SOCIOLOGIA COMUNICRII

Denumirea cursului: SOCIOLOGIA COMUNICRII Tip curs: opional Durata cursului: un semestru Perioa a ! ! ! e accesare a cursului: prele"eri: seminar: consultaii: comunicaiilor&'

Manualul recoman at: #Sociolo"ia comunic$rii %i (ucure%ti' ) itura *un aiei Rom+nia e M+ine&' ,--.

O/iecti0ul principal al cursului: 1n2$i%ea3$ principalele preocup$ri ale sociolo"iei

comunic$rii' aceast$ isciplin$ e "rani$ care se ocup$ cu stu iul relaiilor e comunicare inter!uman$4 5%i propune s$!i 2amiliari3e3e pe stu eni cu principalele concepte %i teorii espre comunicare' s$ le 2ie un "6i e lucru' teoretic' meto olo"ic %i practic 1n omeniile comunic$rii %i comunicaiilor' 1n cunoa%terea 0astului omeniu e acti0itate al mass me ia4

Mo ul e sta/ilire a notei 2inale: cursul cuprin e c+te o prele"ere s$pt$m+nal$

7 ou$ ore8 %i c+te un seminar 7 ou$ ore8 la ou$ s$pt$m1ni4 La seminar 0or 2i e2ectuate lucr$ri practice la temele e meto olo"ie %i comunicare inter!uman$4 Nota 2inal$ e la s2+r%itul cursului' 0a 2i o me ie a notelor e la e9amenul cu calculatorul' precum %i a notei o/inute la acti0it$ile e seminar 7acti0itai practice' 1ntocmirea unui re2erat' a unei recen3ii e carte care s$ ai/$ le"$tur$ cu su/iectul cursului' precum %i a iscuiilor e specialitate 1n seminar84

Consultaii pentru stu eni: 1n 2iecare mari 1ntre orele :;'--!:<'-Titularul cursului: pro24uni04 r4 )milian M4 Do/rescu tel4 mo/il -<==>??=.? e!mail: o/rescu@aca 4ro Coninutul tematic al cursului 7pro"rama8: Tema : ! Concepte %i orient$ri
speci2ice A Tema , ! Relaia cu isciplinele 1nru ite A Tema ? B Tipurile %i 2unciile comunic$rii A Tema = B Teorii asupra comunic$rii umaneA Tema ; B Coninuturi

comunicaionale 7mesaCele8A Tema > ! Meto e %i te6nici comunicaionale

e anali3$ a coninuturilor

(i/lio"ra2ie minim$ o/li"atorie: #Sociolo"ia comunic$rii %i comunicaiilor&'

(ucure%ti' ) itura *un aiei Rom+nia e M+ine' ,--.

(i/lio"ra2ie 2acultati0$:
(irDen/i6l' Eera *4 ! Antrenamentul comunic$rii sau arta e a ne 1nele"e' Gemma Pres' :FF. C+n ea' Ro ica M4 %i Dan ! Comunicarea mana"erial$ 7concepte' eprin eri' strate"ie8' (ucure%ti' ) itura )9pert' :FF> Cuilen/ur"' G4G4 0an' Sc6olten' O4 %i Noomen' G4H4 ! Stiina comunic$rii' (ucure%ti' ) itura Iumanitas' :FF. Do/rescu' )milian M4 B Sociolo"ia comunic$rii' (ucure%ti' ) itura Eictor' :FF.

Pre3entarea temei : ! CONC)PT) JI ORI)NTRI SP)CI*IC)

Intro ucere la tema tratat$: Comunicarea a ap$rut o at$ cu apariia primilor oameni' cu scrisul in0entat e ace%tia %i a urmat cursul e la 6iero"li2e la al2a/et' e la crierea pictural$ la imprimerie4 Comunicarea 0er/al$' ialo"ul' s!a e30oltat 1n antic6itatea "reac$4 Concepia 2iloso2ic$ a lui Socrate ne!a 2ost transmis$ e iscipolii s$i' a%a cum 1n crestinism pre icile lui Iisus au 2ost transmise e apostolii s$i4 Transmiterea 1n timp a comunic$rii 0er/ale nu ne $ si"urana autenticit$ii operelor ela/orate e iniiatori4 O at$ cu escoperirea tiparului comunicarea e0ine un 2actor 6ot$r+tor 1n r$sp+n irea cuno%tinelor' 1n p$trun erea literaturii 1n mase lar"i' 1n e9tin erea 1n0$$m+ntului4 Comunicarea e0ine un element al r$sp+n irii culturii %i %tiinei4 Comunicarea 0a e9tin e caracterul uni0ersal al Jtiinei %i Culturii4 Descoperirile in sec4 al KK!lea ra ioul %i tele0i3iunea' tele2onia prin ca/lu %i prin satelit au re0oluionat continuu sistemele e comunicare. O/iecti0ul temei: 2amiliari3area stu enilor cu noiunile importante le"ate e
comunicare4

Concepte c6eie tratate 1n aceast$ tem$: comunicareA comunicare

Lcomunicaie e mas$A in2ormaieA sociolo"ia comunic$rii4

Re3umatul temei :
:4:4 Comunicarea 7 e la termenul latin comunis=comun8 semni2ic$ 1ncercarea
e a sta/ili o comunitate cu cine0a' e a pune 1n comun in2ormaii' i ei' atitu ini' e a le asocia' raporta sau e a sta/ili le"$turi 1ntre ele4 Hil/ur Sc6ram 1nele"e prin comunicare procesul stabilirii unei comuniuni sau identiti de reflecii, idei, concepii ntre

emitorul mesajului i receptorul mesajului1 prin intermediul unui canal de comunicaie. )ste un concept e /a3$ 1n sociolo"ie %i psi6olo"ie social$' un e se utili3ea3$ 1n i2erite accepiuni: a8 procesul prin care in i0i ualit$ile o/ser0$ stimulii %i reacionea3$ 1n "ra e i2erite la perceperea lorA /8 mecanismul prin care relaiile umane e9ist$ %i se e30olt$A c8 toate sim/olurile "+n irii' 1mpreun$ cu miCloacele e propa"are %i conser0are a lorA 8 comunicare social' e2init$ 2ie ca e9presie "eneral$ pentru a esemna toate 2ormele e relaii sociale 1n care e9ist$ o participare con%tient$ a in i0i3ilor %i "rupurilor' 2ie ca raporturi interpersonale comport+n o comuniune sau 2u3iune a con%tiinelor 7comunicare interpersonal$84 Eom opera cu acest termen 1nele"+n u!l ca proces 1n care un emitor (E) numit %i surs$ e comunicare' transmite un mesaj (M) sau un repertoriu de mesaje ( m) ce cuprin e coninuturi comunicaionale prin interme iul unui canal (C8' c$tre un receptor ( 8' numit %i estinatar' au ien$ sau pu/lic' respecti0 cel ce prime%te mesaCul 7 e 2iecare in aceste elemente ne 0om ocupa 1n mo istinct' 1n cuprinsul lucr$rii e 2a$8 71n acest su/capitol in manual sunt tratate %i e9plicate' 1n ca rul sc6emei lui MeMer %i )ppler' toate conceptele e mai sus84 MesaCul' 1neles ca ansam/lu al semnelor transmise e emi$tor este 0e6iculat prin interme iul unui canal comunicaional' care repre3int$ suportul material al comunic$rii4 Mediile comunicaionale ! ra io' t0' cinema' teatru' pres$' iscuri' casete etc4 2ormea3$ suporturile clasice ale comunic$rilor umane' 1n care in2ormaiile sunt co i2icate 1ntr!un "ra mai mare sau mai mic' 2olosin mai mult$ sau mai puin$ te6nic$ e specialitate4 Semni2icaia atri/uit$ mesaCului e c$tre receptori se nume%te decodificare4 R$spunsul 1n"lo/ea3$ ansam/lul reaciilor receptorului up$ primirea mesaCului4 Procesul e retransmitere poate 2i irect sau in irect 7 intermediat84 5n procesul e transmitere sau retransmitere a mesaCului 72ee !/acD8 pot inter0eni unul sau mai multe elemente pertur/atoare care in2luenea3$ 2enomenele e 1n0$are sau re!1n0$are speci2ic$ receptorului %i apoi aciunile acestuia4 As2el comunicarea se trans2orm$ 1n participare' scopul oric$rei comunic$ri' e0enin comunicare participati!, a ic$ aciunea e a 2ace un in i0i sau un or"anism s$ participe la e9periena e 0ia$ a unui alt in i0i sau or"anism,4 Caracteristicile %i clasi2ic$rile comunic$rii 70e3i' pe lar" 1n manual8 O 2orm$ cu totul aparte o repre3int$ comunicarea empatic 7 e la cu0intele "rece%ti pat"eia, pat"os=ceea ce simi8 pe care I4 Pieron o nume%te o specie de comunicare afecti! prin care cine!a se identific cu altcine!a, msur#ndu$i sentimentele' iar I4 SillamM ! un fenomen de re%onan psi"ic, de comunicare afecti! cu altul4

: ,

Hil/ur Sc6ram' Process an )22ects o2 Mass Communication, :FF;

C24 *rancis Dessart 7 pro24 r4 la *acultatea li/er$ e %tiine ale comunic$rii' Le0allois'Paris8 ! &bordarea comunicaional a unei rennoiri a relaiilor internaionale' 1n Re0ista rom+n$ e stu ii internaionale' anul KKEI' nr4 ?!= 7::F !:,-8' mai!au"ust :FF,' pp4 :F? ! ,-F

Comunicaia semni2ic$ transmiterea unor i ei' in2ormaii' atitu ini' sentimente prin interme iul unui canal e comunicaie 7comunicaional8' eci miClocit4 5n :F>, en"le3ul RaMmon Hilliams propunea 1n lucrarea sa 'Comunicaiile(, acest termen 2$r$ s$!l separe e 2enomenul e comunicare 7transmitere irect$' nemiClocit$84 *rance3ul Paul *oulNuie? 1nele"e prin comunicaie un ansamblu de procedee (pres periodic, afie, cinema, radio, t!8 care difu%ea% informaii pentru marele public, acion#nd asupra opiniilor acestuia i determin#ndu$ i unele din comportamente. Mai multe canale comunicaionale' i entice sau i2erite' care transmit i0erse comunic$ri 2ormea3$ un lan de comunicaie sau o reea de comunicaie (comunicaional). :4 ,4 Comunicare L comunicaie e mas$
Comunicarea de mas se a resea3$ mai multor in i0i3i 2iin o comunicare pu/lic$4 Dup$ Gina Stoiciu=' comunicarea e mas$ repre3int$ un ca3 particular 7cu caracteristici proprii8 al comunic$rii umane' care poate 2i raportat$ prin anali3a canalelor' a tipurilor e coninuturi i2u3ate' a lim/aCelor speci2ice' precum %i a mo ului e receptare4 Comunicarea e mas$' ca orice comunicare repre3int$ un trans2er e in2ormaie' prin interme iul unui mesaC %i cu aCutorul unui canal e comunicaieA ea 2acilitea3$ at+t circulaia social$ a in2ormaiei' c+t %i /locarea' enaturarea %i stan ar i3area ei4 Comunicarea e mas$ poate 2i inclus$ printre cele mai redutabile i eficiente narcotice sociale' a c$ror in2luen$ este stu iat$ e sociolo"ia propa"an ei4 Ast2el' comunicarea e mas$ 2uncionea3$ ca un a)ent de ntrire a !alorilor i atitudinilor e*istente+. Dicionarul e Sociolo"ie> su/linia3$ c$ 1n ca3ul comunic$rii e mas$' acelai emitor dispune de posibiliti de transmitere a aceluiai mesaj la un numr foarte mare de receptori poteniali. Aceste posi/ilit$i sunt o2erite e miCloace te6nice e comunicaie e mas$ 7mass!me ia8' respecti0 presa$' ra io %i tele0i3iune4 Comunicarea e mas$ este un proces' care se reali3ea3$ eci prin interme iul unor miCloace e comunicare' eci' prin interme iul unor miCloace te6nice e comunicaie 1n mas$ sau miCloace mass!me ia4 )le permit %i nlesnesc e2ectuarea comunicaie de mas. Prin media se 1nele"e orice suport pentru un mesaC4 Mass media (media de mas) esemnea3$ "rupa suporturilor e aceea%i natur$' constituin un miCloc e e9presie estinat pu/licului 7e9emplu: ra io' t0' cinema' a2i%e' pres$84 Media de mas, ca suporturi pentru comunicare' se clasi2ic$ 1n<: 1. media autonome ! miCloace te6nice electronice' care utili3ea3$ ecranul t0 pentru a 0i3uali3a atele %i ima"inile4 *uncionea3$ prin conectarea la un ispo3iti0 7camescop' ma"netoscop8' la o reea e ca/luri sau la o anten$ 7o/i%nuit$ sau e satelit8A e asemenea' mai pot 2unciona prin conectarea la un calculator' ca o consol$ pentru Cocuri electroniceA
? =

