Sunteți pe pagina 1din 16

Cultura de lavanda este o afacere extrem de profitabila pentru fermierii romani care "indraznesc" sa mizeze pe plante mai "exotice".

Cererea extrem de ridicata de pe aceasta piata si diversele modalitati in care plantele pot fi valorificate: saculeti parfumati de lavanda, ceaiuri, buchete de flori, reprezinta "cheia" succesului pentru un asemenea business. Pe lista avantajelor pentru o asemenea afacere se numara: profitul anual de pana la 10.000 euro, exista o piata de desfacere "flamanda" dupa materie prima, este o cultura usor de intretinut iar butasii de lavanda rezista pana la 15 ani. "Exista cerere foarte mare pe piata romaneasca. Nu exista sa raman cu levantica nevanduta de la un an la altul. unt companii mari care impac!eteaza ceaiuri. Nu sunt producatori, ei cumpara de la noi si le ambaleaza in cutiile lor. "acia Planta si #avisan cumpara de la mine. "acia Plant cumpara tone de lavanda si anul trecut a importat pentru ca nu avea de la cine sa cumpere in $omania", a povestit pentru Business24 %r&entina 'ocanita, detine o cultura de lavanda pe trei !ectare de teren. Business24 va prezinta un plan de afacere pentru cultivarea unui !ectar de lavanda. Investitia initiala (n cazul culturilor de lavanda costurile initiale se impart in: ac!izitia de butasi si costurile le&ate de lucrarea terenului. (n prezent, butasii de lavanda se vand pe piata locala cu )*+ lei. ,otusi, pretul se ne&ociaza in fuctie de cantitatea cumparata. Pentru cultivarea unui !ectar de lavanda este nevoie de 1- * .0.000 de butasi. "(n cazul in care fermierul cumpara .0.000 de butasi, pretul pe bucata ajun&e si la un leu", a adau&at %r&entina 'ocanita. /ostul total la !ectar pentru butasii de lavanda este de aproximativ .0.000 de lei adica +.500 de euro. Specificatii tehnice Plantele de lavanda se sadesc la o distanta de 50 cm intre ele si 100 cm intre randuri. e recomanda urmatoarele erbicide 0se aplica toamna sau primavara1 pentru indepartarea buruienilor: ,riflurex* +l2!a, 'ecloran*3l2!a sau %falon*.4&2!a. Plantele de lavanda se planteaza si toamna, rezista la o temperatura de *)0 &rade celsius. 5avanda este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm, cu tulpini subtiri si lemnoase, frunze mici de un verde* cenusiu, flori liliac!ii*rosietice si cu radacina li&nificata, &roasa pana la .*) cm. (n primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime, ajun&and, in functie de tipul de sol, pana la 1,.0 cm, iar dupa 5 ani pana la .,-0 cm la plantele obtinute prin butasii inradacinati si pana la .,.0 m adancime la rasadul produs pe cale &enerativa, prin seminte. Profunzimea si bo&atia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta. roductie estimata %&ricultorul interesat in cultivarea de lavanda trebuie sa stie ca in primul an nu va avea ce recolta. (ncepand cu al doilea an, in sc!imb, pe un !ectar se pot recolta pana la +.000 de 4& de flori de lavanda. Plantele verzi se vand in $omania cu 5 lei24&, iar florile uscate cu 1.*15 lei24&. "upa ce este adunata cu &rija, lavanda este uscata intr*un solar, la )5 de &rade si umezeala controlata, ca sa nu prinda muce&ai. !enituri anuale estimate "e pe un !ectar de lavanda, un fermier poate "recolta" venituri anuale de +-.000 de lei adica 10.600 de euro. "ata de profitabilitate (n conditiile in care culturile de lavanda dureaza pana la )0 de ani, fiind necesara o re&enerare a culturii la fiecare 10 ani, investitia initiala se recupereaza dupa primii .*) ani de plantatie. "ar, dupa recupereaza investitiei, tinand cont ca este o cultura usor de intretinut, banii din vanzarea lavandei raman a&ricultorului.

