Sunteți pe pagina 1din 16

SILOZURI SI CELULE DE DEPOZITARE

Definitie si rol Prin siloz se intelege un ansamblu constructiv destinat depozitarii materialelor granulate si pulverulente cum sunt cerealele, faina, semintele, minereurile, carbunii, cenusa, cimentul, etc.). Depozitarea se face in elemente verticale numite celule, pe un timp relativ indelungat, oferind totodata posibilitatea optima de manipulare si conservare.

Silozurile care au o alcatuire celulara, prezinta unele avantaje fata de magaziile obisnuite si anume: -o utilizare completa a spatiului; -o insilozare usoara, multumita instalatiilor mecanice; -descarcarea se face in mod natural, prin gravitatie; -aerisirea in cazul cerealelor si, in general, conservarea produselor se pot face in bune conditii. Silozurile sunt alcatuite din celule ce au inaltime relativ mare fata de latura sau fata de diametrul cercului inscris in celula. In mod normal h1.5 l max. Buncarele sunt ansambluri constructive constructive de dimensiuni mai reduse ca inaltime decat silozurile si servesc la depozitarea materialelor granulare si pulverulente ca: minereuri, carbuni, pietris etc. , pe o perioada relativ mica, deservind in mod continuu un proces de productie. Buncarele sunt constructii cu inaltimea celulelor mica fata de latura sau fata de diametrul cercului inscris in celula. In mod normal la buncare h<1.5 l max.

La construirea silozurilor si buncarelor s-au folosit: lemnul, caramida, metalul si betonul armat. Lemnul. Celulele sunt alcatuite din scanduri puse pe lat, care se incruciseaza formand celulele de silozuri. S-au facut si silozuri din lemn alcatuite din patru sau mai multi stalpi imbracati cu dulapi orizontali formand astfel o cutie. O asemenea constructie este putin justificata, iar solicitarile peretilor laterali la incovoiere, datorita presiunilor laterale ale materialului din siloz,fac necesara ancorarea peretilor cu tiranti metalici. Dezavantajele pe care le prezinta utilizarea lemnului la constructia silozurilor si buncarelor sunt: realizarea de lucrari de dimensiuni reduse, din cauza modului de a construi cu lemn, pericolul de incediu, efectul daunator al intemperiilor si faptul ca ofera un teren proprice dezvoltarii parazitilor la silozuri de cereale. Din aceasta cauza, precum si in scopul de a le feri de incendiu, s-au executat silozuri imbracate cu un strat de caramida si astfel s-a facut tranzitia spre silozurile alcatuite numai din caramida. Zidaria de caramida ofera mari avantaje in construirea de silozuri fata de lemn prin siguranta impotriva incendiilor, o mai buna izolare termica, evitarea spatiilor care se incuiba cu insecte etc. Peretii despartiori sunt in mod curent mai grosi decat la celulele de lemn din cauza rezistentei reduse a zidariei; s-au putut insa realiza si pereti de silozuri din zidarie cu dimensiuni suficient de reduse. Pentru lucrari mai mari este necesar sa se prevada armaturi care sa preia tensiunile, ajungandu-se astfel la zidaria de caramida armata. Zidurile sunt sustinute la partea inferioara de grinzi de beton armat sau direct pe fundatii de beton. Metalul. S-a incercat construirea de silozuri metalice. Marea rezistenta a acestui material a permis construirea de celule cu diametru mare si dimensiuni reduse. In modul acesta si sarcinile transmise la fundatii sunt reduse mult. In plus, se asigura o etanseitate perfecta. Defectele silozurilor metalice sunt: lipsa de izolare termica ca si impotriva intemperiilor, intretinerea complicata si comportarea defectuoasa in cazul incendiilor. In afara de asta, metalul este un material mai scump, iar silozurile necesita mari cantitati de metal. Silozurile metalice au fost parasite in ultimul timp. Se construiesc insa buncare metalice, cu consum mai redus de metal si care au avantajul unor dimensiuni mai mici, avantaj important mai ales pentru cele din cadrul unor industrii. De asemenea se fac buncare metalice demontabile pentru unele industrii, ca de exemplu buncarele pentru agregate si ciment, la atelierele de prefabricate de beton armat. Betonul armat. Dat fiind proprietatea acestui material de a putea fi utlizat in formele cele mai felurite, odata cu dezvoltarea tehnicii betonului armat si a

