Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea de Studii Politice i Economice Europene C.

Stere Facultatea Drept

REFERAT La disciplina urisdic!ia Constitu!ional" Tema# Caracteristica conceptului suprema!iei Constitu!iei

E$ectuat# masterand" Drept Pu%lic USPEE C. Stere &'. (acovei 'eri$icat# )udec"tor asistent CC* con$. nniv. doctor +n dr.* &'. ,aporo)an

C-iin"u ./01 Cuprins 2ntroducere 3333333333333333333333333333331 0. Aspecte introductive privind suprema!ia Constitu!iei 33333333333..4 0.0. 5o!iunea i esen!a suprema!iei Constitu!iei 3333333333333336 0... 2storicul suprema!iei Constitu!iei 3333333333333333333 6 .. Caracteristica conceptului suprema!iei Constitu!iei 333333333333..7 ..0. Conceptul de suprema!ie a constitu!iei 8 $undamente teoretice. 333333...7 .... 9aran!iile )uridice a suprema!iei Constitu!iei33333333333333..: ..1. Consecin!ele suprema!iei Constitu!iei 33333333333333333.01 Conclu;ii 333333333333333333333333333333....07 <i%lio=ra$ie. 33333333333333333333333333333..../

2ntroducere O problem mai delicat a dreptului constituional, evitat a fi abordat n mod direct, o reprezint fundamentarea tiinific a supremaiei constituiei, deoarece ea ine de locul constituiei n sistemul normativ, de ierarhizarea actelor normative, a sistemului de drept i de locul dreptului constituional n sistemul de drept. Faptul c supremaia constituiei apare ca un lucru tiut, firesc, de neconstestat justific oarecum lipsa unor preocupri directe pentru motivarea i justificarea acestei supremaii. Supremaia constituiei a devenit una din a iomele dreptului constituional constemporan i reprezint o calitate a constituiei care o situeaz n v!rful ierarhiei sistemului juridic al unei societi. "n viziunea juristului austriac #ans $elsen ordinea juridic, nu este un sistem de norme juridice de acelai ran%, ci o piramid sau ierarhie format dintr&un anumit numr de 'straturi( de norme jurdice, n v!rful creia se afl )onstituia. Supremaia constituiei implic subordonarea autoritilor publice, n special a le%iuitorului, fa de constituie, ceea ce i confer acesteia eficiena necesar realizrii imperativelor statului de drept, cu precdere a celui prvind %arantarea drepturilor i libertilor fundamentale. *e altfel, literatura de specialitate, menioneaz faptul c, supremaia constituiei este un calificativ efectiv i necesar, nu doar pentru vrful ierarhiei le%islative, ci mai mult din punct de vedere al respectrii tuturor le%ilor prin prisma normelor constituionale. +ici ne referim la faptul c toate veri%ile le%islative, au dreptul la putere juridic, att timp ct nu contravin normelor constituiei. *e asemenea, este important faptul c constituionalizarea tuturor acestor le%i prin ncadrarea acestora n limita normelor constituionale este e%al cu conceptul de supremaie. "n lucrarea de fa, am ncercat s aduc o noiune supremaiei )onstituiei, att din punct de vedere al doctrinei constituionale ct i din punct de vedere juridic. ,otodat, se face referire i la %araniile juridice ale supremaiei precum i efectele acestui concept asupra piramidei le%islative.

0. Aspecte introductive Fiind .e%ea Suprem a statului, )onstituia sintetizeaz procesele democratice i e prim concepia statului asupra relaiilor social&politice, aeaz relaiile economice pe traversele economiei de pia, statueaz drepturile, libertile fundamentale i ndatoririle ceteanului. Situat n v!rful piramidei tuturor actelor normative, )onstituia servete drept reper decisiv pentru aprecierea validitii tuturor actelor i faptelor juridice./ +rticolul / al )onstituiei, re%lementeaz0 1)onstituia 2epublicii 3oldova este .e%ea ei Suprem. 4icio le%e i niciun alt act juridic care contravine prevederilor )onstituiei nu are putere juridic(. +utorul 5. 4e%ru, menioneaz cu referire la acest articol, c, introducerea unui articol consacrat )onstituiei, ca .e%e Suprem a statului, s&a fcut intenionat, dat fiind faptul c e vorba de le%ea nr. /, le%ea tuturor le%ilor, le%ea n faa creia celelalte le%i stau n poziie de drepi. )onstituia nu reprezint doar un act normativ, cci pe l!n% normele pe care le cuprinde, ea n%lobeaz i nelepciunea unui popor, valorile fundamentale ale unei naiuni, re%ulile de drept superioare ale puterii publice, pe care aceasta o limiteaz i creia i impune anumite sarcini, masa 6materia7 superle%islativ a unui neam. 8trunz!nd toate tipurile de raporturi sociale, )onstituia trebuie s rezulte firesc din relaiile i felul de a fi ale unui popor. ,,+ dori, scria #e%el, s dai unui popor, a priori, o constituie ar nesocoti tocmai momentul n care constituia ar fi mai mult o nscocire a %!ndirii, fiecare popor i are constituia care i se potrivete i care i se cuvine12

/ 2

)onstituia 2epublicii 3oldova& )omentariu& p. 9. #e%el, 8rincipiile filozofiei dreptului, :ditura +cademiei, 5ucureti, /9;9, p. -/;