Paul *oulNuie ! Eoca/ulaire es sciences sociales' Paris' PU*' :F<.' p4 >, Gina Stoiciu ! Orient$ri operaionale 1n cercetarea comunic$rii e mas$' re3umatul te3ei e octorat' Uni0ersitatea (ucure%ti' *acultatea e istorie!2iloso2ie' :F<<' p4:: ; Geor"e *rie mann ! Sociolo"ia comunicaiilor e mas$' 1n Sociolo"ia 2rance3$ contemporan$' antolo"ie e I4 Dr$"an %i I4 Alua%' ) 4 Politic$' :F<:' p4>-, > C$t$lin Oam2ir %i La3$r El$sceanu' coor onatori ! Dicionar e sociolo"ie , (ucure%ti' ) 4 (a/el' :FF?' p4 :,; < Pierre MiNuel ! Le9iNue e lPau io0isuel' Paris' Dallo3' :FF-' pp4:;; ! :;>

,. media de comunicaie ! permit comunicarea in2ormaiilor 7tele"ra2' tele2on' ra io' t0' tele9' 2a9 etc48A -. media de difu%ie ! te6nic$ pentru transmiterea mesaCului 7e9emplu: un ele ra io!electrice' presa' a2isaCul etc484 .oile media inclu ca/lul 7optic sau coa9ial8 %i satelitul' permi+n multiplicarea posi/ilit$ilor e transpunere a mesaCelor 7 irect' intercontinental8 sau recepia mai multor canale4 Geor"e *rie mann. e2ine%te comunicaia de mas rept un ansamblu de fenomene culturale inseparabile de ci!ili%aia te"nicist/ marea pres (cotidian i sptm#nal), re!istele ilustrate, radiodifu%iunea, cinemato)raful, discurile, tele!i%iunea, cinemato)raful, discurile, tele!i%iunea, publicitatea $ aceast list e departe de a fi e*austi!. 5nc$ in :F=F 0eclaraia 1ni!ersal a 0repturilor 2mului proclam$ reptul omului la in2ormare %i comunicare 7art4 :F84 Cu toate acestea' 1n pre3ent i2u3area in2ormaiei se 2ace 1n mare m$sur$ 1n sens unic' plec+n e la c$te0a centre situate mai ales 1n $rile e30oltate' care au instituit un real monopol asupra in2ormaiilor %i %tirilor e actualitate care re2lect$' 1n "eneral preocup$rile' aspiraiile %i mo elele culturale ale societ$ilor e un e sunt i2u3ate4

:4?4 In2ormaie 70e3i' pe lar"' 1n manual8

5n eceniile . %i F ale secolului nostru s!a 0or/it 2oarte mult espre societatea informaiei ' o nou ordine mondial n domeniul informaiei i comunicaiilor sau societatea )lobal informaional espre noua societate informatic "olonic 7 e la cu0intele "rece%ti "olos Q 1ntre" %i on Q parteA armonia or"anic$ 1ntre 1ntre" %i parte84 5n :F<,' 1n Gaponia a 2ost creat 3nstitutul pentru 4ocietatea 3nformaional' o/iecti0 strate"ic Capone3 pentru anul ,---4 Comunitatea )uropean$ a apro/at pentru a reali3a acest e3i erat urm$toarele pro"rame e pro2il: ! )SPRIT 7 1nc$ in :F.=8 ! coor onarea %i promo0area cercet$rii 1n omeniul te6nolo"iilor in2ormaieiA ! IMPACT ! stimularea cererii e ser0icii e in2ormaii electroniceA ! M)DIA ! 1ncuraCarea cre$rii e reele au io0i3uale trans2rontaliereA ! T)DIS ! promo0area sc6im/ului e ate in2ormati0e' la care se a au"$ urm$toarele pro"rame naionale: ! R)NAC ! reeaua naional$ e calculatoareA ! R)NODLR)NAC ! reea no al$ pentru R)NACA ! C)DIN* ! cercetare %i e30oltare 1n in2ormatic$A ! ISR ! in2ormati3area societ$ii rom+ne%ti4 5n martie :FF=' la (uenos Aires' ele"aii la prima con2erin$ mon ial$ pri0in e30oltarea Uniunii Internaionale e Telecomunicaii au 6ot$r+t reali3area unor ser0icii uni0ersale pentru toi mem/rii societ$ii' la scar$ "lo/al$ %i crearea in2rastructurii in2ormaionale "lo/ale4 Cu oca3ea reuniunii in Insula Cor2u 7Grecia8 ! ,= ! ,; iunie :FF=' un "rup e e9peri con us e M4 (an"emann' comisarul Uniunii )uropene cu pro/leme e telecomunicaii %i te6nolo"ia in2ormaiei' a pre3entat Consiliului )uropean ocumentul intitulat Europa i societatea informaional planetar' enumit %i Raportul (an"emann' structurat pe urm$toarele capitole: I4 Societatea in2ormaional$ $ noi mo alit$i e a lucra %i tr$i 1mpreun$A
.

Geor"e *rie mann ! Op4 cit4' p4 ;F.

II4 O re0oluie 7in ustrial$8 impus$ e pia$A III4 Punerea 1n aplicare a pro"ramului 7 e lucru8A IE4 (a3ele te6nolo"ice ale societ$ii im2ormaionale - sarcini pentru sectorul pri0at4 Clu/ul e la Roma a stu iat 1n anul :FF; societatea i multimedia' iar la reuniunea celor %apte $ri in ustriali3ate e la (ru9elles 7,? ! ,; 2e/ruarie :FF;8 s!a e3/$tut un pro"ram e creare a a%a numitelor autostr%i ale informaiei' ca suport al societ$ii in2ormaionale4

:4=4 Sociolo"ia comunic$rii 7pe lar"' 1n manual8 Lista su/iectelor pentru pre"$tirea 1n 0e erea e0alu$rii 2inale:
! ! ! ! ce este comunicareaA ce este comunicaiae e mas$A prin ce este important$ in2ormaiaA e2inii sociolo"ia comunic$rii4

Teste pentru autoe0aluare la tema tratat$ ! preci3ai r$spunsul sau r$spunsurile corecte:
:4 Care este accepiunea corect$ pentru conceptul e comunicare: a8 procesul prin care in i0i ualit$ile o/ser0$ stimulii %i reacionea3$ 1n "ra e i2erite la perceperea lorA /8 mecanismul prin care relaiile umane e9ist$ %i se e30olt$A c8 toate sim/olurile "+n irii' 1mpreun$ cu miCloacele e propa"are %i conser0are a lor4 ,4 Me ia e mas$' ca suporturi pentru comunicare' se clasi2ic$ 1n: a8 me ia autonome' me ia e comunicaie %i me ia e i2u3ieA /8 me ia e comunicaie %i me ia e i2u3ieA c8 me ia autonome %i me ia e comunicaie4 ?4 Comunitatea )uropean$ a apro/at pentru a reali3a trecerea la societatea in2ormaional$' urm$toarele pro"rame e pro2il: a8 L)ONARDO DA EINCI %i COP)RNICUSA /8 )SPRIT' IMPACT %i M)DIAA c8 PIAR) %i SAPARD4

R$spunsuri la testele e autoe0aluare: :4 a'/'cA ,4 aA ?4 /4 Su/iecte pentru teme e cas$' re2erate sau stu ii e ca3:
! ! ! Actualitatea comunic$rii 1n societatea contemporan$A Rolul %i importana mass me ia 1n societatea contemporan$A Strate"ia e comunicare a Uniunii )uropene4

>

Preci3$ri pri0in

tema urm$toare: tema , se re2er$ la isciplinele 1nru ite cu sociolo"ia comunic$rii' pentru a!i preci3a locul acesteia 1n ansam/lul %tiinelor socio! umane

Pre3entarea temei , ! R)LARIA CU DISCIPLIN)L) 5NRUDIT)

Intro ucere la tema tratat$: Comportamentul le"at e comunicare al
mem/rilor i0erselor tipuri e societ$i este a esea ri"uros eterminat e sta iul socio!cultural al acestora4 )ste' e pil $' /ine %tiut 2aptul c$ 0or/irea' 1n 1mpreCur$ri /ine eterminate 7/ote3' 1nmorm+ntare' %e3$tori' etc48' se supune anumitor re"uli' a c$ror 1nc$lcare atra"e up$ sine i3olarea celor care nu le respect$4 Le"$tura intre lim/aC %i ni0elul socio!cultural al i0erselor comunit$i umane se 0$ e%te cu %i mai mult$ pre"nan$ 1n ar"ouri care constituie pentru "rupuri e in i0i3i 2ormul$ri secrete atorate con2lictului intre ei %i lumea 1n care tr$iesc 72urturi' crime' prostituie etc484 5ntre/area pe care un sociolo" sau un psi6olo" %i!o poate pune 1n asemena situaii este: c$ror cau3e socio!culturale se atorea3$ ele S

O/iecti0ul temei: pre3entarea isciplinelor socio!umane 1nru ite cu sociolo"ia

comunic$rii4

Concepte c6eie tratate 1n aceast$ tem$: lin"0istica %i sociolin"0isticaA

semanticaA semioticaA retoricaA stilisticaA alte iscipline 1nru ite4

Re3umatul temei , ,4:4 Lin"0istica %i sociolin"0istica

Numit$ %i %tiina espre lim/$' lin"0istica stu ia3$ i0ersitatea %i e0oluia' e9plic+n posi/ilit$ile %i necesitatea acesteia pentru a e uce' pornin e la aceste 2un amente' unitatea' 0arietatea %i e0enirea lim/ilorF4 O/iectul acestei %tiine 1l constituie lim/aCul uman' anali3at nu numai ca instrument e comunicare' ar %i e "+n ire %i construire a ima"inii lumii4 Dup$ p$rerea lin"0i%tilor lim/a este un sistem e semne care e9prim$ i ei4 Prin aceasta este compara/il$ cu scrisul' al2a/etul sur o!muilor' riturile sim/olice' 2ormele e politee' semnele militare etc4 )ste cel mai important intre aceste sisteme e semne4 Sarcina lin"0istului :- const$ 1n a i enti2ica aceste semne' unit$ile cele mai re use care constituie lim/aCulA 2onemele 7e9presia lor au iti0$8' mor2emele 7e9presia o/iecti0$8' "ra2emele 7e9presia "ra2ic$8' stu iin posi/ilit$ile e separare sau com/inare a acestor unit$i4 Lin"0istul nu se preocup$ e semni2icaia te9tului' ci' oar e structura sa' a ic$ e repartiia mor2emelor' "ra2emelor %i 2onemelor 7pre3en$' a/sen$' 2rec0en$84 Un e%antion e lim/aC' cu con iia s$ 2ie repre3entati0 este su2icient pentru anali3a lin"0istic$' 1n timp ce
F

L4 Apostel' Stu iu 1n Teorie %i meto T 1n %tiinele sociale, 0ol4 EIII ! Cunoa%terea ptului social' ) itura Politic$ <?' pa"4 ?.? :R4 Pinto %i M4 GraUit3' Les mVt6o es es Sciences Sociales, tome II' Paris' Dallas' :F>=' pa"4 =F>

<

pentru alte tipuri e anali3$ sunt necesare %i alte elemente' e e9emplu plasarea te9tului 1n me iul s$u pentru anali3a e coninut' care este o meto $ sociolo"ic$ %i care stu ia3$ raporturile structurilor lin"0istice eterminante cu 2actorii sociali4 2.1.1. Istoria lingvisticii 70e3i para"ra2ul in manual8

,4,4 Semantica: semn %i sim/ol

Semantica se ocup$ cu stu iul sensului cu0intelor4 )timolo"ic' enumirea ei pro0ine e la cu0intele "rece%ti s5main Q a semni2ica %i s5ma Q semn4 Termenul semantic$ a 2ost intro us 1n lin"0istic$ e Mic6el (rVal care 0e ea 1n semantic$ un omeniu lin"0istic al c$rui o/iect tre/uia s$ 2ie cercetarea cau3elor %i in0arianilor procesului e sc6im/are a sensului cu0intelor::4 2.2.1. Scurt istoric 70e3i para"ra2ul in manual8

