Sunteți pe pagina 1din 6

SONDAJELE DE OPINIE

ntr-o lume n care informatia a devenit dimensiunea esentiala a existentei, redicti!ilitatea com ortamentului uman s-a im us ca necesitate n domeniul cercetarii sociale" #na dintre metodele de cunoastere a o iniei u!lice este sonda$ul de o inie, a arut din dorinta de a ro%no&a com ortamentul electoral, dar care si-a extins foarte mult aria de a licare si la alte domenii ale socialului" n %eneral, sonda$ul de o inie este definit ca metoda de cunoastere a o iniei u!lice e !a&a c'estionarului si a esantionarii" Ori%inile acestei metode de cercetare sunt le%ate de si'olo%ul si sociolo%ul american (eor%e (allu " Acesta si-a sustinut, n )*+,, te&a de doctorat re&ent-nd .O metoda o!iectiva entru determinarea intereselor cititorilor fata de textele unui &iar/" Ideile sustinute n aceasta te&a au fost use n ractica cu oca&ia ale%erilor %enerale din )*01 2ideea studierii o iniilor e %ru uri re re&entative rin intermediul c'estionarii directe a u!licului3" 4ot el a nfiintat, n )*05, si rimul institut de studiere a o iniei u!lice, care i oarta numele, si care asta&i este cel mai cunoscut si mai resti%ios institut de %en din lume" De fa t resti%iul acestui institut vine nca din )*06, c-nd a reva&ut victoria n ale%eri a lui 7ran8lin D" 9oosevelt contrar o iniei o!servatorilor olitici" Preci&ia sonda$elor a crescut de-a lun%ul anilor, iar numarul institutelor de sondare s-a marit mai ales su! influenta scolilor de teorie si'o-sociala, nu doar n Statele #nite, ci si n Euro a" n 9om-nia, ntre )*6:-)*,;, a functionat Oficiul de Studii si Sonda$e al 9adiotelevi&iunii" Du a decem!rie )*,*, a luat nastere Institutul 9om-n entru Sondarea O iniei Pu!lice < I9SOP < care a reali&at n cola!orare cu un cunoscut institut %erman 2IN7AS3 si anali&a com uteri&ata a ale%erilor arlamentare si re&identiale din )**+" n re&ent, si desfasoara activitatea de sondare a o iniei u!lice mai multe institute de cercetare rivate, orientate cu recadere catre as ecte ur a licative si !a&ate e metodolo%ii de m rumut 2I9SOP, I=AS, >#9S, INSO=A9, S>OP, >IS etc"3 recum si institutele Academiei 9om-ne 2de Sociolo%ie, de >ercetare a >alitatii de ?ietii, de Psi'olo%ie etc"3 a caror reocu are riveste m!unatatirea ntr-o mai mare masura a metodelor de cercetare"

Cum se realizeaza un sodaj de opinie?

Orice sonda$ de o inie resu une atru mari fa&e@ )" 7a&a de roiect - reali&area roiectului de cercetare care cu rinde@ sta!ilirea temei de cercetat, o erationali&area o!iectului de studiu, construirea c'estionarului, sta!ilirea o ulatiei si construirea esantionului, sta!ilirea !u%etului de c'eltuieli si de tim necesar cercetarii" +" 7a&a de cule%ere a datelor < retestarea c'estionarului, instruirea o eratorilor de teren, a licarea ro riu-&isa a c'estionarelor" 0" 1" 7a&a de relucrare si anali&a statistica a datelor" 9edactarea ra ortului de cercetare"

Ideea care sta la !a&a reali&arii unui sonda$ de o inie este destul de sim la" Sa s unem ca ne interesea&a sa aflam care este o inia dominanta n r-ndul unei o ulatii numeroase 2de ordinul sutelor de mii sau al milioanelor3 n le%atura cu im actul oliticii economice a %uvernului" Sin%ura modalitate de a afla adevarul des re ceea ce cred oamenii n le%atura cu tema noastra de interes este aceea de a-i ntre!a direct ce arere au" Avem nevoie nsa de un instrument cu a$utorul caruia sa masuram c-t mai exact cu utinta o iniile oamenilor si acest instrument este c'estionarul" >onstruirea unui c'estionar nu este un roces c'iar at-t de sim lu e c-t se crede de o!icei" Adecvarea lui la tema de cercetat resu une n rimul r-nd operationalizarea o!iectului de studiu, adica %asirea unor indicatori ertinenti entru ceea ce vrem sa masuram" O iniile indivi&ilor des re un anumit fa t nu ot fi masurate unidimensional, dec-t sim lific-nd la extrem ceva care este rin natura lui multidimensional" A o erationali&a nseamna a m arti o!iectul de cercetat e dimensiunile si su!dimensiunile care l caracteri&ea&a 2adica a-l defini3, a oi a selecta dintre acestea e cele e care le consideram cele mai relevante entru ceea ce vrem sa cunoastem si, ntr-un ultim stadiu, sa construim indicatorii care sa estime&e c-t mai exact cu utinta dimensiunile o!iectului de cercetat" Acesti indicatori sunt re re&entati n c'estionar rin ntre!ari" 7ormularea ntre!arilor, ordinea lor n c'estionar, ti ul ntre!arilor 2daca sunt cu ras uns desc'is sau cu ras unsuri resta!ilite3, forma %rafica a c'estionarului influentea&a semnificativ ras unsurile o!tinute de la cei c'estionati