Investitie initiala:+.500 de euro !enituri estimate: 10.600 de euro

Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE


I . 1 . Descriere Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate. Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului lavandula vine de la latinescul lavare= a spala.
Carti recomandate

despre plante medicinale si nu numai

1. Plante !. Plante

edicinale edicinale

". Cultura plantelor medicinale si aromatice in sistem ecologic #. $radina din balcon Pentru orice comanda mai mare de %&'&& R() pe siteul Carti*gricole.ro aveti o reducere de 1+,. -por la cumparaturi Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in .urul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine bulgara. /leiul volatil' obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice. Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 0+ cm cu tulpini subtiri si lemnoase' frunze mici de un verde-cenusiu' flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata' groasa pana la !-" cm. 1n primul an dupa plantare' lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime' a.ungand in functie de tipul de sol' pana la 1'!+ cm' iar dupa 0 ani pana la !'2+ cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la !'!+ m adancime la rasadul produs pe cale generativa' prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta. 3ulpina ramificata puternic la baza' formeaza o tufa aproape globuloasa' semisferica' inalta de "+-4+ cm sau mai inalta. 3ulpina batrana este bruna' cu scoarta e5foliata' iar tulpinile 6ramificatiile7 tinere sunt patrunghiulare' pubescente.

Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de !0-"0 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara. 8runzele opuse' sunt linear-lanceolate' acute' pe margini ciliate' cele inferioare cenusii' de 1-! cm lungime si 1'0-! mm latime' pe ambele fete paroase' cu peri ramificati' stelati' de cele superioare cenusii-verzi' de !-"'0 cm lungime si "-% mm latime' mai putin paroase. 8runzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei. 8lorile de tipul bobiatelor' cu miros aromatic datorita glandelor oleifere' sunt grupate intro inflorescenta speciforma. 8lorile prezinta un caliciu lung de 0-% cm' cilindric' usor latit spre varf' cu # dinti scurti' obtuzi si cu un bobisor lat-oval' de cca 1 mm9 caliciul este des paros si glandulos' albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori albastra deschis pana la alba. 1nfloreste in luna iulie. 8ructele sunt # mucule' situate la baza caliciului persistent' cu suprafata bruna sau cenusie' neteda si lucioasa. $reutatea a 1+++ de seminte este de +'24" g. I . 2 . Particularitati si cerinte biologice Lavanda este o specie montana' putin pretentioasa. :ste o planta alogoma' entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta economica diferentiata. -emintele lavandei sunt tari' acoperite cu o membrana slab permeabila' fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. ;upa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe' ca urmare a aparitiei de noi ramificatii' sporind totodata productia de inflorescente. Cresterea numarului de ramificatii a.unge la un nivel ma5im' dupa care aceste incep sa se usuce' ceea ce sa impune ca periodic' o data la 4-1+ ani' e5ecutarea lucrarilor de intretinere. 3aierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la !+-"+ ani. Lavanda este o planta permanent verde. -chimbarea frunzelor se realizeaza treptat' in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad. 1n populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an' dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de ! ori in timpul vegetatiei. 1n decursul perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza< - infrunzire - butonizare - inflorit - maturarea semintelor

8actorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in .urul a 1+ C. -amanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara' la 1!-10 C' daca are umiditatea necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu' cand tamperatura aerului a.unge in .ur de 1# C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -10 C' fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -"1 C' atunci cand stratul de zapada are grosime de #+-0+ cm. Cultivatorii au a.uns la concluzia' confirmata astfel si de practica' ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate 6peste !+ C7 imbatranesc mai timpuriu' din care cauza continutul in ulei volatil scade. 3emperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate e5plica imbatranirea mai lenta a plantatiilor' precum si calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone. Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute. Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde' avand si caractere morfogenetice adecvate' care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu e5ces de umiditate' lavanda sufera prin putrezirea radacinilor' ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. -emintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. ;e asemenea' in cazul producerii de butasi inradacinati' atat pentru lavanda cat si pentru lavandin' umiditatea este un factor hotarator. 3ransplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. 1n cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib. Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare' dezvolta tufe mari' cu de peste " ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara' precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu e5pozitie sudica' sud-vestica sau chiar estica. Lavanda este o specie de mare altitudine' ea putand fi gasita in zona de origine' in mod spontan' pana la 14++-12++ m inaltime. *tat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte' cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta' dar de o calitate mai superioara' dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil. Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate' soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci' bogate in calcar' permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin !-!'0 m.