,4?4 Semiotica: sens %i semni2icaie

Semiotica este isciplina orientat$ spre anali3a sistemelor e semne' co uri %i e lim/aC' precum %i a 2unciilor lor4 *4 e Saussure in epen ent e C64 Peirce 2ormulea3$ o teorie )eneral a semnelor, c!asi necesar sau formal care s$ stu ie3e !iaa semnelor n s#nul !ieii sociale' pe care o nume%te semiolo"ie 7semiotic$84 Saussure pune accentul pe 2uncia social$ a semnului' Peirce pe 2uncia sa lo"ic$4 Cu0intele semiolo"ie %i semiotic$ acoper$ a3i o accea%i isciplin$' europenii utili3+n iniial primul termen' an"losa9onii pe al oilea4 Nu tre/uie s$ se con2un e semiolo"ia 7 eri0$ e la cu0+ntul "rec semei6n8 cu semasiolo"ia 7stu iul semnelor cu0intelor' bunica semanticii actuale' al c$rui nume eri0$ e la s5ma 7 semei6n8 sau onomasiolo"ia 7stu iul numelor pe care pot s$!l ia lucrurile esemnate84 Toat$ aceast$ termiolo"ie' ca %i 1n ca3ul semanticii' este eparte e a 2i unanim$4 Ru ol2 Carnap surprin e 2oarte /ine i2icult$ile care e9istau 1n urm$torul :, citat : 0ac ntr$o in!esti)aie care se refer unic la cel care !orbete sau n termeni mai )enerali $ purttorul limbajului, atribuim aceast in!esti)aie pra"maticii (su/linierea ns484444 0ac facem abstracie de purttorul de limbaj i anali%m numai e*presiile i semnificaia lor, ne !om )si n domeniul semanticii. 8i dac, n final, !om face abstracie i de semnificaii pentru a anali%a numai relaiile ntre e*presii, !om intra n sinta9$. 9otalitatea tiinei limbajului care se compune din cele trei pri menionate formea% semiotica4 2. 3. 1. Un istoric al semioticii 70e3i para"ra2ul in manual8

,4;4 Stilistica: conte9tul cultural al mentalit$ilor

Stilistica este o retoric$ 1n "aine noi' mo erne4 Succesorul lui Saussure la cate ra e lin"0istic$ "eneral$ a Uni0ersit$ii in Gene0a' C6' (allM e2inea ast2el o/iectul acestei iscipline: stu ierea e9presiilor lim/aCului in punct e 0e ere al coninutului lor a2ecti0 a ic$' e0i enierea sensi/ilit$ii prin lim/aC %i reciproc4 Tot el' 1n WTratatul e stilistic$ 2rance3$W 7a c$rui prim$ e iie a 2ost pu/licat$ 1n :F-,' iar e iia a IE!a' 1n :F>?8' consi era c$ se poate 0or/i e trei 2eluri e stilistic$:
:: :,

I4 )4 (reDle' SVmantiNue' Arman Colin' Paris' :F<=' pa"4 :R4 Carnap' Intro uction to Semantics' Iar0ar Uni0ersitM Press' :F=,' pa"4 F

WOrice miCloace e e9primare le 0om c$uta 1n mecanismul lim/ii 1n "eneral sau 1ntr!o lim/$ particular$ sau' 1n 2ine' 1n sistemul e e9primare a unui in i0i 7luat8 i3olatW4 Genurile literare care pot 2i anali3ate e stilistic$ pot 2i: a8 liric 7e9presie 0ie a sentimentelor8: ele"ia' c+ntecul' /ala a' sonetulA /8 epic 7po0estire8: a0enturi' eroic$A c8 dramatic: ramaA 8 didactic' 1n 0ersuri: 2a/ula' satira' epi"rama %i 1n pro3$: 2iloso2ie' critic$A e8 oratoric: iscursuriA 28 istoric/ anale' cronici' memoriiA "8 romanesc/ romanul e a0enturi' pastoral' e anali3$' nu0ele' po0estirea4 2. 5. 1. Scurt istoric al stilisticii 70e3i para"ra2ul in manual8 Stilistica idealist, materialist, funcional i structural 70e3i para"ra2ele in manual8

,4>4 Alte iscipline 1nru ite: pra"matica' sinta9a' sociolo"ia politic$'

sociolo"ia opiniei pu/lice' sociolo"ia propa"an ei 70e3i para"ra2ele in manual84

Lista su/iectelor pentru pre"$tirea 1n 0e erea e0alu$rii 2inale:

! ! ! ! ! ! ce este lin"0isticaA pre3entai elemente in istoricul acestei %tiineA ce este semanticaA pre3entai elemente in istoricul acestei %tiineA ce este semioticaA pre3entai elemente in istoricul acestei %tiineA ce este retoricaA pre3entai elemente in istoricul acestei %tiineA ce este stilisticaA pre3entai elemente in istoricul acestei %tiineA care sunt o/iectele e acti0itate ale altor iscipline socio!umane' 1nru ite cu sociolo"ia comunic$rii4

Teste pentru autoe0aluare la tema tratat$ ! preci3ai r$spunsul sau r$spunsurile corecte:
:4 Sarcina lin"0istului const$ 1n: a8 i enti2icarea unit$ilor cele mai re use care constituie lim/aCulA /8 preocuparea pentru semni2icaia te9tuluiA c8 preocuparea pentru repartiia mor2emelor' "ra2emelor %i 2onemelor4 ,4 Care a8 /8 c8 intre "+n itorii urm$tori s!au ocupat cu stu iul semioticii: *er inan e SaussureA C6arles PeirceA Ru olp6 Carnap4

?4 Genurile literare care pot 2i anali3ate e stilistic$ pot 2i: a8 liric %i epicA /8 poetic %i literarA c8 ramatic %i i actic4

R$spunsuri la testele e autoe0aluare: :4 a %i cA ,4 a' / %i cA ?4 a %i c4 Su/iecte pentru teme e cas$' re2erate sau stu ii e ca3:
F

! ! !

Lin"0istica 1n peisaCul %tiinelor socio!umaneA Relaiile 1ntre semantic$ B semiotic$ B retoric$A Relaiile 1ntre sociolo"ia comunic$rii B sociolo"ia opiniei pu/lice %i sociolo"ia pro"a"an ei4

Preci3$ri pri0in tema urm$toare: 1n tema a treia se pre3int$ tipurile %i

2unciile comunic$rii

Pre3entarea temei ? ! TIPURIL) JI *UNCRIIL) COMUNICRII

Intro ucere la tema tratat$: 5n ciu a aparentei uni0ersalit$i a comunic$rii prin cu0+nt' nimeni nu poate ne"a importana' inclusi0 la om' a comunic$rii4 Stu ii e la/orator au sta/iilit c$ 1n ca3ul unei cu0+nt$ri' sensul raional al cu0intelor repre3int$ oar < la sut$ in in2ormaie' pe c+n intonaia' mimica %i "esturile' apro9imati0 F? la sut$4 Oc6iul istin"e' e pil $' up$ unele estim$ri' c+te0a sute e mii e nuane e culoare4 O/iecti0ul temei: tema tratea3$ tipurile %i 2unciile comunic$rii4 Concepte c6eie tratate 1n aceast$ tem$: tipurile comunic$riiA
comunicarea 0er/al$ sau oral$A comunicarea interuman$ %i e "rupA 2unciile si is2unciile comunic$rii4

Re3umatul temei ? ?4:4 Tipurile comunic$rii

Propunem urm$toarele criterii e clasi2icare a comunic$rii: ?4:4:4 ! mijlocirea comunic$rii: irect$ sau in irect$4 Dup$ canalul e comunicaie care miCloce%te comunicarea poate s$ e9iste: ! comunicare au io 7prin ra io' casete au io' iscuri' compact iscuri' tele2on8A ! comunicare 0i eo!t0 7prin t0' aparat 0i eo' t0 prin ca/lu sau satelit' 0i eotele2on8A ! comunicare scris$ 7carte' pres$ scris$' scrisori8A ! comunicare artistic$ 7teatru' 2ilm' mu3ic$' arte plastice84 ?44:4,4 ! sensul comunic$rii: unilateral$ sau reciproc$A ?4:4?4 ! numrul receptorilor/ pri0at$ sau pu/lic$A in i0i ual$ sau social$ 7interpersonal$' interuman$' e "rup' e mas$ ! cu sensuri separate pentru 2iecare termen84 XMassa ! scrie Gose Orte"a M Gasset : ! este omul me iu' este calitatea comun$' ceea ce aparine tuturor %i 2iec$ruia' este omul at+t c+t el nu se i2erenia3$ e ceilali oameni4& Comunicarea e mas$ este cea care se a resea3$ omului e mas$ ! cel care poate 2i concomitent' at+t emi$tor c+t %i receptor multiplu al unei

:-

comunic$ri e2ectuate cu o anumit$ con2ormitate4 XCon%tiina acestei con2ormit$i eli/erea3$ omul atomi3at e nelini%tea sa %i!l 2ace om e mas$&:?A ?4:4=4 ! perenitatea comunic$rii: 0er/al$ 7e2emer$8 sau scris$ 7permanent$84 5n ca rul comunic$rii permanente' 1n 2uncie e suportul e stocare' eose/im: comunicare prin interme iul 6+rtiei' /en3ii 0i eo ! au io' iscului ! 0i eo iscului' computerului etc4 Comunicarea 0er/al$ limitea3$ istanele spaio!temporale' iar comunicarea scris$' 1n lipsa e9presiei 0i3uale %i acustice a partenerilor' poate spori posi/ilit$ile e interpretare eronat$ a mesaCului transmis4 )9ist$ %i o comunicare non0er/al$' prin "estic$' mimic$ 72i3ionomie8' pantomimic$ 71m/inarea celor ou$ 2orme8A ?4:4;4 ! tipuri aparte de comunicare / a4 ! comunicarea empatic 7e9plicat$ la :4,48A /4 ! comunicarea impersonal i anonim' up$ Gean Lo6isse' 1n care emi$torul nu este clar preci3at' nici c6iar receptorul4 )9emplu: tra iiile' o/iceiurile' 2olclorul ! Xacest 2ermecat i30or e ap$ 0ie' e la care 0in s$ se a ape toi cei care se simt ai acestui p$m+nt& 7Mi6ail Sa o0eanu8A c4 ! comunicarea blocat pro us$' up$ Ma6ele Ilom/i' ca urmare a limit$rii accesului la in2ormaie' consi erat un rept inaliena/il %i 2un amental al in i0i ului4 )9ist$ %i sunt promo0ai 2actori e /locare ! te6nici' politici %i umani4 := Consi er$m mai importane criteriile re2eritoare la perenitatea comunic$rii %i num$rul receptorilor4 Con2orm acestora' pre3ent$m ou$ tipuri e comunicare' 2rec0ent 1nt+lnite 1n societate:

?4,4 Comunicarea 0er/al$ sau oral$

Dup$ A/ra6am Moles' mesaCele transmise pot 2i: a8 sonore' const+n 1n 0or/ire 7lim/aCul oamenilor8' mu3ic$ 7lim/aCul sen3aiilor8 %i 3"omote 7lim/aCul lucrurilor8A %i animalele' ar %i 2orele naturii pro uc 3"omoteA /8 0i3uale' mani2estate 1n sim/oluri ale te9tului' mesaCe ale acestor sim/oluri' precum %i mesaCe artistice4 )lementul esenial' in ispensa/il' 6ot$r+tor pentru e2ectuarea unei comunic$ri 0er/ale 1l constituie cu0+ntul' pe care Ion (i/eri :; 1l nume%te instrumentul e miClocire a ialo"ului intre om %i lume' ca %i al comunic$rii intre oameni 1n$untrul unei s2ere culturale4

?4?4 Comunicarea interuman$ %i e "rup - repre3int$ una in cele mai

es 1nt+lnite 2orme e comunicare4 Ca atare' i0er%i cercet$tori i!au acor at o eose/it$ atenie4 5nc$ in :F=.' (a0elas a propus un mo el matematic pentru 1nele"erea structurii e comunicare 1n "rup su/liniin c$ toate 2enomenele 0ieii e "rup sunt irect %i unic eterminate e i0ersele propriet$i ale reelei e comunicare4 Propriet$ile reelei e comunicare nu etermin$ aspectele acti0it$ii e "rup ec+t 1n 2uncie e natura acestei acti0it$i4
:?