<

0.0. 5o!iunea i esen!a suprema!iei Constitu!iei 8rin noiunea de Supremaia )onstituiei se nele%e poziia dominant a )onstituiei n sistemul de drept, ce i asi%ur autoritate i putere n r!ndul le%ilor i celorlalte acte normative, de fapt este un lucru natural, firesc, de necontestat.*up coninutul normativ, )onstituia se deosebete de celelalte le%i ordinare prin faptul c ea re%lementeaz relaii sociale fundamentale, pe c!nd celelalte le%i, chiar dac fac aceasta nu fac dec!t s detalieze unele principii consacrate n )onstituie. ,otodat, )onstituia se deosebete de alte le%i prin faptul c adoptarea i modificarea ei se realizeaz prin vot calificat al parlamentarilor de 2=- din numrul total al deputailor alei pe c!nd le%ile ordinare sunt adoptate prin simpla majoritate a voturilor. 3ai mult, )onstituia< posed o for juridic superioar le%ilor ordinare0 le%itimeaz puterea de stat transform!nd voinele individuale n voina de stat0 confer autoritate %uvernanilor0 determin funciile i atribuiile autoritilor publice0 consacr drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale ale cetenilor, re%lementeaz relaiile dintre ei, ntre ei i autoritile publice0 indic valorile sociale ale societii0 servete drept punct de pornire n aprecierea valabilitii tuturor faptelor i actelor juridice, de aceea este le%ea fundamental i suprem a statului. 0... 2storicul suprema!iei Constitu!iei 8rincipiul supremaiei constituiei i are ori%inea n teoriile dreptului natural i ale le%ilor fundamentale, potrivit crora dreptul natural era un drept superior, care trebuie respectat de ctre le%ile stabilite de %uvernani. ,oma d>+?uino opina c le%ea omeneasc era determinat de le%ea natural@ dac le%ea omeneasc era n contradicie cu le%ea natural, ea nu mai era o le%e, ci o 'corupere a le%ii(. +stfel c, ncep!nd chiar cu :vul 3ediu, s&a stbilit o ierarhie a normelor care a mbrcat diverse forme de&a lun%ul istoriei. "n +n%lia, de e emplu, le%ile fundamentale erau considerate normele de common laA. Sir :dAard )oBe arta c, 'dac un act al parlamentului contrazice dreptul i raiunea, sau este imposibil de e ecutat, )ommon .aA va arta n ce msur un astfel de act este nul(. "n Cermania, le%ile fundamentale reprezentau re%uli care trebuiau puse deasupra normelor
-

*rept constituional. 4ote de curs D Cabriela )ristina Freniu0


<

*rept constituional& )arnat, ,eodor0

obinuite@ le%ile succesiunii la tron, acordurile ntre monarh i stri, drepturile monarhului etc. Fundamentele politice i juridice ale principiului actual al supremaiei constituiei au aprut odat cu diseminarea teoriilor suveranitii naionale i a drepturilor fundamentale i cu apariia primelor declaraii de drepturi i constituii din sec. al FGHHH I lea. )onstituia SJ+ cuprinde afirmarea principiului suveranitii poporului i consitutia apare, astfel, ca o e presie suprem a acestei suveraniti. )onstituia este, deci, le%ea suprem i pe baza ei se structureaz ntrea%a ordine juridic a statului. Supremaia constituiei este i suportul necesar pentru aplicarea principiului separaiei puterilor@ n lipsa supremaiei, separaia puterilor ar putea fi nclcat de ctre autoritatea cea mai puternic. *e asemenea, supremaia constituiei este necesar pentru a asi%ura %arantarea drepturilor i libertilor fundamentale ale individului, care constituie una din limitrile puterii statului. .. Caracteristica conceptului suprema!iei Constitu!iei. ..0. Conceptul de suprema!ie a constitu!iei 8 $undamente teoretice Supremaia constituiei 6valoarea juridic suprem, super le%alitate, le%ea suprem etc.7 nu este o cate%orie strict juridic, ci una politico&juridic.E Jnii autori e plic supremaia constituiei prin faptul c aceasta este 'le%ea le%ilor, le%ea suprem(. +lii consider c supremaia constituiei pe plan juridic este o rezultant a faptului c modificarea ei trebuie adoptat de ctre parlament cu majoritate calificat de dou treimi din numrul total al deputailor, spre deosebire de le%ile ordinare, care pot fi adoptate, modificate, suspendate sau abro%ate de acelai or%an, cu majoritatea de jumtate plus unu din numrul total al deputailor care l alctuiesc. : ist opinii; conform crora supremaia constituiei se e plic prin faptul c aceasta ocup un loc principal, fiind o le%e fundamental, care st la temelia or%anizrii statale i este baza juridic a ntre%ii le%islaii subliniindu&se faptul c supremaia se e prim fa de le%ile ordinare n deosebiri de coninut, form i putere juridic. Supremaia constituiei rezult din coninutul acesteia I supremaia material@ & :a le%itimeaz puterea, convertind voinele individuale sau colective n voine de stat0 & :a confer autoritate %uvernanilor, ndrept!ndu&le deciziile i %arant!ndu&le aplicarea0
E ;

)urs elementar de drept constituional & Cuceac, Hon0 *rept constuional i instituii politice I +rseni +le andru0

