +e o alt s'ecie chimic. =e ;aza 'ro'riet&ii lor +e a acce'ta 'rotoni 9n reac&ii chimice: Q.N. -r/nste+ Ai T.N. Lo`re a( +at +efini&ia 'rotolitic a ;azelor. O ;az este o s(;stan& care 'oate acce'ta 'rotoni. "onform acestei +efini&ii: no&i(nea +e ;az se lr$eAte: c('rinz8n+ alt(ri +e hi+ro6izi Ai s(;stan&e care n( con&in $r('area #O?.

Teoria electronic
!. N. Le`is a form(lat 9n an(l 1J)< (rmtoarele +efini&ii 'entr( acizi Ai ;aze@ Un aci+ este o s(;stan& care 'oate R(ca rol +e acce'tor +e electroni. O ;az este o s(;stan& care 'oate R(ca rol +e +onor +e electroni. Aceast teorie este cea mai $eneral. Toate ;azele +e ti' -r/nste+ ? Lo`re s(nt Ai ;aze Le`is. Acizii Le`is s(nt 9ns m(lt mai n(meroAi Ai incl(+ s(;stan&e care a( (n atom c( octet incom'let BAl"l )C sa( cationi metalici.

O'izi - Clasificare
D9izii s(nt com;ina&iile o6i$en(l(i c( (n alt element chimic c( form(la $eneral a o6izilor este 1 O: 9n caz(l (ni( element(l chimic mono%alent. E6em'le +e o6izi@ o6i+ +e so+i(: NaO: o6i+ +e calci(: "aO: o6i+ +e ma$nezi(: M$O: o6i+ feros: FeO: o6i+ feric: Fe O): o6i+ +e car;on: "O: +io6i+ +e car;on: "O : +io6i+ +e s(lf: *O : : mono6i+ +e azot: NO: +io6i+ +e azot: NO : trio6i+ +e azot: N O): 'ento6i+ +e azot: N O3. Eero9izii s(nt com;ina&ii care con&in 9n molec(le $r('area ? O ? O ? n(mit 'ero6i+ic: caracteristic a'ei o6i$enate B# O C. F(nc&ie +e com'ortarea o6izilor c( a'a: o6izii s(nt clasifica&i 9n o6izi acizi Banhi+ri+e aci+eC: o6izi ;azici Banhi+ri+e ;aziceC Ai o6izi amfoteri.

(roprieti generale

D9izii acizi reac&ioneaz c( a'a: form8n+ (n aci+: conform (nor reac&iei $enerale: c(m s(nt@

M1

M1

1 O M # O G #1O
M0

1 O M # O G # 1O) E6em'le@ . reac&ia c( a'a a mono6i+(l(i +e clor $azos trec(t 'este o6i+ merc(ric: la 0m" "l O
Mono6i+ +e clorB$azC

#O G
a'a Blichi+C

#"lO
aci+ hi'ocloros Bsol(&ieC

. reac&ia +io6i+(l(i +e s(lf c( a'a *O M # O G # *O)

D9izii bazici reac&ioneaz c( a'a: form8n+ o ;az@

M M

M O M # O G MBO#C E6em'l(@ "aO M # O G "aBO#C

O6i+ +e calci( hi+ro6i+ +e calci(

D9izii amfoteri formeaz c( a'a acizi sa( ;aze: 9n f(nc&ie +e con+i&ii; E6em'l(@ formarea hi+ro6i+(l(i +e al(mini( 'rin reac&ia c( a'a a o6i+(l(i +e al(mini( care 'oate +isocia at8t ca o ;az: c8t Ai ca (n aci+@ Al O) M # O G AlBO#C) care 'oate +isocia ca o ;az N Al)M M )O#. sa( #)AlO) care 'oate +isocia ca (n aci+ N )#M M AlO)).
)

E6ist o6izi care n( s(nt anhi+ri+e nici +e ;aze Ai nici +e acizi: +en(mi&i o6izi in+iferen&i: c(m s(nt@ o6i+(l +e car;on: mono6i+(l +e azot.

!cizi
Acizii s(nt s(;stan&e care con&in 9n molec(la lor ioni +e hi+ro$en: care 9n sol(&ie a'oas +isociaz astfel@ acizii tari@ #1 acizii sla;i@ #1 M # O # )OM M 1. N # M M 1. (n+e #1 'oate fi +e e6em'l(@ aci+ clorhi+ric: #"l: aci+

s(lf(ric: # *O0 9n 'rima trea't +e ionizare: aci+ 'ercloric: #"lO0.

Dn sol(&ie: molec(la +e aci+ +isociaz 9n ion +e hi+roni( B# )OMC Ai ion ra+ical(l aci+: 1.@ #1 M # O # )OM M 1.

Un+e #1 'oate fi +e e6em'l(@ aci+ fosforic: #)=O0 : aci+ s(lfhi+ric: # *: etc.

Clasificare
aC F(nc&ie +e com'ozi&ia molec(lar: acizii s(nt clasifica&i 9n@ - hidracizi( ?F ), com'(Ai ;inari: 9n molec(la crora ion(l +e hi+ro$en este le$at +irect +e element(l central: nemetal(l fiin+ notat c( 1 B+e e6.@ #"l: # *C ;
)

- o9oacizii ( ? ? D ? F ) , com'(Ai m(ltiatomici 9n molec(la crora 'roton(l este le$at +e atom(l +e o6i$en care este le$at Ai +e atom(l central: nemetal(l 1: B +e e6em'l(@ # "O): # *O0: #NO): #)=O0: #)AsO0C. ;C F(nc&ie +e n(mr(l +e 'rotoni B#MC +in molec(le: 'e care 9i 'oate '(ne 9n li;ertate 9n sol(&ie sa( care 'ot fi 9nloc(i&i +e cationi: acizii se clasific 9n@ acizi mono;azici@ #"l #"l M . acizi ;i;azici@ # *O0 M # O N #)OM M #*O0. #*O0. M # O #)OM M *O0 . acizi tri;azici@ #)=O0 M # O #)OM M # =O0. # =O0. M # O #)OM M #=O0 . #=O0 . M # O #)OM M =O0 ). Molec(la +e aci+ +isociaz '(n8n+ 9n li;ertate a (n(i 'roton sa( a mai m(ltor 'rotoni Ai ra+ical(l aci+: format +in element(l central sa( $r('area format +in atomii element(l(i central Ai cei ai o6i$en(l(i B +e e6m'l(@ "l.: str(ct(r 9n reac&ii chimice@ De e6em'l(@ # *O0 M NaO# G Na *O0 M #O *O0 .: "O)
. : .

# M M "l. # M M Na"l

NaM N

NO).: =O0 ).C.

Gadicalul acid se com'ort ca o $r('are sta;il Ai 'artici' 9n aceeaAi com'ozi&ie Ai

!cizi tari )i acizi sla*i

.azicitatea unui acid B %alen&a ra+ical(l(i aci+C este +at +e n(mr(l atomilor +e hi+ro$en care 'ot fi '(Ai 9n li;ertate sa( 9nloc(i&i.
)

Dn sol(&ie a'oas: acizii +isociaz 9n ion(l +e hi+roni( Ai ionii ra+icalilor acizi.La o concentra&ie +at: acizii s(nt tari sa( sla;i: f(nc&ie +e concentra&ia +e ioni +in sol(&ie. Acizii tari s(nt com'let +isocia&i 9n sol(&ie: 'e c8n+ acizii sla;i s(nt caracteriza&i +e constanta de aciditate, Ha. Acizii 'oli;azici +isociaz 9n mai m(lte eta'e +e ionizare: crora le cores'(n+e c8te o +e constant de aciditate, H),H-, H,. Dn caz(l aci+(l(i fosforic: +e e6em'l(: 'entr( cele trei eta'e +e +isociere: cores'(n+ trei constante +e aci+itate@ Eta'a 1 #)=O0 M # O #)OM M # =O0. W1 G f #)OM g H f# =O0.g F f#)=O0g W1 G 7:3H1K.) Eta'a # =O0. M # O Eta'a ) #=O0 . M # O #)OM M =O0 ). W) G f #)OM gHf=O0 ).g F f #=O0 . g W) G 0:< H1K.1) #)OM M #=O0 W G f #)OM gHf#=O0 .g F f # =O0. g W GK: H 1K.<

(roprieti generale
Acizii s(nt caracterizati 'rin@ . reac&ia c( ;azele: c( formare +e sr(ri Ai a'@
M1 M1

#1 M M O# G M 1 M # O
aci+ ;az sare a'

#"l M WO# G W"l M # O . reac&ia c( o6izi ;azici: c( formare +e sr(ri Ai a'@

#1 M M O G M 1 M # O
)

aci+

o6i+

sare

a'

#"l M "(O G "("l M # O . reac&ia c( metale: c( formare +e sr(ri Ai +e$aRare +e hi+ro$en@

#1 M
aci+

M
metal

M 1 M#
sare k

hi+ro$en

#"l M _n G _n"l M # . ionizarea 9n sol(&ie@

"( c8t concentra&ia +e ioni +in sol(&ie la o +il(&ie +at: este mai mare: aci+(l este mai '(ternic +isociat: fiin+ consi+erat (n aci+ tare. Acizii tari s(nt com'let +isocia&i 9n ion(l +e hi+roni( Ai ra+ical(l aci+: 'e c8n+ acizii sla;i s(nt caracteriza&i +e 'rin constanta +e echili;r( @ #1 M #O 1. M #)OM

W G f 1. g H f #)OM g F f#1 g H f# O g

>aloarea concentra&iei +e a' fiin+ constant 9ntr.o sol(&ie +il(at: constanta +e echili;r( +e%ine constanta +e aci+itate: Wa +en(mit Ai constanta +e ionizare@ Wa G f 1. g H f #)OM g F f#1 g Dn caz(l acizilor 'oli;azici: fiecare eta' +e ionizare s(ccesi% 9n care se +es'rin+e c8te (n 'roton Ai ion(l ra+ical(l(i aci+ cores'(nztor: are c8te o constant +e ionizare Baci+(l s(lf(ric: # *O0 are +o( constante +e ionizare : #)=O0 are trei constante +e ionizareC.