Gose Orte"a M Gasset ! La re0olte es masses' Paris' StocD' :F>:' p4 ;Gean Lo6ise ! La communication anonMme' ) itions Uni0ersitaires' :F>F' Uni0ersite Cat6oliNue e Lou0ain' p4 ,? :; Ion (i/eri ! Op4 cit4' p4 ,?
:=,

::

5n :F;-' Leon *estin"er %i cola/oratorii au stu iat procesul e comunicare 1n "rup 1n interaciune cu alte procese psi6olo"ice %i sociolo"ice comple9e4 5ntre :F;:!:F;?' Ro/ert *4 (ales %i cola/oratorii s$i au i enti2icat structurile e comunicare e30oltate spontan 1n "rup 7lan e comunicare' ia $' tria $' penta $' stea' 1n Y etc84 Gor on Allport a escris 2enomenele e facilitare informaional %i polari%are informaional. In ara noastr$' intre cercet$torii care au stu iat cu succes acest tip e comunicare uman$' 1l putem cita pe Corneliu Mircea:>4

?4=4 *unciile %i is2unciile comunic$rii

Di2erii speciali%ti clasi2ic$ 1n maniere proprii 2unciile comunic$rii: a4 :4! in2ormati0$ 7in2ormea3$ au itoriul 1n pro/leme e actualitate sau 1n pro/leme "enerale8A ,4! e e9primare %i cristali3are a opiniilorA ?4! e instruire %i e ucareA =4! e istracie' estin ere' econectare %i 2olosire a timpului li/erA ;4! e con0in"ere' inte"rare social$ %i 1nt$rire a particip$rii sociale a in i0i ului4 /4 :4 ! instructi0$A ,4 ! e ucati0$' culturali3atoareA ?4 ! e control socialA =4 ! e compensare' econectareA ;4 ! pu/licitar$A Dup$ Gre"orM (ateson %i Gur"en Ruesc6:<' 2unciile comunic$rii sunt: :4 ! primirea' stocarea %i transmiterea mesaCelorA ,4 ! prelucrarea in2ormaiilorA ?4 ! amorsarea %i mo i2icarea proceselor psi6olo"iceA =4 ! in2luenarea %i iriCarea unor e0enimente e9terioare4 unciile comunicrii de mas 70e3i 1n manual8 Dis2unciile comunic$rii e mas$ sunt: :4 ! e2ormea3$ "usturileA ,4 ! stimulea3$ a/aterea e la normeA ?4 ! eteriorea3$ morala 7in i0i ual$ %i colecti0$8A =4 ! iminuea3$ con%tiina politic$A ;4 ! 1nn$/u%$ ten inele creatoare4

Lista su/iectelor pentru pre"$tirea 1n 0e erea e0alu$rii 2inale:

! ! ! Tipurile comunic$riiA Comuniucarea 0er/al$ sau oral$A *unciile %i is2unciile comunic$rii4

Teste pentru autoe0aluare la tema tratat$ ! preci3ai r$spunsul sau r$spunsurile corecte:
a8 /8 c8 :4 Comunicarea non0er/al$ se reali3ea3$: prin "estic$' mimic$ 72i3ionomie8A prin pantomimic$ 71m/inarea celor ou$ 2orme8A pe cale oral$4 ,4 Dup$ A/ra6am Moles' mesaCele transmise pot 2i: a8 sonoreA /8 tactileA c8 0i3uale4 =4 Dis2unciile comunic$rii e mas$ sunt:

:>

Corneliu Mircea ! Inter!comunicare' (ucure%ti' ) itura Siini2icT %i )nciclope icT' :F<F' colecia PsMc6e :< Gre"orM (ateson' Gur"en Ruesc6 ! Communication et societe' Seuil' Paris' :F..' p4 ?-

:,

a8 in2luenea3$ %i iriCea3$ e0enimente e9terioareA /8 e2ormea3$ "usturileA c8 stimulea3$ a/aterea e la norme4

R$spunsuri la testele e autoe0aluare:

:4 a' /A ,4 a' cA ?4 /'c4

Su/iecte pentru teme e cas$' re2erate sau stu ii e ca3:

! ! ! ! ! Principalele tipuri ale comunic$rii %i semni2icaia lorA Ealenele comunic$rii 0er/ale sau oraleA Comunicarea interuman$ %i e "rupA *unciile comunic$riiA Dis2unciile comunic$rii4

Preci3$ri pri0in tema urm$toare: 1n tema urm$toare 0or 2i tratate c+te0a

teorii asupra comunic$rii umane4

Pre3entarea temei = ! T)ORII ASUPRA COMUNICRII UMAN)

Intro ucere la tema tratat$: Sunt cunoscute caracteristicile teoriilor %tiini2ice'
0ala/ile %i 1n ca rul sociolo"iei comunic$rii: a8 e a 2i i30or e inspiraie pentru atele empiriceA /8 e a interaciona permanent cu practicaA c8 e a 1nlesni orice cunoa%tere a 2aptelor4 5n sociolo"ia comunic$rii' pot 2i preluate %i aplicate cu succes o serie e teorii %tiini2ice eCa 0ali ate 1n ca rul altor iscipline' ca e e9emplu: ! teoria informaiei, ela/orat$ e Clau e S6annon %i Nor/ert Hiener' preluat$ in ci/ernetic$ %i pe /a3a c$reia orice comunicare poate 2i consi erat$ o asociere e in2ormaii' 2$cut$ cu un anumit scop4 Ma6ele Ilom/i a propus a%a numita teorie a informaiei blocate su/liniin c$ e9ist$ popoare %i in i0i3i care 1nc$ nu au reptul %i accesul la anumite in2ormaiiA Ilom/i consi er$ accesul la in2ormaie Xun rept inaliena/il %i o atorie 2un amental$&:. a 2iec$rui in i0i sau popor' ar$t+n c$ e9ist$ 2actori e /locaC e natur$ te6nic$' politic$ sau uman$A ! teoria opiniei' preluat$ in sociolo"ia opiniei pu/lice %i care consi er$ orice comunicare uman$ o sum$ e opiniiA ! teoria sistemelor ela/orat$ e Lu Ui" 0on (ertallan22i' con2orm c$reia un c+mp comunicaional' cu toate elementele lui 7sc6ema lui MeMer %i )ppler8 poate 2i consi erat un sistemA ! teoria structural $ funcionalist' pornin e la care' putem consi era orice comunicare o structur$ e semne %i semni2icaii' care 1n epline%te anumite 2uncii4

O/iecti0ul temei: pre3int$ perspecti0a lin"0istic$' sociolo"ic$' psi6olo"ic$' cea

a mass me ia' precum %i o perspecti0$ alternati0$ asupra comunic$rii4
:.

M4 Ilom/i ! LZIn2ormation /loNuee' Ca/aM' Lou0ain !la Neu0e' :F.=' p4;>

:?

Concepte c6eie tratate 1n aceast$ tem$: teoria competenei comunicati0eA teoria socio inamic$ a mo urilor e comunicareA teoria comunic$rii interumane %i interni0eliceA teoria instrumentalist$ %i teoria matricei psi6osociale4 Re3umatul temei =
Pornin e la principalele "rupe e iscipline socio!umane 1nru ite cu sociolo"ia comunic$rii ! cele lin"0istice' psi6olo"ice %i sociolo"ice ! consi er$m c$ sunt semni2icati0e pentru procesul comunic$rii' urm$toarele teorii:

=4:4 Teoria competenei comunicati0e propus$ e Gur"en Ia/ermas:F'

con2orm c$reia orice om are o anumit$ competen$ e comunicare eterminat$ e Xcompetena lin"0istic$& %i Xuni0ersaliile pra"matice& utili3ate 1ntr!una in cele ou$ 2orme ale comunic$rii curente: aciunea comunicati0$ %i iscursul4 Competena lin"0istic$ a 2iec$rui in i0i repre3int$ capacitatea acestuia e a comunica semenilor i eile pe care le are' 2olosin cu0intele' /o"ate 1n sensuri %i semni2icaii4 Intre competena lin"0istic$ %i cea comunicati0$ e9ist$ o eterminare irect$ 1n ca rul c$reia un rol important 1l Coac$ uni0ersaliile pra"matice ! Xpropuneri e sistemati3are a actelor e 0or/ire&' cele mai es utili3ate cu0inte 1n lim/aCul comun sau %tiini2ic4 Principalele uni0ersalii pra"matice sunt: ! pronumele personale 7eu' tu' el' ea' noi etc8A ! cu!intele tipice i ntorsturile de fra% es utili3ateA ! e*primrile deictice 7care 2ac le"$tura 1ntre spaiu %i timp8: mo urile "ramaticale' timpurile 0er/elorA ! !erbele performati!e utili3ate la 2orma intero"ati0$' mo ul imperati0 sau 0or/irea in irect$A ! !erbele intenionale utili3ate neper2ormati0' precum %i unele ad!erbe de mod4 Clasele e 0or/ire eterminate e aceste uni0ersalii pra"matice sunt urm$toarele: : ! comunicati0eA , ! constatati0eA ? ! repre3entati0eA = ! re"ulati0e 7or onatoare8A ; ! uni0ersaliile pra"matice propriu3ise 7e9emple: a saluta' a 2elicita' a mulumi' a e9prima con oleane' a se c$s$tori' a se lo"o i' a 2ace cunoscut' a /ea' a m+nca' a 2uma' a ar$ta' a 0or/i' a pre3enta etc84 5n iscursul sau aciunea comunicati0$ coti ian$' prin XCocuri e 0or/ire& in i0i ul 1%i mani2est$ e 2apt competena comunicati0$ ce 1l caracteri3ea3$' marc+n u!i acti0itatea 1n societate4 Con2orm lui Allan Pease %i Alan Garner ,- ' metalimbajul cuprin e cu0intele %i e9presiile care pot rele0a a e0$ratele atitu ini ale unei persoane4 Ca %i lim/aCul trupului' metalim/aCul poate tre3i Xsentimentul instincti0& ' Xintuiia&' Xcel e!al %aptelea sim&' Xpresimirea c$ 0or/itorul nu spune ceea ce "+n e%te&444&Metalim/aCul amorti3ea3$ lo0iturile pe care ni le $m reciproc' ne permite s$ manipul$m' 2$r$ s$ se 0a $' s$ ne ar$t$m propriile 0irtui' sau s$ e9teriori3$m o serie e emoii r$m+n+n 1n acela%i timp manierai&4 5n accepiunea noastr$' metalim/aCul poate 2i consi erat o succesiune e
:F

G4 Ia/ermas ! Cunoa%tere %i Comunicare' (ucure%ti' ) itura politicT' :F.?' Colecia I ei contemporane' pp4 :F-!,?,A4 Pease ! A4 Garner ! Lim/aCul 0or/irii ! arta con0ersaiei' (ucure%ti' ) itura PolimarD' :FF=' p4:: %i :;

:=

uni0ersalii pra"matice' in i0i ual %i social comunicati0$ a 2iec$ruia4

eterminat$' ce

elimitea3$ competena

=4,4 Teoria comunic$rii interumane %i interni0elice aparine rom+nului

Corneliu Mircea,: %i este o teorie cu su/srat psi6olo"ic4 Autorul porne%te e la conceptele: instinctualitate 7se9ualitate' li/i o8' aparin+n teoriei psi6analitice a lui S4 *reu A a2ecti0itate' aparin+n teoriei sociometrice a lui G4 L4 Moreno %i realitate spiritual$' aparin+n teoriei spiritualiste a lui Ma9 Sc6eler4 Luate 1mpreun$' acestea etermin$ pre2erina sau ale"erea partenerului pentru comunicare' etermin+n e0oluia acestei pre2erine 1n urm$toarele sta ii: tan ree' a2eciune' interes' simpatie mental$4 Con2orm p$rerii lui Corneliu Mircea' X)u!l se 1n reapt$ spre altul "raie puterii atracti0e care s$l$%luie%te 1n instinctualitate' a2ecti0itate %i spirit&4 )ste 0ala/il pentru orice comunicare uman$ pro0er/ul popular XSpune!mi cu cine te 1nsoe%ti' ca s$!i spun cine e%ti&4 Cele ou$ criterii ale pre2erinei interpersonale' care con uc la comunicarea 1ntre in i0i3i sunt asem$narea %i complementaritateaA ele contri/uie la identificarea ar %i la diferenierea partenerilor "ener+n cinci mo ele a/erante e comunicare,,: :8 modelul ne!rotic ! primul pas al alien$rii 1n comunicareA mai poart$ 1nc$ semnul atraciei' 1ns$' atracia ne0roticului se presc6im/$ pe nesimite 1n repulsieA up$ C4 Mircea' )u!l ne0rotic se a2l$ 1ntre atracie %i repulsieA ,8 modelul desociali%ant ! al intro0ersiunii' lipsei e 0oin$' e 0la"$ %i al inerieiA up$ autorul teoriei' sinele se retra"e 1n sin"ur$tatea su2erinei' e%ecurile repetate sunt resimite ureros' se p$r$se%te scena intercomunic$rii' ceea ce con uce la e3interes %i in i2eren$' este alterat sentimentul tonic al comunic$rii normaleA ?8 modelul psi"opatiform ! atracia se presc6im/$ impre0i3i/il 1n repulsie' sinele se smul"e pe nea%teptate in actul comunic$rii %i respin"e /rutal 2iina celuilalt' ceea ce poate con uce la irita/ilitate sau acte a"resi0eA =8 modelul delirant ! 1l con uce pe cel 1n cau3$ 1ntr!un inut str$in e realitate' ima"inar 1n comunicare' 1n care sinele este permanent a"resat e 2iina celuilaltA ;8 modelul autist ! care escrie 1nsin"urarea sinelui' p+n$ la ruperea acestuia e realitate4 Acestor mo ele le corespun cinci %one ni!elice: :8 instinctualitatea 7inclusi0 se9ualitatea8A ,8 ima"inaiaA ?8 a2ecti0itateaA =8 raiuneaA ;8&cunoa%terea paro9istic$ e sine&4 Ast2el' comunicarea interuman$ se es2$%oar$ 1ntre aceste 3one ni0elice' iar atunci c+n intr$ 1n s2era patolo"icului' urmea3$ unul in mo elele pre3entate4

=4?4 Teoria socio inamic$ a mo urilor e comunicare aparine lui A/ra6am Moles,?' care' lu+n 1n consi erare 2actorii sociali' propune cinci doctrine ce caracteri3ea3$ cultura %i comunicarea 1n societate: :8 doctrina dema)o)ic ! se a2l$ 1n ser0iciul pu/licit$ii su/liniin Ximersiunea in i0i ului 1n c+mpul pu/licitar& 7G4 Malet3De8 pentru a o/ine Xcea mai mare satis2acie a maCorit$ii ascult$torilor& 7A4 Moles8A
,: ,, ,?