&:a determin funciile i atribuiile ce revin autoritilor publice0 & )onsacr!nd drepturile i datoriile fundamentale, diri%uiete raporturile dintre ceteni, dintre ei i autoritile publice0 & Hndic sensul sau scopul activitii statale, adic valorile politice, ideolo%ice i morale sub semnul crora este or%anizat i funcioneaz sistemul politic0 & )onstituia reprezint temeiul fundamental i %arania esenial a ordinei de drept0 & :a este reperul decisiv pentru aprecierea validitii tuturor actelor i faptelor juridice. Supremaia constituiei are i un sens formal care rezult din procedura de adoptare a constituiei, procedur care e teriorizeaz o for particular, specific i incesibil care se ataeaz. Supremaia constituiei este aadar o noiune comple , n coninutul creia se cuprind trsturi i elemente 6valori7 politice i juridice, care e prim poziia supraordonat a constituiei nu numai n sistemul de drept, ci i n ntre%ul sistem social&politic al unei ri. +v!nd n vedere diversele opinii din literatura de specialitate K putem conchide c supremaia constituiei se fundamenteaz tiinific pe@ & )oninutul, forma i fora juridic a normelor pe care le conine0 & 8e principiile fundamentale de or%anizare i funcionare a or%anelor statului0 & 8e trsturile puterii statale. .... 9aran!iile )uridice a suprema!iei Constitu!iei Supremaia )onstituiei este o realitate incontestabil, care implic o serie de consecine juridice, dar n acelai timp se bucur i de %aranii. Supremaia )onstituiei beneficiaz de %araniile specifice ntre%ului drept, care fac sistemul normativ s se aplice i s fie respectat i de unele %aranii juridice specifice, i anume@ controlul %eneral al aplicrii )onstituiei, controlul constituionalitii le%ilor, ndatorirea fundamental de a respecta )onstituia. 3ajoritatea competenelor e puse presupun sesizarea curilor de jurisdicie constituional de ctre autoritile politice. "n acest caz e ist ns riscul c autoritile politice s uite de cei pentru care ele au fost formate I cetenii, asociaiile acestora. Sub alt aspect, rezerv!nd dreptul

*rept constituional i instituii politice. )urs sintez D )ristian Honescu0 *rept constituional i instituii politice.

)urs universitar D +le andrina erban0

de sesizare doar liderilor politici, ntrea%a instituie de control constituional poate ajun%e s serveasc doar necesitile politicienilorL. )ontrolul %eneral al aplicrii )onstituiei I este rezultatul faptului c ntrea%a activitate statal este or%anizat prin )onstituie. Stabilind sistemul statal, )onstituia stabilete i competena or%anelor de stat. ,oate or%anele de stat trebuie s&i desfoare activitatea n conformitate i n limitele stabilite prin )onstituie. +stfel, orice )onstituie or%anizeaz un sistem comple i eficient de control al aplicrii )onstituiei. +cest control %eneral este i prima %aranie juridic a supremaiei )onstituiei. )ontrolul constituionalitii le%ilor Ieste o activitate or%anizat de verificare a corespunderii prevederilor le%ii cu )onstituia, iar ca instituie a dreptului constituional cuprinde re%ulile privitoare la or%anele competente a face aceast verificare. "n sens n%ust, prin controlul constituionalitii le%ilor este controlul nemijlocit al le%ii ca act al 8arlamentului. "n sens lar%, controlul tuturor actelor normative. "ndatorirea fundamental de a respecta )onstituia. +ceast %aranie asi%ur c prevederile din )onstituie s fie aplicate i respectate de ctre toi cetenii. Hzvorul acestei obli%aii fundamentale trebuie cutat n chiar coninutul i poziia )onstituiei, n faptul c aducerea la ndeplinire a prevederilor constituionale nseamn de fapt tocmai realizarea msurilor pe care statul le ia n vederea dezvoltrii materiale i culturale a societii. Supremaia constituiei 9beneficiaz at!t de %araniile specifice ntre%ului drept, care fac ca sistemul normativ s se aplice i s fie respectat, c!t i de unele %aranii juridice specifice. +ceste %aranii sunt@ controlul %eneral al aplicrii constituiei, controlul constituionalittii le%ilor, ndatorirea fundamental de a respecta constituia )ontrolul %eneral al aplicrii constituiei este rezultatul faptului c ntrea%a activitatea statal este or%anizat prin constituie. )onstituia stabilete formele fundamentale de realizare a puterii de stat, cate%oriile de or%ane ale statului i competena acestora. : ercitarea puterii de ctre popor implic o diviziune a competenelor i o autonomie a or%anelor de stat. ,oate or%anele statului trebuie s&i desfoare activitatea n conformitate i n limitele stabilite prin
L

G. Maporojan +ccesul direct al persoanei la justiia constituional 6practica Cermaniei7 Revista Naional de Drept, 2007, nr.4, pag.68
9