Baze

"onform teoriei +isocia&iei electrolitice: bazele s(nt com'(Ai chimici care a( 9n molec(l ioni +e hi+ro6i+: O#. B$r('area hi+ro6il: O#C: Ai care 9n sol(&ie: +isociaz astfel@ MO# N M M M O#. Dn molec(la hi+ro6i+(l(i: $r('area hi+ro6il este le$at +e atom(l metalic 'rin atom(l +e o6i$en@ M ? O ? #: caz 9n care metal(l este mono%alent.

Clasificare
aC F(nc&ie +e sol(;ilitatea ;azelor 9n a': se clasific 9n@ . ;aze sol(;ile@ hi+ro6izii metalelor alcaline BLiO#: NaO#: WO#: ,;O#: "sO#C +en(mi&i alcalii; hi+ro6izii metalelor alcalino.'m8ntoase s(nt mai '(&in sol(;ili 9n a' B -eO#C : M$BO#C :"aBO#C : *,BO#C : -aBO#C . . ;aze insol(;ile@ hi+ro6izii +e c('r(: fie: al(mini(. a) F(nc&ie +e $ra+(l +e +isociere 9n sol(&ie a'oas: +eci +e concentra&ia ionilor +e hi+ro6i+ 9n sol(&ie: la o concentra&ie +at: se clasific 9n@ . ;aze tari . ;aze sla;e

Baze tari )i *aze sla*e

Tria ;azelor este +eterminat +irect +e concentra&ia ionilor +e hi+ro6i+ 9n sol(&ie: la o concentra&ie +at. -azele tari s(nt com'let +isociate 9n sol(&ii B NaO#: WO#C: iar ;azele sla;e s(nt caracterizate +e constanta +e ;azicitate@ MO# MM M O#.

W; G fMM g H fO#. g F fMO# g "( c8t electrone$ati%itatea element(l(i central este mai mic: hi+ro6i+(l este o ;az mai tare BNaO#C: iar o +at c( creAterea acesteia: ;aza este mai sla;: +e e6em'l( M$BO#C .
)

Dn sol(&ie: ;azele se com'ort +iferit: +isocierea molec(lelor caracteriz8n+ caracter(l amfoter@ . '(nerea 9n li;ertate a 'rotonilor +etermin caracter(l +e aci+ al hi+ro6i+(l(i@ M? O?# M #O N #)OM M MO.

. '(nerea 9n li;ertate a ionilor +e hi+ro6i+: +etermin caracter(l +e ;az al hi+ro6i+(l(i@ M? O?# N O#. M MM

. '(nerea 9n li;ertate at8t a ionilor +e hi+roni(: c8t Ai a ionilor +e hi+ro6i+: +emonstreaz caracter(l amfoter al hi+ro6i+(l(i B e6.@hi+ro6i+(l +e al(mini(C MM M O#. M # O N MO. M #)O

(roprieti generale -azele alcaline s(nt caracterizare 'rin@

. reac&ia c( acizii: c( formare +e sr(ri Ai a'@ MO# M #1 G M1 M # O NaO# M #"l G Na"l M # O . reac&ia c( (n o6i+ aci+: c( formare +e aci+ Ai a'@ MO# M 1O G M 1O) M # O @ NaO# M "O G Na "O) M # O . reac&ia c( o sare B reac&ie +e +(;l( schim;C: c( formare +e o alt ;az Ai o alt sare@ MO# M N1 G NO# M M1 WO# M Mn"l G W"l M MnBO#C . reac&ia c( (n metal: c( formare +e sare Ai +e$aRare +e hi+ro$en

M1

M)

MO# M N M 5# O G

M f N BO#C0 g M )#

NaO# M Al M 5# O G Na f Al BO#C0 g M )#

Teoria protolitic
Dn ca+r(l teoriei protolitice: Q.N.-r/nste+ a consi+erat Oaci+: orice s(;stan& care are ten+in&a +e a ce+a 'rotoni Ai ;az: orice s(;stan& care are ten+in&a +e a acce'ta 'rotoniP. Dntre (n aci+ Ai o ;az e6ist (n transfer +e 'rotoni: reac&ia fiin+ +en(mit reacie protolitic @ A"ID -A_4 M #M

*istem(l se n(meAte aci+.;az conR($at: aci+(l Ai ;aza res'ecti%: fiin+ conR($ate sa( cores'on+ente. De e6em'l(: 9n sol(&ie a'oas@ #"l M # O N "l. M #)OM
aci+ ;az conR($at
N# + 0

N#) M # O
;az

M #O?

aci+ conR($at

Teoria electronic a acizilor )i *azelor

Din '(nct +e %e+ere electronic !.N. Le`is a +efinit aci+(l Ai ;aza: ca fiin+ molec(la ca'a;il s Os acce'te o o 'ereche +e electroni Ai res'ecti%: s f(rnizeze o 'ereche +e electroniP. Astfel: ;aza are rol +e +onor +e electroni Ai aci+(l are rol +e acce'tor: le$t(ra +intre ionii forma&i fiin+ o le$t(r coor+inati%. De e6em'l(@
)

#M M # ? O ? #
;az

#)OM
aci+ conR($at

&ruri
=rin reac&ia +intre (n aci+ Ai o ;az rez(lt: 'e l8n$ a': o s(;stan& +en(mit sare: M1: format +in cation(l ;azei B ion(l +e metal: MCC Ai anion(l aci+(l(i B ra+ical(l aci+: 1C@ De e6em'l(: reac&ia@ NaO# M #"l G Na"l M # O
;az aci+ sare

Clasificare
F(nc&ie +e com'ortament(l 9n reac&iile chimice la care 'artici': sr(rile se clasific 9n sruri acide, bazice Ai neutre. Srurile acide 'ro%in +in acizi care con&in 9n molec(la lor +oi atomi +e hi+ro$en B acizi ;i;azici sa( ;i'rotoniciC Ai res'ecti%: trei atomi +e hi+ro$en Bacizi tri;azici sa( tri'rotoniciC: 'rin 9nloc(irea (n(i sin$(r atom +e hi+ro$en Ai res'ecti%: a +oi atomi +e hi+ro$en: Ai an(me. - sruri primare sau biacide e6.@ car;onat(l aci+ +e so+i(: Na#"O ) care 'ro%ine +e la aci+(l car;onic: # "O) : s(lfat(l aci+ +e 'otasi(: W#*O0 care 'ro%ine +e la aci+(l s(lf(ric: # *O0 ; - sruri secundare sau monoacide@ e6.@ fosfat aci+ +e so+i(: Na #=O0 care 'ro%ine +e la aci+(l fosforic: #)=O0: arsenat aci+ +e so+i(: Na #AsO0 care 'ro%ine +e la aci+(l arsenic: #)AsO0. Srurile bazice
)

Molec(lele sr(rilor ;azice con&in (na sa( mai m(lte $r('ri +e hi+ro6i+ BO#C +e la ;aza +in care 'ro%ine sarea res'ecti%. Astfel: e6ist sr(ri monobazice Ai sruri bibazice a cror molec(le con&in o $r('are O# Ai res'ecti%: +o( $r('ri O#; +e e6em'l(@ -iO#BNOC) : -iBO#C NO) care 'ro%in +e la -iBNOC) . Srurile neutre =rin reac&ia +intre cantit&i echi%alente +e aci+ Ai res'ecti%: ;az: rez(lt o s(;stan& a crei molec(l con&ine ion(l metal(l(i +in molec(la ;azei Ai anion(l aci+(l(i Bra+ical(l aci+C: +en(mit sare. # *O0 M NaO# G Na *O0 M # O
aci+ ;az sare

*r(rile care con&in 9n molec(l +oi cationi +e metale +iferite: sr(rile se n(mesc sr(ri +(;le: ca +e e6em'l(@ s(lfat(l +(;l( +e 'otasi( Ai al(mini(.: WAlB*O0C .

(roprieti generale
MaRoritatea sr(rilor s(nt s(;stan&e soli+e: maRoritatea fiin+ s(;stan&e cristaline +e +iferite sol(;ilit&i. Dn sol(&ii: sr(rile +isociaz 9n cationi metalici BMC Ai anioni Bra+icali acizi: 1C@ M1 N MM M 1.

*r(rile a( (rmtoarele 'ro'riet&i $enerale@ . reac&ia c( metale@ "("l M _n G "( M _n"l F(nc&ie +e 'otentialele stan+ar+ ale metalelor: o sol(&ie +e sare 'oate reac&iona c( (n metal mai acti%. Metalele mai acti%e: care se afl 9naintea hi+ro$en(l(i 9n seria acti%it&ii electrochimice c(nosc(t ca seria -eSeto% . >olta Bzinc(lC: 'ot 9nloc(i +in sr(ri: metalele mai '(&in acti%e Bc('r(lC@ _n M "( M G "( M _n M
)

F(nc&ie +e 'oten&ialele stan+ar+ ale metalelor: o sol(&ie +e sare 'oate reac&iona c( (n metal mai acti%. Metalele mai acti%e care se afl 9naintea hi+ro$en(l(i 9n seria acti%it&ii electrochimice c(nosc(t ca seria -eSeto%. >olta: +e e6em'l( zinc(l: 'ot 9nloc(i +in sr(ri: metalele mai '(&in acti%e: +e e6em'l(: c('r(l.

. reacia cu /i*ro0izi alcalini 2reacie *e *ublu sc/imb3, cu formare *e sare 4i o alt baz: Ee$lG 5 GD % , Ee2 %3G 5 GD$l 7 reacia cu acizi 2reacie *e *ublu sc/imb3, cu formare *e sare 4i un alt aci*:
.>a> 5 %.S , >a.S 5 .%>

7 reacia cu o alt sare:

.>a$l 5 $uS , >a.S 5 $u$l.

7 reacia cu apa 2hidroliza3, cu formare *e aci* 4i o baz:

56

56

M9 5 %.

%9 5 M %

8n cazul 1n care aci*ul sau baza *in care s7a format sarea este electrolit slab, /i*roliza are loc astfel: 7 /i*roliza unei sri care provine *intr7un aci* slab 4i o baz tare: 97 5 %. anion %9 5 %7
0

aci*

De e6em'l(: hi+roliza acetat(l(i +e so+i( B "#)"OONa C are loc astfel@ "#)"OONa #O

"#)"OO. M NaM

O#. M )#)OM "#)"OO# M #M M O#. sa( "#)"OO# M O#.

