Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Energetica

Energia valurilor

Cristea Georgian Danut Grupa 2205 A

Cuprins

1. Introducere.Definitii 2. Metode de captare si principii de functionare 3. Amplasarea la nivel mondial 4. Tipuri de tehnologii 5. Factori Economici 6. Avantaje.Dezavantaje 7. Potentialul viitor 8. Concluzii 9. Bibliografie

1.Introducere.Definitii
n ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (iei, gaze, crbuni), prin ardere a avut efecte dezastruoase asupra mediului, mai mari dect orice activitate uman din istorie: acumularea de gaze nocive n atmosfer, ceea ce a declanat procese (poate ireversibile), precum subierea stratului de ozon, nclzirea global etc. De aceea, utilizarea unor surse alternative de energie, devine tot mai important, tot mai necesar pentru lumea de azi. Aceste surse, precum soarele, vntul, energia geotermal etc. practic nu se consum i se numesc energii regenerabile, fiind cunoscute i ca surse alternative sau neconvenionale. Energia produsa de apa este cu siguranta, una dintre cele mai valoroase resurse regenerabile de energie - si, de asemenea, putea fi considerata resursa de energie cea mai ignorata, pana nu demult. Energia mareelor regenerabila generata de ciclurile lunii, parcurile de energie bazate pe puterea valurilor au avantajul miscarii naturale repetitive a suprafetei apei, iar centralele hidroelectrice culeg energia cinetica produsa de gravitatie de la schimbarile ce au loc in diferitele niveluri ale apei. Valurile sunt micri ritmice ale particulelor de ap n jurul unui punct imaginar de echilibru. Sub aspect genetic, se cunosc: valuri eoliene, mareice, anomobarice, navale,staionare, gravitaional libere, forate de vnt. Valurile eoliene sunt cele care apar sub aciunea frecrii tangeniale ale maselor de aer n deplasare, cu presiunea normal fa de apa marin. Pentru calculul energiei valurilor se folosesc diferite modele de val. Cele mai bogate resurse de valuri se produc in zone in care vanturile puternice au calatorit pe distante lungi. Din acest motiv, cele mai bogate resurse in valuri din Europa se regasesc de-a lungul coastelor vestice care se astern la limita unei lungi zone de actiune, adica Oceanul Atlantic. Langa coasta, energia valurilor descreste, datorita frecarii cu patul marii; ca urmare, valurile formate in zonele mai adanci din larg, care au o buna expunere, vor avea cea mai mare energie.Un model de val, utilizat in mod frecvent, este cel a lui Gerstner, care presupune respectarea urmatoarelor legi: -moleculele de apa descriu orbite circulare, mascandu-se cu viteza uniforma si in aceeasi perioada de timp -razele orbitelor descresc exponential cu adancimea -fiecareparticula fluida, in timpul miscarii, suporta presiunea din pozitia de repaus -curbele de egala presiune (izobarele ) descriu trohoide circulare. Datorita ultimei legi, valurile calculate dupa acest model poarta denumirea de valuri trohoidale.
3

Fig 1. Profilul unui val

h =inaltimea valului =lungimea de unda L=lungimea frontului de val

2.Metode de captare si principii de functionare


Din analiza sistemelor de captare a energiei valurilor, s-a ncercat o clasificare a lor dup urmtoarele patru criterii: a) dup felul energiei captate dispozitivele s-ar putea clasifica n dispozitive ce utilizeaz componenta potenial a energiei valurilor, sau pe cea cinetic. b) dup modul de conversie a energiei valurilor n alt form de energie distingem dispozitive ce transform direct n energie electric sau folosind ca intermediar energia mecanic, hidraulic sau pneumatic. c) dup poziia de amplasare a captorilor putem clasifica n dispozitive aflate pe rm sau pe diguri, n apropierea rmului sau amplasate n larg. d) dup gradul de mobilitate al captorului distingem dispozitive fixe i dispozitive mobile.

