CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DESPRE INCARCAREA/DESCARCAREA MARFURILOR

1.1 Timpi acordati pentru operatiile de incarcare/descarcare 1. !r"ani#area manipularilor la locurilor de incarcare/descarcare

CAPITOLUL 2 MECANIZAREA MANIPULARILOR

CAPITOLUL 3 TRANSPORTUL MARFURILOR

$.1 Sisteme de asi"urarea a mar%urilor in timpul transportului $. Auto&e'icole pentru transportul de mar%uri $.$ Modul de am(alare al mar%urilor

CAPITOLUL 4 - NORME DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII

)I)*I!GRA+IE

ARGUMENT

*ucrarea de %ata are drept scop anali#a modului de incarcare, descarcare si transport a mar%urilor. Pentru aceasta proiectul este structurat in capitole si su(capitole ce cuprind aspecte teoretice cu pri&ire la su(iectul a(ordat. Primul capitol are rolul de a ne %amiliari#a cu notiuni le"ate de incarcarea si descarcarea mar%urilor, notiuni precum timpii acordati pentru operatiunile de incarcare, ritmul de lucru, ritmul de mers al auto&e'icolelor etc. Cel de al doilea capitol pre#inta atat teoretic cat si practic modul in care se reali#ea#a manipularea la incarcare si descarcare a mar%ii. Ast%el manipularea poate %i reali#at- manual, mecani#at sau automati#at asa cum este descris in acest capitol. Capitolul trei arata modul in care sunt transportate mar%urile dupa ce acestea au %ost incarcate speci%icand sistemul de asi"urare a mar%urilor in %unctie de natura lor, modul de am(alare a acestora si nu in ultimul rand auto&e'icolele care sunt destinate transportului de mar%uri. Ultimul capitol al lucrarii pre#inta normele de securitate si sanatate in munca, norme %ara de care nu se poate reali#a nicio acti&itate in conditiile le"ii.

CAPIT!*U* 1 N!TIUNI .ESPRE INCARCAREA/.ESCARCAREA MAR+URI*!R

1.1Timpi acordati pentru operatiile de incarcare/descarcare

Transportul rutier este o %orma de transport terestru si totodata un su(sistem al sistemului national al transporturilor care asi"ura deplasarea in spatiu a mar%urilor si persoanelor cu a/utorul auto&e'iculelor 0remorci ,trailere etc1. Auto&e'iculele se caracteri#ea#a printr2o mo(ilitate deose(ita, ne%iind le"ate de instalatii speciale %i3e cum este ca#ul in transportul %ero&iar de pilda 0linii de cale %erata, depouri, tria/e etc1. .atorita acestui %apt, ele pot patrunde in locuri unde alte mi/loace de transport nu au accesi(ilitate, constituind o componenta indispensi(ila a transporturilor multimodale. Cu a/utorul auto&e'iculelor se pot or"ani#a transporturi directe de la %urni#or si pana la (ene%iciarul mar%urilor din tara sau strainatate, e&itandu2se transportarile pe parcurs si consecintele acestora4 manipulari costisitoare5 pierderi cantitati&e si calitati&e5 rataciri de colete5 sustra"eri etc. .in punct de &edere al continutului incarcaturii4 a. transport de marfuri; b. transport de calatori; c. transport de bagaje; d. transport de posta, etc. In ceea ce urmea#a ne &om ocupa in mod e3pres de transportul de mar%uri cuprin#and notiuni le"ate de incarcarea si descarcarea acestora. Timpul de incarcare2descarcare este con&enit de comun acord intre partile contractante, iar depasirea acestuia din cau#e care nu pot %i imputa(ile carausului da nastere la penali#ari de intar#iere sta(ilite con%orm contractului. In practica curenta din tara noastra aceste penali#ari se numesc ta3e de stationare. Timpul de incarcare2descarcare se suspenda in a%ara pro"ramului o%icial de lucru al e3pediatorului respecti& destinatarului. .aca se lucrea#a pe timpul noptii sau in #ilele nelucratoare cu acordul carausului timpul respecti& nu contea#a ca timp de incarcare2descarcare decat daca partile au con&enit in mod e3pres acest %apt. Timpi norma i !i "impi #i$%ri p%n"r& 'n()r(ar% !i *%+()r(ar% Paralel cu crearea (a#ei te'nico2materiale corespun#-toare e3ecut-rii opera6iilor de 7nc-rcare2desc-rcare a auto&e'iculelor, se re"lementea#- duratele ma3ime pe care le pot a&ea aceste opera6ii. Timpii norma i ,*&ra"%#% norma"%- se utili#ea#- ca elemente de dimensionare a tari%ului pentru presta6iile e3ecutate 8i a retri(u6iei personalului. .atorit- acestei %unc6ii,
3

timpul normat repre#int- un puternic instrument de cointeresare a unit-6ii de transport 8i a personalului an"a/at pentru reducerea duratei opera6iilor de 7nc-rcare2desc-rcare. Norm%#% *% "imp *% +"a ionar% a a&"o.%/i(&#%#or la 7nc-rcare 8i desc-rcare sunt sta(ilite 7n dependen6- de4 modul de e%ectuare a opera6iilor de 7nc-rcare2desc-rcare5 tipul ma8inilor 8i mecanismelor de 7nc-rcare2desc-rcare utili#ate5 tipul 8i capacitatea de 7nc-rcare a autocamionului5 caracteristica m-r%ii 8i modul de pre#entare al ei la transport. 9n dia"rama urm-toare se pre#int- o structur- posi(il- a timpului de sta6ionare la punctul de desc-rcare 7nc-rcare a unui auto&e'icul *a determinarea componentelor timpului de sta6ionare a mi/loacelor de transport se are 7n &edere c- 7nc-rcarea 8i desc-rcarea se e%ectuea#- %-r- intrarea auto&e'iculului 7n puncte ter6e. Pentru aprecierea normelor de timp la capacitatea de 7nc-rcare deplin- a auto&e'iculului este necesar ca norma de timp la 7nc-rcarea unei tone de mar%- s- se 7nmul6easc- la capacitatea auto&e'iculului. *a sta(ilirea normelor de timp la 7nc-rcare2desc-rcare manual- a m-r%urilor se ia 7n considerare un anumit num-r de 'amali, ast%el 7nc:t ace8tia s- 7ndeplineasc- limitele date. *a utili#area modului mecani#at de 7nc-rcare 8i desc-rcare la automo(ile cu du(-, normele de timp pot %i m-rite cu 1;< 07n compara6ie cu auto&e'iculele desc'ise1. Pentru calcularea normelor de timp, necesare pentru desc-rcarea mecani#at- par6ial, se iau mediile dintre &alorile ta(elare pentru 7nc-rcarea manual- 8i cea mecani#at- 7n dependen6- de num-rul de opera6ii e%ectuate de %iecare parte. Pentru sta6ionarea auto&e'iculului la 7nc-rcarea sau desc-rcarea produselor industriale sau de &:n#are care necesit- o aten6ie deose(it-, la %el 8i produsele 7n (uc-6i mici transportate 7n &rac sau 7n am(ala/e mici, care necesit- num-rare, normele de timp pentru 7nc-rcarea2 desc-rcarea unei tone de mar%- pot %i m-rite cu =<. Este permis- 8i introducerea normelor interne pentru timp de sta6ionare a auto&e'iculelor la punctele de 7nc-rcare2desc-rcare, pe (a#a condi6iilor concrete de lucru, 7n urm-toarele ca#uri4 2 la 7nc-rcarea auto(asculantelor cu capacitate mai mare de > tone, cu e3ca&atoare cu cupa de capacitate de p:n- la 1 m$ 8i la desc-rcarea manual- a autocamioanelor cu capacitatea mai mare de 1 ton-. 2 la 7nc-rcarea2desc-rcarea autocamionului cu mutarea acestuia de la un sector al depo#itului la altul, la sec6ii di%erite 7n ra#a aceluia8i teritoriu etc. la 7nc-rcarea2desc-rcarea m-r%urilor de "a(arite sau mase mari, care necesit- utila/ special pentru %i3area lor. Cu toate c- le"isla6ia permite introducerea normelor interne de timp, 7n ca#ul c:nd acestea sunt mai mici dec:t cele unice, este necesar s- se utili#e#e normele 7n &i"oare.

