Sunteți pe pagina 1din 0

Universitatea OVIDIUS Constana

Departamentul ID-IFR
Facultatea de tiine Economice
Specializarea Economia Comerului, Turismului i Serviciilor
Forma de nvmnt ID
Anul de studiu I
Semestrul II
Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010




Caiet de Studiu Individual
pentru
Finane







Coordonator disciplin: Lect.univ.dr. Niu Oana

Cuprins
Finane

CUPRINS

Unitate
de
nvare


1








2






3







4




Finane


INTRODUCERE

FINANE CATEGORIE ECONOMIC CU CARCTER
ISTORIC
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1
1.1 Evoluia istoric a noiunii de finane publice
1.2 Concepii clasice i moderne privind noiunea de finane publice
1.3 Delimitarea noiunii de finane: publice vs private
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1

FUNCIILE FINANELOR
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 2
2.1 Funcia fiscal
2.2 Funcia de control
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2

POLITICA FINANCIAR I MECANISMUL FINANCIAR
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 3
3.1 Definirea mecanismului financiar
3.2 Componentele mecanismului financiar
3.3 Politica financiar: principalele domenii de manifestare
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3

SISTEMUL BUGETULUI PUBLIC NAIONAL
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4
4.1 Definiia i importante bugetului public naional
4.2 Coninutul bugetului public naional
4.3 Procedura bugetar
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4
Pagina
1
3
4
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
15
17
20
21
22
23
24
25
25
27
...
50
Numele cursului I


Cuprins



5







6






7







8







9





Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 4

BUGETUL PUBLIC NAIONAL
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 5
5.1 Principiile bugetare
5.2 Fazele procesului bugetar
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 5
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 5


SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 6
6.1 Conceptul de cheltuieli publice i criterio de clasificare
6.2 Cheltuielile publice clasice
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 6
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 6

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 7
7.1 Cheltuieli publice moderne
7.2 Nivelul, structura, dinamica i factorii ce influeneaz cheltuielile
publice
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7

STRUCTURA SISTEMULUI RESURSELOR
FINANCIARE PUBLICE
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 8
8.1 Impozitele noiune, rol, principii de impunere, caracteristici
8.2 Elementele impozitului i tipuri de impozite
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 8
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 8

IMPOZITELE DIRECTE
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 9
9.1 Impozitele pe veniturile realizate de persoanele juridice
9.2 Impozitele pe veniturile realizate de persoanele fizice
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 9
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Numele cursului II


Cuprins


10







11






12





13







14







Bibliografie Unitate de nvare Nr. 9

IMPOZITELE INDIRECTE
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 10
10.1 Accizele
10.2 Taxa pe valoarea adugat
10.3 Taxe vamale i taxe de timbru
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 10
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 10

MPRUMUTURILE PUBLICE
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 11
11.1 mprumuturile de stat trsturi, clasificare
11.2 Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat si tipologia acestora
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 11
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 11

DATORIA PUBLIC
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 12
12.1Coninutul datoriei publice i formele sale de manifestare
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 12
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 12

FINANE PRIVATE
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 13
13.1 Bursa definiii, caracteristici i funcii
13.2 Mecanismul bursier
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 13
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 13

BANII I ROLUL LOR N ECONOMIE
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 14
14.1 Banii evoluie, funcii i clasificarea semnelor monetare
14.2 Masa monetar i creditul
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 14
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 14

BIBLIOGRAFIE

Numele cursului III


Cuprins
Numele cursului IV


*** Observaii:
1. numrul unitilor de nvare este egal cu numrul
edinelor de curs la forma de nvmnt zi (28 ore
curs = 14 UI, 14 ore curs = 7 UI);
2. ce este scris cu rou va fi nlocuit n funcie de
specificul disciplinei;
3. ce este scris cu negru nu trebuie modificat.




Introducere
FINANE

INTRODUCERE

Stimate student,
Prezenta lucrare constituie, sperm, un material de studiu i exerciiu util
studenilor din anul I ai Facultii de tiine Economice specializarea Economia
comerului, turismului i serviciilor.
Concretizarea noiunilor de baz prin studii de caz i evaluarea
cunotinelor dobndite la orele de curs prin teste gril poate conduce la o mai
bun consolidare a problematicii finanelor publice, la nivel individual.
n elaborarea materialului am urmrit implicarea studentului pe toate
planurile finanelor publice: teoretic, practic i metodologic.
Dat fiind perisabilitatea reglementrilor i metodologiilor practice, vom fi
deschii oricror sugestii i recomandri de mbuntire i actualizare a
materialului, drept pentru care mulumim anticipat.

Spor la nvat i succes!











Finane 1


Finane categorie economic cu caracter istoric
Unitatea de nvare Nr. 1

FINANE CATEGORIE ECONOMIC CU CARACTER ISTORIC

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 1
1.1 Evoluia istoric a noiunii de finane publice
1.2 Concepii clasice i moderne privind noiunea de finane publice
1.3 Delimitarea noiunii de finane: publice vs private
...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 1







Pagina
2
2
5
9

10
11
11

Finane 1


Finane categorie economic cu caracter istoric
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt:

Definirea conceptului de finane publice
Sublinierea trsturilor caracteristice pentru fiecare tip de ornduire istoric
Delimitarea noiunii de finane n publice i private
Stabilirea asemnrilor i deosebirilor intre cele dou noiuni


1.1 Evoluia istoric a noiunii de finane publice
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Relaii financiare sau finane, relaii bneti, banul public, liberalism economic,
doctrina interventionista, analiza pozitiva, analiz normativ,
Comuna primitiva, dupa cum se stie, nu a cunoscut statul. In aceasta
oranduire, diferite functii publice organizarea muncii in comun, aplanarea
conflictelor intre ginti si triburi, supravegherea respectarii obiceiurilor, a ritualurilor
religioase, apararea membrlor unui trib impotriva atacurilor altui trib erau
indeplinite de oameni alesi de catre intreaga populatie.
Organele autoritatii publice nu dispuneau de mijloace de constrangere
speciale, cu timpul insa, diviziunea sociala a muncii a condus la cresterea
productivitatii muncii, la sporirea productiei si la dezvoltarea schimbului; si-a facut
aparitia proprietatea privata, a crescut inegalitatea de avere, iar societatea s-a scindat
in clase. O data cu impartirea societatii in clase antagoniste, a aparut necesitatea unei
institutii care sa protejeze proprietatea prvata, sa apere privilegiile celoer avuti
impotriva celor neavuti, sa ocroteasca interesele stapanilor de sclavi impotriva
sclavilor. Aceasta institutie care era statul si-a facut aparitia.
Separarea statului de societate in sfera relatiilor economice isi gaseste
expresia in aceea ca statul isi are veniturile , cheltuielile si datoriile sale proprii; isi
procura resursele necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor sale cu ajutorul
consrangerii pe care o exercita asupra membrilor societatii.
Astfel, putem vorbi de aparitia primelor elemente de finante (impozite,
imprumuturi).
Finantele evolueaza permanent si se perfectioneaza continuu potrivit
schimburilor ce au loc in ansamblul relatiilor economico sociale.

Astfel, in primele stadii de existenta, ale oranduirii sclavagiste cand
economia avea un caracter natural inchis finantele publice au avut o sfera restransa
de manifestare intrucat :
o buna parte a functiilor publise de conducere, justitie sau aparare, erau
onorifice fara a fi remunerate;
constuirea templelor si a corabiilor, intretinerea armatelor si a curtilor,
organizarea spectcolelor, rascumpararea prizonierilor si altele, erau asigurate
indeosebi pe calea prestatiilor si a darilor in natura la care erau obligati statului sau
pe calea tributurilor, a jafurilor si a trofeelor de razboi.
Manifestarea mai ampla a relatiilor financiare este strans legata de aparitia
economiei de schimb o data cu care cetatenii si supusii statului sclavagist au fost
Finane 2


Finane categorie economic cu caracter istoric
obligati sa participe la acoperirea necesitatilor publice si cu mijloace banesti.

In oranduirea feudala , relatiile marfa bani, desi in ultimele stadii de
dezvoltare a acesteia, au cunoscut o mai mare amploare decat in sclavagism ( ele
nedevenind insa predominante). Ca urmare, pentru paza granitelor tarii, ducerea de
razboaie, intretinerea curtii domnesti, construirea de drumuri si fortificatii, ca si
pentru alte scopuri, statul a continuat sa foloseasca pe scara larga prestatiile in
munca si darile in natura, veniturile domeniale si drepturile regaliene - care
desemnau privilegiul de a incasa anumite venituri de care se bucura monarhul in
Evul Mediu, iar mai tarziu vistieria statului. Vistieria statului se confunda, de regula,
cu camara personala a domnitorului si era alimentata din impozite in bani, daruri,
imprumuturi, tributuri. Veniturile in bani aveau insa o importanta relativ redusa in
acoperirea cheltuielilor statului feudal.
Prin forma si modul de percepere a drepturilor regaliene, acestea sunt
interpretate de stiinta finantelor ca o forma de trecere de la venituri domeniale la
impozite ( ca expresie actuala a finantelor publice). In functie de contributia lor la
formarea veniturilor suveranului ( respectiv a vistieriei pulice), drepturile regaliene
au fost impartite in trei grupe astfel:
in grupa I au fost cuprinse dreptul asupra bunurilor gasite, incarcaturii
corabiilor salvate de la innec, succesiunulor fara mostenitori si averii strainilor dupa
decesul lor.
in grupa a-II-a erau cuprinse drepturile silvice de vanatoare si de pescuit,
precum si drepturile de exploatare a subsolului si de folosire a morilor de vant.
in grupa a-III-a au fost incluse dreptul de a bate moneda (ce a reprezentat
un simbol al puterii fiecarui senior feudal, dar si un izvor suplimentar de venituri) si
derptul de judecata (care a adus cu sine si instituirea a menzilor si a taxelor de
judecata ca elemente concrete de finante ).

Capitalismul aduce cu sine o productie de marfuri generalizata si trecerea la
preponderenta economiei de schimb. In aceasta perioada, relatiile banesti capata o
larga dezvoltare, iar intretinerea aparatului de stat se bazeaza in exclusivitate pe
folosirea resurselor banesti.
In capitalism, doua functii fundamentale caracterizeaza activitatea activitatea
statului:
functia interna (principala), de mentinere a ordinii interne si de asigurare a
functionarii institutiilor specifice noii oranduiri;
functia externa, de aparare a tarii, a independentei si suveranitatii
nationale, sau de extinere a teritoriului prin actiuni militare agresive, anexioniste,
dupa caz.

In oranduirea socialista, statul continua sa mobilizeze la dispozitia sa o
importanta parte din venitul national national si sa o utilizeze in scopul indeplinirii
functiilor si sarcinilor sale.
In toate oranduirile social economice in care au existat, finantele s-au
manifestat ca relatii sociale, de natura economica, aparute in procesul repartitiei
P.I.B.-ului, in stransa legatur cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului.
Finane 3


Finane categorie economic cu caracter istoric
In cele patru oranduiri, finantele au imbracat fara exceptie, forma valorica,
baneasca. Dar, in fiecare din acste oranduiri, ele au indeplinit un anumit rol,
corespunzator conditiilor economice, politice si sociale in care au existat, astfel:
a) Resursele mobilizate la dispozitia statului sunt produsul muncii celor
ocupati atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera namateriala, care participa cu
o parte din veniturile lor, la formarea fondurlor respective.
b) Prelevarile de resurse la dispozitia statului au un caracter obligatoriu. In
caz de nerespectare a termenului si conditiilor de plata, la impozitele pe venit si pe
avere, statul aplica sanctiuni celor vinovati.
De pe urma cheltuielilor publice profita beneficiarii directi ai acestora.
Repartizarea acestor cheltuieli pe beneficiari directi sau indirecti nu este uniforma, ci
difereniata.

In conditiile economiei contemporane, in majoritatea tarilor lumii, statul
devenit el insusi un important agent economic, ca urmare a separatiei ce s-a relizat
intre domeniul public si cel privat. Avem insa de-a face si cu statul organizator si
statul manager. Statul contemporan asigura organizarea si conducerea generala a
economiei, functie ce este recunoscuta si in optica neoclasica a ultimei jumatati de
secol. Procesele de mobilizare si alocare a resurselor banesti necesare statului
constituie continutul unor relatii economice specifice, denumite relatii financiare
publice sau, cu un termen generic, finante publice .
Aceasta concluzie este imprtanta, intrucat evidentiaza nu numai necesitatea
obiectiva a existentei finantelor in economia contemporana, ci si manifestarea unei
varietati de relatii financiare.



Test de autoevaluare 1.1.
1. Apariia finanelor publice a fost generat de:
a) apariia societii capitaliste;
b) scindarea societii n clase antagoniste;
c) apariia comunei primitive;
d) apariia economiei de pia;
e) folosirea banilor, bancnotelor, monedelor fiduciare i scripturale

2. Conceptul de finane publice, n statul modern, are un pronunat caracter:
1. juridic;
2. economic;
3. sociologic;
4. politic.
a) 1,2;
b) 1,3;
c) 2,3;
d) 2,4;
e) 1,2,3,4;
3. Cuvntul finane a avut sensul de:
Finane 4


Finane categorie economic cu caracter istoric
1. plat n bani;
2. venit al statului;
3. ntregul patrimoniu al statului;
4. resurse, relaii i operaiuni bneti;
5. bunuri i bani utilizate pentru funcionarea instituilor statului.
a) 2,3,5;
b) 1,2,3,4,5;
c) 3,4,5;
d) 1,2,3,4;
e) 2,3,4,5.

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

1.2. Concepii clasice i moderne privind noiunea de finane publice
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Liberalism economic, doctrina intervenionist, stat al bunstrii, stat intervenionist,
stat jandarm, stat providen
Conceptiile specialistilor ce abordeaza problematica finantelor publice sunt
diferentite intre ele, in functie de accentul pe care acestia il pun pe o latura sau alta a
finantelor. Pornind de aici, in randul publicului a fost retinuta si o anumita imagine
negativa. Totodata, specialistii domeniului, se confrunta cu obstacole reale in
dezvoltarea acestora, obstacole ce sunt legate de tehnicizarea si specializarea
finantelor publice, de eterogenitatea lor si de vicisitudinile cu caracter istoric.

Cuvantul finante isi are originea in limba latina. In secolele al XIII-lea si al
XIV-lea se foloseau expresiile finatio, financias si financia pecuniaria, in
sensul de plata in bani. Se presupune ca aceste expresii deriva de la cuvantul
finis utilizat adesea in sensul de termen de plata.
In Franta, in secolul al XV-lea, se foloseau expresiile homme de finances
si financiers, pentru denumirea arendasilor de impozite si a persoanelor care
incasau impozitele regelui; finance insemna o suma de bani si mai ales un venit al
statului, iar finances intregul patrimoniu al statului.
In limba germana, in secolele al XV-lea si al XVII-lea se intalnesc expresiile
Finanz, care insemna plata in bani, si Finantzer, care desemna pe camatar.
Cu vremea, cuvantul finante a capatat un sens foarte larg, incluzand
bugetul statului, creditul, operatiile bancare si de bursa, relatiile cambiale, s.a.m.d.,
Finane 5


Finane categorie economic cu caracter istoric
adica resursele, relatiile si operatiile banesti.
In zilele noastre, persoanele neavizate identifica frecvent notiunea de finante
cu aceea de bani, venituri in bani, resurse banesti, creante si obligatii de plata in
bani, indierent de subiectul acestora.
Sintetizand diversele conceptii intalnite in literatura de specialitate,
mentionam ca finantele publice sunt considerate a fi:
fonduri banesti prelevate la dispozitia statului in vederea indeplinirii
functiilor si a sarcinilor sale;
mijloace de interventie a statului in economie, prin intermediul unor
parghii sau instrumente specifice, constituite din impozite, taxe, contributii,
imprumuturi, alocatii, subventii, bonificatii si alte facilitati fiscale, in vederea
influentarii activitatii economice;
forme si metode concrete de administrare a banului public;
acte juridice de dispozitie autoritara sau contractuala, vizand reluarea la
dispozitia statului a unei parti din P.I.B., in scopul indeplinirii functiilor si al
realizarii sarcinilor statului;
relatii economice ce se manifesta in procesele de constituire si de
repartizare a fondurilor publice de resurse banesti, in scopul satisfacerii nevoilor
generale ale societatii.
Analiza acestei multitudini de conceptii asupra finantelor publice releva
faptul ca, in evolutia lor se disting urmatoarele doua etape:
- cea aferenta perioadei de inchegare a finantelor ca stiinta economica de sine
statatoare, corespunzand capitalismului premonopolist ;
- cea aferenta afirmarii doctrinei interventioniste, de dupa marea criza
economica mondiala din perioada 1929-1933.
Conceptiile primei etape sunt considerate clasice , iar cele din etapa
urmatoare sunt considerate moderne.

Conceptiile clasice se intemeiaza pe doctrine liberalismului economic , ce a
fost predominaata n perioada capitalismului premonopolist. n acest cadru, n
conformitate cu principiul laissez faire, laissez passer, se urmarea evitarea fiecarei
Finane 6


Finane categorie economic cu caracter istoric
interventii a statului n economie, apreciindu-se ca aceasta interventie perturba
initiativa privata, libera concurenta si actiunea legilor obiective ale pietei. Ca
urmare, rolul statulu trebuia limitat la infaptuirea sarcinilor sale traditionale privind
mentinerea ordinii interne, apararea tarii si intretinerea relatiilor diplomatice,
corespunzatoare lozincii guvernului ieftin .
Conceptiile de acest gen au prevalat n asa numita etapa a statului jandarm
cnd preocuparile stiintei despre finantele publice erau orientate cu precadere spre
problemele procurarii resurselor necesare statului, utilizarii lor cu spirit de
economie, repartizarii sarcinilor fiscale pe categorii de platitori, contractarii si
rambursarii imprumuturilor, intocmirii si executarii echilibrate a bugetului,
respectarii anumitor reguli care tin de disciplina financiara si de buna gestionare a
fondurilor. n acest cadru, impozitele, contributiile, imprumuturile si celelalte
metode de procurare a resurselor financiare ale statului trebuie sa fie astfel
concepute nct sa aiba si un caracter neutru , adica sa nu provoace modificari
substantiale n repartitia veniturilor si a averilor.
n esenta, conceptele acestei periode au un pronuntat caracter juridic , ca
urmare a orientarii lor spre:
problematica procurarii resurselor necesare statului si ale utilizarii
economicoase a acestora;
repartizarea sarcinilor fiscale pe diverse categorii de contribuabili;
contractarea imprumuturilor publice atunci cnd este nevoie si rambursarea
lor conform conditiilor asumate de catre stat;
intocmirea si executarea echilibrata a bugetului public;
respectarea regulilor disciplinei financiare si ale bunei gastionari a
fondurilor publice.