-olurile foarte nisipoase' solurile grele' lutoase' reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei. Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice' lavanda nu e5trage din sol cantitati mari de substante nutritive. )umeroase e5periente pentru clarificarea influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare' podzolice' cel mai important efect il are azotul' iar pe soluri mai grele' carbonatice' fosforul. *zotul' are un efect de intinerire a tufelor' deoarece activeaza cresterea ' fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in comple5ul de ingrasaminte' iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNO O!I" DE CU TIV"RE


II . 1 . ocul in ansola#ent Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. *cestia se cultiva pe acelasi loc !+-"+ de ani' deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii' se vor alege parcele de teren prote.ate de vanturi' calde si insorite' cu sol profund si permeabil. )u sunt recomandate terenurile puternic erodate' cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe. Lavanda este un bun mi.locitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca 10. ;e asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene. II . 2 . $ertili%area Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului' se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol' se asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor' implicit sporirea productiei. :ste cunoscut faptul ca ma.oritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive' dintre care cele mai importante sunt< azotul' fosforul' zinc' borul' magneziul. ;at fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil. -uperfosfatul' precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda. $unoiul de gra.d' administrat la plantare' impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. 1n concluzie' ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei' ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu 6pe

solurile sarace in aceste elemente7 se administreaza atat la infiintarea cat si toamna' o data cu ultima prasila' iar cele pe baza de azot primavara timpuriu' in mustul zapezii. II . & . Pregatirea solului 3oate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime' nivelarea si distrugerea buruienilor. )umai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte' ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii. Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii' dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale. :ste recomandat a se cultiva cu plante fura.ere cu perioada de vegeratie scurta' ca borceagul pentru masa verde sau alte culture 6cereale7 la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor. ;upa recoltarea acestora' in iulie-august cel mai tarziu se va e5ecuta aratura de desfundare la 0+-4+ cm in functie de adancimea solului. 1mediat dupa aratura de desfundare' terenul se va nivela perfect' iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. 3oamna' inainte de plantare' terenul se va discui din nou mai adanc' iar in cazul cand nu este suficient mobilizat se va e5ecuta o aratura superficiala la !+ cm' dupa care se va pregati pentru plantare cu a.utorul discului in agregat cu grapa. 1n cazul terenurilor infectate de buruieni perene' dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. -e recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor. II . ' . (o)ul )e in#ultire Lavanda se poate inmulti atat generativ' prin producerea de rasad din seminte' cat si vegetativ' prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane. Producerea rasadului din seminte< -emintele lavandei sunt mici' tari si cu germinatia redusa si lenta' fapt pentru care' de regula' nu se seamana direct in camp' ci in straturi reci in vederea obtinerii rasadului. -emanatul se poate efectua atat toamna tarziu' octombrie-noiembrie cat si primavara devreme' februarie- martie' dar numai in straturi special pregatite' care trebuie sa aiba o latime de 1-1'! m si o lungime 2-1+ m si chiar mai mult' intre straturi lasandu-se poteci late de #+- 0+ cm. -emanatul se e5ecuta imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 1+-10 cm. La 1 mp sunt necesare "-0 g seminte cu germinatie de minum 0+,. *tat inainte' cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. -emintele puse in santulete foarte superficiale' lasate de marcator 6+'0-1 cm7 vor fi acoperite cu un strat de mranita' curata de buruieni' bine maruntita si cernita' in grosime de 1-1'0 cm.

Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 1#-10 C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu' ceea ce impune inmuierea acestora timp de "-# zile in apa sau stratificarea lor' operatie care trebuie sa inceapa cu 1'0-! luni inainte. 1n acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 < 0-% si se pastreaza afara pana la semanat' timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. -pre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald. ;upa rasarire' atunci cand plantele au !-" perechi de frunze se aplica raritul' lasandu-se intre plante "-0 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei' in toamna' rasadul trebuie mentinut curat de buruieni' prin pliviri repetate' udat' ingrasat si prasit. ;e asemenea' cel putin de ! ori se vor taia toate ti.ele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. 1naltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. 2-1+ cm de la nivelul solului. Rasadul este gata de transplantare' la loc definitiv' la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie' cand se scoate' se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed' pana la plantare. Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici< - lungimea partii aeriene 1! cm - lungimea radacinii principale 10 cm - diametrul colatului minim # mm si " ramificatii Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei. 1nmultirea prin butasi inradacinati< Recoltarea butasilor se face toamna' in lunile septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie' in timpul perioadei de repaus vegetativ. =utasii se recolteaza de la plante sanatoase' bine dezvoltate' in varsta de "-0 ani. 3aierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama' sub mugur. 1ndepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi. La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana' imediat dupa mugur. =utasii astfel pregatiti au o lungime de apro5imativ 0-% cm si sunt gata de plantare' ce urmeaza a se efectua in decurs de 1-! h. 1n cazul pastrarii mai indelungate' dar nu mai mult de o zi' butasii se mentin in vase cu apa curata. 3erenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni' situat in apropierea unei surse de apa' dar fara pericol de baltire. -e va ara la "+ cm adancime' se va nivela' marunti si apoi se va tasa usor' dupa care se vor aran.a tocurile de rasadnita' avandu-se gri.a sa se lase intre acestea #+-0+ cm. 1n tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut' gros de 2-1+ cm' care dupa nivelare se uda din abundenta. ;upa udare' pentru usurarea plantarii' se vor marca viitoarele randuri' utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare.

Plantarea se face manual' asezandu-i la distanta de 1+>0 cm. (peratia de presare a butasilor in nisip se va face cu multa gri.a' pentru a nu distruge frunzele din varful acestora. 1mediat sau concomitent cu plantarea' butasii vor fi udati din abundenta' iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogo.ini pana la aparitia primelor radacini pe butasi. (data cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore' numai in cursul diminetii sau serii. 1n momentul aparitiei ti.elor florale' acestea se vor reduce la .umatate pentru a provoca ramificarea butasilor. II . * . ucrarile )e intretinere -completarea golurilor' care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator' orice intarziere nu este buna -taieri pentru formarea tufei' sunt recomandate numai in primul an de vegetatie' prin aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri' care se e5ecuta cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor. Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa' de !-" ori in cursul anului. Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase e5periente efectuate in multe tari. 1n Romania pentru lavanda este omologat erbicidul $esagard 0+' in doza de 2-1+ ?g@ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor. II . + . Regenerarea plantatiilor Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se e5ecuta regenerearea plantatiilor. ;in datele e5perimentale de la diferiti autori' se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus' luna februarie' inaintea inceperii vegetatiei' sau noiembrie' dupa incetarea vegetatiei' dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate. Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 0-1+ cm de la suprafata solului. 1mediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu !+-!0 t@ha gunoi de gra.d foarte bine fermentat amestecat cu 1++-1!+ ?g sulfat de amoniu@ha si !0+?g@ha superfosfat. ;upa

administrare' ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la 10-12 cm. II . , . -oli. )aunatori. co#batere -oli: -eptorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. *taca frunzele' fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput' care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. 1n centrul petelor apar puncte negre care reprezinta picmidiile. 8runzele atacate se usuca si cad. /e co#bat prin: - igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale - stropiri cu ;ithane -#0 +'!,