"#)"OO. M #)OM "#)"OO. M # O

=rin hi+roliza sr(rilor se formeaz cantit&ile echi%alente +e aci+ sla;: aci+ acetic B"#)"OO#C care +isociaz '(&in Ai hi+ro6i+ +e so+i( BNaO#C com'let +isociat 9n ioni +e NaM Ai O#. . ,eac&ia este ;azic: +eoarece 9n sol(&ie se $sesc (n n(mr mare +e ioni +e hi+ro6i+. . hi+roliza (nei sri care 'ro%ine +intr.(n aci+ tare Ai o ;az sla;@ M#M M # O
sare

MO# M #)OM.
;az

De e6em'l(: 'rin hi+roliza azotat(l(i +e al(mini(: AlBNO )C) se formeaz cantit&ile echi%alente +e aci+ azotic: #NO) com'let +isociat Ai hi+ro6i+(l +e al(mini(: (n electrolit sla; 'ar&ial +isociat. Deci: reac&ia este aci+@ AlBNO)C) 5# O

Al)M M )NO). )O#. M )#)OM

Al)M M ) O#. Al)M M 5 # O

AlBO#C) AlBO#C) M )#)OM M ) NO). sa( AlBO#C) M )#)OM

AlBNO)C) M 5 # O

. hi+roliza (nei sri care 'ro%ine +intr.(n aci+ sla; Ai o ;az sla; M#M M 1.
sol(&ie +e sare

M M #1
;az aci+

De e6em'l(: 9n sol(&ia +e acetat +e amoni( B"# )"OON#0 C e6ist ionii +e "#)"OO. Ai amoni(: N#0M: sarea fiin+ com'let +isociat Ai ionii rez(lta&i +in ionizarea a'ei@ "#)"OO N#0 #O

"#)"OO. M N#0M

O#. M #)OM

Dn sol(&ie: 'rin com;inarea cationilor N# 0M Ai #)OM se com;in c( anionii O# . Ai res'ecti%: "#)"OO. : form8n+ hi+ro6i+(l +e amoni(: "#)"OO#.@ "#)"OO. M #)OM N#0M M O#. "#)"OO# M # O N#) M # O N#0 O# Ai aci+(l acetic:

At8t aci+(l acetic: c8t Ai hi+ro6i+(l +e amoni( s(nt electroli&i sla;i.: +eci sla;i +isocia&i.Dn acest caz: +atorit +iferen&elor foarte mici +intre $ra+ele +e +isociere ale celor +oi electroli&i sla;i: sol(&ia are (n caracter a'roa'e ne(tr(. ,eac&ia +e hi+roliz 'oate fi consi+erat ca reac&ia in%ers reac&iei +e ne(tralizare@ sare M a'

;az M aci+

Iradul de hidroliz BoC re'rezint ra'ort(l +intre cantitatea +e s(;stan& hi+rolizat Ai cantitatea total +e sare +izol%at 'entr( realizarea sol(&iei res'ecti%e@ o G cantitate s(;stan& hi+rolizat F cantitate total +izol%at !ra+(l +e hi+roliz 'oate fi e6'rimat 9n 'rocente BLC sa( frac&ii. !ra+(l +e hi+roliz este +irect 'ro'or&ional c( +il(&ia sol(&iei Ai tem'erat(ra Ai in%ers 'ro'or&ional c( constanta +e +isociere a aci+(l(i sa( ;azei. Toto+at creAte Ai concentra&ia ionilor #)OM Ai O#. : ceea ce +etermin e6'rimarea $ra+(l(i +e hi+roliz astfel@ o p
HJ Ha c

(n+e@ W` este 'ro+(s(l ionic al a'ei; Wa este constanta +e

aci+itate a aci+(l(i sla;: res'ecti%: al ;azei sla;e; c este concentra&ia sol(&iei.

C a p i t o l u l
M%T!L%
=spCn*irea 1n natur

IX

"ele mai m(lte +intre elementele +in Ta;el(l =erio+ic s(nt metale. Ele se $sesc 9n nat(r s(; form +e minerale Ai foarte '(&ine 9n stare nati%: a+ic li;ere: necom;inate. Metalele care se $sesc 9n stare nati% s(nt +e o;icei cele 're&ioase ca ar$int(l: a(r(l: 'latina. Metalele se $sesc 9n scoar&a terestr 9n +iferite forme 9n f(nc&ie +e sol(;ilitatea sr(rilor metal(l(i Ai +e (A(rin&a c( care metalele reac&ioneaz c( a'a sa( s(nt o6i+ate. Metalele sit(ate 9n seria 'oten&ialelor electrochimice m(lt +(' hi+ro$en 'rec(m a(r(l: ar$int(l: 'latina se $sesc 9n nat(r 9n stare elementar. Metalele mai reacti%e: +ar sit(ate tot +(' hi+ro$en: se $sesc s(; form +e s(lf(ri@ s(lf(r +e c('r(: s(lf(r +e 'l(m;. *(lf(rile s(nt com'(Ai $re( sol(;ili Ai a( rezistat ac&i(nii a'ei. Metalele sit(ate ime+iat 9naintea hi+ro$en(l(i a( fost o6i+ate Ai se $sesc s(; form +e o6izi @ o6i+ +e man$an: o6i+ +e al(mini(: o6i+ +e titan. Metalele mai reacti%e 'rec(m calci(l Ai ma$nezi(l se $sesc s(; form +e sr(ri@ car;ona&i: s(lfa&i: silica&i. "ele mai reacti%e metale se $sesc 9n nat(r s(; form +e sr(ri sol(;ile sa( ca al(minosilica&i insol(;ili @ al;it BNaAl*i)O<C.

Mineralul este (n com'onent al rocilor si al minere(rilor Ai s.a format 9n

(rma 'roceselor $eolo$ice. Este re'rezentat 'rintr.o com;ina&ie chimic Ai mai rar 'rin elemente nati%e. Minere(l este format +in (n(l sa( mai m(lte minerale: +in care se 'ot e6tra$e 'e (n(l sa( mai m(lte metale. Minere(l +in care se e6tra$e metal(l este 9nso&it a+eseori +e minerale nemetalifere: care formeaz $an$a sa( steril(l. =roce+eele e6tracti%e
0

era( c( secole 9n (rm artizanale. Meto+e +e o;&inere a metalelor +in minere(ri a( fost c(nosc(te 9nc +in antichitate. Tre'tat metal(r$ia a +e%enit o in+(strie c( 'roce+ee s'ecifice Ai foarte renta;il. =ro;lemele +e renta;ilitate Ai +e ecolo$izare a in+(striei metal(r$ice a( +(s la $sirea (nor sol(&ii 'ractice 'rin care s se +imin(eze hal+ele +e steril: s se recicleze Ai s se rec('ereze n( n(mai 'ro+(Ai (tili ci Ai 'ro+(se +eri%ate. Metalele cele mai frec%ent 9nt8lnite 9n nat(r s(nt al(mini(l: fier(l: calci(l: so+i(l si 'otasi(l; cele mai rare s(nt man$an(l: zinc(l: c('r(l: 'l(m;(l: ar$int(l: a(r(l. Dn ta;el(l J se 'rezint rs'8n+irea (nor metale (z(ale 9n litosfer Ai mineralele ce le con&in.
Ta;el(l J. ,s'8n+irea 9n scoar&a =m8nt(l(i a (nor elemente

+lement 'l Ee $a >a D Mg $u (n <b

N 1n scoara Mineralul 1n care se gse4te <mCntului 7:3 0:7 ):0 :5 :0 1:J K:1 K:K K:KK elementul Al(minosilica&i : fel+s'a&i: o6izi O6izi: s(lf(ri: car;ona&i "ar;ona&i: s(lfa&i: fl(or(ri "lor(ri: silica&i: azota&i "lor(ri: silica&i "ar;ona&i: clor(ri: silica&i *(lf(ri: car;ona&i *(lf(ri: o6izi *(lf(ri: s(lfa&i: car;ona&i

Dn $eneral metalele +in $r('a I A BNa: WC se $sesc 9n nat(r s(; form +e sr(ri (Aor sol(;ile 9n a'@ halogenuri Bclor(riC: silicai Ai azotai. Metalele +in $r('a a Il.a A BM$: "aC se $sesc 9n sr(ri $re( sol(;ile 9n a': 9n carbonai Ai sulfai.

Al(mini(l: metal(l cel mai rs'8n+it 9n scoar&a terestr: se $seAte 9n aluminosilicai Ai feldspai8 el n( se e6tra$e 9ns +in aceste minerale: +eoarece a( (n con&in(t mare +e steril. Al(mini(l se o;&ine in+(strial +in ;a(6it.

Metode de o*inere a metalelor

=entr( a o;&ine metale 9n stare '(r tre;(ie 'arc(rse 9n $eneral: (rmtoarele eta'e@ concentrarea minere(l(i: e6tra$erea metal(l(i +in minere(l concentrat: a+ic re+(cerea metal(l(i Ai o;&inerea l(i 9n starea +e o6i+are K: '(rificarea metal(l(i o;&in(t. E6tra$erea metal(l(i este +e fa't o 'rel(crare chimic a material(l(i o;&in(t +(' eta'a +e concentrare. =rel(crarea chimic +e'in+e +e nat(ra minere(l(i Ai a metal(l(i care tre;(ie e6tras. =roce+eele cel mai frec%ent (tilizate 'entr( o;&inerea metalelor 'ot fi clasificate 9n trei cate$orii@ 'roce+ee electrometal(r$ice: 'roce+ee 'irometal(r$ice: 'roce+ee hi+rometal(r$ice. =roce+eele electrometal(r$ice consta( 9n electroliza (nor com'(Ai ai metalelor: 9n stare +e to'it(r sa( 9n sol(&ie a'oas. +lectroliza este 'roces(l care se 'ro+(ce la trecerea c(rent(l(i electric 'rin sol(&ia (n(i electrolit sa( 'rintr.(n electrolit to'it. "el(la 9n care are loc electroliza se n(meAte cel(l electrolitic. O cel(l electrolitic se aseamn +in '(nct +e %e+ere constr(cti% c( o cel(l electrochimic. Deose;irea const 9n fa't(l c 9ntr.o cel(l +e electroliz se foloseAte c(rent(l electric 'entr( a 'ro+(ce o reac&ie re+o6. "( alte c(%inte: 9n a;sen&a c(rent(l(i electric reac&ia re+o6 n( este s'ontan.