)urs de drept constituional de@ Cionea, Gasile0

constituie. 8entru ca acest lucru s fie realizabil constituia or%anizeaz un sistem comple i eficient de control al aplicrii ei. )ontrolul constituionalitii le%ilor este activitatea or%anizat de verificare a conformitii le%ii cu constituia i cuprinde re%ulile privitoare la or%anele competente s fac aceast verificare, procedura de urmat i msurile ce pot fi luate dup realizarea acestei proceduri. "ndatorirea fundamental de a respecta constituia asi%ur ca prevederile constituionale s fie aplicate i respectate de ctre ceteni. Hzvorul acestei obli%aii fundamentale se %sete n chiar coninutul i poziia constituiei, n faptul c aducerea la ndeplinire a prevederilor constituionale nseamn de fapt tocmai realizarea msurilor pe care statul le ia n vederea dezvoltrii materiale i culturale a societii "n literatura de specialitate/N s&a afirmat c una dintre %araniile juridice ale supremaiei )onstituiei este controlul %eneral al aplicrii )onstituiei. +ceast activitate abiliteaz toate autoritile statului, inclusiv instanele judectoreti, n conformitate cu competena stabilit de le%e, de a verifica n ce msur e ercitarea unor atribuii sau actele juridice sunt conforme cu normele constituionale. 2eferindu&se la controlul %eneral al aplicrii )onstituiei, ca %aranie a supremaiei )onstituiei, profesorul Hoan 3uraru afirma@ (:l reprezint prima %aranie juridic a supremaiei constituiei i se manifest la nivelul tuturor actelor juridice dintr&un sistem de drept, n primul r!nd prin modalitile de verificare a condiiilor de fond i de form ale actelor emise de autoritile statului. +cest control este %eneral, n sensul c el cuprinde toate formele activitii statale i este efectiv, adic se concretizeaz prin toate formele i cile de control statornicite ntr&un stat(. O astfel de soluie este justificat i n raport cu rolul judectorului n statul de drept@ acela de a interpreta i aplica le%ea. Suprematia constitutiei este o realitate incontestabila si nu o simpla afirmaie. 3entionata la nivel de principiu %eneral al le%ii noastre fundamentale in chiar primul sau articol, ea reprezinta o obli%atie opozabila in e%ala masura atat autoritatilor statului, cat si tuturor celorlalte subiecte de drept. :a implica o serie de consecinte juridice, dar se bucura in acelasi timp si de %arantii, care pot fi formulate in diferite feluri.

/N

)urs de drept constituional de@ Cionea, Gasile0

/7

)ontrolul %eneral al aplicarii )onstitutiei, potrivit caruia, avand in vedere ca toata

activitatea statala este or%anizata de )onstitutie, toate or%anele statului trebuie sa&si desfasoare activitatea in conformitate cu si in limitele )onstitutiei. 8entru a realiza acest lucru, orice constitutie or%anizeaza un sistem comple si eficient de control al aplicarii constitutiei. 27 )ontrolul de constitutionalitate al le%ilor I reprezinta acea activitate or%anizata de verificare a conformitatii le%ii cu )onstitutia0 ca institutie a dreptului constitutional, cuprinde tote re%ulile cu privire la or%anele competente a face aceasta verificare, procedura de urmat precum si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei proceduri. -7 Hndatorirea fundamentala a cetatenilor de a respecta )onstitutia. *e principiu, controlul contitutionalitatii le%ilor priveste numai le%ea ca act juridic al 8arlamentului sau actele normative cu forta juridica e%ala cu a le%ii. +m spus 'de principiu( deoarece unele constitutii prevad ca si alte acte normative, cu forta juridica mai mica decat a le%ii, pot fi supuse acestui control. Sunt acte normative cu o forta juridica e%ala cu a le%ii acele acte juridice care, desi sunt emise de alte autoritati decat 8arlamentul, intervin si re%lementeaza relatii sociale de domeniul le%ii si pot modifica, suspenda sau abro%a o le%e. +semenea acte sunt rezultatul fenomenului de dele%are le%islativa, se re%asesc in mai toate sistemele constitutionale, cel mai adesea sub denumirea de decrete&le%i, decrete cu putere de le%e sau ordonante. )elelalte acte normative, provenind de la autoritatile e ecutive, sunt emise in e ecutarea le%ilor si nu pot fi supuse aceluiasi re%im juridic ca si le%ile. )ontrolul de constitutionalitate a aparut ca urmare a unor neconcordante intre )onstitutie si le%e, desi acestea par imposibile la prima vedere. )auzele ce determina ca le%ea sa incalce prevederile )onstitutiei trebuie cautate in cotradictiile din cadrul social, in special intre cele dintre diferitele %rupuri ale %uvernantilor, dar si in ri%iditatea e a%erata a unor constitutii, precum si in nerespectarea re%ulilor de tehnica le%islativa. )ontrolul de constitutionalitate a le%ilor se justifica cu atat mai mult in cadrul statelor federative, pentru ca astfel se realizeaza o mai buna armonizare a intereselor %enerale ale federatiei cu interesele specifice ale statelor membre 6federate7. Carantiile juridice ale suprematiei constitutionale dup cum sa mai menionat se realizeaz prin controlul constituionalitii le%ilor. ,otodat, supremaia constituiei este realizat prin@ /7 controlul %eneral al aplicarii constitutiei &acest control este rezultatul faptului ca intra%a activitate statal este or%anizata prin constitutie care re%lementeaza cate%oria or%anelor statului