Conceptiile moderne despre finantele publice au la baza afirmarea doctrinei
intervetioniste , al carei promotor a fost J. M. Keynes. n virtutea acestei doctrine,
statul trebuie sa joace un rol activ n economie, sa corecteze evolutia ciclica a
economiei, intervenind pentru prevenirea crizelor sau pentru inlaturarea efectelor
negative ale acestora. n acest cadru, locul statului jandarm este luat de statul
Finane 7


Finane categorie economic cu caracter istoric
providenta sau de statul bunastarii (statul faustian).
n definirea obiectului de studiu al stiintei finantelor, majoritatea
reprezentantilor perioadei moderne pun accentul pe latura tehnica a finantelor.
Astfel, economistul american Harold M. Groves scrie ca finantele publice
formeaza un domeniu de cercetari care trateaza problemele de venituri si de
cheltuieli ale guvernelor (federal, ale statelor si locale).
n unele lucrari mai recente, se apreciaza ca finantele publice reprezinta o
parte a studiului economiei, ce se refera la mobilizarea si alocarea resurselor rare.
n acest context, stiinta finantelor publice este interesata de efectele activitatii
guvernamentale si ale sectorului public asupra locarii resurselor, abordand
problemele echitatii acestei alocari, precum si pe cele ale eficentei. De aceea, ca si
economia, finantele publice au o dubla dimensiune pozitiva si normativa.


Test de autoevaluare 1.2.
1. Concepiile neoliberale aprute n ultimele decenii ale secolului al XX-lea
prevd:
1. nfiinarea de ntreprinderi publice i sociei mixte;
2. echilibrul este cheia de bolt a finanelor publice;
3. necesitatea retragerii statului din economie;
4. renunrea la folosirea instrumentelor financiare i monetare de
influenare a activitii economice;
5. lsarea pieei s se autoregleze prin mijloacele sale specifice.
a) 3,4,5;
b) 2,3,4;
c) 1,2,3;
d) 2,4,5;
e) 1,3,5.
2. Concepiile clasice despre finanele publice au ca elemente relevante:
1. corespund perioadei mainismului;
2. corespund dezvoltrii monopolurilor;
3. reflect doctrina liberal, predominant n acea perioad;
4. corespunde secolului XX i mai cu seam dup marea recesiune
economic mondial;
5. activitatea economic trebuie s se desfoare dup principiul laissez-
faire, laissez-passer.
a) 1,2,5;
b) 1,3,5;
c) 1,2,4;
d) 2,3,5;
e) 3,4,5.
Finane 8


Finane categorie economic cu caracter istoric
3. Corespund concepiilor moderne despre finanele publice:
1. aparin perioadei capitalismului ascendent;
2. statul trebuie s fie unul al bunstrii;
3. aparin perioadei monopolurilor;
4. se afirm tot mai mult concepia intervenionist;
5. impozitele constituie un ru necesar.
a) 2,3,5,;
b) 1,3,4;
c) 1,3,5,;
d) 2,3,4;
e) 3,4,5.

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

1.3. Delimitarea noiunii de finane: publice vs private
Finane publice, finane private, asemnri, deosebiri, efectul utilizrii resurselor,
executare silit, gestiunea resurselor.
Expresia de FINANE PUBLICE este asociat cu STATUL, unitile sale
administrativ teritoriale i instituiile de drept public, n legtur cu resursele,
cheltuielile, mprumuturile i datoria acestora.

FINANELE PRIVATE sunt asociate cu ntreprinderile (societile)
economice, bncile i societile de asigurare private, n legtur cu resursele i
cheltuielile acestora, mprumuturile primite sau acordate, creanele de ncasat i
obligaiile de plat.
ntre Finanele Publice i Finanele Private exist unele asemnri, dar mai
ales o serie de deosebiri.

Asemnri:
1. i Finanele Publice i Finanele Private trebuie s asigure un echilibru financiar
pentru a garanta funcionarea normal a sectoarelor de activitate pe care le
coordoneaz;
2. i Finanele Publice i Finanele Private au un cadru organizatoric;
3. i Finanele Publice i Finanele Private funcioneaz n baza reglementrilor
legale etc;

Deosebiri (mai multe dect asemnri):
1. Privind modul de colectare a resurselor
Resursele necesare realizrii funciilor i sarcinilor statului (Finanele
Publice), se procur de la persoane fizice i juridice n principal prin msuri de
constrngere i ntr-o mic parte prin mprumuturi i relaii contractuale.
Resursele necesare ntreprinderilor (Finanele Private) pe lng
disponibilitile proprii se procur pe baze contractuale n condiiile rezultate din
confruntarea cererii i ofertei (dobnda).
2. Privind posibilitile de executare silit
Finane 9


Finane categorie economic cu caracter istoric
mpotriva statului i instituiilor sale (Finane Publice) dac nui
ndeplinete obligaiile, respectiv cheltuielile prevzute, nu poate fi urmat calea
executrii silite.
mpotriva Finanelor Private (ntreprinderi, societi) dac nu-i onoreaz
obligaiile sau nu-i onoreaz angajamentele contractuale, calea principal este aceea
a executrii silite.
3. Privind efectul utilizrii resurselor
Efectul utilizrii resurselor colectate de Finanele Publice este satisfacerea
nevoilor generale ale societii.
Efectul utilizrii resurselor colectate (formate) de Finanele Private este n
slujba unui grup restrns respective ntreprinztorul n cauz.
4. Privind gestiunea resurselor
Gestiunea Finanelor Publice este supus dreptului public (prevederi n
lege)
Gestiunea Finanelor Private (ntreprinderi, societi) este supus dreptului
Comercial (contracte). Trebuie fcut precizarea c noiunile de Finane Publice i
Finane Private sunt specifice rilor cu economie de pia, n care se impune
delimitare clar ntre sectorul public i cel privat. n economiile socialiste
(comuniste), noiunea de finane private este privat de obiect, deoarece proprietatea
este colectiv de stat sau de grup.

n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 1.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 1 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1

ntrebri recapitulative:
1. Cnd au aprut finanele publice i care a fost evoluia lor?






2. Prezentai concepia modern privind finanele publice.






Finane 10


Finane categorie economic cu caracter istoric
3. Enumerai deosebirile existente ntre noiunea de finane publice i cea de
finane private.







4. Ce fel de caracter prezint conceptele clasice?




Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 1.1
1. b
2. c
3. b
Rspuns 1.2.
1. a
2. b
3. d

Bibliografie unitate de nvare nr. 1

Condor I., - Drept fiscal i financiar, Ed. Tribuna Economic, Bucureti,
1996.
Giurescu C., Giurescu D., - Historia romnilor din cele mai vechi timpuri pn
azi, Ediia a II-a, Ed. Albatros, Bucureti, 1988.
Moteanu T., - Finane publice, Ed. Universitar, Bucureti, 2004
Popescu N., - Finane publice, Ed. Economic, Bucureti, 2002.
Talpo I., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane 11


Funciile finanelor publice
Unitatea de nvare Nr. 2

FUNCIILE FINANELOR PUBLICE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 2
2.1. Funcia fiscal
2.2. Funcia de control
...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 2







Pagina
2
2
5

8
8
9


Finane 1


Funciile finanelor publice
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 2
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 2 sunt:

La sfritul acestei uniti vei putea:
s definii funciile finanelor publice;
s precizai cum se constituie fondurile financiare publice;
s facei diferena ntre funcia de repartiie i funcia de control;
s argumentai relaiile de intercondiionare ntre cele dou funcii;
s precizai organele care realizeaz controlul financiar


2.1 Funcia fiscal
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Relaii de repartiie;, funcia de repartiie a finanelor; constituirea fondurilor
publice, distribuirea fondurilor publice,.
Necesitatea finanelor publice, existena acestora, nu constituie expresia
dorinei cuiva, ci are un caracter obiectiv. Altfel spus finanele publice exist pentru
a servi la realizarea unor obiective prcis determinate, la ndeplinirea anumitor
sarcini care nu ar putea fi nfptuite pe alt cale sau cu alte mijloace.
Functiile finantelor publice arata menirea sociala a acestora sa actiunea pe
care o indeplineste pentru satisfacerea cerintelor structurale.
Dupa cum stiinta finantelor are un character relativ, depinzand de sistemul
socio-economic, de gradul de dezvoltare al tarii, de scoala careia ii apartine
cercetatorul si opiniile cu privire la numarul functiilor finantelor publice, acestea
sunt foarte variate.
Astfel unii teoriticieni afirma ca finantele publice indeplinesc numeroase
functii, in timp ce altii afirma ca unica lor functie ar fi cea de reartitie a unei parti
din produsul intern brut (PIB).
Insa cel mai potrivit punct de vedere este acela care delimiteaza doua functii
principale si anume:
1. functia fiscala (o mai numim si functie de repartitie).
2. functia de control
Functia fiscala cuprinde 2 mari etape:
a) mobilizarea fondurilor publice
b) distributia fondurilor publice
Functia de control
a. mobilizarea resurselor
b. redistribuirea acestora
c. modul de utilizare a resurselor

Functia de repartitie a finantelor publice se refera la repartizarea produsului
intern brut si se deruleaza in 2 etape succesive: constituirea fondurilor si
redistribuirea acestora.
Finane 2


Funciile finanelor publice
Aceasta functie permite identificarea si colectarea resurselor financiare la
dispozitia autoritatilor publice precum si distribuirea respectivelor fonduri.
Repartitia astfel realizata derulandu-se in conformitate cu exercitarea de catre stat a
celor 3 functii conferite acestuia in economie.
Repartitia fondurilor publice se efectueaza pe seama produsului intern brut si
se realizeaza I scopul productiei si furnizarii de bunuri publice, acordarii de
transferuri financiare pentru anumite categorii socio-economice, dar si asigurarii
intretinerii si si functionarii puterilor de stat.

1. Etapa constituirii fondurilor are drept continut formarea fondurilor publice.
Sursele de provenienta il constituie veniturile primare formate in patrimoniul
intreprinderilor apartinand statului si din venituri derivate formate in patrimoniul
persoanei fizice si juridice de drept privat.
Statul poate sa mobilizeze de la institutii prin impozite si taxe. Majoritatea
prelevarilor si varsamintelor sunt obligatorii si nerambursabile si numai o mica parte
sunt facultative si rambursabile.
Problema cea mai complicata ramane stabilirea cotelor obligatorii de
prelevare, astfel incat sa fie satisfacut pe de o parte interesul statului de a-si procura
fondurile de care are nevoie sip e de alta parte san u se aduca atingere interesului
subictilor economici in ceea ce priveste consumul, economisirea si investirea.
Etapa constituirii fondurilor are un character obiectiv, in sensul ca nu se pune
semnul intrebarii asupra necesitatii acestei etape.
Toti cei care detin venituri sau averi sunt contribuabili in vederea sau in
virtutea prevederilor legale si participa cu o parte a veniturilor si averilor lor la
finantarea utilitatilor publice.

2. Distribuirea fondurilor cea de a 2 a etapa a functiei de repartitie inseamna
impartirea resurselor financiare pe destinatii prestabilite, beneficiarii fiind
persoanele fizice si juridice.
Prestabilirea destinatiilor rezulta din raportul dintre resursele publice si
nevoile publice care trebuie acoperite, acestea din urma fiind considerabil mai mari
decat resursele financiare.
Daca etapa constituirii fondurilor publice are un character obiectiv, etapa
distribuirii are un character subiectiv, depinzand de optiunea politica a guvernului in
materie de cheltuieli publice.
Se constata ca tarile cu economie de piata dezvoltata aloca o parte mai mare
din resursele publice pt actiuni cu character social cultural in timp ce in tarile cu
economie in curs de dezvoltare se repartizeaza o parte mai mare din resursele
publice disponibile pt actiuni economice pt sustinerea dezvoltarii.
Prin intermediul functiei de repartitie a finantelor publice se realizeaza
distribuirea si redistribuirea produsului intern brut datorita functionarii sectorului
public. Aceasta da nastere la numeroase fluxuri financiare in sens dublu de la
detinatorii de venituri si averi catre comunitatile publice si dinspre colectivitatile
publice catre agentii economici sub forma utilitatilor publice.
Sumele incasate de la bugetul public se depersoanlizeaza iar distribuirea
fondurilor pe diverse destinatii nu tine cont de nivelul prelevarilor effectuate de
Finane 3


Funciile finanelor publice
fiecare contribuabil.



Test de autoevaluare 2.1.
1. Relaiile de mobilizare a resurselor bneti ctre fondurile financiare publice
au loc:
a) ntre agenii economici care desfoar activiti cu scop lucrativ i
persoane fizice;
b) ntre stat i persoanele fizice i juridice;
c) ntre agenii economici din diferite sectoare private;
d) ntre organizaiile internaionale i agenii economici;
e) numai ntre stat i persoanele fizice.

2. Funciile finanelor publice sunt:
a) funcia de repartiie;
b) funcia educaional;
c) funcia de control;
d) funcia de relansare a economiei;
e) funcia de aprare naional.

3. De la constituirea fondurilor publice sunt excluse:
a) regiile autonome i societile cu capital de stat;
b) societile comerciale cu caracter privat sau mixt;
c) organizaiile cooperatiste i asociaiile cu scop lucrativ;
d) instituiile publice i unitile din subordinea acestora;
e) nici unul din rspunsurile de mai sus.

4. Contribuia principal la constituirea fondurilor publice o are:
a) produsul intern brut;
b) avuia naional;
c) transferurile din strintate;
d) mprumuturile interne i externe;
e) donaiile i subveniile.

5. Distribuia fondurilor financiare are drept beneficiar:
a) numai persoanele fizice;
b) numai persoanele juridice;
c) persoanele fizice i juridice;
d) statul;
e) nici unul din rspunsurile de mai sus.


6. Fluxurile financiare mbrac forma cheltuielilor publice:
a) n procesul mobilizrii resurselor financiare publice;
b) n procesul repartiiei (repartizrii) fondurilor financiare publice;
c) n procesul de constituire i repartizare a fondurilor financiare
Finane 4


Funciile finanelor publice
publice;
d) n procesul de utilizare a resurselor financiare publice;
e) n procesul produciei.


7. La constituirea fondurilor finanelor publice nu particip:
a) regiile autonome;
b) societile comerciale;
c) organizaiile nonprofit;
d) instituiile publice;
e) persoanele fizice.




2.2. Funcia de control
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Control al banului public, control banesc, relaii de credit, funcia de control a
finanelor

Functia de control are ca scop respectarea legalitatii financiare si gestionarea
banului public.
La baza acestei functii se situeaza conceptual de transparenta
guvernamentala.
Functia de control reprezinta in fapt verificarea periodica si permanenta a
fnantelor publice si se fundamenteaza pe un ansamblu de coordonate stiintifice,
democratice si politice-administrative, din care rezulta si principalele sale
caracteristici.
Controlul este individualizat si indeplinit in stransa legatura cu etapa de
indentificare si colectare, mobilizare a resurselor financiare la dispozitia autoritatilor
publice, precum si cu etapa de alocare si utilizare a respectivelor fonduri mobilizate.
Sfera functiei de control a finantelor publice vizeaza atat depistarea
preventive a abaterilor in materie de respectare a reglementarilor financiare cat si
identificarea ulterioara a eventualelor neajunsuri in constituirea si utilizarea
fondurilor publice.
Necesitatea functiei de control deriva din faptul ca fondurile de resurse
financiare publice constituite la dispozitia autoritatilor de stat apartin intregii
societati iar inexistenta acesteia ar determina o extindere a comportamentelor de
genul pasagerului clandestin.
Fiind vorba de un control banesc prerogativele transpunerii acesteia in
practica revin aparatului financiar (ministerul de finante si departamentele acestuia)
presedinte, parlament, govern, curte de conturi, garda financiara etc., care asigura
rationalitatea si eficacitatea constituirii si utilizarii resurselor financiare publice, prin
aplicarea de masuri corrective fie de natura contraventionala fie de natura penala.


Finane 5


Funciile finanelor publice
Rolul finantelor publice in Romania contemporana
Prin infaptuirea functiilor ce le revin in cadrul mecanismului economico
social, finantele contribuie la infaptuirea unor obiective majore ale societatii.
Ansamblul acestor obiective, defineste rolul finantelor in dezvoltarea economico
sociala a fiecarei tari. In cazul Romaniei, rolul finantelor consta in:
asigurarea fondurilor banesti necesare satisfacerii nevoilor reproductiei
P.I.B., a factorului uman, a cadrului organizatorico social si a relatiilor acestuia cu
mediul;
asigurarea fondurilor banesti destinate restructurarii, consolidarii,
dezvoltarii si perfectionarii suprastructurii societatii.

In conditiile acuale in Romania, ceea ce priveste reproductia produsului
intern brut, rolul finantelor publice s-a diminuat si se va diminua in continuare. Fata
de perioada trecutului apropiat, cand circa 2/3 din resursele mobilizate la bugetul de
stat erau alocate pentru finantarea economiei nationale, acest rol se rezuma in
prezent la:
asigurarea conditiilor de functionare a regiilor publice autonome, in cazul
in care resursele proprii ale acestora sunt insuficiente in raport cu necesitatile;
finantarea construirii si dotarii unor obiective economice noi, in anumite
ramuri ale complexului economic national, neinteresante pentru investitorii privati,
dar absolut necesare;
participarea directa a statului la formarwea in tara si in strainatate a
capitalului social al unor societati comerciale mixte ce au o deosebita importanta
pentru economia nationala;
acordarea de subventii unor societati comerciale cu capital de stat;
instituirea de facilitati si alte avantaje economico financiare, in favoarea
agentilor economici, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social.
In aceste directii se aloca o parte a resurselor mobilizate la bugetul
administratiei centrale de stat si la bugetele locale, cu titlul de alocatii pentru
activitati si actiuni economice. In cazul facilitatilor fiscale si altor avantaje nu este
vorba despre utilizarea directa a unor fonduri financiare, ci de abtinerea statului de la
incasarea anumitor venituri ce I-ar reveni de drept, in absenta instituirii respectivelor
avantaje.

Reproductia largita a factorului uman implica, in conditiile actuale,
sporirea rolului finantelor publice prin dirijarea de la bugetul de stat si de la
fondurile speciale a unui volum mai mare de resurse pentru finantarea
invatamantului, culturii, artei, asigurarea ocrotirii sanatatii si a protectiei sociale a
populatiei.
Prin alocarea inspirata a fondurilor financiare si utilizarea lor eficienta,
finantele au rolul de a contribui la reproductia si perfectionarea cadrului
organizatorico social si a relatiilor acestuia cu mediul economico social.
Pe fondul promovarii principiului separatiei puterilor in stat si al
democratizarii vietii noastre economico sociale, in Romania contemporana are loc
o structurare ampla a institutiilor si organismelor ce compun suprastructura
societatii, care antreneaza si o seama de implicatii de ordin financiar. In context, este
Finane 6


Funciile finanelor publice
vorba despre faptul ca o parte a P.I.N., mobilizata la buget prin finantele publice,
este alocata constituirea fondurilor banesti destinate asigurarii unei baze materiale
corespunzatoare pentru noile institutii si organisme publice si pentru functionarea
acestora.
In domeniul protectiei sociale si cel al asigurarilor sociale sunt implicate si
finantele agentilor economici atat prin contributia acestora la constituirea fondurilor
specifice respectivelor domenii, cat si prin propriile fonduri ce se constituie la
nivelul microeconomiei.
Sintetizand ideile prezentate, rezulta concluzia ca rolul finantelor publice se
manifesta pe plan economic si social, iar amploarea acestui rol este dependenta de
nivelul dezvoltarii economice a tarii si de gradul participarii finantelor la proceselor
de distribuire primara si de redistribuire a P.I.B. si indeosebi a P.I.N.

Impactul finantelor publice asupra economiei nu se manifesta numai sub
forma utilitatilor puse la dispozitia membrilor sociatatii care influienteaza marimea
si structura acumularii de capital, a consumului total, privat si public, individual si
social. Acesta se manifesta si sub forma redistribuirii veniturilor si a averii in
randurile populatiei, ca si ale intreprinzatorilor.