<roprieti fizice ale metalelor

Metalele a( 'ro'riet&i fizice s'ecifice +eterminate +e str(ct(ra s'ecific a re&elei metalice. Starea de agregare. Dn con+i&ii normale +e tem'erat(r Ai 'resi(ne metalele s(nt soli+e. E6ce'&ie face merc(r(l care este lichi+ la tem'erat(ra camerei. &uciul metalic. Metalele 9n stare com'act a( l(ci(: +atorit 'ro'riet&ii s('rafe&ei lor +e a reflecta l(mina inci+ent. "8n+ se $sesc 9n stare fin +i%izat maRoritatea metalelor 9Ai 'ier+ l(ci(l: n(mai ma$nezi(l(i Ai al(mini(l(i Ai.l 'streaz. #pacitatea. Deoarece ra+ia&ia l(minoas care %ine 9n contact c( metal(l 9nt8lneAte electronii mo;ili +in str(ct(ra s'ecific a re&elei metalice: ea este fie reflectat: fie
0

a;sor;it: +ar n( 'oate trece 'rin metale Bn( 'oate fi transmisC. Din acest moti%: metalele n( s(nt trans'arente nici c8n+ se afl s(; form +e foi&e; metalele s(nt o'ace. Culoarea" MaRoritatea metalelor s(nt colorate 9n al;.ar$inti( B+e e6em'l(@ Na: W: "a: M$: Al: "r: #$C sa( 9n cen(Ai( B+e e6em'l(@ =;: FeC. "('r(l si a(r(l a( c(loarea $al;en.roAcat. 'ensitatea metalelor %ariaz 9n limite foarte lar$i: +e la %alori s(;(nitarc: '8n la %alori +e or+in(l zecilor +e $rameFcm). D(' +ensitate: metalele se 'ot 9m'r&i 9n +o( cate$orii@ metale (Aoare Bc( +ensitate mai mic +e 3 $Fcm)C si metale $rele. Temperatura de topire. Tem'erat(ra la care metalele trec +in stare soli+ 9n stare lichi+: n(mit tem'erat(r +e to'ire: %ariaz 9ntre limite foarte lar$i. Conductibilitatea electric. Datorit e6isten&ei electronilor mo;ili +in str(ct(ra metalelor: acestea a( 'ro'rietatea +e a con+(ce c(rent(l electric. Dac se a'lic o +iferen& +e 'oten&ial oric8t +e mic la e6tremit&ile (nei ;(c&i +e metal Bfir sa( 'lacC: electronii mo;ili +in re&ea(a metalic 9Ai or+oneaz miAcrile: +e'las8n+(.se 9n +irec&ia e$alizrii 'oten&ial(l(i. Metalele c( cea mai ;(n con+(cti;ilitate electric s(nt@ A$: "(: A(: Al. "on+(cti;ilitatea electric a metalelor este micAorat +e nere$(larit&ile care e6ist 9n str(ct(ra re&elei metalice: 'rec(m si +e 'rezenta (nor atomi strini con&in(&i ca im'(rit&i 9n metal. Conductibilitatea termic este 'ro'rietatea metalelor +e a fi ;(ne con+(ctoare +e cl+(r. Aceast 'ro'rietate se e6'lic tot 'rin e6isten&a electronilor mo;ili 9n re&ea(a metalic. Metalele c( "on+(cti;ilitatea termic cea mai mare s(nt@ A$: "(: Al. 'uritatea este o 'ro'rietate mecanic a metalelor: care in+ic rezisten&a lor la ac&i(nea (nor for&e e6terioare Bz$8riere: lo%ireC. =entr( a'recierea +(rit&ii se foloseAte scara M o h s care are 1K (nit&i@ l cores'(n+e +(rit&ii talc(l(i: iar 1K +(rit&ii +iamant(l(i. E6ist metale c( +(ritate foarte mic: s(;.(nitar BW: NaC: altele a( +(ritate mic sa( me+ie B+e e6em'l(@ =;: "a: M$: *n: A$: A(C: iar (nele s(nt foarte +(re B+e e6em'l(@ "r: ^C. . Plasticitatea este o 'ro'rietate mecanic a metalelor: care le 'ermite s s(fere +eformri 'ermanente s(; ac&i(nea (nor for&e e6terioare: fr s se r(' re&ea(a metalic. =e ;aza 'lasticit&ii: (nele metale 'ot fi trase 9n fire B'ro'rietate n(mit ductilitateC sa( 9n foi Bmaleabilitate).
0

O'era&ia 'rin care metalele B+e e6em'l(@ A$: "(: AlC se tra$ 9n fire 'oart n(mele +e filare B+e e6em'l(: +intr.(n $ram +e A$ se 'oate tra$e (n fir at8t +e s(;&ire: 9nc8t l(n$imea l(i i.ar 'ermite s 9nconRoare !lo;(l 'm8ntesc la ec(atorC. O'era&ia +e tra$ere 9n foi a (nor metale B+e e6em'l(@ A(: "(: _nC se n(meAte laminare. Deoarece 'lasticitatea creAte c( tem'erat(ra: metalele se 9nclzesc 'entr( a fi 'rel(crate mecanic. (nsolubilitatea n dizol%ani comuni. Metalele se +izol% n(mai 9n alte metale: c( formare +e aliaRe. De cele mai m(lte ori: metalele s(nt folosite 9n in+(strie s(; form +e aliaRe: care a( calit&i s('erioare metalelor '(re com'onente.

<roprietile c/imice ale metalelor

Metalele s(nt caracterizate 'rin ten+in&a +e a ce+a electroni +in strat(rile electronice e6terioare: transforman+(.se in ioni 'oziti%i. ,e'rezentarea schematic a o6i+rii (n(i metal BMC 'rin ce+are a (n(i n(mr +e n e- este@ MK
.

n e-

MnM

Datorit ten+in&ei +e a ce+a electroni: 9n maRoritatea reac&iilor chimice: metalele ac&ioneaz ca re+(ctori. F(nc&ie +e 'oten&ialele +e o6i+are: metalele s(nt aAezate 9n or+inea +escresctoare a 'oten&ialelor normale: 'rim(l fiin+ 'otasi(l: metat(l cel mai acti% . cel mai '(ternic 'oziti%. Potenial normal" Seria potenialelor electrochimice =e ;aza 'ro'riet&ilor chimice ale metalelor a fost realizat seria de acti$itate a metalelor, seria acti$ittii electrodinamice sau seria .e5eto$- olta =rim(l element BWC +in aceast serie este cel mai acti% metal: cel mai electro'oziti%: care se o6i+ cel mai (Aor: iar la sf9rAit(l seriei se afl metalele 're&ioase@ A$: =t: A(. W: Na: "a: M$: Al: Mn: _n: "r: Fe: Ni: *n: =;: %: "(: -i: *;: #$: A$: =t: A( =e ;aza 'ozi&iei metalelor 9n seria 'oten&ialelor electrochimice: +eterminat +e confi$(ra&ia electronic a acestora se 'ot 're%e+ea reac&iile chimice ale metalelor Ai ale com'(Ailor lor. Dn $eneral metalele sit(ate la st8n$a hi+ro$en(l(i 9n seria 'oten&ialelor electrochimice: n(mite Ai metale com(ne: se o6i+eaz (Aor: reac&ioneaz c( nemetale: a': acizi Ai com'(Ai ai (nor metale mai '(&in acti%e. Metalele sit(ate +(' hi+ro$en: n(mite metale no;ile: se caracterizeaz 'rintr.o acti%itate chimic re+(s: se o6i+eaz $re(.
0

Ac&i(nea ener$iei electrice as('ra sol(&iilor sa( to'it(rilor +e electroli&i: +(ce la transformri chimice si in%ers:ener$ia chimic se transforma in ener$ie electric. De e6em'l(:+aca se consi+er (n sistem format +intr.o lam +e metal in sol(&ie +e "a*O0: a( loc (rmtoarele transformri@ "(*O0 M_n G "a M _n*O0 _n "( M N N _n "(
M

Bo6i+areC Bre+(cereC

Deci : reac&ia are loc astfel@ _n M "( M G _n M M "( AAa+ar a( loc concomitent o6i+area atomilor +e _n Ai re+(cerea ionilor +e "( M: c( transfer +e electroni +e la _n la "(:ceea ce +(ce la o +iferen&a +e 'oten&ial ms(ra;il. Dntr(c8t metalele a( o ten+in&a +iferit: mai mare sa( mai mic +e a eli;era ioni 9n sol(&ie: s.a +eterminat %aloarea 'oten&ialelor chimice la concentra&ii e$ale ale sol(&iilor ionilor lor. *e consi+er o 'il electric Belement(l $al%anic al l(i Da(rielC: notat@ _n q _n*O0 r "( *O0 q "( (n+e: q . re'rezint limita +e faza metal ? sol(&ie: r . re'rezinta 'eretele 'oros La electro+(l ne$ati% Bano+(lC e6ist e6ces +e electroni: are loc o6i+area: a+ic ce+area +e electroni: iar la electro+(l 'oziti% Bcato+(lC are loc re+(cerea ? acce'tarea +e electroni.. Diferen&a +e 'oten&ial 9ntre electro+(l metalic Ai sol(&ia care con&ine metal(l s(; form +e ioni se n(meAte potenial de electrod al metalului: care este o ms(r a acti%it&ii chimice. (lectrodul normal (standard) de hidrogen este consi+erat electro+ +e referin&a B%aloare KC: fiin+ constit(it ca electro+ +e =t 9n hi+ro$en la 'resi(nea +e 1 atm: 9n sol(&ii +e # *O0 N. Acti$itatea chimic a metalelor este caracterizat 'rin +iferen&a +e 'oten&ial +intre (n +e electro+ al metal(l(i res'ecti% 9n sol(&ia (n(i electrolit al s( care s(s&ine (n ion.
0

