Sunteți pe pagina 1din 20

Capitolul I

&216,'(5$ ,,'(32/,7,& $*5$5

6WDWXOúLHFRQRPLD - politici economice

Statul are un dublu rol: politic úi economic. Rolul economic al statului (aflat într-o
evolu ie crescând de-a lungul istoriei) este rezultatul activit ii sale ca agent al
economiei úi garant al echilibrului general de ansamblu.
“Cauzele sporirii rolului economic al statului sunt multiple, ele aflându-se în
rela ie direct cu progresul factorilor de produc ie, cu revolu iile înregistrate în domeniul
ú tiin ei úi tehnologiei, cu complexitatea crescând a economiei, precum úi cu sporirea
rolului factorului conútient în deformarea vie ii economico-sociale. Statul s-a implicat în
economie din considerente multiple: tehnice, economice, sociale úi na ionale.”1
Statul intervine, deci, în economie, aúa cum remarca sociologul Max Weber,
pentru a corija neajunsurile economice de pia úi sus ine desf úurarea normal
economico-social . În acest sens, el se implic pentru: satisfacerea nevoilor colective;
producerea unor bunuri materiale úi servicii de interes economic general; ameliorarea
mecanismelor pie ei în vederea realiz rii obiectivelor fundamentale ale na iunii,
corectarea efectelor negative ale reparti iei prin pia , procedând la distribuirea
veniturilor în societate.
Rolul economic al statului îúi g seúte expresia prin intermediul politicii
economice, care “reprezint ac iunea conútient a puterii publice, care se traduce prin
definirea obiectivelor economice úi sociale urm rite într-o perioad , într-o ar , ca úi prin
punerea în oper a acestora prin folosirea unor mijloace úi tehnici adecvate”2.

1
(FRQRPLD3ROLWLF $6((GLWXUD(FRQRPLF S
2
Op. cit., p. 314
-
6WDWXOúLDJULFXOWXUD SROLWLFDDJUDU

$ERUG ULFRQFHSWXDOH

3UH]HQ D VWDWXOXL FD UHJXODWRU DUELWUX vQ DJULFXOWXU  OD QLYHO PDFURHFRQRPLF

FRQVWLWXLH FRQ LQXWXO GLVFLSOLQHL GH SROLWLF  DJUDU  FDUH UHSUH]LQW  R FRPSRQHQW 

LPSRUWDQW DSROLWLFLLHFRQRPLFHJHQHUDOHDXQHL UL([LVW PDLPXOWHLQWHUSUHW ULvQFHHD

FHSULYHúWHGHILQLUHD DFHVWHLGLVFLSOLQHGDUWRDWH DFHVWHDVHED]HD] SHFRQFHSWXO JHQHUDO

atribuit politicii economice.3


Prima interpretare: FRQVLGHU  SROLWLFD DJUDU  FD ILLQG DQVDPEOXO P VXULORU

MXULGLFH GH H[HFX LH úL GH DGPLQLVWUDUH FDUH vQ PRG GLUHFW VDX LQGLUHFW LQIOXHQ HD] 

FRQGL LLOH GH UHDOL]DUH úL YDORULILFDUH D SURGXF LHL DJULFROH FX VFRSXO vPEXQ W LULL

SURGXF LHLúLDQLYHOXOXLGHWUDLDOSURGXF WRULORUDJULFROL

A doua interpretare FRQVLGHU  SROLWLFD DJUDU  FD ILLQG DQVDPEOXO LQWHUYHQ LLORU

VWDWXOXLvQLQIOXHQ DUHDIDFWRULORUFHUHULLúLRIHUWHLGHSURGXVHDJULFROHúLDOLPHQWDUH

A treia interpretare FRQVLGHU  SROLWLFD DJUDU  FD DQVDPEOXO DF LXQLORU SROLWLFH

GLUHF LRQDWH FX SULRULWDWH VSUH VHFWRDUH GH H[SORDWD LL DJULFROH úL GH DJULEXVLQHVV

LQIOXHQ kQGSURGXF WRULLLQGLYLGXDOLúLIHUPHOHvQGHFL]LLOHORUGHSLD 

0XOW PDL VLQWHWLF  úL vQ DFHODúL WLPS PDL UHOHYDQW  HVWH LQWHUSUHWDUHD GDW  GH

Virgil Madgearu, care D DERUGDW FRQ LQXWXO GLVFLSOLQHL GH SROLWLF  DJUDU  vQWU R GXEO 
-
4
SHUVSHFWLY .
3ULPD SHUVSHFWLY  DUH XQ VHQV UHVWUkQV GHRDUHFH SROLWLFD DJUDU  FXSULQGH WRDWH

P VXULOH LQVWLWX LLOH úL RUJDQL]D LLOH vQWUHSULQVH GH F WUH VWDW úL FRUSRUD LXQLOH GH GUHSW

pubOLFFDUHVXQWPHQLWHV LQIOXHQ H]HDJULFXOWXUD

$ GRXD SHUVSHFWLY  DUH XQ FRQ LQXW PDL ODUJ vQWUXFkW SROLWLFD DJUDU  VH UHIHU  QX

QXPDLODDF LXQLORUVWDWXOXLGDUúLODFDUHSRUQHVFGLQLQL LDWLY SULYDW 

3
Vincze Maria, 3ROLWLFLDJULFROHvQOXPHWHRULLúLUHOD LL(G3UHVDXQLYHUVLWDU FOXMHDQ &OXM-Napoca,
1999, p.36
4
3DUSDO 2(FRQRPLDDJULFXOWXULLVDXSROLWLFDDJUDU ODromâni('$6(%XFXUHúWLS-15
&RQ LQXW

sfera problemelor abordatH GH SROLWLFD DJUDU  HVWH H[WUHP GH ODUJ  GHRDUHFH HOH

FXSULQG vQWUHDJD DFWLYLWDWH DJULFRO  SURSULX ]LV  OD QLYHO PDFUR  úL PLFURHFRQRPLF GLQ
- -
SHUVSHFWLYD HILFLHQ HL HFRQRPLFH úL D VHFXULW LL DOLPHQWDUH 7RWRGDW  DFHVWH SUREOHPH DX

vQ YHGHUH UHOD LLOH GLQWUH DJULXFOWXU úL UDPXULOH GLQ DPRQWH úL DYDO GH HD GDU úL UHOD LLOH

GLQWUHDJULFXOWXU úLHFRQRPLDvQDQVDPEOXOV X

3HQWUX SHULRDGD DFWXDO  FkQG HFRQRPLD 5RPkQLHL VH DIO  vQWU XQ SURIXQG úL
-
FRQWLQXX SURFHV GH WUDQVIRUPDUH DGDSWDUH OD PRGHOXO ULORU democratice, cu deosebire
FHOH GLQ ULOH HXURSHQH FRQVLGHU P RSRUWXQ XUP WRUXO VHW GH SUREOHPH SHQWUX SROLWLFD