C4 Mircea ! Inter!comunicare' (ucure%ti' ) itura Stiini2icT %i )nciclope icT' :F<F' colect1a PsMc6e C4Mircea ! Op4cit4' pp4 :-- ! ::A4 Moles ! Socio inamica culturii' (ucure%ti' ) itura Stiini2icT' :F<>4

:;

,8 doctrina do)matic ! le"at$ e 2orme propa"an istice' are scopul e a trans2orma au itoriul con2orm unei i eolo"ii' e2inite 1n preala/ilA ?8 doctrina piramidal ! separ$ straturile sociale' cu 0alorile lor proprii' ispuse e re"ul$ pirami alA =8 doctrina eclectic (culturalist) ! con2orm c$reia scopul omului 1l constituie comunicarea 0alorilor' selectarea %i ierar6i3area lorA re2lectarea e0enimentelor culturale Coac$ un rol Xrelati0 secun ar& 1n comunicareA ;8 doctrina sociodinamic a modurilor de comunicare ! care e9plic$' up$ A4 Moles' sc6im/$rile inter0enite 1n comunicarea 1ntre in i0i3i ca urmare a sc6im/$rilor pro use 1n cultura acestoraA poate 2i e9plicat$ prin prisma 2uncionalismului comunicaional4 Teoria socio inamic$ a mo urilor e comunicare pune accentul pe 2actorii sociali 1n e9plicarea 2enomenului comunic$riiA eterminarea cultural$ a acestora este surprins$ e Moles 1n cele cinci doctrine ale mo elului s$u teoretic4

=4=4 Teoria instrumentalist$ propus$ e Ier/ert Mars6all Mc Lu6an porne%te a la i ea c$ mass me ia nu sunt oar instrumente' canale e transmitere a in2ormaiilor' ci me iumuri ! mesaCe' a ic$ 2actori care contri/uie acti0 %i speci2ic' prin particularit$ile te6nolo"iei lor %i ale mo ului speci2ic e percepie pe care 1l solicit$' la e2ectele "lo/ale ale comunic$rii4,= *ormula cele/r$ a lui Mars6all Mc Lu6an !&me iumul este mesaCul& ! su/linia3$ c$ rolul mass!me ia nu se re uce la transmiterea unei in2ormaiiA 2iecare miCloc mass! me ia mo i2ic$' 1n perioa a istoric$ a ominaiei sale 74448' mo ul 1n care in i0i ul percepe lumea' 1i mo elea3$ sensi/ilitatea %i "+n irea' prelun"in u!se pe aceast$ cale e2ectele p+n$ la ni0elul societ$ii "lo/ale %i al e0oluiei istorice a omenirii ,;4 Dup$ Mc Lu6an' e0oluia mo alit$ilor e comunicare in uce mo i2ic$ri 1n e0oluia i2eritelor tipuri e societ$i %i ci0ili3aii: XSociet$ile au 2ost tot eauna remo elate mai mult e natura me iumurilor 7miCloacelor e comunicare8 prin care oamenii comunic$' ec+t prin coninutul comunic$rii&,>4 5n realitate 1ns$' apreciem c$ este important %i coninutul comunic$rii transmise e emi$tor receptorului' toi ace%ti 2actori 7emi$torul' receptorul' mesaCul8 2iin con iionai social4 5n lucrarea sa' XGala9ia Guten/er"&' pu/licat$ iniial 1n :F>,' Ier/ert Mars6all McLlu6an su/linia3$ c$ istoria umanit$ii se articulea3$ urm$toarelor trei mo uri e comunicare: $ )raiul !iu $ care a ominat 0iaa tri/al$A ! cu!#ntul scris $ in antic6itate %i p+n$ la Cum$tatea secolului al KK!leaA $ satul )lobal, care 1ncepe cu tele0i3iunea4 =4;4 Teoria matricei psi6osociale poate constitui o 1ncercare e e9plicare a
2enomenului comunic$rii' pornin e la com/inarea 2actorilor psi6ici 7care in e )u!l in i0i ual8 cu 2actori sociali 7care in e me iul 1n care acesta 1%i es2$%oar$ acti0itatea84 Ast2el' 1n a2ara caracteristicilor /iolo"ice %i lin"0istice speci2ice unei anumite persoane'
,=

S4 Mosco0ici' sous la irection e ! 1ntro uction a la psic6olo"ie sociale' Paris' Larousse Uni0ersite' :F<,' p4,,> ,; I4 Dr$"an ! Mo alit$i e transmitere e2icientT a mesaCelor propa"an ei' 1n *actori e e2icienT ai propa"an e politice' coor onator G64 ArT T0oaice' (ucure%ti' ) itura militarT' :F.=' p4 << ,> M4 Mc Lu6an ! Gala9ia Guten/er"' (ucure%ti' ) itura politicT' :F<;' Intro ucere

:>

aceasta pose $ o matrice psi"osocial proprie4 Aceast$ matrice psi6osocial$ caracteri3ea3$ 1n mo unic 2iecare persoan$ %i personalitate uman$4 Pot comunica e2icient ou$ persoane ale c$ror matrici psi6osociale sunt asem$n$toare' eci persoanele respecti0e au 2ost con iionate similar e 2actorii psi6ici proprii %i cei sociali care le etermin$ e9istena4 O comunicare per2ect$' i eal$ nu este posi/il$ 1ntruc+t nu pot e9ista ou$ matrici psi6osociale i entice4 De aceea' prin 7auto8e ucaie' in i0i ul uman 1%i poate structura permanent matricea psi6osocial$ proprie' contri/uin 1n 2elul acesta la 1m/un$t$irea comunic$rii sale cu semenii4

Lista su/iectelor pentru pre"$tirea 1n 0e erea e0alu$rii 2inale

! ! ! ! ! Teoria competenei comunicati0eA Teoria socio inamic$ a mo urilor e comunicareA Teoria comunic$rii interumane %i interni0eliceA Teoria instrumentalist$A Teoria matricei psi6osociale

Teste pentru autoe0aluare la tema tratat$ B preci3ai r$spunsul sau r$spunsurile corecte:
:4 Con2orm lui Allan Pease %i Alan Garner' metalimbajul cuprin e: a8 cu0intele %i e9presiile care pot rele0a a e0$ratele atitu ini ale unei persoaneA /8 "raiul 0iu ! care a ominat 0iaa tri/al$A c8 cu0+ntul scris $ in antic6itate %i p+n$ la Cum$tatea secolului al KK!lea4 ,4 Ca mo el a/erant e comunicare' mo elul ne0rotic: a8 1l con uce pe cel 1n cau3$ 1ntr!un inut str$in e realitate' ima"inar 1n comunicare' 1n care sinele este permanent a"resat e 2iina celuilaltA /8 escrie 1nsin"urarea sinelui' p+n$ la ruperea acestuia e realitate4 c8 este primul pas al alien$rii 1n comunicareA mai poart$ 1nc$ semnul atraciei' 1ns$' atracia ne0roticului se presc6im/$ pe nesimite 1n repulsie4 ?4 Doctrina socio inamic$ a mo urilor e comunicare este: a8 le"at$ e 2orme propa"an istice' are scopul e a trans2orma au itoriul con2orm unei i eolo"ii' e2inite 1n preala/ilA /8 cea con2orm c$reia scopul omului 1l constituie comunicarea 0alorilor' selectarea %i ierar6i3area lorA c8 cea care e9plic$' sc6im/$rile inter0enite 1n comunicarea 1ntre in i0i3i ca urmare a sc6im/$rilor pro use 1n cultura acestora4

R$spunsuri la testele e autoe0aluare:

:4 aA ,4 cA ?4 c4

Su/iecte pentru teme e cas$' re2erate sau stu ii e ca3

:<

! ! ! !

Competena comunicati0$ B 2actor c6eie 1n comunicareA Aspecte ale socio inamicii mo urilor e comunicareA Palierele re2ereniale ale comunic$rii interumane %i interni0eliceA Mass me ia ca instrument e comunicareA

Preci3$ri pri0in tema urm$toare: up$ e9plicarea conceptului e comunicare' a isciplinelor 1nru ite cu sociolo"ia comunic$rii' a tipurilor %i 2unciilor comunic$rii' principalelor teorii le"ate e comunicare' tema ; se 0a ocupa e mesaCul comunicaional4

Pre3entarea temei ; ! CONRINUTURI COMUNICARIONAL) 7M)SAG)L)8

Intro ucere la tema tratat$: Con2orm Dicionarului e sociolo"ie,< orice
comunicare este centrat$ pe un mesa!7su/l4 ns48' a ic$ pe un ansam/lu e in2ormaii pre3entate 1ntr!o 2orm$ sim/olica4 Cantitatea e in2ormaii intr!un mesaC este in0ers proporional$ cu re un ana sa4 Cu c+t mesaCul transmis 1ntr!o unitate at$ e timp sau 1ntr!o sec0en$ e comunicare conine o cantitate mai mic$ e in2ormaie' cu at+t re un ana este mai mare444Cea mai economicoas$ 2orm$ e co i2icare a unui mesa! se poate o0e i o pie ic$ pentru receptarea a ec0at$' 1ntruc+t cre%te pon erea interpret$rilor sau 1nelesurilor 0aria/ile in0estite 1n cursul recept$rii %i se accentuea3$ istana intre intenionalitatea mesa!ului %i ceea ce este e2ecti0 receptat4 A0+n 1n 0e ere calit$ile recept$rii' cantitatea e in2ormaie transmis$ %i intenionalitatea comunic$rii' emi$torul tre/uie s$ ela/ore3e eci3ii optime e structurarea a mesaCelor 1n termenii "ra ului s$u e re un an$ %i ai asam/l$rii %i utili3$rii co urilor444 Repetarea insistent$ a comunic$rii acelora%i mesa!e 2a$ e acelea%i persoane pro uce o saturare a recepiei e9primat$ prin in i2erena 2a$ e mesa!e' un "ra 1nalt e con2ormism aparent %i o c$utare compensatorie e mesa!e pro0enite in alte surse4

O/iecti0ul temei este acela e a pre3enta ce este lim/aCul e comunicare' 1n ce const$ semantica actului comunicaional' precum %i care sunt caracteristicile mesaCului4 Concepte c6eie tratate 1n aceast$ tem$: lim/aCe e comunicareA semantica
actului comunicaionalA caracteristicile mesaCelor4

Re3umatul temei: ;4l4 Lim/aCe e comunicare

Repre3int$ "rup$ri e sensuri %i semni2icaii' su/ 2orm$ e sim/oluri ! 0er/ale' ne0er/ale' picturale' plastice' mimice ! care 2ormea3$ comunicarea 1ns$%i4

,<

C4 Oam2ir %i L4 El$sceanu' coor onatori ! Dicionar e sociolo"ie' ) itura (a/el' :FF?' pp4:,=!:,;

:.