$ram metalFL Ai electro+(l stan+ar+ +e hi+ro$en +en(mit potenialul standard de electrod al metalului. *emn(l 'oten&al(l(i stan+ar+ +e electro+ este sta;ilit con%en&ional: nea%8n+ le$at(r c( sarcina electric a electro+(l(i. =oten&ial(l notat c( semn(l BMC re'rezint 'oten&ial(l (n(i electro+ al metal(l(i care se o6i+eaz la c('larea c( (n electro+ electro+ +e hi+ro$en stan+ar+. >alorile 'oten&iale stan+ar+: la tem'erat(ra +e 3 o": e6'rimate 9n %ol&i: ra'ortate la %aloarea K a 'oten&ial(l(i electro+(l(i stan+ar+ la hi+ro$en: s(nt (rmtoarele@
Ta;el(l 1K. =otentiale stan+ar+ Bla 3K "C =otentiale stan+ar+ Bla 3K "C WFW
M M

>aloare :J) :< :71 :)0 1:57 1:1 K:75 K:00 K:01 K: < K:10 K:1) K .K:)0 .K:7J .K:< .1: .1:)

"aF"a

NaFNaM M$FM$ M AlFAl

)M M

MnFMn _nF_n FeFFe NiFNi =;F=; # F#

M M M M M

"+F"+
M

*nF*n M
M

"(F"(

#$F#$ M A$FA$M =tF=t

M

A(FA()M

Dn f(nc&ie +e 'ozi&ia 9n seria 'oten&ialelor re+o6 stan+ar+ metalele 'ot reac&iona sa( n( c( elemente sit(ate +(' ele sa( le 'ot +e'lasa 'e acestea +in com'(Aii lor@ Ketalele reacioneaz u&or cu nemetalele@ halo$eni: o6i$en: s(lf: azot: fosfor Ai car;on form8n+ com'(Aii cores'(nztori. Fe M * Fe* M$ M O M$O
0

Metalele c( EK cele mai ne$ati%e 'ot reac&iona c( hi+ro$en(l form8n+ hi+r(ri. /aracterul reductor al metalelor #n reacia cu acizii se manifest +iferit 9n f(nc&ie +e 'ozi&ia metal(l(i 9n seria 'oten&ialelor electrochimice. Astfel@ ? metalele sit(ate 9naintea hi+ro$en(l(i reac&ioneaz c( acizii c( +e$aRare +e # _n M # *O0 _n*O0 M #
e le c tro n i M e t a l s it u a t 1n a in te a / i* r o g e n u lu i M

Dn $eneral

A c i*

S are

? metalele sit(ate +(' hi+ro$en: +ar a'roa'e +e el: reac&ioneaz n(mai c( acizii c( caracter o6i+ant B#NO): # *O0 concentratC. Dn aceast reac&ie n( se +e$aR hi+ro$en +eoarece reac&iile re+o6 a( loc 9ntre metal Ai nemetal(l +in aci+. De e6em'l(: reac&ia +intre c('r( Ai aci+ azotic@ )"( M <#NO) )"(BNO)C M NO M 0# O
e le c tr o n i M e t a l s it u a t im e * ia t * u p / i* r o g e n

Dn $eneral

' c i* c u c a r a c te r o 0 i* a n t

S are

0 i* * e n e m e ta l c u > . . M m a i m ic * e c C t 1n a c i*

' p

? metalele sit(ate +(' hi+ro$en: la ca't(l seriei: n( reac&ioneaz nici c( acizii c( caracter o6i+ant; ele se n(mesc metale inerte: sa( no;ile; +e e6em'l( @ A(: =t: =+. Aceste metale reac&ioneaz n(mai 9n amestec(ri +e acizi: +e e6em'l( @ a' re$al B#"l @ #NO ) G ) @ 1C /aracterul reductor al metalelor #n reacia cu apa se manifest +iferit 9n f(nc&ie +e 'ozi&ia metal(l(i 9n seria 'oten&ialelor electrochimice. Astfel@ ? metalele c( %alori ale Eo cele mai ne$ati%e reac&ioneaz %iolent c( a'a la tem'erat(ra camerei Na M # O NaO# M #

? metale c( %alori ale Eo ne$ati%e: +ar a'ro'iate +e zero reac&ioneaz c( a'a la tem'erat(r )Fe M 0# O Fe)O0 M 0#

? metalele c( %alori ale Eo 'oziti%e n( +e'laseaz hi+ro$en(l +in a'.

3

/aracterul reductor al metalelor este '(s 9n e%i+en& Ai #n reacii cu compu&i ai altor metale. Drice metal poate reduce ionii tuturor metalelor situate dup el #n seria acti$itilor electrochimice &i poate fi la r%ndul su redus din compu&ii s de metalele care #l preced #n seria potenialelor electrochimice@ "( M #$O
t"
K

"(O M #$

Metalelor le s(nt carcateristice (rmtoarele reac&iile chimice@ . reac&ia c( hi+ro$en(l@ Metalele 'ozi&ionate 9naintea hi+ro$en(l(i: 'ot intra 9n com;ina&ii: c( atat mai ener$ic c( c8t se afl se afl la 9nce'(t(l seriei .e5eto$- olta@ 9n caz(l metalelor Li: W: -a: *r: "a: Na: Al@ M M #O N
lichi+

# k

9n caz(l metalelor 9nce'8n+ c( W '8n la Fe: incl(si%@ M M #O N

$az

# k

9n caz(l metalelor 9nce'8n+ c( W '8n la =;: incl(si%@ M M aci+ . . c( acizii N # k

reac&ia fa& +e o6i$en @ 9nce'8n+ c( 'otasi(l Ai '8na la merc(r: incl(si%: reac&ia fa&a +e acizi@ metalele sit(ate la 9nce'(t(l seriei '8na la # reac&ioneaz +il(a&i: c( eli;erare +e hi+ro$en: iar cele +(' #: "(: -i: *;: #$ Ai A$

metale 'ot reac&iona c( o6i$en(l : c( formare +e o6izi acizi: ;azici sa( amfoteri;

reac&ioneaza n(mai c( acizi o6i+an&i B #NO) si # *O0 C c( formare +e a'@ "( M #NO) #NO) # *O0 G G G "(O M NO M # O "(BNO)C M # O A$ *O0 M*O M # O
3

"(O M A$ M

Metalele 're&ioase: 'latina Ai a(r(l: sit(a&i la sfarAit(l seriei -eSeto%.>olta: n( s(nt ataca&i +e nici (n aci+; . reac&ia c( halo$enii@ metalele se com;in +irect: form8n+ halo$en(ri@ Na M "l G Na"l

Metalele '(ternic acti%e BNa:"lC: reac&ioneaz %iolent c( clor(l:;rom(l: 'e c8n+ =t si A( 'ot forma clor(ri n(mai 'rin reac&ia c( a'a re$al Bra'ort(l #NO) @ #"l este +e 1@)C . reac&ia c( s(lf(l@ toate metalele c( e6ce'&ia A(: formeaz s(lf(ri@ metalele alcaline se com;ine ener$ic 'rin 9nclzire: 'e can+ 'latina reac&ioneaz n(mai 9n stare +e '(l;ere. Dn maRoritatea caz(rilor: metalele s(nt (tilizate 9n la;oratoare Ai 9n in+(strie s(; form +e sr(ri soli+e sa( +izol%ate 9n a'. Dn sol(&ii: sr(rile metalice +isociaz 9n anioni Ai cationi Bionii 'oziti%i ai metalelorC.

C a p i t o l u l
%M%T!L%
&eneraliti

Nemetalele s(nt sit(ate 9n ta;el(l 'erio+ic 9n 'artea st8n$ a acest(ia: 9n $r('ele I>.>II. D(' str(ct(ra electronic: 'rimele +o( elemente: hi+ro$en(l Ai heli(l: s(nt +e ti' s: res'ecti% 1s1 Ai 1s : rest(l elementelor nemetalice Ai semi.metalice fiin+ +e ti' ': c( electron(l +istincti% sit(at 9ntr.(n or;ital n'6: (n+e n G s5: iar 6 G 1s5 electroni. "( toate c mem;rii (nei $r('e con&in acelaAi n(mr +e electroni 9n (ltim(l strat electronic: 9n trecere +e la 'rim(l element al fiecrei $r('e la (rmtoarele: se constat o mo+ificare 9n str(ct(ra 'en(ltim(l(i strat ns sa( ns' Ai an(me +e la +oi electroni: 9n caz(l elementelor +in 'erioa+a II: la < electroni: 9n caz(l celor +in 'erioa+ele III Ai I>: Ai 1< electroni: 'entr( cele +in 'erioa+ele > Ai >I. Dre't (rmare: efect(l +e ecranare: +atorat 9n%eliA(rilor electronice interioare: este +iferit +e la (n element la alt(l: cresc8n+ 9n $r('
3