Test de autoevaluare 2.2.
1. Funcia de control a finanelor publice se manifest:
a. n faza de repartiie a resurselor financiare publice;
b. n faza de repartiie a profitului la nivelul agentului economic;
c. n faza de constituire a resurselor publice;
d. dup manifestarea funciei de repartiie;
e. concomitent cu funcia de repartiie a finanelor publice ct i dup.

2. Funcia de control a finanelor publice are o sfer de manifestare fa de
funcia de repartiie:
a. mai restrns, deoarece controlul nu include fazele repartiiei,
produciei, schimbului i consumului;
b. mai larg, deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea
fondurilor din economie i modul lor de utilizare;
c. identic;
d. sferele lor de manifestare nu se suprapun;
e. mai larg, deoarece se manifest i n teritoriu.

3. Controlul financiar nu se realizeaz de ctre:
a. Organele Ministerului de Finane;
b. Parlament;
c. Guvernul Romniei;
d. Adunrile Generale ale Acionarilor;
e. organele specializate ale ministerelor, departamentelor, agenilor
economici cu capital de stat i instituiile publice.


Finane 7


Funciile finanelor publice

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 2.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 2 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 2

Rspundei correct la urmtoarele ntrebri:
1. n ce const funcia de control a finanelor publice?


2. n ce const redistribuirea de resurse financiare?


3. Ce rol ndeplinesc finanele publice n economia de pia?



Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 1.1
1. b
2. a,c
3. e
4. a
5. c
6. b
Rspuns 1.2.
1. b
2. d
3. c

Bibliografie unitate de nvare nr. 2

Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Moteanu T., - Finane publice, Ed. Universitar, Bucureti, 2004
Muzellec R., - Finances publiques, Ed. Sirey, Paris, 1993.
Popescu N., - Finane publice, Ed. Economic, Bucureti, 2002.
Finane 8


Funciile finanelor publice
Finane 9

Talpo I., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000


Politica financiar i mecanismul financiar
Unitatea de nvare Nr. 3

POLITICA FINANCIAR I MECANISMUL FINANCIAR

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 3
3.1. Definirea mecanismului financiar
3.2. Componentele mecanismului financiar
3.3.Politica financiar: principalele domenii de manifestare
...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3







Pagina
2
2
4
7

13
14
14

Finane 1


Politica financiar i mecanismul financiar
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 3
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 3 sunt:

La sfritul acestui capitol vei putea:
s definii mecanismul financiar;
s enumerai verigile sistemului financiar;
s precizai care este veriga de baz i care este veriga central a sistemului
financiar;
s definii politica financiar i domeniile de manifestare ale acesteia;
s facei diferena ntre creditul public i creditul bancar.

3.1 Definirea mecanismului financiar
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Mecanism financiar, mecanism economic, componentele mecanismului financiar,
fluxuri financiare, mobilitatea mecanismului financiar

n cadrul mecanismului economic de funcionare al unei ri un loc important


l ocup mecanismul financiar. Mecanismul financiar al Romniei este constituit din
totalitatea structurilor, formelor, metodelor, principiilor i prghiilor economico
financiare prin intermediul crora se constituie, se repartizeaz i se utilizeaz
fondurile bneti ale statului necesare ndeplinirii funciilor i sarcinilor sale n
condiiile economiei de pia i a aciunii libere a agenilor economici.

Putem afirma c mecanismul financiar al rii noastre este alctuit din
urmtoarele componente:
sistemul de structuri i forme de funcionare a repartiiei financiare i
de credit;
sistemul de principii, metode i instrumente de conducere a activitii
financiare;
sistemul de modele i tehnici de msurare, urmrire i stimulare a
eficienei economico-sociale.

ntr-o definiie mai simpl, conceptul de mecanism financiar exprim un mod
de organizare i conducere a fluxurilor financiare prin care se realizeaz constituirea,
repartizarea i utilizarea fondurilor financiare constituite n cadrul economiei
naionale. Mecanismul financiar ia natere pe baza unei anumite concepii cu privire
la organizarea i derularea fluxurilor financiare la nivel macro i microeconomic, iar
construcia sa nseamn implicit crearea cadrului organizatoric i de derulare a
fluxurilor financiare.

Menionm faptul c mecanismul financiar nu este stabilit odat pentru
totdeauna, ci este perfectibil, are un caracter dinamic i o structur relativ. Unele
Finane 2


Politica financiar i mecanismul financiar
din componentele lui prezint un grad mai mare de stabilitate, cum ar fi sistemul
financiar, structura organelor financiare, n timp ce altele au un caracter mai dinamic
cum este cazul prghiilor financiare, a reglementrilor juridice referitoare la
activitatea financiar.

Mobilitatea mecanismului financiar este dat de faptul c, n elaborarea
acestuia s-a avut n vedere o abordare cibernetic n sensul c atunci cnd se
manifest o influen a unor factori din afara sistemului, prin deciziile organelor
componente pot fi limitate i chiar deviate aceste influene i n acest fel se poate
menine funcionalitatea mecanismului financiar.

Mecanismul financiar reprezinta ansamblul structurilor, formelor si
metodelor, principiilor si parghiilor economico-financiare, prin intermediul carora se
constituie, se repartizeaza si se utilizeaza fondurile financiare publice necesare
indeplinirii functiilor si sarcinilor statului.

Componentele mecanismului financiar sunt:
1. Sistemul financiar
2. Parghiile financiare
3. Metodele administrative de conducere in domeniul finantelor
publice
4. Cadrul institutional
5. Cadrul juridic



Test de autoevaluare 3.1.
1. Componentele mecanismului financiar sunt:
a) sistemul financiar;
b) metodele politice i administrative din domeniul bancar;
c) prghiile financiare ca expresie valoric generalizat a unor relaii
financiare;
d) normele juridice referitoare la finanele publice;
e) sistemul de compensare bancar.
A (a+b+c+d); B (a+c+e); C (a+d); D (b+c); E (a+b+c+d+e).

2. Mecanismul financiar:
a) trebuie s asigure repartiia i circulaia nentrerupt a PIB;
b) reprezint perioada de la nceputul unei contracii a activitii
economice de ansamblu pn la nceputul celei urmtoare;
c) reprezint totalitatea tranzaciilor care au loc ntre agenii economici;
d) este unica putere legiuitoare;
e) decide asupra programului su de control.

3. Eficacitatea mecanismului economic depinde de:
a) resursele de materii prime care se gsesc ntr-o ar;
b) msura n care el corespunde nevoilor obiective de dezvoltare a
Finane 3


Politica financiar i mecanismul financiar
economiei naionale;
c) dispersia n teritoriu a firmelor private;
d) msura n care agenii economici i pltesc impozitele i taxele;
e) nivelul de dezvoltare al simului civic al populaiei.


Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

3.2. Componentele mecanismului financiar
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Relaii economice, sistem financiar, prghii economice, prghii financiare,
instrumente financiare, planificare financiar, cadrul juridic, cadrul instituional.

1) Sistemul financiar
Sistemul financiar reprezinta totalitatea relatiilor financiare prin
intermediul carora se asigura formarea, repartizarea, utilizarea fondurilor
banesti, necesare statului, dar si organismelor sale pentru satisfacerea nevoilor
generale ale societatii.
Caracteristicile sistemului financiar
1.cuprinde mai multe categorii de relatii financiare care alcatuiesc tot
atatea componente, subsisteme sau verigi ale sistemului financiar.
2. relatiile financiare prezinta 2 trasaturi importante respective:
a) se individualizeaza in functie de participantii la procesul de repartizare
a resurselor banesti, in functie de locul de constituire si destinatia fondurilor; in
functie de metodele folosite pentru creearea si repartizarea fondurilor.
b) se leaga intre ele formand un system al relatiilor financiare caracterizat
prin unitate in diversitate.
Sistemul financiar privit ca relatii economice este format din sistemul
financiar public si sistemul financiar privat. Sistemul financiar public cuprinde:
1. Bugetul de stat ce reprezinta o categorie de relatii financiare
prin intermediul carora se colecteaza la dispozitia statului fondurile
financiare rezultate din impozitele si taxele percepute de la populatie si
agentii economici.
Aceasta constituie un plan financiar cu caracter constitutiv, obligatoriu
aprobat de parlament.
2. Bugetele locale reprezinta o categorie de relatii financiare prin
care se constituie si se repartizeaza fondurile financiare existente la
dispozitia autoritatilor locale.
Acestea sunt planuri financiare aprobate de consiliile fudetene si locale.
3. Bugetul asigurarilor sociale de stat care reprezinta relatii de
repartitie in forma baneasca, ce apar in procesul de distribuire si redistribuire
a produsului intern brut in legatura cu formarea si repartizarea fondului
asigurarilor sociale de stat , constituiri prin contributiile platite de agentii
economici de institutiile publice si salariati.
Din cadrul sistemului financiar privat fac parte:
1. asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila
Finane 4


Politica financiar i mecanismul financiar
constituit prin contributia asiguratilor sub forma primelor de asigurare.
2. creditul public reprezinta acea forma a creditului in care statul
sau institutiile sale contracteaza de la persoane fizice si juridice sau de la
organisme financiare bancare internationale, contracteaza imprumuturi
pentru acoperirea cheltuielilor ordinare care depasesc incasarile din
veniturile ordinare.
3. finantele agentilor economici

2) Parghiile economico-financiare
Acestea reprezinta instrumente cu ajutorul carora statul actioneaza pentru
stimulare interesului economic al unei colectivitati determinate sau al membrilor
acesteia, luati in mod individual pt realizarea unui anumit obiectiv.
Caracteristicile parghiilor economico-fianciare
1. sunt concepute sa actioneze in mod automat la producerea
evenimentelor economice sau la punerea lor in functie de catre organelle
publice.
2. metodele de prelevare si cele de plata actioneaza ca parghii
numai in masura in care asigura concomitant pe langa indeplinirea functiei
de repartitie si influentarea pozitiva a altor laturi ale activitatii economice.
3. cu ajutorul lor statul poate interveni in economie sub multiple
forme reglarea volumului masei monetare si a productiei, stimularea
acordarii de credite, reducerea consumului la anumite marfuri considerate
daunatoare sanatatii atc.
4. alegerea unor anumite parghii financiare depinde de:
1. de politica urmarita de govern in domeniul economic,
commercial, social etc.
2. de faza ciclului economic
5. folosirea parghiilor economico-financiare nu exclude
necesitatea utilizarii, in completare, a unor metode
administrative cum ar fi:
a. intocmirea d prognoze, programe economice si planuri
financiare pentru a sti in ce directie, in ce ritm, cu ce eforturi si cu ce
rezultate se dezvolta economia
b. a doua metoda-tinerea evidentelor contabile de catre agentii
economici si intocmirea de bilanturi contabile, conturi de profit si pierdere
etc.
c. exercitarea controlului financiar de catre organe specializate
asupra modului de conservare si gestionare a mijloacelor materiale si banesti
ale statului.
d. Stabilirea de catre stat de preturi si tarife pentru anumite
bunuri si servicii.
e. reglementarea de catre stat a modului de acordare de
imprumuturi din fondurile pulice
f. reglementarea regimului valutar
g. supravegherea derularii exportului si importului
h. sanctionarea specului ilicite a evaziunii fiscale si a altor
Finane 5


Politica financiar i mecanismul financiar
abateri de la prevederi legale
i.
3) Planificarea financiara
Planificarea financiara reprezinta acea modalitate prin care are loc
stabilirea, cu character orientativ si cat mai riguros, a nevoilor si resurselor
economiei nationale a cerintelor pietei etc.
Caracteristicile planificarii financiare
1. se intocmesc balante financiare de sinteza si planuri financiare
cu caracter exectoriu
In cadrul balantelor financiare de sinteza se reflecta resursele preconizate
a se realiza precum si destinatiile acestora fiind un instrument cu character
orientativ ce serveste la fundamentarea echilibrului financiar la nivel
macroeconomic.
Cu ajutorul planurilor financiare cu caracter executoriu se stabileste
modul de realizare a echilibrului financiar in cursul anului.
2. indicatorii utilizati exprima incasari din activitatea
desfasurata, incasari, varsaminte la bugetul statului ale clientilor agenti
economici, credite bugetare, credite bancare etc.
3. instrumente folosite pentru calculul indicatorului sunt:
- proiecte tehnice si de executie
- norme de asigurare
- normative de eficienta
- norme de stat
- norme de cheltuieli pentru actiuni social-culturale etc.
-
4) O alta componenta: Cadrul institutional(Mecanisme)
Este format din organe cu atributii si raspunderi in domeniul finantelor
publice, respective:
1. organe democratic alese ex. parlamentul, consiliile judetene si
locale etc.
2. organe ale administratiei de stat centrale si locale cum ar fi
guvern, ministere, prefecturi etc.
3. organe specializate ale statului in domeniul
financiar(ministerul finantelor publice, administratii financiare publice etc.

5) Cadrul juridic
Acesta este format din ansamblul actelor normative care reglementeaza
domeniul financiar atat in faza de repartitie cat si in cea de prelevare.


Test de autoevaluare 3.2.

1. Componentele sistemului financiar sunt:
a. creditul;
b. asigurrile sociale;
c. finanele agenilor economici;
d. bugetul Bncii Naionale;
Finane 6


Politica financiar i mecanismul financiar
e. bugetul de stat.
A (a+b+d); B (a+b+c+e); C (a+b+c+d); D (a+d+e); E (a+c+d).

2. Creditul public reprezint:
a) acele relaii de repartiie ce se deruleaz prin intermediul
cooperativelor de credit;
b) acea form a creditului n care bncile acord mprumuturi agenilor
economici i populaiei;
c) acea form a creditului n care statul sau instituiile sale contracteaz
mprumuturi pentru acoperirea cheltuielilor ordinare care depesc
ncasrile din veniturile ordinare;
d) un credit internaional acordat de FMI i/sau bncile centrale ale unor
ri dezvoltate, rilor cu balan de pli deficitare;
e) creditul acordat bncilor, n mod cu totul special, respectiv peste o
noapte, pentru asigurarea plilor zilnice ale acestora.


3. Planificarea financiar presupune:
1. planul-directiv este principalul instrument al conducerii economice;
2. programele guvernamentale de dezvoltare a economiei au caracter
orientativ;
3. cu prilejul elaborrii programelor de dezvoltare economic se
ntocmesc bugete;
4. o reglementare foarte strict cu privire la utilizarea fondurilor din
economie;
5. urmrirea conexiunilor economiei naionale cu cea mondial.
a) 2,3,5,;
b) 1,3,4;
c) 1,3,5;
d) 2,3,4;
e) 2,4,5.

4. Nu reprezint un punct de vedere credibil din care este privit sistemul
financiar:
a) ca un sistem de relaii economice;
b) ca un sistem de legi i ordonane de urgen;
c) ca un sistem de fonduri i resurse financiare;
d) ca un sistem de instituii i organe;
e) ca un sistem de planuri fnanciare.
Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

3.3. Politica financiar: principalele domenii de manifestare
politic financiar, cheltuieli publice, resurse financiare publice, fonduri de resurse
financiare.

Finane 7


Politica financiar i mecanismul financiar
Prin politic n general se nelege activitatea desfurat de clasele, de
pturile sau grupurile sociale pentru realizarea intereselor lor, precum i metodele i
mijloacele cu ajutorul crora sunt promovate aceste interese.
Fiecare partid, micare sau formaiune cu caracter politic i elaboreaz
propriul program care stabilete direciile activitii sale n vederea ajungerii la
putere, sau consolidrii acesteia. Programul definete obiectivele urmrite,
mijloacele i metodele pe care nelege s le foloseasc pentru atingerea acestora,
grupurile sociale crora se adreseaz cu prioritate i interesele crora le apr,
poziia fa de principalele probleme interne i internaionale ale momentului.
n cadrul politicii interne sunt definite obiective ca:
Ritmul creterii economice n perspectiv imediat i mai ndeprtat;
Proporiile i orientrile investiiilor de capital;
Dimensiunile consumului n perioada de referin;
Relaiile dintre sectorul public i privat;
Curba omajului;
Indicele preurilor i tarifelor;
Evoluia salariilor, pensiilor i altor venituri fixe ale populaiei;
Aciunile pentru aprarea naional, sntatea populaiei; instruire, ordine i
securitate .a.

n cadrul politicii externe se definesc relaiile politice, economice, tehnico-
tiinifice, culturale, militare i de alt natur cu statele vecine i celelalte state de pe
glob. Atitudinea i inteniile de colaborare i cooperare cu alianele militare, uniunile
economice existente, aderarea i iniierea unor conlucrri zonale etc.
Programul fiecrui partid prin modul cum este conceput, respective care din
cele prezentate reprezint obiective de baz, prioritare, face ca acesta s devin o
alternativ n opiunile electoratului. Programul partidului victorios n alegeri devine
program de guvernmnt i de aceea trebuie supus dezbaterii Parlamentului.
Atingerea obiectivelor stabilite reclam importante resurse financiare din
partea statului. Insuficiena acestor resurse poate s constituie un handicap serios n
realizarea programelor sociale, economice sau de alt natur la care s-a angajat
partidul de guvernmnt. Amnarea unor obiective, renunarea la altele, sau
realizarea lor pe seama unor eforturi financiare suplimentare impuse populaiei sau
agenilor economici poate s modifice atitudinea electoratului i ndeprtarea
preferinelor acestuia spre alte formaiuni.
Realizarea obiectivelor prevzute, presupune pe lng asigurarea resurselor
financiare publice necesare, intervenia statului n economie cu ajutorul prghiilor
economice, a instrumentelor, instituiilor, organelor i reglementrilor financiare.

Politica financiar nseamn deci, metodele i mijloacele concrete privind
procurarea i dirijarea resurselor financiare, precum i instrumentele, instituiile
reglementrile financiare utilizate de stat pentru influenarea proceselor economice
i a relaiilor sociale, ntr-o etap anume.
Politica financiar face parte integrant din politica general a statului i
ndeplinete un rol important n realizarea programelor de dezvoltare economic,
formare profesional, ocrotirea sntii, proteciei sociale, dezvoltarea culturii,
Finane 8


Politica financiar i mecanismul financiar
asigurrii echilibrului ecologic, aprarea naional i celelalte.
Dei metodele i instrumentele politicii financiare sunt specifice, aceasta are
o independen relativ fa de politica statului din celelalte domenii, deoarece ea nu
constituie un scop n sine ci mpreun cu celelalte politici s contribuie la realizarea
obiectivelor generale ale societii.
ntre politica financiar i politica economic a statului trebuie asigurat o
convergen, altminteri fie c efectele dorite nu sunt pe msura ateptrilor, fie chiar,
se obin efecte contrare. Spre exemplu dac se dorete o cretere economic, o
dezvoltare a potenialului, dar se depete nivelul optim de prelevare la buget de la
ageni economici, efectul nu va fi de cretere economic ci de stagnare, deoarece vor
scdea investiiile proprii.
Subvenionarea de la buget a ntreprinderilor publice este sprijin substanial
i poate ajuta la redresarea economico-financiar i la creterea produciei,
exportului i ocuprii forei de munc. Dac aceast cale este urmat n cazul
ntreprinderilor cu dotri nvechite, organizate necorespunztor, prost gestionate, nu
numai c nu se obin efectele scontate, dar se realizeaz o cretere nejustificat a
cheltuielilor publice.

