Sunteți pe pagina 1din 53

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA de TRANSPORTURI SECIA TET MASURARI ELECTRONICE SI SPECIALE

PROIECT PROIECTAREA UNUI INSTRUMENT NUMERIC DE MASURA

Indrumator : S.L. Nemtoi Mi ae!a

Student:

CUPRINS

2012 /2013

1. Introducere 2. Tema proiectului 3. Memoriu tehnic 3.1Multimetrul 3.2 Masurarea tensiunilor cu ajutorul voltmetrelor 3.3 Masurarea curentilor 4. Schema bloc 4.1 Alimentarea 4.2 Circuit de intrare 4.2.1 Divi orul de curent !pentru ampermetru" 4.2.2 Divi orul de tensiune 4.3 Ampli#icatoare 4.4 Circuitul redresor 4.$ CA% dubla panta 4.& 'eneratorul etalon !'e" 4.& Divi orul de #recventa 4.( %umaratorul 4.) Decodoare

2012 /2013

4.*Sisteme de a#i+are $. Caracteristicile aparatului $.1 Caracteristicile de intrare $.2 Caracteristici de trans#er $.3 Caracteristici de ie+ire &.,reviar de calcul &.1 Divi or de curent Ampermetru &.2 Divi or de tensiune (. %omenmclatura de componente ).Schema electrica *. Calcul economic 1-..eali area cablajului 1-.1Cablaj imprimat primul strat 1-.2 Cablaj imprimat stratul al doilea 11. ,iblio/ra#ie

2012 /2013

".Introdu#ere

0n aparat de masura este orice dispo itiv special reali at pentru a#isarea unei marimi electrice intr1un #ormat ce poate #i interpretat de catre un operator uman. De obicei2 acest #ormat este sub #orma vi uala3 deplasarea unui indicator pe o scala2 o serie de dispo itive luminoase aranjate sub #orma unui par/ra#2 sau un a#isaj #ormat din ci#re.0n ast#el aparate poate masura marimi de electrice de ba a !re istenta2 tensiune2 curent" dar e4ista si aparate care pot masura si caracteristici mai comple4e ale acestor marimi. Aparatele de masura sunt de doua tipuri3analo/ice sau di/itale.Aparate de masura di/itale sunt2 in /eneral2 cele mai modern care pentru a a#isa valoarea masurata #olosesc un a#isor numeric pe cand cele analo/ice #olosesc uun indicator mechanic pentru a#isarea marimii masurate.Indi#erent de tipul aparatului !analo/ic sau di/ital" inaintea masurarii este necesara o setare a aparatului pentru o a#isare cat mai corecta a marimii masurate. In iua de a i cele mai utili ate aparate de masura sunt cele di/itale datorita #aptului ca sunt mai rapide2 usor de inte/rat in sisteme de masurat si contro2 codnuse de calculator2 sunt mai usoare2 deci mai usor de manevrat2 pot #unctiona in orice po itie2 sunt atat de sensibile la #actorul /omot. Insa aceste aparate au si un inconvenient major2 acela ca nu permit sesi area rapid5 a tendin6ei de evolu6ie a m5rimii de m5surat ceea ce #ace ca aparatele de masura analo/ice sa #ie #olosite si in iua de a i acolo unde este necesar acest lucru pentru a nu provoca pierderi de vieti omenesti si pa/ube material!e4. aparate de la

2012 /2013

bordul avioanelor inca #olosesc tehnica analo/ice pentru a indica anumiti parametric de bor". In cele ce uirmea a vom vorbi despre multimetrul ce masoara tensiunea !0" si intensitatea !I" in current alternative. 7rice aparat de m5sur5 introdus 8n circuit modi#ic5 comportamentul acestuia din urm5 8ntr1o oarecare m5sur5. De+i impactul este inevitabil2 acesta poate #i minimi at printr1o proiectare bun5 a aparatului de m5sur5 8n cau 5. Din moment ce voltmetrele se conectea 5 tot timpul 8n paralel cu componentul sau componentele a#late sub test2 orice curent prin voltmetru va modi#ica curentul total din circuitul de m5surat2 duc9nd inevitabil +i la modi#icarea tensiunii reale din circuit. 0n voltmetru ideal posed5 o re isten65 intern5 in#init52 ast#el 8nc9t curentul care trece prin acesta s5 #ie de - A pentru a nu a#ecta circuitul testat. Totu+i2 ast#el de voltmetre nu e4ist5 dec9t 8n pa/inile c5r6ilor2 nu +i 8n via6a real5: Asemenea voltmetrelor2 +i ampermetrele tind s5 in#luen6e e cantitatea de curent din circuitele 8n care sunt conectate. Totu+i2 spre deosebire de voltmetrul ideal2 re isten6a interna a ampermetrului ideal este ero. Motivul 8l repre int5 o c5dere de tensiune c9t mai mic5 la bornele acestuia. 7bserva6i c5 acest lucru este e4act opus voltmetrului !curent c9t mai mic consumat din circuit".

Cir#uite !o$i#e %undamenta!e uti!i&ate 'n AMN 1AM% au elemente +i blocuri comune.;a ba a acestora stau

2012 /2013

circuite simple numite circuite lo/ice !circuite numerice". 1Denumirea unui sistem de numera6ie se #ace dup5 ba a!," utili at5. 1Sistemul de numera6ie cu ,<2 se nume+te sistem binar +i este /enerali at in toate sistemele numerice de calcul. 1=e intre/ lan6ul de m5sur5 al AM% precum +i pentru comunica6iile cu echipamente peri#erice sau calculatoare se utili ea 5 sistemul binar +i numai la ie+ire re ultatul trebuie a#i+at in sistem ecimal. 1.eali area #i ic5 a elementelor ce utili ea 5 sistemul binar are solu6ii practice #oarte simple. 1Al/ebra boolean5 atribuie ci#relor - +i 1 semni#ica6ia de #als respectiv adev5rat +i in 1*3) Shannon o aplic5 la studiul circuitelor de comuta6ie.

2012 /2013

(. Tema Proie#tu!ui:

Sa se reali e e un aparat de masura numeric care sa indeplineasca urmatoarele #unctii3 1>oltmetru de curent alternativ cu scarile 12$21->2 re istente universale la intrare si re istenta peci#ica de 1--?@A>. 1Ampermetru de curent alternativ cu scarile 12 $2 1-A re istente universale la intrare si tensiune speci#ica -.3$ >. ;a reali are se va #olosi un Convartor Analo/ic %umeric .

2012 /2013

).Memoriu te ni#
3.1 Mu!timetru! 0tili area corect5 +i 8n condi6ii de si/uran65 a unui aparat de m5sur5 este o deprindere e4trem de important5 pentru orice electrician sau electronist. Aceast5 utili are pre int5 un anumit risc de electrocutare datorit5 tensiunilor +i curen6ilor pre en6i 8n circuitul de m5surat. Din aceast5 cau 52 trebuie ac6ionat #oarte atent atunci c9nd utili 5m aparatele de m5sur5. Cel mai utili at aparat de m5sur5 electric poart5 numele de multimetru. Denumirea vine de la #aptul c5 aceste aparate sunt capabile s5 m5soare o plaj5 lar/5 de variabile2 precum tensiune2 curent2 re isten65 +i altele. Bn m9inile unei persoane competente2 multimetrul repre int5 un instrument de lucru e#icient dar +i un dispo itiv de protec6ie. Bn m9inile unei persoane i/norante sau neatente2 acesta poate deveni o real5 surs5 de pericol la conectarea 8ntr1un circuit alimentat. Pre&entarea $enera!* a unui mu!timetru Cu si/uran65 c5 e4ist5 o multitudine de modele2 #iecare cu caracteristici di#erite2 totu+i2 multimetrul pre entat aici este unul /eneral2 utili at pentru pre entarea principiilor sale de ba 5. =utem observa c5 a#i+ajul este di/ital2 din acest motiv2 acest tip de multimetru mai poart5 numele de multimetru di/ital. Selectorul rotativ !setat pe po i6ia 7## !8nchis" 8n acest ca " se poate /5si 8n $ po i6ii di#erite3 2 po i6ii C>D !tensiune"2 2 po i6ii CAD !curent"2 +i o po i6ie E !re isten65". De asemenea2 po i6ia marcat5 cu o pereche de linii ori ontale2 paralele2 una continu5 +i cealalt5 8ntrerupt52 repre int5 curentul continuu2 iar po i6ia repre entat5 cu ajutorul unei #orme de und5 sinusoidale2 repre int5 curentul alternativ. Cu alte cuvinte2 intern2 multimetrul utili ea 5 metode di#erite pentru m5surarea curentului +i a tensiunii 8n curent continuu respectiv curent alternativ2 de aici +i necesitatea e4isten6ei a dou5 po i6ii pentru #iecare dintre cele dou5 variabile.

=e supra#a6a multimetrului e4ist5 trei pri e 8n care putem introduce sondele de test. Sondele nu sunt altceva dec9t conductori speciali utili a6i pentru reali area le/5turii dintre circuit +i multimetru. Conductorii sunt acoperi6ii de o i ola6ie

2012 /2013

colorat52 nea/r5 sau ro+ie2 pentru a preveni contactul direct2 iar v9r#urile sunt ascu6ite +i ri/ide. Sonda nea/r5 va #i tot timpul introdus5 8n pri a nea/r5 a multimetrului2 cea marcat5 cu CC7MD !comun". Sonda ro+ie va #i introdus5 #ie 8n pri a marcat5 pentru tensiune +i re isten65 !> E" sau 8n cea pentru curent !A"2 8n #unc6ie de ce variabil5 dorim s5 m5sur5m

Uti!i&area mu!timetru!ui + e,em-!e M*.urarea unei ten.iuni de #urent #ontinuu

=rimul e4emplu const5 din m5surarea unei tensiuni de c.c. la bornele unei baterii. 7bserva6i pri ele la care sunt conectate cele dou5 sonde ale multimetrului !> E +i C7M" +i #aptul c5 selectorul este setat pe C>D 8n curent continuu. M*.urarea unei ten.iuni de #urent a!ternati/

Sin/ura di#eren6a const5 8n schimbarea po i6iei selectorului pe po i6ia C>D 8n curent alternativ. Din moment ce e#ectu5m tot o m5sur5toare de tensiune2 sondele multimetrului vor r5m9ne conectate 8n acelea+i pri e. Sur.e de -eri#o! Bn ambele ca uri de mai sus2 este e4trem de important s5 nu atin/em v9r#urile celor dou5 sonde 8ntre ele2 atunci c9nd acestea se a#l5 8n contact cu punctele lor respective din circuit. Dac5 acest lucru are loc2 se va #orma un scurt1 circuit2 lucru pe care nu1l dorim. M5surarea tensiunilor este probabil cea mai utili at5 #unc6ie a unui multimetru. Fste cu si/uran65 cea mai #olosit5 metod5 pentru asi/urarea 8mpotriva electrocut5rilor2 +i din acest motiv2 trebuie #oarte bine 8n6eleas5 de c5tre utili atorul acestuia. Giindc5 tensiunea este tot timpul relativ5 8ntre dou5 puncte2 aparatul de m5sur5 trebuie s5 #ie conectat 8ntre dou5 puncte din circuit pentru a putea o#eri un