Se cunosc mai multe sisteme de captare a energiei valurilor, dintre care: 1.Sistemul de conducte sub presiune (se aseamn cu sistemul de frnare al unui autovehicul). Astfel presiunea exercitat pe o suprafa mare este transmis prin intermediul unui lichid, prin conducte, unei suprafee mai mici, multiplicndu-se astfel fora pe unitate de suprafa. Printr-un sistem mecanic, aceast for realizeaz rotirea generatorul electric.

Fig. 2 Platforma scoian OYSTER care poate genera 300-600 kW

2. Sistemul bazat pe ascensiunea lichidului. Sistemul se bazeaz pe ascensiunea apei sub form de val pe o pant artificial i preluat mai apoi prin cdere de paletele unui generator electric. 3. Sistemul pistonului lichid. ntr-o incint, prin micarea sa de urcare i coborre, valul marin acioneaz ca un piston, pompnd i aspirnd aerul, cu rezultat direct asupra unei turbine n nordul Scoiei (Nigg), specialitii scoieni au gndit o platform special care s utilizeze la maximum fora valurilor, fr s monteze generatoare hidroelectrice plutitoare. Aa a aprut Oyster, o invenie care promite multe figura 2 i 3. Platforma are o component montat n ap, care basculeaz atunci cnd este lovit de valurile uriae. De ea sunt prinse dou pistoane, care prin compresie mping apa cu vitez printro conduct, pn ntr-o unitate aflat n apropriere. Acolo, apa sub presiune acioneaz o serie de palete, tot mecanismul fiind identic cu cel prezent n centralele hidroelectrice. Totul difer prin metoda inovativ de a transporta apa sub presiune. Productorii spun ca Oyster poate genera ntre 300 i 600 kW, ns la configuraii multiple, se poate ajunge la valori suficient de mari ct s alimenteze oraele din apropriere. Se sper c noua industrie ar revitalize economia scoian, mai ales n zonele rurale i ar crea peste 7000 de noi locuri de munc n diversele domenii colaterale implicate.

Fig. 3 Construirea platformei speciale a instalaiei OYSTER

4. Instalatie cu plan inclinat si bazin Pe la mijlocul anului 1940 langa Alger in Marea Mediterana a fost pusa in functiune experimental in doua amplasamente, la Sidi Ferruch si Pointe Pascade, prima instalatie moderna care consta dintr-o structura conceputa pe principiul planului inclinat si un bazin de acumulare. Solutia se bazeaza pe faptul ca in contact cu o constructie rigida, sub actiunea valurilor, apa are tendinta sa-si ridice nivelul suprafetei libere. Aceasta este receptionata intr-o structura cu radier curb inclinat, care se opune directiei de inaintare a frontului de val. Cantitatea de apa, ajunsa intre doi pereti convergenti, urca la o inaltime maxima a valului, deversand apoi intr-un rezervor special conceput pentru a retine apa la o cota superioara nivelului mediu al marii. Prin caderea realizata, apa retinuta pune in miscare turbinele care la randul lor antreneaza generatorii electrici. Curburile peretilor convergenti sunt impuse de forme hidraulice optime, care fac ca intreaga constructie sa realizeze o diferenta cat mai mare intre nivelul mediu al marii si nivelul maxim al apei din bazinul de acumulare .

Fig 2. Instalatie cu plan inclinat si bazin

3.Amplasarea la nivel mondial


In prezent exista sute de geamanduri de semnalizare care utilizeaza energia valurilor, fabricate de China si Jponia, si se depun eforturi deosebite pentru a se reliza central de mare putere. Aceste central se bazeaza pe diverse principia.Analizand modul de functionare a acestor central, se poate constata ca toate au o caracteristica comuna, si anume generatoarele prin turbine.

Harta indica amplasamentul resurselor in Europa.