Principalele domenii de manifestare a politicii financiare ale statului sunt:
a) Domeniul cheltuielilor publice;
b) Domeniul resurselor financiare publice care are n vedere:
Veniturile ordinare cu caracter fiscal i nefiscal;
Veniturile financiare extraordinare procurate pe calea mprumuturilor
contractate de stat, a emisiunii monetare, a privatizrii unor fabrici, uzine, locuine i
altor bunuri aparinnd statului.
c) Domeniul creditului bancar;
d) Domeniul asigurrilor de bunuri, persoane i rspundere civil.
Aceste domenii sunt strns legate ntre ele, se ntreptrund i se completeaz
reciproc. Politica financiar n neles restrns (limitat la finanele publice) se
interfereaz cu politica monetar, cu politica de credite i cea de asigurri.
n politica financiar nu se poate face abstracie de existena finanelor
private, alturi de cele publice, de complementaritatea dintre sectoarele publice i
private, dintre stat, ntreprinderi i bnci.

Coordonatele politicii financiare n domeniul cheltuielilor publice
Politica promovat n domeniul cheltuielilor publice trebuie s stabileasc
mrimea, destinaia i structura optim ale acestor cheltuieli s defineasc
obiectivele ce trebuie atinse prin efectuarea diferitelor categorii de cheltuieli, s
precizeze cile, metodele i instrumentele ce trebuie folosite pentru ca obiectivele
respective s fie realizate cu minimum de efort financiar.
Apreciind modalitile de nfptuire a acestor coordonate se pot face
urmtoarele referiri:

a) Dimensiunea cheltuielilor publice presupune att stabilirea mrimii absolute adic
volumul total al cheltuielilor exprimat n moneda naional ct i stabilirea mrimii
relative a acestor cheltuieli, adic ponderea lor n produsul intern brut (PIB). n
Finane 9


Politica financiar i mecanismul financiar
acelai timp se prezint tendina cheltuielilor publice n anul curent, comparativ cu
cel dinainte, respectiv: de cretere, de meninere, ori de scdere.

b) Stabilirea destinaiei cheltuielilor publice trebuie s porneasc de la satisfacerea
cu prioritate a nevoilor sociale majore. Stabilirea corect a opiunilor i prioritilor
n fiecare etap este de cea mai mare importan deoarece acestea influeneaz
ritmul creterii economice, gradul de satisfacere al nevoilor de trai materiale i
spirituale ale populaiei i a celorlalte nevoi obteti.
Politica financiar a statului trebuie s asigure:
Realizarea obiectivelor de politic economic care promoveaz progresul tehnic,
asigur stimularea iniiativei i competitivitatea, menine stabilirea monedei
naionale, crete ocupabilitatea forei de munc, crete calitatea produselor i
serviciilor;
Ridicarea nivelului de asisten social, de cultur i instruire a populaiei,
protecia mediului nconjurtor, mbuntirea calitii vieii n general;
Buna funcionare a instituiilor statului care s asigure ordinea public,
democraia, respectarea drepturilor omului, aprarea rii, dezvoltarea relaiilor cu
celelalte state.
n perioada de tranziie politica financiar va trebui s sprijine sectoarele
care realizeaz producie util societii i performan cu caracteristici ridicate la
nivelul criteriilor mondiale att n ceea ce privete calitatea ct i consumul
descurajnd sectoarele mari consumatoare de materii i energie, nerentabile i cu
efecte duntoare asupra mediului nconjurtor.
Raportul ntre consum, capital, ntre investiiile productive i cele
neproductive, trebuie influenat spre nivelul optim prin aceleai politici financiare.
Luarea unor decizii care conduc la majorarea salariilor, pensiilor, ajutoarelor
persoanelor fizice, fr acoperirea pe msur cu mrfuri i servicii va duce sigur la
subminarea echilibrului monetar i la scderea puterii de cumprare.

c) Utilizarea la maxim eficien a resurselor financiare, aceast cerin derivnd din
caracterul limitat al tuturor resurselor financiare i materiale.
d) Stimularea beneficiarilor prin metode de finanare i gestionare ori prin
alte instrumente specifice: care s conduc la utilizarea eficient a fondurilor
existente, sporirea acestora i investirea spre domeniile dorite

Coordonatele politicii financiare privind procurarea resurselor financiare
Politica promovat n domeniul procurrii resurselor publice trebuie s
stabileasc volumul i proveniena resurselor ce pot fi procurate, metodele de
prelevare precum i obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale folosite n
procesul constituirii fondurilor respective.

a) Volumul resurselor financiare de care statul are nevoie pentru ndeplinirea
funciilor i sarcinilor sale este indicat de cuantumul cheltuielilor publice aferente
perioadei considerate.


Finane 10


Politica financiar i mecanismul financiar
b) Proveniena resurselor este de asemenea un obiectiv ce ine de politica financiar
a statului respectiv. Teoretic organele de decizie ce fac aceast politic se pot baza
pe dou alternative:
Fie s se bazeze pe resursele interne ce pot fi procurate pe plan naional;
Fie s se bazeze pe resurse externe ce pot fi atrase din afar, desigur nu n
exclusivitate ci doar de completare.

c) Numrul i timpul canalelor (modalitilor) de prelevare a contribuiei la fondurile
publice o constituie o coordonat important a politicii financiare.

d) Canalele (modalitile) de prelevare trebuie s reprezinte n acelai timp prghii
financiare de influenare a proceselor economice. Aceste modaliti de prelevare
trebuie astfel concepute nct s asigure evoluia vieii economico-social n
direciile dorite:
Creterea investiiilor productive, n unele sau alte ramuri;
Crearea unor noi locuri de munc;
Participarea la circuitul economic mondial (stimularea exportului sau
importul de tehnologie);
Stimularea produciei agricole, vegetal sau animal, extinderea metodelor
moderne (irigare prin picurare, biostimulatorii etc).

e) Destinaia sumelor, veniturilor provenite din sectorul public. Spre exemplu dac
are loc vnzarea unor ntreprinderi de stat, sumele rezultate ce destinaie c capete?.
Alimenteaz un fond de dezvoltare, sau bugetul statului. Veniturile realizate de
Regiile autonome n ce proporie rmn la dispoziia acestora i-n ce proporie se
preiau de stat.
Dac nu se realizeaz venituri ci pierderi ce se face? Se subvenioneaz, se
nchide activitatea sau se trece pe principiul societilor comerciale, negociere
cerere-ofert.

f)Echilibrul financiar este un obiect important al politicii financiare.

g) Contractarea mprumuturilor de stat este o problem de politic financiar ce
trebuie s clarifice multiple probleme, ntre care enumerm:
n ce scopuri se contracteaz, pentru realizarea unor obiective productive, pentru
infrastructura sau finanarea unor cheltuieli de consum?
Din ce resurse se ramburseaz, din veniturile realizate de obiectivele construite pe
seama altor sume mprumutate, din venituri publice special afectate acestui scop sau
din veniturile generale ale bugetului.
Pe ce termen i n ce condiii se contracteaz?
Dac mprumutul se indexeaz pentru protejarea deintorilor de titluri mpotriva
riscului, deprecierii monedei n care a fost exprimat mprumutul;
mprumutul extern este condiionat de cerine economice, politice sau de alt
natur?
De poziia adoptat la fiecare din problemele menionate mai sus depind n
final reuita aciunii de contractare a mprumutului, efortul financiar reclamat de
Finane 11


Politica financiar i mecanismul financiar
rambursare, precum i eficiena aciunii finanate din mprumut. Politica financiar
presupune nu numai stabilirea obiectivelor urmrite ntr-un domeniu sau altul i
mijloacele pentru atingerea acestora, dar i analiza critic a rezultatelor obinute prin
promovarea sa.


Test de autoevaluare 3.3.
1. Politica financiar, n raport cu politica general a statului:
a) nu se ntreptrund;
b) politica general a statului este inclus n politica financiar;
c) este total independent;
d) are o independen relativ;
e) este total independent.

2. Politica financiar a statului romn reprezint:
a) politica de relansare a economiei;
b) o parte integrant a politicilor duse de organismele internaionale;
c) o parte integrant a politicilor generale ale statului;
d) o parte integrant a politicilor monetare a statului;
e) gestiunea financiar a bncii centrale.

3. Politica financiar promovat se definete prin:
a) strategia i modalitile de realizare a sa;
b) strategia i proveniena sa;
c) strategia i tactica sa;
d) strategia i instrumentele sale;
e) metodele de cercetare economic.

4. Domeniile de manifestare a politicii financiare a statului sunt:
a)domeniul cheltuielilor publice i domeniul resurselor financiare
publice;
b) domeniul social i domeniul politic;
c) domeniul cheltuielilor publice i domeniul social;
d) domeniul resurselor financiare publice i domeniul politic;
e) domeniul politic i domeniul cheltuielilor publice.

5. Strategiile financiare reprezint:
a)acte administrative de planificare pe perioad scurt;
b) decizii care stabilesc programele financiare de perspectiv
ndelungat;
c) recomandrile FMI;
d) msurile luate pentru corectarea pe termen scurt a unor dezechilibre
naionale;
e) nici unul din rspunsurile de mai sus.

6. n cadrul domeniilor de activitate a politicii financiare nu se include:
Finane 12


Politica financiar i mecanismul financiar
a)domeniul cheltuielilor publice;
b) domeniul veniturilor publice;
c) domeniul creditului bancare;
d) domeniul asigurrilor de bunuri, persoane i rspundere civil;
e) gestiunea financiar a ntreprinderilor private.

7. Prin politica financiar se urmrete:
a)acordarea de credite persoanelor fizice i juridice;
b) emiterea de obligaiuni;
c) emiterea de aciuni;
d) promovarea conceptelor fundamentale pentru dezvoltarea sntoas
i durabil a economiei naionale;
e) reforma sistemului financiar fiscal.


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 3.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 3 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 3

1. Definii i caracterizai politica financiar.



2. Identificai domeniile de aciune a politicii financiare.

3. Ce reprezint mecanismul financiar? Dar cel economic?



4. Ce reprezint sistemul financiar?


5. Analizai i comparai mecanismul financiar, precum i politica financiar n
statul..





Finane 13


Politica financiar i mecanismul financiar




Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 3.1
1) A
2) a
3) b
Rspuns 3.2.
1) B
2) c
3) a
4) b
Rspuns 3.3.
1) d
2) c
3) c
4) a
5) b
6) e
7) d

Bibliografie unitate de nvare nr. 3

Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Moteanu T., - Finane publice, Ed. Universitar, Bucureti, 2004
Muzellec R., - Finances publiques, Ed. Sirey, Paris, 1993.
Popescu N., - Finane publice, Ed. Economic, Bucureti, 2002.
Talpo I., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000

Finane 14


Sistemul bugetului public naional
Unitatea de nvare Nr. 4

SISTEMUL BUGETULUI PUBLIC NAIONAL

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4
4.1. Definiia i importana bugetului public naional
4.2. Coninutul bugetului public naional
4.3. Procedura bugetar
...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 4







Pagina
2
2
4
7

9
10
10

Finane 1


Sistemul bugetului public naional
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 4
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 4 sunt:

nelegerea noiunii de buget public naional
Familiarizarea cu noiunile de venituri publice i cheltuieli publice
Recunoaterea pricipalelor tipuri de venituri publice
Recunoaterea pricipalelor tipuri de cheltuieli publice
Sublinierea trsturilor caracteristice pentru bugetul public naional al
Romniei

4.1 Definiia i importana bugetului public naional
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Buget de stat, buget public naional, act administrative, lege propriu-zis, act de
planificare financiar, planul financiar al statului

n ncercarea de a defini relaiile deosebit de complexe care formeaz
bugetul de stat se disting dou categorii de abordri: definiii date de normele
juridice i definiii date de doctrin (literatura de specialitate).

Cu privire la prima categorie cteva definiii ar suna astfel:
Regulamentul de Finane (20.XI.1860 promulgat de Al.I.Cuza): veniturile i
cheltuielile publice ce au a se efectua pentru serviciu fiecrui exerciiu.
Prima Lege de Contabilitate (1864 art.2). toate veniturile statului i
cheltuielile neaprate pentru ndeplinirea deosebitelor servicii, aezate
conform legilor, autorizate n fiecare an de o lege anual de finane
formeaz bugetul general al statului.
Decretul din 31.V.1862 asupra contabilitii din Frana art.5 bugetul este
actul prin care sunt prevzute i autorizate veniturile i cheltuielile anuale ale
statului sau ale altor servicii pe care legile le supun n aceleai reguli.
Legea finanelor publice art.1 activitatea privind finanele publice include
elaborarea i execuia bugetului public naional, care cuprinde bugetul
administraiei centrale de stat, bugetele locale i bugetul asigurrilor sociale
de stat, stabilirea i perceperea impozitelor, taxelor i altor venituri ale
statului i utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative,
judectoreti i executive. De asemenea cuprinde controlul asupra modului
de folosire a mijloacelor materiale i bneti aparinnd regiilor autonome,
instituiilor public i asupra capitalului social al statului n societile
comerciale.

Cu privire la ce-a doua categorie n literatura de specialitate definirile au
fost de asemenea multiple:
Prof. A.Wagner definete bugetul ca fiind un plan alctuit n cifre,
ntr-o ordine determinat de obicei sistematic, privitor la intrrile i
ieirile (veniturile i cheltuielile) probabile n moned sau valori,
monetare, care se produc n gestiunea economic a unui corp public o
anumit perioad.
Finane 2


Sistemul bugetului public naional
Prof. Paul Leroy Beaulieu un buget este o prevedere a veniturilor i
cheltuielilor pe o perioad determinat, un tablou evolutiv i
comparativ a veniturilor de mplinit i a cheltuielilor de efectuat.
Prof. R.Stourm bugetul statului este un act coninnd aprobarea
prealabil a veniturilor i cheltuielilor publice.

n definirea bugetului de stat considerm necesar s facem dou precizri:
1. n primul rnd bugetul nu este un act ce eman de la un organ al autoritilor de
stat ci cuprinde un ansamblu coerent de indicatori de plan cu caracter aleatoriu n
care sunt nscrise veniturile i cheltuielile statului pentru o perioad viitoare.
2. n al doilea rnd fa de acesta (buget) societatea manifest un interes deosebit,
interes ce este justificat de rolul banului public n viaa unui popor. n acest sens
bugetul public naional poate fi definit ca fiind planul financiar al statului prin
care sunt prevzute veniturile i cheltuielile pentru o perioad determinat de
timp. De altfel, n rile cu economie de pia se consider att n doctrin ct i-
n practic c finanele publice reprezint singurul domeniu unde este necesar o
aciune planificat de manier precis, prin care se prevd veniturile i
cheltuielile statului pe o perioad viitoare determinat de obicei un an.

Bugetul public naional ndeplinete un rol deosebit n procesul redistribuirii
ntre economia naional pe de o parte i ntre stat i populaie pe de alt parte.
Bugetul public naional intervine de asemenea n redistribuirea resurselor financiare
ntre sfera productiv i cea neproductiv, n asigurarea proteciei sociale, ntre unele
zone ale teritoriului i chiar n diviziunea internaional a muncii. Prin intermediul
bugetului public naional se exercit n acelai timp un control permanent i
sistematic asupra constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor publice, precum i
asupra activitii societilor comerciale care au raporturi cu bugetul de stat.


Importana deosebit a bugetului public naional n cadrul sistemului
finanelor publice i al relaiilor social-economice, poate fi sintetizat astfel:
a) Particip n mod direct la ndeplinirea funciilor i sarcinilor statului;
b) Asigur autonomia real colectivitilor locale, constituite n cadrul
unitilor administrativ-teritoriale;
c) Garanteaz realizarea efectiv a proteciei sociale a unor categorii
importante din rndul populaiei;
d) Asigur echilibrul financiar, monetar i valutar al statului;
e) Are un important rol stabilizator al economiei naionale.
n literatura de specialitate au fost exprimate diverse opinii cu privire la
natura juridic a bugetului de stat, respectiv ce reprezint acesta? Formularea acestor
opinii s-au grupat n cinci susineri potrivit crora bugetul de stat ar fi:
1. Act administrativ deoarece att veniturile ct i cheltuielile pe care le cuprinde
sunt simple evaluri financiare nfptuite de instituiile administrative;
2. Lege propriu-zis deoarece este o dispoziie statutar ce eman de la puterea
legislativ i mbrac forma legii fiind o norm de drept;
3. Lege ct i act administrativ adic ar fi lege n prima parte n care se stabilesc
Finane 3


Sistemul bugetului public naional
dispoziiile generale i act administrativ n a doua parte n care se stabilesc sarcinile
individuale;
4. Act de planificare financiar care n urma adoptrii de ctre organul suprem al
puterii de stat printr-o lege emis n acest scop dobndete natur juridic de lege.
5. Un plan, respectiv principalul plan financiar cu character executoriu al statului.
n fapt nefiind posibil s se aplice procedura de adoptare a legilor, unui
document (cum este bugetul), legiuitorul, respectiv Parlamentul nu adopt un plan ci
Legea de adoptare a bugetului de stat care se face n fiecare an.


Test de autoevaluare 4.1.

1. Identificai cele cinci opinii in funcie de care se formuleaz noiunea de
buget de stat.
a..........................................
b...........................................
c.............................................
d...............................................
e..............................................

2. Completai spaiile lacunare:
a. Bugetul public naional ndeplinete un rol deosebit n procesul
ntre economia naional pe de o parte i ntre . i populaie pe de alt
parte.

b. Prin intermediul bugetului public naional se exercit n acelai timp un
control asupra constituirii, repartizrii i utilizrii
fondurilor publice, precum i asupra activitii societilor comerciale care au
raporturi cu bugetul de stat.


c. Prof. Paul Leroy Beaulieu un buget este o .a veniturilor i
cheltuielilor pe o perioad determinat, un ..evolutiv i comparativ
a veniturilor de mplinit i a cheltuielilor de efectuat.



4.2. Coninutul bugetului public naional
Aici cuvinte
cheie


Venituri publice, venituri ordinare, venituri extraordinare, cheltuieli publice,
creterea cheltuielilor publice, state de tip unitar, state de tip federal.

Coninutul bugetului public naional este format din veniturile publice i
cheltuielile publice.
Finane 4


Sistemul bugetului public naional





Cum se
realizeaz




I. VENITURILE PUBLICE sunt fonduri bneti ale statului formate prin
prelevarea sub diferite forme ctre stat a unei pri din veniturile realizate de
societate.
Modalitile de realizare a veniturilor statului (a bugetului) depend de
politica general de repartizare a venitului naional, de structura economiei
naionale, de gradul de dezvoltare teritorial a rii i de gradul de dezvoltare al
forelor de producie. Schematic veniturile publice sunt formate din:

A. VENITURI ORDINARE (curente) sunt considerate veniturile care se
ncaseaz cu regularitate la buget (lunar, trimestrial, semestrial, anual) constituind o
surs permanent. Din aceast categorie fac parte:
Impozitele directe
Impozitele indirecte

B. VENITURILE EXTRAORDINARE (SAU OCAZIONALE) la care
statul apeleaz numai n cazurile excepionale i anume atunci cnd mijloacele
bneti provenite din surse curente nu acoper integral cheltuielile bugetare. Din
categoria veniturilor extraordinare fac parte:
mprumuturile de stat
Emisiunile de bani

C. ALTE VENITURI se pot constitui din:
O parte din fondul de amortizare a capitalului fix aparinnd societilor sale
productive;
Rezervele de aur i disponibilitile valutare din trezorerii;
Lichidarea participanilor de capital n strintate;
Valorificarea unei pri din bunurile sale mobile i immobile aflate peste
grani;
Resursele materiale i bneti jefuite n perioada unor conflagraii (rzboaie)
zonale.

