IZVOARELE DREPTULUI

ZAHARIA LORENA
LIMBI MODERNE APLICATE Anul I

Cuprins:
1. Introducere 2. Norma juridic 3. Principiile de drept 4. Legea i actul normativ 5. Uzanele 6. Obiceiul i cutuma 7. Clasificarea izvoarelor de drept 8. Doctrina i jurisprudena 9. Izvoare formale 10. Bibliografie

Introducere
Prin izvoare de drept se ineleg, n sens material, condiiile materiale prin care sunt generate normele juridice; in sens formal, forma normelor juridice care reglementez materia afacerilor; sau conform art, 1 din Codul civil1: 1. Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanele i principiile generale ale dreptului. 2. n cazurile neprevzute de lege se aplic uzanele, in n lipsa acestora, dispoziiile legale privitoare la situaii asemntoare, iar cnd nu exist asemenea dispoziii, principiile generale ale dreptului. 3. n materiile reglementate prin lege, uzanele se aplic numai in msura n care legea trimite n mod expres la acestea. 4. Numai uzanele conforme ordinii publice si bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. 5. Partea interesat trebuie s fac dovada existenei i a coninutului uzanelor. Uzanele publicate n culegeri elaborate de ctre entitile sau organismele autorizate n domeniu se prezum c exist pn la proba contrar. 6. n sensul prezentului cod, prin uzane se inelege obiceiul (cutuma) i uzurile profesionale.

Prin izvoarele dreptului naional al afacerilor se face referire la normele care se adreseaza activitilor de producie, comer, prestri de servicii, activiti bancare, fiscal sau de asigurri. Pentru a putea pune in aplicare dreptul i, prin urmare, pentru rezolvarea unei cauze prin intermediul unui act, este necesar intrepretarea unei norme, intr-o manier ct mai corect, astfel inct s nu existe nelmuriri in privina ncadrrii i aplicrii acesteia. Aceste norme formeaz bazele pe care se sprijin aceast tiin, lund numele de izvoarele dreptului. Analiznd aceste izvoare, vom ajunge la clasificarea lor, i anume izvoare scrise i izvoare nescrise, care se impart n dou categorii: izvoare normative i izvoare interpretative.

Norma juridic
Norma juridic2 vizeaz o conduit tipic care oblig subieci de drept s conduc activitatea lor, prefigurnd un anume comportament social. Mai exact, regula de conduit cu caracter general i impersonal, care satisface n acelai timp i cerinele i voin ele statului, dar i respectarea obligatorie a acesteia, se numete norm juridic. Norm juridic poate fi numit
1 2

Codul civil: Izvoarele dreptului civil, http://www.codulcivil.ro/art-1-izvoarele-dreptului-civil/ postat 31/05/2011. ELTH: Norma juridica http://elth.ucv.ro/student1/Cursuri/Dreptul%20proprietatii%20intelectuale/Curs%202.pdf

doar acea norm sociala ce conine o regul de conduit, stabilit sau autorizat de stat, menit s reglementeze cele mai importante domenii de activitate uman i ocrotit, n caz de necesitate, de for coercitiv a statului.3 Continuul unei norme juridice are o structur4 format din ipotez, care stabilete condiiile sau imprejurrile n care se aplic norma respectiv, dispoziie, care definete drepturile i obligaiile persoanei vizate de respectiva norm, i sanciune, care stabilete ntr-o manier clar consecinele inclcrii sau nerespectrii normei. Sanciunile pot fi, in funcie de gravitatea pericolului social pe care l reprezint incalcarea unei norme, sanciuni penale, administrative, civile, etc. Desigur, modul de determinare ale sanciunilor poate varia, definindu-se sanciunile absolut determinate, care nu pot fi modificate, relativ determinate, care indica limitele, ramnnd astfel organului de aplicare rolul de a decide ntre limitele maxime i minime ale sanciunii respective; saciunile alternative i cumultative. Normele juridice se pot clasifica dup ramura de drept din care fac parte (norme de drept civil, norme de drept constituional, norme de drept penal, etc.), dup izvorul de drept, putnd fi cuprinse n legi, ordonane guvernamentale, dup gradul de generalitate, dup caracterul conduitei pe care l prescriu (norme imperative, onerative, prohibitive, permisive, supletive, etc.). Aciunea unei norme juridice se schimb n timp, spaiu i asupra persoanelor. Din punct de vedere al timpului de aplicare al unei norme, se pune problema normei juridica care nu mai este n vigoare; n cazul n care numai este n vigoare, numai se aplic, acest tip de reglementare nefiind retroactiv sau ultraactiv. n ceea ce privete aciunea normelor juridice n spaiu, norma juridic este valabil pe ntreg teritoriul rii emitente.