In functie de orientarea liniei de coata (in particular pentru insule) si de starea dominanta a marilor (adica fenomenele climatice care stau la originea valurilor), valurile pot atinge zona tinta in diferite conditii. Ponderea energiei furnizate de valurile oceanului, in perspectiva dezvoltarii de energii alternative, este semnificativa, in particular in tari ca Irlanda, Marea Britanie, Portugalia si Norvegia, unde o pondere de 20 50 % din consumul de energie

electrica ar putea fi satisfacut din productia de energie electrica rezultata din exploatarea energiei valurilor. Pe coastele vestice ale Europei, im particular in Portugalia, Spania si Franta, lunile de vara (iunie septembrie, dar in special iulie august) pot fi foarte sarace in valuri. Pe langa importanta pe care o are pentru a realiza comparatii ale potetialului general al valurilor intre diferite regiuni, energia medie anuala poate fi inselatoare, daca nu este interpretata impreuna cu variatia sa sezoniera. Mediile anuale pot fi bazate pe potentiale mari ale valurilor, dar care nu pot fi folosite, fiind caracterizate de efecte distructive pe perioade scurte si aproape lipsite de energie exploatabila pe intervale lungi. Este esential ca aceasta periodicitate sa nu afecteze cererea locala de energie electrica, in cazul in care se doreste ca energia valurilor sa constituie o sursa importanta in alimentarea cu energie electrica a acelei regiuni. Un factor decisiv pentru a stabili cat de adecvata este o linie de coasta este cel al proprietatilor sale batimetrice (adica inclinatia si forma patului sau). Spre deosebire de vanturile din larg, tehnologiile pentru energia valurilor, in general nu au un impact vizual asupra coastei, ceea ce permite instalarea de preferinta a fermelor cat mai aproape de tarm. Aceasta inseamna posibilitatea unei reduceri semnificative a costurilor de cablare si instalare si la o eficientizare a supravegherii si intretinerii echipamentelor. Cea mai adecvata adancime pentru echipamentele specifice utilizate in conversia energiei valurilor este de 50 m, daca se ia in considerare compromisul intre disponibilul de energie si cheltuielile pentru ancorare. Regiunile cu batimetrie abrupta (adica cu tarmuri continentale abrupte si ape adanci aproape de coasta), spre exemplu Portugalia, sunt avantajoase pentru amplasarea dispozitivelor de exploatare a energiei valurilor. Conditiile patului marii nu reprezinta cel mai critic aspect deoarece majoritatea tehnologiilor cu dispozitive plutitoare. Pentru traseul cablurilor catre uscat se prefera in general marile cu paturi nisipoase. In ceea ce priveste conditiile de pe uscat, este important ca statia de pe uscat si /sau substatia care realizeaza interfata cu reteaua electrica de pe uscat, sa fie apropiata de unitatea de generare a energiei, daca conditiile specifice de sol si topografice ce apar la montaj odata cu inaintarea catre interiorul uscatului, permit amplasarea cablurilor la costuri practicabile. In mod realist, se preconizeaza ca si alte cerinte de infrastructura vor constitui un factor geografic important pentru implementarea acestei tehnologii. In anumite zone, se va dezvolta infrastructura necesara dezvoltarii tehnologiei de conversie a energiei valurilor, in timp ce in alte regiuni, existenta unor industrii echivalente (de exemplu constructia de nave, constructia de structuri de otel, dezvoltarea de diferite alte activitati in largul apelor) vor sprijini substantial dezvoltarea acestei tehnologii. In proiectele la scara mare, principalul obstacol va fi capacitatea si disponibilitatea retelei electrice. Aceasta datorita faptului ca resursele favorabile de energie a valurilor
8

se pot regasi in zone cu retele relativ slab dezvoltate, chiar in Europa. Viitorul pentru implementarea la scara mare a proiectelor pentru energia valurilor va fi determinat partial de gradul in care sursele de energie regenerabila maritime vor constitui o prioritate la nivel transnational. Nu este suficienta reusita in dezvoltarea tehnologiei si in initiativele singulare la nivel international pentru integrarea in retea a energiei electrice produsa din valuri la scara mare, ci va fi nevoie de realizarea unor investitii majore la nivel international in structura retelei, atat pe uscat cat si in larg si intre diferite tari (adica Reteaua Europeana Transnationala).