II. CHELTUIELI PUBLICE reprezint modalitile de repartizare i
utilizare a fondurilor bneti a prelevrilor (prelurilor) din veniturile societii n
vederea satisfacerii nevoilor generale, ale societii. Cheltuielile bugetare sunt
repartizate pentru satisfacerea nevoilor militare, ntreinerea aparatului de stat, plata
datoriei publice, acordarea de subvenii, dezvoltarea sectorului economic de stat,
acoperirea nevoilor social-culturale precum i a celor de cercetare dezvoltare
(enumerarea cheltuielilor nu s-a fcut n ordinea strict prevzut de legea: bugetului
anual).
Repartizarea cheltuielilor bugetare (ca volum) pe aceste domenii se face n
funcie de nivelul de dezvoltare i dotare economico-social a fiecrui stat. De
asemenea depinde de situaia politico-militar a momentului i de starea de pace sau
rzboi.
Factorii care determin creterea cheltuielilor bugetului sunt:
a) Sporirea cheltuielilor militare (determinate de cantitate ori de calitate, exemple:
determinare radar, laser, etc.).
Finane 5


Sistemul bugetului public naional
b) Creterea numeric a aparatului de stat i nzestrarea acestuia cu mijloace
moderne de aciune.
c) Dezvoltarea sectorului de stat prin construirea de societi pe seama bugetului,
prin participarea statului la societi mixte, prin acordarea de subvenii pentru
stimularea produciei sau exportului;
d) Extinderea reelei de instituii publice de nvmnt, sntate i cultur,
organizarea asigurrilor, asistenei sociale i proteciei sociale (exemplu ntre nevoia
de protecie social i impunere minieri);
e) Construirea de strzi, autostrzi, poduri, porturi, aeroporturi, modernizarea
mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval, aerian, dezvoltarea gospodririi
comunale, sistematizarea teritoriului i proteciei mediului nconjurtor.
Dac coninutul Bugetului Public naional prezentat sub form schematic,
de tablou, conine dou pri: veniturile pe de o parte i cheltuielile pe de alt parte,
cuprinsul su (ntinderea sa) este format din anumite verigi care alctuiesc un
ansamblu coerent denumit structur bugetar. Aceast structur bugetar (respectiv
verigile ce se succed nlnuie), depinde de structura organizatoric a statului
respectiv, adic:
stat de tip unitar;
stat de tip federal;
1) statele de tip unitar cum sunt: Frana, Anglia, Italia, Olanda, Grecia, Turcia,
Suedia, Romnia, .a. se caracterizeaz printr-o legislaie unic n care exist un
buget general al statului i bugetele locale autonome care sunt organizate la nivelul
fiecrei uniti administrativteritoriale.
Acestea (unitile administrativ-teritoriale) poart denumiri diferite de la ar
la ar: comune urbane i rurale, departamente i regiuni n Frana; cantoane,
arondismente n Elveia; regiuni autonome, provincii i comune n Italia; comitate,
teritorii de comitat i districte de comitat n Anglia; provincii comunale i
administraii ecleziastice n Suedia i altele.
2) Statele de tip federal cum sunt: SUA, Canada, Germania, Elveia, Austria,
Yugoslavia, India, etc, care se caracterizeaz printr-o structur format din bugetul
federaiei, bugetul statelor ce compun federaia i care poart denumiri diferite: state
n America, landuri n Germania, cantoane n Elveia etc; si bugetele unitilor
locale.
Repartizarea veniturilor i cheltuielilor ntre prile componente ale structurii
bugetare din fiecare stat este n funcie de modul n care au fost delimitate prin lege
atribuiile aparatului central i cele ale administraiei locale.
De obicei veniturile cele mai importante i cheltuielile cele mai mari sunt
derulate prin bugetul central, celelalte avnd o importan secundar. Instituirea i
perceperea veniturilor, efectuarea cheltuielilor precum i organizarea relaiilor
financiare ale statului sunt supuse unor reguli precise care se afl sub controlul
parlamentului.
Bugetul public naional al romniei este specific unui stat de tip unitar si
cuprinde ca verigi n ansamblul nchegat al bugetului urmtoarele:
Bugetul administraiei centrale de stat;
Bugetele locale ale unitilor administrativ-teritoriale care au personalitate
juridic, respectiv (comun, ora (municipiu), jude);
Finane 6


Sistemul bugetului public naional
Bugetul asigurrilor sociale de stat.
Pe lng cele enumerate, legea anual de aprobare a bugetului public anual,
mai definete ca surse de formare i destinaii de cheltuieli fondurile speciale ca
surse de formare i destinaii de cheltuieli fondurile speciale ca de exemplu: fondul
de omaj, fondul de risc i accidente, fondul special pentru agricultur, fond special
sntate, fondul de cercetare-dezvoltare, etc., diferite de la o perioad la alta.
Prin urmare, bugetul de stat exprimat generic, nu se prezint sub forma unui
document unic, ci sub forma unui ansamblu coerent de bugete, fiecare acoperind o
zon economico-social, astfel nct prin complementaritatea lor s satisfac nevoile
generale ale societii. Construirea de strzi, autostrzi, poduri, porturi, aeroporturi,
modernizarea mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval, aerian, dezvoltarea
gospodririi comunale, sistematizarea teritoriului i proteciei mediului nconjurtor,
etc.


Test de autoevaluare 4.2.
Completai spaiile lacunare din urmtorul text:

Coninutul bugetului public naional este format din
..i. Veniturile publice sunt
formate prin prelevarea sub diferite forme ctre stat a unei pri din veniturile
realizate de.. Cheltuieli publice reprezint modalitile de
a fondurilor bneti a prelevrilor (prelurilor) din veniturile
societii n vederea satisfacerii. Factorii care
determin creterea cheltuielilor bugetului sunt: sporirea cheltuielilor militare,
creterea numeric a .............................i nzestrarea acestuia cu mijloace moderne
de aciune, dezvoltarea...................., etc. Dac coninutul Bugetului Public naional
prezentat sub form schematic, de tablou, conine: veniturile pe de o
parte i pe de alt parte, cuprinsul su (ntinderea sa) este format
din ..care alctuiesc un ansamblu coerent denumit structur
bugetar. Aceast structur bugetar (respectiv verigile ce se succed nlnuie),
depinde de ..a statului respectiv, adic stat de tip unitar i stat
de tip federal.



4.3. Procedura bugetar
procedur bugetar, elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului,
executarea bugetului, ncheierea exerciiului bugetar

Prin procedur bugetar se nelege totalitatea actelor i operaiunilor cu
caracter tehnic i normativ, nfptuite de organele de specialitate ale statului n
scopul elaborrii, adoptrii, executrii i ncheierii bugetului public naional.
n timp procedura bugetar se prelungete pe o perioad mai mare de un an
(dei bugetul se caracterizeaz prin anualitate) deoarece elaborarea proiectului
ncepe n anul premergtor celui pentru care se ntocmete, continu cu executarea
Finane 7


Sistemul bugetului public naional
n cursul anului respectiv (execuia derularea propriu zis) i se definitiveaz prin
contul de ncheiere a exerciiului bugetar n anul urmtor.
Prin urmare, practic, procedura bugetar se desfoar pe parcursul a 3 ani
calendaristici. Aadar conform dispoziiilor legale (n prezent Legea nr.72 /1996
privind finanele publice) activitatea bugetar trece prin mai multe etape i anume:
Elaborarea proiectului bugetului de stat;
Aprobarea acestuia;
Executarea bugetului;
ncheierea exerciiului bugetar.
Elaborarea proiectului bugetului de stat, respectiv prima etap presupune
activitate de determinare a veniturilor i cheltuielilor bugetului public.
Aprobarea nseamn dezaprobarea i votarea de ctre parlament a legii de
adoptare a bugetului public naional adic acceptarea i stabilirea definitiv a
nivelurilor veniturilor ce urmeaz a fi atrase i a cheltuielilor ce se pot efectua.
Execuia bugetar const n realizarea veniturilor, adic atragereancasarea
la termenele i-n cuantumul prevzut de legea de adoptare (de obicei nivelele
prevzute la venituri de lege este minimal) i efectuarea cheltuielilor conform
destinaiei prevzute de aceiai lege (de reinut c nivelul acestora prevzut de lege
este maxim).
ncheierea exerciiului bugetar presupune ntocmirea drii de seam (a
contului de execuie) care s reflecte cu exactitate nivelul veniturilor i cel al
cheltuielilor realizate cu prezentarea cauzelor neefecturii cheltuielilor prevzute i a
veniturilor realizate.


Test de autoevaluare 4.3.
Citii urmtoarea list de enunuri. Scriei DA n dreptul celor pe care le considerai
corecte i NU n dreptul acelor enunuri care nu sunt valabile.

a. Execuia bugetar nseamn dezaprobarea i votarea de ctre
parlament a legii de adoptare a bugetului public naional adic
acceptarea i stabilirea definitiv a nivelurilor veniturilor ce
urmeaz a fi atrase i a cheltuielilor ce se pot efectua.

b. Procedura bugetar se desfoar pe parcursul a 2 ani
calendaristici.

c. Prin procedur bugetar se nelege totalitatea actelor i
operaiunilor cu caracter tehnic i normativ, nfptuite de
organele de specialitate ale statului n scopul elaborrii,
adoptrii, executrii i ncheierii actului constitutiv.

d. Elaborarea proiectului bugetului de stat, respectiv prima etap
presupune activitate de determinare a veniturilor i cheltuielilor
bugetului public.


Finane 8


Sistemul bugetului public naional
e. n timp procedura bugetar se prelungete pe o perioad mai
mare de un an.

f. Aprobarea const n realizarea veniturilor, adic
atragereancasarea la termenele i-n cuantumul prevzut de
legea de adoptare (de obicei nivelele prevzute la venituri de
lege este minimal) i efectuarea cheltuielilor conform
destinaiei prevzute de aceiai lege (de reinut c nivelul
acestora prevzut de lege este maxim).


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 4.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 4 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 4

I . ntrebri recapitulative
1. Ce reprezint bugetul public nional?



2. Care sunt abordrile conceptuale ale noiunii de buget public naional?



3. Enumerai etapele procedurii bugetare.


4. Bugetul public naional al romniei este specific crui tip de stat?


II. Studii de caz.
1. Analizati tipurile de bugete utilizate n practica international.
2. Analizai comparative bugetele din Marea Britanie i Frana.





Finane 9


Sistemul bugetului public naional
Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 4.3
a) NU
b) NU
c) NU
d) DA
e) DA
f) NU

Bibliografie unitate de nvare nr. 4

Croitoru L., - Liberalizarea financiar i funcionarea sistemului bancar
romnesc , Oeconomica, nr.1, Bucureti.
Drehu E., - Bugetul public i contabilitatea unitilor bugetare, Ed. Agora,
Bacu, 2000.
Moteanu T., - Buget i trezorerie public, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1997.
Talpos I., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.
Vcrel I., - Finanele publice, Ed Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane 10


Bugetul public naional
Unitatea de nvare Nr. 5

BUGETUL PUBLIC NAIONAL

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 5
5.1. Principiile bugetare
5.2. Fazele procesului bugetar

...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 5
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 5







Pagina
2
2
5


8
9
9

Finane 1


Bugetul public naional
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 5
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 5 sunt:

La sfritul acestui capitol, vei putea:
s enumerai principiile bugetare;
s identificai abaterile de la principiile bugetare;
s prezentai etapele procesului bugetar;
s precizai organele abilitate pentru: elaborarea, aprobarea, execuia,
ncheierea exerciiului i controlul bugetului.


5.1 Principiile bugetare
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




principiu bugetar, echilibru bugetar, deficit bugetar, excedent bugetar, specializare
bugetar,

Din punct de vedere economic bugetul de stat reprezint relaiile economice
n form bneasc, care apar n procesul repartiiei PIB, n concordan cu
obiectivele de politic economic, social i financiar ale fiecrei perioade.
La baza ntocmirii i executrii bugetului de stat stau o serie de principii care
definesc: modul de reflectare a veniturilor i cheltuielilor publice n bugetul de stat
sau sfera de cuprindere a acestuia; durata de timp pentru care parlamentul
autorizeaz guvernul s ncaseze veniturile i s efectueze cheltuielile stabilite;
relaia care trebuie s existe ntre totalul veniturilor i cheltuielile bugetare ca i ntre
elementele componente ale acestora; informarea opiniei publice despre limitele
mputernicirii date guvernului de a realiza venituri i de a efectua cheltuieli, ca i
despre modul cum aceast mputernicire a fost transpus n practic.

Principiile bugetare sunt:
universalitatea bugetului
unitatea bugetar
realitatea bugetului
anualitatea bugetului
echilibrul bugetar
neafectarea veniturilor bugetare
specializarea bugetar
publicitatea bugetului.

a) Universalitatea bugetului. Potrivit acestui principiu veniturile i cheltuielile
publice trebuie s figureze n buget cu sumele lor totale sau globale.
b) Unitatea bugetului. Acest principiu presupune ca toate veniturile i
cheltuielile statului s fie reflectate ntr-un singur document i dup o schem
unitar de clasificare.
Finane 2


Bugetul public naional
c) Realitatea bugetului. Potrivit acestui principiu veniturile i cheltuielile
nscrise n buget trebuie stabilite pe baze reale astfel nct statul s nu aib dificulti
financiare n cursul anului dup aprobarea bugetului.
d) Anualitatea bugetului se refer pe de o parte la intervalul de timp pentru care
puterea legislativ aprob veniturile i cheltuielile statului, iar pe de alt parte la
intervalul de timp n care puterea executiv realizeaz veniturile i efectueaz
cheltuielile aprobate.
e) Echilibrul bugetar. Acest principiu const n acoperirea cheltuielilor
bugetare cu venituri bugetare considerate ordinare. n perioada clasic echilibrarea
bugetului prin venituri ordinare era considerat ca fiind cheia de bolt a finanelor
publice.
f) Neafectarea veniturilor bugetare. Potrivit acestui principiu veniturile care
formeaz fondul bugetar se despersonalizeaz, adic nu este permis afectarea unui
venit bugetar pentru finanarea unei anumite cheltuieli bugetare. n practic se
ntlnesc excepii cnd se legifereaz constituirea n afara bugetului ordinar, a unor
fonduri speciale pe seama unor surse speciale, adic scoase i ele n afara bugetului
ordinar. Pentru astfel de venituri cu afeciune special se ntocmesc, de regul,
bugete separate de tipul celor deja amintite (extraordinare, anexe, autonome, conturi
speciale de trezorerie).
g) Specializarea bugetar. Potrivit acestui principiu, autorizarea parlamentar
nu se d n mod global, ci se aprob veniturile pe surse i creditele bugetare pe
destinaii de cheltuieli
h) Publicitatea bugetului presupune ca dup supunerea proiectului de buget
dezbaterii parlamentare i dup aprobarea bugetului, acesta s fie publicat spre a fi
adus la cunotina opiniei publice.



Test de autoevaluare 1.1.
1. Sistemul bugetar ocup:
a) un loc intermediar, fiind un instrument i o modalitate de constituire a
resurselor financiare;
b) un loc central, fiind un instrument i o modalitate de constituire i
gestionare a resurselor financiare publice;
c) un loc marginal fiind o modalitate de gestionare a resurselor
financiare publice;
d) un loc deosebit, deoarece utilizeaz anumite concepte, noiuni, legate
de execuia bugetului.
e) locul central, deoarece reflect toate resursele societii i destinaia
lor.

2. Constituirea resurselor financiare publice se realizeaz pe seama:
a) impozitelor prelevate de la persoane fizice i juridice;
b) taxelor prelevate de la persoane fizice i juridice;
c) contribuiilor i veniturilor nefiscale prelevate de la persoane fizice i
juridice;
d) mprumuturilor;
Finane 3


Bugetul public naional
e) creditelor acordate de unele instituii financiare.
A (a+c+e); B(a+b+d); C(a+b+c); D (b+c+d); E (c+d+e).

3. Resursele financiare publice respectiv cheltuielile publice totale se formeaz
pe baza:
a) resurselor i cheltuielilor reflectate n bugetele din cadrul bugetului
consolidat;
b) resurselor i cheltuielilor instituiilor publice;
c) resurselor i cheltuielilor populaiei rezidente;
d) resurselor i cheltuielilor FMI.

4. Deficitul bugetar apare n momentul n care:
a) cheltuielile bugetare = venituri bugetare;
b) cheltuielile bugetare > veniturile bugetare;
c) cheltuielile bugetare < veniturile bugetare.

5. Excedentul bugetar se formeaz atunci cnd:
a) cheltuielile bugetare > veniturile bugetare;
b) cheltuielile bugetare = veniturile bugetare;
c) cheltuielile bugetare < veniturile bugetare.

6. Cnd se realizeaz echilibrul bugetar?
a) cnd veniturile bugetare = cheltuielile bugetare;
b) cnd veniturile bugetare > cheltuielile bugetare;
c) cnd veniturile bugetare < cheltuielile bugetare.

7. Principiile bugetare sunt:
a) unitatea bugetar;
b) semestrialitatea bugetului;
c) excedentul bugetar;
d) publicitatea bugetului;
e) anualitatea bugetului.

8. Unitatea bugetar se refer la:
a) aplicarea normelor referitoare la buget asupra tuturor categoriilor de
contribuabili n mod unitar;
b) existena unui document unic n care s fie nscrise toate veniturile i
cheltuielile bugetare;
c) ntocmirea de bugete unice pentru instituiile publice ale statului;
d) acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile;
e) aprobarea n mod unitar a proiectului Bugetului de Stat.




Finane 4


Bugetul public naional
1.2. Fazele procesului bugetar
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Proces bugetar, etape ale procesului bugetar, cont de execuie bugetar, execuia
veniturilor, execuia cheltuielilor, controlul execuiei bugetului de stat, executia de
cas a bugetului de stat, ncheierea execuiei.


A) Elaborarea proiectului de buget Proiectul de buget este elaborat de
puterea executiv. n majoritatea rilor, aceast atribuie revine guvernului, excepie
fac puine ri ntre care ce-a mai notabil este SUA, unde proiectul de buget este
elaborat de ctre eful Executivului Preedintele Republicii. n cadrul guvernelor,
responsabilitatea pentru elaborarea proiectului de buget o are Ministerul Finanelor
sau Ministerul Bugetului. Rezultatul activitii de elaborare a proiectului de buget l
constituie documentele pe care organul suprem al puterii executive l prezint
Parlamentului spre examinare i aprobare. Aceste documente de regul conin:
Expunerea de motive i proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, care
cuprind nu numai nivele de mrime pentru venituri i cheltuieli, dar i
propuneri de modificri de legislaie referitoare la venituri i cheltuieli.
Majorarea sa micorarea unor cote de impozitare, desfiinarea unor categorii
i nfiinarea altora, etc.
Anexele la proiectul de buget n care este redat structura veniturilor i
cheltuielilor bugetare;
Materialele documentare necesare Parlamentului pentru analiza proiectului
de buget.