Timpii #i$%ri 0adic- timpii scuti6i de plata ta3elor tari%are1 repre#int- limitele de timp 7n care (ene%iciarii au dreptul s- imo(ili#e#e auto&e'iculele pentru opera6iile de 7nc-rcare2 desc-rcare, %-r- a pl-ti un anumit tari% 7n acest scop. .oar dac- ace8ti timpi sunt dep-8i6i, (ene%iciarul &a su%eri penalit-6i corespun#-toare timpului suplimentar. 9n acest %el, timpul li(er de&ine un instrument important pentru stimularea interesului (ene%iciarului pentru reducerea duratei 7nc-rc-rii / desc-rc-rii. Timp&# "o"a# *% "ran+por"/*% %0p#oa"ar% pe un anumit traseu se sta(ileste cu a/utorul relatiei4 Tt ? tm @ tid @ tas @ ts unde4 tm ? timpul de mers5 tid ? timpul a%ectat operatiunii de incarcare/descarcare5 tas ? timpul a%ectat pentru pre"atire si asteptare5 ts ? timpul de stationare pentru odi'na so%erului, din cau#e te'nice, etc

112 Or2ani3ar%a manip&#ari#or #a #o(&ri#% *% in(ar(ar%/*%+(ar(ar%

Cara("%ri+"i(i#% p&n("%#or *% 'n()r(ar%-*%+()r(ar% Lo(&ri#% *% 'n()r(ar% / *%+()r(ar% a &e'iculelor sunt spa6ii amena/ate de re"ul- su( %orm- de rampe la ni&elul unde &e'iculul se amplasea#- la sosire paralel, perpendicular, sau dia"onal %a6- de %rontul de 7nc-rcare. Fron"&# *% 'n()r(ar% / *%+()r(ar% repre#int- spa6iul minim de acces, necesar &e'iculelor la locurile de 7nc-rcare sau desc-rcare a &e'iculelor rutiere sau %ero&iare.

Mai multe locuri de 7nc-rcare2desc-rcare %ormea#- un punct de 7nc-rcare / desc-rcare. P&n("%#% *% 'n()r(ar% / *%+()r(ar% repre#int- amplasamente permanente, special amena/ate pentru e%ectuarea opera6iunilor de 7nc-rcare / desc-rcare 8i unde se 7ntocmesc %ormele de primire sau e3pediere a acestora. Punctele de 7nc-rcare pot 7ndeplini 8i %unc6iile de4 p-strare / depo#itare5 pre"-tire5 sortare. Punctele de 7nc-rcare pot %i4
(a) permanente, la care opera6iile de 7nc-rcare / desc-rcare se des%-8oar- 7n perioade mari

8i ne7ntrerupte de timp 0de e3emplu la unit-6ile economice din domeniul produc6iei de (unuri industriale1. (b) temporare 0de e3emplu la str:nsul roadelor, pe durata %unc6ion-rii unui 8antier etc.1.
1. 2.

Punctele de 7nc-rcare2desc-rcare tre(uie s- ai(-4 .rumuri de acces5 Supra%e6e pentru mane&rarea mi/loacelor de transport care tre(uie s- dispun- de4 c:ntare, sistem antiincendiar, pa#-5 #one de stocare5 edi%icii de u# casnic 8i ser&icii5

 spa6ii

interioare depo#itare.

de

Punctele de 7nc-rcare2 desc-rcare pot include unul sau mai multe posturi de 7nc-rcare, desc-rcare ec'ipate cu mi/loace de manipulare a m-r%urilor4 c-rucioare, transpalete, electrocare, electrosti&uitoare sau motosti&uitoare, macarale de di%erite tipuri 0turn, capr-, pod1 etc. Posturile pot %i4 nemecani#ate 0manuale15 mecani#ate5 comple3e5 automati#ate. 9n ca#ul &e'iculelor rutiere, e3ist- trei sc'eme a amplas-rii acestora la rampa de 7nc-rcare4 a. 7n trepte5 b. perpendicular pe %ront 0prelucrare prin spate15 c. paralel cu %rontul 0lateral-15 A8e#area paralel- permit- o mane&rare a automo(ilelor mai u8oar-, dar pre#int- de#a&anta/ul c- necesit- rampe lun"i. A8e#area perpendicular- duce la o reducere 7nsemnat- a lun"imii rampelor, iar a8e#area 7n trepte u8urea#- %olosirea utila/elor de 7nc-rcare2desc-rcare, %iind mai u8or accesul la caroseria automo(ilului. Pentru ca 7nc-rcarea / desc-rcarea m-r%urilor s- se reali#e#e 7n condi6ii c:t mai e%iciente este necesar ca or"ani#area acestor opera6ii s- %ie a(ordat- din urm-toarele puncte de &edere4 capacitatea orar- a unui loc de 7nc-rcare5 num-rul posturilor ce compun punctele de 7nc-rcare2desc-rcare5 capacitatea orar- a punctului de 7nc-rcare2desc-rcare5 ritmul de lucru 8i capacitatea %iec-rui post5 lun"imea %ronturilor de 7nc-rcare desc-rcare5 parcul acti& de auto&e'icule, necesare tra%icului #ilnic de mar%-5 ritmul mediu al sosirii / e3pedierii &e'iculelor la / de la punctul de 7nc-rcare2desc-rcare5 7ntocmirea documentelor de li&rare 8i de con%irmare a transportului simultan cu 7nc-rcarea2 desc-rcarea m-r%urilor. Tratarea acestor pro(leme tre(uie s- %ie ast%el %-cut- 7nc:t s- se asi"ure4 imo(ili#area &e'iculelor un timp c:t mai scurt5 accesul u8or al &e'iculelor la postul de 7nc-rcare2desc-rcare 8i a8e#area sa 7n po#i6ii c:t mai con&ena(ile5 posi(ilitatea a8e#-rii 7nc-rc-turii 7n condi6ii de &alori%icare inte"ral- a supra%e6ei 8i &olumului caroseriei. Plec:nd de la aceste considerente, 'n()r(ar%-*%+()r(ar% sunt urm-toarele4 (ara("%ri+"i(i#% prin(ipa#% a#% p&n("&#&i *%

11 Capa(i"a"%a *% manip&#ar% Cm a punctelor de 7nc-rcare2desc-rcare repre#intcantitatea de m-r%uri, 7n tone, care se poate 7nc-rca sau desc-rca 7ntr2o or-.

Cm =

Ct t

[t/h]

unde4 Ct capacitatea ma3im- a auto&e'iculelor ce se pot a%la simultan la 7nc-rcare sau la desc-rcare 0t15 t timpul necesar pentru 7nc-rcarea sau desc-rcarea unei tone de mar%- 0'1. 21 Capa(i"a"%a orar) a po+"&#&i Cp de 7nc-rcare2desc-rcare se poate e3prima 7n4

tone pe or-4 C pt =

1 t id / t K n

unde4 Cpt capacitatea orar- a postului, 7n tone / ortid/t timpul mediu de 7nc-rcare sau desc-rcare pe tona de mar%- 0' / t15 An coe%icientul de neuni%ormitate a sosirii auto&e'iculelor la punctul de 7nc-rcare2 desc-rcare 01,;... ,;1.

automo(ile pe or-4 C pa =

CUT t id / a K n

unde4 Cpa tid/a CUT

capacitatea orar- a postului, 7n automo(ile / or-5 capacitatea nominal- de 7nc-rcare a automo(ilelor5 timpul mediu de 7nc-rcare sau desc-rcare pe automo(il 0' / automo(il15 coe%icientul de utili#are a tona/ului automo(ilului.