si de aceea construirea c'estionarului tre!uie reali&ata cu foarte mare %ri$a res ect-nd o serie ntrea%a de re%uli" n lus, orice c'estionar entru a deveni un instrument valid de masurare, tre!uie n reala!il retestat, desi n ractica curenta se trece adesea este aceasta eta a, ndeose!i din li sa de tim si entru ca se folosesc ntre!ari considerate standard 2de %enul@ .>redeti ca n tara noastra lucururile mer% ntr-o directie !una sau ntr-una %resitaA/ sau .Daca duminica viitoare ar avea loc ale%eri %enerale, dumneavostra cu ce artid sau alianta olitica ati votaA/3" Sa resu unem ca am reusit sa construim un c'estionar e !a&a caruia sa utem estima corect ceea ce vrem sa cunoastem" A are o ro!lema foarte im ortanta de ordin ractic" Este im osi!il sa-i ntre!am e toti cei din o ulatia res ectiva ce arere au des re ceea ce face %uvernul n domeniul economic, deoarece nu dis unem de suficiente resurse 2!ani, oameni, tim 3" Stim totusi ca, n ciuda unicitatii fiecarui individ, oamenii se aseamana foarte mult n anumite rivinte si ot fi %ru ati n functie de anumite caracteristici@ sex, v-rsta, etnie, mediu de re&identa, roximitate s atiala, ocu atie, studii, venituri etc" n lus, avem date des re caracteristicile o ulatiei, rovenind n s ecial de la recensaminte, din anc'etele desfasurate de >omisia Nationala de Statistica sau din evidentele altor institutii" A$un%em astfel la ideea de esantion si de re re&entativitate" Este ractic osi!il si teoretic corect 2le%ile statistice ne confirma acest lucru3 sa decu am dintr-o o ulatie de +; de milioane de oameni un esantion, sa s unem de );;; de indivi&i, care re roduce fidel structura o ulatiei du a anumite caracteristici, evident cu o mar$a de eroare acce ta!ila" 9e re&entativitatea unui esantion este data de calitatea acestuia de a re roduce c-t mai fidel caracteristicile o ulatiei din care a fost extras" 9e re&entativitatea unui esantion nu de inde de volumul acestuia, ci de %radul de omo%enitate a o ulatiei n functie de o anumita caracteristica" #n esantion nu este re re&entativ n %eneral, ci este re re&entativ entru o ulatia din care a fost extras du a o caracteristica 2de exem lu structura e v-rste a o ulatiei3" ?olumul esantionului influentea&a doar %radul de reci&ie al masurarii unei anumite caracteristici din o ulatie" n ca&ul sonda$elor de o inie, o conditie esentiala e care un esantion tre!uie sa o satisfaca este aceea de a fi ro!a!ilist" Acest lucru nseamna ca fiecare ersoana din o ulatia de referinta tre!uie sa ai!a sanse e%ale de a fi selectata n esantion, iar selectia unei anumite ersoane sa fie ur nt-m latoare, inde endenta