B) Aprobarea bugetului Se face de ctre Parlament dat fiind caracterul
predominant politic al deciziilor de alocare a resurselor bugetare. Dezbaterea i
aprobarea proiectului n Parlament presupune de regul:
Prezentarea de ctre Primul-Ministru sau Ministerul de Finane a proiectului;
Analiza acestuia n comisiile parlamentare;
Concilierea amendamentelor (modificrilor propuse la buget);
Dezbaterea i aprobarea de ctre parlamentari;
Ratificarea bugetului aprobat de ctre Preedintele rii.
Teoretic parlamentarii fiind alei de ctre cetenii cu drept de vot trebuie s
acioneze astfel nct s fie votate acele prevederi care s satisfac cerinele celor
care i-au votat, consolidndu-i astfel poziiile la alegerile urmtoare. n practic
acest comportament este influenat de trei factori:
1. Disciplina de partid sau a coaliiei de partid care face ca parlamentarii s satisfac
nu numai cerinele electoratului pe care l reprezint ci i partidul ori coaliia;
2. Nu toate cerinele electoratului pot fi satisfcute din cauza caracterului limitat al
resurselor;
3. Existena grupurilor de presiune din lumea afacerilor care influeneaz
parlamentarii.
Termenele de elaborare a proiectului bugetului de stat i de aprobare a
acestuia n momentul de fa n Romnia sunt urmtoarele:
Pn la 1 iunie toate instituiile i ministerele depun propunerile lor la
Ministerul Finanelor.
Finane 5


Bugetul public naional
ntre 1 iunie 25 septembrie se poart negocierile ntre ministere i
Ministerul Finanelor, divergenele nesoluionate fiind mediate de Guvern.
Dup nsuirea de ctre Guvern, 25 septembrie 10 octombrie se depune la
Parlament pentru aprobare.
Parlamentul are obligativitatea s-l dezbat i aprobe pn la 31 decembrie.
n practica parlamentar sunt situaii n care dezbaterile asupra proiectului de
buget se prelungesc peste aceste perioade (la noi i pn la jumtatea anului
bugetar). n acest caz legislaia bugetar prevede modaliti diferite de urmat. La noi
se pot efectua cheltuieli bugetare n trimestrul I la nivelul celor din anul precedent.

C) Execuia bugetului nseamn realizarea veniturilor prevzute i
efectuarea cheltuielilor aprobate ceea ce presupune desfurarea unui ansamblu de
activiti de ctre mii de participani: agenii guvernamentale, aparat fiscal, instituii
financiare, etc.
Responsabilitatea pentru execuia bugetului aa cum a fost aprobat de
Parlament, revine Guvernului, iar rezultatele depind de capacitatea administraiei i
procedurilor fiscale folosite. Principala particularitate a realizrii bugetului
presupune separarea activitilor de ncasare a veniturilor de cele de executare a
cheltuielilor. Realizarea veniturilor se efectueaz prin aparatul de specialitate al
Ministerului de Finane sau prin bnci. Efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget
se face pe baza unor reguli precise pentru fiecare din etapele pe care le parcurge o
cheltuial public i anume: angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata.
Angajarea = actul care genereaz obligaia instituiei publice de a plti o
sum unui ter;
Lichidarea = operaia de constatare a realitii serviciului fcut n favoarea
instituiei publice i determinarea sumei de plat.
Ordonanarea = nseam emiterea unei dispoziii (ordin) de plat a sumei de
bani de la buget n favoarea terului.
Plata = operaia de achitare propriu-zis de predare a banilor.
Primele trei operaii (angajarea, lichidarea, ordonanarea) se efectueaz de
conductorii instituiilor publice i care poart denumirea de ordonatori de credite
(principali, secundari, teriari). A patra operaie, respectiv plata se efectueaz de
gestionarii de bani publici. Depirea atribuiilor n mnuirea banilor publici s-a
fcut n ideea prentmpinrii fraudelor, risipei, etc.

D) ncheierea i aprobarea contului de execuie bugetar Contul de
execuie bugetar reflect totalitatea operaiilor de executare a veniturilor i
cheltuielilor stabilind rezultatul final, deficit sau excedent. Contul de ncheiere a
exerciiului bugetar ntocmit cu respectarea clasificaiei bugetare este prezentat de
Guvern Parlamentului spre dezbatere i aprobare.

E) Controlul bugetar
Execuia bugetului se realizeaz sub controlul unor organe mputernicite. n
funcie de natura acestor organe controlul poate fi:
Politic exercitat de Parlament;
Jurisdicional exercitat de ctre Curtea de Conturi;
Finane 6


Bugetul public naional
Administrativ exercitat de organul Ministerului de Finane;
Controlul politic efectuat de Parlament, vizeaz n principal respectarea de
ctre executiv a prevederilor autorizaiei parlamentare n materie de buget, dar se
poate referi i la modul n care au fost gestionate fondurile bugetare.
Controlul jurisdicional const n verificarea act cu act a cheltuielilor
efectuate de ctre instituia bugetar n vederea acordrii descrcrii de gestiune.
Neajunsurile constatate i msurile luate se cuprind n rapoarte care sunt prezentate
anual Parlamentului.
Controlul administrativ se exercit sub forma controlului intern sau ierarhic
asupra modului de folosire al creditelor bugetare de ctre persoane mputernicite n
acest sens n cadrul Ministerului respective sau de ctre organe specializate,
respectiv ale Ministerului de Finane.


Test de autoevaluare 1.2.
1.Proiectul Bugetului este elaborat de:
a) Ministerului Finanelor;
b) Curtea de Conturi;
c) Trezorerie;
d) Preedinte.

2. Proiectul de buget este aprobat de:
a) Guvern;
b) Parlament;
c) Consiliul de Administraie al Bncii Naionale a Romniei;
d) Comisia Naional de Valori Mobiliare;
e) Asociaia de Valorificare a Activelor Statului.

3. Ansamblul operaiunilor care privesc ncasarea veniturilor i efectuarea
propriu-zis a cheltuielilor aprobate de ctre Parlament reprezint:
a) aprobarea bugetului de stat;
b) ntocmirea bugetului de stat;
c) execuia bugetului de stat;
d) controlul bugetar.

4. Etapele ce trebuiesc parcurse n cadrul procesului de execuie a cheltuielilor nu
presupun:
a) angajarea;
b) lichidarea;
c) emiterea titlului de percepere;
d) ordonanarea.

5. Contul de execuie bugetar reflect:
a) toate acele operaiuni care se afl n sarcina ordonatorilor principali;
b) asumarea obligaiei unui organism public de a plti o sum de bani
determinat;
c) cuantumul impozitului datorat;
Finane 7


Bugetul public naional
d) excedentul sau deficitul bugetului la finele anului bugetar.

6. ncheierea exerciiului bugetar se refer la:
a) ntocmirea documentelor de ncheiere a exerciiului bugetar;
b) ntocmirea documentelor de ncheiere a exerciiului contabil;
c) ntocmirea documentelor de ncheiere a exerciiului financiar;
d) ntocmirea documentelor de ncheiere a exerciiului fiscal.

7. Controlul politic este exercitat de:
a) Curtea de Conturi;
b) Ministerul Finanelor;
c) celelalte ministere;
d) Guvernul;
e) Parlamentul.

8. n funcie de momentul cnd se exercit, controlul bugetar poate fi:
a) preventiv, politic i posterior;
b) preventiv, concomitent i jurisdicional;
c) preventiv, concomitent i posterior;
d) preventiv, administrativ i politic.


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 5.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 5 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 5

1. Explicai principiile bugetare i analizai abaterile de la acestea.



2. Explicai caracteristicile procesului bugetar.




3. Care sunt etapele procesului bugetar? Asociai fiecrei etape instituia
corespondent.



Finane 8


Bugetul public naional



Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 5.1
1) b
2) c
3) a
4) b
5) c
6) a
7) a, d, e
8) b
Rspuns 5.2.
1) a
2) b
3) c
4) c
5) d
6) a
7) e
8) c


Bibliografie unitate de nvare nr. 5

Croitoru L., - Liberalizarea financiar i funcionarea sistemului bancar
romnesc , Oeconomica, nr.1, Bucureti.
Drehu E., - Bugetul public i contabilitatea unitilor bugetare, Ed. Agora,
Bacu, 2000.
Moteanu T., - Buget i trezorerie public, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1997.
Talpos I., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.
Vcrel I., - Finanele publice, Ed Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane 9


Sistemul cheltuielilor publice
Unitatea de nvare Nr. 6

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 6
6.1. Conceptul de cheltuieli publice i criterii de clasificare
6.2. Cheltuielile publice clasice

...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 6
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 6







Pagina
2
2
5


8
8


Finane 1


Sistemul cheltuielilor publice
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 6
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 6 sunt:

La sfritul acestui capitol, vei putea:
s definii noiunile de cheltuieli publice i cheltuieli bugetare;
s facei diferena ntre cheltuielile publice i cheltuielile bugetare;
s enumerai factorii care influeneaz dinamica cheltuielilor publice;
s clasificai cheltuielile publice din punct de vedere economic i funcional;
s clasificai cheltuielile publice din punct de vedere bugetar-administrativ.

6.1 Conceptul de cheltuieli publice i criterii de clasificare
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Cheltuieli publice, clasificaia cletuielilor publice, clasificare economic, clasificare
funcional, clasificare administrativ, cheltuieli bugetare.

Cheltuielile publice se refer la totalitatea cheltuielilor efectuate prin
intermediul instituiilor publice, care se acoper fie de la buget (pe plan central sau
local), fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituiilor, pe
seama veniturilor obinute de acestea. Cheltuielile bugetare reprezint cea mai mare
parte a cheltuielilor publice i se refer la acele cheltuieli care se acoper de la
bugetul de stat, din bugetele locale i din bugetul asigurrilor sociale de stat.
Sistemul cheltuielilor publice cuprinde deci, totalitatea cheltuielilor ce se
efectueaz din fondurile financiare ale statului pentru aciuni social-culturale i
economice, pentru ntreinerea organelor statului i aprarea naional etc.
Analiza cheltuielilor publice evideniaz i caut s explice fenomenul
creterii mai rapide a cheltuielilor publice comparativ cu cel al P.I.B. Modificarea
structurii cheltuielilor publice rezult din influena sistematic i continu a
urmtorilor factori:
- factori de ordin economic: creterea P.I.B. pe locuitor; repartiia veniturilor;
variaia relativ a preurilor i a productivitii ntre sectorul public i
sectorul privat etc.;
- factori de ordin social, administrativ, politic sau birocratic: ideologia
dominant i alegerea tipului de societate; atitudinea populaiei relativ la
fiscalitate, particularitile instituiilor politice i a organizaiilor
administrative etc.;
- factori de ordin extern: demografia; concentrarea urban; tehnologia etc.

Pentru o mai bun nelegere a problemelor privind cheltuielile publice este
necesar clasificarea acestora din mai multe puncte de vedere. n literatura de
specialitate se utilizeaz mai multe criterii pentru gruparea cheltuielilor publice n
cadrul crora un loc deosebit revine clasificrii economice, celei funcionale i
clasificrii bugetar - administrative.

Clasificarea economic a cheltuielilor are n vedere influena pe care o
Finane 2


Sistemul cheltuielilor publice
exercit asupra economiei diferitele categorii de cheltuieli publice. Din acest punct
de vedere se disting cheltuieli de funcionare (curente), cheltuieli de transfer i
cheltuieli de investiii (de capital).

Clasificarea funcional grupeaz cheltuielile dup profilul activitii
instituiilor publice. Aceasta este o clasificare zecimal deoarece mparte cheltuielile
publice dup zece mari funcii n care fiecare funcie este divizat n zece subfuncii,
care se subdivid n continuare. Se poate face o analogie ntre clasificarea funcional
a cheltuielilor publice i contabilitatea analitic a ntreprinderilor. Gruparea
funcional a cheltuielilor publice poate fi extins i la cheltuielile organismelor
internaionale, funciile luate n considerare fiind: puterile publice i administraia
general, educaie i cultur, sntate, aciuni sociale, agricultur i spaiu rural,
construcii i urbanism, transporturi i telecomunicaii, industrie i servicii, sector
exterior i aprare.

Clasificarea bugetar-administrativ are n vedere gruparea cheltuielilor
publice dup destinaia lor prevzut n bugetul de stat, astfel: cheltuieli pentru
servicii publice generale (Preedinia Romniei, autoriti judectoreti, alte organe
ale autoritilor publice, autoriti executive); cheltuieli pentru aprare, ordine
public i siguran naional; cheltuieli social-culturale (nvmnt, sntate,
cultur, religie i aciuni privind activitatea sportiv i de tineret, asisten social,
alocaii, pensii, ajutoare i indemnizaii); cheltuieli pentru dezvoltare i servicii
publice, locuine, mediu i ape; cheltuieli pentru aciuni economice; cheltuieli pentru
alte aciuni (cercetare tiinific, administrarea vamal, cheltuieli pentru aplicarea
tratatelor internaionale etc.); transferuri din bugetul de stat ctre bugetele locale i
fondurile speciale; mprumuturi acordate (prin convenii bilaterale i acorduri
interguvernamentale etc.); pli de dobnzi i alte cheltuieli aferente datoriei publice;
fonduri de rezerv la dispoziia Guvernului.
Cheltuielile publice mai pot fi clasificate i dup alte criterii astfel: dup
caracterul lor n timp, din punct de vedere juridic etc.

Clasificarea cheltuielilor dup caracterul lor n timp, permanent sau
incidental, subdivide cheltuielile n dou grupe i anume:
- cheltuieli ordinare care se efectueaz n fiecare an, volumul lor fiind
previzibil;
- cheltuieli extraordinare (excepionale) care se efectueaz numai n situaii
deosebite, volumul lor fiind imprevizibil.

Clasificarea cheltuielilor din punct de vedere juridic, grupeaz cheltuielile
publice n cheltuieli cu titlu definitiv i cheltuieli cu caracter temporar. Cheltuielile
cu titlu definitiv finalizeaz distribuirea resurselor financiare i cuprind att
cheltuielile de capital ct i cheltuielile de funcionare (curente). n totalul
cheltuielilor publice ponderea o dein cele cu titlu definitiv. Cheltuielile cu caracter
temporar sunt reprezentate de avansul n contul unor furnituri, mprumutul acordat
unei uniti administrativ - teritoriale de la bugetul de stat etc., ele mai fiind
denumite i operaiuni de trezorerie care sunt evideniate n conturile speciale de
Finane 3


Sistemul cheltuielilor publice
trezorerie.


Test de autoevaluare 6.1.
1. Cheltuielile publice se refer la:
a) expresia bneasc a consumului de factori de producie pentru
producerea i desfacerea unei mrfi sau serviciu;
b) transferul unui drept de proprietate sau de folosina asupra unui activ de
la proprietar ctre o alt persoan;
c) cheltuielile efectuate din bugetul central i bugetele locale pentru
finanarea nevoilor colective: nvmnt, sntate, aprare naional etc.;
d) perioada de timp cuprins ntre lansarea pe pia a unui produs i
scoaterea lui din producie;
e) totalitatea mprumuturilor interne i/sau externe contractate de ctre stat,
atunci cnd ara se confrunt cu dificulti economice.

2. Cheltuielile publice reprezint relaii de repartizare a fondurilor financiare
ctre:
a) instituii publice;
b) populaie;
c) agenii economici;
d) alte state;
e) Banca Central.

3. Factorii care influeneaz volumul i structura cheltuielilor publice sunt:
a) factorii de producie;
b) factori demografici;
c) factori de ordin economic;
d) factori de ordin social;
e) factori politici.

4. Cheltuielile fiscale:
a) reprezint cheltuieli n adevratul sens al noiunii;
b) nu reprezint cheltuieli n adevratul sens al noiunii;
c) reprezint renunarea de ctre stat la o parte din ncasrile ce i se cuvin
prin aplicarea msurilor fiscale cu caracter derogatoriu;
d) reprezint avansul n contul unor furnituri, mprumutul acordat unei
uniti administrativ-teritoriale de la bugetul de stat, ele mai fiind
denumite i operaiuni de trezorerie;
e) au n vedere gruparea cheltuielilor publice dup destinaia lor prevzut
n bugetul de stat.

5. Clasificarea economic mparte cheltuielile n:
a) cheltuieli de personal;
b) cheltuieli de funcionare;
c) cheltuieli virtuale;
d) cheltuieli de transfer;
Finane 4


Sistemul cheltuielilor publice
e) cheltuieli de capital.

6. Cheltuielile de funcionare reprezint:
a) cheltuieli pe care statul se angajeaz s le efectueze n anumite condiii;
b) cheltuieli ce sunt destinate asigurrii bunului mers al activitii
instituiilor publice;
c) cheltuieli efectuate pentru constituirea de resurse strategice;
d) cheltuieli cu majorrile de salarii;
e) pseudocheltuieli, ele fiind de fapt nite mprumuturi ale statului.

7. Din punct de vedere economic, cheltuielile de transfer reprezint:


a) sume alocate din bugetul de stat pentru realizarea unor bunuri publice cu
caracter durabil;
b) sume nscrise n bugetul de stat care se acord sub form de subvenii
pentru a permite funcionarea anumitor organisme;
c) sume alocat din bugetul de stat pentru achiziionarea unor bunuri i
servicii;
d) sume nscrise n bugetul de stat care se acord sub form de credite
pentru a permite funcionarea anumitor organisme.



6.2. Cheltuieli publice clasice
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Cheltuieli militare, cheltuieli de aprare directe, cheltuieli de aprare indirecte,
cheltuieli cu servicii generale,

Cheltuieli cu servicii generale
Factorii de care depind aceste cheltuieli sunt marimea si structura aparatului
de ata, nivelul salarizarii functiilor publice, factorii sociali, inzestrarea tehnica etc.
Finantarea cheltuielilor se face din buget, din venituri proprii , din donatii si prin
credite externe.
Principalele categorii de cheltuieli sunt cele curente incluzand salarii si
cheltuieli administrative si gospodaresti si cele de capital incluzand constructii,
dotari, informatie, mijloace de transport etc.

Cheltuieli cu apararea
Una din functiile importante ale statului este functia de aparare, pentru
indeplinirea careia statul efectueaza cheltuieli publice militare. Se include in aceasta
categorie:
1.cheltuieli privind intretinerea si functionaarea armatei
2. cercetarea stiintifica militara
3. experientele intretinerii bazelor militare
4. participarea la blocuri militare, la razboaie
5. cheltuieli privind lichiditatea urmarilor razboaielor
Finane 5


Sistemul cheltuielilor publice
Teoria financiara grupeaza aceste cheltuieli in cheltuieli directe si indirecte.
Cheltuielile directe vizeaza intretinerea armatei in tara si strainatate,
achizitionarea de armament, echipamente si mijloace de subzistenta, vizeaza
purtarea razboaielor etc. Aceste cheltuieli sunt prevazute pentru ministerul apararii
si sunt gestionate de catre ei.
Cheltuielile indirecte sunt legate de indepartarea consecintelor, razboaielor,
plata datoriei publice contractate in scopuri militare, plata despagubirilor de razboi;
subventiilor acordate sinistratiilor de razboi, pensii acordate urmasilor. Aceste
cheltuieli militare se compun din: 1.cheltuieli
curente pentru functionare si intretinerea armatei
2. cheltuieli de capital pentru modernizarea sau pentru investitii in domeniu .
Cheltuielile militare reprezinta o categorie aparte deoarece apararea nationala
este greu de apreciat in mod obiectiv, generand puncte de vedere divergente asupra
oportunitatii acestor cheltuieli.