2012 /2013

re ultat satis#5c5tor. Acest lucru 8nseamn5 c5 ambele sonde trebuie 6inute de m9inile utili atorului pentru crearea contactelor. Dar +tim deja c5 cea mai periculoas5 cale pentru curent2 8n ca ul electrocut5rilor2 este 8ntre cele dou5 m9ini2 deoarece curentul 8n acest ca trece direct prin inim5H din aceast5 cau 52 o ast#el de m5sur5toare repre int5 tot timpul un poten6ial pericol. Dac5 i ola6ia sondelor este deteriorat5 sau cr5pat52 de/etele utili atorului pot intra 8n contact direct cu conductorii de curent 8n timpul m5sur5torilor. Dac5 putem #olosi doar o sin/ur5 m9n5 pentru ambele sonde2 aceasta ar #i cea mai si/ur5 metod5 de e#ectuare a m5sur5torilor. C9teodat5 este posibil5 Ca/56areaD uneia dintre sonde pe circuit2 ne#iind nevoi6i s5 o mai 6inem 8n m9n5H acest lucru repre int5 o reducere a pericolului electrocut5rii. =entru aceast5 opera6ie2 e4ista accesorii speciale ce pot #i ata+ate pe v9r#ul sondelor. Iine6i minte c5 sondele aparatului de m5sur5 sunt parte inte/rant5 a aparatului 8nsu+i. Dac5 ave6i nevoie de accesorii speciale pentru sonde2 consulta6i catalo/ul produc5torului aparatului de m5sur5 sau cataloa/ele altor produc5tori de echipamente de m5sur5. %u 8ncerca6i s5 v5 construi6i propriile sonde: =roiectarea sau reali area lor de#ectuoas5 v5 pot pune 8ntr1un real pericol atunci c9nd lucra6i 8ntr1un circuit alimentat: De asemenea2 trebuie 6inut minte c5 multimetrele di/itale reali ea 5 di#eren6a dintre c.c. +i c.a. Dup5 cum am v5 ut mai devreme2 at9t tensiunile de curent continuu c9t +i cele de curent alternativ se pot dovedi periculoaseH prin urmare2 c9nd #olosi6i un multimetru pentru asi/urarea unui circuit 8mpotriva electrocut5rii2 #i6i si/uri c5 a6i e#ectuat m5sur5torile at9t 8n c.c. c9t +i 8n c.a.2 chiar dac5 nu v1a6i a+tepta s5 le /5si6i pe am9ndou5: Num*ru! m*.ur*tori!or ne#e.are Atunci c9nd veri#ic5m pre en6a unor posibile tensiuni periculoase2 trebuie s5 lu5m 8n calcul toate punctele din scenariul respectiv. De e4emplu2 s5 presupunem c5 deschidem un panou electric +i /5sim trei conductori ce alimentea 5 o surs5 8n curent alternativ. 7prim alimentarea prin intermediul 8ntrerup5torului2 8ncerc5m s5 pornim sarcina pentru a veri#ica absen6a oric5rei tensiuni +i vedem c5 nu se 8nt9mpl5 nimic. 0rm5torul pas 8l repre int5 m5surarea tensiunii cu ajutorul aparatului de m5sur5.

2012 /2013

=rima dat5 veri#ic5m aparatul de m5sur5 asupra unei surse de tensiune cunoscute2 pentru a ne asi/ura de #unc6ionarea sa corect5 !pri 5 de c.a.2 de e4emplu". Gacem acest lucru +i observ5m ca multimetrul #unc6ionea 5 corect. Apoi2 trebuie s5 m5sur5m c5derea de tensiune dintre aceste #ire ale panoului. Dar tensiunea repre int5 o valoare 8ntre dou5 puncte2 prin urmare2 ce puncte trebuie s5 lu5m 8n considerareJ Adev5rul este c5 trebuie s5 m5sur5m c5derea de tensiune 8ntre toate combina6iile posibile2 A cu ,2 , cu C +i A cu C. Dac5 m5sur5m o c5dere de tensiune di#erit5 de ero2 8n oricare din aceste scenarii2 circuitul nu se a#l5 8ntr1o stare de ener/ie ero. Dar asta nu e tot. 0n multimetru nu va 8nre/istra tensiunile de c.c. atunci c9nd selectorul este po i6ionat pe c.a. +i inversH prin urmare2 trebuie s5 mai e#ectu5m un set de trei m5sur5tori pentru #iecare din cele dou5 st5ri. Totu+i2 nici 8n acest ca nu am reu+it s5 acoperim toate posibilit56ile. Iine6i minte c5 tensiunile periculoase pot s5 apar5 8ntre oricare dintre conductori +i p5m9nt !8n ca ul de #a652 carcasa metalic5 a panoului electric". =rin urmare2 trebuie s5 m5sur5m c5derile de tensiune +i 8ntre #iecare din cele trei puncte +i p5m9nt2 at9t 8n c.c c9t +i 8n c.a. Acest lucru duce num5rul m5sur5torilor la 122 pentru un scenariu aparent simplu. Desi/ur2 dup5 ce toate m5sur5torile au #ost 8ncheiate2 trebuie s5 re1test5m #unc6ionarea corect5 a multimetrului2 prin m5surarea unei c5deri de tensiune cunoscute !pri a2 de e4emplu".

M*.urarea #urentu!ui #u a0utoru! mu!timetru!ui

Aceasta repre int5 cea mai comple45 +i periculoas5 aplica6ie a multimetrului. Motivul este destul de simplu3 curentul de m5surat trebuie s5 treac5 prin aparatul de m5sur52 ceea ce 8nseamn5 c5 multimetrul trebuie inte/rat 8n circuit. =entru a reali a acest lucru2 circuitul ini6ial trebuie oprit2 iar multimetrul conectat 8ntre cele dou5 puncte ale circuitului deschis. =entru reali area propriu1 is5 a m5sur5torii2 selectorul trebuie s5 se a#le 8n po i6ia CAD2 #ie 8n c.a.2 #ie 8n c.c.2 iar sonda ro+ie trebuie introdus5 8n pri a marcata cu CAD !ve i #i/ura". 0rm5torul pas este deschiderea circuitului pentru a putea conecta multimetrul.

2012 /2013

Bnchiderea circuitul se reali ea 5 apoi prin multimetru2 ast#el3 conect5m v9r#urile sondelor la capetele libere ale circuitului deschis2 sonda nea/r5 la terminalul ne/ativ al bateriei de * >2 iar sonda ro+ie la cap5tul conductorului liber ce duce la bec. De+i acest circuit2 cu o surs5 de * >2 este si/ur din punct de vedere al electrocut5rilor2 8n circuitele de putere aceast5 metod5 repre int5 o adev5rat5 surs5 de pericol.

Se!e#tarea #urentu!ui .au a ten.iunii ;a modi#icarea po i6iei multimetrului din modul CcurentD !ampermetru" 8n modul CtensiuneD !voltmetru"2 se 8nt9mpl5 adesea s5 schimb5m po i6ia de pe CAD pe C>D dar s5 uit5m sonda ro+ie 8n pri a CAD +i nu 8n pri a !> E". Dac5 aparatul de m5sur5 este apoi conectat la bornele unei surse de tensiune su#icient de mari2 re ultatul va #i un scurt1circuit prin aparatul de m5sur5. Atunci c9nd multimetrul se a#l5 8n po i6ia CAD2 acesta este proiectat pentru o re isten65 8ntre v9r#urile sondelor ce tinde practic la - E. Bn po i6ia C>D2 lucrurile stau e4act invers2 re isten6a dintre v9r#urile sondelor este de ordinul me/a1ohmilor !ME". =entru a preveni acest lucru2 majoritatea multimetrelor produc un avertisment sonor 8n ca ul 8n care sonda este introdus5 8n pri a CAD iar selectorul este po i6ionat pe C>D. ).( Ma.urarea ten.iuni!or #u a0utoru! /o!tmetre!or: Masurarea tensiunilor cu ajutorul voltmetrelor.In circuitele de current continuu si de curen alternativ tensiunile care depasesc 1A1---- >cu voltmetre. >oltmetrele se lea/a in circuitele de masurare in paralel cu punctele intre care se masoara tensiunea. In #unctie de valorea tensiunii de masurat voltmetrele se conectea a direct sau in serie cu o re istenta aditionala. ;e/area directa in circuit a voltmetrelor este posibila numai daca curentul de masurat poate trece inte/ral prin dispo itivul de masurat #ara sa1l deteriore e. Curentii si tensiunile #oarte mari se masoara cu ampermetrele si voltmetrele prin intermediul trans#ormatoarelor de masurat.

2012 /2013

=rin conectarea lor in circuitele de masurare voltmetrele datorita consumului propriu de putere2modi#ica re/imul de lucru al circuitelor si ca urmare valoarea marimii de masurat2 introducand ast#el o eroare sistematica de metoda. Intre valoarea marimii indicate de aparatele de masurat si cea adevarata2care e4ista inainte de conectarea acestora in circuitul de masurare2 e4ista o di#erenta determinata de #aptul ca re istenta voltmetrelor nu este in#inita. Aceasta di#erenta este cu atat mai mare cu cat consumul de putere al aparatelor de masurat este mai mare in comparatie cu puterea din circuitul in care se #ace masurarea. =entru ca in#luenta consumului aparatelor de masurat si ca urmare eroarea sistematica de metoda sa #ie cat mai mici2 re istenta voltmetrului trebuie sa #ie cat mai mare in comparatie cu re istenta circuitului de masurare. Ca ampermetru sau ca voltmetru poate #i #olosit oricare din dispo itivele de masurat2 cu e4ceptia dispo itivelor electrostatice care nu pot #i #olosite decat ca voltmeter. Curentii si tensiunile alternative se masoara cu aparate di#erite dupa valoarea marimii de masurat. Curentii si tensiunile mici !de ordinul miliamperilor2 amperilor2 milivoltilor si voltilor " se masoara in /eneral cu aparate ma/netoelectrice cu redresor sau cu termocuplu. Curentii de ordinul amperilor si ecilor de amperi !pana la cca. )-11-- A" si tensiunile de ordinul ecilor si sutelor de volti ! pana la cca.&--1($-> " se masoara cu aparate #eroma/netice2 electrodinamice si termice cu #ir cald. Curentii de intensitati mari !peste 1--A" se masoara prin intermediul trans#ormatoarelor de masurat care reduc de obicei curentul de masurat la $ amperi sau in anumite ca uri la 1 A. Tensiunile inalte ! peste ($- > " se masoara cu ajutorul trans#ormatoarelor de masurat sau cu voltmetre electrostatice. Trans#ormatoarele de masurat se #olosesc in /eneral pentru masurari de tensiunide pana la 1-- ?>. =este aceasta tensiune masurarile cu trans#ormatoare devin costisitoare si de aceea este indicata #olosirea voltmetrelor electrostatice. Vo!tmetre numeri#e #u #om-arati/e3 ;a aceste voltmetre2 tensiunea demasurat se compara cu o tensiune de re#erinta !etalon" ce poate #i /enerata indoua moduri3

2012 /2013

1" in trepte crescatoare si descrescatoare de nivele di#erite !cu apro4imati isuccesive". 2" in trepte crescatoare de acelasi nivel. >oltmetrul di/ital cu apro4imatii successive a carui schema bloc este pre1 entata in #i/ura de mai jos2 #unctionea a pe principiul compararii tensiunii necunoscutede masurat 04 cu o tensiune de re#erinta 0re# !variabila in trepte crescatoare si descrescatoare de niveluri di#erite" obtinuta la iesirea unui CA%.

