Sunteți pe pagina 1din 5

Maitreyi

de Mircea Eliade roman subiectiv modern roman erotic modern In studiul intitulat "Fragmentarium", Mircea Eliade (1907-1986 de!ineste literatura autenticitatii ca "e o mare creatie e"ica ce "re!lectea#a in buna "arte si mi$loacele de cunoastere ale e"ocii, sensul vietii si valoarea omului, cunoasterile stiinti!ice si !ilo#o!ice"% Romanul "Maitreyi", a"arut in 19&&, !ace "arte din literatura moderna" interbelica si ilustrea#a e"icul "ur, in s"iritul lui 'ndre (ide, care creea#a eroul lucid, dominat de dorinta cunoasterii de sine, care-si ordonea#a e"ic e)"erience traite* "Mircea Eliade este cea mai integrala si servila intru"are a gideismului in literatura noastra" - (eorge +alinescu% "Maitreyi" este un roman erotic si exotic, precum si un roman al autenticitatii, in care se imbina mai multe s"ecii literare* $urnalul, eseul, re"orta$ul si naratiunea la "ersoana I% Geneza romanului In 19,8, Mircea Eliade "leaca in India, la -niversitatea din +alcutta, unde invata sanscrita si studia#a !ilo#o!ia .indusa cu ilustrul "ro!esor /asgu"ta% El locuieste o vreme in casa celebrului !ilo#o!, unde o cunoaste "e !iica acestuia, Maitre0i% Mircea Eliade consemnea#a intr-un $urnal !a"tele, intam"larile, e)"erienta traita in India si acesta sta la ba#a viitoarei creatii e"ice, "Maitre0i", in care autorul esen!iali#ea#a mitul iubirii si motivul cu"lului% '"aritia romanului "Maitre0i" in 19&& starneste reactia literatilor vremii, !iind considerat o adevarata i#banda literara% E)altat, Mi.ail 1ebastian marturiseste* "/aca ar a$uta la ceva, v-as s"une ca e cea mai !rumoasa si mai trista carte "e care am citito", iar 2er"essicius a!irma cu entu#iasm* "%%%% Mircea Eliade a s"orit cu unul seria miturilor erotice ale umanitatii"% Structura textului si constructia subiectului 2rinci"ala coordonata a romanului "Maitre0i" este erosul, care se mani!esta ca dimensiune esentiala a e)"erientei omenesti, ca sentiment co"lesitor al su!letului, va#ut ca traire limita% +a modalitate narativa, romanul este construit "e ba#a e"icului "ur, avand un singur "lan de actiune, dominat de luciditatea analitica a naratorului"ersona$, care ilustrea#a erosul ca "e o e)"erienta de cunoastere meta!i#ica% 3omanul debutea#a cu starea de incertitudine a "ersona$ului masculin, 'llan, un engle# de ,4 de ani si este scris la "ersoana I, "e ba#a insemnarilor !acute de autor in cei trei ani "etrecuti in India% Inci"itul il constituie e#itarea "ersona$ului care ar !i dorit sa stie e)act #iua cand o cunoscuse "e Maitre0i% 5urnalul reali#at in tim" obiectiv, adica in tim"ul real al evenimentelor, ii "rovoaca "ersona$ului-narator stari de con!u#ie si nedumeriri, deoarece atunci cand scrie romanul, in tim" subiectiv, intam"larile nu mai au "entru el aceeasi relevanta% +ercetand caietele, naratorul incearca sa-si aminteasca momentul cand se indragostise de Maitre0i, marturisindu-si ne"utinta de a retrai aievea acum, cand scrie romanul, "tulburarea celor dintai

intalniri" cu !rumoasa bengale#a% +itind in $urnal, este uimit ca la "rima intalnire, Maitre0i i se "aruse urata, cu "oc.ii ei "rea mari si "rea negri, cu bu#ele carnoase si ras!rante, cu sanii "uternici, de !ecioara bengale#a crescuta "rea "lin, ca un !ruct trecut in co"t", descriere din care si reiese in mod direct "ortretul !i#ic al eroinei% /ialogul cu 6arold, colegul sau de camera, scoate in evidenta !irea analitica a lui 'llan, caruia ii "lacea sa auda lumea vorbind de rau "e cei "e care ii "iubesc sau de care ma simt a"roa"e", intrucat ast!el avea oca#ia sa-si veri!ice "anumite "rocese obscure ale constiintei"% 'llan, inginer englez, a!lat la ince"utul carierei sale in India, merge im"reuna cu un ga#etar in vi#ita la "ro!esorul 7arendra 1en si Maitre0i i se "are acum "mult mai !rumoasa" decat atunci cand o va#use "rima oara, tanarul admirandu-i vestimentatia, ale carei detalii le consemnase in $urnal* "sari de culoarea ceaiului "alid, cu "a"uci albi, cusuti in argint, cu salul asemenea cireselor galbene"% 1otia inginerului, 1rimati /evi Indira, era imbracata cu "o sari albastra, cu sal albastru muiat in aur"si #ambea intruna, !und "atat de tanara, de "roas"ata si de timida", incat "area sora Maitre0iei% +.abu, cealalta !iica, avea vreo #ece-uns"re#ece ani, "arul tuns, roc.ie de stamba si !ata oac.esa, semanand cu "o tigancusa"% +ele trei !emei "se stransesera una langa alta", tematoare si timide, retrase, desi inginerul incerca "#adarnic sa le incura$e#e"% 7arendra 1en il s"ri$ina "e 'llan sa ocu"e un "ost de ins"ector intr-o #ona de $ungia, dar acesta se imbolnaveste de "o malarie grava" si este internat intr-un sanatoriu din +alcutta% Inginerul 7arendra 1en il invita sa locuiasca la el "entru toata "erioada cat va trebui sa ramana in India% Engle#, venit dintr-o alta cultura si civili#atie, 'llan se simte sting.erit in casa inginerului, sta retras in biblioteca, invata salutul lor traditional, "im"reunand "almele in dre"tul !runtii", a"oi, incetul cu incetul, se im"rieteneste cu Maitre0i, care se interesea#a de obiceiurile euro"enilor, "resu"unand ca in tara lui este !oarte !rig, din care cau#a sunt cu totii albi% 'llan este !ascinat de "ovestea micutei +.abu, care are un "om al ei, "e care il .raneste in !iecare #i cu "turta si "ra$ituri, si !irimituri" 8raind in "rea$ma Maitre0iei, tanarul euro"ean este mirat de !irea inocenta si naiva a !etei, in contradictie cu !a"tul ca scria ""oeme !ilo#o!ice, care ii "lac !oarte mult lui 8agore"% 8anara de sais"re#ece ani avea o vasta si "ro!unda cultura, atat in domeniul literaturii, cat si al civili#atiei indiene, subiectele e)"unerilor si con!erintelor, "e care !ata le tinea in !ata unui auditoriu de intelectuali des"re "esenta !rumosului", starnind un adevarat interes% In "rimele luni, 'llan nu avea nici un !el de sentimente "entru tanara bengale#a, "nu m-am gandit la dragoste in cele dintai luni "etrecute in tovarasia Maitre0iei", era tulburat numai de straniul din oc.ii si rasul !etei% El o invata !rantu#este si ea il invata bengale#a, lectiile destind relatiile dintre ei, ii a"ro"ie din ce in ce mai mult, iar toleranta e)cesiva a doamnei 1en il determina "e engle# sa se intrebe daca nu cumva ei voiau sa-l insoare cu !ata lor, desi era im"osibil, "entru ca "ei toti si-ar !i "ierdut casta si numele daca ar !i ingaduit o asemenea nunta"% Ea scria mereu numele gurului ei, 3obi 8.a99ur, si acest lucru il irita "e 'llan, "entru ca i se "area anormaia ""asiunea ei "entru un barbat de sa"te#eci de ani% Notele de jurnal din aceasta "erioada sunt "line de incertitudini si de autoanali#e asu"ra sentimentelor, totul i se "area un $oc, "e care eroul il urmarea "cu multa luciditate"% 2uternic im"resionat si emotionat, 'llan se simte ca in !ata "unei s!inte", cand vede austeritatea in care locuieste !ata, in camera ei !iind numai un scaun, doua "erne si un "at, in care, a!la cu stu"oare, ca dormea +.abu, iar Maitre0i se culca "e o rogo$ina, ase#ata "e $os% El se simte din ce in ce mai atras de Maitre0i, cei doi sc.imba autogra!e "e care le scriu "e carti si reviste, isi "ovestesc istorisiri insinuante, vorbesc