/N

si competentele acestora precum si faptul ca activ trebuie sa se mentina in limite constitutionale. 8t ca aceste cerinte sa nu ramana simple deziderate orice const or%anizeaza un sist comple si eficient de control al aplicarii sale care este prima %arantie jurid a suprematiei constitutionale 27 controlul constitutionalitatii le%ilor& este o activitate or%anizata de verificare a concordantei le%ilor cu constitutia. 8rivita ca o institutie de drept constituional controlul constitutionalitatii le%ilor re%lementeaza or%anele competente sa efectueze verificarea, competenta lor, procedura de urmat si masurile ce se pot lua dupa realizarea acstei proceduri /7 ndatorirea fundamentala de respectarea a constituia este deasemenea o %arantie juridic a suprematiei constituiei, acest ndatorire asi%urand c prevederile constituiei sa fie respectate de toti cetatenii. )ontrolul constitutionalitatii le%ilor este acea activitate or%anizata de verificare a conformitatii le%ilor cu constitutia si este un e emplu %raitor, privitor la e istenta unor sanctiuni specifice pt nerespectarea normelor constitutionale. )a institutie de drept constituional controlul constitutionalitatii le%ilor cuprinde re%uli privitoare la autoritatile competente care fac verificarea, procedura de urmat si masurile ce pot fi adoptate dupa realizarea acestei proceduri. +ctele supuse controlului de principiul controlul constitutionalitati le%ilor priveste numai le%ea ca act juridic al parlamentului sau actele normative cu forta e%ala cu a le%ii care pot modifica, suspenda sau abro%a o le%e si ele sunt@ *ecrete, le%i, decrete cu putere de le%e si ordonantele %uvernului. 8roiectele de le%i sunt supuse in principiu controlului de constitutionalitate dar acesta nu este un veritabil intrucat in procedura de elab a le%ilor trebuie sa se tina cont de dispozitiile constitutiei. +ctele administattive nu fac obiectul controlului de constitutionalitate asa cum nu fac obiectul acestui control nici actele puterii judectoresti care sunt date in aplicarea le%ii si nu au un caracter normativ. .a prima vedere aparitia unor neconcordante ntre le%i si constituie pare imposibila iar inlaturarea unor dispozitii constitutionale prin le%i este contrara principilor dr const. "n practic nsa au aparut nenumarate situatii care au condus la incalcarea dispozitilor constitutionale. +stfel de cauze isi %asesc ori%inea in contradictiile sociale in raporturile dintre fortele politice si in dinamica evolutiei societatii iar ca e emplu se pot enumera@ & +tunci cand fortele polititce aflate la un moment dat la putere au interese contrare celor aflate la putere in momentul adoptarii constituiei.

//

& )onstitutiile ri%ide & "n cadrul statelor federative care au o tendinta permanenta de armonizare a intereselor %enerale cu cele a statelor componente. "n literatura de specialitate e ista mai multe opini ale formelor de control , intr&o opinie controlul de constitutionalitate trebuie e ercitat de opinia publica, intr&o alta opinie controlul trebuie e ercitat prin parlament prin elem politic si prin controlulu jurisdicionar, a treia opinie considera ca controlul trebuie sa fie politic si judecatoresc. "n practica internaional din ce in ce mai rar controlul constitutionalitatii de realizeaza printr&un or%an politic. )ontrolul e ercitat printr&un or%an jurisdictional se face prin alte or%ane decat cele judecatoresti dar care folosesc o procedura asemanatoare celei judecatoresti iar in unele state chiar de catre or%anele judecatoresti propriuzise. *reptul judecatorilor de a decide asupra constitutionalitatii le%ilor a fost fie contestat fie admis de la stat la stat. *reptul acestora a fost justificat prin menirea lor de a interpreta si aplica le%ile precum si de a aplica sanctiuni. +cest drept s&a mai justificat si prin teoria separatilor puterilor in stat considerandu&se ca cele trei puteri le%islativa, e ecutiva si judecatoraeasca se echilibreaza si se controleaza reciproc, puterea judecatoreasac fiind un bun re%ulator al separatiei puterilor e ecutive si le%islative. 8rintre noile instituii juridice s&a nscris n mod firesc constituionalismul. *up proclamarea suveranitii i independenei 2epublicii 3oldova, pn la adoptarea actualei )onstituii, n sistemul nostru de drept s&a resimit necesitatea implementrii instituiei controlului constituionalitii le%ilor. +ceast instituie practic era necunoscut societii sovietice, era atribuit or%anului le%islativ i de aceea avea o importan mai mult simbolic. 4ecesitatea implementrii acestei instituii era evident, ndeosebi sub presiunea %ravelor erori comise de %uvernare n perioada sovietic, erori datorate neconcordanei vdite a cadrului normativ cu )onstituia, n special sub aspectul drepturilor i libertilor fundamentale ale omului consacrate de constituiile socialiste. 8arlamentul a instituionalizat modelul european al controlului constituionalitii le%ilor, e ercitat de un or%an jurisdicional specializat, )urtea )onstituional. // "n 2epublica 3oldova a
//

G. Maporojan 8remisele implementrii instituiei recursului constituional n 2epublica 3oldova Justiia onstituional, 200!, nr.", pag.#8

/2

fost adoptat controlul printr&un or%an jurisdictional si anume curtea constitutionala care nu face parte din puterea judecatoreasca in care isi desfasoara activitatea judecatorii independenti si care hotaraste asupra constitutionalitatii sau neconstitutionalittatii le%ilor prin 2 procedee@ & 8rimul este controlul pe baza actiunii considerat un procedeu ofensiv care permite atacarea unui act normative in fata curtii constitutionale careia H se cere sa e amineze validitatea unei le%i si in cazul in care constata neconstitutionalitatea acesteia se pronunta anularea . & +l doilea procedeu este controlul pe cale de e ceptie considerat un procedeu defensiv si care functioneaza pe baza principiului ca pt a ataca sub aspectul neconstitutionalitatii trebuie sa astepte ca acea le%e sa se aplice. Hn functie de modul cum este inscris in constitutie controlul poate fi e plicit atunci cand constitutia il indica e pres prevazand si or%anul competent si procedura de urmat si controlul implicit atunci cand in te tul const nu este prevazut in mod e pres dar in baza principiului le%alitii actelor jurid or%anul competent si procedura de urmat sunt stabilite prin alte acte normative. Hn functie de timpul in care se efectueaza putem clasifica controlul de neconstitutionalitate in control anterior adoptarii le%ilor numit control prealabil, se e ercita in faza de proiect le%islativ si nu este un veritabil controlu intrucat pana va fi adoptat proiectul de le%e poate fi denumit sanctionator si se e ercita asupara le%ilor deja adoptate printr&un control veritabil al constitutinalitatii acestora. ..1. Consecin!ele suprema!iei Constitu!iei 8oziia privile%iat a )onstituiei n sistemul dreptului implic o multitudine de consecine juridice, care evideniaz c supremaia )onstituiei este o realitate juridic, nu o simpl teorie. )oninutul i scopul )onstituiei sunt adoptate dup nite proceduri specifice, care pun n valoare supremaia )onstituiei i o deosebesc de celelalte le%i. +doptarea )onstituiei este un proces comple care cuprinde@ iniiativa adoptrii )onstituiei, or%anul competent s adopte )onstituia, modurile de adoptare. )!t privete modificarea )onstituiei, menionm c prevederile )onstituiei trebuie s se caracterizeze printr& o stabilitate sporit, totui acesta trebuie s fie rodul realismului )onstituiei, i nu al unor proceduri de modificare e a%erate.