Co urile e comunicare sunt con0enii prin care realitatea esemnat$ se trans2orm$ 1n semne purt$toare e sensuri %i semni2icaii4 Co urile e comunicare pot 2i clasi2icate 1n lim/i 7naturale8 %i lim/aCe 7arti2iciale' 2ormale84 Cercet$ri e marDetin" au emonstrat c$ in ?--!>-- mesaCe la care un in i0i este e9pus 3ilnic' numai ?-!.- sunt receptate' iar mai puin e :- intre acestea sunt capa/ile s$!i in2luene3e comportamentul,.4 )mi$torul %i receptorul unui mesaC ispun' 1n mo o/i%nuit' e un 0oca/ular i2erit' rareori Nuasi i entic' e cu0inte %i noiuni4 Cel al emi$torului 7inclu3+n 1ntrea"a comunicare care se a2l$ 1n spatele lui8 tre/uie s$ 2ie mai mare' calitati0 %i cantitati0 ec+t 0oca/ularul receptorului4 In interesul e2icacit$ii %i al inteli"i/ilit$ii comunic$rii' emi$torul tre/uie s$ se a apte3e ne0elului e 1nele"ere al receptorului care' 0a putea s$ esci2re3e in comunicarea transmis$' numai ceea ce corespun e 0oca/ularului s$u4 Dac$ in2ormaia transmis$ conine prea multe cu0inte %i noiuni care nu apar 1n repertoriul propriu receptorului' atunci ea 1%i pier e e2ectul4 Dac$' pe e alt$ parte' emi$torul e in2ormaii se a aptea3$ complet la ni0elul anumitor receptori e in2ormaii' ni0elul transmiterii poate 2i consi erat ca primiti0' iar scopul acesteia ! neatins4 Aceast$ situaie se nume%te parado*ul ni!elului4 G4L4 Aran"uren,F 0or/e%te e limbaj ca realitate 7 eterminat e e0enimente8' ar %i ca structur$ 7construcie' reconstrucie8' clasi2ic+n u!l 1n ou$ mari "rupe ! scris %i oral ! 1n 2uncie e imensiunile ! co"niti0$ %i emoti0$ ! pe care le conine4 A4 Moles?- clasi2ic$ mesaCele 1n ou$ mari cate"orii: sonore %i 0i3uale4 MesaCele sonore' la r+n ul lor sunt constituite in: 0or/ire 7lim/aCul oamenilor8' mu3ic$ 7lim/aCul sen3aiilor8' 3"omot 7lim/aCul lucrurilor8A mesaCele 0i3uale sunt alc$tuite in: mesaCul sim/olic al te9tului imprimatA mesaCul 2ormelor naturale sau arti2icialeA mesaCele artistice4 Dup$ natura 2i3ic$ a mesaCului' se constituie up$ Moles ?: conser!e comunicaionale: e te9t scris 7/i/lioteci8' e sunete 7 iscoteci' 2onoteci8' ima"ini 2i9e 7iconoteci' pinacoteci8' e ima"ini animate 72ilmoteci' cinemateci84 M4 )lia e?, se ocup$' 1ntr!unul in primele sale stu ii e su/stan$' e lim/aCele secrete' care nu tre/uiesc con2un ate cu Xta/u&!urile lin"0istice' 1n po2i a poli0alenei sim/olice pe care o pose $: Iniiati0a particular$' ima"inaia personal$' raporturile speciale intre in i0i3ii unui "rup uman 1nc6is ! cau3e care cola/orea3$ 1n mare m$sur$ la crearea lim/ilor speciale %i a ar"ot!urilor ! nu inter0in ec+t 1ntr!un mo cu totul secun ar 1n ca3ul lim"a!elor secrete 7su/l4 ns484 De cele mai multe ori' acestea in urm$ nu sunt ec+t 2ormularea unor sim/oluri care le prece cu mult apariia4 In timp ce lim/ile speciale %i ar"ot!urile cresc %i se 1mprosp$tea3$ ne1ncetat' prin ima"inaia unor anumii in i0i3i %i prin X0iaa& "rupului 1nc6is 71mpreCur$ri e9traor inare' rame' con2licte etc8 ! lim"a!ele secrete nu sunt mo i2icate e in i0i3i' nu au istorie4

,.

E4 (alaure ! Acti0itatea promoional$ 1n strate"ia 1ntreprin erii 7II8' 1n Tri/una economic$' nr4 :>' :FF;' p4?= ,F G4L4 Aran"uren ! Sociolo"ie e lZin2ormation' te9te 2rancais e Clau e Carme' Paris' Iac6ette' :F>< ?A4 Moles ! Socio inamica culturii' (ucure%ti' ) itura Stiini2ic$' :F<>' p4 :=?: Op4 cit4' p4?<, ?, M4 )lia e ! Lim/aCele secrete' e9tras in Re0ista 2un aiilor re"ale' nr4 ? 7ianuarie !martie8' :F?.' Imprimeria Naional$' (ucure%ti' pp4?!=

:F

) mon Nicolau?? 0or/e%te e un limbaj al neuronilor, precum %i e limbaje umane 71ntre , --- %i . ---8 care pot 2i: lim/i naionale 7a%a numitele lim/aCe spontane' naturale8 %i lim/aCele pro"ramate' arti2iciale' create e om4 Lim/aCele au urm$toarele tr$s$turi: sunt componente distincti!e ale naturii umane?=A pre3int$ uni0ersalitate semantic$A se transmit la istan$' 1n spaiu %i timpA se caracteri3ea3$ prin in2ormaie a/stract$4?; Pornin e la o clasi2icare a lui [arl Popper' 2unciile lim/aCelor umane pot 2i "rupate 1n trei cate"orii: a8 in2erioare' comune cu ale lim/aCelor animale 7autoe9presia' semnali3area8A /8 superioare' speci2ice lim/aCelor umane 7 escrierea' ar"umentarea8A c8 mi9te 7consultarea %i 1n emnul84 7restul pre3ent$rii para"ra2ului se a2l$ 1n manual84

;4,4 Semantica actului comunicaional

MesaCul este un Xpro us& al autorului s$u' ar %i XprileCul&' Xcau3a& proceselor emoionale ale receptorului4 O at$ o/iecti0ate' mesaCele e9ist$ in epen ent e emi$tor %i receptorul lor4 Sunt statuate ? ni0eluri ale e9istenei mesaCelor: ! material ! e9istena ca atareA ! acional ! coninutul mesaCuluiA ! 0aloric ! sensul mesaCului' in i2erent e timpul %i spaiul emiterii lui4 *oarte multe mesaCe nu atin" ni0elul al treilea' pentru c$ oar in2ormea3$ sau istrea3$ prin coninutul lor4 5n semantica unui act e comunicare intr$ toate semni2icaiile pe care le poate a0ea transmiterea mesaCului respecti0' u3+n e co urile lui e semni2icare4 Acestea sunt miCloace e e9presie lin"0istic$' para %i e9tralin"0istic$' clasi2icate ast2el e P4 Guirau ?>: A4 Co uri lo"ice: :8 paralin"0istice 7relaii' su/stitueni %i au9iliari ai li/aCului8: a8 pro3o ice ! utili3ea3$ 0ariaii ale 1n$limii' cantit$ii %i intensit$ii 0or/ei articulateA /8 Dine3ice ! "esturi %i mimic$A c8 pro9emice ! utili3ea3$ spaiul intre emi$tor %i receptorA ,8 practice 7compuse in semnale8A ?8 epistemolo"ice 7al"oritmi' clasi2ic$ri8A =8 tip X"+n ire s$l/atic$&7mantici astrolo"ice' carto' c6iro %i oniromantice8A (4 Co uri sociale: :8semne e i entitate 7in ic$ apartenena in i0i ului la un "rup social sau economic' pro2esional sau instituional' cultural sau etnic8: a8 arme ' pa0ilioane' totemuriA /8 uni2ormeA c8 1nsemne %i ecoraiiA 8 tatuaCe' mac6iaCe' coa2uriA e8 nume %i supranume 7porecle8A 28 m$rci e 2a/ric$A "8 stea"uriA ,8 semne e politee: tonul 0ocii' saluturi' 2ormule e politee' inCuriiA ?8 co uri e protocol: ritualuri' mo $' Cocuri4 7restul pre3ent$rii para"ra2ului se a2l$ 1n manual84

;4?4 Caracteristicile mesaCului

Co urile e comunicare utili3ate e unele animale' lea"$ str+ns semni2icantul e semni2icat' aceasta permi+n u!le ela/orarea unui num$r mic e mesaCe4 In comunicarea uman$' semni2icantul se istanea3$ e semni2icat' 1nlesnin transmiterea unui num$r in2init e mesaCeA sau' a%a cum susine I4 (alin: XLim/a nu se re uce la un co ' ci este un
?? ?=

)4 Nicolau ! Lim/aC %i strate"ie' (ucure%ti' ) itura Stiini2ic$ %i )nciclope ic$' :F.?' pp4 F.!:-> Dup$ Mar0in Iarris ! Culture People Nature ! An Intro uction to General Antropolo"M' secon e ition' :F<;' /M T6omas K4 CromUell CompanM Inc4 USA' p4 ::> ?; Dup$ Maria Co/ianu!($canu ! Lim/aCul ! "loria care 1ncoronea3$ omul' 1n Opinia Naional$' nr4 :?-' :FF>' p4= ?> P4 Guirau ! La semiolo"ie' Paris' Presses Uni0ersitaires e *rance' :F<?

,-

a"re"at e co uri' 1n ea sunt repre3entate toate tipurile e semne %i toate 2ormele e semni2icare&4 Omul utili3ea3$ 1n plus' Xempatia ! co al comunic$rii ci0ili3atoare& ?<4 Con2orm lui C4 Mircescu' procesul e comunicare epin e e: pertinena mesaCului 7"ra ul lui e 1nele"ere8' calitatea lim/aCului utili3atLtransmis %i 2ora con uitei empatice' care Xmo elea3$& 2lu9ul e semne 7mesaCe8 transmise receptorului4 Are loc anali3a con uitei receptorului' care este alc$tuit$ in componente lin"0istice 70er/ale8 %i paralin"0istice' clasi2icate 1n: Dine3ice sau e mi%careA pro9emice' 1n le"$tur$ cu spaiulA particularit$i in i0i uale: se9' 0+rst$' presti"iu' e ucaie' e9perien$' temperament etc4 Componentele lin"0istice ale con uitei receptorului au 2ost anali3ate e Tatiana Slama!Ca3acu?.' care a stu iat mo i2ic$rile ap$rute 1n mesaC 1n cursul comunic$rii atorit$ relaiei /iuni0oce emi$torLreceptor: a8 intre starea psi6ic$ 7raporturile intre procesele psi6ice8 %i mesaC 7particularit$1le sec0eniale ale acestuia8A /8 e0oluia unui su/iect %i a lim/aCului s$u4 Cercet$toarea Mariana (eli%?F a elimitat' 1n stu iile sale' Xpropriet$ile in2ormaionale& ale mesaCelor: entropia caracteristic$ unei surse semantice 7emi$torul8' entropia re2lectat$ 7receptorul8' in2luena mutual$ 1ntre emi$tor %i receptor4 Dup$ (ernar (erelson' 1n anali3a o/iecti0$ a stilului unui mesaC' cercet$torului 1i re0in urm$toarele o/li"aii: stu ierea lim/aCului respecti0A compararea stilurilor utili3ate 7a unor mesaCe i2erite in perioa e i2erite8A anali3a tipurilor e stilA ela/orarea e stu ii espre anumii autori %i stilul lor 7restul pre3ent$rii para"ra2ului se a2l$ 1n manual84

Lista su/iectelor pentru pre"$tirea 1n 0e erea e0alu$rii 2inale:

! ! ! De2iniia %i caracterisicile lim/aCului e comunicareA Semantica actului comunicaionalA Caracteristicile mesaCului4

Teste pentru autoe0aluare la tema tratat$ ! preci3ai r$spunsul sau r$spunsurile corecte:
:4 Cercet$ri e marDetin" au emonstrat c$ in ?--!>-- mesaCe la care un in i0i este e9pus 3ilnic' sunt receptate numai: a8 ?-!.-A /8 ,-!>-A c8 :-!,-4 ,4 Care ni0el al e9istenei mesaCelor este statuat: a8 material ! e9istena ca atareA /8 acional ! coninutul mesaCuluiA c8 0aloric ! sensul mesaCului4 ?4 Principalele co uri sociale se clasi2ic$ 1n: a8 semne e i entitateA /8 semne practiceA c8 semne epistemolo"ice4

R$spunsuri la testele e autoe0aluare:

:4 aA ,4 a'/'cA ?4 a4

Su/iecte pentru teme e cas$' re2erate sau stu ii e ca3:

!
?< ?.

De2iniia %i caracterisicile lim/aCului e comunicareA

I4 Neac%u ! Ci0ili3aie %i con uit$' (ucure%ti' ) itura Stiini2ic$ %i )nciclope ic$' :F.<' pp4 F:!FF T4 Slama!Ca3acu ! Intro ucere 1n psi6olin"0istic$' (ucure%ti' ) itura Stiini2ic$' :F>.' pp4 =, ! >: ?F M4 (eli% ! A T6eorM o2 Semantic Communication4 Mo ern Tren s in CM/ernetics an SMstems 'Tom III' (erlin' Sprin"er Eerla"' :F<<' pp4 ,>? !,<:

,:

! !