Principiile de drept5
Principiile de drept asigur prin reguli de maxim generalitate, omogeneitatea i dezvoltarea unor relaii asociative, asigurnd att respectarea drepturilor ct i a obligaiilor. Un principiu de drept rezult din experiene sociale i definete limite pentru ntregul sistem juridic, orientnd legiuitorul, acesta fiind un rol foarte important n administarea justiiei. Existena principiilor dreptului este esenial pentru evitarea imprevizibilii normelor coercitive i pentru garantarea concordanei legilor. Cele mai importante principii ale dreptului sunt: 1. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului; se constituie n premisa existentei statului de drept. 2. Garantarea libertatii si egalitatii indivizilor; libertatea (care priveste capacitatea ooamenilor de actiona fara dificultati dar si fara de interveni asupra drepturilor altora) si
3 4

Gheorge Lupu, Gheorghe Avornic Teoria general a dreptului, editura Lumina, Chiinu 1997, pag.61 Svedu: Capitolul 5: Norma Juridic http://www.svedu.ro/curs/tgd/c5.html 5 Svedu: Capitolul 3: Principiile fundamentale ale dreptului. No iune http://www.svedu.ro/curs/tgd/c3.html

Formatted: Font: 10 pt, Not Italic Formatted: Indent: Left: 0", Hanging: Formatted: Font: Not Italic

egalitatea (care asigura echilibrul vietii sociale) trebuie sa -si gaseasca expresia lor juridica. Libertatea este una singura insa in Constitutie se prevad mai multe cai de manifestare a acesteia, spre exemplu, libertatea religioasa , libertatea de exprimare, etc. 3. Principiul responsabilitatii sociale a indivizilor; Libertatea atrage dupa sine isi responsabilitatea, care angajeaza individul in procesul interactiunii sociale si care implica asumarea raspunderii fata de rezultatele actiunii; 4. Principiul echitatii si justitiei. Actiunea acestui principiu trebuie sa priveasca atat actiunea legiuitorului cat si actiunea organelor care aplica legea. Un exemplu de principiu de drept este principiu irevocabilitii6: 1. Donaia nu este valabil atunci cnd cuprinde clauze ce permit donatorului s o revoce prin voina sa. 2. Astfel, este lovit de nulitate absolut donaia care: a) este afectat de o condiie a crei realizare depinde exclusiv de voina donatorului; b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta n viitor, dac valoarea maxim a acestora nu este determinat n contractul de donaie; c) confer donatorului dreptul de a denuna unilateral contractul; d) permite donatorului s dispun n viitor de bunul donat, chiar dac donatorul moare fr s fi dispus de acel bun. Dac dreptul de a dispune vizeaz doar o parte din bunurile donate, nulitatea opereaz numai n privina acestei pri. n ceea ce privete relaia dintre norme juridice i principiile de drept, putem spune c normele juridice se raporteaz n permanen la principii n diferite feluri. Normele juridice pozitive conin i descriu o mare parte din principiile dreptului. ns, vorbind de principii de drept, aducem n discuie normele juridice, relaia dintre cele dou concepte fiind reciproc. Principiile dreptului i asigur funcionalitatea prin respectarea conduitei prescrise prin normele juridice, dar cu toate acestea normele juridice au o valoare explicativ mult mai restrns fa de valoarea explicativ a princiilor.