QRDVWU  DJUDU   /RFXO úLUROXODJULFXOWXULLvQ FDGUXOHFRQRPLHLQD LRQDOH 3ROLWLFDGH

SURSULHWDWH úLVDX H[SORDWD LH   3ROLWLFD GH VXV LQHUH HFRQRPLF  ILQDQFLDU  úL ILVFDO  D

DJULFXOWXULL   3ROLWLFD GH IRORVLUH UD LRQDO  D UHVXUVHORU GH SURGXF LH   &DSDFLWDWH GH

vQWUH LQHUHDPHGLXOXLUXUDO 3ROLWLFDGHLQWHJUDUHvQ8QLXQHD(XURSHDQ  3ROLWLFDGH

evaluare a rezultatelor.
În coQWH[WXO DFHVWRU SUREOHPH DSDU DERUG UL úL LQWHUYHQ LL GH VWDW GLIHULWH vQ

IXQF LHGHGLUHF LLOHGHRULHQWDUHDOHSROLWLFLORUDJULFROH6ROX LLOHFHOHPDLGHVSUDFWLFDWH

VXQW XUP WRDUHOH D  VH DSOLF  GRDU XQHOH FRUHF LL ID  GH HIHFWXO PHFDQLVPHORU SLH H i; b)
VH RULHQWHD]  GXS  R FRPELQDUH D IDFWRULORU GH SURGXF LH FDUH PD[LPL]HD]  HILFLHQ D

HFRQRPLF FDUH VHDFRUG SULRULWDWHGH]YROW ULLYHQLWXULORUvQPHGLXOUXUDOG VHvPELQ 

SUDJPDWLF VROX LLOH DQWHULRDUH )LHFDUH VROX LH vQ SDUWH DERUGHD]  vQ VSHF ific ansamblul
problemelor majore ale agriculturii (G.W. Norton, J.Allwang, 1993).
1. /RFXOúLUROXODJULFXOWXULLvQFDGUXOHFRQRPLHLQD LRQDOH

a) )XQF LLOHDJULFXOWXULL

b) 5ROXOHFRQRPLFSROLWLFúLVRFLDO

c) Indicatori de apreciere a locului agriculturii în ansamblul economiei


d) Raportul industrie-DJULFXOWXU
e) Sisteme agricole alternative
2. 3ROLWLFDGHSURSULHWDWHúLVDXH[SORDWD LH

a) Domeniile de proprietate
b) Reformele
c) Eligibilitatea
d) 3LD DIXQFLDU

3. 3ROLWLFDGHVXV LQHUHHFRQRPLF ILQDQFLDU úLILVFDO DDJULFXOWXULL

a) Pârghii economice
b) Pârghii financiare
c) Pârghii fiscale
4. 3ROLWLFDGHIRORVLUHUD LRQDO DUHVXUVHORUGHSURGXF LH

a) Natura
b) Munca
c) Capitalul
5. &DSDFLWDWHDGHvQWUH LQHUHDPHGLXOXLUXUDO

a) Programe regionale de dezvoltare


b) Programe regionale complexe
c) 3URPRYDUHDDFWLYLW LO or antreprenoriale
6. 3ROLWLFDGHLQWHJUDUHvQ8QLXQHD(XURSHDQ

a) 1HFHVLWDWHDDOLQLHULLODFHULQ HOH8(

b) Concesiile agrare
c) 6XV LQHUHDRXWSXW -urilor agricole
d) Procurarea de fonduri structurale de la U.E.
e) 7UDQVIRUPDUHDVWUXFWXULORUGHSURGXF LHúLGH]YROWDUHUHJLRQDO

7. Politica de evaluare a rezultatelor


a) Politica veniturilor
b) Politica cheltuielilor
c) (ILFLHQ DHFRQRPLF

d) 6HFXULWDWHDDOLPHQWDU

2ULHQW ULGRFWULQDUH

,PSOLFDUHD VWDWXOXL vQ DJULFXOWXU  VH UHDOL]HD]  SULQ LQWHUPHGLXO politicii agrare.
Privitor la UROXO VWDWXWXOXL vQ DJULFXOWXU  XUP WRDUHD DILUPD LH SRDWH IL H[WLQV  úL OD

vQWUHDJDHFRQRPLH H[LVW vQSUH]HQWvQSODQGRFWULQDUGRX FRQFHS LLGLVWLQFWH


ÌQSULPXOUkQGFRQFHS LD neo-OLEHUDO VDXDQJOR VD[RQ
- FDUHHVWHIRQGDW SHQRQ -
LQWHUYHQ LD SXWHULL SXEOLFH vQ UDPXU  SHQWUX D QX SHUWXUED PHFDQLVPHOH SLH HORU OLEHUH úL

SHQWUX HOLPLQDUHD SHULFROHORU IRUP ULL H[FHGHQWHORU DJULFROH ÌQ FRQVHFLQ  VXV LQHUHD

DJULFXOWXULLGHF WUHVWDWWUHEXLHV ILHQHXWU vQUDSRUWFXSURGXF LD

În al doilea rânG FRQFHS LD FROEHUWLVW  D )UDQ HL HD SOHDF  GH OD SULQFLSLXO F  R

SROLWLF  VHFWRULDO  QX SRDWH úL QX WUHEXLH V  ILH QHXWU  (D WUHEXLH V  vQW UHDVF  VHFWRUXO

productiv, conferindu-L GLQDPLVP úL HILFDFLWDWH ÌQ DFHVW VHQV VXEYHQ LLOH UHSUH]LQW  XQ

instrument în serviciul acestei politici.


7HRULLOH HFRQRPLFH GH SLD  OLEHU  VXV LQ F  P VXULOH SURWHF LRQLVWH VXQW

Y W P WRDUH RULF UHL HFRQRPLL 8QGH XQ JXYHUQ SURWHMHD]  XQ DQXPLW VHFWRU R IDFH SH

VHDPDvQWUHJLLHFRQRPLL9HQLWXOHVWHUHGLVWULEXLWSULQFUHúWHUHDSUH XOXLOD FRQVXPDWRUDO

SURGXVHORU VHFWRUXOXL VSULMLQLW LDU SURGXFWLYLWDWHD HFRQRPLHL HVWH UHGXV  SHU WRWDO

6LWXD LD VH DJUDYHD]  FkQG úL DOWH UL YRU OXD P VXUL VLPLODUH ORYLQG vQ H[SRUWXUL 'LQ

DFHDVW  FDX]  VH FRQVLGHU  D IL ORJLF  UHGXFHUHD úL FKLDU HOLPLQDUHD P VXULORU

SURWHF LRQLVWHSHFkWHVWHSRVLELO

'DUDJULFXOWXUDSULQHDvQV úLQXVHSRDWHGH]YROWDQXSRDWH LQHSDVXOFXULWPXO

GH FUHúWHUH JHQHUDO GH GH]YROWDUH vQ FDUH LQGXVWULD GRPLQ  UHVWXO UDPXULORU ÌQ DVHPHQHD

VLWXD LL DJULFXOWXUD SLHUGH FHD PDL PDUH SDUWH GLQ YDORDUHD QRX FUHDW  vQ IDYRDUHD

ramurilor non-DJULFROH úL vQ VSHFLDO F WUH LQGXVWULH FD XUPDUH D DF LXQLL IRDUIHFHOXL

SUH XULORU

1HYRLD GH VXV LQHUH H[WHUQ  GH F WUH SXWHUHD SXEOLF  VDX GLQ UDPXUL QRQ -agricole
aparevQDFHDVW VLWXD LHFDXQIDSWQDWXUDORELHFWLYGLQFHOSX LQGRX PRWLYH