Daunatori: 1sophAa tenuicerca' ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca 1 cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de buruieni. /n efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare' pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindato5 " PP' Bofato5 "+ C: +' 1,. Daunatori: Lacusta verde de pasune 63ettigonia viridissima7. -e hraneste cu frunzele de lavanda. ( femela depune cca !0+ de oua' in iunie si iulie' asezandu-le izolat in portiunile de sol nelucrat. asurile de combatere sunt aceleasi ca la 1sophAa tennicerca. Daunatori: Ciermele radacinilor 6Deterodera mariori -chm7. ;ezvolta "-# generatii pe an. ;in ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei' hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este e5trem de greoaie. -e recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos. II . 0 . Recoltarea Pentru suprafetele mici' unde recoltatul se poate e5ecuta rapid' epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire 40,. *colo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi 6suprafete mari' capacitati reduse de prelucrare7' se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 0+, si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 1++,. 1nflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu a.utorul masinilor speciale montate pe tractoare. 1nflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de distilare.

Capitolul III : PRE UCR"RE" ("TERIEI PRI(E


1n cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare

III . 1 . Distilarea 1nflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in e5clusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. (btinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa " metode diferite< - distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. 1ncalzirea apei poate fi facuta la foc direct' sau aburi produsi direct sau indirect. - distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. *buri trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil - distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat' fara apa. *burii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE -"1" DE "V"ND"


2 Tinctura )e la3an)a -e obtine prin macinarea partilor aeriene uscate' 6poate fi folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici7' dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute pana la o treime' restul fiind completat cu alcool de 4+ de grade. ;upa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta' borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de 1# zile' agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. ;upa trecerea intervalului de timp necesar macerarii' preparatul se filtreaza prin tifon' iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. -e administreaza pe stomacul gol' de trei-patru ori pe zi' cate o lingurita dizolvata in .umatate de pahar de apa. 2 Otetul aro#atic )e la3an)a 1ntr-o sticla cu gatul larg se pun 1+ linguri de lavanda maruntita' peste care se adauga .umatate de litru de otet de mere. -e lasa sa se macereze vreme de 1+ zile la temperatura camerei' dupa care se filtreaza. -e foloseste pentru frictionari si comprese. 2 Uleiul gras )e la3an)a La .umatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 0 linguri de lavanda uscata si maruntita. -e pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 0 zile' dupa care se filtreaza. /leiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 0 linguri de lavanda vreme de inca 0 zile' dupa care se filtreaza s.a.m.d.' pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. -e foloseste pentru masa.e si frictionari. 2 -ai cu la3an)a ;oua maini de lavanda se lasa la macerat in ! litri de apa' vreme de 2-1+ ore 6de dimineata pana seara7' dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca ! litri de apa clocotita' dupa care se acopera' se lasa sa se raceasca si se filtreaza. 1n

final' se combina cele doua e5tracte' preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.

Capitolul V : UTI I1"RE" "V"NDEI


Reco#a)ari #a4ore: in tratarea hipere5citabilitate' migrene' insomnii. "lte reco#an)ari pentru trata#ente: Intern: - ;ischinezie biliara' balonarea la bolnavii de bila' crizele biliare insotite de dureri de cap. -e ia lavanda sub forma de pulbere' administrata pe stomacul gol' cate o lingurita de patru ori pe zi. ;atorita principiilor sale active amare' lavanda mareste secretia de bila si a.uta la evacuarea ei' calmand durerile abdominale si activand digestia. - ;epresia' an5ietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - 1 lingurita dizolvata in .umatate de pahar de apa' de "-# ori pe zi' in cure de lunga durata 6" luni minimum7. /leiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de an5ietate severe< doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi' pe stomacul gol. -tudiile facute pana in prezent au aratat ca e5ista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta' unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil' in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice' ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice' estomparea fricilor si angoaselor' reaparitia dorintei de viata. - *ritmie cardiaca' ad.uvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este prin e5celenta o planta antistres' motiv pentru care' administrata in cure de lunga durata' amelioreaza si' gradat' conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. 1n problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda' care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. -e administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in .umatate de pahar de apa. - Ciermi intestinali' infectii cu protozoarul $iardia lamblia. -e combina in proportii egale tinctura de lavanda' de pelin si de cimbru 6toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda7. -e ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa' de patru ori pe zi' inainte de masa. ( cura dureaza minimum doua saptamani. *cest tratament este eficient atat singur' cat si in combinatie cu remediile alopate' a caror eficienta o mareste. - (boseala' iritabilitatea psihica' insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu lavanda' cu .umatate de ora inainte de culcare. -uplimentar' este bine sa puneti sub perna un mic saculet 6ceva mai plat7 cu lavanda. -omnul va fi mai odihnitor si mai lin' iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. 1ntern' se ia tinctura de lavanda< o lingurita de trei ori pe zi.