Semantica actului comunicaionalA Caracteristicile mesaCului4

Preci3$ri pri0in tema urm$toare: 1n aceast$ tem$' ultima a cursului' sunt pre3entate principalele aspecte teoretice ale anali3ei e coninut B meto a e anali3$ a coninuturilor comunicaionale 7mesaCele84

Pre3entarea temei > ! M)TOD) JI T)INICI D) ANALIO A CONRINUTURILOR COMUNICARIONAL)

Intro ucere la tema tratat$: Procesul 0ast %i comple9 al comunic$rii umane a
necesitat crearea unor co uri e comunicare: lim/i 7naturale8 %i lim/aCe 7arti2iciale' 2ormale8' care nu sunt altce0a ec+t con0enii prin care realitatea esemnat$ se trans2orm$ 1n semne purt$toare e sensuri %i semni2icaii4 Multiplicarea miCloacelor' c$ilor %i 2ormelor e comunicare a eterminat imperios ne0oia e a cerceta semni2icaiile %i corelaiile semnelor' e a m$sura 2actorii care in2luenea3$ comunicarea uman$ prin cu0+nt ! acest semnal al semnalelor cum 1l numea I4P4 Pa0lo04 Anali3+n u!l' putem s$ tra"em conclu3ii cu pri0ire la in i0i %i colecti0itate4 Ast2el' au 2ost ela/orate' e pe po3iiile unor %tiine' mai multe meto e' te6nici %i proce ee e stu iere a comunic$rilor umane 1n omeniile politic' istoric' literar' psi6olo"ic' Curi ic' sociolo"ic' lin"0istic etc4 Am putea spune c$ e9ist$ at+tea meto e c+i 2actori 1%i a uc contri/uia la apariia unei comunic$ri4 Mai 1nt+i ce este Xconinutul&' ce tre/uie s$ 1nele"em prin Xconinut&S Cunoa%tem c$' e9ist$ o su/stan$ %i o 2orm$ e coninut semantic 71nelesul termenilor8' o su/stan$ %i o 2orm$ e e9presie 2onolo"ic$ 7posi/ilit$ile e accentuare a unei lim/i %i intonaia real$84 Pe scurt' Xconinutul& 1nseamn$ tot ceea ce este e /a3$ 1ntr!o lim/$=-4 )9ist$ trei 1nelesuri atri/uite 1n mo special termenului e Xconinut&4 In primul r+n ' acea parte a icionarului lim/ii care se poate e9prima pertinent prin anali3$ e coninut' 2iin o/iectul acesteia' ca e e9emplu: 0oca/ularul politic pentru sociolo"ia politic$' rolul cu0intelor 1n comunicare' e9presiile propa"an istice pentru sociolo"ia propa"an ei etc4 5n al oilea r+n ' prin Xconinut& se su/1nele" acei termeni ! in ici care cuprin 0aloarea atitu inii pe care 1ncerc$m s$ o m$sur$m 7Iarol D4 LassUell84 De e9emplu' ac$ 1ntr!un te9t oarecare un termen este puin repetat sau repetat ne"ati0' se estimea3$ c$ el in ic$ o atitu ine ne"ati0$4 Aici se poate 2ace o/ser0aia c$' o atitu ine 2iin prea "eneral$ nu se e9prim$ printr!un sin"ur termen' ci printr!o clas$ e termeni 7termeni su/stituii84 In al treilea r+n Xconinutul& mai 1nseamn$ %i istri/uirea sensului termenilor pe o scal$ care mer"e e la o e9trem$ la alta' e e9emplu: 2oarte r$u ! r$u ! a%a %i a%a ! /un ! 2oarte /un4 XConinutul& ar putea 2i apreciat eci ca un cu0+nt in uctor 1mpreun$ cu cali2icati0ele care!i sunt asociate4 P64 G4 Stone 1nele"e prin Xconinut& 2ie 2orm$ "ra2ic$' lin"0istic$' inclusi0 2onic$' 2ie coninut in2ormaional etc4' ce poate 2i pus 1n corespon en$ cu 2actorii care au "enerat comunicarea4
=-

Gosep6 Sump6' Mic6el Iu"ues' AnalMse e contenu' 1n Dictionaire e sociolo"ie' Li/rairie Larousse' Cana a' :F<?' pp4 >. ! >F

,,

O/iecti0ul temei: pre3entarea meto ei anali3ei e coninut' meto a principal$

e anali3$ a mesaCelor!

Concepte c6eie tratate 1n aceast$ tem$: anali3a e coninut ! "eneralit$i

meto olo"iceA istoricul anali3ei e coninutA caracteristici ale anali3ei e coninutA tipurile anali3ei e coninut

Re3umatul temei >4:4 Anali3a e coninut ! "eneralit$i meto olo"ice

Anali3a e coninut ar putea 2i e2init$ ca semiotica unor comunic$ri umane4 Ast2el' 2iec$rui tip e comunicare 1i corespun e un "en e anali3$ a semnelor purt$toare e in2ormaie speci2ic$: Tipul e comunicare Tipul e anali3$ speci2ic$ uman$ anali3$ e coninut animal$ 3oosemiotic$ om!ma%in$ ci/ernetic$ 1ntre celulele 0ii /ionic$ O/iectul anali3ei e coninut coinci e' 1n parte' cu acela al psi6olin"0isticii4 Mo elul e utili3are al acestei meto e sociolo"ice 0eri2ic$ urm$toarea ipote3$ cu ran" 1nalt e "eneralitate: ac$ se $ un ansam/lu e mesaCe cu caracteristici e apariie eterminate %i cu caracteristici e or"ani3are 7semantice8 etermina/ile' atunci se pot a2la caracteristici ale comunicatorului 7comunicatorilor8 mesaCelor' cunosc+n u!se c$ 1ntre comunicator7i8 %i mesaCe e9ist$ o relaie e apartenen$4 Anali3a e coninut spriCin$ sensul esprins intr!un te9t pe ate e9terioare acestuia=:' pe coninuturi certe' 0e6iculate prin lim/ile naturale' ar constituite 1n o/iecte semiotice autonome' a ic$ asimilate realit$ilor non iscursi0e ale re2erentului' in care te9tele nu 2ac ec+t s$ 2urni3e3e repre3entarea=,4 O2erim 1n continuare' clasi2icate up$ criteriul cronolo"ic' c+te0a tipuri e e2iniii ale anali3ei e coninut: a8 [aplan 7:F=?8: semantica statistic$ a iscursului politic=? 7 e2iniie ostensi0$8A /8 Ganis 7:F=F8: te6nic$ pentru clasi2icarea semnelor!0e6icule care se /a3ea3$ numai pe Cu ec$ile analistului sau "rupului e anali%ti pri0in care semne!0e6icule intr$ 1n ce cate"orii' pe /a3a unor re"uli e9plicit 2ormulate' susin+n c$ Cu ec$ile analistului sunt pri0ite ca rapoarte ale o/ser0atorului %tiini2ic== 7 e2iniie prin 1n%iruire8A c8 (erelson 7:F;,8: te6nic$ e cercetare pentru escrierea o/iecti0$' sistematic$ %i cantitati0$ a coninutului mani2est al comunic$rii' a0+n rept scop e a!l interpreta =; 7 e2iniie prin "en pro9im %i i2eren$ speci2ic$8A
=:

R4 Da0al ! LZanalMse e contenu' 1n Traite e psMc6olo"ie sociale' Paris' Press Uni0ersitaire e *rance' :F>?' p4 =<; =, P4 NeurM %i S4 Mosco0ici ! Pro/lemes e lZanalMse e contenu' 1n Lan"a"es' ::' p4 ?F4 =? apu O4R4 Iolsti' A4 [aplan ! Content AnalMsis an T6e T6eorM o2 Si"ns' P6ilos4 Sci4' :F=?' p4 ,?== G4L4 Ganis ! T6e Pro/lem o2 Eali itin" Content AnalMsis' in I4D4 LassUell' N4 Lei2es et Co4 7e s48 ! T6e Lan"ua"e o2 PoliticsA Stu ies in Nuantitati0e semantics' NeU YorD' Geor"e SteUart' :F=F' p4 ;; =; (4 (erelson ! Content AnalMsis 1n Communication Researc6' Glencoe' III' *ree Press' :F;,' p4:.

,?

8 CartUri"6t 7:F;?8: escrierea o/iecti0$' sistematic$ %i cantitati0$ a oric$rui comportament sim/olic=> 70e3i' pe lar"' celelalte elemente e9puse 1n curs84 De2iniiile timpurii ate anali3ei e coninut surprin limitarea o/iectului ei e in0esti"aie la pro/lemele e semantic$ 7relaia semnelor cu re2erenii lor8 %i sintactic$ 7relaia semnelor cu semnele84 Dup$ aceste e2iniii s!a 1nre"istrat o ten in$ e l$r"ire a spaiului e atri/ute al anali3ei e coninut4 5n eceniile trecute' aceste ou$ irecii 2un amentale par s$ se 2i 1m/inat4 R4 MaMnt3 7:F<-8 numea anali3a e coninut te6nic$ e cercetare care i enti2ic$ %i escrie' sistematic %i o/iecti0' caracteristicile lin"0istice ale unui te9t' pentru a tra"e conclu3ii asupra persoanelor %i colecti0it$ilor4

>4,4 Istoricul anali3ei e coninut

Primul stu iu citat 1n literatura e specialitate =< este cel pu/licat 1n anul :..>' 1n care autorul anali3ea3$ sensul cu0intelor 1n raport cu 2olosirea lor %i opinia en"le3ilorA termeni ca le"e internaional$' interese' moralitate sunt utili3ai ast2el' 1n 2uncie e concepiile en"le3ilor espre rolul Marii (ritanii 2a$ e alte naiuniA stu iul ne"liCea3$ in icarea surselor e in2ormare %i a criteriilor e selecionare a te9telor4 Ulterior' trei irecii sunt caracteristice pentru istoricul e0oluiei anali3ei e coninut: a8 ! eri0area in preocup$rile stilisticii %i criticii literare4 Anali3a e coninut a 1nceput s$ 2ie 2olosit$ e c$tre stu eni' tot 1n An"lia' 1n anii \,- ai secolului nostru e ata aceasta4 In :F,;' stu enii in 2ilolo"ie reali3ea3$ o sinte3$ ri"uroas$ a poe3iei en"le3e %i compararea ei cu poe3ia continentuluiA /8 ! eri0area in preocup$rile speciali%tilor 1n sociolo"ie politic$ %i sociolo"ia propa"an ei4 Ast2el' au 2ost 1ntreprinse o serie e stu ii 1n SUA %i Germania asupra propa"an ei e r$3/oi 1n Curul anilor \=-4 Sc6uMler *orster' iscipol al lui I4D4 LassUell' 1ntreprin e stu iul propa"an ei 1nainte e eclaraia prin care SUA 1%i anunau intrarea 1n a oua mare con2la"raie mon ial$' contri/uin la emascarea 3iarului XT6e Galilean& care 2$cea propa"an $ 2ilona3ist$ 7a 2ost m$surat un paralelism net 1ntre coninutul articolelor sale %i cel al emisiunilor na3iste estinate americanilor8A o cercetare analo"$ ar la care termenul comparaiei 1l constituie c6iar temele maCore ale propa"an ei 6itleriste' enunate c6iar e parti ul na3ist' a 2ost e2ectuat$ pe ou$ cupluri e pu/licaii' XTo aMZs C6allen"e& %i X*orum O/ser0ator& pe e o parte' 2a0ori3+n propa"an a na3ist$' XRe erZs Di"est& %i XSatur aM )0enin" Post& pe e alt$ parte' c$rora nu li s!a putut contesta patriotismul4 *oster a mai anali3at maniera 1n care XNeU YorD Times& trata nout$ile in con2lictul european4 Ta/elele "ra2ice au ar$tat c$ eci3ia american$ e intrare 1n r$3/oi nu a inter0enit ec+t up$ o serie e cri3e e o intensitate cresc$toare4 5n timpul celui e!al oilea r$3/oi mon ial' anali3a e coninut 2$cea parte in miCloacele e ap$rare militar$A e9perii e la Ra io Lon ra tratau sistematic masa e comunicaii i2u3at$ e propa"an a na3ist$4 Ace%tia aCunseser$ s$ cunoasc$ a%a e /ine mecanismele propa"an istice ale a 0ersarului 1nc+t pre3iceau unele e0enimente plec+n e la in2ormaiile ra io culese4

=>

P4D4 CartUri"6t ! AnalMsis o2 ]ualitati0e Material' 1n L4 *estin"er an D4 [at3 7e s8 ! Researc6 Met6o s in T6e (e6a0ioral Sciences' NeU YorD' Iolt' Reine6art an Hinstop' p4 =,: =< R4 Pinto %i M4 GraUit3 ! op4 cit4 p4 =FF