calculului silozurilor, s-au construit silozui si buncare de beton armat. Primele silozuri de beton armat din Europa dateaza din 1881. Astazi concurenta mai pronuntata intre materialele utilizate la constructia silozurilor se face intre caramida si betonul armat. Caramida are avantajele suprimarii cofrajelor si a unei executii simple; de asemenea in unele cazuri, are si avantajul utlizarii caramizilor obisnuite care trebuie armate. Deoarece tencuielile caramizilor sunt necesare ele sporesc pretul constructiei. Betonul armat da o mai mare rigiditate si un volum mai redus, in schimb are un procent ridicat de otel si cere o cantitate mare de lemn pentru cofraje. Executia lucrarilor de beton armat e mai dificila decat cea a lucrarilor de caramida. Utilizarea cofrajelor glisante si a panourilor demontabile a permis sa se faca o mare economie de lemn la executarea silozurilor. Cofrajele glisante au pus in evident usurinta de executie a celulelor rotunde fata de cele poligonale. Cu cofraje glisante, celulele rotunde se executa cel putin tot asa de usor si exact ca cele poligonale, iar din punctul de vedere al rezistentei, celulele rotunde reclama mai putin otel si lucreaza static in mai bune conditii. De asemenea utilizarea prefabricatelor de beton armat a permis o mare economie de material lemons si o scurtare a duratei de executie. Calitatile ce lipsesc betonului in construtii de silozuri sunt: -izolarea termica necesara anumitor materiale, ceea ce face ca sa fie necesara realizarea acestei izolari prin straturi izolatoare de caramida sau beton usor. Chiar un strat izolator de jumatate de caramida aduce adesea o izolare suficienta; -pericolul de fisurare care la unii pereti de silozuri plasati spre nord, face sa poata patrunde apa printre fisuri si sa pericliteze buna conservare a unor material depozitate. Clasificare Silozurile se pot clasifica dupa diferite criterii. Din punctul de vedere al materialelor utilizate, silozurile se pot face din: lemn, caramida, metal, beton armat, caramida armata etc. Din punctul de vedere al despartirii silozului in celule, se pot realiza silozurile de mare volum cu o singura incapere si silozurile cu mai multe celule.

Din punctul de vedere al rezemarii la partea inferioara se pot realiza: silozuri rezemate direct pe pamant, silozuri rezemate pe plansee si silozuri rezemate pe stalpi, cu palnii de descarcare. Dupa forma celulelor, se pot realiza silozuri cu celule rotunde, poligonale, patrate, dreptunghiulare etc. Dupa materialul inmagazinat se deosebesc: silozuri de cereale, faina, seminte, ciment, carbine, minereu etc. Diferitele categorii de silozurile pot fi la randul lor clasificate dupa modul lor de amplasare in: -silozuri regionale sau de tara raspandite pe tot intinsul tarii, avand menirea de a primi cerealele cultivate in vecinatate, de a le imbunatati calitatea, de a le sorta si de a le expedia in centrele comerciale sau industriale, respectiv in silozurile terminale asezate pe cai de comunicatii pe apa; -silozuri terminate, situate in centrele de consum si comunicatii importante, care servesc la colectarea cerealelor trimise de silozurile regionale si conservarea lor pana la consumarea in tara, sau pana la expedierea catre centre de consum, sau pana vor fi exportate. Silozuri de suprafa Acestea pot fi orizontale i verticale: Silozurile orizontale sunt cele mai rspndite, fiind practice i economice i pot avea caracter permanent sau temporar, n funcie de construcie. Capacitatea lor este variabil, cuprins ntre 500-1500 tone. Silozurile platform pot fi cu perei nedemontabili, construii din materiale durabile (beton, piatr, crmid) sau cu perei demontabili, din panouri care se nltur dup terminarea silozului, platforma fiind folosit n alte scopuri. Pereii demontabili mai au avantajul c prin distana la care sunt montai, capacitatea silozului poate oscila de la un an la altul, n funcie de sursa de furaj i mijloacele tehnice de care dispunem. La silozurile cu pereii nedemontabili, platforma (baza) se construiete cu dou pante: pe linia limii (3-5%) i longitudinal (1-3%). Dimensiunile silozurilor platform variaz ntre 6-12 (15) m lime, 2-2,5 (3) m nlime i pn la 40 (50) m lungime.