des"re casatoria indiana, !a"te ce due la o a"ro"iere si o relatie mai !ireasca intre ei% 'utenticitatea romanului este re!lectata in continuare "rin ilustrarea tulburarii, a !ramantarilor interioare ale lui 'llan, in dorinta de a intelege e)act sentimentele "e care le are "entru Maitre0i, e)"rimate "rintr-o multitudine de ganduri si inter"retari ale unor gesturi, cuvinte si atitudini% /e "ilda, cintr-o seara, "e veranda casei, un ceremonial al atingerii "icioarelor goale, care era la ei un semn de res"ect, ii da euro"eanului o emotie deosebita, o beatitudine a simturilor% 'llan se gandeste din ce in ce mai des la casatorie, mai ales ca asista la nunta lui Mantu, un var al lui 1en si este co"lesit de sim"atia materna a doamnei 1en, care "se "lange ca o c.em inca :doamna;, iar nu :mama;, cum e obiceiul in India"% Intre cei doi tineri se mani!esta o atractie ire#istibila ce sca"a de sub control, ea i se daruieste intr-o noa"te si 'llan se simte usor $enat "entru !a"tul ca Maitre0i "se abandonase atat de decisiv tru"ului meu, incat avusei c.iar o urma de melancolie ca mi se daruise atat de re"ede"% ' doua #i, dis-de-dimineaia, cei doi se intalnesc in biblioteca si Maitre0i, co"lesita de vinovatie, ii s"une ca e tim"ul sa "lece din casa lor si ii "ovesteste des"re iubirea "e care o avea, de la treis"re#ece ani, "entru gurul ei, 3obi 8.a99ur, relatandu-i cu detalii des"re scrisorile "rimite de la el, din toate "artile lumii, "e unde umblase% +u toate acestea, gesturile tandre continua, Maitre0i ii daruieste o coronita de iasomie, des"re care 'llan a!la mai tar#iu, ca este semnul logodnei, "ca !ecioara care daruieste o asemenea coronita unui tanar e considerata "e veci a lui, caci sc.imbul acesta de !lori avea valoarea unui legamant dincolo de im"re$urari si de moarte"% Ea ii o!era a"oi cutiuta data de 8agore, marturisind ca nu l-a iubit, ca aceea a !ost numai o ratacire si abia acum isi da seama ce este dragostea adevarata% 'llan se .otaraste sa s"una "arintilor !etei des"re dragostea lor si este convins ca acestia astea"ta ca el s-o ceara in casatorie, dar din nou este derutat de reactia Maitre0iei, care se o"une* "8u nu stii un lucru, imi s"use% 7u stii ca noi te iubim alt!el (e#ita si se corecta , ei te iubesc alt!el, si eu ar !i trebuit sa te iubesc tot asa, nu cum te iubesc acum%%% 8rebuia sa te iubesc tot tim"ul ca la ince"ut, ca "e un !rate%%%"% +ei doi tineri traiesc o adevarata "oveste de dragoste, cu gesturi tandre, "riviri si sarutar i! urate% Maitre0i ii marturiseste iubirea ei "entru "omul "cu sa"te !run#e", cu care se imbratisa, se saruta si caruia ii tacea versuri% Iubirea lor culminea#a cu miri!ica lor logodna, o!iciata de Maitre0i du"a un ceremonial sacru, ireal de !rumos% E"isodul acesta conturea#a, "oate, cele mai emotionante "agini de iubire e)otica din literatura romana% Ea ii da lui 'llan inelul de logodna din !ier si aur, ca doi ser"i incolaciti si eroul "rimeste bote#ul logodnei "rintro incantatie mistica* "Ma leg de tine, "amantule, ca eu voi !i a lui 'llan si a nimanui altuia, voi create din el ca iarba din tine% <%%%= Ma leg in !ata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi-e drag cu voia mea, si tot raul, daca va !i, sa nu cada asu"ra lui, ci asu"ra-mi, caci eu l-am ales% 8u, ma au#i, mama "amantule, tu nu ma minti, maica mea"% 3itualul acestei nunti com"une o scena incarcata de vra$a si de "uternici trairi interioare% /ominat de o luciditate a autenticitatii, engle#ul este si usor iritat de aceasta "mascarada"% Intalnirile lor devin mai dese, Maitre0i se duce noa"tea in camera lui 'llan, care era "!ericit ca "acatul n-o de"rima, ca nu vine In ceasurile de dragoste cu teama ca !ace un rau", desi el trece "rin tot !elul de indoieli atat in ceea ce "riveste iubirea !etei, cat si in "rivinta "ro"riilor sentimente% Intam"lator, +.abu, sora mai mica a Maitre0iei, divulga "arintilor o scena va#uta in "adure intre cei doi, !a"t care determina o ru"tura brutaia a relatiei dintre 'llan si !amilia 7arendra 1en%