- ;ureri de cap' migrena' ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-! picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda< o lingurita de patru ori pe zi' administrata pe stomacul gol. - Reumatism. -e face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda' o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa' dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. -e beau pe zi !-" cani din acest ceai' cat mai cald 6pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens7. *re un gust destul de greu de suportat' dar o cura de 1+ zile cu acest ceai are efecte antireumatice e5ceptionale. 3use convulsiva' gripa' bronsita - ! picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec' care nu va fi inghitit direct' ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si e5ercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. -e iau ma5imum % picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii. E5tern: - *d.uvant in pneumonie si bronsita cronica. La # linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa' amestecand progresiv' pana cand se formeaza o pasta' care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. ;easupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura' ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o .umatate de ora. - Contra paduchilor si a altor insecte parazite. "-# picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par 6sau pe zona afectata7' dupa care capul se acopera vreme de cateva ore' pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. -e aplica tratamentul 4-1+ zile la rand. - Pentru cresterea parului. -e face un masa. la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus. - 1ntretinerea pielii uscate. 1mediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda 6obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui' dupa metoda de mai sus7 pe toata pielea' facandu-se in acelasi timp un masa. usor. :czeme uscate' tumefactii produse de loviri -e aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de "-# ori pe zi. UTI I1"RI C"/NICE " E "V"NDEI: - Con)i#ent )e la3an)a - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina lavanda 6intr-o proportie apro5imativa de 1<07. ancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata' fiind' in plus' si mai usor digerabile. 1n zona sudica a *lpilor' cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i a.uta astfel sa scada spontan in greutate. - Pentru a scapa )e #olii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Eilnic' continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se dega.e cat mai mult ulei volatil' care alunga insectele.

- $urnicile. puricii si gan)acii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii nepoftiti' stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin' cu o solutie formata din % linguri de apa si 1+ picaturi de ulei volatil de lavanda. - Pentru a scapa )e #irosurile neplacute )in casa - puneti intr-o cana de apa 1+ picaturi de ulei volatil de lavanda si 1+ picaturi de ulei volatil de menta. -tergeti cu aceasta solutie peretii' podelele toate zonele care dega.a mirosuri neplacute. :vitati suprafetele lacuite' pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul. Amplasarea culturii Lavanda poate fi cultivata pe acelasi loc timp de 8-10 de ani. Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare taieri de intinerire a tufelor, executate la 10-15 cm de la sol, in asa fel incat sa nu fie produs un dezechilibru in biologia plantei, intre dezvoltarea partii aeriene si a celei subterane. ste recomandata amplasarea plantatiilor pe sole prote!ate de vanturi, insorite, cu expozitie sudica, cu sol profund si permeabil. "or fi evitate suprafetele imburuienate cu buruieni perene. Administrarea ingrasamintelor Lavanda este o planta care valorifica bine ingrasamintele organice. #e recomanda folosirea gunoiului de gra!d, foarte bine fermentat si aplicat cat mai uniform, care contribuie la dezvoltarea masei vegetative si la cresterea continutului in ulei volatil. Pot fi aplicate $5-%0 t&ha gunoi de gra!d, toamna, sub aratura, inainte de infiintarea plantatiilor. 'ai pot fi aplicate mranita sau compost, la fiecare cuib, odata cu plantatul rasadurilor. Lucrarile solului Pentru infiintarea culturii de lavanda este recomandata o aratura adanca, precedata eventual de o afanare adanca la 50-(0 cm )desfundare*, apoi terenul trebuie foarte bine maruntit, nivelat si mentinut fara buruieni, prin discuiri si grapari repetate. +oamna, inainte de plantare, terenul va fi discuit adanc si va fi pregatit superficial, cu un combinator. Infiintarea plantatiei Lavanda se poate inmulti prin samanta )semanat direct in camp sau prin rasad* sau vegetativ )prin butasi inradacinati sau prin despartirea tufei*. ,tat samanta cat si materialul vegetativ de inmultire trebuie sa provina din culturi certificate ecologic. -ea mai frecvent folosita metoda de infiintare a culturii este cea prin rasad, deoarece pot fi obtinute culturi incheiate, fara goluri, cu plante viguroase si cu