ª HOLPLQDUHD GH]HFKLOLEUHORU VRFLDOH FDUH VH SRW PDQLIHVWD vQWUH XUEDQ úL UXUDO

PXQFLWRULúL UDQLSDWURQL SURSULHWDUL úLDQJDMD L

ª DVLJXUDUHD XQXL ULWP GH FUHúWHUH SHQWUX DJULFXOWXU  DSURSLDW GH FHO DO UDPXULORU

non-agricole.
,DW  GH FH D GRXD RULHQWDUH UHVSHFWLY FHD SULYLQG LQWHUYHQ LD VWDWXOXL vúL J VHúWH

SXQFWHGHVXV LQHUHFKLDUvQVkQXOHFRQRPLHLGHSLD OLEHU 

ÌQ FH SULYHúWH DOHJHUHD RULHQW ULL GRFWULQDUH GH DF LXQ e (neo-OLEHUDO  VDX

FROEHUWLVW  LQH PDL PXOW GH VLVWHPXO HFRQRPLF GH DQVDPEOX GH OHJ WXUD FX ILHFDUH
SUREOHP HFRQRPLF vQSDUWHúLFXPHFDQLVPHOHILHF UHLSLH H SROLWLFDPRQHWDU SROLWLFD

VDODULDO SROLWLFDGHFUHGLWHSROLWLFDGHSUH XULHWF 

1.2.4. Tipologia

3ROLWLFLOHDJUDUHVXQWH[WUHPGHQXDQ DWHSHVHFWRDUHWLSXULGHSLH HúLFDWHJRULLGH

DJULFXOWRUL GDW ILLQG  ORJLFD ORU úL PLMORDFHOH FH OH VXQW DIHFWDWH GDU úL FD XUPDUH D

FRPSOH[LW LL DFWLYLW LL DJULFROH 'LQ DQDOL]D LQWLP  D SROLWLFLORU DJUDUH FDUH YL]HD] 

VXV LQHUHDDFHVWXLVHFWRUúLDHIHFWHORUDFHVWRUSROLWLFLvQSURGXF LHVHGLVWLQJXUP WRDUHOH

tipuri dominante:
a) 3ROLWLFLGHLQWHUYHQ LHSHSLH HOHSURGXVHORUDJULFROH

b) Politici structurale FDUH XUP UHVF V  IDFLOLWH]H DFFHVXO H[SORDWD LLORU DJULFROH

OD IDFWRULL GH SURGXF LH úL vQ SDUWLFXODU OD FHL PDL VWDELOL GLQWUH HL S PkQW

echipamente mecanice etc);


c) 3ROLWLFL SHUPDQHQWH VDX FRQMXQFWXUDOH GH VXV LQHUH D SURILOXOXL

vQWUHSULQ] WRUXOXLúLDOIDPLOLLORUORU GHUHJXO DOFHORUPDLSX LQERJD LGLQWUH

HL  ÌQ SUH]HQW SULQ DFHDVWD VH XUP UHúWH  vQ PRG HVHQ LDO FUHúWHUHD  JUDGXOXL

GHLQWHJUDUHDSULPHORUGRX WLSXULGHSROLWLFLDJULFROH

D3ROLWLFLGHLQWHUYHQ LH

Sunt cele mai importante, iar obiectivul lor central este sus LQHUHD SURGXF LHL
DJULFROH SURSULL DWkW SH SLD  LQWHUQ  FkW úL SH FHD H[WHUQ  FX LQVWUXPHQWH HFRQRPLFH

ILQDQFLDUH úL ILVFDOH VSHFLILFH HFRQRPLHL OLEHUH vQ YHGHUHD UHDOL] ULL XQXL JUDG VSRULW GH

VHFXULWDWHDOLPHQWDU 

1HFHVLWDWHDFRQVROLG ULLSLH HLDJULFROHSURSULLHVWHPRWLYDW vQSULQFLSLXGH

U $JULFXOWXUD GDW ILLQG VSHFLILFXO V X QX HVWH R UDPXU  HFRQRPLF  FDUH V 

IXQF LRQH]HVDWLVI F -
WRUvQWU XQPHGLXHFRQRPLFGRPLQDWQXPDLGHOHJLOHSLH HL

Pe termen scurt, cererea de produse agricole este riJLG VDXIRDUWHSX LQHODVWLF vQ

UDSRUW FX SUH XULOH ÌQ SOXV SH WHUPHQ OXQJ HD VH GRYHGHúWH UHODWLY LQHODVWLF  QX QXPDL

ID GHSUH XULGDUúLID GHYHQLWXULOHFRQVXPDWRULORU


&UHúWHUHD YHQLWXULORU FRQVXPDWRULORU QX LQGXFH úL R FUHúWHUH D FHUHULL G e produse
DJULFROH GDWRULW  SRWHQ LDOXOXL ELRORJLF GH FRQVXP OLPLWDW DO RPXOXL ULJLGLW LL

VFKLPE ULORUGLQVWUXFWXUDFRQVXPXOXLúLDSRSXOD LHL

S-D HVWLPDW F  OD SURGXVHOH DOLPHQWDUH HODVWLFLWDWHD FHUHULL HVWH GRDU GH  ID 

de cca. 1,8 la serviciL FHHD FH vQVHDPQ  F  OD R FUHúWHUH D YHQLWXULORU FRQVXPDWRUXOXL GH

FHUHUHDGHVHUYLFLLYDFUHúWHFXLDUODSURGXVHOHDOLPHQWDUHFXQXPDL

2IHUWD SRDWH V  RVFLOH]H vQ VXV VDX vQ MRV ID  GH R WHQGLQ  PHGLH GDU QX PDL

mult de 25%), urmareDLQIOXHQ HLXQRUIDFWRULQDWXUDOLFXDF LXQHLQGHSHQGHQW GHYRLQ D

omului.
)OXFWXD LLOHRIHUWHLGXEODWHGHOLSVDGHLQVWUXF LH úLLQIRUPDUHDDJULFXOWRULORUIDF

FDSLH HOHDJULFROHV DLE HYROX LLLPSUHYL]LELOH . În fapt, agricultorii sunt prea mici úLSUHD
GLVSHUVD L úL H[WUHP GH LQGHSHQGHQ L vQ UDSRUW FX GLPHQVLXQLOH SLH HL úL IRDUWH JUHX SRW

GHWHUPLQDVDXLQIOXHQ DPHFDQLVPHOHGHIXQF LRQDUHDOHDFHVWHLD

'H DVHPHQHD FDUDFWHUXO LQHODVWLF DO FHUHULL SRDWH FRQGXFH OD VF GHUHD SUH XULORU

produselor aJULFROH UHVSHFWLY D YHQLWXULORU DJULFXOWRULORU vQ VLWXD LD VSRULULL QXPDL D
SURGXF LHLDJULFROHvQUDSRUWFXFHOHODOWHVHFWRDUHGLQHFRQRPLFH

U 2IHUWD GH SURGXVH DJULFROH XUP UHúWH RVFLOD LD SUH XULORU GDU GXS  R SHULRDG  GH

WLPS FH GHS ai multe ori, un an; la animalele vii este nevoie de 2-3
úHúWH GH FHOH P

ani, pentru maturizarea acestora.