+e s(s 9n Ros Ai 'rin aceasta sl;in+ atrac&ia electronilor e6teriori +e ctre n(cle(. AAa se e6'lic moti%(l 'entr( care: elementele +in 'erioa+a II@ ;or: car;on: azot: o6i$en Ai fl(or: se +eose;esc m(lt +e omolo$ii lor +in $r(': oc('9n+ o 'ozi&ie s'ecial. Dis'(n9n+ n(mai +e (n 9n%eliA interior Ds c( (n efect +e ecranare foarte scz(t: electronii e6teriori ' s9nt str9ns le$a&i +e n(cle(. 9n acest sens se remarc fl(or(l: care mi 'oate forma +ec9t com;ina&ii 9n stare +e o6i+are 1 s Ai o6i$en(l care n( 'rezint +ec9t o sin$(r stare +e o6i+are s fa& +e toate elementele. Toto+at: elementele +in 'erioa+a II se +istan&eaz +e omolo$ii lor Ai 'rin fa't(l c n( +is'(n 9n str(ct(ra lor +e or;itali +. De aceea: 9n com'(Ai c(m s9nt o6oacizii: n(mr(l ma6im +e coor+inare este ): iar le$t(rile s9nt +e ti' a Ai 7t B''C. De e6em'l(: azot(l +eAi a'arent 'enta.co%alent 9n aci+ azotic: 9n realitate n( 'oate e6ista +ec9t cel m(lt 9n stare +e o6i+are BIIIC. *trile ma6ime +e o6i+are 'oziti%e ale elementelor +e ti' ' 9n com;ina&iile c( elemente mai electrone$ati%e ca ele: fiin+ e$ale c( n(mr(l $ra'ei +in care fac 'arte Ai ionii 'oziti%i rez(lta&i 'rin 'ier+ere +e electroni: aR(n$ la str(ct(ra $az(l(i rar +inainte. Dn com;ina&ii c( elemente mai electro'oziti%e ca ele: strile +e o6i+are s9nt ne$ati%e Ai e$ale c( <sn: (n+e n este n(mr(l $r('ei: ionii ne$ati%i rez(lta&i 'rin acce'tare +e electroni 'ose+9n+ str(ct(ra $az(l(i rar (rmtor. Datorit acestor str(ct(ri: 'rec(m Ai a e6isten&ei (nei 'erechi +e electroni s : +en(mit O'ereche +e electroni iner&ic: sit(a&i 9ntr. (n or;ital +e nele$t(r al (ltim(l(i 9n%eliA electronic: mai '(ternic atraAi +e n(cle(: se o;ser% o %aria&ie mai '(&in re$(lat a 'ro'riet&ilor fizice Ai chimice 9n $r('e Ai 'erioa+e +ec9t ar fi +e aAte'tat. Efect(l atri;(it acestor electroni iner&i creAte c( n(mr(l atomic Ai este mai '(ternic la elementele +in $r('ele I>A s dIIA: +eci la elementele $rele. Desi$(r c la e%al(area $lo;al a 'ro'riet&ilor care caracterizeaz elementele ': tre;(ie a%(&i 9n %e+ere Ai al&i factori: c(m ar fi cei le$a&i +e +imensi(nile atomice Ai ionice: +e 'rezen&a efect(l(i +e contrac&ie + sa( F: +e str(ct(ra cristalin etc. Elementele chimice electrone$ati%e 'ractic li'site +e eon(cti;ilitate termic Ai electric se n(mesc nemetale. 9n me+i(l am;iant: ele a'ar s(; form +e $aze: lichi+e sa( soli+e: fiin+ sit(ate 9n sistem(l 'erio+ic 9n 'artea +rea't Ai +e s(s a $r('elor 'rinci'ale: c('rinz9n+ @ hi+ro$en(l: $azele rare: ha9o$enii: o6i$en(l: s(lf(l: azot(l: fosfor(l Ai car;on(l. Nemetalele: 9n afar +e $azele rare: se com;in c( hi+ro$en(l rez(lt8n+ com;ina&ii %olatile: iar c( o6i$en(l: o6izi acizi. *tr(ct(ral: $azele rare s9nt monoatomice: iar celelalte nemetale $azoase B# : N : O : F Ai
3

"l C 9n con+i&ii normale: a( molec(lele +iatomice: +iama$netice: c( e6ce'&ia O 'arama$netic: 'ro'rietate rar 9nt8lnit la elementele +in $r('ele 'rinci'ale Ai la com'(Aii lor. Toto+at: o6i$en(l este Ai sin$(r(l element 9n stare $azoas la tem'erat(ra o;iAn(it: cr(ia 9i cores'(n+ +o( forme alotro'ice@ o6i$en(l 'ro'ri(.zis Ai ozon(l. *in$(r(l nemetal lichi+ 9n con+i&ii normale este ;rom(l: +e asemenea +iatomic. ,est(l nemetalelor: s(;stan&e soli+e B": = Ai *C 'ose+ o mare %arietate +e str(ct(ri: ra+ical +iferite (nele +e altele: chiar Ai +e %ecinii +in sistem(l 'erio+ic: alotro'ici fiin+ o caracteristic a lor. Elementele chimice -: *i: !e: As: *;: *e Ai Te: care: 'rin 'ro'riet&ile Ai com'ortarea lor $eneral oc(' o 'ozi&ie interme+iar 9ntre nemetale Ai metale: se n(mesc semimetale. DeAi: +(' as'ect: a+esea caracterizat 'rin l(ci(l metalic: se a'ro'ie +e metale: +(' str(ct(ra cristalin: se aseamn mai m(lt c( nemetalele. Toate elementele semimetalice s9nt s(;stan&e cristaline: +ominate +e asemenea +e fenomen(l +e alotro'ie: c( o chimie str(ct(ral foarte +ificil Ai $re( +e sistematizat Ai ten+in& accent(at la cele c( electrone$ati%it&i a'ro'iate +e a car;on(l(i: +e a forma 'olimeri Bmacromolec(leC. =rinci'alele caracteristici ale nemetalelor Ai semimetalelor s(nt@ alotro'ia: ten+in&a +e a forma com;ina&ii co%alente: 9n (nele caz(ri 'olimeri.zate: iar (nii com'(Ai lichizi c( constant +ielectric mare BN#): #F: *O Ai al&iiC a( ca'acitatea +e a se com'orta ca sol%en&i nea'oAi. De aceea: 9n caracterizarea elementelor nemetalice Ai semimetalice: s.a a'reciat c ar fi cel mai 'otri%it s se (rmreasc %aria&ia 'ro'riet&ilor fizice Ai chimice 'e $r('e: iar 9n caz(l o6i$en(l(i Ai azot(l(i: 'rezentarea se %a face se'arat +e omolo$ii lor: +e care se +istan&eaz a'recia;il 'rin str(ct(ra Ai 'ozi&ia 9n $r('.

%i*rogenul
#i+ro$en(l este 'rim(l element +in $r(': +ar are careateristici asemntoare elementelor +in $r('a >IIA. "onfi$(ra&ia electronic a atom(l +e hi+ro$en este )s) . Atom(l +e hi+ro$en are ten+in&a at8t +e a ce+a: c8t Ai +e a acce'ta (n electron @ . ce+area electron(l(i +(ce la tranformarea 9n ion 'oziti% B'roton: #MC @ #K ? e. N #M

#i+ro$en(l este le$at co%alent +e car;on: azot: o6i$en: # O: #H*: #"l: #-r: #I:etc.C

s(lf: halo$eni B "# 0: N#):

. acce'tarea +e electron 'entr( a realiza confi$(ra&ia electronic sta;il B )s-) a $az(l(i rar care 9ncheie 'erioa+a 1: heli(l: #e@ #K M e. N #.
ion(l +e hi+r(r

<roprieti fizice
#i+ro$en(l este (n $az ino+or: incolor Ai insi'i+: mai (Aor +ec8t aer(l: a%8n+ o mare con+(cti;ilitate termic Ai electric. #i+ro$en(l are trei izoto'i@ . hi+ro$en(l (Aor sa( 'roti(: #: c( n(cle(l #M B'rotoni(lC c( . hi+ro$en(l $re(
1

# sa( +e(teri(: 1D: c( n(cle( DM B+e(teron(lC

izoto'(l )1#: n(mit triti(: )1T. "aracteristicile fizice ale hi+ro$en(l(i s(nt 'rezentate 9n ta;el(l 11@
Tabelul 66. $aracteristicile fizice ale /i*rogenului

Masa atomic #ensitatea in aerul,gPcmG <unctul *e lic/efiere <unctul R$ *e

6,OOB raport cu O,OKQ 7.H.,B 7.HI,G O,OOOJ6 S apa .

topire, R$ $on*uctibilitatea termica 2OR$3 calPcm s gr* Solubilitatea in

26BR$3 O,O6BH volP6 vol. apa $al*ura *e formare a moleculei *e %. *in 6O.,I. atomi

2ORD3TUcalPmol %. #istanta intre nuclee %7%T Momentul V O,IH O

3

electric <otentialul *e ionizare e: 'finitatea pentru electron,e: +lectronegativitatea 2<auling3

6G,HQH O,I6H .,6

<roprieti c/imice
La tem'erat(ra o;iAn(it: hi+ro$en(l este '(&in reacti%: +ar 'oate reac&iona c( elemente sa( al&i com'(Ai chimici 9n an(mite con+i&ii@ . reac&ia c( o6i$en(l B reac&ie e6otermC: are loc 9n flacr sa( sc8nteie electric: c( formare a (n(i amestec n(mit $az +etonant B# @O +e @1C # MO G #O [# G . 37:<3 WcalFmol

. reac&ia c( halo$enii: +in care rez(lt acizi halo$ena&i@ # M F G #F # M "l G #"l . reac&ia c( s(lf(l # M*G # * [# G . 0:< WcalFmol [# G . 50: WcalFmol [# G . 1:J WcalFmol B reac&ie c( e6'lozieC B reac&ie s(; infl(en&a l(miniiC

. c( azot(l 9n con+i&ii +e 'resi(ne: tem'erat(r B 3KK m"C: 9n 'rezen&a (n(i catalizator )# M N G N#) [# G . 11 WcalFmol

. reac&ia c( metale alcaline: c( formare +e hi+r(ri : +e e6em'l(@ # M Na G Na#

. reac&ia +e re+(cere a o6izilor '8n la metal: 9n con+i&ii +eose;ite +e tem'erat(r Ai 'resi(ne . O6izi metalelor aflate 9n a'ro'ierea hi+ro$en(l(i 9n seria -eSeto%.>olta: s(nt re+(Ai la metal Bfier: co;alt: nichel: stani(: 'l(m;: sti;i(: c('r(C@ A$ O M # G A$ M # O
3

"(O M # G "( M # O

&=A<' ' :""7'

!r('a a >Il.a a Ta;el(l(i =erio+ic se n(meAte $r('a halo$enilor: +atorit 'ro'riet&ii elementelor com'onente +e a forma sr(ri Bhalo$en G $enerator +e sareC. 9n aceast $r(' s9nt sit(ate elementele c( o com'ortare foarte asemntoare: Ai an(me@ fl(or(l F: clor(l "I: ;rom(l -r: io+(l I Ai astatin(l At. Ultim(l element emite 9n mo+ s'ontan Ai contin(( ra+ia&ii: este +eci ra+ioacti%. Din aceste (ltime e6em'le se +e+(c (rmtoarele@ - halo$enii a( molec(le +iatomice; - 9n molec(l: atomii +e halo$en s9nt le$a&i 'rin le$t(ri co%alente ne'olare; - acizii halo$ena&i 'rezint le$t(r co%alent 'olar; - in acizii halo$ena&i: halo$enii s9nt monoco%alen&i;
- %alen&a lor fa& +e hi+ro$en este +at +e +iferen&a +intre o't Ai n(mr(l $r('ei@ B WI , 6.