de selectia altor ersoane" Numai res ect-nd aceste conditii, un esantion oate fi validat ca re re&entativ si ot fi a licate le%ile ro!a!iliste ale statisticii, entru a determina eroare de masurare sau entru a calcula alti indici" Esantioanele probabiliste sunt de mai multe ti uri@ esantioane sim le aleatoare, esantioane stratificate, monostadiale sau multistadiale" n ractica de cercetare, cel mai frecvent sunt folosite esantioane stratificate, multistadiale care asi%ura o reci&ie mai mare si osi!ilitatea de ananli&a e su!%ru uri din o ulatie" Acest ti de esantionare resu une n reala!il %ru area o ulatiei e straturi n functie de anumite criterii. >erinta rinci ala a acestui ti de esantion este ca unitatile %ru ate e acelasi strat sa fie omo%ene din ers ectiva criteriului folosit, iar diferentele dintre straturi sa fie maximi&ate" =ultistadialitatea resu une distin%erea, r-nd e r-nd, a unor noi unitati rimare de esantionare re arti&ate e straturi si, n fiecare stadiu, a licarea unei anumite te'nici de selectie" De exem lu, n esantioanele folosite de INSO=A9, n rimul stadiu se construiesc straturi rin intersectarea $udetului cu ti ul de localitate 2oras mare < este +;; mii locuitori <, oras mediu < ntre 5; si +;; mii locuitori <, oras mic < su! 5; mii locuitori <, localitate rurala3, sta!ilindu-se volumul su!esantioanelor fiecarui strat du a te'nica ro!a!ilitatii ro ortionale 2de e fiecare strat este selectionat un numar de unitati-indivi&i ro ortional cu numarul lor n o ulatie3" n cel de-al doilea stadiu, c-nd unitatea rimara de esantionare este localitatea, si de e fiecare strat sunt selectate aleator localitatile n care se va desfasura anc'eta de teren" n cel de-al treilea stadiu, unitatile de esantionare sunt sectiile de votare 2n ca&ul oraselor3 sau satele 2n ca&ul comunelor3, reali&-ndu-se o selectie sim la aleatoare a acestora entru fiecare localitate de e toate straturile" n cel de-al atrulea stadiu esantionarea se reali&ea&a direct e teren du a rocedeul drumului aleator, unitatea de selectie fiind %os odaria" Din fiecare sectie de votare B sat este selectat aleator folosind un as de esantionare numarul necesar de %os odarii entru reali&area c'estionarelor alocate res ectivei2ului3 sectiiBsat" Dintr-o %os odarie selectata n esantion se va ale%e o sin%ura ersoana cu a$utorul unui ta!el cu numere aleatoare" Alte institute de %en din 9om-nia folosesc entru stratificare arii culturale si ti ul localitatii, iar selectia ersoanelor se face aleator du a listele electorale, fa t care resu une un tim mai mare alocat cule%erii datelor"

Prelucrarea si analiza datelor de sondaj. Interpretarea rezultatelor


Odata culese de e teren, ras unsurile su!iectilor cu rinsi n esantion sunt introduse ntr-o !a&a de date" 4e'nolo%ia din re&ent ermite rocesarea unui volum foarte mare de informatii ntr-un tim relativ scurt, de aceea, si n ca&ul sonda$elor de o inie, calculatoarele si softurile existente facilitea&a enorm munca sociolo%ului sau a statisticianului" Prelucrarea datelor vi&ea&a construirea unor noi varia!ile sau indicatori multidimensionali" Ea resu une o eratii de codificare B recodificare a ras unsurilor, de cate%ori&are a ras unsurilor, de transformare a unor indicatori n altii" Anali&a datelor im lica validarea esantionului si testarea consistentei interne a datelor, roducerea unor re&ultate statistice descri tive 2frecvente, valori medii3 sau de ti ul indicilor de corelatie, asociere, determinarea unor relatii lineare sau non-lineare ntre diverse date etc" Este necesar sa fie accentuat fa tul ca re&ultatele dintr-un sonda$ de o inie sunt doar estimari ale unor arametri din o ulatie si orice estimare resu une o mar$a de eroare" n ractica sonda$elor de o inie se accepta o marja de eroare de maximum 3%. 9e&ultatele statistice o!tinute si relatiile desco erite tre!uie sa fie inter retate, adica inte%rate ntr-un model ex licativ consistent"
#ltima fa&a a unui sonda$ de o inie consta n redactarea raportului de cercetare, n care sunt re&entate re&ultatele sonda$ului si inter retarea acestora"

n loc de ncheieredespre manipularea prin sondajele de opinie


Adesea n resa, nt-lnim reactii dure ale unor oliticieni sau $urnalisti la aflarea re&ultatelor unor sonda$e" 4re!uie nea arat su!liniat un as ect@ nu re&ultatele sonda$elor sunt cele care mani ulea&a o inia u!lica, ci inter retarea defectuoasa si foarte des tendentioasa a re&ultatelor de catre oameni care nu sunt s ecialisti n domeniu" Desi sociolo%ii declara ca sonda$ele de o inie nu fac arte din instrumentele util&ate entru mani ularea maselor, nu se oate ne%a fa tul ca ele ot crea o ima%ine !a&ata e o realitate virtuala, ima%ine care oate fi .a$ustata/ n functie de necesitati" De fa t, aceasta este si ers ectiva cea mai ericuloasa a utili&arii lor" Sonda$ele de o inie sunt instrumente extrem de utile entru cunoasterea realitatii sociale, iar deontolo%ia rofesionala a sociolo%ilor im une o!iectivitate n orice demers stiintific de investi%are a socialului, indiferent de cine lateste entru reali&area acestuia" 4re!uie nsa atrasa atentia asu ra fa tului ca -na la acest

moment nu exista o le%e care sa re%lemente&e existenta institutelor de sonda,$ asa ca, -na la momentul a aritiei acesteia, sin%ura care le oate atesta este le%ea ietei si a li!erei initiative"