Schema cuprinde un element comparator la intrarea caruia se aplica tensiunea analo/ica de masurat 04 si tensiunea de re#erinta 0re# comandata de un bloc lo/ic2 care in #unctie de relatia de ordine dintre cele doua tensiuni elaborea a comen i ce urmaresc e/ali area acestora. F/ali area celor doua tensiuni se #ace prin apro4imatii succesive2 adica prin modi#icarea in trepte de niveluri di#erite a tensiunii de re#erinta2 incepand cu ran/ul cel mai semni#icativ si continuand cu ran/urile imediat in#erioare.

2012 /2013

Vo!tmetre!e numeri#e #u ten.iunea #re.#atoare in tre-te: Sunt voltmeter care #unctionea a tot pe ba a metodei comparatiei2 cu deosebirea ca tensiunea dere#erinta #urni ata de sursa etalon este o tensiune mereu crescatoare2 in trepte2 denivel constant. Schema bloc a unui voltmetru numeric cu tensiunea crescatoare2 in trepte2 este pre entata in #i/ura 12 iar schema de detaliu in #i/ura 23

Gi/. 1 Comparatorul #urni ea a la iesire un semnal K1D cand tensiunea de masurat 04 este mai mare decat tensiunea de re#erinta 0re# de la iesirea CA% . Acest semnal deschide circuitul KpoartaD care va permitetrecerea spre numarator a impulsurilor /enerate de /eneratorul de tact. %umaratorul binar !cu cinci unitati binare" numara impulsurile aplicate2 iar combinatiile de K1D siK-D de la iesirea sa se aplica prin intermediul comutatoarelor de nivel C%1 2 L2C%$ retelei de codi#icatoare la iesirea careia se va obtine o tensiune crescatoare intrepte ! 0re# ".

2012 /2013

Gi/. 2 Cand se reali ea a conditia 3 0re# M04 comparatorul va #urni a la iesiresemnal K-D2 circuitul poarta blochea a trecerea impulsurilor de tact si se opreste numararea. Tensiunea necunoscuta 04 va #i e/ala cu numarul binar de la iesirea numaratorului. Gorma de unda a tensiunilor in di#eritele puncte ale circuitului este vi1 uali ata in #i/ura 3.

Voltmetrele numerice cu integrare cu dubla panta #unctionea a tot pe ba a principiului conversiei semnalelor analo/ice de c. c. 8n timp2 dar modul 8n care se reali ea a aceasta conversie di#era de conversia tensiune1timp 8nt9lnita la voltmetrul di/ital cu rampa liniara. Aici2 conversia tensiune1timp se reali ea a 8n doua #a e. Bn prima #a a se inte/rea a semnalul de masurat Ux2 8ntr1un interval de timp t12 iar 8n etapa a doua se inte/rea a o tensiune de re#erinta de polaritate inversa !N Uref".

2012 /2013

Schema bloc a voltmetrului di/ital cu inte/rare cu dubla panta este pre entata 8n #i/ura de mai jos.;a momentul initial2 comutatorul K este po itionat pe po itia 1 ast#el 8nc9t la intrarea ampli#icatorului operational se aplica tensiunea de masurat Ux. Fa va #i inte/rata 8ntr1un interval de timp determinat t1.
Schema bloc voltmetru cu dubla panta

=reci ia acestor voltmetre este buna !O -2-1 P Q O -21 P din domeniul de masurare"2 #iind independenta de #recventa oscilatorului. Fa este determinata de erorile circuitului inte/rator2 ale comparatorului2 tensiunii de re#erinta si circuitelor de comutatie. =reci ia acestor voltmetre este buna !O -2-1 P Q O -21 P din domeniul de masurare"2 #iind independenta de #recventa oscilatorului. Fa este determinata de erorile circuitului inte/rator2 ale comparatorului2 tensiunii de re#erinta si circuitelorde comutatie.

). MASURAREA CURENTILOR Am-ermetre ma$netoe!e#tri#e Indicatia 8n curent alternativ a acestor aparate este nula deoarece valoarea medie a cuplului activ instantaneu pe o perioada este ero. Sensibilitatea de curent SI a ampermetrelor ma/netoelectrice este invers proportionala cu cuplul re istent speci#ic D. ;a aparatele destinate masurarii curentilor de ordinul amperilor si miliamperilor cuplul re istent este dat de unul sau curenti de valori #oarte mici cresterea sensibilitatii se reali ea a prin3 N asi/urarea suspensiei pe ben i tensionate sau #ire de torsiuneH N utili area unor ma/neti permanenti de inductie mare si a unor bobine cu numar mai mare de spireH N utili area unui dispo itiv optic pentru citirea deviatiilor .

2012 /2013

Datorita sensibilitatii ridicate2 consumului propriu redus2 clasei de preci ie bune2 ampermetrele ma/netoelectrice se utili ea a cu precadere ca aparate de laborator. Fle se construiesc pentru domenii cuprinse 8ntre -21 si 1-- A cu sunturi interioare si p9na la 1- ?A cu sunturi e4terioare . In#i/ura de mai jos este pre entatR schema electrica a suntului !a" si a juntului multiplu !b".

Cele n sectiuni ale suntului multiplu2 de valori k n R 2 R 2...2R 2...2R 1 2 pot #i determinate prin re olvarea unui sistem de n ecuatii care pot #i scrise pentru cele n domenii stabilite initial 3 k n I 2 I 2...2I 2...2I 1 2 . .e istenta RT !8n serie cu bobina mobila" reali ata 8n /eneral din man/anina2 serveste la compensarea erorilor de temperatura. Am-ermetre e!e#trodinami#e Ampermetrele electrodinamice sunt aparate precise !clasa de preci ie -22 si -21" construite de re/ula ca aparate de laborator si pot #i utili ate at9t pentru masurarea curentului continuu c9t si a celui alternativ. =entru valori reduse ale curentilor !sub -2$ A" bobina mobila 2 N 8nseriata cu bobinele #i4e 111S N se alimentea a prin resorturile spirale. =entru valori mai mari ale curentului bobina mobila se conectea a 8n paralel cu un sunt le/at 8n serie cu bobina #i4a2 asa cum se observa 8n #i/ura de mai jos.

2012 /2013

Gunctionarea ampermetrelor electrodinamice este in#luentata de c9mpurile ma/netice e4terioare2 temperatura mediului ambiant si 8n c.a. de #recventa curentului masurat. .educerea erorilor determinate de pre enta c9mpurilor ma/netice e4terioare se poate reali a prin ecranarea dispo itivului de masurat. Frorile de temperatura sunt nesemni#icative pentru ampermetrele ale caror bobine sunt le/ate con#orm schemei din #i/ura de mai sus!a). Bn ca ul le/arii bobinelor dupa schema !b)2 eroarea de temperatura N determinata 8n principal de variatia re istentei bobinei mobile N se poate diminua considerabil prin conectarea 8n serie cu aceasta a unui re istor R din man/anina. ;a #unctionarea 8n curent alternativ a ampermetrelor electrodinamice2 modi#icarea #recventei curentului este o posibila sursa de eroare. Daca la ampermetrele cu schema serie2 in#luenta #recventei asupra re ultatului masurarii este ne/lijabila !p9na la 112 ?T "2 la ampermetrele cu schema 8n paralel compensarea erorilor de #recventa se reali ea a prin suntarea unei parti din re istenta aditionala a bobinei mobile cu un condensator de capacitate C2 care compensea a reactanta inductiva a circuitului !8ntr1un interval restr9ns de variatie a #recventei". Am-ermetre e!e#troma$neti#e 1%eroma$neti#e2 Ampermetrele #eroma/netice sunt aparate de masura analo/ice #olosite pentru masurarea curentului alternativ de #recventa industriala2 put9nd 8nsa #i #olosite si pentru masurarea curentului continuu. Deviatia a a sistemului mobil este proportionala cu patratul curentului3 a < kI2. Gunctionarea 8n c.c. a acestor ampermetre este in#luentata de histere isul ma/netic al piesei mobile2 iar 8n c.a. de curentii turbionari indusi2 care conduc la cresterea pierderilor 8n mie ul #eroma/netic.Se construiesc 8n /eneral ca aparate de tablou av9nd clasa de preci ie 12$ sau 22$ dar printr1o constructie adecvata !piese #eroma/netice reali ate din aliaje cu permeabilitate mare si c9mp coercitiv redus"2 erorile determinate de histere is si curentii turbionari sunt reduse considerabil2 ceea ce permite reali area ampermetrelor portabile de preci ie2 cu indice de clasa -2$ sau -21. Ampermetrele #eroma/netice se construiesc pentru curenti de la 1- mA p9na la 1-- A2 cu unul sau mai multe domenii de masurare . ;a ampermetrele cu domenii multiple2 bobina este reali ata din mai multe sectiuni2 schimbarea domeniului de masurare reali 9ndu1se #ie prin schimbarea cone4iunii serie sau 8n paralel a sectiunilor #ie prin schimbarea bornei de utili are !#i/ura de mai jos2 8n care este repre entata schema e4tinderii domeniului de masurare". =entru masurarea unor curenti de valori mari si #oarte mari2 ampermetrele #erodinamice se conectea a 8n secundarul unor trans#ormatoare !22reductoareSS" de

2012 /2013

curent2 care au curentul secundar nominal I2n < $ A. Din aceste considerente2 ampermetrele de tablou !le/ate prin reductoare de curent" se construiesc pentru curentul nominal de $ A. De obicei 8nsa2 la etalonarea scarii se are 8n vedere raportul de trans#ormare al curentilor i K 2 ast#el 8nc9t indicatia aparatului da direct curentul din primarul trans#ormatorului de curent2 8nseriat 8n circuitul de utili are.

Aparatele #erodinamice se caracteri ea a prin robustete2 #iabilitate ridicata2 capacitate de supra8ncarcare relativ ridicata. Fle au 8nsa un consum propriu destul de ridicat2 iar preci ia este relativ modesta.