Silozurile

verticale

(turn) au

form

cilindric,

nlimi

de

8-20

i sunt

construite din beton, crmid, piatr, tabl etc.. Au o capacitate de 100-500 tone i sunt prevzute n perei cu canale verticale, iar la baz cu guri i bazine de colectare pentru evacuarea excesului de umiditate. ncrcarea i descrcarea nutreului se face mecanizat, iar tasarea se realizeaz prin propria greutate.

Silozuri semingropate Se construiesc pe terenurile cu apa freatic la suficient adncime i au form de tranee sau de celule. Pereii de deasupra solului se confecioneaz din panori de lemn, plci prefabricate, baloturi de paie etc., iar pereii subsolului din pmnt bttorit. n cazul silozurilor cptuite n sol cu piatr, crmid sau beton i partea de la suprafa se face din acelai material, n special la cele sub form de celule.

Dimensiunile silozurilor tranee sunt de 20-30 m lungime, 5 m lime la baz, respectiv 6 (6,5) m la suprafa i de 2-2,5 m nlime, din care 1-1,5 m n interiorul traneei, iar capacitatea este de 200-700 t. Silozurile sub form de celule au dimensiuni mult mai mici, cu o capacitate de 30-50 tone, se construiesc numai sub acoperiuri, cu 2/3 din nlime n sol i 1/3 la suprafa i se utilizeaz pentru nsilozarea nutreurilor valoroase destinate n special porcinelor. Asemenea silozuri se amplaseaz n apropierea adposturilor i sunt prevzute cu sisteme mecanizate pentru efectuarea operaiunilor de ncrcare, descrcar e i distribuire a furajului nsilozat. Silozuri ngropate Se pot construi numai pe terenurile cu ap freatic la o adncime mai mare de 3-4 m i au form de tranee sau gropi, cu pereii verticali sau oblici. Au o capacitate de 50-500 t i urmtoarele domensiuni: lungimea 10-40 m, limea la baz 4-5 m, la suprafa 5-6 m, iar nlimea de 2,5-3 m. Pereii laterali i baza acestor silozuri se cptuesc cu piatr, crmid sau alte materiale, pentru reducerea pierderilor, iar pentru evacuarea excesului de ap se prevd guri de colectare. Pentru uurarea accesului vehiculelor, capetele silozului se fac n pant de 450. Indiferent de tipul de siloz, respectarea condiiilor de nsilozare asigur o fermentaie corespunztoare i reducerea pierderilor. Principii de alcatuire Silozurile se compun in linii generale din: -baterii de celule de depozitare; -constructii si instalatii anexe. Bacteriile de celule de depozitare au ca parti distincte: -celule propriu-zise de depozitare, cu planseul de rezemare si palniile de golire, izolari etc. ;

-galeria superioara, in care se gasesc instalatiile de incarcare si circulatie; -partea inferioara a silozului subsol, care cuprinde galeriile si instalatiile de descarcare; -fundatiile. Partile anexe cele mai caracteristice ale unui siloz sunt: Magazii, hambare, buncare de receptie, birouri, scari etc. -instalatiile de incarcare, descarcare si amestecare, cu turnurile sau rampele elevatoare etc. , instalatii de protectie, paratrasnete etc.