3H IRQGXO DFHVWHL FDUDFWHULVWLFL RELHFWLYH D SLH HORU SURGXVHORU DJULFROH úL D

FRPSRUWDPHQWXOXL LQGHSHQGHQW PDQLIHVWDW GH DJULFXOWRUL H[LVW  SHULFROXO SRWHQ LDO F a


GXS RSHULRDG vQFDUHSUH XULOHDXIRVWIRDUWHULGLFDWHRIHUWDV vQUHJLVWUH]HFRWHH[WUHP

GHvQDOWH(YLGHQWUH]XOWDWXOHVWHRRIHUW VXSOLPHQWDU VDXVXSUDRIHUW FDUHGHWHUPLQ vQ

FDVFDG VF GHUHDSUH XULORUúLLPSOLFLWDYHQLWXULORUSURGXF WRUL lor agricoli.


7HRUHWLF H[LVW  XQ SXQFW GH HFKLOLEUX vQWUH FHUHUH úL RIHUW  GDU vQ SUDFWLF  DFHVWD

QXSRDWHILDWLQV2SLD OLEHU DSURGXVHORUDJULFROHvQVHDPQ RVFLOD LDvQWUHSHQXULHúL

DEXQGHQ .
U &HUHUHD GH SURGXVH DJURDOLPHQWDUH HVWH LQVWDELO  vQ IXQF LH GH VWUXFWXUD

consumului.
,QVWDELOLWDWHDFHUHULLSRDWHILGHWHUPLQDW GHFDX]HVXELHFWLYHúLRELHFWLYHVHSRDWH

PDQLIHVWD ID  GH XQ SURGXV VDX JUXS  GH SURGXVH vQ VHQVXO UHQXQ ULL UHVSLQJHULL  VDX

DGDSW ULLORUúLSRDWHILWHPSRUDU VDXGHILQLWLY 

(IHFWHOH LQVWDELOLW LL FHUHULL VH UHJ VHVF vQ PRGLILF ULOH VWUXFWXUDOH FDUH LQGXF

FUHúWHUL H[WUHP GH vQDOWH DWkW OD QLYHOXO SURGXF WRULORU DJULFROL FkW úL DO LQGXVWULLORU

alimentare din aval.


2ELHFWLYHOHSLH HLVHvQVFULXvQWULXQJKLXO

StaELOLWDWHVRFLDO

6HFXULWDWHDOLPHQWDU  %XQ VWDUHDSURGXF WRULORU

ÌQHVHQ DFHDVW HFXD LHFRPSRUW XUP WRDUHOHUHVWULF LL

6WDELOLWDWHD VRFLDO  FD DWULEXW DO SXWHULL SXEOLFH WUHEXLH JDUDQWDW  úL DVLJXUDW  vQ

limitele extrem de strânse alHSLH HLOLEHUH


$LFL SXWHUHD SXEOLF  DUH OD vQGHPkQ  GRX  LQVWUXPHQWH PDMRUH DGPLQLVWUD LD

FDUHVHPDQLIHVW SULQLQWHUPHGLXOFDGUXOXLMXULGLFúLSkUJKLLOHGHLQWHUYHQ LHFDUHSRWIL

economice, financiare, fiscale etc. Aceasta pe de o parte. Pe de DOW  SDUWH LPL[WLXQHD

VWDWXOXL vQ LQWLPLWDWHD DFWXOXL GHFL]LRQDO DO DJHQ LORU HFRQRPLFL GLQ DJULFXOWXU  VDX DO

FRQVXPDWRULORUHVWHH[WUHPGHOLPLWDW 

%XQ VWDUHD SURGXF WRULORU DJULFROL HVWH DVLJXUDW  vQDLQWH GH WRDWH GH SURGXF LD

SURSULHúLGHSUH XUL le prin care se recunosc eforturile acestora.


6HFXULWDWHD DOLPHQWDU  D FRQVXPDWRULORU DUH R GXEO  PRWLYD LH ÌQ SULPXO UkQG

RELHFWLYQDWXUDO ELRORJLF LDUvQDOGRLOHDUkQGHFRQRPLF SROLWLF 

ULOH(XURSHL2FFLGHQWDOHFXGHRVHELUH*HUPDQLDQXGHSX LQHRULvQLVWRULDORU

DX IRVW FRQIUXQWDWH FX SURIXQGH FUL]H DOLPHQWDUH 6ORJDQXO QD]LVW UHIHULWRU OD ³VSD LXO

YLWDO´ FDUH PRWLYD LGHRORJLF GHFODQúDUHD DJUHVLXQLL DUPDWH vPSRWULYD DOWRU SRSRDUH

masca, într-R PDQLHU  DELO  QHFHVLWDWHD FUHúWHULL GLVSRQLELOLW LORU DOLPHQWDUH


GLVSRQLELOLW L H[WUHP GH UHGXVH vQ SHULRDGD SUHPHUJ WRDUH FHOXL GH DO GRLOHD U ]ERL

PRQGLDO úLDVLJXUDUHDSHDFHDVW FDOHDVHFXULW LLDOLPHQWDUH

'DU UHOD LD GLQWUH EXQ VWDUHD SURGXF WRULORU úL VHFXULWDWHD DOLPHQWDU  FRPSRUW 

LQWHUHVH vQ DSDUHQ  FRQWUDGLFWRULL 3URGXF WRULL UHFODP  SUH XUL GLQ FH vQ FH PDL PDUL

SHQWUX SURGXVHOH ORU SH FkQG FRQVXPDWRULL YRU DOLPHQWH FkW PDL PXOWH GH FDOLWDWH úL

evident, ieftine.
ÌQ HVHQ  LDW  WDEORXO GH OXFUX vQ DERUGDUHD GHFL]LLORU PDMRUH GH SROLWLF  DJUDU 

DúDFXPVHSUHILJXUHD] HOHvQPRPHQWXODFWXDO

$JULFXOWXUD HVWH R UDPXU  HFRQRPLF  FX SDUWLFXODULW L VSHFLILFH úL FX XQ

FRPSRUWDPHQWSURSULXvQFRQGL LLOHSLH HLOLEHUH

&HUHUHD úL RIHUWD GH SURGXVH DJULFROH DF LRQHD]  úL ele într-un mod cu totul
DSDUWHID GHVLWXD LDGHDQVDPEOXGLQHFRQRPLH

3XWHUHDSXEOLF GLVSXQH GHSXWHULOLPLWDWHLPSXVHFKLDUGHFHHD FHvQVHDPQ 

SLD D OLEHU  SURSULH VWDWHORU DIODWH vQ FXUV GH GH]YROWDUH úL FX HFRQRPLD vQ

WUDQ]L LH vQ GLUHF LD DVLJXU ULL VWDELOLW LL VRFLDOH SULQ DWHQXDUHD FRQIOLFWXOXL

GLQWUHSURGXF WRULúLFRQVXPDWRUL

3ULPD SUREOHP  FDUH VROLFLWD XQ U VSXQV I U  HFKLYRF 6H UHFXQRDúWH VDX QX

QHFHVLWDWHD LPSOLF ULL SXWHULL SXEOLFH vQ PHFDQLVPHOH GH IXQF LRQDUH D SLH HL SURGXVHOR r
agricole ?
5 VSXQVXOFDUHvQSODQGHFL]LRQDOHUDI U HFKLYRFSUHVXSXQHDGRX DOWHUQDWLYH

³ ILH VH DGRSW  SLD D OLEHU  QHFRQWURODW  FX WRDWH XUP ULOH úL GLVWRUVLXQLOH LPSXVH GH

aceasta, în segmentul produselor agroalimentare;