31 N&m)r&# po+"&ri#or *% 'n()r(ar% sau *%+()r(ar% Ni* se sta(ile8te 7n %unc6ie de4 cantitatea de m-r%uri ce poate %i manipulat- 7ntr2o or-, cu rela6ia4 G t id / t N id = n unde4 G cantitatea de mar%- manipulat- 0t15 n num-rul de ore 7n care tre(uie s- se 7ncarce sau s- se descarce m-r%urile5 tid/t timpul mediu de 7nc-rcare sau desc-rcare pe tona de mar%- 0' / t1.

unde4 A tid/a CUT n

Num-rul automo(ilelor reparti#ate pe or-4 A CUT t id / a N id = n num-rul de automo(ile reparti#ate5 capacitatea nominal- de 7nc-rcare a automo(ilelor5 timpul mediu de 7nc-rcare sau desc-rcare pe automo(il 0' / automo(il15 coe%icientul de utili#are a tona/ului automo(ilului5 num-rul de ore 7n care tre(uie s- se 7ncarce sau s- se descarce m-r%urile.

41 L&n2im%a 4ron"&#&i *% 'n()r(ar%-*%+()r(ar% L4 se calculea#- cu rela6ia4 *% ? Bp 0* @ a1 2 a CmD pentru amplasarea lateral*% ? Bp 0) @ (1 2 ( CmD pentru amplasarea cu spatele

unde4 Bp * ) a

num-rul posturilor de 7nc-rcare / desc-rcare5 lun"imea automo(ilului5 l-6imea automo(ilului5 distan6a dintre automo(ile la amplasarea lateral- 0se recomand- s- %ie de minim 1 m15 ( distan6a dintre automo(ile la amplasarea cu spatele 0se recomand- s- %ie de minim 1,= m1.

51 Pro*&("i.i"a"%a 6p unui post de 7nc-rcare2desc-rcare4 Wp = CpT [tone / i]

8

unde4 T timpul de lucru al punctului de 7nc-rcare2desc-rcare. 71 N&m)r&# *% .%/i(&#% necesar unei a("i.i") i (on"in&% ,par(&# a("i.- Pa, corespun#-tor tra%icului de mar%-4
Pa = t rul N id t id P +t +t vm i d

t rul = t m + t id =

unde4 Pa trul Nid tid tm P ti td

parcul acti& 0num-r &e'icule1 timpul rula/ 0'15 num-rul posturilor de 7nc-rcare / desc-rcare timpul de 7nc-rcare desc-rcare 0'1 timpul de mers 0'1 lun"imea cursei 0Em1 timpul de 7nc-rcare 0'1 timpul de desc-rcare 0'1
t id N id

81 Ri"m&# *% #&(r& Rp al unui post de lucru4 R p =

unde4 tid timpul de 7nc-rcare desc-rcare 0'1 Nid num-rul posturilor de 7nc-rcare / desc-rcare 91 Ri"m&# *% m%r+ a# .%/i(&#%#or Ra4 R a = unde4 trul timpul de rulare 0'1 Pa parcul acti& 0num-r &e'icule1 Amplasarea punctelor de 7nc-rcare2desc-rcare se %ace 7n raport cu4 c-ile de acces5 spa6iile de mane&r-5 dotarea cu instala6ii de manipulare, ast%el 7nc:t 7nc-rcarea2desc-rcarea &e'iculelor s- se %ac- 7n timp scurt.
t rul Pa

CAPITOLUL 2 MECANIZAREA MANIPULARILOR LA INCARCARE DESCARCARE

Mijloacele utilizate la ncrcarea descrcarea, transbordarea sau transvazarea mrfurilor transportate se aleg n funcie de urmtoarele criterii natura mrfurilor ce se transport !produse solide sau lic"ide, acide sau baze, cu sau fr risc de vtmare forma #i dimensiunile elementelor componente !n vrac, n buci mari sau mici, grele sau voluminoase, n stare granulat sau pulverulent etc$%& felul ambalajului !saci, colete, butelii, containere etc$%& modul de a#ezare n depozit !n grmezi, n stive, paletizate sau nu etc$%& tipul mijlocului cu care urmeaz s se realizeze transportul& cantitatea mrfurilor manipulate n unitatea de timp$ Manipularea poate fi realizat manual, mecanizat sau automatizat Manipularea manual se realizeaz n acele puncte de ncrcare sau descrcare n care volumul mrfurilor de manipulat este mic, iar specificul acestor mrfuri permite operarea cu ajutorul braelor !au volum #i mas mic, ambalaje nepericuloase #i fr risc de vtmare%$ 'a manipularea manual a mrfurilor sunt necesare unelte #i alte mijloace ajuttoare lopei, furci, rngi, c"ingi, fr(ng"ii, podee etc$ Manipularea manual se poate e)ecuta #i n paralel cu manipularea mecanizat, n locurile de ncrcare descrcare n care nu se poate introduce o mecanizare complet$ *entru mecanizarea lucrrilor de ncrcare, transbordare, transvazare #i descrcare se utilizeaz diferite mecanisme, utilaje #i instalaii$ Clasificarea acestora se poate face poate face dup mai multe criterii$ +n funcie de micarea posibil a sarcinii, mijloacele de manipulare pot fi cu mi#care de translaie !de e)emplu, macaralele,capr, autostivuitoarele, ascensoarele, transportoarele cu band etc$%& cu mi#cri combinate de translaie #i rotaie !de e)emplu, e)cavatoare, automacarale, autoncrctoare etc$% +n funcie de direcia deplasrii, avem mijloace de manipulare pe vertical& pe orizontal& sub un anumit ung"i& combinat$ -up regimul de lucru, avem utilaje de manipulare cu acionare intermitent, la care pentru ncrcarea sau descrcarea ncrcturii sunt necesare un numr oarecare de porniri #i opriri, inclusiv deplasarea ncrcturii, n cadrul unui ciclu complet de lucru al utilajului respectiv !stivuitoare, escavatoare, automacarale etc$% cu acionare continu, la care ncrctura se deplaseaz n mod continuu, de la punctul de ncrcare la punctul de descrcare !transportoare cu band% -up operaiile realizate, avem grupa instalaiilor de ridicat, format din 2 mecanisme de ridicat, care sunt mijloace de ridicat de comple)itate redus, cu aciune periodic #i care n general au un singur mecanism, cel de ridicare !vinciuri #i cricuri cu cremalier, cu #urub, "idraulice& palane manuale #i electropalane& platforme ridictoare manuale etc$%&

10

2 macarale, care sunt instalaii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin ridicarea neg"idat pe vertical #i deplasarea pe orizontal& 2 ascensoare, care sunt ma#ini cu aciune periodic, destinate pentru ridicarea sarcinilor pe g"idaje% grupa instalaiilor de transport continuu, format din 2 transportoare, destinate deplasrii sarcinilor pe o traiectorie determinat, prin acionarea mecanic continu a organului lor activ& pot fi cu organ fle)ibil !transportoare cu band& transportoare cu plci& transportoare cu lan& transportoare cu raclete& transportoare cu cupe& transportoare suspendate& scri rulante% fr organ fle)ibil !transportoare gravitaionale& transportoare cu rulouri& transportoare elicoidale sau #necuri& transportoare oscilante& tuburi rotitoare pentru transport% 2 transbordoare, care sunt mecanismelor deplasabile cu aciune continu, destinate lucrrilor de ncrcare,descrcare a sarcinilor sub form de mase granuloase !transportoare deplasabile& ncrctori mecanici& ncrctori auto% 2 dispozitive auxiliare, care sunt destinate s deserveasc funcionarea diferitelor categorii de ma#ini de transportat planuri nclinate, buncre, nc"iztori, alimentatori, descrctori de buncre, c(ntare etc$ grupa instalaiilor pentru transporturi terestre #i suspendate, format din 2 crucioare fr ine, destinate deplasrii sarcinilor pe ci fr #ine !crucioare manuale& electrocare& motostivuitoare& electrostivuitoare%& 2 instala!ii de manevr i deplasare prin rulare destinate pentru deplasarea n interiorul unitii a vagoanelor #i vagonetelor de cale ferat !cabestane& trolii de manevr& platforme turnante& dispozitive de ntoarcere%& 2 cile suspendate, destinate pentru deplasarea pe ci suspendate !#ine, cabluri% a unor crucioare care poart sarcina$ a. Accesoriile i dispozitivele pentru prinderea i suspendarea sarcinii se construiesc ntr,o mare varietate constructiv, n funcie de caracteristicile sarcinii manipulate #i ale mecanismului de manipulare$ .at c(teva e)emple c"rli#e i inele $oc%iuri&

or#ane flexibile $lan!uri' funii' benzi& dispozitive pentru sarcini vrsate $(#%eaburi' #raifere& dispozitive pentru prinderea i manipularea unor corpuri cilindrice a. + f. bare #i evi de oel !n poziie orizontal% b. + e. evi din beton !n poziie orizontal% c. colaci de tabla !n poziie vertical%