Formatted: Indent: Left: 1", First line: 0" Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt, Font color: Auto Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt, Font color: Auto

Formatted: Font:

Legea i actul normativ7

Un alt termen important n nelegerea i explicarea conceptului de izvor de drept este cel de lege sau act normativ. Legea este cea mai importanta surs a izvoarelor de drept. Noiunea de lege nu face referire doar la normele elaborate de Parlament, ci la orice regul de
6

Codul civil : Principiul irevocabilitii http://www.codulcivil.ro/art-1015-principiul-irevocabilitatii/ , postat 05/05/2011 7 Svedu : Capitolul 4: Izvoarele dreptului http://www.svedu.ro/curs/tgd/c4.html

drept, care are caracter obligatoriu i care este elaborate de organele statului care au abilitatea de a elabora acte normative. Actele normative reprezint dreptul scris, i cuprind norme generale obligatorii, asigurnd astfel securitatea i stabilitatea raporturilor sociale. Actele normative sunt alctuite de legi, n principal, i de decrete, hotrri, ordonane, regulamente i ordine, acte normative care trebuie s fie n conformitate cu legile pe care sunt construite. Trsturile principale ale legii sunt date de caracterul normativ i impersonal al acestora, de procedur de elaborare speciale pe care o au, i de reglementarea primar, fiind esena celorlalte acte normative, care sunt construite dup scheletul unei legi, explicnd i dezvoltnd reglementrile legilor. Clasificarea8 legilor se face dup fora de aplicare, putnd fi constituionale, cu cea mai mare for juridic, fixnd regulile principale de organizare i funcionare a statului, legi organice, acestea avnd o procedur special de aplicare i referindu-se n mare parte la organizarea administrativ a teritoriului, i ordinare, care regleaz relaiile sociale mai variate. Pentru a asigura o continuitate n reglementarea actelor normative exist cteva principii care ajut buna funcionare a acestora i la evitarea unor eventuale nenelegeri. Cum am mai spus, legea are rolul principal n actele normative (acest lucru reflextndu-se n principiul supremaiei legii), insa toate actele normative dintr-un stat trebuie sa fie in concordanta si in stransa legatura (conform principiului corelarii sistemului actelor normative). Pe langa aceste doua prime principii, exista principiul fundamentarii stiintifice, care face incontestabil faptul ca in activitatea elaborarii actelor normative trebuie sa existe documentari stiintifice printre care sa descrie situatiile ce urmeaza sa fie transformate in situatii de drept, sa fie precizat costul social al reformei legislative care urmeaza sas fie proiectata, sa fie prezentata eficienata actului normativ si corelatia cu celalaalte norme. In continuare, actele normative trebuie sa corespunda transformarilor din societate, dar, in acelasi timp, trebuie sa aiba stabilitate (principiul asigurarii raportului intre mobilitate si stabilitate). n In final, actele normative, datorita faptului ca c elementele acestora au caracter clar si neechivoc, trebuie sa indeplindeasca un ultim principiu, cel al accesibilitatii la intelegerea actului normativ, care prevede ca norma sa aibe o structura logica, perceptibila de diverse clase sociale si nivele de cultura. Structuraa actului normativ este alt element important si stric. Un act normativ incepe prin expunerea motivelor, titlul actului, scurt si subiectiv, preambulul, care prezinta subiectilor motivatia social-politica a interventiei legiuitorului, formula introductiva, care contine justificarea organului de a emite acel act. Continuand, in actul normativ vom intalni, apoi, reglementarea propriu-zisa, fiind componentaa de baza, structurata isi aceasta pe diferite etape: dispozitii sau principii generale, dispozitii de continut, si dispozitii finale si tranzitorii, aici fiind prezente prevederi in legatura cu punerea in vigoare sau abrogarea unor norme vecihhi, etc. La finalul actului normativ vom intalni anexele, care au aceeai forta juridica cu legile.

Wikipedia : Izvoarele de drept http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept#Dreptul_.C3.AEn_general 03/12/2013

Contractul normativ, in schimb, este un act juridic, sustinut prin vointa a doua dou sau mai multe persoane, care are ca scop nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice. Aceste contracte normative sunt considerate izvor de drept.