³ ILH VH DFFHSWD LQWHUYHQ LD SXWHULL SXEOLFH LQWHUYHQ LH FDUH V  FRQWUROH]H IRU HOH SLH HL

OLEHUHDVWIHOvQFkWV VHPHQ LQ FDUDFWHUXOGHPRFUDWLFvQSODQGRFWULQDU -ideologic, dar


FDUH V  HOLPLQH QHDMXQVXULOH úL V  VDWLVIDF  FHULQ HOH WULDGHL VWDELOLWDWH VRFLDO  -
consumatori - pURGXF WRUL

9DULDQWDDGRXDvQRSR]L LHIXQGDPHQWDO FXSULPDDFRQVWLWXLWvQRSLQLDQRDVWU 

SULPD úL FHD PDL LPSRUWDQW  GHFL]LH DGRSWDW  vQ FDGUXO SROLWLFLL DJUDUH URPkQHúWL GXS

decembrie 1989.
$GRXDSUREOHP GHULYDW GLQU VSXQVXODQWHULRUULGLFDXUP WRDUHOHvQWUHE UL

U FHPRGHOGHSROLWLF DJULFRO VHDGRSW "


U FLQHVXQWEHQHILFLDULLP VXULORUGHSROLWLF DJULFRO "

U FHP VXULVHDGRSW úLFDUHVXQWFULWHULLOHGHDSOLFDELOLWDWHDOHDFHVWRUD"

ÌQ IRUPXODUHD U VSXQVXULORU OD DFHVW VHW LPSRUWDQW GH vQWUHE UL V -a plecat de la
VLWXD LD FRQFUHW  D PRPHQWXOXL GH vQFHSXW úL GH OD EDJDMXO GH LQIRUPD LL H[LVWHQW vQ SODQ

WHRUHWLFúLSUDFWLF

(YLGHQWPRGHOHOHGHLQWHUYHQ LHDQWHULRDUHQXSXWHDXILXUPDWHGDWILLQGOLSVDGH

IH]DELOLWDWH SUREDW  GH H[SHULHQ D LVWRULF  SURSULH ILH GDWRULW  FRQGL LLORU FX WRWXO DSDUWH

GLQDJULFXOWXUDURPkQHDVF 

ÌQ DFHODúL WLPS LPDJLQHD GH DQVDPEOX HUD MDORQDW  GH QXP UXO PDUH DO

H[SORDWD LLORU DJULFROH GH GLPHQVLXQL UHGXVH FX XQ QLYHO PLQLP GH FDSLWDOL]DUH úL FX R

SURGXFWLYLWDWH SH P VXU  XQ QXP U PDL PDUH GH FRQVXPDWRUL GHFkW FHO DO SURGXF WRULORU

DJULFROL FX FHULQ H FDQWLWDWLYH FDOLWDWLYH úL VRUWLPHQWDOH FH LQHDX SDVXO FUHúWHULL

economice de ansamblu; un aparat administrativ incapabil de a asigura un control eficient


úLRSHUDWLYDOSURGXF LHL

b. Politici structurale
5ROXO ORU HVWH DFHOD GH D IDFLOLWD DFFHVXO H[SORDWD LLORU OD IDFWRUXO S PkQW OLPLWDW

FDQWLWDWLY úL YDORULF SULQ UHIRUPH DJUDUH GDU úL SULQ DF LXQL GH SDUFHODUH  DMXWRDUH

financiare pentru e[WLQGHUHD H[SORDWD LLORU SULQ DWHQXDUHD FRQFXUHQ HL DOWRU VHFWRDUH GH
DFWLYLWDWHSULQDFRUGDUHDGHIDFLOLW LVXSOLPHQWDUHH[SORDWD LLORUIDPLOLDOHSHQWUXDFFHVXO

OD S PkQW VDX SULQ VWLPXODUHD  GLVRFLHULL GLQWUH  SURSULHWDWH H[SORDWD LH vQ IDYRDUHD
-
loca LHLWHUHQXOXLVDXDGH]YROW ULLIRUPHORUGHSURSULHWDWHVRFLHWDUH

Scopul acestuia este:


¼ de a accelera procesul de adaptare a structurilor agricole;
GHDLQWURGXFHRGLIHUHQ LHUHUHJLRQDO FXP VXULSHQWUX]RQHOHPDLSX LQIDYRUL]DWH

'DWRULW  FRVWXULORU UHFODPDWH GH DSOLFDUHD DFHVWRU SROLWLFL úL D HIHFWHORU QHJDWLYH

UH]XOWDWH GLQ FUHúWHUHD SUH XULORU vQ QXPHURDVH UL FRPXQLWDUH SROLWLFLOH IXQFLDUH QX DX

MXFDW SH DQVDPEOX  GHFkW XQ URO UH]LGXDO DF LXQL FRQFUHWH DX IRVW GH UHJXO  SH SODQ

local. Cu WRDWHDFHVWHDOHJLVOD LDvQGRPHQLXU PkQHIRDUWHFRPSOH[ 

7RW vQ FDGUXO SROLWLFLORU VWUXFWXUDOH VH UHPDUF  úL SROLWLFLOH GH VWLPXODUH D

WUDQVIRUP ULL VWUXFWXULORU GH SURGXF LH 3ULQ DFHVWHD VH XUP UHúWH DMXWDUHD XQRU FDWHJRULL
GHDJHQ LGLQDJULFXOWXU  GHH[HPSOXvQ)UDQ DVSULMLQLUHDWLQHULORUDJULFXOWRULvQID]DGH

³LQVWDODUH´VDXDJUXSXULORUGHDJULFXOWRULFDUHOXFUHD] vQFRPXQ V -úLGH]YROWHRELHFWXO


GHDFWLYLWDWHSULQDSOLFDUHDSURJUHVXOXLWHKQLFVDXV EHQHILFLH]HGHHFRQRPLLOLPLWDWHSULQ

reDOL]DUHDGHFRVWXULGHSURGXF LHVF ]XWH

(WDSHOHGHDF LXQH

Politica agrar , ca form  D SROLWLFLL HFRQRPLFH D XQXL VWDW DVLJXU  FDGUXO GH

manifestare a strategiilor de dezvoltare a agriculturii în trei etape majore:


- definirea RELHFWLYHORU úL PRWLYD LLORU HFRQRPLFH úL VRFLDOH GDU úL D UHVWULF LLORU ,
în func ie de resurse, tradi ii úi necesitatea protej rii mediului;
- alegerea celor mai operante, operative úi eficiente instrumente úi metode pentru
realizarea obiectivelor propuse;
- ac iunea propriu-zis  GH VXV LQHUH D VWDWXOXL SULQ SkUJKLL LQVWUXPHQWH PHWRGH

etc. desemnate pentru atingerea obiectivelor propuse.