productivitate buna. .asadurile pot fi produse in straturi reci, prin semanare in septembrie-octombrie sau primavara, foarte devreme. #e recomanda ca straturile sa fie de 1 m latime si 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm intre ele. #uprafata straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului si trebuie sa fie foarte bine nivelata cu grebla, apoi se traseaza santulete la 10-15 cm intre randuri, in care se va semana. #amanta utilizata trebuie sa fie cu puritatea de minimum (0/ si germinatia de minimum 50/. 0upa semanat, randurile vor fi acoperite cu mranita pentru a nu se forma crusta. -and plantele au $-1 perechi de frunze formate se va efectua raritul, lasand circa 5 cm distanta intre plante pe rand2 plantutele smulse la rarit pot fi replantate. Pana in toamna, suprafata stratului va fi plivita de buruieni, va fi udata, iar plantutele pot fi fasonate prin taierea ti!elor florale care se formeaza. 'aterialul de plantat va fi gata pentru infiintarea culturii la inceputul lunii septembrie. 3n acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat si stratificat in nisip sau sol umed, pana la plantare. 0e pe un hectar de straturi pot fi obtinute %00.000 de rasaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare $0.000 de rasaduri. xista posibilitatea inmultirii lavandei prin butasi inradacinati sau materialul poate proveni din despartirea tufelor de la plantatiile vechi care sunt desfiintate. .amurile de la baza tufei care au format radacini pot fi folosite la plantare, existand posibilitatea de inradacinare a lastarilor. 3n acest scop in luna octombrie tufa va fi taiata la 8-10 cm deasupra solului si va fi acoperita cu pamant. 3n anul urmator, pe ramurile imbatranite se formeaza lastari noi, bine inradacinati. 3n cursul primaverii, acestia vor fi musuroiti, iar toamna sunt scosi si desfacuti in mai multi puieti care sunt trecuti in scoala de fortificare un an. 0e la o tufa pot fi obtinuti pana la $00 puieti. Plantarea se efectueaza fie manual, fie semimecanizat. #e folosesc rasaduri sanatoase, cu partea aeriana de 10-1$ cm lungime. Lavanda se planteaza la 100 cm intre randuri si la 50 cm intre cuiburi pe rind. 0aca terenul este in panta, atunci plantarea trebuie efectuata pe curbele de nivel. 3nainte de plantare, terenul va fi marcat la distantele de plantare recomandate, apoi se uda si se administreaza mranita la cuib. .asadul se fasoneaza, prin taierea varfurilor lastarilor si radacinilor la 15 cm lungime, apoi se mocirleste si se planteaza. -ompletarea golurilor se va face in primavara, dupa pornirea in vegetatie a plantelor si poate fi repetata in toamna, folosind rasaduri special pastrate din materialul initial. Lucrarile de ingrijire 3n culturile de lavanda sunt necesare lucrari de completare a golurilor si combaterea buruienilor. 3nca din primul an, vor fi executate lucrari de prasit si de plivit, pentru a fi tinute sub control buruienile. 3n plantatiile tinere sunt necesare %4 prasile, iar la plantatiile mai batrane, $-1 prasile. 3n primul an, va fi acordata o