Uzanele9
Uzantele sau uzul constituie un izvor de drept, reflectandu-se in obiceul sau cutuma. Uzul este caracterizat prin vechimea, repetabilitatea si stabilitatea sa, fiind o practica indelungata unui numar foarte mare de comercianti, depinzand de domeniul de activitate sau/si de zona geografica. Uzul are caracter colectiv, impersonal si repetabil, dar pot avea si caracter obiectiv, concretizand acte juridice repetate, intr-o perioada mai lunga de timp. Clasificarea uzurilor se face in functie de forta lor juridica, impartindu-se in uzuri normative - legale, de drept, cutume; si conventionale - interpretative, de fapt. Uzurile normative se aplica precum normele juridice, determinand drepturi si obligatiiii partilor. Importanta acestor uzuri si eficienta lor este scoasa in evidenta in situatiile in care tin locul unor norme scrise, devenind izvoare de drept, pnana la o schimbare legislativa care ar reglementa conflictele aduse de schimbarile continue ale societatii. Uzul normativ este admis si in atara noastra, cu conditia de a fi caracterizat de generalitate, impersonalitate si obligativitate. Uzurile conventionale au forata juridica a unei legi, intervenind si in situatia in care contractanti nu au luat la cunostinta aceste uzuri care au rolul de a stabili limitele drepturilor si ale obligatiilor. Cum am precizat, uzurile, bazate pe obiceiuri si practica indelungata intr-o perioada de timp, sunt considerate izvoare de drept, in consecinta, obiceiul, sau cutuma, trebuie considerat si acesta izvor de drept.

Formatted: Font: 14 pt, Bold Formatted: Font: 14 pt, Bold

Obiceiul i cutuma10
Obiceiul reprezinta reguli formate in timp, desprinderi care nu au fost impuse. ns, Insa, trebuie precizat si faptul ca pentru a se considera cutuma, un obicei trebuie sa indeplindeasca anumite cerinte cum ar fi uniformitatea, repetabilitatea si durabilitatea, iar pentru ca nu este o norma de drept scrisa, acest lucru atrage dupa sine mobilitatea acesteia. Cutuma se intemeiaza pe fapte concrete, iar procesul de codificare a unei cutume are ca si consecinta intreruperea evolutiei sale. In Marea Britanie, dreptul cutumiar este puternic, insa in cazul tarii noastre acesta si-a pierdut din forta la inceputul secolului al XIX-lea. In dreptul penal este pe deplin exclusa cutuma, functionand principiul legalitatii pedepsei si incriminarii care presupune intotdeauna un izvor de drept scris.
9

Formatted: Font: 14 pt, Bold

Valentin Stelian Bdescu: Dreptul Afacerilor, Editura Universul Juridic, 2012, pag. 65 Svedu : Capitolul 4: Izvoarele dreptului http://www.svedu.ro/curs/tgd/c4.html 6

10

Clasificarea izvoarelor de drept11

Clasificarea izvoarelor se face dupa diverse criterii. Modul de transmitere clasifica izvoarele nescrise, obiceiul si izvoarele scrise, norma juridica. Izvoarele, din punct de vedere al caracterului oficial, sunt oficiale sau neoficiale, legea reprezentand izvorul oficial principal, iar doctrina si obiceiul fiind izvoarele neoficiale. Modul de impunere imparte izvoarele in izvoare directe, date de actele normative, si izvoarele indirecte, reprezentate de obiceiul sau normele care nu au fost validate si aprobate de o autoritate a statului. Dupa modul de creare a unei norme, se definesc izvoarele creatoare, acestea fiind legea sau cutuma, care creaza legi noi, sau legi interpretative, jurisprudenta si doctricna care interpreteaza legile. Astfel, dupa clasificare izvoarelor, obtinem assase izvoare formale, unele mai importante ca celalaalte. Doctrina si jurisprudenta nu sunt considerate in totalitate izvoare de drept formale.