11

d. role de tabl !n poziie orizontal%

cleme pentru prinderea i manipularea plcilor pe orizontal a. pe vertical b. pe orizontal #i pe vertical c. pe vertical

magnei pentru prinderea #i manipularea a. plcilor pe orizontal #i vertical b. plcilor #i barelor cilindrice de oel pe orizontal

dispozitive cu furci pentru ridicat palei la manipularea cu macarale a. cu ec"ilibrare manual b. cu ec"ilibrare automat

12

dispozitive pentru ncrcturi rectangulare cu dou fee verticale paralele !containere, lzi etc$%

grinzi !traverse% de ridicare

b. Cricurile #i vinciurile sunt dispozitive de ridicare a sarcinilor la nlime mic fr organ fle)ibil pentru ridicare$ /ele mai utilizate sunt cricul cu cremalier #i clic"et, vinciul mecanic !cu #urub%, n care #urubul este ridicat prin rotaia sa sau prin rotaia unei piulie fi)at pe suport, ca #i vinciul telescopic cu #urub, care opereaz prin aciunea a dou sau mai multe #uruburi concentrice, #urubul e)tern rotindu,se n piulia fi)at pe suport$ 0)ist de asemenea cricuri #i vinciuri "idraulice sau pneumatice, al cror organ activ este un piston mpins ntr,un cilindru prin presiunea fluidului comprimat cu ajutorul unei pomp cu lic"id sau al unui compresor, ncorporat sau nu n aparat$ c. Palanele sunt mecanisme de ridicat, mai mult sau mai puin comple)e, care combin un sistem de fulii legate prin cabluri sau lanuri cu un dispozitiv demultiplicator !roi de diametre diferite, roata dinat #i #urub fr sf(r#it, tren de angrenaje etc$%$

13

d. Trolii le #i cabestanele sunt instalaii pentru ridicarea #i tragerea sarcinilor mai mari$ 1roliile sunt formate dintr,un tambur orizontal cu clic"et, acionat manual, "idraulic, pneumatic sau electric, pe care se nf#oar un cablu sau un lan$ /abestanele sunt trolii simple cu tambur vertical$ e. crucioare cu dispozitive de ridicare sunt dispozitive care pot culisa pe o grind, asigur(nd deplasarea pe orizontal a unei sarcini$

f. Transportatoarele sunt utilaje destinate transportrii materialelor n vrac, buci izolate, materiale ambalate n lzi sau n buci de lungimi diferite$ 1ransportoarele sunt utilaje cu funcionare continu ce efectueaz transportul materialelor n flu) nentrerupt #i, n general, ntr,un singur sens$ 1ransportoarele cu organ fle)ibil de rulare se caracterizeaz prin prezena unui organ de traciune fle)ibil fr sf(r#it care e)ecut o mi#care continu primit de la organul de acionare, transmi(nd astfel fora necesar pentru deplasarea sarcinii /elelalte tipuri de transportoare nu au organ fle)ibil de traciune, fora necesar deplasrii sarcinii realiz(ndu,se prin diferite piese rigide !cilindrii, tuburi, jg"eaburi%$

14

. Transpaletele sunt ec"ipamente destinate manipulrii mrfurilor paletizabile, pe suprafee fr denivelri$

0)ist o mare varietate constructiv de transpalete, principalele elemente de difereniere in(nd de tipul de acionare !manual, electric, "idraulic%& plaja de valori pentru nlimea de ridicare #i pentru sarcina manipulabil& tipul de distribuie !orizontal sau vertical% sau posibilitatea de translaie lateral& elementele constructive !catarg, platforma, c(ntar, scaun pentru operator etc$%

15

!. le lizele ve"icule

Crucioare manuale #i sunt folosit la

transporturi de sarcini relativ mici !p(n n 233 4g%, pe distane scurte #i terenuri orizontale sau cu decliviti mici$ 'iza este un crucior cu dou roi folosit pentru transportul topurilor, baloturilor #i sulurilor$ i. *entru deplasarea mrfurilor pe distane mai mari se folosesc electrocarele, care utilizeaz energia electric produs de acumulatoare electrice sau motocare, nzestrate cu motoare cu ardere intern$

". #lectrostivuitoare #i motostivuitoarele sunt mijloacele de manipulare a mrfurilor cele mai rsp(ndite, datorit posibilitilor acestora de a realiza o legtur direct ntre liniile de fabricaie sau depozitele de e)pediie #i mijloacele de transport$ 'a utilizarea transpaletelor, crucioarelor #i stivuitoarelor pentru ncrcarea / descrcarea remorcilor, containerelor sau transcontainerelor sunt necesare rampe, podee sau sisteme de andocare cu egalizatoare de rampe, astfel nc(t nivelul la care se afl mrfurile s fie c(t mai aproape de nivelul platformei ve"iculelor$

16

$. Macaralele sunt instalaii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin ridicarea neg"idat pe vertical #i deplasarea pe orizontal$ 5radul de comple)itate al unei macarale depinde de numrul mi#crilor #i de mijloacele cu care se realizeaz aceste mi#cri, adaptate n general la necesitile te"nologice ale flu)ului de lucru n care este integrat macaraua$

CAPITOLUL 3 - TRANSPORTUL MARFURILOR $.1 Sisteme de asi"urare a mar%urilor in timpul transportului

%ruparea mrfurilor 6ctivitile de manipulare ridic ntr,o msur mai mare sau mai mic costul total al transporturilor$ +n vederea eficientizrii procesului de transport n general #i a activitilor de manipulare n special, se poate aciona n dou moduri eliminarea manipulrilor inutile& mrirea volumului de marf manipulat$ *rimul mod ine de optimizarea organizrii, coordonrii, conducerii #i controlului manipulrii$ 6l doilea mod se realizeaz prin gruparea mrfurilor ntr,o unitate de ncrctur$ &nitatea de 'ncrctur este rezultatul gruprii mrfurilor ntr,un tot unitar #i coerent n limita unor dimensiuni #i mase, format din mrfuri ambalate sau neambalate, din unul sau

17

mai multe produse, identice sau diferite, care pstreaz un caracter de permanen pe perioada activitilor de manipulare, transport #i depozitare, de la locul de formare p(n la utilizare$ Mi"loacele de rupa" reprezint dispozitivele #i ec"ipamentele utilizate la formarea unitii de ncrctur$ 0le se mpart n dou categorii (a) dispozitive suport pentru mrfuri& (b) ec"ipamente de arimare pe suport a mrfurilor$ (ispozitivele suport sunt de forme #i dimensiuni prestabilite& n general standardizate& n general refolosibile& apte a fi manipulate cu mijloace manuale #i / sau mecanizate de manipulare& capabile de a cuprinde #i a purta o anumit cantitate de mrfuri$ +n te"nologia modern de transport de nt(lnesc dou categorii de dispozitive suport standardizate paletul #i containereul, dar se utilizeaz #i alte categorii de dispozitive, n general nestandardizate !diferite tipuri de cutii #i lzi%$ 2 2 2 2 2 /a ec!ipamente de arimare a mrfurilor n #i pe dispozitivele suport, cele mai folosite sunt c"ingile, slingurile, folia termocontractibil, s(rma de balotare, lanurile #i cablurile, penele, pernele gonflabile, rigle etc$ 1e"nologiile de grupare a mrfurilor cele mai utilizate sunt (a) pac"etizarea& (b) paletizarea& (c) containerizarea$ 6ceste te"nologii permit transportul n mas a mrfurilor, cu toate modurile, cu costuri minime #i timpi redu#i pentru operaiile de transbordare, ncrcare #i descrcare$ Pac!etizarea reprezint gruparea mai multor mrfuri , de acela#i fel sau diferite, ambalate sau neambalate, ntr,un tot unitar ce poate constitui n acela#i timp #i unitate de manipulare #i transport$