3.S# ema B!o#

2012 /2013

3."A!imentarea

2012 /2013

Montajul necesita o alimentare de 12$>2 datorita acestui #apt putem opta pentru o baterie de 12$> Fner/i a carei pret nu depaseste 1 .onAbuc. ;a bornele ! U " si ! N " se pun bornele prin care trece voltajul ! curent alternativ" ce trebuie masurat . In #unctie de scara de care avem nevoie putem #olosi comutatorul de scara pe una din treptele 12 $21- volti pentru un re ultat corect2 pentru voltmetru2 sau 12 32 $A pentru masurarea intensitatilor !la ampermetru" Curentul alternativ care intra pe la bornele U si N trece printr1un circuit redresor ! punte redresoare " #ormata din diode redersoare ! 1%4--1 " pentru a #i trans#ormat in curent continuu si ast#el aparatul va putea e#ectua masurarea voltajului din circuitul ce trebuie masurat. Inainte de intrarea in circuitul redresor curentul trece prin divi or de curent din blocul ampermetrului2 iar pentru circuitul cu voltmetru curentul trece prin divi orul de tensiune . Dupa redresare curentul de masurat este trece prin circuitul de ampli#icare !tran istoare" apoi este convertit din semnal analo/ic in semnal di/ital printr1un CA% . 3.( Cir#uitu! de intrare 4.2.1 Divi orul de curent !pentru ampermetru" .e/ula divi orului de curent DacV la iesirea unui circuit nu este conectatV o re istentV de sarcinV se poate aplica re/ula divi orului de curent pentru a determina curentul prin .2 de e4emplu. ;a #el de bine se poate aplica re/ula divi orului de curent si pentru a a#la curentul prin .1. =resupun9nd re istentele parcurse de curentii I1 si I22 cu Wirchho## se /Vseste3 I < I1 U I2 CVderea de tensiune la bornele re istentelor se determinV cu le/ea lui 7hm3
le/ea curentilor lui

2012 /2013

0 < I1.1 < I2.2

4.2.2

Di/i&oru! de ten.iune:

S-e#i%i#atii te ni#e: Cum avem doar 3 scari de masurat se vor conecta la contactele 12 22 si 3 alcomutatorului S12 celelalte ramanand neconectate. Divi oarele de tensiune 2 utili ate la masurarea tensiunilor continue2 alternative si de impuls2 sunt dispo itive de raport cu doua perechi de borne !tip diport"2 care stabilesc o relatie de dependenta liniara2 pe un anumit interval2 intre marimea de masurat electrica si marimea electrica ce actionea a asupra circuitului. Divi orul de tensiune re istiv3 este reali at din re istoare bobinate2 sau din re istente cu pelicula metalica2 situatie in care e4actitatea este mai sca uta dar su#icient de buna pentru instrumentatia analo/ica si di/itala. Se utili ea a pentru masurarea tensiunilor in curent alternative sau in joasa #recventa si pentru e4tinderea limitei superiore de masurare a voltmetrelor2compensatoarelor de tensiune alternativa2 etc. In a#ara de divi oarele

2012 /2013

de valoare #i4a se construiesc divi oare re/labile2 utili ate pentru prescrierea /amelor la voltmetrele de c.c. Treptele de divi are se ale/ in secventa 12 $21>.F4ista divi oare de tensiune cu mai multe trepte de divi are2 cu particularitatea ca una din componente este de inalta e4actitate. Aceasta serveste ca etalon la veri#icarea prin comparatie a e4actitatii celorlalte re istente ale divi orului. Multe din acestea sunt ast#el reali ate incat re istentele componente sau /rupuri ale acestora sa aiba valori nominale e/ale2 ceea ce permite compararea directa a lor2 pentru determinarea erorii #iecarei trepte de divi are. In acest #el intre/ul divi or poate #i autocalibrat. Frorile divi oarelor de tensiune sunt determinate2 in primul rand2 de abaterile re istentelor componente de la valorile nominale precum si de imbatranirea re istentelor2 de variatia valorii acestora cu temperatura si umiditatea2 de autoincal ire si de in#luenta re istentelor de i olatie.Fvitarea erorilor provocate de re istentele de i olatie2 mai ales la divi oare cu re istoare de valori nominale #oarte mari2 o constituie introducerea ecranelor de /arda pentru interceptarea curentilor de i olatie. Fcranul imbraca toate partile conductoare ale divi orului2 inclusiv bornele2 care sun tmentinute la potentiale e/ale cu ale conductoarelor /ardate cu ajutorul unui divi or secundar.Curentii prin i olatie sunt concentrati ast#el catre divi orul secundar ocolind re istoarele divi orului principal. 4.3 Am-!i%i#atoare!e

Ampli#icatoarele instrumentale repre inta o cate/orie aparte de ampli#icatoare operationale utili ate in special in masurari2 motiv pentru care acest tip de ampli#icatoare operationale au mai #ost denumite si ampli#icatoare de masura. Ampli#icatorul instrumental este un ampli#icator operational di#erential cu ampli#icare #inita si #oarte bine re/lata2 re/lajul ampli#icarii #acandu1se #ie prin conectarea in e4teriorul inte/ratului a unei re istente sau /rup de re istente2 #ie prin comanda di/itala cu ajutorul unui calculator sau microcontroler. Ampli#icatorul instrumental are per#ormante superioare ampli#icatoarelor operationale in ceea ce priveste tensiunea de decalaj2 deriva termica2 liniaritatea2

2012 /2013

stabilitatea si preci ia ampli#icarii. Ampli#icatoarele instrumentale pot #i reali ate cu componente discrete si ampli#icatoare operationale2 in tehnolo/ie monolitica sau hibrida. Cele inte/rate au elementele de reactie incluse in structura circuitului inte/rat. ;a aparatura de masura si control ampli#icarea in tensiune se #ace2 adesea2 cu ampli#icatoare di#erentiale la care una din intrari este #olosita pentru intrarea de semnal2 iar cealalta pentru conectarea retelei de reactie. Daca s1ar #olosi un sin/ur ampli#icator operational reteaua de reactie ar reduce impedanta de intrare la valori care sunt prea mici #ata de cele necesare in aceste aplicatii. Din acest motiv au #ost reali ate structuri speciale de ampli#icatoare di#erentiale cu doua sau mai multe ampli#icatoare operationale. Ampli#icatoarele instrumentale sunt ampli#icatoare di#erentiale cu intrari #lotante #ata de masa2 cu impedanta mare atat in modul di#erential cat si in modul comun si avand o re istenta de iesire redusa.Ampli#icatoarele instrumentale trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte3 X ampli#icarea marimilor preluate de la sen ori pana la valori care pot #i prelucrate #ara probleme de etajele urmatoare din lantul de prelucrare a semnaluluiH X asi/urarea unei impedante de intrare mari2 pentru a nu perturba marimea aplicata la intrareH X reali area unei anumite caracteristici de trans#er2 liniara sau neliniara2 in #unctie de natura procesului de masurareH X asi/urarea unei caracteristici de #recventa adecvate procesului de masurareH X asi/urarea unei rejectii a semnalului de mod comun #oarte mare. =rincipalii parametri ai unui ampli#icatorului instrumental sunt3 a" ca tigul !"). >aloarea acestui parametru repre inta panta caracteristicii de trans#er a ampli#icatorului instrumental. In datele de catalo/ sunt speci#icate3 eroarea ca tigului2 neliniaritatea ca tigului si tabilitatea ca tigului in raport cu temperatura#

2012 /2013

b" ten iunile de decala$ la intrare i la ie ire. Tensiunea de decalaj la intrare2 Uo i YZ>[ si tensiunea de decalaj la iesire2 Uo o YZ>[ sunt independente una #ata de cealalta si2 prin urmare2 trebuie considerate separat. =entru un casti/ dat2 tensiunea totala de decalaj Uo este de#inita pe ba a a doua erori3 1 eroarea totala raportata la intrare3 Uo !.TI" < Uo i U Uo oA"H 1 eroarea totala raportata la iesire3 Uo !.T7" < "Uo i U Uo o# c" curentul de decala$ la intrare !in YnA["2 %aloarea ace tuia in functie de temperatura !in YnA["2 precum si coeficientul mediu de temperatura al curentului de decala$ la intrare !in YpAA-C[". d" curentul de polari&are la intrare !in YnA["2 %aloarea ace tuia in functie de temperatura !in YnA["2 precum si coeficientul mediu de temperatura al curentului de polari&are la intrare !in YpAA-C[". d" impedantele de intrare diferentiala i de mod comun. Sunt alcatuite dintr1o re istenta in paralel cu o capacitate. Se e4prima in 'E\\pG. e" impedanta de ie ire. Fste #oarte mica2 de ordinul 1-12 E. #" ten iunea i curentul de &gomot ale amplificatorului. Acesti parametri pot #i raportati #ata de borna de intrare a ampli#icatorului2 #iind speci#icati ca si valori var# la var# sau e#ective intr1un anumit interval de #recvente !se e4prima in Yn>[2 respectiv in YpA[". /" raportul de re$ectie a modului comun2 CMM.. Fste speci#icat pentru o anumita nesimetrie a sursei de semnal de intrare2 de obicei 1 ?E2 pentru di#erite valori ale casti/ului si ale tensiunii de mod comun UC'. CM.. creste odata cu cresterea casti/ului si scade odata cu cresterea #recventei. h" parametri re#eritori la re/imul dinamic3 1 banda de frec%ente la () d* la emnal mic. Fste speci#icata pentru di#erite valori ale casti/ului. Cu cat casti/ul este mai mare cu atat banda de #recvente este mai mica. 1 %ite&a de urmarire !DSle] .ateD2 S. Y>AZs[".

2012 /2013

1 timpul de tabili&are. Fste speci#icat in #unctie de valoarea casti/ului pentru o variatie data a tensiunii de intrare.

3.3 Circuitul redresor .edresoarele sunt circuite care trans#orm5 curentul alternativ 8n curent continuu. Dup5 tipul dispo itivelor care redresea 5 +i dup5 modul acestora de comand52 redresarea poate #i necomandat52 !cu comuta6ie natural5"2 sau comandat52 !cu comuta6ie #or6at5". Bn aceast5 lucrare se vor studia circuite de redresare necomandate. .edresarea necomandat5 se reali ea 52 8ntr1o majoritate cov9r+itoare de ca uri2 cu diode. .edresarea tensiunilor alternative este cea mai des utili at5 opera6ie neliniar5 e#ectuat5 asupra semnalelor variabile 8n timp..edresorul monoalternan65 ideal poate #i privit ca un diport cu #unc6ionare de comutator comandat de polaritatea tensiunii de intrare. Dac5 polaritatea este po itiv52 comutatorul este 8nchis +i tensiunea de la intrare se re/5se+te la ie+ire. Bn ca ul 8n care tensiunea de intrare este ne/ativ52 comutatorul se deschide iar tensiunea de la ie+ire devine -. Cele mai utili ate comutatoare pentru aceast5 #unc6ie sunt diodele semiconductoare. Se poate considera c5 redresorul dubl5 alternan65 este un diport care aplic5 #unc6ia matematic5 ^ M7D0; ^ semnalului de intrare.Aceast5 #unc6ionare se poate

2012 /2013

ob6ine prin cuplarea a dou5 redresoaremonoalternan652 unul direct +i cel de1al doilea prin intermediul unui repetor 1inversor de tensiune. 0tili area diodelor semiconductoare pentru redresarea semnalelor alternative repre int5 o solu6ie deosebit de simpl5 +i ie#tin5 a problemei2 8n ca ul 8n care se urm5re+te aspectul ener/etic2 dac5 se porne+te de la tensiuni de intrare mult mai mari dec9t c5derea de tensiune direct5 pe diod5. Bntr1adev5r2 tensiunea la ie+irea redresorului monoalternan652 cu diod5 semiconductoare cu siliciu2 nu repet5 identic semialternan6a po itiv5 a tensiunii de intrare ci pre int5 un decalaj de apro4imativ -2& > #a65 de aceasta. Bn aplica6iile care au 8n vedere prelucrarea de in#orma6ie2 pentru m5surarea tensiunilor alternative2 sau 8n nenum5rate alte aplica6ii de semnal mic2 este inacceptabil5 distorsionarea semnalului.=entru 8nl5turarea inconvenientelor pre entate mai sus se #olosesc scheme compuse din A.7. +i diode semiconductoare2 numite redresoare de preci ie.