<roprieti fizice
"( e6ce'&ia fl(or(l(i: ceilal&i halo$eni 'ot a%ea Ai co%alente s('erioare Btri.: 'enta. Ai he'taco%alen&C. Dn $r(' %ariaz Ai o serie +e 'ro'riet&i fizice ale halo$enilor +(' c(m se 'oate o;ser%a 9n ta;el(l 1 . Tabelul 6.. <roprieti fizice ale /alogenilor %alogenul Starea *e $uloarea Temperatur Solubilitatea a *e topire 1n ap
3

agregare Slab7verzui &alben7 verzui Brun $enu4iu cu aspect metalic Y Bromul .este singurul nemetal lic/i*. Eluor $lor Brom "o* &az &az !ic/i*Y Soli*

1n X$ W..G W6O. WI,G 5 66J F O,OQ molPl O,.6O molPl O,OO6 molPl

<roprieti c/imice
?alogenii s9nt elemente c( caracter nemetalic pronunat, '(ternic electro-negati$ Ai foarte reacti$e, 'ro'riet&i care 9n $r(' +escresc 9n or+inea@ Ft"lt-r tI. Fl(or(l este cel mai reacti% +intre toate elementele c(nosc(te. #alo$enii reac&ioneaz +irect c( maRoritatea nemetalelor B*: =: As: *;: " Bcr;(ne +e lemnC: *i Ai -C: c( +ez%oltare +e cl+(r Ai l(min: mai ales fl(or(l Ai clor(l +est(l +e ener$ic: ;rom(l trec9n+ 9n halo$en(ri co%alente. N( reac&ioneaz +irect c( o6i$en(l: azot(l Ai car;on(l: 9n schim; fl(or(l este sin$(r(l halo$en care se com;in +irect c( car;on(l c( formare +e "F0 $az sta;il. "( hi+ro$en(l: to&i halo$enii se com;in +irect form9n+ hi+r(ri B#1C: $aze incolore: 'e ;aza (nor reac&ii e6oterme: c( e6ce'&ia #I en+oterm. De remarcat fa't(l c fl(or(l se com;in +irect c( hi+ro$en(l chiar la rece Ai 9nt(neric: reac&ia fiin+ %iolent: iar flacra fl(or.hi+ro$en: atin$e tem'erat(ri +e 0KKKs3KKKmO. 2i clor(l se com;in +irect Ai ener$ic c( hi+ro$en(l la tem'erat(ra o;iAn(it Ai 9n 'rezen&a l(minii: ;rom(l n(mai la 13Km" 9n 'rezen& +e catalizatori sa( s(; ac&i(nea +escrcrilor electrice: iar io+(l se com;in cel mai $re(: la 9nclzire 'este KKm". =rinci'alele com;ina&ii ale halo$enilor s(nt 'rezentate 9n ta;el(l 1).

Tabelul 6G. <rincipalele combinaii ale /alogenilor

+lementul % B $ Si > < E $" Br %Br BBrG ZZ SlBrJ W <BrG T <Brs " %" B"G S"J W <isT <is
3

%E %$6 BEG B&6G &EJ W SiEJ Si$lJ W W <EG T <EH <&6G T <$6H

's Sb s Se Te

'sEG T 'sEH SbEG T SbEH W SEK T S.E6O SeEJ T SeEK TeEJT TeEK

's$lG T 's$lH Sb$lG T Sb$ls W S$6. Se$l.T Se$lJ Te$l, T Te$lJ

'sBrG T '4i, T 'sBrK 'slH SbBrG T SblGT SblH SbBrH W W S.Br. W Se[Br. T XSeBrJ TeBr. T TeBrJ W Tel. T TelJ

#alo$enii s(nt o6i+an&i '(ternici Ai reac&ioneaz c( (n n(mr mare +e com'(Ai ai +iferitelor elemente. Ei se 9nloc(iesc 9n or+inea fl(or: clor: ;rom Ai io+ +in halo$en(rile ionice@ M1 M F N 1 M MF: 1 @ "l: -r: I; ,eac&ioneaz +iferit c( a'a@ . fl(or(l o +escom'(ne c( +e$aRare +e o6i$en@ - F M # ON 1F O M #F - clor(l Ai ;rom(l formeaz a'a +e clor Bamestec +e #"l Ai #"lOC Ai res'ecti% a'a +e ;rom Bamestec +e #-r Ai #-rOC: am;ele o6i+an&i '(ternici@ - 1 M # O N #1 M #1O: 1 @ "l: - io+(l reac&ioneaz c( a'a n(mai 9nme+i( alcalin.

&=A<' ' :"7'

!r('a a >I.a a Ta;el(l(i =erio+ic se n(meAte grupa o9igenului, +(' +en(mirea 'rim(l(i element al $r('ei. Dn aceast $r(' s9nt sit(ate (rmtoarele elemente@ o6i$en O: s(lf *: seleni( *e: tel(r Te Ai 'oloni( =o: element ra+ioacti%. Dn $r(' raza atomic creAte +e la o6i$en s're tel(r; atomii t(t(ror elementelor +in $r('a a >I.a 'rinci'al a( 5 electroni 'e strat(l e6terior. E6isten&a a 5 electroni 'e (ltim(l strat e6'lic caracter(l electrone$ati%: Ai ten+in&a +e ionizare a acestor elemente. "reAterea razei atomice +etermin +escreAterea caracter(l(i electrone$ati% +e la o6i$en la tel(rcare este metal.
3

<roprieti fizice
O6i$en(l este sin$(r(l element +in aceast $r(' care se afl 9n stare $azoas la tem'erat(ra camerei. =ro'riet&ile fizice ale elementelor +in $('a a >I.a s(nt 'rezentate 9n ta;el(l 10. Tabelul nr. 6J <roprietile fizice ale elementelor *in gupa a :"7a

+lementu Starea $uloarea Temperatur l *e a *e topire agregate \ 0igen &az "ncolor 7 W.6B,Q $ Sulf Soli* &alben 5 66B,OR$ Seleniu Soli* =o4u7brun 5 ..O,.R$ Telur Soli* 'lb7argintiu, 5 JH.,OR$ luciu metalic <roprieti c/imice
O6i$en(l este (n element '(ternic electrone$ati%. El se com;in (Aor c( maRoritatea elemetelor 'entr( a forma o6izi. E6ce'&ie fac $azele rare Ai metalele no;ile. O6i$en(l are Aase electroni 9n strat(l +e %alen& Ai f(nc&ioneaz c( %alen&e %ariate 9n +iferi&i com'(Ai. N(mr(l s( +e o6i+are cel mai frec%ent este s . BL. = a n 1 i n $: ,. E. ^ o o + Ai Q. #. *t(r+i%ant s 1J05C. 9n a'a o6i$enat n(mr(l +e o6i+are este s1: 9n #O sa( +eri%a&ii si ca WO este s1F : iar 9n F O este M . D(' fl(or: o6i$en(l este cel mai electrone$ati% element. El se com;in (Aor c( maRoritatea elemetelor 'entr( a forma o6izi. A%8n+ 9n %e+ere 'rezen&a sa 9n aer 9n
5

'ro'or&ie +e KL se 'oate +e+(ce im'ortan&a 'e care o are. =ro'rietatea esen&ial a o6i$en(l(i este +e a o6i+a s(;stan&ele c( care reac&ioneaz. O6i$en(l se com;in +irect sa( in+irect c( toate elementele. =ac e6ce'&ie $azele no;ile. In+irect se com;in c( clor(l: ;rom(l: azot(l Ai metalele 're&ioase Ba(r(l: 'latina etc.C Ai +e aceea o6izii acestor elemente se o;&in 'e cale in+irect. O6i+rile 'ot fi %ii sa( lente: +(' c(m cl+(ra +e$aRat este inferioar sa( s('erioar cl+(rii 'ier+(te 'rin ra+ia&ie: con+(cti;ilitate etc. Dac o6i+area are loc 9ntr.o incint care n( este izolat termic: ar+erea este lent: n( se o;ser% +e$aRare +e cl+(r. ,($inirea fier(l(i 9n aer (me+: com;(stia lent a fosfor(l(i: o6i+area lent a cr;(nilor: o6i+area 'iritei 9n s(lfat +e fier BIIC: o6i+rile +in or$anism(l animal care $9nt s(rsa cl+(rii animale s9nt e6em'le +e ar+eri lente. =(trezirea lemnelor: o&e&irea %in(l(i: res'ira&ia fiin&elor %ii s9nt alte e6em'le +e ar+eri lente. *'re +eose;ire +e o6i$en: s(lf(l: seleni(l Ai tel(r(l s(nt mai '(&in reacti%e la tem'erat(ra camerei: +ar 'rin 9nclzire se com;in c( maRoritatea elementlor. carcater(l chimic se mo+ific +e la s(lf la tel(r o +at c( sc+erea electrone$ati%it&ii Ai creAterea caracter(l(i metalic. Toate elementele $r('ei a >I.a reac&ioneaz c( hi+ro$en(l c( formare +e # O: # *: # *e Ai # Te. ,eac&ioneaz c( halo$enii c( formare +e halo$en(ri. Afinitatea 'entr( nemetale sca+e +e la s(lf la tel(r. *(lf(l Ai seleni( se com;in c( fosfor(l Ai arsen(l: +ar tel(r(l n(. N( reac&ioneaz c( azot(l. La tem'erat(ri ri+icate s(lf(l: seleni(l Ai tel(r(l se com;in c( metalele form8n+ s(lf(ri: selen(ri Ai tel(ri. De e6em'l(@ Na *: s(lf(ra +e so+i(: "( *: s(lf(r +e c('r(: *n*: s(lf(r +e stani(.