*entru pac"etizare se utilizeaz n general urmtoarele elemente de fi)are

slinguri !din poliester sau material te)til%&

c"ingi !din poliester sau material te)til%&

18

 s(rme #i benzi de balotare !la acestea se impune protejarea locurilor prin care trece
s(rma sau banda%$

0)ist #i situaii n care se procedeaz la pac"etizarea special$ 6cest sistem necesit elemente speciale de prindere #i imobilizare cum ar fi sc(nduri marginale, de distanare, rigle, elemente metalice de legtur, poliester, folii, benzi etc$

Mrfurile pretabile la pac"etizare sunt c"eresteaua, "(rtia, te)tilele, evile, tabla #i laminatele, geamurile #i parbrizele, materialele de construcii etc$ *entru protecia pac"etelor #i ambalajelor la aciunea concentrat a benzilor de arimare pretensionate se utilizeaz piese de col din cauciuc, metal, plastic etc$

Paletizarea reprezint gruparea mai multor uniti de marf, ambalate sau nu, pe un singur suport numit palet sau palet$ Paletul este platform de ncrcare, cu sau fr perei, cadre sau montani, format din dou plci unite ntre ele prin antretoaze, sau dintr,o plac ce se sprijin pe dou picioare, supori sau role a cror nlime min s permit manipularea cu utilaje cu furci, instalaii de prindere n cablu #i c(rlig sau cu mijloace automatizate $

19

*aleii !sau paletele% se clasific din punctul de vedere al utilizrii 2 de uz general !destinate unei game variate de mrfuri% 2 speciali !de e)emplu, palete pentru butoaie, palete rezervoare% 2. formei plani cu sau fr aripioare& cu montani& cu cadre sau perei& lzi !bo)palei% ). accesului i mobilit!ii 2 cu role 2 cu dou sau patru intrri 2 reversibile sau nereversibile *. materialului din care sunt confec!ionate lemn& mase plastice& oel& fonta& aluminiu 6rimarea produselor pe palete se face cu ajutorul c"ingilor, benzilor metalice sau din material plastic #i, cel mai des, cu folie termocontractibil$ 1.

)a in de ambalat *n folie termocontractibil

)a in automata orizontal pentru paletizare cu banda PP si P+T Containerizarea #i transcontainerizarea constau n gruparea mrfurilor ntr,o construcie cu caracter permanent numit container$ Containerul este un mijloc de grupaj, av(nd o construcie cu caracter permanent, suficient de rezistent, care permite o utilizare repetat, fr refacerea pe parcurs a ncrcturii, av(nd un volum interior minim de 7m8$ /ontainerele pot fi clasificate dup mai multe criterii dup capacitatea de *ncrcare 2 container mic !cu volum interior util de 7,9 m8% 2 container mijlociu !cu volum interior util de 9,: m8% 2 container mare !cu volum interior util mai mare de : m8% 2 transcontainer !cu mas brut ma)im cuprins ntre 73 #i 93t% dup destina!ie

20

2 containere de uz general !universale%, care servesc la transportul unei game largi de mrfuri #i nu comport nici un fel de amenajri speciale& 2 containere speciale, care au particulariti constructive #i amenajri speciale cerute de natura mrfurilor sau de necesitatea adaptrii la un anumit mijloc de transport& la r(ndul lor acestea se clasific n containere speciale individuale, destinate depozitrii #i transportului unui singur fel de produs, cu proprieti fizice #i c"imice, condiii de transport #i de manipulare deosebite !gaze lic"efiate, acizi industriali etc$%& containere speciale de grup, destinate pentru transportul #i depozitarea unei grupe restr(nse de produse cu proprieti sau condiii de transport #i de depozitare asemntoare !crmizi, uleiuri, ngr#minte c"imice etc$%& containere izoterme, refrigerante, frigorifice sau calorifice, care sunt prevzui cu podea, acoperi# #i perei termoizolani, astfel nc(t s fie evitat sc"imbul de cldur ntre interior #i e)terior& sunt destinate transportului mrfurilor u#or alterabile& containere cistern !rezervor%, pentru transportul fluidelor&

containere pentru produse pulverulente #i sub form de granule, prevzute special cu dispozitive speciale de umplere #i golire containere speciale suple, realizate din materiale rezistente #i u#or fle)ibile sub form de burduf%, care dup golirea coninutului ocup un spaiu restr(ns$ dup modul de transport' cate#oria de mrfuri transportate i caracteristicile fizice ale containerelor, acestea pot fi 2 de suprafa, folosite de mijloacele de transport rutiere, feroviare #i navale& 2 pentru transporturile aeriene, care au dispozitive compatibile cu sistemul de prindere instalat pe aeronave, precum #i o structur a bazei de form plan care permite manipularea pe ci cu role& foarte utilizat este containerul de tip ;iglu< 2 intermodale$

dup felul construciei containere acoperite sau descoperite !cu prelat, fr prelat sau
cu acoperi# rabatabil%

dup materialul folosit containere din metal, mase plastice, lemn etc$
+ntre containerizare #i transcontainerizare, ca te"nologii de transport, sunt urmtoarele deosebiri mrimea mijloacelor de grupaj !capacitatea util de ncrcare a unui transcontainer este mai mare dec(t a unui container obi#nuit%& la transcontainerizare modurile de deplasare sunt specializate #i mai compatibile& modul de ncrcare este mecanizat& transbordarea se realizeaz numai cu instalaii speciale$

21

1ranscontainerizarea are urmtoarele avanta"e 2 permite depozitarea pe vertical sub cerul liber, contribuind mai bine la utilizarea spaiilor de depozitare& 2 economise#te formele importante de investiii prin faptul c nu necesit spaii de depozitare& 2 reduce c"eltuielile cu manipularea #i depozitarea mrfurilor& 2 asigur transportul din poart n poart$

(ezavanta"ul cel mai important al transcontainerelor este faptul c necesit mijloace te"nice speciale pentru transportare #i manipulare$ 1ranscontainerele sunt prevzute cu piese de col+ turnate din oel, care permit prinderea cu u#urin a transcontainerelor n scopul manipulrii lor, n special la transbordarea lor ntre mijloacele de transport ce aparin unor moduri diferite& fi)area transcontainerelor, cu ajutorul unor zvoare, pe mijloacele de transport& cuplarea transcontainerelor ntre ele n cazul stivuirii$ +n numr de opt buci / transcontainer, piesele de col sunt plasate at(t la colurile superioare, c(t #i la cele inferioare$ *iesele de col sunt standardizate !n figur se prezint o pis de col dup standard .=>%$ 0)istena pieselor de col face posibil utilizarea unei game largi de dispozitive pentru prinderea, manipularea, fi)area #i stivuirea containerelor$ .at c(te e)emple

22

23

$.

Auto&e'icole pentru transportul de mar%uri

Principalele elemente constituti&e ale transportului rutier sunt &e'iculul, calea de rulare si instalatiile de semnali#are si diri/are. Auto&e'iculul poate %i construit si pentru terenuri neamena/ate si care nu au pre&a#ute instalatii de diri/are si semnali#are, si in acest ca# el poate %i considerat ca sin"urul constituient al transportului rutier. A&"o.%/i(&#&# Elementele constituti&e ale auto&e'iculului Auto&e'iculele se reali#ea#a in pre#ent intr2o multitudine de &ariante constructi&e, determinate atat de %unctia pe care tre(uie sa o indeplineasca cat si de particularitatile pe care le imprima %irmele constructoare. Cu toate acestea, la orice auto&e'icul se pot distin"e cate&a elemente componente similare, pre#entate in %i"ura $.1, care in ansam(lul lor de%inesc insasi notiunea de auto&e'icul.