a. Celule de depozitare Celulele alcatuiesc partea principala a unui siloz: ele formeaza spatiul de depozitare. Elementele geometrice ale celulelor, dimensiunile in plan, inaltimea optima si maxima, dispunerea lor etc. , se determina in functie de materialul depozitat, spatiul disponibil si natura terenului de fundatie. In plan, sectiunea celulelor se face patrata, dreptunghiulara, poligonala sau circulara. Silozurile trebuie dezvoltate mult pe inaltime atunci cand terenul disponibil pentru constructie are dimensiuni relativ reduse, cum este cazul silozurilor din porturi, gari, interiorul unei industrii etc. In asemenea cazuri sunt curente inaltimi ce pot depasi 25 m numai pentru spatiul de depozitare dintr-o celula. In cazul silozurilor din regiuni agricole, al celor din vecinatatea unor industrii mici, inaltimea celulelor se face mai mica. Silozurile cu inaltime mai mica se incadreaza mai bine in peisajul arhitectonic al regiunilor agricole, al garilor mici si al localitatilor putin populate.

Asezare celulelor in plan

Magaziile cu silozuri se fac de capacitate variabila, putand ajunge sa inmagazineze zeci de mii de tone de materiale. Pentru cereale forma preferata a celulelor este patrata avand latura de 3-4.5 m. Se utilizeaza de asemenea si sectiuni dreptunghiulare sau poligonale; in acest caz numarul de laturi se ia de 6-16, iar atunci cand se utilizeaza celule cilindrice diametrul celulei se ia pana la 6 m. Celulele cu un numar mare de laturi si a caror latura trece de 1.2-1.5 m au aproape aceleasi avantaje ca si celulele circulare si se pot calcula la fal ca acestea, neglijind incovoierea peretilor in sens orizontal.

Sectiuni in silozuri cu o singura celula

Silozuri monolite sau mixte

Planseul superior dintre galeria superioara si celule se realizeaza ca planseu

cu grinzi sau fara grinzi din beton armat monolit, fiind prevazut cu golurile de descarcare. Realizarea planseului monolit se face cu cofraje rezemate pe peretii celulelor. O solutie avantajoasa o constituie placa monolita si grinzi prefabricate (cofrajul placii fiind suspendat de grinzi). Celulele se executa de regula din beton armat monolit cu cofraje glisante cu sau fara tensiuni initiale. Precomprimarea peretilor silozurilor economiseste beton si armatura si elimina fisurarea, dar necesita introducerea pilastrilor si realizarea golurilor pentru cabluri (se preteaza la diametre peste 8,0 m).

Silozuri precomprimate a,b). pentru zahar; c,d,e). pentru ciment

Silozuri prefabricate Pentru silozurile cu h < 12,0 m sunt rationale sistemele cu elemente prefabricate. Acestea sunt dimensionate dupa posibilitatile de montare si tipul de imbinare. Celulele silozurilor pot fi executate din: prefabricate asamblate orizontal si vertical; prefabricate plane cu o dimensiune egala cu h celula, asamblate pe verticala; prefabricate spatiale inchise, asamblate orizontal prin suprapunere. Legatura intre elemente se poate face prin betonarea rosturilor sau prin sudarea/bulonarea unor piese metalice inglobate.

Siloz prefabricat din elemente plane nervurate tip U

Siloz prefabricate a). prefabricate tip cornier; b). prefabricate tip placa verticala si lamele inclinate

Silozuri precomprimate A imbinare intre doua elemente spatiale; B imbinare intre element spatial si placa plana 1 placa de otel cu praznuri; 2 mortar de ciment; 3 corniere metalice; 4 bulon de asamblare.

La aceste silozuri legatura prefabricatelor pe orizontala se face cu armatura inelara dispusa intre rosturi, iar legatura pe verticala se face cu stalpisori monoliti. Stalpii de sustinere sunt prefabricati pe toata inaltimea galeriei inferioare si reazema in fundatii pahar. Planseul de fund este prefabricat si rezemat pe stalpi iar celulele sunt din inele turnate si solidarizate pe verticala cu stalpisori. Planseul de acoperis este din chesoane si galeria din cadre prefabricate si chesoane. Celulele silozurilor pot fi asamblate si din boltari prefabricati sau din boltaricofraje, monolitizati pe verticala si orizontala cu beton armat.