/-

"n str!ns le%tur cu adoptarea i modificarea )onstituiei se afl i suspendarea, precum i abro%area )onstituiei care de asemenea, trebuie s pun n valoare supremaia )onstituiei. "ntr&o viziune foarte lar%, )onstituia este i ea o le%e. 8oziia supraordonat a )onstituiei fa de le%e, se manifest prin coninut, form i putere juridic. )onstituia, ca izvor principal al dreptului este i parte inte%rant a acestuia. "ns prin coninutul ei este un punct de plecare pentru toate celelalte ramuri de drept, deoarece re%lementeaz relaii sociale eseniale pentru popor i stabilete principiile fundamentale pentru ntre% dreptul. )elelalte ramuri ale dreptului dezvolt prevederile le%ii supreme i trebuie s fie n strict conformitate cu litera i spiritul ei. Orice abatere, n urma unui control de constituionalitate va fi considerat o nclcare a prevederilor constituionale, ceea ce va duce la nulitatea le%ii n cauz. *in re%ula conformitii rezult c, atunci c!nd o dispoziie constituional este modificat, n mod obli%atoriu trebuie s se modifice i normele din ramurile de drept respective. +ceast modificare impune respectarea concordanei sistemului de drept cu )onstituia. 8oziia privile%iat a constituiei n sistemul drept implic firesc o multitudine de consecine juridice. 8rezentm c!teva dintre acestea@ & )onsecine juridice privind adoptarea constituiei I constituia este adoptat potrivit unor re%uli speciale, deosebite fa de celelalte acte normative at!t sub aspectul autoritii competente, c!t i al procedurii de adoptare. +doptarea constituiei trebuie vzut ca un proces comple n care se detaeaz clar cel puin trei elemente@ iniiativa adoptrii constituiei, or%anul competent 6constituantul sau puterea constituant7 i modurile de adoptare. Suprematia constitutiei apare ca un lucru firesc care decur%e din insasi definitia constitutiei. Suprematia constitutiei este o calitate care o situeaza in varful piramidei institutilor politico & juridice dintr& un stat, o notiune comple a in continutul careia sunt cuprinse atat elemente politice cat si juridice si care e prima pozitia primordiala a acesteia in intre%ul sistem social politic al unei tari. )onstituia este deasemenea sursa primordiala a tuturor re%lementarilor din sist de drept fundamentandu&se stintific pe totalitate factorilor care ii definesc caracteristicile si ii determina evolutia. Fundamentarea stintifica a suprematiei constitutiei inseamna identificarea cauzelor care determina continutul si forma sa precum si pozitia supraordonata in sist de conducere statal.

/<

Se evidentiaza in procesul comple al adoptarii const care cuprinde initiativa adoptari, or%anul competent si procedura de urmat si care trebuie sa puna in val deosebirile le%ii fundamentale si restul dreptului. 8rocedurile care privesc modificarea constituiei trebuie sa puna in evidenta caracterul de mai mare stabilitate al acesteia in raport cu celelalte le%i si trebuie sa reflecte pozitia suprema in sistemul de drept. "n acelasi timp const trebuie sa puna in evidenta si sa tina pasul cu evolutia si dinamica societatii pt a nu deveni o frana in calea dezvoltarii. +bro%area si suspendarea costituiei trebuie sa se faca deasemena prin proceduri care sa&i puna in valoare suprematia. 8rin continutul i pozitia sa in stat constitutia comanda intre%ul drept, toate celelalte ramuri %asindu&si punctul de plecare la niv principilor celor mai inalte numai in prevederile constitutiei. Orice abatare de la aceasta concordanta este considerata o incalcare a constituiei si este sanctionata cu nulitatea dispozitiilor le%ale respective prin intermediul controlului de constitutionalitate. O alta consecinta se refera la faptul ca in situatia in care o dispozitie constitutionala este modificata in mod obli%atoriu trebuie modificate si normele jurid din ramurile de drepturi corespondente. 8rincipalul efect al suprematiei constituiei si al e istentei controlului de constitutionalitate posterior adoptarii le%ilor de care o autoritate jurisdictionara conduce la constitutionarea dreptului. +cesta este un sistem juridic comple , un fenomen care afecteaza normele juridice si ineractiunea lor cu constitutia prin ridicarea la ran% constitutional a unor principii de dr de e emplu principiul de nevinovatiei le%ilor "n sens descendent de aprofundare a normelor constitutionale in sensul impre%nari ramurilor dreptuli cu norme constitutionale direct aplicabile.