+i" $.1 Elementele constituti&e ale auto&e'iculului Acestea sunt4 structura portanta 15 puntea %ata 5 puntea %ata $5 motorul F5 or"anele de transmisie =5 suspensia G si instalatia de %ranare 0aceasta din urma nu este repre#entata in %i"ura1. Structura portanta, cunoscuta si su( numele de sasiu, indeplineste urmatoarele %unctii4 2 constituie corpul la care se atasea#a puntile %ata si spate5 2 constituie corpul pe care se montea#a motorul si la care se atasea#a or"anele de transmisie a cuplului motor la puntea motoare5 2 constituie structura de re#istenta pentru structura auto&e'iculului, in care se inma"a#inea#a sarcina utila 0mar%urile si calatorii1. In unele constructii, in &ederea micsorarii "reutatii moarte si a consumului de metal structura portanta si suprastructura se contopesc mai mult sau mai putin. In acest sens, se deose(esc auto&e'icule cu sasiu 0ma/oritatea constructiilor1, auto&e'icule cu structura semiportanta 0de o(icei la auto(u#e1 si auto&e'icule cu structura autoportanta 0de o(icei la autoturisme1. Rotile pot %i simple sau /umelate. Puntea de directie are intotdeauna o roata simple pe %iecare parte. Puntile motoare, altele decat cele care indeplinesc si %unctia de directionare, pot %i cu roti simple, la auto&e'iculele usoare, sau cu roti /umelate, adica cu cate doua an&elope pe am(ele parti. In practica se utili#ea#a o sim(oli#are a %ormulei rotilor &e'iculului, care indica numarul total al rotilor, din care cate sunt roti motoare, %ara preci#area modului de compunere a rotilor 0cu una sau doua an&elope1. .e e3emplu, sim(olul F3 arata ca &e'iculul are F roti dintre care sunt roti motoare, sim(olul F3F arata ca &e'iculul are F roti si toate cele F sunt roti motoare. Motorul indepineste %unctia de trans%ormare a ener"iei necesare pentru locomotie in ener"ie mecanica. Notiunea de auto&e'icul 0&e'icul autonom1 include capacitate &e'iculului de a %unctiona o perioada oarecare de timp, independent de sursele de ener"ie e3terioarea. Ast%el auto&e'iculul tre(uie sa poarte cu el o anumita cantitate de ener"ie. In ma/oritatea ca#urilor, ener"ia este inma"a#inata su( %orma ener"iei c'imice, cuprinsa in car(urantii, (en#ina sau motorina. Motorul trans%orma ener"ia c'imica a car(urantului in ener"ie termica, iar apoi pe aceasta in ener"ie mecanica.
24

!r"anele de transmisie au %unctia principala de a transmite cuplul de#&oltat de catre motor la puntea motoare. Acestea mai indeplinesca si alte doua %unctii importante4 modi%icarea &alorii cuplului de#&oltat de catre motor si cuplarea si decuplarea motorului de la or"anele de transmisie 0aceasta ultima %unctie este indeplinit de catre mecanismul numit am(reia/1. Suspensia indeplineste rolul de inma"a#inare temporara a ener"iei cinetice transmisa auto&e'iculului dinspre drum, datorita asperitatilor 0deni&elarilor1 acestuia si eli(erarii tempori#ate a ener"iei spre partea suspendata a auto&e'iculului. In %elul acesta oscilatiile &erticale ale auto&e'iculului sunt mult atenuate. Instalatiile de %ranare care pot %i mecanice, 'idraulice sau pneumatice. !rincipalele categorii de auto"ehicule Clasi%icarea auto&e'iculelor se poate %ace dupa mai multe criterii4 destinatie, %elul motorului, %ormula rotilor etc. ! prima clasi%icare, dupa destinatie, poate imparti auto&e'iculele in4 pentru calatori si pentru mar%a. Autovehicule pentru marfuri Auto&e'iculele pentru transportul mar%urilor se pot clasi%ica dupa urmatoarele criterii4 modul de constituire constructi&a a auto&e'iculului, sarcina utila, destinatia si "radul de dotare cu mi/loace mecani#ate proprii de incarcare2descarcare. .in punct de &edere al modului de construire se pot e&identia auto&e'icule cu sasiu simplu 0ca#ul repre#entat in %i"ura $.11 si cu sasiu articulat detasa(il. Acestea din urma se numesc auto&e'icule cu semiremorca. Ele se compun asa cum se poate o(ser&a in %i"ura $. , din autotractorul 1 si semiremorca . Semiremorca se spri/ina pe saua $ a autotractorului care permite rotirea in plan ori#ontal a semiremorcii, in /urul pi&otului F. Autotractorul se reali#ea#a ca un deri&at al autosasiului camionului de u# "eneral, prin scurtarea lon/eroanelor sasiului.

+i". $. Auto&e'icul cu sasiu articulat In transporturile auto se utili#ea#a deseori te'nica atasarii unei remorci la autocamioanele de u# "eneral. Hederea "enerala a unui ast%el de autotren este pre#entata in %i"ura $.$.

+i"$.$ Autotren .in punctul de &edere al sarcinii utile, auto&e'iculele se impart in mai multe clase4 pana la 1,=t, intre $...=t, =...>t, >...1 t si mai mari. Su( aspectul destinatiei, auto&e'iculele se impart in %unctie de %elul mar%ii care se transporta, pentru care caroseria 0cutia1 se amena/ea#a in mod corespun#ator. Intre acestea pot %i amintite camioanele lada 0pentru transportul mar%urilor "enerale1, autodu(ele, amena/ate pentru transportul con%ectiilor, mo(ilei etc., autodu(e i#oterme, %ri"ori%ice si re%ri"erente pentru mar%uri perisa(ile si cisterne 0a se &edea %i"ura $.F1.

25

+i"$.F Auto&e'icul cisterna .in punctul de &edere al mecani#arii operatiilor de incarcare2descarcare, principala clasi%icare este aceea a impartirii in auto&e'icule cu suprastructura %i3a si suprastructura (ascula(ila 0camioane (asculante, a se &edea %i"ura $.=1.

+i" $.= )asculanta *a camioanele cu cutie %i3a, de tip plat%orma sau lada, operatiile de incarcare2 descarcare pot %i mecani#ate prin instalarea unei macarale 'idraulice, care in timpul mersului se stran"e. Un alt dispo#iti& de mecani#are des %olosit la auto&e'iculele lada sau autodu(e este o(lonul ridicator. Acesta este antrenat 'idraulic, iar cinematica lui este ast%el conceputa incat de la sol pana la inaltimea plat%ormei auto&e'iculului, o(lonul se deplasea#a pe &erticala, ramanand paralel cu solul, iar apoi e%ectuea#a o miscare de ra(atare, pana a/un"e in po#itie &erticala, inc'i#and cutia auto&e'iculului.

$.$ Modul de am(alare al mar%urilor

Am(ala/ul Acesta este tot o mar%a. El se o(tine in intreprinderi speciale, din materii prime di%erite, in %orme, marimi si culori &ariate, in %unctie de produsul am(alat. Am(ala/ul are in%luenta po#iti&a asupra produsului atunci cand intruneste urmatoarele conditii4 este (ine construit ca sa poata asi"ura inte"ritatea produsului5 este neutru %ata de produsul am(alat5 corespunde din punct de &edere i"ienico2sanitar5 are insusiri estetice pri&ind %orma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate sa stimule#e &an#area produsului5 este usor de manipulat. Rolul am(ala/ului este acela de a asi"ura inte"ritatea produsului am(alat si de a contri(ui la mentinerea calitatii acestuia pe toata perioada %olosirii lui Pa#%"i Articolele indi&iduale cantarind peste I; A" tre(uie paleti#ate pentru o mai mare sta(ilitate si protectie a mar%urilor.

26

+i".$.$.1 Paleti Paleti repre#inta o plat%orma /oasa con%ectionata din lemn, plastic, metal sau o com(inatie a acestor materiale care poate %i ridicata pentru a permite manipularea cu un %orEli%t sau cric. Pa#%"i *in (ar"on on*&#a" Multe companii se orientea#a in pre#ent pentru am(alare catre paletii din carton ondulat deoarece acestea sint acceptate pentru transportul aerian si pot %i la %el de e%iciente ca paletii din lemn. In multe ca#uri, paletii din carton ondulat sint mai usoare si mai simplu de reciclat. Totusi, paletii din carton ondulat sunt suscepti(ile de a pierde din re#istenta cind sint e3pusi la ume#eala, in ca#ul in care nu sint special %a(ricati din carton du(lat cu materiale re#istente la apa, acest tip de am(ala/ %iind necesar in cele mai multe ca#uri.