/e aici, romanul "re#inta, du"a "ovestea de iubire e)tatica, ne!ericirea "ro!unda si bulversanta a celor doi indragostiti% 'llan se retrage in 6imala0a "entru a se vindeca intr-o singuratate de"lina% In numele iubirii, Maitre0i lu"ta cu toate mi$loacele, s!arsind "rin a se darui unui van#ator de !ructe, a"oi "a "lecat la Midna"ur, sa nasca, c.i"urile in taina, dar toata lumea a a!lat"% Ea s"era ca va !i i#gonita de acasa si va "utea ast!el sa-l urme#e "e 'llan% /ar 1en nu vrea cu nici un c.i" s-o alunge, desi ea ti"a intruna* "/e ce nu ma dati la caini> /e ce nu ma aruncati in strada>"% /e alt!el, drama intregii !amilii este cutremuratoare* "e Maitre0i au vrut s-o marite, dar ea a ti"at ca va marturisi sotului, in noa"tea nuntii, relatia amoroasa cu engle#ul si va com"romite intreaga !amilie, caci va !i data a!ara cu scandal, si tot orasul va a!la de rusinea ei% 8atal a lovit-o "este !ata, um"land-o de sange si trantind-o la "amant, du"a care a avut si el un atac si a !ost dus la s"ital, urmand sa !ie o"erat% 2e Maitre0i au inc.is-o in camera, du"a ce doamna 1en a c.emat so!erul s-o bata cu vergile in !ata ei, "ana cand a ca#ut in nesimtire, iar +.abu, avand sentimentul de vinovatie, a 8ncercat sa se sinucida% ? noua scrisoare a lui 7arendra 1en "ecetluieste de!initiv incom"atibilitatea celor doua lunti, a celor doua civili#atii si religii, im"osibilitatea casatoriei intre un alb euro"ean si o bengale#a, in numele iubirii sublime% 'llan are o relatie amoroasa cu 5enia Isaac, o evreica !inlande#a si se simte de#gustat de aceasta aventura, a"oi incearca o relatie cu o tanara nemtoaica, (eurtie, la care se mutase ""entru ca nu mai aveam ce manca"% 2lecarea din India constituie "entru el o i#bavire, avand un sentiment al vinovatiei "e care-l e)"rima in cuvintele ase#ate ca moto la roman* "Iti mai amintesti de mine, Maitre0i si daca da, ai "utea sa ma ierti>"% Finalul romanului descrie incercarile lui 'llan de a se consola, se retrage in muntii 6imala0a, ultimul lui gand, cu care se si termina romanul, este sugestiv "entru natura dilematica a eroului dominat de incertitudini, care ar vrea sa stie daca Maitre0i il iubise cu adevarat* "si daca n-ar !i decat o "acaleala a dragostei mele> /e ce sa cred> /e unde stiu> 's% vrea sa "rivesc oc.ii Maitre0iei%" "7imeni n-a iesit nevatamat din $ocurile Maitre0iei% 1a !ie "ierderea mintilor sau moartea singura iesire din toate marile "asiuni> +.iar de-ar !i asa cum ne invata ca#ul lui 8ristan si al Isoldei, al lui 3omeo si al 5ulietei, "utem !i oare absolut siguri ca, 'llan, care la s!arsit doreste din tot su!letul sa mai "riveasca o data in oc.ii Maitre0iei, ca sa inteleaga, n-a "ierit el insusi, in nesiguranta si durere> +e mai stim noi des"re el, o data manuscrisul romanului inc.eiat>" (7icolae Manolescu, "'rea lui 7oe" +aracteri#area "ersona$elor 'llan este "ersona$ul "rinci"al al romanului si intruc.i"ea#a ti"ul indragostitului lucid si analitic, care traieste o "oveste de iubire e)otica si ciudata "entru un euro"ean% 'llan, un engle# de ,4 de ani, este "ersona$-narator, deoarece el relatea#a la "ersoana I sentimentul de iubire reci"roca dintre tanarul inginer si Maitre0i, o bengale#a de sais"re#ece ani% Intam"larile sunt "ovestite "e ba#a insemnarilor !acute de Eliade in cei trei ani "etrecuti in India% 'llan este un "ersona$ analitic, des"ica !irul in "atru, cauta e)"licatii, intoarce "e toate !etele starile "rin care trece, !a"t ce argumentea#a trasatura de autenticitate a romanului, gidismul evidentiat de critica literara% 'semenea "ersona$elor lui +amil 2etrescu, 'llan este un "asionat lucid, observand si observandu-se cu !ebrilitate, !ormuland i"ote#e, un erou in cautare de certitudini% /ominat asadar de incertitudini, 'llan construieste situatii "e ba#a unor argumente lucide, anali#ea#a !iecare gest, !iecare atitudine si !iecare cuvant, !iind mereu sur"rins