4. Tipuri de tehnologii
Constructorii utilizeaza multe metode pentru proiectarea echipamentelor destinate exploatarii energiei valurilor. Aceste echipamente se pot clasifica fie in functie de locul de amplasare si adancimea la care sunt proiectate sa functioneze, adica de-a lungul tarmului, linga tarm si in larg, fie in functie de metoda utilizata pentru captarea energiei valurilor.

Atenuator Acesta este un echipament flotant lung, aliniat perpendicular pe frontul valului. Echipamentul practic calareste valul si capteaza energia cand valul trece, restrictionand selectiv miscarile de-a lungul lungimii acestuia. Un exemplu actual pentru un attenuator este echipamentul Pelamis, iar conceptele de proiectare anterioare au fost Pompa de valuri MCCabe (incercata in mare) si Cockerel Raft (in faza de proiect).

Puncte de absorbtie axial simetrice acestea reprezinta o structura flotanta care absoarbe energia valurilor in toate directiile, in virutea miscarii sale la sau langa suprafata apei. Are dimensiuni mici comparativ cu lungimea tipica a valului, de ordinul a catorva metri. Proprietatea punctelor de absorbtie axial simetrice este aceea de a absorbi energia din zone ale marii mai mari decat dimensiunile echipamentului. Prin referire la efectul similar ale undelor radio, fenomenul se mai numeste si efect de
9

antena. Tipurile portante spre exemplu, functioneaza ca punccte de absorbtie. In mod tipic, dar nu necesar aceste dispozitive portante sunt axial simetrice. Ca exemple se pot da Wavebob, OPT PowerBuoy si Aquabuoy.

Convertoarele oscilatiei de nivel al valului (CONV) Acestea sunt colectori plasati langa suprafata, fixati pe un brat pivotant amplasat langa patul marii. Bratul oscileaza ca un pendul invers, datorita miscarii particulelor de apa in valuri. Exemple prezente din aceasta categorie sunt Waveroller complet submersat si Oyster la suprafata. Un echipament mai vechi din acest tip, Pendulul japonez, avea clapeta cuplata langa suprafata, atarnand in jos, bagata in structura de cheson.

Coloanele de apa oscilante (CAO) Acestea sunt structuri gaurite, partial imersate, care sunt deschise catre mare sub suprafata apei, astfel incat contin aer prins deasupra unei coloane de apa. Valurile determina ridicarea si coborarea coloanei, actionand ca un piston, comprimand si decomprimand aerul.Acest aer este canalizat catre o turbina cu aer pentru a produce energie. Cand sunt corespunzator proiectate pentru starea dominanta a marii, CAO pot fi reglate pentru perioada valului incident, in scopul de a rintra in rezonanta. Astfel, CAO pot fi realmente eficiente si pot prezenta caracteristici de puncte de absorbtie. Un caz particular din acesta categorie este CAO
10

portant, care este un CAO flotant. Printre dispozitivele propuse in prezent se numara Sperboy, MRC si Backward Bent duct type OE Buoy.

Dispozitive plasate in varf Acestea constau dintr-un perete pe care il spala valurile, colectand apa intr-un rezervor de stocare. Valurile incidente creaza o sarcina de apa, care este eliberata inapoi in mare prin intermediul unor turbine conventionale de sarcina mica, instalate la patul rezervorului. Un dispoziotiv plasat in varf poate utiliza colectori pentru a concentra energia valurilor. Dispozitivele plasate in varf sunt in mod uzual structuri mari, datorita necesarului de spatiu solicitat de rezervor, care trebuie sa aiba o capacitate minima de stocare. Dispozitivele pot fi plutitoare ca Wave Dragon, cel mai mare convertor de energie a valurilor construit pana in prezent sau structuri fixate in teren ca SSG (Sea Wave Slot Cone Generator, integrata intr-un dig de spargere a valurilor).