*a incarcarea cutiilor intr2un palet, cea mai indicata metoda este ordonarea cutiile una deasupra celeilalte. La3i#% Prin la#i se 7ntele" am(ala/e inc'ise din toate partile, con%ectionate din scanduri, din placa/, din material plastic, din metal sau din com(inatii de materiale de e3emplu4 lemn/carton ondulat. Pentru a pre&eni pa"u(ele la alte mar%uri, tre(uie ca (alamalele, inc'i#atorile, mi/loacele de apucare si altele, pe cat posi(il, sa %ie incastrate, iar cuiele si suru(urile sa nu iasa. )en#ile de (alotare de otel si din material plastic asi"ura o 7m(unatatire su(stantiala a re#istentei unei la#i. *a#ile "rele tre(uie sa %ie pre&a#ute, pe supra%ata de ase#are, cu tra&erse de lemn care sa permita manipularea cu a/utorul sti&uitoarelor. Sipcile de intarire a %undului si a capacului &or %i %i3ate cu dispo#iti&e de intrepatrundere adec&ate pentru a asi"ura o (una sta(ilitate a la#ilor sti&uite. *a#ile sunt indicate pentru am(alarea mar%urilor "rele sau %ra"ile. E%icacitatea am(ala/ului nu depinde numai de soliditatea la#ii, dar 7n aceeasi masura si de atentia care esteacordata am(alarii din interior 0asi"urare, impanare1. +i".$.$. Model de lada

27

Am$a#a:&# %0"%rior Am(ala/ul e3terior incon/oara mar%urile cu un strat protector. Ast%el de am(ala/e pot %i e3trem de &ariate, in %unctie de necesitatile clientului

Cutiile care nu sint umplute la capacitate se &or s%arama su( "reutatea celorlalte cutii din palet. ! cutie poate sustine de F pana la = ori propria "reutate. Spatiile "oale din cutii &or reduce re#istenta la suprapunere si pot conduce la deteriorari, precum si la insta(ilitatea paletului. Inainte de a inc'ide si si"ila cutiile, asi"urati2&a ca toate spatiile "oale au %ost umplute cu material de umplere corespun#ator, cum ar %i polistiren e3pandat, carton ondulat, etc.

28

CAPIT!*U* F N!RME .E SECURITATE SI SANATATE A MUNCII

Norm%#% +p%(i4i(% *% +%(&ri"a"% a m&n(ii p%n"r& "ran+por"&ri r&"i%r% (&prin* pr%.%*%ri *% +%(&ri"a"% a m&n(ii p%n"r& pr%.%nir%a a((i*%n"%#or *% m&n(a 'n a("i.i"a"i#% *% %0p#oa"ar% a a&"o.%/i(&#%#or. Scopul pre#entelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare e3istente 7n cadrul acestor acti&itati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca 0e3ecutant2 sarcina de munca2 mi/loace de productie2 mediu de munca1. Se aplica persoanelor /uridice precum si persoanelor %i#ice care utili#ea#a 7n acti&itatea de e3ploatare mi/loace auto. Pre&ederile pre#entelor norme se aplica cumulati& cu pre&ederile Normelor Generale de Protectie a Muncii si, selecti&, cu pre&ederile Re"ulamentului pentru aplicarea .ecretului $ >/1JGG pri&ind circulatia pe drumurile pu(lice si pentru sta(ilirea si sanctionarea contra&entiilor 7n acest sector, cu modi%icarile ulterioare si ale Conditiilor te'nice pentru &e'icule rutiere 7n &ederea admiterii 7n circulatie pe drumurile pu(lice din Rom:nia, nr. 1=> / 1I.;F.1JJF ale Ministerului Transporturilor si nr. $>; / 1>.;F.1JJF ale Ministerului de Interne. Conducatorii auto &or supra&e"'ea ca 7ncarcatura sa %ie reparti#ata uni%orm pe plat%orma auto&e'iculelor, precum si respectarea tona/ului si "a(aritului. Conducatorul auto&e'iculului care e%ectuea#a transportul &a &eri%ica la plecarea 7n cursa si 7n parcurs modul cum a %ost le"ata 7ncarcatura. Se inter#ice plecarea 7n cursa daca acesta constata ca 7ncarcatura nu a %ost le"ata corespun#ator. Ase#area mar%urilor 7n auto&e'icule se &a %ace ast%el 7nc:t sa %ie asi"urata sta(ilitatea lor 7n timpul parcursului. Responsa(ilitatea asupra modului de ase#are si de ancorare a 7ncarcaturii re&ine unitatii la care se %ace 7ncarcarea. Conducatorul auto &a re%u#a e%ectuarea transportului daca aceasta nu 7ndeplineste conditiile de tona/ si/sau "a(arit. 9n ca#ul 7ncarcaturilor %ormate din la#i, (utoaie, cutii sau colete, se inter#ice sa se lase locuri "oale 7ntre acestea. *a ne&oie, 7ntre r:nduri se &or pune c'ituci sau sipci de lemn. *a transportul pieselor si materialelor cilindrice, cu &olum si "reutate mare, acestea se &or %i3a de catre e3peditor cu /u"uri care se %i3ea#a de plat%orma caroseriei. C:nd ram:n spatii pe plat%orma caroseriei, se &a asi"ura 7ncarcatura 7mpotri&a deplasarii. 9n caroseria autocamioanelor se pot transporta 7mpreuna cu 7ncarcatura numai 7ncarcatorii sau 7nsotitorii mar%urilor pre&a#uti 7n %oaia de parcurs, cu o(li"atia sa nu calatoreasca deasupra 7ncarcaturii sau 7n picioare si sa nu %ume#e. Pentru transportul lor se amena/ea#a un spatiu pre&a#ut cu (anca %i3ata ri"id de plat%orma, 7n partea din spate a caroseriei. Este inter#is sa se transporte persoane pe partile laterale ale caroseriei, 7n picioare, 7n caroserie, pe scari, precum si 7n remorci, sau deasupra 7ncarcaturii. Este inter#is sa se transporte 7n caroseria sau ca(ina auto&e'iculului, persoane care se a%la 7n stare de e(rietate. Se inter#ice urcarea sau co(oarea persoanelor 9n timpul mersului.

29

Se inter#ice accesul la locul de 7ncarcare 2 descarcare al auto&e'iculelor, persoanelor care nu au nici o atri(utie la aceste operatii. 9ncarcarea cu materiale a auto&e'iculelor &a %i ast%el %acuta 7nc:t conducatorul auto sa ai(a &i#i(ilitatea necesara 7n mers si posi(ilitatea supra&e"'erii parcursului. *a 7ncarcarea auto&e'iculelor cu a/utorul macaralelor sau e3ca&atoarelor, se &or respecta urmatoarele masuri4 a1 7ncarcarea se &a %ace dinspre partile laterale ale auto&e'iculului sau dinspre partea din spate5 (1 7ncarcatura &a %i ase#ata pe plat%orma c:t mai 7ncet posi(il pentru a se e&ita socurile, a&ariile sau accidentele5 c1 conducatorul auto nu &a permite stationarea de persoane pe plat%orma auto&e'iculului, 7n ca(ina si pe scari5 d1 conducatorul auto&e'iculului 0camion, (asculanta, tractor etc.1 &a parasi ca(ina si se &a 7ndeparta de #ona de actiune a macaralei sau a e3ca&atorului5 prin e3ceptie, la 7ncarcarea cu e3ca&atorul a auto&e'iculelor pre&a#ute cu aparatoare de ca(ina, se admite pre#enta 7n ca(ina a conducatorului auto. 9n ca#ul 7ncarcarii mar%urilor care depasesc "a(aritul este inter#isa pre#enta conducatorului auto 7n ca(ina, indi%erent de mi/loacele de 7ncarcare utili#ate si de capacitatea auto&e'iculului. Conducatorul auto nu &a e%ectua controlul te'nic sau repararea auto&e'iculului 7n timpul 7ncarcarii sau descarcarii acestuia. Mar%urile care ar putea sa se 7mprastie 7n timpul transportului tre(uie sa %ie am(alate si acoperite cu prelata, iar caroseria auto&e'iculelor destinate unor ast%el de transporturi nu tre(uie sa permita scur"erea mar%ii. 9n %unctie de %elul si dimensiunile mar%ii transportate, precum si de lun"imea auto&e'iculelor 7n care se transporta, pentru a se e%ectua toate mane&rele cu usurinta si %ara pericol de accidentare, la locurile de 7ncarcare 2 descarcare,(ene%iciarul transportului tre(uie sa asi"ure spatii corespun#atoare.