Formatted: Font: 14 pt, Bold Formatted: Font: 14 pt, Bold

Doctrina i jurisprudena12
Rolul doctrinei este indiscutabil, fiind esentiala in explicarea si interpretarea stiintifica a materialului normativ, in crearea dreptului si in aplicarea acestuia. Solutiile si interpretarile date de doctrina sunt luate in considerare, fiind cazuri practice, bazandu-se pe fapte reale care se generalizeaza si le teoretizeaza. Doctrina se bazeaz pe totalitatea principiilor unui sistem politic, tiiific, religios13. Desconsideraarearii doctrinei, in favoarea cutumei codificate si normele juridice cuprinse in legi, nu duce insa la disparitia acesteia, argumentiatia stiintifica a doctrinei fiind inca importanta. Practica juridica si jurisprudenta se constituie din totalitatea hotararilor judecatoresti. Rolul jurisprudentei este de a interpreta, completa si adapta legea comerciala, de a elabora reguli cutumiale, cu toate acestea, insa, jurisprudenta nu poate fi considerata izvor de drept formal.

Formatted: Font: 14 pt, Bold Formatted: Font: Bold

Scritube: Definire i clasificare a izvoarelor dreptului http://www.scritube.com/stiinta/drept/Definire-iclasificare-a-izvoa135184169.php 12 Svedu : Capitolul 4: Izvoarele dreptului http://www.svedu.ro/curs/tgd/c4.html 13 RSDR: Doctrina ca izvor de drept http://www.rsdr.ro/Art%2002.pdf
11

Izvoare formale14
Continuand, putem afirma ca dreptul civil are ca izvoare formale Constitutia Romaniei, Codul Civil, Ordonantele isi Hotarriarile Guvernamentale. Pe langa acestea, dreptul afacerilor mai foloseste isi Codul comercial si Codul maritim. Analizand Constitutia Romaniei, din decembrie 1991, si revizuita in 2003, se ajunge la concluzia ca reprezint a baza fundamentala de configurare a dreptului roman, fiind un punct de sustinere important in alinierea legilor comerciale. Rolul principal al Constitutiei este de a reglementa principiile de organizare a activitatiilor economice, asigurand existenta liberei initiative si a concurentei, potrivit dispozitiilor art. 135. Codul Civil are rolul de a reglementa raporturile dintre persoane, con tinand reguli care se adreseaza atat profesionistilor (cei care exploateaza o interprindere) cat ct si subiectelor de drept civil. Codul comercial si Codul maritim nu potate fi incadrate in materia e civila a Codului, insa caracterul comercial nu poate fi negat. In Ordonantele si Hotararile Guvernamentale vor regasi reglementari care nu au putere legislativa, dar care pot fi emise prin imputerniciriile date de Parlament si de ordonantele de urgenta. Hotararile se emit cu scopul de a ajuta la organizarea executarii legilor, in schimb Ordonantele se emit in scopul de a sprijinii baza unei legi speciale de abilitare.

Formatted: Font: 14 pt, Bold Formatted: Font: Bold Formatted: Indent: First line: 0.5"

In concluzie, izvoarele de drept reprezinta o baza foarte importanta important pe care dreptul, cu toate ramurile sale, pe care acesta se cladeste si fara de care nu ar fi posibila aplicarea lui intr-un mod corect si valabil.

14

Valentin Stelian Bdescu: Dreptul Afacerilor, Editura Universul Juridic, 2012, pag. 64-88 8

Bibliografie:
1. 2. 3. 4. http://www.codulcivil.ro/ http://www.svedu.ro/curs/tgd/c4.htmlhttp://www.svedu.ro/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept http://elth.ucv.ro/student1/Cursuri/Dreptul%20proprietatii%20intelectuale/Curs%202. pdf 5. http://www.rsdr.ro/Art%2002.pdf 6. http://www.scritube.com/stiinta/drept/Definire-i-clasificare-a-izvoa135184169.php 7. http://www.svedu.ro/curs/tgd/ 8.7.Valentin Stelian Bdescu: Dreptul Afacerilor, Editura Universul Juridic, 2012, pag. 64-88
Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) +Body (Calibri), 11 pt Formatted: Default Paragraph Font, Font: (Default) +Body (Calibri), 11 pt