Dispozitive de presiune diferentiala submerse Acestea sunt dispozitive submersate amplasate uzual langa tarm si prinse de patul marii. Miscarea valurilor determina cresterea si coborarea nivelului apei marii peste dispozitiv, inducand o presiune diferentiala, care determina ridicarea si coborarea dispozitivului cu valurile. Cand sunt proiectate corespunzator pentru starea marii si aceasta categorie de dispozitive are de asemenea caracteristici semnificative de puncte de absorbtie. Un
11

exemplu la zi al unei realizari a acestui concept este AWS (Archimedes Wave Swing), care are de asemenea bune caracteristici de puncte de absorbtie. Un alt dispozitiv care se poate incadra in aceasta categorie este Waverotor.

In functie de mecanismele de captare a energiei valurilor exista cateva categorii de echipamente si deosebirile intre ele sunt rare. De multe ori se considera numai trei categorii fundamental diferite, respectiv coloane de apa oscilante, dispozitive plasate in varf si corpuri cu miscare relativa indusa de valuri. In mod uzual, toate echipamentele cu exceptia dispozitivelor plasate in varf au de asemenea caracteristici de puncte de absorbtie. Punctul de absorbtie reprezinta capacitatea de a absorbi (capta) energia dintro zona mai larga decat dimensiunea fizica a echipamentului fenomen cunoscut si sub denumirea de efect de antena. Datorita obiectivelor diferite, nu exista o clasificare comuna larg acceptata de catre comunitatea internationala a Dezvoltarii Cercetarii si Tehnologiei. Enumerarea de mai sus a fost intocmita in scopul de a se diferentia conceptele care sunt in prezent cele mai cunoscute, in baza principiului lor de functionare.

12

5. Factori economici
Pe langa lipsa de credibilitate, datorata defectiunilor survenite, principalul motiv al lipsei de investitii in energia valurilor este cel al costurilor capitale foarte mari, necesare in special in etapele initiale ale dezvoltarii tehnologiei. Desi domeniul energiei eoliene constituie un exemplu prin care s-a demonstrat ca subventionarea initiala a tehnologiei poate conduce la dezvoltarea rapida a unei industrii durabile, domeniul energiei valurilor se caracterizeaza printr-o dezvoltare lenta. Carbon Trust (2006) a publicat recent un set de valori (respectiv, estimarea costurilor energiei; cuantumul investitiilor capitale; termenele preconizate pentru realizarea nivelurilor de putere instalata si reducerile corespunzatoare ale costurilor capitale, avand in vedere dezvoltarea tehnologiei). Pentru aceasta s-a considerat un scenariu optimist si unul pesimist folosind date de plecare diferite. Scenariul optimist (jos) arata ca valoarea de 12.75 c/kWh (8.5 p/kWh) ar putea fi atinsa dupa instalarea primilor 250 MW, in timp ce in scenariul pesimist aceasta valoare s-ar realiza in jurul valorii de 5 MW instalati. Cel mai atractiv domeniu de costuri este cel de la 7.5 c/kWh la 9.0 c/kWh (adica valori comparabile cu costurile energiei eoliene in etapa in care aceasta reprezinta un sector industrial durabil in Europa). Acest domeniu de costuri ar putea fi atins dupa instalarea a 3 12 MW, corespunzator scenariilor optimist, respectiv pesimist. In al treilea scenariu alternativ, dupa instalarea primilor 50 MW s-ar putea realiza o scadere substantiala a costurilor initiale, de la 33-38 c/kWh la 15 c/kWh . In aceste conditii, dupa instalarea a 400 MW s-ar putea atinge valori de 9 c/kWh, iar , dupa instalarea a 10 MW s-ar putea atinge valori de 3,75 c/kWh. Aceste niveluri ale costurilor, exprimate in c/kWh, reprezinta fezabilitatea economica a tehnologiei destinate producerii de energie, prin compararea costurilor totale de investitie, functionare si intretinere cu energia totala produsa in perioada de depreciere a instalatiei.

13

Estimarea costurilor energiei valurilor in functie de puterea instalata; a ) estimare in scenariul optimist, bazat pe 33 c/kWh din costurile initiale si 15 % din taxa de invatare (stanga) ; b) estimare in scenariul pesimist, bazat pe 38 c/kWh din costurile initiale si 10 % din taxa de invatare (dreapta); in ambele scenarii s-a admis o taxa de recuperare intre 15% (initial) si 8 % (final). Sursa: Carbon Trust (2006).