Cheltuieli diplomatice
Aceste cheltuieli spre deosebire de celelalte categorii de cheltuieli sunt
cheltuieli ocazionate de plata remuneratiilor personalului, reprezentantelor deschise
in strainatate, achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare bunei functionari a
acestora.
In majoritate sunt cheltuieli in valuta influentand situatia balantei de plati.
Prin natura lor sunt cheltuieli de functionare si intr-o mai mica masura cheltuieli
pentru investitii.
Volumul cheltuielilor bugetare alocate acestui domeniu depinde de
extinderea relatiilor diplomatice, de numarul ambasadelor si reprezentantelor din
strainatate, frecventa consultarilor ministeriale si guvernamentale, precum si de
sarcinile asumate.


Test de autoevaluare 6.2.

1. Cheltuielile publice pentru administraia de stat, ordinea public i aprarea
naional dein o pondere important n totalul:
a) veniturilor bugetului de stat;
b) cheltuielilor bugetului de stat;
c) veniturilor bugetelor locale;
d) cheltuielilor bugetelor locale.

2. Pentru finanarea cheltuielilor de administraie, n Romnia se pornete:
a) numai de la indicatorii specifici;
b) numai de la indicatorii de calcul;
c) numai de la fundamentare (cheltuiala medie anual pe o persoan);
d) de la indicatorii specifici, indicatorii de calcul i fundamentare;
e) bugetele locale.

3. Reducerea cheltuielilor de administraie reprezint una dintre msurile luate
n ultimii ani de:
Finane 6


Sistemul cheltuielilor publice
a) rile n curs de dezvoltare;
b) rile cu economie de pia;
c) rile aflate n tranziie la economia de pia;
d) rile Extremului Orient;
e) Romnia.


4. Din punct de vedere al structurii, cheltuielile cu caracter militar pot fi:
a) directe i indirecte;
b) personale i reale;
c) de funcionare i de transfer;
d) ordinare i extraordinare;
e) cu caracter fiscal i cu caracter de ordine.

5. Cheltuielile cu ntreinerea armatei, a flotei maritime i aeriene, cheltuielile
privind cumprarea de armament, echipament militar fac parte din categoria:
a) cheltuielilor militare indirecte;
b) cheltuielilor militare ordinare;
c) cheltuielilor militare extraordinare;
d) cheltuielilor militare cu caracter de ordine;
e) cheltuielilor militare directe.

6. Din categoria cheltuielilor militare indirecte fac parte:
a) cheltuielile cu ntreinerea armatei;
b) cheltuielile privind cumprarea de armament;
c) cheltuielile legate de lichidarea urmrilor rzboiului;
d) cheltuielile cu pregtirea de rzboi;
e) cheltuielile privind cumprarea de echipament militar.

7. Cheltuielile militare decurg din:
a) ndeplinirea funciei statului de aprare a rii;
b) ndeplinirea funciei statului de a participa la organisme exterioare de
aceast natur;
c) ndeplinirea funciei statului de bancher al armatei;
d) ndeplinirea funciei statului de comandant suprem al armatei;
e) ndeplinirea funciei statului de creditor al armatei.

8. Cheltuielile privind organele nsrcinate cu meninerea ordinii publice i a
securitii civile cum sunt poliia, jandarmeria, justiia, parchetul etc. fac
parte din categoria:
a) cheltuielilor militare;
b) cheltuielilor cu caracter economic;
c) cheltuielilor pentru administraia de stat;
d) cheltuielilor pentru cercetare dezvoltare;
e) cheltuielilor pentru asigurrile sociale de stat.

Finane 7


Sistemul cheltuielilor publice

n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 6.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 6 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 6


1. Ce sunt cheltuielile diplomatice?


2. Care sunt categoriile de cheltuieli indirecte din cadrul cheltuielilor cu aprarea?



3. Care sunt factorii de care depind cheltuielile cu serviciile generale?


4. Se dau urmatoarele informatii privind nivelul creditelor bugetare aprobate in
Romania pe anul 2003, prin Legea 863/2002. Sa se determine nivelul
cheltuielilor social-culturale si sa se calculaze ponderea acestora in total
cheltuieli:
- servicii publice generale 18.325 mil. lei;
- aparare, ordine publica si siguranta nationala 64.150 mil. lei;
- servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape 8.126 mil. Lei;
- actiuni economice 73.496 mil. Lei;
- alte actiuni 8.533 mil lei;
- transferuri din bugetul de stat 1.900 mil. Lei
- mprumuturi acordate 220 mil. Lei;
- plati de dobanzi si alte cheltuieli 49.988 mil.lei;
- fonduri de rezerva 1.120 mil. Lei;
- TOTAL CHELTUIELI 291.045 mil. Lei.

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 6.1
1) c
2) a,b,c
3) a,b,c,d,e
4) b,c
Finane 8


Sistemul cheltuielilor publice
5) b,d,e
6) b
7) b
Rspuns 6.2.
1) b
2) d
3) b
4) a
5) e
6) c,d
7) a,b
8) c

Bibliografie unitate de nvare nr. 6

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.
Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti,
1982.
Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane 9


Sistemul cheltuielilor publice
Unitatea de nvare Nr. 7

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 7
7.1 Cheltuielile publice moderne
7.2. Nivelul, structura, dinamica i factorii ce influeneaz cheltuielile publice

...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 7







Pagina
2
2
6


10
10


Finane 1


Sistemul cheltuielilor publice
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 7
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 7 sunt:

La sfritul acestui capitol, vei putea:
s enumerai principalele obiective ale finanrii aciunilor social-culturale;
s enumerai sursele utilizate n finanarea cheltuielilor pentru aciuni social-
culturale;
s caracterizai cheltuielile pentru nvmnt;
s facei diferena ntre investiia intelectual i cea material;
s definii sponsorizarea i mecenatul, preciznd diferena dintre ele.


7.1 Cheltuielile publice moderne
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Securitate social, ajutor de omaj, prestaii passive, prestaii active, investiii n
resurse umane, investiia intelectual, investiia de sntate, investiia cultural

Pe masura ce statul si-a asumat tot mai multe sarcini, cheltuielile publice
finantate s-au diversificat alaturandu-se celor traditionale, noi categorii de cheltuieli
publice dintre care:
1. cheltuieli social culturale
2. cheltuieli economice
3. cheltuieli cu datoria publica
Cheltuielile social culturale se refera la :invatamant, cultura, culte, actiuni
sportive si de tineret, sanatate si securitate sociala. Sursele de finantare a
cheltuielilor destinate actiunilor social-culturale sunt: publice, private, interne si
externe.
Aceste fonduri provin din bugetul de stat , din cotizatii sau contributii
suportate de persoane fizice sau juridice, din fonduri proprii ale intreprinderilor
publice sau private, din veniturile realizate de institutii social-culturale, din
veniturile populatiei, din ajutorul financiar extern, din fondurile organizatiei fara
scop lucrativ.

Cheltuieli publice pentru invatamant
Sunt considerate cheltuieli cu invatamantul cele efectuate in cadrul sau prin
intermediul institutiilor de educatie scolara sau al formelor exterioare de educatie.
Primele se adreseaza generatiilor tinere si se finalizeaza cu formarea profesionala ,
iar celelalte servesc educarii si formarii adultilor. Volumul cheltuielilor alocate
invatamantului se afla in stransa dependenta de numerosi factori:
1. demografici care conditioneaza numarul populatiei scolare
2. economici care determina evolutia invatamantului sustinandu-l
financiar
3. sociali-politici care stau la baza formularii optiunilor si
Finane 2


Sistemul cheltuielilor publice
fundamentarea politicilor in domeniu
Cheltuielile publice cu invatamantul se vor grupa in:
1.cheltuieli curente
2. cheltuieli de capital necesare finantarii investitiilor
Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se realizeaza din diferite surse:
- bugetul de stat
- chirii
- donatii si sponsorizari
- bugetul local
- fonduri externe rambursabile
- sursele proprii ale institutiilor de invatamant

Cheltuieli pentru cultura si arte
Institutiile de cultura finantate din resurse publice servesc la cresterea
investitiilor in capital uman. Institutiile cu caracter cultural de interes public national
sunt finantate prin alocatii bugetare. De asemenea, acestea se pot autofinanta prin
valorificarea bunurilor culturale ceea ce face ca aceste cheltuieli sa intre in categoria
celor cvasipublice.

Cheltuieli pentru sanatate
Acestea sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare precum
si finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor , evitare a accidentelor, de
educatie sanitara.
Sistemele principale de finantare a sanatatii sunt:
1. sistemul german
2. sistemul englez
Sistemul german se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate in parti egale
de salariati si de intreprinderi. Cotizatiile sunt mobilizate de institutii speciale (case
de asigurari) :
- pacientii nu platesc nimic pentru consultatii deoarece casele de
asigurari incheie contracte cu prestatorii si suporta cheltuielile respective
- exista o separare intre sistemul ambulatoriu sau privat si cel
spitalicesc saupublic
- prezinta autonomie
- este specializat si permite concurenta
Sistemul englez:
- ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii
- statul finanteaza integral ocrotirea sanatatiiprin sistemul national de
sanatate
- resursele financiare provin din impozite
- pacientii nu platesc nimic dar au obligatia sa se inscrie la un medic.
Principalele surse de finantare:
- alocatiile bugetare
- cotizatiile membrilor asigurati si angajatorilor
- venuturile populatiei
- donatiile provenite de la societatile de binefacere
Finane 3


Sistemul cheltuielilor publice
- ajutorul extern din partea unor organizatii specializate
Sursele destinate cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii servesc la intretinerea
si functionarea institutiilor sanitare, pentru plata salariilor, pentru hrana bolnavilor,
reparatii si cheltuieli gospodaresti.

Cheltuieli cu securitatea sociala
Din aceasta categorie fac parte asigurarile sociale, asistenta sociala,
indemnizatii si ajutoare si alte tipuri de cheltuieli. Componenta cea mai importanta o
constituie asigurarile sociale de stat finantate exclusiv prin contributia cetatenilor
care sunt solidari in finantarea anonima, spre deosebire de asigurarile sociale
facultative care sunt contracte individuale si reprezinta cumpararea unor drepturi
pentru cetateni.
Sumele acordate ca asigurari sociale reprezinta transferuri bugetare catre
cetateni. Deosebirea de continut intre termenul de securitate sociala si protectie
sociala consta in aceea ca securitatea sociala se refera la sprijinirea unor anumite
categorii de indivizi , iar protectia sociala se refera la ansamblul actiunilor si
masurilor economico-sociale initiate de stat pentru a garanta membrilor societatii
aparare fata de fenomene si actiuni care se rasfrang nefavorabil asupra lor.

Cheltuieli cu actiuni economice
In aceasta categorie de cheltuieli pot fi incluse:
- chletuielile pentru dezvoltarea sectorului conomic de stat
- cheltuieli pentru acordarea de subventii si alte avantaje
intreprinzatorilor privati
- cheltuieli cu cercetarea in domeniul economic
Cheltuielile publice pentru sectorul economic de stat se concretizeaza in
investitii pentru crearea de intreprinderi de stat noi, finantarea participarii statului la
intreprinderi mixte, finantarea activitatii curente a intreprinderilor, finantarea
actiunilor de modernizare si reutilare a intreprinderilor nationalizate.
In momentul in care activitatile derulate in sectorul de stat contribuie la
cresterea sferei de bunuri , ele au un efect pozitiv asupra economiei. Masurile luate
de catre stat in vederea finantarii activitatilor private vizeaza sustinerea
autofinantarii atunci cand interesul intreprinzatorului pentru aceste activitati scade .
In acest context statul participa la finantarea sectorului privat prin lansarea
de comenzi de bunuri si servicii, prin degrevari fiscale si subventii.


Test de autoevaluare 7.1.
1. n majoritatea rilor cu economie de pia, pentru finanarea cheltuielilor
pentru aciuni social-culturale se folosesc urmtoarele surse:
a) alocaii bugetare pentru scopuri social-culturale;
b) fondurile unor organizaii non-profit care particip cu donaii la
finanarea cheltuielilor pentru aciuni social-culturale;
c) PIB;
d) resurse provenind din fonduri financiare cu afectaie special;
e) resursele BNR.

Finane 4


Sistemul cheltuielilor publice
2. Cheltuielile pentru nvmnt sunt considerate:
a) investiii de modernizare ;
b) investiii de capital fix;
c) investiii de portofoliu;
d) investiii intelectuale;
e) investiii nete.

3. Eficiena cheltuielilor pentru aciuni social-culturale este reflectat de relaia
dintre:
a) venituri-cheltuieli;
b) efort-efect;
c) output-input;
d) efort-efort;
e) efect-efect.

4. Investiiile intelectuale sunt investiii:
a) pe termen scurt pentru c rezultatele apar dup o perioad relativ
scurt;
b) pe termen mediu pentru c rezultatele apar dup o perioad de trei
luni;
c) pe termen lung pentru c rezultatele apar dup o perioad relativ
ndelungat;
d) pe termen lung pentru c rezultatele apar n perioada inactiv (la
btrnee);
e) pe termen scurt pentru c rezultatele apar dup un an.

5. Cheltuielile publice pentru sntate urmresc:
a) prevenirea apariiei i combaterea unor boli ce pot afecta ntreaga
populaie;
b) asigurarea instruirii i pregtirii forei de munc;
c) meninerea capacitii forei de munc la un nivel ct mai apropiat de
potenialul ei;
d) acordarea de ctre stat sau de ctre anumite organizaii de
indemnizaii, ajutoare, pensii etc.;
e) realizarea de investiii, modernizri i reutilarea capacitilor de
producie existente.

6. Resursele publice pentru nvmnt pot fi alocate din:
a) bugetul de familie;
b) bugetul social;
c) bugetul asigurrilor sociale de stat;
d) bugetele locale;
e) bugetul de stat.

7. Cheltuielile pentru cultur i art au ca obiectiv:
a) finanarea dezvoltrii sistemului de nvmnt;
Finane 5


Sistemul cheltuielilor publice
b) finanarea dezvoltrii capacitilor de munc;
c) finanarea dezvoltrii culturii i artei;
d) finanarea dezvoltrii produciei;
e) finanarea dezvoltrii ntreprinderilor.

8. Cheltuielile pentru cultur privesc:
a) bibliotecile;
b) muzeele;
c) ntreinerea teatrelor;
d) ntreinerea formaiilor muzicale cu caracter simfonic;
e) televiziunea i presa.

9. Cheltuielile pentru asistena social de stat au drept scop ocrotirea:
a) vduvelor de rzboi;
b) orchestrele populare;
c) copiilor orfani;
d) ansamblurilor populare de cntece i dansuri;
e) persoanelor care devin invalide n timpul ndeplinirii serviciului
militar.

10. Finanarea asistenei sociale se realizeaz din:
a) bugetele locale;
b) bugetul de stat;
c) fonduri extrabugetare;
d) donaii;
e) sponsorizri.

11. Susinerea material a unei manifestri, a unei persoane, a unui produs sau a
unei organizaii pentru a obine un beneficiu direct reprezint:
a) mecenatul;
b) sponsorizarea;
c) stabilizarea monetar;
d) stabilizarea economic.

12. Prin sponsorizare se promoveaz:
a) imaginea economic a rii respective;
b) modalitatea de creditare n relaiile economice internaionale;
c) imaginea sponsorului, indicndu-se numele sau marca sa;
d) imaginea produsului.



7.2. Nivelul, structura, dinamica i factorii ce influeneaz cheltuielile publice
Aici cuvinte
cheie
Greutatea specific a cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice, dinamica
cheltuielilor publice, modificarea absolut, modificarea relativ, factori economici,
Finane 6


Sistemul cheltuielilor publice







Cum se
realizeaz




factori istorici.

O analiz profund a cheltuielilor publice servete la caracterizarea politicii
financiare i bugetare a fiecrui stat n diferite perioade de timp. Aprecierea
efectelor interveniei statului n viaa social i n economie presupune cunoaterea
mai nti a volumului cheltuielilor publice efectuate de organele centrale i locale de
stat din fondurile publice de resurse financiare. Indicatorul care poate exprima o
caracterizare a nivelului cheltuielilor publice ntr-o anumit perioad este ponderea
cheltuielilor publice n produsul intern brut. Acesta este semnificativ, deoarece
permite analiza volumului cheltuielilor publice n raport de nivelul de dezvoltare
economic i social a fiecrui stat i n fiecare etap.
Ponderea cheltuielilor publice n PIB difer de la o ar dezvoltat la alta i
de la o zon geografic la alta. Astfel: n Olanda, Suedia, Danemarca ponderea este
de 60-62% din PIB, n Germania, Frana, Austria 48-53%, n Elveia, Austria 37-
39%, Orientul Mijlociu 37%, America Latin 29%, Asia 28%. n Romnia a sczut
de la 49,1% n 1980, la 36,3% n 1990.
Analiza cheltuielilor publice a unei ri poare fi efectuat att din punct de
veder
e global cum este ponderea acestora n P.I.B., dar i din punct de vedere al
structurii acestora pe diferite categorii aa cum sunt ele prevzute n clasificaia
funcional. Indicatorul folosit pentru aceast analiz este greutatea specific a
fiecrei categorii de cheltuieli publice:
100
Cpt
Cpi
gS
Cpi

Unde
gS - greutatea specific a cheltuielilor publice i (sntate, nvmnt, etc);
Cpi cheltuieli publice ale categoriei i;
Cpt cheltuieli publice totale;
I reprezint o anumit cheltuial public (nvmnt, sntate, ordine public,
administraie, etc.) aa cum se regsesc n clasificaia funcional a statului
respectiv.
Greutatea specific a fiecrei cheltuieli publice este de asemenea diferit de
la ar la ar, de la zon la zon i n funcie de gradul de dezvoltare al acestora.
Astfel n rile dezvoltate:
- cheltuielile publice pentru asigurri i asisten social, locuine i servicii
colective, reprezint ntre 24 - 43%, deinnd primul loc;
- cheltuielile cu sntatea 9 19%;
- cheltuielile cu nvmntul 8-14%;
- cheltuielile economice 9 13%;
- cheltuielile militare 4 17%.
n rile n curs de dezvoltare greutatea specific cea mai mare este a
cheltuielilor economice 30 40%, dup care urmeaz cele cu nvmntul,
sntatea, asistena social. Romnia se situeaz desigur n grupul rilor n curs de
dezvoltare.

Un al treilea indicator care face aprecieri asupra cheltuielilor publice este
Finane 7


Sistemul cheltuielilor publice
indicatorul dinamicii cheltuielilor publice care se msoar prin dou modaliti:
creterea nominal;
creterea real;
Creterea nominal rezult din compararea cheltuielilor publice pe global
sau pe natur exprimate n preuri curente.
DCp = Cp1 Cp0
DCp = variaia cheltuielilor publice;
Cp1 = volumul cheltuielilor publice n perioada actual;
Cp0 = volumul cheltuielilor n perioada de baz.
Acest indicator nu este concludent n situaia n care n intervalul respectiv
au intervenit deprecieri monetare, modificri substaniale de preuri.
Creterea real rezult din compararea cheltuielilor publice pe global sau pe
naturi (potrivit clasificaiei funcionale) exprimate n preuri constante. Formula de
calcul este aceeai cu precizarea c preurile sunt constante (ntr-o valut stabil sau
preuri actualizate).