&=A<' ' :7'

!r('a a >.a +in sistem(l 'erio+ic se n(meAte Ai $r('a azot(l(i: +(' +en(mirea 'rim(l(i element. Dn aceast $r(' s9nt sit(ate (rmtoarele elemente@ azot Bnitro$enC N: fosfor =: arsen As: antimoni( Bsti;i(C *; Ai ;ism(t -i. ,aza atomic creAte +e la azot la ;ism(t Ai c atomii t(t(ror elementelor +in $r('a a >.a 'rinci'al a( 'e strat(l e6terior 3 electroni.
5

"a (rmare a creAterii razei atomice: caracter(l electrone$ati% al elementelor sca+e +e la azot la ;ism(t. 9n acelaAi tim' e6isten&a a 3 electroni 'e (ltim(l strat e6'lic ten+in&a re+(s +e ionizare a acestor elemente Ai caracter(l electrone$ati% mai sla; +ec9t al elementelor +in $r('a a >i.a. Astfel: elementele $r('ei a >.a formeaz foarte '(&ini com'(Ai ionici: iar ionii N)? Ai As)? n( e6ist +ec8t 9n stare soli+. =entr( com'letarea strat(l(i electronic e6terior: atomii elementelor $r('ei a >.a tin+ s formeze le$t(ri co%alente.

<roprieti fizice
=rim(l Ai (ltim(l element +in $r(' s(nt +iferite +e celelalte elemente. Dn at;el(l 13 s(nt 'rezentate 'rinci'alele 'ro'riet&i fizice ale elementelor +in $r('a a >?a 'rinci'al.

Tabelul 6H. <rincipalele proprieti fizice ale elementelor *in grupa a :Fa principal +leme Starea *e $uloarea Temperatura *e ntul agregare topire fierbere 'zot Eosfor 'rsen Stibiu Bismiit &az Soli* Soli* Soli* Soli* "ncolor W.6OR$ W 'lb7 JJ,6R$ 6QH,BR$ glbui B6IR$ .BOR$ 'lb7 KGOR$ KGGR$ cenu4iu .I6R$ 6KJOR$ 'lb7 6KKOR$ argintiu 'lb7 ro4iatic
5

"( e6ce'&ia azot(l(i: toate celelalte elemente sit(ate 9n $r('a a >.a 'rinci'al 'ot e6ista 9n +o( sa( mai m(lte mo+ifica&ii c( 'ro'riet&i fizice Ai (neori chimice +iferite. =ro'rietatea (nor elemente +e a se e6iste 9n mai m(lte forme: str(ct(ri molec(lare sa( cristaline +iferite se n(meAte alotropic Formele sa( mo+i.fica&iile +iferite s(; care se 'rezint (n element se n(mesc stri alotropice.Astfel: fosfor(l 'oate a'rea s(; 0 forme alotro'ice@ fosfor al;: fosfor roA(: fosfor %iolet Ai fosfor ne$r( . Arsen(l: sti;i(l Ai ;ism(t(l care: +e asemenea: 'rezint +iferite mo+ifica&ii alotro'ice a( +re't form o;iAn(it 'e cea metalic. ,ez(lt +eci: c 9n $r('a a >.a 'rinci'al caracter(l nemetalic sca+e +e s(s 9n Ros: iar caracter(l metalic creAte 9n acelaAi sens. Azot(l este (n nemetal: ;ism(t(l (n metal: iar celelalte elemente 'rezint stri 9n care a'ar am;ele caractere. Toate elementele +in $r(': c( e6ce'&ia azot(l(i: formeaz com'(Ai 9n care %alen&a ma6im este 3.

<roprieti c/imice
Dn con+i&ii normale: azotul molec(lar se caracterizeaz 'rintr.o sta;ilitate remarca;il Ai o reacti%itate e6trem +e scz(t. Nea%9n+ 'osi;ilitatea s (tilizeze Ai or;italii d 9n com'(Ai c(m s9nt o6oacizii +e e6em'l(: el formeaz com'(Ai c( n(mr +e coor+inare ) Ai le$t(ri Ai (pp). AAa se e6'lic fa't(l c 9n o6oacizi: ca +ealtfel Ai 9n o6izi: +eAi a'arent ar '(tea f(nc&iona 9n starea +e o6i+are B>C c(m se cre+ea 9nainte: +e e6em'l( 9n aci+(l azotic: 9n realitate n( 'oate e6ista ca azot 'entaco%alent: starea ma6im +e o6i+are atins +e el fiin+ BIIIC. Toto+at: azot(l 9ntocmai ca Ai car;on(l realizeaz le$t(ri +(;le sa( tri'le 'rin or;italii p c( ele 9nsele s're +eose;ire +e analo$ii lor: care formeaz le$t(ri +(;le c( o6i$en(l: azot(l Ai s(lf(l (tiliz9n+ or;italii d 9n sistem conR($at: c(m este caz(l o6oacizilor. Deose;it +e inert +in '(nct +e %e+ere chimic: se com;in +irect c( hi+ro$en(l n(mai 9n an(mite con+i&ii +e tem'erat(r Ai 'resi(ne: iar c( o6i$en(l la tem'erat(ra arc(l(i electric sa( s(; ac&i(nea +escrcrilor electrice@ N M )# N#) ;

? G . 05 SQmol?1:
5

N MO

NO ;

? G <J:<K SQmol?1:

La tem'erat(ri 9nalte se mai com;in +irect c( ;or(l: car;on(l Ai silici(l:: form9n+ azoturi. Azot(l n( reac&ioneaz +irect c( halo$enii Ai s(lf(l: 9n schim; se com;in 'rin 9nclzire la tem'erat(ri c('rinse 9ntre KKs1KKKm" c( metalele: rez(lt9n+ azot(ri metalice. ,eac&ia c( liti(l are loc chiar la tem'erat(ra camerei: iar c( ma$nezi(l la KK.s )KKm". Interesant Ai c( consecin&e 'ractice s(; as'ect a'licati% este reac&ia azot(l(i c( hi+ro$en(l 9n 'rezen&a car;on(l(i: la tem'erat(ra arc(l(i electric: c9n+ se o;&ine aci+ cianhi+ric c( ran+ament ))L @ # M N M" #"N

De asemenea: azot(l 'oate reac&iona la tem'erat(ri 9nalte c( (nele com;ina&ii chimice c(m ar fi "#0: "a" : "a*i: rez(lt9n+ s(;stan&e foarte im'ortante c( a'lica&ii in+(striale. Din '(nct +e %e+ere chimic: fosfor(l al;: arsen(l Ai sti;i(l 9n form me. talic: se +istan&eaz m(lt +e azot: a%8n+ o mare reacti%itate: 'ro'riet&i re+(ctoare Ai 'osi;ilit&i +e a forma com'(Ai 'entaco%alen&i. Aceste elemente a( or;itali d 9n strat(l +e le$t(r: s're +eose;ire +e azot. La cal+ reac&ioneaz +irect c( a'roa'e toate nemetalele c( e6ce'&ia ;or(l(i: car;on(l(i Ai fosfor(l(i 9n caz(l arsen(l(i. De asemenea: fosfor(l al; Ai arsen(l se com;in c( azot(l n(mai 9n con+i&ii s'eciale. ,eac&ia c( hi+ro$en(l are loc +iferen&iat@ la fosfor: ea se realizeaz s(; 'resi(ne Ai 9n 'rezen&a +escrcrilor electrice: la arsen n(mai s(; ac&i(nea hi+ro$en(l(i 9n stare nsc8n+: iar sti;i(l n( reac&ioneaz +irect c( hi+ro$en(l: 'e care 9ns 9l a;soar;e la cal+. Dn aer (me+: la tem'erat(ra or+inar: fosfor(l al; Ai As $al;en 'rezint fenomen(l +e chimioluminiscen, consecin& a (nei reac&ii +e o6i+are lent Ba(too6i+areC: 9nso&it +e emanarea (nei l(mini sla;e: %izi;il la 9nt(neric Bfosforescen&C 'rec(m Ai la formarea (nei cantit&i +e ozon. 9n schim;: antimoni(l n( reac&ioneaz c( aer(l (scat sa( (me+ '9n la tem'erat(ra +e to'ire. =rin com;(stie: aceste elemente: se a'rin+ Ai ar+: fosfor(l al; la 03m" c( o flacr $l;(ie Ai miros +e (st(roi: transform9n+(.se 9n = 0O1K: arsen(l c( flacr al;str(ie:

rs'9n+in+: +e asemenea: miros +e (st(roi: 9n o'ozi&ie c( fosfor(l rez(lt9n+ n(mai As0O5. Asemntor ar+e Ai antimoni(l la <KKm" +9n+ (n f(m al; constit(it +in molec(le +e *;0O5. . Fosfor(l al; reac&ioneaz %iolent c( halo$enii: a'rinz9n+(.se c( e6'lozie: c( e6ce'&ia io+(l(i care se com;in lent. Arsen(l Ai sti;i(l s9nt atacate ener$ic +e halo$eni Ai transformate 9n 'entahalo$en(ri. 9n atmosfer +e fl(or: arsen(l se a'rin+e chiar la s1<7m": iar 9n clor ar+ la tem'erat(ra camerei. Fosfor(l arsen(l Ai sti;i(l a( caracter '(ternic re+(ctor. Fosfor(l al; 'reci'it =;: "(: A$ Ai A( +in sol(&iile sr(rilor acestor ioni.

BIBLIOGRAFIE

6. Beral, +., (apan, M., Chimie anorganic, +*itura Te/nic, Bucure4ti, 6QKQ. .. Marcu, &., Brezeanu, M., Be]an, $., BCtc, '., $tuneanu, =., Chimie anorganic, +*itura #i*actic 4i <e*agogic, Bucure4ti, 6QB6. G. >eniescu, $.#., Chimie general, +*itura #i*actic 4i <e*agogic, Bucure4ti, 6QBK J. :l*escu, !. Ba*ea, "., >istor, M. $/imie Fmanual
5

pentru clasa a 97a H. !uminta :la*escu, $/imie $6P$. 7 Manual pentru clasa a 7 9"" 7 a, +*itura 'rt.

K.

LLL . &oogle . com

Chimia Anorgani a
#ealizat de elevul +
5

(alade ,lorin $eorge

$lasa a 7 9"" 7 a $ $olegiul te/nic <etru =ares