de im"revi#ibila Maitre0i si de os"italiera sa !amilie% 8ulburarile si !ramantarile "ermanente ilustrea#a !irea dilematica a eroului, care anali#ea#a in mod obiectiv evenimentele realitatii traite% +aldura cu care este "rimit in casa inginerului 1en, gri$a a!ectuoasa si onoarea cu care este tratat de catre toti membrii !amiliei "ar sa incura$e#e "ana la com"licitate a"ro"ierea dintre cei doi tineri, "rin crearea de oca#ii "rielnice% /e "ilda, lectiile de !rance#a-bengale#a au loc in camera lui 'llan, nu in biblioteca@ inginerul 1en incearca sa scu#e atitudinea distanta a Maitre0iei de la ince"ut etc%, com"ortarea a!ectuoasa a mamei, toate acestea "ar consimtiri subintelese "rivind eventuala lor unire, Mentalitatea de euro"ean a lui 'llan il !ace sa inter"rete#e atitudinea lor ocrotitoare ca "e un imbold s"re maria$, cand - in !ond - ei il ado"tasera alt!el, s"iritual, dar !ara sa treaca totusi granitele im"use de religia lor% Aucid si analitic, 'llan o vede, uneori, "e Maitre0i "rece si dis"retuitoare", dar alteori, dominat de natura sa "asionala, este e)altat, intrebandu-se cum "am sa "ot eu sugera "rivirile ei, niciodata aceleasi, niciodata"% /u"a ce i se daruieste, Maitre0i ii starneste sus"iciunea, alte intrebari vin sa tulbure su!letul indragostitului in cautare de certitudini, in incercarea lui de a a!la sensul e)act al acestei conto"iri% Finalul romanului descrie incercarile lui 'llan de a se consola, se retrage in muntii 6imala0a, ultimul lui gand, cu care se si termina romanul, este sugestiv "entru natura dilematica a eroului dominat de incertitudini, care ar vrea sa stie daca Maitre0i il iubise cu adevarat* "si daca n-ar !i decat o "acaleala a dragostei mele> /e ce sa cred> /e unde stiu> 's% vrea sa "rivesc oc.ii Maitre0iei%" Maitre0i, o tanara bengale#a de sais"re#ece ani, este o imbinare de nevinovatie virginala si un ra!inament de iubire "atimasa% Ea se indragosteste de!initiv de euro"eanul 'llan, un inginer engle# venit sa lucre#e in India 2ortretul !etei este conturat numai "rin oc.ii iubitului, care relatea#a la "ersoana I toata "ovestea iubirii e)otice dintre ei% Maitre0i are un com"ortament ambiguu, care il contraria#a "e 'llan, deoarece nu "oate intelege sinuo#itatile subtile ale atitudinii ei% Maitre0i se e)ta#ia#a de dragostea "entru "omul ei numit "7 !run#e", ii da lui 'llan !lori "resate% 2e de alta "arte, tanara este inteligenta si cultivata, "e engle# sur"rin#andu-l serio#itatea ei de a tine con!erinte, cu teme "ro!unde, la care vine un auditoriu elevat% 'cestea alcatuiesc universul ei misterios si derutant "entru euro"eanul 'llan% Eroul este nedumerit de re!u#ul !etei de a se casatori si gandeste ca oamenii acestia "ascund !iecare o mitologie "este "utinta de strabatut, ca ei sunt stu!osi si adanci, com"licati si neintelesi"% 3omanul "Maitre0i", de Mircea Eliade ilustrea#a mitul cunoasterii si al !ericirii "rin iubire, !iind si "rimul roman e)otic din literatura romana% /es"re mani!estarea sentimentului de dragoste in "ro#a lui Eliade, (abriel /imisianu remarca !a"tul ca "erosul "entru "ersona$ele lui Mircea Eliade este o #ona de con!runtare ma)ima intre vointe si terenul "redilect de e)"erimentari morale, de trairelimita la care il !ortea#a "e indivi#i, acel "rea "lin al su!letului si al biologiei, a!lat in e)"ansiune"% In conclu#ie, in "ro#a lui Mircea Eliade, Erosul re"re#inta insasi substanta narativa a romaneior "Maitre0i" si "7unta in cer", dragostea !iind inteleasa ca un act integral, ca un "roces al reintregirii umane "rin !a"tura nou creata din !u#iunea barbatului cu !em!iia - recom"unand "erec.ea ideala%