,=

c8 ! ca meto $ mo ern$ e anali3$ s!a esprins in anali3a semantic$' spre eose/ire e care pune accentul nu pe stilul %i 2orma "ramatical$' ci' pe i eile e9primate %i coninutul lor4 In0esti"atorii timpurii au 2ost preocupai mai ales e in0entarierea Curnalistic$ auto6ton$ 7en"le3$ sau american$8A se acor a puin$ atenie presei str$ine' iar 1n alte $ri nu se practic$ 1nc$ anali3a e coninut4 5n anii \?-' te6nica 1ncepe s$ 2ie a optat$ pentru cercet$ri sociolo"ice' istorice %i' e0i ent' politiceA continu$ s$ pre omine anali3a 3iarelor4 Un eceniu mai t+r3iu' cercetarea politic$ 2olosin materialele e propa"an $ acoper$ aproape un s2ert in articolele pu/licate' cu anali3e e coninut4 De atunci atea3$ e2iniia Xstatistica semantic$ a iscursului politic& 7A4 [aplan' :F=?84 Incepe %i anali3a celorlalte me ii e comunicaie: 2ilm' ra io' tele0i3iune4 G4 (atson a 2$cut anali3a e coninut a 2ilmelor na3iste lu+n 1n consi eraie personaCele care apar 1n ima"ini4 De%i stu iile politice %i Curnalistice continu$ s$ 2ie maCoritare' cea mai e0i ent$ ten in$ este e mai lar"$ aplicare 1n ca rul mai multor iscipline 7istorie' 2olcloristic$' psi6anali3$' lin"0istic$' propa"an $' psi6oterapie84 Aceste stu ii 2ac trecerea e la escripti0ism la testarea unor ipote3e' mai ales pri0in antece entele %i e2ectele comunic$rii4 Dup$ :F;- apar primele i0er"ene 1ntre speciali%tii 1n anali3a e coninut %i e aici mai multe orient$ri4 De asemenea' se constat$ 2olosirea anali3ei e coninut 1n 3one netra iionale: anali3a comunic$rii picturale' a e9presiei 2aciale 7)cman' :F>;8' a tonului 0ocal 7StartUest6er' :F;>8' c6iar a4440isurilor 7Ian %i Ean e Castle' :F>>8 %i "esturilor corporale=.4 Dac$ primele anali3e e coninut se re2ereau la materiale naturale sau isponi/ile 73iare' c$ri' ocumente8' 1n ultimul timp anali3a e coninut se aplic$ %i la mesaCe "enerate 7pro0ocate8 1n cursul cercet$rii4 5n 2elul acesta sl$/esc %i "raniele ri"i e 1ntre anli3a e coninut %i meto e %i te6nici e stu iere a coninutului comunicaional aplica/ile 1n alte iscipline %tiini2ice4 O anali3$ a anali3elor e coninut =F 1ntreprins$ 1n :F;F pentru perioa a :F-- ! :F;.' in0entaria3$ :<-- e re2erine /i/lio"ra2ice' <;^ in ele 2iin atate up$ :F=-4 In aceea%i perioa $' cea mai e0i ent$ ten in$ a 2ost cre%terea 1n pro"resie "eometric$ a 2rec0enei acestor stu ii: ac$ 1n primii ,- e ani se 1nre"istrau ,'; anali3e e coninut pe an' 1n urm$torii ?- e ani s!au 1nre"istrat :?'.A ,,'. %i respecti0 =?'? anali3e e coninut 1n me ie pe anA 1ntre :F;- ! :F;. s!au 1nre"istrat 1n me ie F>'? anali3e e coninut pe an4 Dintre toate stu iile 1ntreprinse =L; sunt empirice iar celelalte pot 2i clasi2icate 1n cercet$ri meto olo"ice %i stu ii espre 2orm$ sau stil4 Spre s2+r%itul perioa ei anali3ate 7anii \;-8' mai ales 1n urma aCutorului primit e la computer' a e0enit mai e0i ent$ preocuparea meto olo"ic$ %i teoretic$ 70e3i' pe lar"' celelalte elemente e9puse 1n curs844

>4?4 Caracteristici ale anali3ei e coninut

#.3.1. $"iectivitatea 1nseamn$ reali3area unei anali3e e coninut pe /a3a unor re"uli e9plicit 2ormulate care s$ permit$ unor cercet$tori i2erii ce lucrea3$ cu acela%i coninut s$ o/in$ acelea%i re3ultate4 )ste caracteristica cea mai i2icil e reali3at %i se tin e c$tre ea ca %i c$tre un i eal4 O/iecti0itatea tre/uie s$ cuprin $ %i preocuparea pentru o anali3$ 2$r$ preCu ec$i %i i ei preconcepute ale analistului sau intenii implice ale
=. =F

G4 *ast ! (o M Lan"ua"e' I4 )0ans e 4 :F<P64 G4 Stone %4a4 ! T6e "eneral InNuirer4 A Computer Approac6 to Content AnalMsis' M4I4T4 Press' :F>>' p4 ,,!,?

,;

emi$torului 1n coninutul mani2est al comunic$rii4 Aceasta presupune e9istena unui consens asupra aspectelor e anali3at %i asupra cate"oriilor ce 0or 2i utili3ate4 D4P4 CartUri"6t;- enun$ patru aspecte e care tre/uie s$ se in$ seama pentru reali3area unui stu iu o/iecti0: a8 c$utarea 0aria/ilelor e anali3$A /8 c$utarea cate"oriilor pentru 2iecare 0aria/il$A c8 c$utarea e2iniiilor operaionale corespun3$toare' e ata aceasta pentru cate"orii' operaie care se 2ace prin re"uli e9plicite care speci2ic$ tr$s$turile istincti0e ale coninutului' permi+n clasarea 1n una sau alta in cate"oriiA 8 a aptarea sc6emei e anali3$ sta/ilite la coninutul empiric conceput 2ie ca sistem e re2erin$ al su/iectului' 2ie ca structur$ situaional$ o/iecti0$ ;:4 Ast2el' construim o repre3entare sau un mo el concret al situaiei e ansam/lu la care se raportea3$ r$spunsurile' pentru ca apoi s$ locali3$m 2iecare r$spuns particular 1n interiorul acestei sc6eme4 5n le"$tur$ cu aceast$ mo alitate e p$strare 7m$rire8 a o/iecti0it$ii 1n anali3a e coninut' se poate 2ace o paralel$ cu sistemul e0enit eCa clasic acum' propus e R4[4 Merton' e Xspar"ere& a conceptului 1n: imensiuni %i 0aria/ile' in icatori %i in ici componeni4 #.3.2. Sistemicitatea semni2ic$ inclu erea sau e9clu erea unor elemente e selecie consistente4 Aceast$ calitate urm$re%te anali3a 1ntre"ului coninut' a p$rilor sale ce tre/uiesc or onate %i inte"rate 1n cate"orii alese 1n 2uncie e scopurile cercet$rii4 #.3.3. %eneralitatea su/linia3$ rele0ana teoretic$ %i practic$ a conclu3iilor care re3ult$4 O in2ormaie pur escripti0$ espre coninut separate e alte atri/ute ale coninutului sau e caracteristici ale emi$torului %i receptorului mesaCului' are o mic$ 0aloare %tiini2ic$4 Le"at e aceste caracteristici s!au purtat numeroase iscuii 1n Curul urm$toarelor pro/leme: ac$ o anali3$ e coninut tre/uie s$ 2ie cantitati0$ %i ac$ tre/uie s$ 2ie limitat$ la coninutul mani2est sau se poate re2eri %i la aspectele latente ale comunicaiei4 #.3.&. Cantitativitatea. Unele e2iniii i enti2ic$ termenul Xcantitati0itate& cu Xnumeric& 7calcularea unor 2rec0ene' num$rare e elemente semni2icati0e8A altele sunt mai puin restricti0e %i inclu stu ii 1n care re3ultatele sunt e9primate 1n termeni ca: Xmai mult&' Xmai puin& sau X 1n cre%tere&4 Pot 2i ate e9emple e anali3e clasice 1n care nu s!a 2olosit num$r$toarea' ci s!a urm$rit pre3ena sau a/sena unor cu0inte 1n ca rul te9telor supuse anali3ei4 Un al treilea tip e e2iniii ale termenului Xcantitati0& 1l opun celui e Xcalitati0&4 Anali3ele Xcantitati0e& permit o mai curat$ escriere a "ra ului e co0ariaie 1ntre 2enomenele anali3ate 7mesaCele comunicaionale84 Totu%i' 1nre"istrarea 2rec0enelor e apariie sau alte sisteme similare e enumer$ri constituie o restricie care con uce la o p$rtinire 1n selecia pro/lemelor care tre/uiesc in0esti"ateA e asemenea' o alt$ critic$ 1ntemeiat$ s!ar putea a uce 2aptului c$ se tra" conclu3ii pe /a3a pre3eneiLa/senei unor atri/ute 1n coninutul comunicaional al mesaCelor4 Uneori' pot a0ea re3ultate superioare
;;:

D4P4 CartUri"6t ! op4 cit4 p4 =F. %i urm4 apu 4 P4 La3ars2el %i (arton' reluai e D4P4 CartUri"6t ! op4 cit4 p4 ;-,

,>

anali3ele e2ectuate pe un num$r limitat e ca3uri 1n care simpla apariie sau omitere a unui atri/ut 1ntr!un ocument 7scris sau 0er/al8 poate 2i e mai mare semni2icaie ec+t 2rec0ena relati0$ a altor caracteristici 70e3i' pe lar"' celelalte elemente e9puse 1n curs84

>4=4 Tipuri ale anali3ei e coninut

5n 2uncie e mo ul cum ilustrea3$ coninutul comunicaional stu iat' anali3a e coninut poate 2i clasi2icat$ ast2el up$ urm$toarele criterii: a4 )radul de !erificare al unei (unor) ipote%e/ anali3$ e coninut de e*plorare ! urm$re%te epistarea caracteristicilor "enerale ale unui te9t' mesaC' coninut in2ormaionalA anali3$ e coninut de !erificare ! sta/ile%te "ra ul e 0eri icitate al unei ipote3e' eri0at$ in o/iecti0ele cercet$riiA /4 )radul de pre)tire prealabil: nedirijat ! nu urm$re%te un scop precis' nu se e2ectuea3$ strict pe /a3a unui plan e lucru' nu u3ea3$ e personal cali2icatA dirijat ! are preci3ate scopul' o/iecti0ele' are sta/ilit un plan e lucru' se e2ectuea3$ cu personal cali2icatA c4 )radul de acumulare a informaiilor: cantitati! (empiric) ! urm$re%te a unarea e ate /rute' neinterpretate printr!o teorie "eneral$ asupra realit$iiA urm$re%te 2rec0ena unor teme' cu0inte' sim/oluri care apar 1n te9tul anali3atA calitati! (teoretic) ! cumulati0$ %i interpretati0$' preci3ea3$ pre3ena sau a/sena unei caracteristici ateA d. )radul de folosire a unor te"nici/ propriu$%is ! u3ea3$ e9clusi0 e te6nici speci2ice anali3ei e coninutA deri!at ! /ene2icia3$ e te6nici 1mprumutate in alte omenii %i %tiine socio!umaneA e. )radul de urmrire a unui scop/ direct ! a un$ in2ormaii coninute 1n mesaC' 1n corespon en$ strict$ cu o/iecti0ele %i scopul cercet$riiA indirect ! sta/ile%te coor onate care s$ escrie pur %i simplu' 2$r$ un scop inainte propusA f. )radul de influenare a opiniei receptorului: instrumental ! estinat$ s$ pro uc$ un e2ect asupra receptorului mesaCului' s$ mo i2ice comportamenul acestuia 1n raport cu o anume i eolo"ieA repre%entati! ! 1ncearc$ s$ nu mo i2ice opiniile receptorului e mesaCA ca3ul i eal e stu iere a comunic$rii pureA "4 )radul de studiere a modificrilor inter!enite n comportamentul receptorului/ obiectual ! care are rept o/iect e stu iu te9tul propriu!3is %i estinatarul acestuiaA subiectual ! stu ia3$' 1ntr!un tot unitar' emi$torul ! mesaCul ! receptorul' cu accent pe cei oi su/ieci ai comunic$rii' 2iin 2olosite 1n acest sens %i te6nici au9iliare' e e9emplu c6estionarul e opinieA 64 )radul de urmrire a sincroniei:diacroniei te*tului/ funcional ! anali3ea3$ cone9iunile %i intercon iion$rile reciproce 1ntre semnele mesaCuluiA structural ! stu ia3$ p$rile componente ale mesaCului4

Lista su/iectelor pentru pre"$tirea 1n 0e erea e0alu$rii 2inale

! ! ! ! Anali3a e coninut ! "eneralit$i meto olo"iceA Istoricul anali3ei e coninutA Caracteristicile anali3ei e coninutA Tipuri ale anali3ei e coninut4

,<

Teste pentru autoe0aluare la tema tratat$ B preci3ai r$spunsul sau r$spunsurile corecte:
:4 Cine a at urm$toarea e2iniie a anali3ei e coninut ! te6nic$ e cercetare pentru escrierea o/iecti0$' sistematic$ %i cantitati0$ a coninutului mani2est al comunic$rii' a0+n rept scop e a!l interpreta: a8 GanisA /8 [aplanA c8 (erelson4 ,4 Dup$ "ra ul e urm$rire a unui scop' anali3a e coninut poate 2i: a8 irect$ ! a un$ in2ormaii coninute 1n mesaC' 1n corespon en$ strict$ cu o/iecti0ele %i scopul cercet$riiA /8 in irect$ ! sta/ile%te coor onate care s$ escrie pur %i simplu' 2$r$ un scop inainte propus' %i c8 eri0at$ ! /ene2icia3$ e te6nici 1mprumutate in alte omenii %i %tiine socio!umane ?4 Principalele caracteristici ale anali3ei e coninut sunt: a8 o/iecti0itateaA /8 cantitati0itateaA c8 sistemicitatea4

R$spunsuri la testele e autoe0aluare

:4 cA ,4 a'cA ?4 a'/'c4

Su/iecte pentru teme e cas$' re2erate sau stu ii e ca3:

! ! ! ! Anali3a e coninut ! "eneralit$i meto olo"iceA Istoricul anali3ei e coninutA Caracteristicile anali3ei e coninutA Tipuri ale anali3ei e coninut4

,.