Mar4&ri 2r%#% +i .o#&minoa+% Auto&e'iculele si remorcile nu &or %i 7ncarcate cu mar%uri ce pot depasi "a(aritul admis si "reutatea pe osie pre&a#ute de Re"ulamentul pentru aplicarea .ecretului $ >/1JGG. .aca 7ncarcatura auto&e'iculelor depaseste "a(aritul admis pentru circulatie pe drumurile pu(lice, transportul se &a e%ectua numai cu apro(area or"anelor Ministerului de Interne si Re"ia Autonoma a .rumurilor. 9n aceasta situatie transportul se &a e%ectua 7n conditiile pre&a#ute de Re"ulamentul pri&ind circulatia pe drumurile pu(lice 0circulatia auto&e'iculelor cu "a(arite si tona/e depasite1. Mar%urile am(alate pot depasi 7naltimea o(loanelor, cu conditia de a %i asi"urate prin le"are pentru a nu cadea 7n parcurs. *e"area mar%urilor se &a %ace 7n asa %el 7nc:t am(ala/ul sa nu ai(a muc'ii taioase care, 7n parcurs, sa poata produce taierea 0roaderea1 le"aturilor sau des%acerea acestora. !peratiile de 7ncarcare si descarcare a pieselor "rele si &oluminoase 7n si din auto&e'icule se &or %ace cu a/utorul instalatiilor de ridicat.

30

Manipularea "reutatilor mari pe plat%orma auto&e'iculelor se &a %ace cu dispo#iti&e speciale de ridicat, omolo"ate. Caroseria auto&e'iculului 7n care se %ace 7ncarcarea mar%urilor "rele tre(uie sa %ie neteda si re#istenta. .escarcarea mar%urilor "rele tre(uie sa se %aca pe supra%ete ni&elate si consolidate. *a 7ncarcarea si descarcarea mar%urilor "rele cu a/utorul planurilor 7nclinate se &or %olosi trolii. 9n aceste ca#uri lucratorii &or pastra o distanta corespun#atoare %ata de mar%urile ce se 7ncarca 2 descarca. O$i%("% (& #&n2im% mar% 9ncarcatura de transportat nu &a depasi capacitatea ma3ima a mi/locului de transport. 9n ca#ul materialelor lun"i, acestea nu tre(uia sa atin"a solul 7n timpul mersului. .aca 7ncarcatura depaseste 7n lun"ime partea din spate a caroseriei sau a peridocului, aceasta &a %i semnali#ata, #iua cu ste"ulet rosu 7n spate si cu ste"ulete al(e 7n %ata, iar noaptea cu lumina rosie, care &a %i %i3ata 7n partea din spate a 7ncarcaturii si lumini al(e 7n %ata. 9ncarcarea sau descarcarea o(iectelor cu lun"ime mare 0care nu se poate %ace cu macaraua1 se &a %ace pe plan 7nclinat, pe sine sau pe "rin#i care &or %i %i3ate la capatul in%erior 0pe pam:nt1 cu pene. Tra"erea o(iectelor se &a %ace cu od"oane ori cu trolii. .eplasare o(iectelor pe planul 7nclinat se &a %ace cu a/utorul ran"ilor. !peratia de descarcare a o(iectelor cu lun"ime mare din mi/loacele de transport &a 7ncepe numai dupa &eri%icarea sta(ilitatii 7ncarcaturii pe plat%orma. .escarcarea se &a %ace succesi&, 7ncep:nd cu r:ndul superior. Mar4&ri am$a#a"% +a& (& 4orm% 2%om%"ri(% r%2&#a"% 9ncarcarea si descarcarea mar%urilor am(alate sau cu %orme "eometrice re"ulate 7n si din auto&e'icule se &or %ace 7n trepte, 7ncep:nd de la partea superioara a sti&ei la descarcare si in&ers la 7ncarcare. Manipularea mar%urilor pe plat%orma auto&e'iculelor se &a %ace numai dupa ce acestea au %ost &eri%icate sa nu ai(a cuie sau capete de (alot iesite, care ar putea produce taieturi. *a#ile cu "eamuri se &or 7ncarca si descarca de pe auto&e'icule numai cu a/utorul instalatilor de ridicat. Se &or %olosi numai auto&e'icule dotate cu instalatii de ridicat. 9ncarcarea si descarcarea (utoaielor 7n si din auto&e'icule se &or %ace prin rosto"olire pe plan 7nclinat sau prin %olosirea o(loanelor ridicatoare din dotarea auto&e'iculelor. Mar%urile 7ncarcate pe paleti tre(uie sa %ie (ine %i3ate, 7n &ederea pre&enirii deplasarii sau rasturnarii. Paletii tre(uie ase#ati 7n caroseria auto&e'iculului cu latura mica 7nspre ca(ina mi/locului de transport.
31

Paletii de dimensiuni mici &or %i sti&uiti 7n caroserie, 7ntretesut. Ma"%ria#% 'n .ra( *a 7ncarcarea si descarcarea materialelor pul&erulente 7n &rac, 7n si din auto&e'icule se &a e&ita stationarea lucratorilor 7n #ona de propa"are a pra%ului sau e3ecutarea de alte lucrari n apropierea locului respecti&. Se inter#ice transportul 9n &rac al materialelor to3ice. 9ncarcarea 2 descarcarea (itumului 7n &rac si a produselor care contin (itum, a materialelor cu actiune %otosensi(ili#anta sau %otoaler"i#anta, precum si a acelora care au actiune canceri"ena asupra or"anismului, se &or %ace pe timpul noptii. 9n mod e3ceptional aceste operatii pot %i e%ectuate si 7n #ilele %ara soare 0cu nori 1 sau 7n spatii acoperite. Se inter#ice 7ncarcarea 7n auto&e'icule a cerealelor neaerisite. 9n timpul operatiilor de 7ncarcare mecani#ata a materialelor 7n &rac cu a/utorul (en#ilor transportoare, "rei%erelor etc., lucratorii nu &or stationa 7n ra#a de actiune a acestora sau 7n #ona de propa"are a pra%ului. *a 7ncarcarea2 descarcarea minereurilor, a"re"atelor de (alastiera, cariera etc. le este inter#is lucratorilor sa se urce 9n caroseria auto&e'iculelor sau 9n (ena auto(asculantelor pentru a tra"e materialele 9n /os cu di%erite unelte.

;I;LIO<RAFIE

32

 1$ =bora, -$ ?erban, 1$ @istorescu

,istemul unitar al transporturilor, 0ditura =crisul Aom(nesc, /raiova, 7BCD

6$ Melnic, M$ .ancovici,Eolf, =$ *avelescu, 6$ >sain

,isteme de transport, 0ditura /- *A0==, Fucure#ti, 833: Te%nolo#ia or#anizrii transportului de mrfuri, ciclu de prelegeri, /"i#inu, H1M 833: -nstala!ii de ridicat i transportat, note de curs, /raiova, 833: .e#isla!ie *n domeniul transporturilor +xploatarea autove%iculelor, 0ditura 0-* Fucure#ti, 7B::

1$ 6lcaz, G$ Aussu, 6$ >prea, /$ =traistari

@$ Foteanu Monitorul >ficial M$ *oenaru, 5$ Aurac, *$ >rmeni#an Ei4ipedia

33