Prefabricate pentru silozuri a). segmente inelare cu chesoane curbe; b). boltari cofraj

O solutie rationala sunt silozurile din inele prefabricate precomprimate, fie din inele nesegmentate precomprimate pe verticala, fie din boltari precomprimati asamblati pe verticala sau prin stalpisori monoliti. Precomprimarea pe orizontala se poate realiza si prin infasurare. Silozuri din beton precomprimat Silozurile circulare izolate se preteaza precomprimarii (greutati reduse si inexistenta fisurarii in exploatare).

Procedee de precomprimare orizontala 1. Procedeele mecanice: cu ajutorul fascilulelor sau cu bare izolate; Intinderea si ancorarea barelor se face prin intermediul unor mufe sau piulite stranse pe profile metalice.

Ancorarea barelor izolate pretensionate 1 peretele celulei; 2 mufa; 3 profil U

Fascilulele din canalele peretilor se ancoreaza in nervuri verticale. Fascilulele sunt egale cu fractiuni din perimetrul celulei in functie de pozitia nervurilor verticale. Ancorarea lor se face decalat din 2 in 2 nervuri. Precomprimarea se poate face si prin infasurarea unei sarme sub tensiune cu o masina speciala.

2. Procedeele electrotermice: constau in incalzirea electrica a armaturilor inelare, care prin racire precomprima peretele.

Celule hexagonale a). 7 celule; b). 19 celule; 1 cabluri de precomprimare

Galeria superioara constituie incinta ce cuprinde benzile transportoare si turburile de incarcare a celulelor. Dimensiunea si forma sunt in functie de tipul silozului si de materialul depozitat. Structura de rezistenta a galeriilor se realizeaza din cadre de beton armat, acoperisul din plansee plane, placi cilindrice sau alte sisteme. Stalpii cadrelor reazema pe peretii celulelor la zonele de intersectie a acestora. Galeria inferioare se regaseste la silozurile cu spatii libere inferioare si este dispusa pe unu sau doua niveluri. In aceste incinte se efectueaza operatii de descarcare, incarcare, expediere a materialului de depozitat. Structura de rezistenta este alcatuita de insisi peretii celulelor continuati pana la fundatii, din stalpi de sustinere din beton armat pe care reazema celulele.

Fundatiile

silozurilor

sunt

alcatuite

considerandu-se

presiunile

mari

specifice silozurilor. Pentru terenuri bune de fundare se realizeaza fundatii pe radier general (plansee cu retele de grinzi intoarse sau plansee ciuperci) iar pentru terenuri slabe fundatii pe piloti. Turnul elevatorului sustine instalatii de elevatoare pentru transportul pe varticala a materialului, inclusi scara de acces la galeriile superioare. Se executa din pereti de beton armat sau cadre de beton armat si pereti autoportanti. Turnul este separat prin rost de celule pentru evitarea fisurarilor din tasari inegale.

EXEMPLE: SILOZ DE CIMENT CHEKKA, LIBAN

DETALII PRIVIND STRUCTURA:

Toate cele 5 silozri sunt identice in forma si dimensiune, inaltimea fiind de 63m iar diametrul interior de 25m. Fiecare siloz are o capacitate de lucru de 25000 de tone de ciment, cu o densitate de 1.2-1.4t/m3. Benzile transportatoare ce se regasesc intr-o constructive de otel inalta de 7m fac legatura intre turnul de alimentare si cele 5 silozuri. Zona de depozitare incepe la 7m inaltime deasupra radierului, de aici in sus peretele silozului are 340 mm grosime. Silozurile sunt post tensionate circumferential. Asezarea lor este in linie dreapta distant intre centrele lor fiind de 30m.

S-ar putea să vă placă și