1.2.6. Obiective

2ELHFWLYHOH GH SROLWLF  DJUDU  VH VWDELOHVF vQ IXQF LH GH R PXOWLWXGLQH GH IDFWRUL

stadiul de dezvoltare istoric  GRFWULQDU  SHUIRUPDQ HOH VHFWRUXOXL DJULFRO YHQLWXULOH úL

SUHIHULQ HOHFRQVXPDWRULORUHWF

'DF  DYHP vQ YHGHUH HIRUWXULOH 5RPkQLHL GH LQWHJUDUH vQ 8( FRQVLGHU P

RSRUWXQ  SHQWUX DFWXDOD HWDS  DGRSWDUHD FX PLFL PRGLILF UL vQ FDGUXO SROLWLFLL QRDV tre
DJUDUHDRELHFWLYHORU JHQHUDOH FDUH JXYHUQHD] 3ROLWLFLOHDJULFROH FRPXQLWDUHYDODELOHGH

ODDGRSWDUHDDFHVWRUDGLQSkQ vQSUH]HQW

¼ FUHúWHUHDSURGXFWLYLW LLDFWLYLW LLGLQDJULFXOWXU 

¼ vPEXQ W LUHD QLYHOXOXL GH WUDL úL P ULUHD YHQLWXULORU IRU HL GH PXQF  LPSOLFDWH

vQDJULFXOWXU 

¼ VWDQGDUGL]DUHDSLH HORUDJULFROH
¼ JDUDQWDUHDDSURYL]LRQ ULLFXSURGXVHDJURDOLPHQWDUHSHQWUXvQWUHDJDSRSXOD LHD

ULL

¼ DVLJXUDUHDRIHUWHLODSUH XULUH]RQDELOHSHQWUXFRQVXPDWRUL

0RWLYD LL

,QWHUYHQ LDVWDWXOXLvQVHFWRDUHOHDJULFROHúLDJURDOLPHQWDUHHVWHPXOWLSOXPRWLYDW 

GH SROLWLFD DJUDU  $VWIHO R SULPD FDWHJRULH GH PRWLYD LL VXQW GH QDWXU  WUDGL LRQDO  úL

acestea sunt:
² sociale FDUH SUHVXSXQ UHGXFHUHD GLVSDULW LL YHQLWXULORU vQWUH SURGXF WRULL D gricoli,
SUHFXP úL vQWUH YHQLWXULOH DFHVWRUD úL FHOH   UHDOL]DWH vQ VHFWRDUHOH QHDJULFROH GH

FDWHJRULL GH SHUVRQDO  SURGXFWLY 3UHVXSXQH WRWRGDW  SXQHUHD OD GLVSR]L LD S WXULORU

FHORUPDLV UDFHDOHVRFLHW LLDXQRUEXQXULDOLPHQWDUHFXSUH XULDFFHVL bile.


² sanitare FDUH LPSXQ DGRSWDUHD XQRU UHJOHPHQW UL úL LQWHUYHQ LL  SHQWUX DVLJXUDUHD

SURGXVHORUFDUHQXG XQHD] V Q W LLFRQVXPDWRULORU

² demografice GHWHUPLQ  P VXULOH SHQWUX vQWLQHULUHD úL PDVFXOLQL]DUHD SRSXOD LHL

agricole.
² strategice úL geopolitice UH]XOWDWH  GLQ QHFHVLWDWHD RFXS ULL LQWHJUDOH D  WHULWRULXOXL

VXVFHSWLELODFWLYLW LLDJULFROH

² economice VXQW FHOH PDL vQWkOQLWH úL SHUPDQHQWH  DWDúDWH VLWXD LHL FRQFUHWH GLQ

VHFWRUXO DJULFRO  FDUH GHWHUPLQ   P VXUL GH QDWXUD DMXWRDUHORU SHQWUX FUHúWHUHD

SURGXFWLYLW LL  VHFWRUXOXL  SXQHULL OD DG SRVW D FRVWXULORU GH SURGXF LH ID  GH

IOXFWXD LLOH GH SUH  VDX GH SUH XULOH LQIHULRDUH DGDSW ULL SURGXVHORU OD HYROX LD FHUHULL

consumatorilor sau a industriilor din aval.


A doua categorie de mRWLYD LL VXQW GH QDWXU  V  DVLJXUH SURWHF LD PHGLXOXL

vQFRQMXU WRU , cu accent pe:


²UROXODJULFXOWXULLvQvQWUH LQHUHDSHLVDMHORUS VWUDUHDPHGLLORUQDWXUDOHúLDELRWRSXOXL

² efectele negative (poluante) rezultate din intensificarea agriculturii .


A trHLD úL XOWLPD FDWHJRULH GH PRWLYD LL YL]HD]  FKHVWLXQL GH amenajare a
teritoriului, privind:
²ORFXODJULFXOWXULLúLDOLQGXVWULHLDJURDOLPHQWDUHvQVHUYLFLXOUXUDO

² echilibrul inter-UHJLRQDODODFWLYLW LORUúLYHQLWXULORU


În ansamblul lor, aceste mRWLYD LLVXQWPDLPXOWVDXPDLSX LQSUH]HQWHvQIXQF LH
GH SHULRDGD GH UHIHULQ  SUHFXP úL GH VLWXD LD GLVSRQLELOLW LOH EXJHWDUH DOH SXWHULL

publice.

5HVWULF LL

(VWH UHFXQRVFXW IDSWXO F  vQ DSOLFDUHD RULF UHL SROLWLFL DJUDUH SXWHUHD SXEOLF 

inGLIHUHQWGHIRUPDGH JXYHUQ PkQWDGRSWDW vQWkPSLQ QXPHURDVH JUHXW L'LQDFHDVW 

FDX]  vQ SURFHVXO HILFLHQWL] ULL DFWLYLW LL DSDU QXPHURúL IDFWRUL FX HIHFWH UHVWULFWLYH FDUH

IUkQHD]  SXQHUHD vQ SUDFWLF  D P VXULORU SURSULX ]LVH GDU úL UHDOL]DUHD RELH
- ctivelor
propuse.
ÌQ SULPXO UkQG VXQW FRQVLGHUD L UHVWULFWLYL factorii naturali de risc, care
LQIOXHQ HD]  vQ XOWLP  LQVWDQ  UH]XOWDWHOH DFWLYLW LL 'LQ FDWHJRULD DFHVWRU IDFWRUL FHL

PDLLPSRUWDQ LVXQW

• WUDQVIRUP ULOHQDWXUDOHDOHWHUHQXULORU

• staUHDYUHPLLvQFXOWLYDUHDS PkQWXOXLDJULFRO

• EROLOHúLLQWR[LFD LLOHvQFD]XOHIHFWLYHORUGHDQLPDOHGRPHVWLFHHWF

ÌQDGRXDFDWHJRULHLQWU  factorii socialiúLeconomici:


• WHUHQXODJULFROH[LVWHQWúLVWUXFWXUDDFHVWXLDSHFDWHJRULLGHIRORVLQ úLFDW egorii;
• IRU DGHPXQF LPSOLFDW vQVHFWRDUHOHDJULFROH YHJHWDOúLDQLPDO 

• VLVWHPXOLQIRUPD LRQDOúLGHLQGLFDWRULDIODWvQWU RFRQWLQX VFKLPEDUH


-
$F LXQHD  UHVWULFWLY  D DFHVWRU IDFWRUL VH PDQLIHVW  SULQ GLVIXQF LRQDOLW L vQ

WHULWRULX úL GH]YROWDUH QHXQLIRUP  D XQRU ]RQH UHJLXQL DJULFROH RSXQkQGX -se, astfel,
deciziei, care, de cele mai multe ori, are un caracter centralizat-unic.

