Sunteți pe pagina 1din 10

Biserici fortificate din Transilvania

Numele de Transilvania vine din latinescul ultra silvam (n spatele pdurii). Aceasta este una din cele mai surprinztoare regiuni ale Romniei. Tradiiile germane, maghiare i romne joac un rol foarte important n diversitatea sa cultural i etnic.

Satele transilvane cu biserici fortificate ofer o imagine plin de via a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Aceste sate sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de aezare i organizare a gospodriilor rneti, pstrate nc din Evul Mediu.

Istorie
Bisericile fortificate din Transilvania sunt rezultatul scopului sailor i secuilor, aflai sub ameninarea permanent a invaziilor otomane. Pentru a se apra, grnicerii au construit fortificaii de diverse mrimi: oraele importante au fost fortificate n totalitate, iar n localitile mai mici, sate sau trguri, s-au construit fortificaii n biserici sau n jurul bisericilor. n unele cazuri, bisericilor li s-au adugat ziduri i turnuri de aprare precum i alte construcii interioare care pe vreme de rzboi puteau adposti populaia localitii, iar pe vreme de pace erau folosite ca depozite, hambare, magazii n care populaia i pstra bunurile (n mai multe sate transilvane, unul dintre turnurile fortificaiei se numete "turnul slninilor").

planul fortificaiei de la Hrman

De ce fac parte din Patrimoniul UNESCO?


Intrarea bisericilor fortificate n lista Patrimoniului UNESCO se datoreaz fotografului Peter Jacobi (originar din Romnia, profesnd n Germania), care, n anul 2004 i-a canalizat atenia asupra acestui subiect i a realizat proiectul fotografic Natur moart dup exod - Biserici fortificate din Transilvania , n care face cunoscut situaia dezastroas a acestora, dup exodul populaiei germane (sai) din Romnia. Unele biserici dotate cu ziduri de incint puteau face fa unor asedii prelungite, adpostind ntreaga populaie a satului. Astfel, cum e cazul la Prejmer sau la Snpetru, n ceea ce privete edificiile propriu-zise ale bisericilor, acestea au fost adaptate n general unor funcii defensive. Toate bisericile sunt fiebazilici romanice, fie biserici cu nav unic, n stilul goticului trziu. Unele biserici, precum cea de la Mlncrav, adpostesc foarte valoroase fresce narative gotice datnd de la jumatatea secolului al XIV. n numr de circa 300, bisericile fortificate au jucat att un rol religios ct i un rol militar pentru mai mult de cinci secole. n numr de aproximativ 150 de edificii la nceputul secolului XXI, bisericile fortificate transilvane formeaza unul dintre cele mai dense sisteme de fortificaii medievale bine pstrate de pe continentul european. Dei reprezint, relativ, un numr mare de fortificaii, numai cteva biserici fac parte propriu-zis din lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO (1993) :

Biertan (Birthlm)
Biserica-hala cu trei nave a asezarii, ultimul edificiu de acest tip ridicat in Transilvania, a fost construita intre 1486 si 1524 pe locul alteia mai vechi. Biserica in stil gotic tarziu, a fost limitata de configuratia terenului pe care a fost construita. I s-a construit un cor de 18 metri lungime, boltit cu o retea de nervuri abia dupa ce navele vechiului edificiu au fost inlocuite cu trei nave de inaltime egala, boltite deasemeni cu bolti in retea. Deasupra corului a existat un etaj de aparare prevazut cu metereze si drum de straja.

Clnic (Kelling)
Prima mare campanie de constructii militare din Transilvania a avut loc dupa invazia din 1241 a tatarilor, cand s-a renuntat la fortificatiile obisnuite facute din lemn si pamant, pentru a le construi de aceasta data din piatra. Atat de febrila era graba de a le construi si de a se apara de hoardele stepelor, incat mesterii pietrari si zidari nu au acordat la inceput atentie detaliilor artistice.

Drjiu (Szkelyderzs) (1999)


Construita initial in stil romanic, biserica din Darjiu a fost transformata in a doua jumatate a secolului al XV-lea intr-un lacas in stil gotic. Din prima parte a secolului al XVI-lea dateaza boltile semicilindrice cu penetratii ale navei si ale corului, asezate pe nervuri in retea. Aceste nervuri se sprijina pe console, cele din cor sunt decorate cu reliefuri simbolice reprezentand un pelican cu puii, soarele, luna, masti si un fier de plug simetric care ca tehnica de constructie si parti componente, sta alaturi de plugurile din Germania si Franta acelei vremi. Contrafortii dateaza din aceeasi perioada si au intercalate intre ei cate o consola si mici arce, pe care se sprijina drumul de straja. Lucrarile de fortificare s-au incheiat in jur de 1530.

Prejmer (Tartlau) (1999)


Pe la 1211, Regele Ungariei Andrei al II-lea pomeneste intr-un document adresat teutonilor numele raului Tarlung, pe langa care va creste localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica pana la un anumit nivel biserica din Tartlau (denumirea saseasca a localitatii). Lor li se datoreaza planul in cruce greaca, unic in Transilvania, dar avand corespondent in cateva biserici din nord-estul Germaniei.

Saschiz (Keisd)
Pe locul unde alta data se afla o bazilica romanica, s-a ridicat in 1493 o mare biserica fortificata. S-au pastrat cateva acte de subventie acordate de Provincia Sibiului incepand cu 1494 si pana in 1525 pentru construirea bisericii. Localitatea primeste chiar si o indulgenta papala intre 1503 si 1507, fiind scutita in aceeasi perioada si de incartiruiri si livrsri de produse pentru trupe, asa cum ceruse plebanul Johann Polder.

Biserica masiva, construita din piatra de cariera, e de tip sala. Este intarita cu 22 de contraforturi. Sala este foarte lata si lunga, iar corul este inchis pe trei laturi. Deasupra corului si salii a fost construit din caramida un nivel de aparare, in timp ce sacristia poarta deasupra boltii ei stelate doua astfel de niveluri. Accesul se face prin doua turnulete din caramida aflate in vestul bisericii.

Valea Viilor (Wurmloch)


In cursul secolului al XIV-lea au fost incepute lucrarile la biserica Sfintei Fecioare Maria, in stil gotic. Sala ei este de mici dimensiuni si are un plafon boltit cu o retea complicata de nervuri, care se sprijina pe sapte perechi de stalpi adosati peretilor. Corul are si el un plafon de acelasi fel. La inceputul secolului al XVI-lea, biserica a suferit unele modificari. Sala a fost inaltata cu un etaj de aparare, care era prevazut cu metereze. Intrarile de nord si de sud au fost aparate cu turnuri-pridvor usor devansate. Langa ele se afla cate un turnulet rotund cu scari spiralate, care ajunge pana la nivelul etajului fortificat.

Viscri (Deutschweisskirch)
Numele sasesc al asezarii, Deutschweikirch, provine din asimilarea denumirii latine Alba ecclesia ("Biserica Alba") si apare pentru intaia oara in actele oficiale la cateva secole distanta de momentul intemeierii. Prima mentiune dateaza de la inceputul secolului al XIV-lea dintr-un registru de plati catre episcopatul comitatului de Rupea, iar un secol mai tarziu era enumerata ca o comuna libera cu 51 de gospodarii, trei pastori, un dascal si doi saraci.