14

Astfel de scenarii trebuie interpretate cu atentie, deoarece intre estimarea valorilor costurilor initiale exista o stransa interdependenta, in particular in ceea ce priveste rata de invatare admisa (rata la care tehnologia devine mai ieftina datorita efectelor produse prin aprofundarea cunostintelor pe parcursul proceselor de productie in serie). Separat de aceasta observatie, energia produsa din valuri va fi mai scumpa pana la realizarea instalarii a catorva sute de MW.

6.Avantaje.Dezavantaje
Aceasta forma de energie este una de tip regenerabil,inepuizabil,care in ultimii ani a inceput sa fie captata de diverse dispozitive.Pe langa avantajele evidente captarea energiei valurilor are si unele dezavantaje precum distribuirea neuniforma, impactul vizual sau fizic asupra habitatului marin, scurgerile toxice ale lichidelor folosite in constracutia dispozitivelor de captare si conflictul cu navele comerciale.

7. Potentialul viitor
Alte probleme sunt legate de licente reglementarile aplicabile oceanelor si conflictele dintre activitatile desfasurate in largul oceanului ca si evaluarea impactului asupra mediului si standardele de performanta. Trebuie luate in considerare dificultatile tehnologiilor aplicabile energiei valurilor, precum si calitatea energiei, conectarea la retea si problemele de mediu, asa cum o confirma recentele verificari prealabile efectuate asupra unor actori experimentati in afacerile activitatilor desfasurate in largul oceanului. Dezvoltarea in viitor a energiei valurilor ar putea fi afectata de cativa factori, printre care:

Consideratii strategice si siguranta alimentarii Disponibilitatile de finantare pentru tehnologie si proiecte, incluzand si fondurile publice Riscul si potentialul tehnologiei, care cauta exploatarea comerciala a conceptului Abordarea managementului riscului in procesul de dezvoltare Posibilitatile de conectare la retea Capacitatea retelei de a accepta surse neregulate Factorii de mediu si intarzierile in procesele de acoradre a licentei

15

In 2020 Europa ar putea ajunge la cativa GW de putere instalata ca energie data de puterea valurilor. Carbon Trust (2006) a considerat ca aceasta valoare va fi cuprinsa in intervalul 1 2,5 GW, prin comparatie cu sectorul energiei eoliene la nivelul anilor 80. Capitalul total care ar trebui antrenat in acest stadiu este estimat la 1,5 3,75 miliarde . Dupa 2020, conform experientei pietei, se preconizeaza o crestere mai rapida.

8.Concluzii
Energia clasica, provenita din resursele naturale este epuizabila. In urma unor cercetari stiintifice s-a ajuns la concluzia ca in 40 de ani resursele de petrol se vor termina, gazele naturale mai stau la dispozitia noastra abia 60 de ani, iar consumul actual al carbunelui duce la epuizarea acestuia in aproximativ 200 de ani. Dupa aceste calcule, oamenii de stiinta au gasit o alternativa pentru aceasta energie clasica, si anume energiile neconventionale (care se folodesc la nivel mondial de aproximativ 35 de ani). Furnizarea acestora este o sarcina importanta a politicii energetice si de mediu, la nivel global. Economisirea energiei, a combustibililor si cresterea puternica a eficientei folosirii acestora, constituie in prezent unul din obiectele prioritare ale planurilor de dezvoltare economica si sociala ale fiecarei tari. Tot mai multe tari privesc aceasta problema cu un interes ridicat, problemele energetice devenind o preocupare generala a lumii contemporane. Este nevoie de noi pentru ca eforturile comune de popularizare a practicilor pentru folosirea energiilor neconventionale sa isi atinga tinta, astfel orice alternativa de folosire a energiei este de mare folos pentru natura, chiar daca deocamdata acesta implica si un efort financiar deosebit pentru fiecare din noi.

16

9.Bibliografie
1.Constantin Iulian, Petru Dan Lazar, 1982, Energia valurilor.Captare si conversie 2.www.wikipedia.ro

17