3.4 CAN

2012 /2013

Conversia analo/ numeric5 cu dubl5 pant5 este ilustrat5 in urm5toarea #i/ur53

Semnalul de intrare este inte/rat intr1un interval de timp #i4at Ti 2 determinand la iesirea inte/ratorului o ramp5 liniar5 dac5 este constant in timp. ;a s#arsitul intervalului de timp de inte/rare partea lo/ic5 determin5 deconectarea semnalului analo/ic de intrare si conectarea la o tensiune de re#erint5 in locul intr5rii analo/ice. .e#erinta este de polaritate invers5 #at5 de semnalele de intrare. Timpul in care tensiunea pe inte/rator devin ero este dependent de m5rimea tensiunii la care a #ost inc5rcat condensatorul. Dac5 Ti < +iTc 2 se m5soar5 intervalul de timp de desc5rcare T x< +x Tc . In timpul desc5rc5rii se obtine3

2012 /2013

Pre#i&ia Gaptul ca %4 nu depinde in mod e4plicit de alti #actori perturbatori o#era /arantia unei bune preci ii.Totusi la o anali a maio atenta va trebui sa mai includem printre posibilele elemente ce a#ectea a3 preci ia de liniaritate imper#ecta a rampelor #luctuatii relativ rapide ale #recventei /eneratorului de tact tensiunile de decalaj si derivatele termice ale inte/ratului si ale comparatorului tensiunile perturbatoare suprapuse peste semnal2 injectate in nodul de intrare Aceste tensiuni perturbatoare2 sunt de re/ula semnale alternative2 si ca urmare sunt in mare masura atenuate prin e#ectul de inte/rare.=entru ca un semnal alternativ sa #ie complet rejectat trebuie ca durata inte/rarii2 t12 sa #ie multiplu al perioadei acestui semnal.=rincipala perturbatie alternativa este tensiunea retelei2 cu #recvanta de $- de T 2 deci cu perioada T<2-msHde aceea este util sa se alea/a t1<?T.In mod u ual ?<12 deci t1<2-ms. Cir#uitu! de adu#ere automata !a 567 Asi/ura corectie tensiunii de decalaj. Se urmareste corectia tensiunii de decalaj datorate ampli#icatorului si eventual2 si eventual si a comparatorului. In schema din #i/ura de mai jos se presupune ca inte/ratorul este precedat de un ampli#icator si se urmareste corectia tensiunii de decalajdatorate acestuia si ampli#icatorului operational din inte/rator.

2012 /2013

In starea K-D2 comutatorul W3este inchis si ast#el se stabileste o bucla de reactie ne/ativa. Ampli#icatoarele avand ampli#icarea #oarte mare2 pe condensator va apare o tensiune e/ala cu tensiunea de decalaj2 >os!a"2 ast#el incat la bornele ampli#icatorului operational ideal2 di#erenta de potential sa #ie nula.

In celelalte doua stari2 comutatorul este deschis si C nu se poate descarca2 anihiland ast#el e#ectul tensiunii de decalaj.In bucla de reactie poate #i inclus si comparatorul!b". 3.8 9eneratoru! eta!on 19e2 "eneratorul de tact etalon !'F" este constituit dintr1un simplu oscilator .C2 #recven6a acestui put9nd #i re/lat5 la 4- ?T !timpul de inte/rare este T1<1-- ms" sau $- ?T !T1<4- ms"H pentru reali area intervalului T12 #recven6a /eneratorului este divi at5 intern la valori corespun 5toare. Tensiunea de re#erin65 !0-" este preluat5 de la dioda _ener intern5 de 22) > !coe#icient termic -2-1PA`C" prin intermediul unui poten6iometru cu ajutorul c5ruia poate #i re/lat5 la 1-- m> !pentru /ama de 2-- m>" sau la 1 > !pentru /ama de 2 >". Dac5 se renun65 la re#erin652 voltmetrul poate #i utili at ca lo/ometru !ra6iometru"2 cea de1a doua tensiune #iind introdus5 8n locul lui 0- !adic5 pe cursorul poten6iometrului".

2012 /2013

3.8 Divizorul de frecventa Divi oarele de #recven65 sunt circuite speciale la care in#orma6ia de intrare este considerat5 8n /eneral #recven6a semnalului de tact2 iar in#orma6ia de ie+ire este #recven6a unui semnal /enerat. Bmp5r6ind #recven6a de intrare la #recven6a de ie+ire se ob6ine raportul de divi are. Ca +i observa6ie2 #actorul de umplere a semnalului de ie+ire nu neap5rat este e/al cu -2$. Fste important #aptul c5 num5rul de st5ri distincte prin care trece circuitul trebuie s5 #ie e/al cu raportul de divi are.

3. Numaratoru!

2012 /2013

3.: De#odoare Decodorul este un circuit lo/ic cu mai multe intr5ri +i mai multe ie+iri care converte+te semnalele de intrare codate 8n semnale de ie+ire codate2 codurile de intrare +i de ie+ire #iind di#erite. Bn /eneral2 codul de intrare este construit pe mai pu6ini bi6i dec9t codul de ie+ire2 iar 8ntre cuvintele de cod de intrare +i cuvintele de cod de ie+ire e4ist5 o coresponden65 biunivoc5. Structura /eneral5 a unui circuit de decodare este cea din #i/ur5. Intr5rile de activare2 dac5 e4ist52 trebuie s5 #ie con#irmate pentru ca decodorul s5 reali e e coresponden6a intrare1ie+ire 8n mod normal. Bn ca contrar2 decodorul asocia 5 tuturor cuvintelor de intrare un sin/ur cuv9nt de cod de ie+ire1 KdisabledD !KneactivatD". =entru semnalul de intrare2 cel mai #recvent se utili ea 5 un cod binar de n bi6i2 8n care un cuv9nt de n bi6i repre int5 una dintre cele 2n valori codate di#erite2 8n mod normal N numerele 8ntre/i de la - la 2n11. 0neori2 codurile binare de n bi6i se trunchia 52 repre ent9ndu1se ast#el mai pu6in de 2n valori. De e4emplu2 8n codul ,CD2 combina6iile de 4 bi6i de la ---- la 1--1 repre int5 ci#rele ecimale 1...*2 iar combina6iile de la 1-1- la 1111 nu sunt utili ate. =entru semnalul de ie+ire2 cel mai #recvent se utili ea 5 un cod 1 din m2 care con6ine m bi6i2 8n orice moment #iind con#irmat unul dintre bi6i. Ast#el2 pentru un cod 1 din 4 cu valorile de ie+ire active 8n TI'T2 cuvintele de cod sunt3 ---12 --1-2 -1-- +i 1---. Dac5 valorile de ie+ire sunt active 8n ;7a2 cuvintele de cod sunt3 111-2 11-12 1-11 +i -111. Decodorul binar Decodorul binar este destinat opera6iilor de /enerare a semnalelor de selec6ie sau de implementare a #unc6iilor lo/ice mai complicate. Acest tip de decodor are n intr5ri de cod2 un num5r de intr5ri de validare +i 2n ie+iriH intr5rile de validare permit activareaAde activarea #unc6ion5rii decodorului prin trecerea ie+irilor 8n starea inactiv5. 0n e4emplu de decodor binar este S%(413) !decodor binar 1 din )2 8n tehnolo/ie TT;"H 8n seria CM7S standard nu e4ist5 un decodor binar. Decodorul ,CD1 ecimal Acest decodor are 4 intr5ri +i 1- ie+iri2 corespun 5toare numerelor ecimale -...*H codurile 1-...1$ sunt invalide +i nu produc activarea niciunui semnal de

2012 /2013

ie+ire. Decodorul ,CD1 ecimal este #olosit mult la comanda a#i+ajelor cu tuburi indicatoare !unde #iecare ci#r5 are comand5 separat5" sau la comanda unor a#i+aje de tip bar/ra#. F4emple de decodoare ,CD1 ecimal3 S%(442 !decodor 1 din 1-2 de u /eneral2 8n tehnolo/ie TT;"2 S%(4141 !decodor 1 din 1- pentru atacul tuburilor indicatoare2 8n tehnolo/ie TT;"2 4-2) !decodor 1 din 1-2 de u /eneral2 8n tehnolo/ie CM7S". Decodoare de comand5 a a#i+ajului =entru e4tra/erea datelor binar1 ecimal din num5r5toarele binare +i a#i+area lor 8n #orm5 ecimal52 se utili ea 5 un decodor de comand5. Bn #unc6ie de #orma caracterelor a#i+ate2 re ult5 trei tipuri principale de decodoare2 +i anume3 decodoare pentru comanda ilumin5rii directe a caracterelor ecimale2 prin codul 1 din 1-3 decodoare pentru comanda ilumin5rii unor se/mente2 din combinarea c5rora re ult5 caractere ecimaleH decodoare pentru comanda ilumin5rii unor puncte2 8n c ul repre ent5rii prin matrice al#anumerice. Tipul decodoarelor este determinat +i de valorile tensiunilor +i curen6ilor pentru comanda di#eritelor sisteme de a#i+aj. Ast#el3 pentru comanda sistemelor de a#i+aj cu ;FD1uri condi6ia principal5 impus5 decodorului este asi/urarea curentului de ie+ire pentru polari area se/mentelor2 valorile u uale #iind de 212- mA. Bn ca ul circuitelor TT;2 aceasta nu constituie o problem5. Deoarece valorile tensiunii directe pe un se/ment electrolumniscent este de 12&1324 >2 se impune conectarea unei re isten6e serie la decodoarele cu circuit de ie+ire Kcolector deschisD2 pentru compatibilitatea cu tensiunea de alimentare de $> a circuitelor TT;. Decodoarele CM7S pot comanda sisteme de a#i+are cu ;FD1uri3 direct2 8n ca ul celor cu un curent de lucru de $ mA sau prin intermediul unor ampli#icatoare de curent2 8n ca ul unui curent mai ridicat. Bn pre ent2 se reali ea 5 circuite inte/rate monolitice care includ at9t sistemul de a#i+are ;FD2 c9t +i celelalte blocuri3 circuite de num5rare2 memoria2 decodorul etc. pentru comanda sistemelor de a#i+aj cu cristale lichide se #olosesc decodoarele cu circuite CM7S2 care asi/ur5 minimi area consumului de putere. Comanda cristalelor lichide impune un arti#iciu de schem5 8n vederea activ5rii se/mentelor cu o tensiune alternativ5 !de la o surs5 au4iliar5" +i a producerii unei tensiuni nule pe se/mentele ce #ormea 5 caracterul. Sistemul de a#i+are cu cristale lichide nu se pretea 5 la comanda prin multiple4are2 din