$F LXQLOHSURSULX -zise

ÌQLPSOHPHQWDUHDXQHLSROLWLFLDJUDUHWHRULDHFRQRPLF UHFXQRDúWHWUHLGLUHF LLGH

DF iune:
1. FRQVWLWXLUHDXQHLSLH HQD LRQDOHGHSURGXVHDJULFROHvQFDUHV VHDVLJXUHOLEHUD

FLUFXOD LHDDFHVWRUDúLSUH XULUH]XOWDWHGLQLQWHUFD LXQHDFHUHULLFXRIHUWD


2. VWDELOLUHDXQRUSUHIHULQ HGHVXV LQHUHSHQWUXDQXPLWHSURGXVHSUHIHULQ HPDWHULDOL]D te
vQDF LXQLXQLFHODSURGXF WRUFRQVXPDWRUVDXGHEDULHUHYDPDOHvQID DLPSRUWXULORU

GHSURGXVHUHDOL]DWHvQ ULOHFXSHUIRUPDQ HPDLPDULvQGRPHQLX

3. GHOLPLWDUHDUHVSRQVDELOLW LORUSHQLYHOGHRSHUDWRULLPSOLFD LvQFHHDFHSULYHúWH

sursele, gestionDUHDúLXWLOL]DUHDIRQGXULORUIXQFLDUH

3XQFWHOHGHIRU

În orice economie de pia , politica agrar se aplic în practic în limitele úi prin


LQWHUPHGLXOXUP WRDUHORUSXQFWHGHIRU 

- cadrului normativ juridic care are în compunere, în principal, legi, decrete,


hot râri de guvern, ordine, ordonan e, metodologii, etc. prin care se reglementeaz , din
punct de vedere juridic, la nivelul întregii ramuri sau pe tipuri de exploata ii agricole,
zone etc, o ac iune (m sur ) sau mai multe ac iuni ale statului în agricultur ;
- structurilor administrative, implicate direct sau indirect în activitatea agricol de
la nivelul întregii ramuri, teritorial sau local úi prin care statul aplic politica sa agrar ú i
urm reúte modul de realizare a acesteia la nivelul structurilor socio-economice din
domeniu;
- pârghiilor economico-financiare, de natura subven iilor, pre urilor, creditelor
etc. prin care statul intervine în agricultur (direct sau prin intermediari) în sensul
sus inerii sau/úi impulsion rii activit ii productive.
În economia de comand , de tip comunist, politica agrar punea accent pe
aspectele coercitive, comparativ cu pârghiile economice care erau minimalizate úi
ac LRQDX GLIHUHQ LDW DVXSUD XQLW ilor agricole, în func ie de forma de proprietate a
acestora.

1.2.11. Principii

Actualmente, politica agrar are la baz urm toarele principii cadru:


1. Asigurarea unui mediu economic s n tos, în vederea ac iunii neîngr dite a legilor
economice obiective, cu deosebire a legii valorii úi a legii cererii úi ofertei;
2. Asigurarea leg turilor dintre macro úi microeconomie, principiu ce impune definirea
obiectivelor, alegerea úi dimensionarea instrumentelor, scurtarea canalelor de
transmitere a fondurilor, precum úi stabilirea responsabilit ilor pentru structurile
economico-administrative implicate;
3. Eliminarea interven iei statului sub forma coerci iei ú
i for ei care s afecteze
DXWRQRPLDDJHQ LORUHFRQRPLFL

4. Interzicerea aplic rii direct în practic a ac iunilor de politic agrar , f r o cercetare


economico-sociologic prealabil , altfel ac iunea în sine devine experiment, care în
domeniul economic nu este permis, indiferent de nivelul la care se desf úoar ;
5. Consecven , cu prioritate în problemele de importan general , indiferent de
GLILFXOW LGDUú
i mobilitate în func ie de cerin ele momentului;
6. Formarea, înt rirea úi respectarea propriet ii úi cu deosebire a propriet ii private,
predominant în agricultur dar extrem de instabil ú i nesigur ;
7. Sus inerea, direc ionarea ú
i impulsionarea produc iei prin fonduri b neúti
nerambursabile;
8. Promovarea progresului tehnic úi a metodelor moderne de organizare úi conducere a
produc iei úi a muncii;
9. 3URWHF LDPHGLXOXL

10. Realizarea unei eficien e economice maxime la nivelul exploata iilor agricole prin
utilizarea resurselor proprii úi a fondurilor alocate de stat.
Realizarea obiectivelor strategice ale perioadei actuale impune respectarea acestor
principii, în totalitatea lor. Neglijarea, omiterea sau abaterea de la acestea conduce
inevitabil la eúecuri.

1.2.12. Cadrul iQVWLWX LRQDO

Pentru materializarea sa, politica agrar are nevoie de un cadru institu ional
format, în func ie de domeniul de activitate, din:
- structuri administrative, în componen a c rora intr :
⇒ la nivel central: ministere (agriculturii, finan elor, silviculturii úi apelor ú.a.), Comisia
Na ional de Statistic , Fondul Propriet ii de Stat, úi altele;
⇒ la nivel jude ean: prefecturile, direc iile agricole, direc iile de finan e úi altele;
⇒ la nivel local: consiliile locale, centrele agricole.
- structuri economico-productive din agricultur (gospod rii r neúti, asocia ii,
societ i comerciale, regii etc.) sau din ramurile economice din amonte úi aval,
interconectate prin fluxurile comerciale;
- structuri financiare, în cadrul c rora sunt incluse institu iile bancare finan atoare
în agricultur : Banca Agricol , Banckoop, Banc-Post, Cooperativele de Credit úi altele.
Evident, politica agrar se manifest  FX SUHSRQGHUHQ  OD QLYHOXO VWUXFWXULORU

economico-productive. Prin structurile administrative statul urm reúte transmiterea,


aplicarea úi modul de desf úurare a m VXULORU GH SROLWLF  DJUDU  OD QLYHOXO DJHQ ilor
economici. Sistemul financiar poate fi folosit de c tre stat respectând autonomia
gestionar a b ncilor pentru transmiterea unor fonduri necesare încuraj rii úi stimul rii
produc torilor agricoli.

$SDUL LDúLHYROX LDSROLWLFLLDJUDUHPRGHUQH

Strategiile perioadei de tranzi ie din domeniul agricol, în cea mai mare parte (fie
c apar in guvernului, unor partide politice, sindicate, diverse organiza ii sau persoane
fizice etc.), sus in formularea politicii agrare a momentului, prin care s se ajung la o
economie de pia modern , corect din punct de vedere social úi ecologic, úi la
integrarea total în structurile europene.
Prezentul, dominat de moútenirea trecutului comunist úi de greúelile perioadei
post decembriste, nu ofer o baz optimist . Mai mult, stabilitatea relativ în sfera
UHOD LLORUGHSURSULHWDWHúLDOVWUXFWXULORUGHH[SORDWDUHú i, evident, în produc ie, dobândit
prin eforturi imense - financiare, materiale, umane etc. - dup  ]HFH DQL GH OD GHFODQúDUHD

reformei, va fi în mod cert bulversat , la intrarea în vigoare a noilor reglement ri


legislative în privin a reconstituirii úi constituirii dreptului de proprietate∗.
Acestea sunt, în esen , datele problemei de politic agrar a României: prezentul
- extrem de nesigur în raporturile intime de proprietate úi eficien la limita supravie uirii;
viitorul - optimist úi generos prin obiectivele strategice propuse. Iat de ce implicarea