/E

Conclu;ii '2epublica 3oldova este un stat suveran i independent, unitar i indivizibil.( )u aceste cuvinte sacre pentru stat, ct i pentru fiecare cetean ca purttor unic i e clusiv al puterii de stat i a suveranitii 2epublicii 3oldova. 8entru a scoate n eviden temelia suveranitii 2epublicii 3oldova este necesar a meniona dou importante acte@ /7 *eclaraia Suveranitii 2.S.S. 3oldoveneti din 2- iunie /99N i0 27 *eclaraia de Hndependen a 2epublicii 3oldova din 2K au%ust /99/. *eclaraia Suveranitii 2.S.S. 3oldoveneti din 2- iunie /99N 6+ne a nr. /7 I a fost prima victorie important a forelor democratice n lupta de renatere i eliberare naional. +stfel, prin *eclaraia de Suveranitate se afirm supremaia le%ilor 2.S.S. 3oldova asupra celor unionale, se instituie cetenia republicii i se prevede dreptul suveran de a menine relaii diplomatice cu toate rile lumii. "n punctul /- a *eclaraiei de suveranitate este stabilit c aceasta (servete drept baz pentru elaborarea noii )onstituii a 2.S.S. 3oldova, perfecionarea le%islaiei republicane i ca poziie a 2.S.S. 3oldova pentru pre%tirea i ncheierea ,ratatului unional n cadrul comunitii statelor suverane.( *up cum vedem, n acest act, este pentru prima dat stabilit temeiul pentru elaborarea viitoarei )onstituii. *eclaraia de Hndependen a 2epublicii 3oldova din 2K au%ust /99/ I proclam solemn i ntr&un spirit patriotic evideniat c '2epublica 3oldova este un stat suveran, independent i democratic, liber s&i hotrasc prezentul i viitorul, fr niciun amestec din afar, n conformitate cu idealurile i nzuinele sfinte ale poporului n spaiul istoric i etnic al devenirii sale naionale1 i stabilete ca pe ntre%ul teritoriu 's se aplice numai )onstituia, le%ile i celelalte acte normative adoptate de or%anele le%al constituite ale 2epublicii 3oldova1. *in cele spuse rezult c supremaia )onstituiei pe teritoriul 2epublicii 3oldova deriv e pres din ambele acte menionate mai sus. *ei *eclaraia de Hndependen nu are un caracter normativ vdit, aceasta se deosebete printr&o importan deosebit i superioar primului act menionat, proclamnd independena 2epublicii 3oldova i stabilind un ir de principii fundamentale pentru un stat de drept i democratic care se re%sesc dezvoltate n )onstituia adoptat la 29 iulie /99< 6suveranitatea, independena, caracterul unitar al statului, indivizibilitatea acestuia i democraia, n art. /, %arantarea drepturilor i libertilor omului, n art. < i L .a.7.

/;

Jn aspect esenial, i o deosebire major ntre aceste dou acte este c *eclaraia de independen a 2epublicii 3oldova mbrac forma unui act le%islativ. +stfel, acesta a fost decretat de ctre 8arlament la data de 2K au%ust /99/, cu numrul ;9/&FHH. )oncluzionnd, trebuie s remarcm c, )onstituia 2epublicii 3oldova deriv e pres din *eclaraia de Hndependen, iar un act constituional nu poate rezulta dintr&un act le%islativ cu for juridic inferioar, cu att mai mult c acesta a fost votat de ctre 2KL de deputa i din cei -K< de membri al .e%islativului, ceea ce reprezint peste K<O din corpul deputailor, din acea perioad. Jrmare celor e puse mai sus, dorim s scoatem n eviden prevederea articolului / alineatul 6/7 din )onstituia 2epublicii 3oldova, care consfinete caracteristicele fundamentale ale 2epublicii 3oldova ca stat. +stfel, norma de cpti a .e%ii Fundamentale a 2epublicii 3oldova, nainte de toate consfinete c aceasta este un stat suveran i independent. .e%iuitorii adunrii constituante au fcut referin la termenii respectivi fiindc nu poate fi vorba despre suveranitate fr independen. Observm o consecutivitate a aciunilor i procedurilor le%islative, care au avut ca finalitate elaborarea i adoptarea )onstituiei 2epublicii 3oldova la 29 iulie /99<, aceasta derivnd n mod e pres din te tul *eclaraiei de Hndependen. ,otodat, cu privire la supremaia )onstituiei este de menionat faptul c, o hotrre recent a )urii )onstituionale care a provocat mari discuii att n rndul teoreticienilor i practicienilor ct i n rndul cetenilor simpli. +stfel, la E decembrie 2N/- )urtea )onstituional a pronunat hotr!rea privind interpretarea articolului /- alin. 6/7 din )onstituie n coraport cu 8reambul )onstituiei i *eclaraia de Hndependen a 2epublicii 3oldova 6sesizrile nr. Lb=2N/- i </b=2N/-7. .a ori%inea cauzei se afl sesizrile depuse la 2; martie 2N/- i, respectiv, /K septembrie 2N/-, completate ulterior, de deputaii +na Cuu, 3ihai Chimpu, Galeriu 3unteanu, )orina Fusu, 5oris Gieru i Cheor%he 5re%a privind interpretarea dispoziiilor /- alin. 6/7 din )onstituie n coraport cu 8reambul )onstituiei i *eclaraia de Hndependen a 2epublicii 3oldova. +utorii sesizrii au pretins, n special, ca prin interpretare s confere *eclaraiei de Hndependen a 2epublicii 3oldova, adoptat la 2K au%ust /99/, statut de norm constituional, confirm!nd astfel c limba oficial a 2epublicii 3oldova este limba rom!n, i nu 'limba