2012 /2013

cau a #aptului c5 nu e4ist5 un pra/ bine de#init de blocare +i c5 la aceste sisteme timpul de r5spuns are o valoare relativ mare. 3.; Si.teme de a%i<are A#i+area numeric5 a re ultatelor m5sur5rii are ca avantaje3 posibilitatea citirii de la distan65 +i 8nl5turarea erorilor subiective de citire. 0n sistem de a#i+are numeric5 ideal ar #i acela care ar r5spunde simultan urm5toarelor cerin6e3 durat5 de via65 nelimitat52 ceea ce ar 8nsemna cca. 1-- --- ore de #unc6ionare !apro4imativ 1- ani"H consum de putere c9t mai redus2 pentru a asi/ura necesitatea de alimentare autonom5 a aparatelor de m5suratH tensiuni de alimentare +i de lucru compatibile circuitelor inte/rate +i lo/icii numerice standardH #unc6ionarea 8n condi6ii /rele de solicit5ri de natur5 mecanic5 !vibra6ii2 +ocuri etc."H #unc6ionarea 8n limite c9t mai lar/i de temperatur5 !de la 1$$bC la 12$bC" +i 8n medii cu radia6ii intenseH un raport pre6 de costAper#orman6e re onabil. Dintre cele c9teva sisteme care au 8ncercat c9t ami mult s5 se apropie de acest model ideal2 cele care s1au impus 8n pre ent2 #iind acum aproape 8n mod e/al utili ate2 sunt a#i+ajele cu ;FD +i cu cristale lichide. Si.temu! de a%i<are #u diode e!e#tro!umini.#ente Diodele electroluminiscente !;FD" sunt dispo itive semiconductoare cu jonc6iune p1n2 care emit radia6ii 8n spectrul vi ibil atunci c9nd sunt polari ate direct. Caracterele2 prin care se #ace a#i+ajul2 sunt a+e ate 8ntr1un sin/ur plan2 reali 5rile practice #iind #ie cu ( se/mente !pentru a#i+area ci#relor -...* +i a literelor A2 b2 c2 d2 F2 G2 T2 I2 c2 ;2 =2 S2 0"2 #ie cu o matrice de KpuncteD !circulare sau p5tratice" de $4( sau 44( elemente pentru orice a#i+are al#anumeric5. Conectarea diodelor 8n ca ul a#i+5rii cu ( se/mente se #ace cu anodul sau catodul comun2 iar comanda de la decodor se aplic5 la cato i2 respectiv la ano i. Bn ca ul matricelor se reali ea 5 conectarea pe coordonate !coloane +i r9nduri" unde sunt le/a6i 8mpreun5 ano ii de pe o coloan5 +i cato ii diodelor de pe un r9nd. ;a aceast5 dispunere se reduce num5rul conductorilor din elementul de a#i+are2 cu reversul ei N complicarea decodorului de comand52 ceea ce2 pe ansamblu2 este avantajos.

2012 /2013

=er#orman6ele tipice ale sistemului de a#i+are cu elemente ;FD sunt urm5toarele3 compatibilitatea cu circuitele inte/rate TT; +i CM7SH #unc6ionare stabil5 8n domeniul de temperatur5 -1(-bC +i2 pentru anumite tipuri2 8n limitele 1$$11--bCH durata de via65 mai mare dec9t 1-- --- oreH 8n5l6imea caracterelor 22$ la 1$ mm2 pentru care se ajun/e la un consum mediu de &- la 2)- maAcaracter !cu toate se/mentele polari ate"H culoarea luminii emise3 ro+ie !pentru citirile mai rar e#ectuate de acela+i operator2 pentru indicarea valorilor de aten6ie sau pentru citirea de la o distan65 mai mare"2 verde !cea mai convenabil5 pentru ochi2 deci necesar5 8n citirile repetate +i 8ndelun/ privite" sau /alben !pentru citirile 8n spa6iile mai 8ntunecoase". Cromatica radia6iilor emise de un ;FD 8n spectrul vi ibil depinde2 prin lun/imea sa de und52 de raportul dintre num5rul impurit56ilor donoare !de e4emplu2 arsen" +i num5rul celor acceptoare !de e4emplu2 /aliu" din jonc6iunea p1n. Si.temu! de a%i<are #u #ri.ta!e !i# ide Cristalele lichide asi/ur5 posibilitatea a#i+ajului pe ecrane cu date multiple2 cu consum mic de putere ! eci de Za" potrivit pentru aparatele electronice de m5surat portabile. Sistemele de a#i+are cu cristale lichide pot #i reali ate 8n dou5 moduri de #unc6ionare3 prin transmisie sau prin re#lec6ie !cel mai r5sp9ndit"2 8n ambele ca uri cristalul lichid #iind 8nchis ermetic 8ntre doi electr i !supor6i"2 cu o structur5 de #orma celei din #i/ur5 !o schi65 a unei celule de a#i+aj de ba 5".

2012 /2013

Bn ca ul #unc6ion5rii prin transmisie2 ambii electro i sunt transparen6i +i lumina unei surse au4iliare p5trunde dinspre electrodul posterior2 perpendicular pe direc6ia de observare. ;a #unc6ionarea prin re#lec6ie !ca ul din #i/ur5"2 electrodul postrior este opac +i re#lect5 lumina care vine dinspre observator. Aici2 vi uali area se #ace prin utili area e#ectului di#u 5rii dinamice a luminii2 cu celule de ba 5 precum cea din #i/ur52 care este #ormat5 din dou5 pl5ci1suport transparente2 8ntre care se /5se+te cristalul lichid +i de care N pe #e6ele interioare N sunt #i4a6i electro ii conductori !din o4i i de staniu". Ace+ti electro i conductori sunt 8n contact direct cu cristalul lichid. Bn absen6a di#eren6ei de poten6ial 8ntre electro i2 un #ascicul de lumin5 care p5trunde 8n celul5 prin electrodul transparent #rontal va #i di#u at 8napoi !spre observator" 8ntr1un con #ascicular cu un un/hi mic !$11$b". Dac5 se aplic5 o di#eren65 de poten6ial !continu5 sau de joas5 #recven65" de c96iva vol6i2 atunci peste un anumit pra/ !$1( >" lumina va #i di#u at5 puternic 8n #a65 8ntr1un con #ascicular de &-1)-b !un/hi la v9r#". Ast#el3 dac5 8ntre electro ii celulei tensiunea este 0<-2 di#u ia nu apare +i celula va #i nea/r5H pentr 0M !$1( >" di#u ia luminii va #i puternic5 i celula va apare alb5. =arametrii tipici a#i+ajului cu cristale lichide sunt3 consum #oarte mic de putere !3$- Za pentru o celul5 cu ( se/menteAelectro i N toate activate2 la o 8n5l6ime a caracterului de cca. 2mm"H compatibilitatea cu circuitele CM7SH #unc6ionare 8n c.a. de joas5 #recven65 !alimentarea 8n c.c. av9nd neajunsul scurt5rii duratei de via65"H domeniu de temperatur5 restr9ns !-1&-bC"H durat5 de via65 redus5 !cca. 1- --- ore"H timp de r5spuns relativ mare !cca. 1- ms"H pre6ul de cost2 mai ales la produc6iile de mare serie !peste 1-- --- de buc56i"2 este #oarte micH citirea de la distan65 este mai di#icil5.

2012 /2013

4. Cara#teri.ti#i!e a-aratu!ui
4." Cara#teri.ti#i de intrare Tipul intr,rii depinde mult de clasa de preci ie a aparatului3 voltmetrele numerice standard !clasa -21" #olosesc mai ales circuitul de intrare cu trei borne2 iar cele de 8nalt5 preci ie !clasa -2-1 N -2--1" utili ea 5 intrarea cu circuit de /ard5H aceste tipuri de intr5ri asi/ur5 o impedan65 de intrare #i45 de 1- N 1-- ME si o rejec6ie de mod comun !.MC" de cca. )- N 14- d,. Ten iunea maxim, admi , pe intrare repre int5 valoarea ma4im5 a tensiunii ce poate #i aplicat5 8ntre bornele de intrare !de obicei notate T +i ;"2 sau 8ntre una din acestea +i mas52 8n condi6ii normale de #unc6ionare !aparatul conectat la obiectul de m5surat". In$ec-ia de para&i-i .n obiectul de ma ur,# 7rice aparat numeric este +i un /enerator de tensiuni para ite ce sunt produse de c5tre circuitele 8n comuta6ie !prin e#ect diAdt"H aici un loc principal 8l ocup5 ba a de timp !/eneratorul de tact +i blocul de secven6iere". Aceste tensiuni para ite pot deveni sup5ratoare atunci c9nd operatorul #ace m5sur5ri 8n scheme cu dispo itive sensibile !de e4emplu2 tran istoarele cu e#ect de c9mp +i circuitele inte/rate CM7S". De aceea2 8n literatura de catalo/ !adesea" se speci#ic5 +i nivelul para i6ilor la bornele de intrare. "amele de m, ur,# Datorit5 speci#icului a#i+5rii2 /amele de lucru ale unui voltmetru numeric !tensiuni la cap5t de scar5" sunt 8n succesiune decadic5 !-22H 2H 2-H 2--H ..." +i nu din 1- 8n 1- d, !1H 3H 1-H L" ca 8n ca ul celor analo/ice. F4ist5 multimetre numerice cu schimbare manual5 sau cu schimbare automat5 a /amelor. Sc/imbarea automat, a gamelor !autoranging) este un procedeu modern care permite trecerea automat5 a voltmetrului numeric de la o /am5 in#erioar5 la una superioar5 +i invers2 de 8ndat5 ce 04 depa+e+te o anumit5 limit5 prestabilit5. Selectorul automat de /ame permite ca aparatul s5 se plase e sin/ur 8n situatia optim5 8n privin6a preci iei !ci#ra cea mai semni#icativ5 a re ultatului m5sur5rii s5 #ie plasat5 mereu 8n ultima decad5"2

2012 /2013

ceea ce permite 8n plus +i o cre+tere a vite ei de lucru2 precum +i un con#ort sporit pentru operator.