atentie deosebita distrugerii buruienilor perene de genul costreiului, pirului, volburei pentru a se simplifica lucrarile in anii urmatori. Lavanda este considerata o specie rezistenta la boli si daunatori, dar exista unele boli, precum septorioza )Septoria lavandulae*, ce pot ataca frunzele, care se usuca si cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandata igiena culturala si incorporarea in adancime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate si stropiri in vegetatie cu zeama bordeleza, in concentratie de 1/. 3n anii umezi sau in zonele umede pot aparea daunatori, asa cum este lacusta verde de pasune )Tettygonia viridissima*. Pentru prevenirea atacului, in plantatiile de lavanda trebuie distruse foarte bine buruienile si trebuie executate lucrari de afanare a solului dupa recoltare. Recoltarea #e recomanda recoltarea la inflorire deplina )(5/ inforescente deschise*, atunci cand continutul in ulei volatil este maxim. +rebuie sa se recolteze in miezul zilei, intre orele 10 si 1%, pe timp insorit si calduros, fara vant, roua sau ceata, pentru a exista maximum de ulei volatil in inflorescente. .ecoltarea se efectueaza manual cu secera2 cu o mana se apuca manunchiul de lastari si se taie lastarii avand gri!a sa nu se taie portiuni cu frunze. 0upa recoltare, lastarii vor fi pusi in cosuri si vor fi transportati imediat la distilare. .ecoltarea se mai poate realiza si cu masini speciale, a caror productivitate este mare, reducand astfel consumul de munca de la $0 muncitori pentru 1 ha, la 0,5 ha&ora recoltare mecanizata. Pentru a fi obtinute inflorescete uscate, se recomanda ca uscarea sa se efectueze la umbra, in soproane sau poduri, intinse in straturi subtiri, pe rame, pe o perioada de 5-4 zile, pentru a fi evitata brunificarea. 3nflorescentele pot fi uscate si artificial, la temperaturi de maximum 155-. .andametul de uscare este de 5-(61. -onditiile de receptionare prevad urmatoarele6 - pentru produsul in stare proaspata6 maximum $/ resturi de tulpini florale, flori brunificate, fructificatii2 maximum 0,$5/ corpuri straine organice2 maximum 0,5/ corpuri straine minerale2 minimum 0,55/ continutul in ulei volatil2 - la produsul in stare uscata6 maximum 5/ resturi de tulpini forale, flori brunificate, fructificatii2 nu se admit corpuri straine organice2 maximum 0,5/ corpuri straine minerale2 maximum 11/ umiditate2 minimum 1/ continutul in ulei volatil.

Productia de inflorescente proaspete in primii $-1 ani este de $-1 t&ha, iar in anii urmatori poate a!unge la 5-4 t&ha. 0intr-o tona de inflorescente proaspete rezulta pana la 10 7g ulei volatil. Distilarea 8btinerea pe cale industriala a uleiului volatil de lavanda se realizeaza prin distilarea in apa, in apa si cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urma fiind metoda cea mai raspandita. 0urata distilarii va fi de circa 90 de minute, dar trebuie retinut ca, peste 90/ din totalul cantitatii de ulei se distila in primele 40 de minute. 3n timpul procesului de distilare, trebuie sa se urmareasca ca temperatura aburului care intra in cazan sa fie de maximum 150-140o-. :leiul volatil extras si decantat, pentru eliminarea apei, va fi pus spre pastrare si transportat in butoaie inoxidabile, care vor fi depozitate in incaperi racoroase, ferite de foc. ,rticol realizat de ;h. ". .8',< si 'aria +8,0 ..