Conform legii nr. 1 /2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din fostele
I.A.S.-uri.
statului, justificat doctrinar, apare úi ca o necesitate obiectiv pentru dep úirea într-un
timp cât mai scurt a neajunsurilor actuale.
O argumenta ie suplimentar referitoare la necesitatea interven iei (ingerin ei∗∗)
statului în agricultur este adus  úL GLQ SXQFW GH YHGHUH istoric. În acest sens Prof. dr. O.
Parpal în cursul de “Economia agriculturii sau politica agrar la români” (ASE, 1995),
pornind de la concep ia úcolii româneúti de economie agrar , prin opiniile câtorva
reprezentan i de frunte: Gh. Ionescu Siseúti, S.P. Rodianu, V. Sl vescu sau V. Madgearu.
Astfel, în perioada premerg toare primului r zboi mondial, de remarcat este
opinia lui Gh. Ionescu-Siseúti care, în lucrarea “Politica agrar ” (1913) are un capitol
intitulat “Ingerin a statului asupra raporturilor agrare” în care un loc deosebit îl ocup
“îndrept irea acestei ingerin e” unde se demonstreaz c statul are datoria s intervin
mai adânc în procesul de produc ie agricol, printr-un sistem complex de pârghii
economice5.
În anii dintre cele dou r zboaie mondiale, V.Madgearu este teoreticianul de
frunte úi, în acelaúi timp, un sus in tor înfocat al tezei referitoare la sus inerea agriculturii
de c tre stat.
De aceea în cursul de “Politic agrar ” el concepe ingerin a statului pe
coordonatele dirijismului economic, dar prin respectarea ini iativei úi propriet ii private.
El defineúte interven ionismul de stat drept sistemul f r sistem pe care se întemeiaz
politica economic a tuturor statelor contemporane.
Pe fondul dezvolt rii economice de ansamblu úi odat cu consolidarea
economico-politic a statului, toate aceste opinii s-au concretizat în adoptarea de c tre
Parlament, în anul 1937, a unui act legislativ sub denumirea de “Legea privitoare la
organizarea úi încurajarea agriculturii”∗.
Dar, evenimentele istorice urm toare, cu deosebire cel de-al doilea r zboi mondial
ú i regimul dictatorial comunist, atât de nefavorabile evolu iei economice a României,
“chiar dac nu au putut în buúi, totuúi au amânat aplicarea acestei legi, în spiritul în care

∗∗
ÌQFDGUXOúFROLLURPkQHúWLWUDGL LRQDOHGHHFRQRPLHDJUDU VXV LQHUHDVWDWXWXOXLHVWHWUDWDW FDLQJHULQ 

VDXLQWHUYHQ LH

5
Prof.dr. O.Parpal , op.cit., p.114.

3XEOLFDW vQ0RQLWRUXO2ILFLDOQUGLQPDUWLH
fusese elaborat de democra ia româneasc , mai ales în ceea ce priveúte pârghiile de
îndrumare úi încurajare a acestei ramuri de baz a economiei na ionale româneúti”.6
Gradul de implicare al statului în agricultur , în special în sfera fondurilor de
sus inere, reprezint obiectul unor puternice dispute în plan teoretic úi decizional.
În acest sens, minimizarea efortului financiar al statului determin o creútere a
ponderii efortului propriu al agen ilor agricoli în valoarea produc iei totale realizate, dar
nu úi o folosire eficient , pe m sur , a resurselor de care dispun. În plus, obiectivele
strategice propuse s-ar îndep rta úi mai mult în timp, iar decalajul dintre nivelul de
dezvoltare al agriculturii româneúti s-ar accentua fa de cel din rile cu agricultur
performant . Maximizarea efortului statului din surse bugetare proprii sau din
împrumuturi guvernamentale externe ar elimina neajunsurile primei variante, dar ar putea
genera o anumit diminuare a eficien ei de ansamblu a fonduriORU DORFDWH GDF  DORFDUHD

úLJHVWLRQDUHDIRORVLUHDúLXUP ULUHDXWLOL] ULLORUQXVXQWVWDELOLWHvQIXQF LHGHUHOD LLOHGH

SURSULHWDWHGLQHFRQRPLDGHSLD OLEHUDO 

Relevant , în ceea ce priveúte gradul de implicare a statului în sus inerea


agriculturii, este opinia lui Gh. Ionescu-Siseúti, adept al curentului mercantilist, care înc
din 1913, avertiza c un stat a c rui ingerin se va transforma în tutel va fi un stat slab.
Aceast previziune istoric a fost pe deplin confirmat de experien a fostului stat socialist
totalitar român.
Pericolul apari iei acestui fenomen în agricultura României nu a disp rut odat cu
trecerea la un nou sistem de rela ii în economie deoarece în plan doctrinar, deosebirea
dintre agricultura rilor dezvoltate, mai ales a celor din Uniunea European úi fostele ri
socialiste, inclusiv a României, s-a dovedit a fi una fundamental , de concep ie. În rile
vest-europene, statul intervine ca regulator economico-financiar úi fiscal în sistemele
agricole úi alimentare. În rile socialiste, statul a fost conceput ca un mare agent
HFRQRPLF FRQFHSW SH FDUH WHRULD HFRQRPLF  DFWXDO îl men ine. Dar, to i marii
economiúti, fie teoreticieni, fie practicieni, au demonstrat c într-un sistem economic
concuren ial, statul trebuie s aib  FX SUHSRQGHUHQ  un rol de regulator economic. Din
aceast cauz , concep ia actual privitoare la dublul rol al statului, de agent economic úi
regulator de ansamblu al economiei, trebuie revizuit , în domeniul politicii agrare.

6
Prof.dr. O.Parpal , op.cit., p.112.
Consider m oportun úi necesar interven ia statului doar ca regulator al economiei în
principal ú
i minimizarea rolului s u de agent economic. Altfel, apare pericolul
manifest rii ú
i accentu rii fenomenelor de tip dirijist, contradictorii, inoperante úi
ineficiente în cadrul economiei de pia liber .
De aici concluzia c politica agrar nu este o problem doar a agriculturii, ci a
întregii economii na ionale. Dep úirea situa iei actuale depinde, deopotriv , de politica
macroeconomic ú
i de cea sectorial prin care s se creeze noi corela ii între evolu ia
popula iei úi a produsului intern brut, între productivitatea na ional úi sectorial a
muncii, între venituri úi pre uri care s genereze cererea solvabil sporit , l rgirea pie elor
interne úi efecte de antrenare economic .
%LEOLRJUDILHVHOHFWLY

1. *DYULOHVFX'úLFRODE5HVWUXFWXUDUHDDJULFXOWXULLúLWUDQ]L LDUXUDO vQ5RPkQLD

('$JULV%XFXUHúWL

2. 3DUSDO 2(FRQRPLDDJULFXOWXULLVDXSROLWLFDDJUDU ODURPkQL , Ed. A.S.E.,


%XFXUHúWL

3. Vincze Maria, PoOLWLFLDJULFROHvQOXPHWHRULLúLUHOD LL(G3UHVDXQLYHUVLWDU 

FOXMHDQ &OXM1DSRFD

4. * * * Legea nr.1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate


asupra terenurilor din fostele I.A.S.-uri
5. * * * (FRQRPLHSROLWLF $6(%XFXUHúWL