4.( Cara#teri.ti#i de tran.%er Re&o!u=ia <i .en.i>i!itatea Re&olu-ia repre int5 cea mai mic5 varia6ie a lui 04 ce poate #i citit5 pe /ama respectiv5H de e4emplu2 la un voltmetru numeric cu a#i+aj de 3 d ci#re2 pe /ama de -22 > re olu6ia este de 1-- Z>2 iar pe cea de 2> este 1 m>. =rin urmare2 re olu6ia corespunde intervalului dintre dou5 valori consecutive ale ci#rei ultimului ran/ 1 ci#ra cea mai pu6in semni#icativ5 N indi#erent de /am5. De aceea2 8n literatua de catalo/2 re olu6ia se e4prim5 adesea 8n P din /am5H de e4emplu2 8n ca ul citat2 re olu6ia este -21 P din /am5. Bn literatura de catalo/2 prin en ibilitate se 8n6ele/e valoarea cea mai mic5 a lui 04 care poate #i m5surat5 pe /ama cea mai sensibil5H de e4emplu2 la voltmetrul numeric citat mai 8nainte2 sensibilitatea este de 1-- Z>2 valoare ce coincide +i cu re olu6ia pe /ama respectiv5. Pre#i&ia Datorit5 #aptului c5 voltmetrele numerice sunt aparate de 8nalt5 preci ie2 precum +i #aptului c5 au unele blocuri ne8nt9lnite la voltmetrele analo/ice !convertor AA%2 num5r5tor2 etc."2 consider5m util a anali a mai pe lar/ acest parametru de calitate 'odul de exprimare. Ca parametru de catalo/2 preci ia voltmetrelor numerice se certi#ic5 prin eroare tolerat5H aceasta repre int5 eroarea ma4imal5 admis5 8n conditii de re#erin65 +i se e4prim5 8n una din #ormele3 011 a2ct 3 b2c 021 a2ct 3 b4UUR5 adic5 aP din valorea citit5 !ct" U bP din /am5 !cs"2 respectiv2 aPct U b unit56i ale ultimului ran/ !00.". =rima rela6ie se utili ea 5 8n ca ul voltmetrelor numerice mai vechi !1*($L1*)-"H de e4emplu2 voltmetrul rom9nesc F -3-2 are e1 < -21Pct U -21Pcs. .ela6ia a doua se utili ea 5 pentru caracteri area voltmetrelor numerice de dat5 mai recent5 !1*)$L1**$"H de e4emplu voltmetrul )$-&A !G;0WF 1**-" cu a#i+aj & d ci#re !1.*******" are eroarea tolerat5 de e1 < -.--1$Pct U )Y00.[ pe

2012 /2013

/ama de 2 >. Froarea aPct provine2 8n principal2 de la blocurile analo/ice !DT2A"2 iar bPcs !respectiv bY00.[" este datorat5 blocurilor numerice !convertor AA%2 num5r5tor"2 motiv pentru care a +i b se mai numesc eroare analogic, +i eroare numeric,. De observat c52 8n literartura recent5 de catalo/2 8n locul denumirii de eroare2 se utili ea 5 termenul preci ie !uneori preci ie de ba 5". +ormarea erorii tolerate# Ca +i 8n ca ul aparatelor de masur5 analo/ice2 eroarea tolerat5 !admisibil5" se normea 5 8n raport cu eroarea de ba 5 !eb" +i cu eroarea suplimentar5 !es"2 8n corela6ia3 es f eb f e1 < aPct U bPcs 6roarea de ba&, este eroarea intrinsec5 a voltmetrelor numerice 8n condi6ii de re#erin65 !temperatur5 de 23`C U1 1`C2 etc." +i provine din urm5toarele cau e3 eroarea datorat5 re olu6iei !numit5 +i eroare de cuanti are"H deriva re#erin6ei interioare de tensiune !_ener sau aeston"H deriva 8n timp +i cu temperatur5 a componentelorH neliniarit56ile din blocurile analo/ice +i numericeH ambi/uitatea de U11 ci#r5 la num5rare !comparare numeric5"H /omotele !interne sau e4terne"H eroarea de indicare a valorii ero !voltmetrul nu indic5 ero c9nd bornele de intrare sunt 8n scurtcircuit"H varia6ia tensiunii de alimentare !ce poate provoca +i alunecarea #ecven6ei de tact". Condi-iile de referin-, sunt prescrise prin standarde +i sunt alese ast#el 8ncat varia6iile #actorilor de in#luen65 !temperatura2 umiditatea2 c9mpurile electrice +i ma/netice perturbatoare2 #orma curbei 04 2 tensiunea de alimentare2 perturba6iile de mod comun +i mod serie" s5 aib5 un e#ect ne/lijabil asupra aparatului. Valoarea erorii tolerate !e1" se stabile+te ast#el3 se determin5 e4perimental componentele aPct +i bPcs ale erorii de ba 5 !eb"H dup5 aceea2 valorile acestor componente se rotunjesc superior2 ast#el ca valorile ob6inute s5 #ie e4primabile printr1o sin/ura ci#r5 semni#icativ5H de e4emplu2 -2-42Pct se rotunje+te la -2-$Pct. >alorile rotunjite 8n acest mod repre int5 tocmai cele dou5 componente ale lui e1. 6roarea uplimentar, !es" sau varia6ia2 provine din varia6ia unui sin/ur #actor de in#luen652 ceilal6i #iind men6inu6i la nivelele de re#erin652 motiv pentru care es se mai nume+te +i eroare de influen-,. Gactorul de in#luen65 cel mai

2012 /2013

proeminent este %aria-ia temperaturii !in#luen6a celorlal6i #actori mai poate #i atenuat5 prin diverse precau6ii tehnolo/ice3 ecranare2 /ardare2 #iltrare2 etc.2 8ns5 in#luen6a temperaturii nu poate #i controlat5 dec9t 8n incinte termostatate2 deci cu un cost mai ridicat". De aceea la voltmetrele numerice de 8nalt5 preci ie eroarea de temperatur5 este un parametru de catalo/. Froarea suplimentar5 cau at5 de varia6ia temperaturii mediului ambiant se evaluaea 5 prin intermediul coe#icientului de temperatur5 !CT"H acesta se e4prim5 prin dou5 componente2 ca +i preci ia !e1"3 CT < !aPct U bPcs" A`C CT < !aPct U bY00.[" A`C

Sta>i!itatea Stabilitatea repre inta aptitudinea unui voltmetru numeric de a da o indica6ie reproductibil52 8ntr1o anumit5 perioad5 de timp2 8n care m5rimea de m5surat !04" r5m9ne constant5. ;a voltmetrele numerice de inalt5 preci ie2 stabilitatea constituie un parametru de catalo/2 care se normea 5 8n dou5 circumstan6e3 pe termen scurt !24 ore" +i pe termen lun/ !*- ile". Stabilitatea pe termen curt corespunde abaterii ma4ime ce poate ap5rea 8n indica6ia voltmetrului numeric 8n condi6ii de re#erin65 !temperaura 23 `C U1 1 `C2 etc." timp de 24 de ore2 interval de timp 8n care nu sunt admise nici un #el de re/laje. Stabilitatea pe termen lung stipulea 5 abaterea ma4im5 a indica6iei voltmetrului numeric2 ce poate ap5rea 8ntr1un interval mai mare de timp !tipic *ile"2 8n condi6ii normale de lucru2 #5r5 ca aparatul s5 #ie reetalonat. Bn acest interval de timp sunt permise +i re/laje !de ero2 de cap5t2 de scar52 etc."2 e#ectuate numai pe ba a re#erin6elor interne ale aparatului2 #5r5 utili area unor aparate de m5sur5 e4terioare. Vite&a de !u#ru >ite a de lucru a aparatelor de m5sur5 numerice se e4prim52 de re/ul52 prin num5rul de m5sur5ri pe secund5. Acest num5r se determin5 pe ba a duratei totale a unei m5sur5ri2 ce 8nsumea 5 timpul de r5spuns +i timpul de m5sur5. Timpul de r, pun . Bn mod normal2 timpul de r5spuns sau timpul de stabilire a intr5rii2 este mic 8n raport cu timpul de m5sur5. Bns5 c9nd voltmetrul este

2012 /2013

prev5 ut a lucra cu #iltru pe intrare !pentru atenuarea /omotelor" timpul de r5spuns cre+te mult +i poate chiar depa+i timpul de m5sur5H 8n acest ca trebuie a+teptate c9teva cicluri complete de m5sur5 pentru ca tensiunea de la intrarea convertorului AA% s5 atin/5 nivelul tensiunii de m5surat !04". Aceea+i precau6ie este necesar5 +i la schimbarea /amelor2 sau la varia6ii bru+te ale lui 04 . De observat c5 acest timp de a+teptare este cu at9t mai lun/ cu c9t voltmetrul este mai precis. 4.) Cara#teri.ti#i de ie<ire Ti-u! a%i<*rii Aparatele de m5sur5 numerice de tablou utili ea 5 a#i+area decadic5 simpl5 !de e4emplu ***"2 iar cele de laborator a#i+area decadic5 cu dep5+ire !de e4emplu 1.***". ;a aceasta din urm5 mai poate #i asociat5 o a#i+are analo/ic52 ansamblul respectiv purt9nd numele de a#i+aj combinat. =rincipalele tehnici de a#i+are sunt %i4ie2 ;FD1uri +i cristale lichide. 7fi8a$ul cu depa8ire este a#i+ajul cel mai utili at la multimetre +i este #ormat din 3L( decade normale !a#i+area ci#relor -212L*" +i un element de dep5+ire care poate a#i+a numai polaritatea +i ci#ra 1. ;a voltmetrele de bu unar !preci ie mic5"2 se utili ea 5 a#i+ajele 1*** +i 1****2 denumite prescurtat a#i+aje cu 3 d ci#re +i respectiv 4 d ci#re2 iar la voltmetrele numerice de laborator !8nalt5 preci ie" se utili ea 5 a#i+aje cu $ d L( d ci#re. Avantajul esen6ial al a#i+5rii cu dep5+ire const5 Bn e4tinderea cu 1--P a sc5rii2 ceea ce permite ameliorarea re olu6iei !+i a preci iei de m5surare" la trecerea de pe o /am5 pe alta.

Borne de ie<ire #u .emna! uti! Ca +i 8n ca ul voltmetrelor analo/ice2 ie+irile de semnal permit e4tinderea /radului de utili are a voltmetrelor numerice2 precum +i o mai u+oar5 inte/rare 8n diverse sisteme de m5sur5. Tehnolo/ic2 bornele de ie+ire cu semnal util sunt plasate2 de re/ul52 pe panoul din spatele aparatului2 iar semnalul disponibil la aceste borne poate #i analo/ic sau numericH e4ist5 +i voltmetre numerice care dispun de ambele tipuri de semnale.