/K

moldoveneasc n baza %rafiei latine(, precum este formulat n articolul /- din )onstituia 2epublicii 3oldova. "n opinia scris a 8reedintelui 2epublicii 3oldova se menioneaz c denumirea tiinific a limbii de stat n 2epublica 3oldova este un lucru cert, aceasta continu!nd s fie o problem de ordin politic. "n viziunea 8reedintelui 2epublicii 3oldova, naiunea rom!n este or%anizat n dou state rom!neti@ 2om!nia i 2epublica 3oldova. "n cazul 2epublicii 3oldova, sunt culese roadele unei ideolo%ii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazeaz pe conceptul 'e istenei a dou naiuni, a dou limbi, a dou istorii diferite(. 8reedintele 2epublicii 3oldova consider c problema denumirii limbii oficiale a statului, determinat de problema identitii lin%vistice a naiunii titulare, a %enerat o profund scindare n cadrul populaiei 2epublicii 3oldova. 2epublica 3oldova trebuie s&i rezolve nent!rziat problemele lin%vistice, denumirea oficial a limbii de stat urm!nd s fie determinat doar prin prisma adevrului tiinific, fr imi tiunea politicului. 8otrivit +cademiei de Ptiine a 3oldovei, limba de stat 6oficial7 a 2epublicii 3oldova este limba rom!n, iar sinta%ma 'limba moldoveneasc, funcion!nd pe baza %rafiei latine( din articolul /- alin. 6/7 din )onstituie poate fi echivalat semantic cu limba rom!n. "n acelai timp, +cademia menioneaz necesitatea funcionrii limbii de stat a 2epublicii 3oldova pe baza normelor orto%rafice ale limbii rom!ne. Sesizarea a fost judecat de ctre )urtea )onstituional, n urmtoarea componen@ *l +le andru ,Q4+S:, preedinte, *l +urel 5QH:PJ, *l H%or *O.:+, *l ,udor 8+4RS2J, *l Gictor 8O8+, *l 8etru 2+H.:+4, judectori +udiind ar%umentele prilor i e amin!nd materialele dosarului, )urtea a reinut c *eclaraia de Hndependen consacr crearea noului stat independent 2epublica 3oldova i stabilete temeliile, principiile i valorile fundamentale ale or%anizrii statale a 2epublicii 3oldova. )urtea a reinut c *eclaraia de Hndependen, fiind parte inte%rant a 8reambulului )onstituiei, are valoare de te t constituional i face corp comun cu )onstituia, fiind te tul constituional primar i imuabil al blocului de constituionalitate.

/L

)urtea a statuat c *eclaraia de Hndependen constituie fundamentul juridic i politic al )onstituiei, astfel nc!t nici o prevedere a acesteia din urm nu poate depi cadrul *eclaraiei de Hndependen. 8rin urmare, orice control de constituionalitate sau interpretare urmeaz a avea n vedere nu doar te tul )onstituiei, ci i principiile constituionale enunate n *eclaraia de Hndependen a 2epublicii 3oldova. +stfel, )urtea a conchis c, n cazul e istenei unor diver%ene ntre te tul *eclaraiei de Hndependen i te tul )onstituiei, te tul constituional primar al *eclaraiei de Hndependen prevaleaz. 8ornind de la ar%umentele invocate mai sus, )urtea )onstituional a hotr!t c, n sensul 8reambulului )onstituiei, *eclaraia de Hndependen a 2epublicii 3oldova face corp comun cu )onstituia, fiind te tul constituional primar i imuabil al blocului de constituionalitate. *e asemenea, )urtea a statuat c, n cazul e istenei unor diver%ene ntre te tul *eclaraiei de Hndependen i te tul )onstituiei, te tul constituional primar al *eclaraiei de Hndependen prevaleaz. #otr!rea este definitiv, nu poate fi supus nici unei ci de atac, intr n vi%oare la data adoptrii i se public n 3onitorul Oficial al 2epublicii 3oldova. 2eieind din cele menionate, ntr&un fel sau altul pare c hotrrea dat ar veni n contradicie cu art. K )O4S,H,JRH+, .:C: SJ82:3Q.

/9

<i%lio=ra$ie 0. Constitu!ia Repu%licii (oldova&.>./:.0>>4? .. Constitu!ia Repu%licii (oldova&Comentariu* Editura Arc* C-iin"u ./0.? 1. Le=e nr. 6/. din 07./7.0>>6&Codul urisdic!iei Constitu!ionale? 4. Le=e nr. 10: din 01.0..0>>4 cu privire la Curtea Constitu!ional"? 6. Drept constituional. 5ote de curs @ 9a%riela Cristina Freniu? 7. Drept constituional i instituii politice. Curs sinte;" @ Cristian 2onescu?
K. L.

Drept constituional i instituii politice. Curs universitar @ AleAandrina er%an? '. ,aporo)an Accesul direct al persoanei la )usti!ia constitu!ional"Bpractica 9ermanieiC Revista 5a!ional" de Drept, .//:* nr.4* '. ,aporo)an Premisele implement"rii institu!iei recursului constitu!ional +n Repu%lica (oldova D usti!ia Constitu!ional"* .//6* nr.1$

9.

0/. Drept constitu!ional& Carnat* Teodor? 00. Curs de drept constitu!ional de# 9ionea* 'asile? 0.. Curs elementar de drept constitu!ional & 9uceac* 2on? 01. Drept constu!ional i institu!ii politice 8 Arseni AleAandru? 04. -ttp#EEFFF.constitu!ia.md? 06. -ttp#EEFFF.constcourt.md.

2N