2012 /2013

*orne de ie8ire cu emnal analogic# ;a aceste borne sunt dsponibile2 #ie o tensiune !tipic 1 >"2 #ie un curent !tipic 1 mA"2 propor6ionale cu 042 semnale ce pot servi la comanda unui 8nre/istrator sau a altui aparat de m5sur5. Semnalul pentru ie+irea analo/ic5 este prelevat de la ie+irea ampli#icatorului de intrare. F4ist5 +i voltmetre numerice !din multimetre" la care ie+irea de semnal analo/ic este i olat5 !/alvanic" de restul voltmetrului2 i olare ce se ob6ine prin prelevarea semnalului de la ie+irea convertorului AA%2 separare /alvanic5 !de re/ul52 optic5"2 si reconvertirea acestuia cu ajutorul unui convertor %AAH o solu6ie tot mai 8nt9lnit5 este utili area ampli#icatoarelor de i olare2 ce preiau direct semnalul analo/ic de la intrarea convertorului AA%. 7 ast#el de i olare permite atenuarea in#luen6ei tensiunilor de mod comun2 tensiuni care pot ap5rea 8ntre intrarea 04 +i echipamentul de la ie+irea analo/ic5. *orne de ie8ire cu emnal numeric# Semnalul numeric #urni at la ie+ire poate #i utili at pentru comanda unei imprimante !tip5rirea valorilor lui 04" sau la inte/rarea aparatului 8ntr1un sistem de m5sur5 automat. Acest tip de ie+ire se 8ntalne+te la aparatele cu microprocesor +i se alinia 5 de obicei la un standard de comunica6ie pentru instrumenta6ie !de e4emplu2 .S12322 pentru transmisia serial52 sau IFFF14)) pentru transmisia paralel5" 8.Bre/iar de #a!#u! 8." Di/i&or de #urent Am-ermetru

Divi orul de curent este reali at pentru o tensiune speci#ic5 de 1.$ > ast#el3 scara de 1 A g .1<1.$A1<12$ h scara de 3 A g .2<1.$A$<-23 h scara de $ A g .3<1.$A1-<-2-1$ h

2012 /2013

8.( Di/i&oru! de ten.iune

.1U.2U.3< .1U.2 < .1<

i 1-& i < 1.4ME. i 1-& < 2--WE .3 < 12)ME .2 < &-WE

i 1-& < 2-WE

>alorile standard sunt 3 .3<12$MEH .2< &)WEH .3< 2(WE

2012 /2013

?. Nomen#!atura de #om-onente .1<&)-Wohms ceramic .224<1Mohms ceramica .3<&.)Wohms ceramica .>1<$-Wohms trimmer 1- ture .>2<$Wohms trimmer 1- ture C1<1-nG poliester

C2<4(uG 1&> electrolitic C3<1--nG poliester

C4<22-nG 1P poilester IC1<CA31&2F Intersil1Tarris IC2<CA31&1F Intersil1Tarris j12223<,C$$( ceramica ;D12223 < MA% &*&- anod comun ;M()-$< re/ulator de tensiune $> 1%4--1< dioda redresoare

:.S# ema e!e#ti#a #om-!eta

2012 /2013

;. Ca!#u! e#onomi#

2012 /2013

.1<&)-Wohms ceramica .2<1Mohms ceramica .3<&.)Wohms ceramica .4<1Mohms ceramica .$< &)-Wohms ceramica .&<&2)Wohms ceramic .(<&)-Wohms ceramic .>1<$-Wohms trimmer 1- ture .>2<$Wohms trimmer 1- ture C1<1-nG poliester

-24 .7% -2& .7% -22$ .7% -2& .7% -24 .7% -22$ .7% -24 .7% 12) .7% 12) .7% -23 .7% -2$$ .7% -23$ .7% -23$ .7% -23 .7% -2$$ .7% -23$ .7% -23$ .7% -2$$ .7% -23$ .7% -23$ .7% -2$$ .7% 32$ .7%

C2<4(uG 1&> electrolitic C3<1--nG poliester

C4<22-nG 1P poilester C$<1-nG poliester

C&<4(uG 1&> electrolitic C(<1--nG poliester

C)<22-nG 1P poilester C*<4(uG 1&> electrolitic C1-<22-nG 1P poilester C11<1--nG poliester

C12<4(uG 1&> electrolitic IC1<CA31&1F Intersil1Tarris

2012 /2013

IC2<CA31&2F Intersil1Tarris IC3<CA31&1F Intersil1Tarris IC4<CA31&2F Intersil1Tarris j12223<,C$$( ceramica j42$2&<,C$$( ceramica ;D12223 < MA% &*&;D42$2&< MA% &*&1%4--1 !4 diode" IC$<;M()-$ Total -.$ .7% 4 4

.7%

32$ .7% $ .7%

122 .7% 122 .7% 1- .7% 1- .7% 2 .7% 12$ .7% $4.&$ .7%

!"Realizarea ca#la$ului

2012 /2013

.eali area cablajelor imprimate repre int5 de cele mai multe ori una din provoc5rile di#icile pentru electronistul amator. Metodele e4istente 8n pre ent sunt laborioase2 complicate2 periculoase +i nu o#er5 re ultatele dorite. Gie c5 este vorba despre corodarea cu clorur5 #eric52 #ie de lampa cu ultraviolete2 #ie de #olia =ress1n1 =eel2 nici una din ele nu o#er5 /aran6ia e4ecut5rii unui cablaj de calitate +i o repetabilitate corespun 5toare a re ultatelor. De multe ori2 reali area unor montaje cu aspect pro#esional este limitat5 tehnic de capacit56ile de produc6ie a pl5cii imprimate. Bn pre ent2 solu6iile disponibile electroni+tilor pentru reali area rapid5 a unui cablaj constau 8n3 marcarea traseelor prin diverse metode !mar?er de cablaje2 #olie =ress1 n1=eel" +i corodarea cu clorur5 #eric5 #olosirea unei l5mpi 0> !metoda #oto/ra#ic5" trimiterea circuitului la o #irm5 speciali at5 8n produc6ia de cablaje prin metode chimice =rincipalele avantaje ale cablajelor imprimate sunt3 1 reali ea a o mare densitate de montare a componentelor2 permit9nd reducerea volumului si /reutatii !deci miniaturi area" aparatelor electroniceH 1 asi/ura po itionarea precisa si #i4a a componentelor si a intercone4iunilor acestora 8n circuite permit9nd cresterea #iabilitatii 8n #unctionare si reducereaAcompensarea cuplajelor parasite dintre component siAsau circuiteH 1 asi/ura o re istenta superioara a echipamentelor electronice !din care #ac parte" la solicitari mecanice2 termice si climatice2 8mbunatatind totodata considerabil mentenabilitatea acestoraH 1 simpli#ica si reduc durata operatiilor de montaj2 #acilit9nd automati area acestora2 reduc9nd posibilitatile de montare eronata si asi/ur9nd un 8nalt /rad de reproductibilitateH 1 #ac posibila uni#icarea si standardi area constructiva a subansamblelor !blocurilor2 modulelor" #unctionale din structura aparatelorAechipamentelor electronice2 permit9nd interconectarea simpla2 rapida2 precisa si #iabila a acestora. F4ista totusi si unele de avantaje2 minore2 ale cablajelor imprimate3

2012 /2013

1 orice modi#icari ulterioare ale circuitelor !si uneori2 chiar ale componentelor" sunt relativ di#icil de e#ectuatH 1 majoritatea tipurilor de cablaje imprimate sunt sensibile la soc termic1 ceea ce impune unele precautii la lipirea terminalelor componentelor.

Structura si clasi#icarea cablajelor imprimate

0n cablaj imprimat este un sistem de conductoare plate !imprimate" amplasate 8n unul2 doua sau mai multe plane paralele si #i4ate !cu ade iv" pe supra#ata unui suport electroi olant !dielectric" care asi/ura si sustinerea mecanica a componentelor. a". Suportul electroi olant al circuitelor imprimate este reali at din materiale av9nd proprietati #i ico N chimice2 electrice2 mecanice si termice adecvate. F4ista mai multe cate/orii de asemenea materiale2 dar cele mai #recvent utili ate 8n pre ent pentru cablaje ri/ide sunt 3 =ertina4ul !temperatura ma4ima de lucru 1-$bC" N pe ba a de te4tura din h9rtie impre/nata cu rasini #enolice N ce constituie materialul standard pentru solicitari normale 8n cele mai diverse aplicatii. Steclote4tolitul !temperatura ma4ima de lucru 1$-bC" N pe ba a de te4tura din #ibre de sticla impre/nata cu rasini e4podice N lar/ utili at 8n aparatura electronica pro#esionala 8ntruc9t permite obtinerea unor per#ormante superioare.

=rincipalele materiale electroi olante utili ate ca suport al circuitelor imprimate

Bn ultimul timp2 pentru reali area cablajelor pro#esionale sunt utili ate si suporturi ceramice av9nd proprietati termice e4celente dar si re istenta mecanica redusa. Circuitele imprimate #le4ibile utili ea a drept suport materiale termoplasate ca3 AC;A. !ma4. 2--bC"2 TFG;7% !ma4. 2(4bC"2 WA=T7% !ma4. 4--bC".

2012 /2013

b" Traseele conductoare se reali ea a din materiale av9nd proprietati adecvate3 re istivitate electrica redusa2 buna sudabilitate2 re istenta mare la coro iune. Bn /eneral cel mai #recvent utili at material este cuprul electrolitic de 8nalta puritate2 #orm9nd o #olie de /rosimi normali ate u uale3 3$ mm sau (- mm aplicata pe supra#ata suportului electrolitic i olant !8mpreuna cu care #ormea a semi#abricantul KplacatD din care2 prin operatii tehnolo/ice speci#ice se obtin cablajele imprimate av9nd di#erite structuri2 con#i/uratii2 dimensiuni etc.". Bn unele aplicatii pro#esionale se pot utili a si aurul2 ar/intul sau nichelul. Bn scopul #acilitarii lipirii terminalelor componentelor ca si pentru asi/urarea unor contacte electrice #iabile #olia de cupru se acopera uneori cu o pelicula de cositor2 de aur sau de ar/int. c" Ade ivi utili ati pentru #i4area #oliei de cupru pe suportul electroi olant de tip =ertina4 N de re/ula2 rasini speciale 1 trebuie sa re iste la temperatura de lipire si sa #ie su#icient de elastici !pentru a prelua 1 la lipire N di#erentele de dilatare dintre suport si #olie".

Materialele electroi olante de tip Steclote4tolit nu necesita ade ivi. Semi#abricatele placate cu cupru se produc la di#erite dimensiuni 1 mai #recvente #iind3 *-- k *-- mm sau *-- k 1)-- mm. Din acestea se debitea a placile cu viitoarele cablaje imprimate ale caror dimensiuni nu trebuie sa depaseasca 24- k 3&-mm N pentru cablaje simpluAdublu strat si 2-- k 24- mm N pentru cablajele multistrat2 ast#el 8nc9t procesul tehnolo/ic de reali are a acestora sa nu devina prea di#icil.

"6."Ca>!a0 im-rimat -rimu! .trat

2012 /2013

"6.(Ca>!a0 im-rimat .tratu! a! doi!ea

"".Bi>!io$ra%ie

2012 /2013

]]].circuiteelectrice.ro

KMasurari electrice si electroniceD1Mihai Miron2 ;iliana Miron2 ,rasov 2--3


http3AA]]].alldatasheet.comA
http3AA]]].datasheetarchive.comA http3AA]]].mivarom.ro http3AA]]].conne4electronics.ro

Msurari electrice i electronice, Litografia U.P.B.- il!iu "iorc#ina KMsurarea co$%onentelor electronice, &'itura (e#nic Bucuresti-)lie Malaias "ircuite )ntegrate *igitale, e'itura Printec# Bucureti, 200+- ,ngel "i%rian "or$o,-a'u .er/an (i$nea, *orin Lauren0iu Bure0ea

2012 /2013