Factorii care influeneaz creterea cheltuielilor publice
Abordnd la modul general factorii care conduc la creterea cheltuielilor
publice, acetia pot fi grupai n urmtoarele categorii:
a) factorii demografici care se refer la creterea populaiei i modificarea
structurii acesteia pe vrste i pe categorii socioprofesionale. O astfel de evoluie
determin creterea cheltuielilor publice legate de plata salariilor funcionarilor
publici i a celor din domeniul socialcultural.
b) Factorii economici care se refer la dezvoltarea economiei i modernizarea
acesteia. Intervenia statului n economie, tot mai pregnant i pe ci diverse, face ca
factorii economici s influeneze nivelul cheltuielilor publice foarte mult (subvenii,
fond cercetaredezvoltare).
c) Factorii sociali sunt cei care determin aciunile i direcia armonizrii ntre
nivelul veniturilor medii pe locuitor din sectorul productiv, sectorul public i
persoanelor n vrst ce beneficiaz de diferite forme de ajutor social.
d) Urbanizarea are o influen deosebit asupra cheltuielilor publice att prin
crearea suprastructurii urbane dar i pentru finanarea utilitilor publice respective.
e) Factorii militari au un impact direct asupra nivelului cheltuielilor, situndu-se
la nivele foarte mari n timp de rzboi ori pregtire pentru rzboi i mai sczut n
perioada de pace.
f) Factorii politici care se refer la sarcinile ce trebuie s le ndeplineasc statul
contemporan prin trecerea de la jandarm la statul providen.
g) Factorii istorici sau conjuncturali sunt aceia care i au originea n perioadele
anterioare. Astfel contractarea unor mprumuturi, determin cheltuieli pentru
restituirea acestora n perioadele urmtoare. De aceea contractarea acestora trebuie
fcut n urma unor analize aprofundate i pertinente.

Finane 8


Sistemul cheltuielilor publice

Test de autoevaluare 7.2.
1. Sa se determine modificarea absoluta si relativa a cheltuielilor curente la Agentia
Nationala a Mediului in 2002 fata de 2001 si in 2003 fata de 2002.

- Mil. Lei -
Denumire indicator 2001 2002 2003
Cheltuieli de personal 36.503 56.000 74.000
Cheltuieli materiale si servicii 17.872 21.000 30.000
Cheltuieli de capital 1.704 13.000 16.000

2. Sa se determine cresterea relativa a cheltuielilor fondului de asigurari sociale de
sanatate (pe total si pe fiecare nivel al clasificatiei functionale).

Denumire indicator 2002 2003
Total cheltuieli, din care: 47.796
mld. lei
56.342
mld.lei
- cheltuieli social - culturale 46.406
mld. lei
54.723
mld. lei
- alte actiuni 1.390
mld.lei
1.619
mld. lei

3. Sa se calculeze structura cheltuielilor aprobate prin HCGMB 93/2003 pentru
Regia Generala de Apa Bucuresti (atat pe total cat si pe trimestrul IV).

- mil. Lei -
Indicatori TOTAL Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Cheltuieli totale, din
care:
25.781 4.003 8.976 5.925 6.876
Finane 9


Sistemul cheltuielilor publice
- cheltuieli de
exploatare
7.951 811 4.097 1.046 1.997
- cheltuieli financiare 88 22 22 22 22
- cheltuieli
exceptionale
17.742 3.171 4.857 4.857 4.857


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 7.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 7 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 7

1. Pe baza anuarelor statistice internaionale comparai situaia cheltuielilor
pentru obiective i aciuni economice din Romnia i dintr-o ar membr a
Uniunii Europene. Comentati rezultatele.

2. Identificati modaliuti de finanare a cheltuielilor pentru nvmnt n rile
Uniunii Europene.

3. Evideniai evoluia cheltuielilor pentru aciuni social-culturale n Romnia
n perioada 2003-2008




Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 7.1
1) b,d
2) d
3) b
4) c
5) a,c
6) d,e
7) c
8) a,b,c,d,e
9) a,c,e
10) a,b,c,d,e
Finane 10


Sistemul cheltuielilor publice
11) b
12) c
Rspuns 7.2.
Rezolvare aplicaie 1:
Cheltuieli curente = cheltuieli de personal + cheltuieli materiale si servicii
Ptr. 2001: 36.503 + 17.872 = 54.375 mil lei
Ptr. 2002: 56.000 + 21.000 = 77.000 mil lei
Ptr. 2003: 74.000 + 30.000 = 104.000 mil lei

Modificarea absoluta:
cheltuieli curente (in 2002 fata de 2001) = 77.000 54.375 = 22.625 mil lei
cheltuieli curente (in 2003 fata de 2002) = 104.000 77.000 = 27.000 mil lei

Modificarea relativa:
R cheltuieli curente = I cheltuieli curente -1 = 77.000 / 54.375 1 = 41,61%

R cheltuieli curente = I cheltuieli curente -1 = 104.000 / 77.000 1 = 35,07%

Rezolvare aplicaie 2:
- Pe total:
Rcheltuieli = I cheltuieli 1 = 56.342 / 47.796 1 = 17,88%

- Pe fiecare nivel:
R cheltuieli social-culturale = I cheltuieli social-culturale 1 = 54.723 / 46.406 1
= 17,92%
R alte actiuni = I alte actiuni 1 = 1.619 / 1.390 1 = 16,47%

Rezolvareaplicaie 3:
- Pe total:
Cheltuieli ptr. exploatare/total cheltuieli = 7.951/25.781 x 100 = 30,84%
Cheltuieli financiare/ total cheltuieli = 88/25.781 x 100 = 0,34%
Cheltuieli exceptionale/total cheltuieli = 17.742/25.781 x 100 = 68,82%

- Pe trim. IV:
Cheltuieli ptr. exploatare/total cheltuieli = 1.997/6.876 x 100 = 29,04%
Cheltuieli financiare/ total cheltuieli = 22/6.876 x 100 = 0,32%
Cheltuieli exceptionale/total cheltuieli = 4.857 / 6.876 = 70,64%



Bibliografie unitate de nvare nr. 7
Finane 11


Sistemul cheltuielilor publice

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.
Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti,
1982.
Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane 12


Structura sistemului resurselor financiare publice
Unitatea de nvare Nr. 8

STRUCTURA SISTEMULUI RESURSELOR FINANCIARE
PUBLICE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 8
8.1. Impozitele noiune, rol, principii de impunere, caracteristici
8.2. Elementele impozitului i tipuri de impozite

...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 8
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 8







Pagina
2
2
4


6
7


Finane 1


Structura sistemului resurselor financiare publice
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 8
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 8 sunt:

nelegerea noiunii de impozit.
Familiarizarea cu principiile impunerii.
Recunoaterea pricipalelor caracteristici ale impozitelor.
Sublinierea elementelor impozitului.


8.1 Impozitele noiune, rol, principii de impunere i caracteristici
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Sitem fiscal, impozit, impozit direct, impozit indirect, principiile impunerii, rolul
impozitelor

Impozitele = reprezint principala form de preluare la bugetul statului a unei
pri din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, n mod obligatoriu, cu
titlu nerambursabil i fr contraprestaie din partea statului.

Rolul impozitelor de stat se manifest pe plan financiar, economic i social
n mod diferit de la o etap la alta, ct i de la o ar la alta. Caracteristic pentru
evoluia impozitelor n perioada postbelic este tendina de cretere absolut i
relativ a acestora. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat att prin creterea
numrului pltitorilor i extinderea bazei de impunere (adic extinderea surselor de
venit) dar i prin majorarea cotelor de impunere. Impozitele au devenit pe lng
principale canale de venit pentru stat i principale instrumente de politic n viaa
economico-social. Astfel anumite activiti, sectoare pot fi exonerate de la plata
unor impozite sau dimpotriv suprataxate, ceea ce va mri ori va scdea interesul
spre acele domenii. n literatura de specialitate se vorbete de existena unor limite
ale impozitelor, ale cror nivel difer de la ar la ar i de la o perioad la alta,
fiind influenate de factori interni i externi.

Principiile impunerii:
Impunerea reprezint un complex de msuri i operaii efectuate n baza
legii, care au ca scop stabilirea impozitului ce revine n sarcina unei persoane fizice
sau juridice. Impunerea are la baz att principii de natur politic, ct i de ordin
tehnic, ntre care enumerm:
Principiul justeei impunerii (echitii fiscale) care const n aceea c
cetenii unui stat trebuie s contribuie cu impozite n funcie de veniturile pe care le
obin;
Principiul certitudinii impunerii care presupune c mrimea impozitelor
datorate de fiecare persoan fizic sau juridic s fie cert i nu arbitrar, iar
termenele, modalitatea i sumele de plat s fie clare pentru fiecare pltitor;
Principiul comoditii perceperii impozitelor cere ca impozitele s fie
percepute la termenele i n modul cel mai convenabil pentru contribuabil;
Principiul randamentului impozitelor care urmrete ca ncasarea
impozitelor s se fac cu minimum de cheltuieli i s fie ct mai puin apstor
Finane 2


Structura sistemului resurselor financiare publice
pentru pltitori. Acest principiu impune dimensionarea nu numai a aparatului fiscal
ce contribuie la ncasarea veniturilor statului, ba chiar i asupra aparatului de stat,
care nu trebuie s devin costisitor pentru societate. Respectarea i aplicarea
principiului echitii fiscale presupune ndeplinirea cumulativ a mai multor condiii
cum ar fi:
Stabilirea minimului neimpozabil, adic legiferarea scutirii de impozit a unui
venit minim care s permit satisfacerea nevoilor de trai, strict necesare.
Acest lucru, aa cum uor se poat observa, poate fi stabilit doar n cazul
impozitelor directe, deoarece pltitorii sunt nominalizai.
Sarcina fiscal s fie stabilit n funcie de puterea contributiv a fiecrui
pltitor, adic cu luarea n considerare a mrimii venitului sau averii care
face obiectul impunerii, precum i a situaiei personale a acestuia.
La o anumit putere contributiv sarcina fiscal a unei categorii sociale s fie
stabilit n comparaie cu sarcina fiscal a altei categorii sociale.
Impunerea s fie general, adic s cuprind toate categoriile sociale care
realizeaz venituri sau care posed un anumit gen de avere.
Un rol deosebit n respectarea echitii fiscale l are felul impunerii utilizate,
respectiv n sume fixe sau n cote procentuale. Impunerea n cote proporionale
reprezint o manifestare nemijlocit a principiului egalitii n faa impozitelor.

Caracteristicile impozitelor
1. au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toate persoanele fizice i/sau juridice
care realizeaz venituri dintr-o anumit surs sau posed un anumit gen de avere s
participe prin impozite la constituirea fondurilor generale ale statului;
2. sunt pli ctre stat cu titlu definitiv i nerambursabil, n sensul c odat fcute,
ele sunt utilizate numai la finanarea unor aciuni i obiective necesare membrilor
societii;
3. sunt o prelevare fr contracompensaie sau fr vreun echivalent direct i imediat
din partea statului n favoarea contribuabilului.


Test de autoevaluare 8.1.
1. Impozitele:
a. sunt datorate n valoare absolut n cuantum egal de ctre toi contribuabilii;
b. reprezint cheltuieli pentru stat;
c. au un caracter facultativ pentru toi contribuabilii;
d. sunt achitate numai de ctre persoanele juridice;
e. au un caracter nerambursabil.

2. Un impozit este stabil dac:
a.este meninut o lung perioad de timp.
b.randamentul sau este constant pe o perioada lunga din ciclul economic
c.randamentul su este cresctor odat cu creterea investiiilor in economie
d.veniturile obinute prin ncasarea sa sunt foarte ridicate.

3. Care din urmtoarele afirmaii nu este adevrat:
a.impozitele sunt datorate de toate persoanele fizice i juridice.
Finane 3


Structura sistemului resurselor financiare publice
b.impozitele si taxele constituie prelevri cu titlu definitiv.
c.impozitele i taxele pot fi introduse i aprobate numai de Parlament.
d.au un caracter nerambursabil.
A a,b,c,d B a,c. C b,c D a,b.

4. Nu reprezint caracteristici ale impozitelor personale:
a.prezena lor sub forma impozitelor pe venit.
b.prezena lor sub forma impoztului pe avere.
c.regresivitatea ridicat.
d.diferenierea sarcinii fiscale n funcie de mrimea venitului sau averii.

5. Care principiu al impunerii urmrete ca sistemul fiscal s asigure ncasarea
imopozitelor cu minimul de cheltuieli i s fie ct mai puin apstor pentru pltitori:
a. justeii impunerii;
b. comoditii impunerii;
c. certitudinii impunerii;
d. randamentelor impozitelor;
e. nici unul din cele de mai sus.a


8.2. Elementele impozitului i tipuri de impozite
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Elementele impozitului, faciliti fiscale, presiune fiscal, grad de
colectare.contribuabil, suportator, obiectul impozabil, materia impozabil.

Pentru ca prin impozite s se poat realiza obiectivele financiare,
economice i sociale urmrite de ctre stat la introducerea lor, este necesar ca
reglementrile fiscale s fie cunoscute i respectate att de organele fiscale, ct i de
contribuabili. Drept urmare, n legile prin care se instituie impozite se precizeaz
persoanele n sarcina crora cade plata impozitelor, materia supus impunerii,
mrimea relativ a impozitului, termenele de plat, sanciunile ce se aplic
persoanelor fizice i/sau juridice care nu-i onoreaz obligaiile fiscale la termenele
stabilite, sustrag materia impozabil de la impunere i ncalc alte dispoziii ale
reglementrilor legale.
Printre elementele impozitului se numr: subiectul, pltitorul, obiectul
impunerii, sursa impozitului, cota impozitului, asieta, termenele de plat, nlesnirile
acordate, sanciunile.

Subiectul impozabil este persoana obligat direct potrivit legii, s suporte plata
unui impozit sau a unei taxe. Subiectul impozabil poate fi o persoan fizic sau
juridic care posed bunuri, realizeaz venituri sau face cheltuieli pentru care legea
prevede obligaia plii unor impozite i taxe. n mod curent, subiectul impozabil se
mai numete i contribuabil.

Pltitorul de impozit este persoana obligat s efectueze calculul i plata obligaiei
fa de buget. De cele mai multe ori, pltitorul este nsui subiectul impozabil, dar
Finane 4


Structura sistemului resurselor financiare publice
sunt i cazuri n care pltitorul nu este i subiect (impozitul pe salarii, impozitul pe
dividende).

Baza impozabil (obiectul impozabil) desemneaz suma asupra creia se aplic o
cot de impozit pentru a se determina cuantumul impozitului datorat.

Sursa impozitului arat din ce anume se pltete impozitul: din venit sau din avere.
n cazul impozitului pe venit, obiectul impunerii coincide n toate cazurile cu sursa.
n schimb, la impozitele pe avere, de regul impozitul se pltete din venitul realizat
de pe urma averii respective i numai arareori acesta diminueaz substana averii
propriu-zise.

Cota de impunere se exprim ntr-o sum fix sau un procent care se aplic asupra
bazei impozabile i cu ajutorul creia se determin impozitul datorat.

Termenul de plat reprezint perioada de timp n care se poate plti impozitul,
fiind prevzut de lege.

nlesnirile acordate la plat apar sub forma scutirilor, amnrilor, ealonrilor,
reducerilor.

Sanciunile apar atunci cnd nu se respect termenele legale de plat a impozitelor
sau atunci cnd obligaia de plat este determinat incorect.

Tipuri de impozite

Impozitele directe
Impozitul pe venit
Impozitul pe venitul persoanelor fizice
impozitul pe venit reinut la surs
impozitul pe salarii
impozitul pe venituri din drepturi de proprietate intelectual;
impozitul pe venituri din vnzarea bunurilor n regim de consignaie;
impozitul pe venituri din activiti desfurate n baza contractelor de
agent, comision sau mandat comercial;
impozitul pe venituri din activiti desfurate n baza
contractelor/conveniilor civile ncheiate potrivit Codului Civil
impozitul pe venituri din activitatea de expertiz contabil i tehnic,
judiciar i extrajudiciar;
impozitul pe venitul obinut de o persoan fizic dintr-o asociere cu o
persoan juridic contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaz
o persoan juridic.
impozitul pe venitul global
Impozitul pe venitul persoanelor juridice
impozitul pe profit;
impozitul pe veniturile microntreprinderilor
Finane 5


Structura sistemului resurselor financiare publice
impozitul pe dividende;
impozitul pe venituri din vnzarea activelor.
Impozitul pe avere

Impozitele indirecte
taxele de consumaie (Accizele);
taxa pe valoarea adugat (T.V.A.)
taxele vamale;
monopolurile fiscale;
taxele de nregistrare i de timbru.


Test de autoevaluare 8.2.

1. Printre elementele impozitului nu apare:
a.suporttorul
b.contribuabilul.
c.materia impozabil.
d.organul ncasator.

2. Completai spaiile lacunare:
Impozitele reprezint o form de .................a unei pri din ................. i/sau
averea persoanelor fizice i juridice, la dispoziia statului, n vederea constituirii
.................................necesare acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare
se face n mod obligatoriu, cu titlu ...........................i .......................contra
prestaie din partea statului. Dreptul de a introduce impozite l are ..................i
el se exercit, de regul, prin intermediul puterii ...................(Parlament) sau
executive, iar, uneori, in anumite condiii, prin organele de stat locale.


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 8.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 8 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 8

1. Enumerai elementele componente ale impozitelor.


2. Definii principiul randamentului i al comoditii.


Finane 6


Structura sistemului resurselor financiare publice
3. Realizai corelaia venituri-cheltuieli bugetare n cteva ri.





4. Pe baza anuarului statistic al Romniei i a Legilor bugetului de stat analizai
structura veniturilor publice n perioada 2005-2008




Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 8.1
2) e
3) b
4) B
5) c
6) d
Rspuns 8.2.
1) d


Bibliografie unitate de nvare nr. 8

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.
Corduneanu C., - Sistemul fiscal n tiina finanelor, Ed. Codecs, Bucureti,
1998.
Donath L., - Finanele publice i elementele de administrare a impozitelor, Ed
Marineasa, Timioara, 2004.
Donath L., - Finane publice, Ed. Mirton, Timioara, 2007.
Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti,
1982.
Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Moteanu T., Finane. Buget, Ed. Economica, Bucureti, 2001.
Mutacu M., Finane publice, Ed. Universitii de Vest, Timioara, 2008.
Talpo I., Enache C., - Fiscalitate aplicat, Ed. Orizonturi Universitare,
Timioara, 2001.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.


Finane 7


Impozitele directe
Unitatea de nvare Nr. 9

IMPOZITELE DIRECTE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 9
1.1 Impozitele pe veniturile realizate de persoanele juridice
1.2 Impozitele pe veniturile realizate de persoanele fizice

...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 9
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 9







Pagina
2
2
6


11
12


Finane 1


Impozitele directe
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 9
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 9 sunt:

La sfritul acestui capitol, vei putea:
s facei diferena ntre impozitele directe i cele indirecte;
s caracterizai impozitele reale i cele personale;
s precizai persoanele care datoreaz impozitul pe venitul persoanelor
fizice;
s precizai categoriile de venituri supuse impozitului pe venit;
s enumerai veniturile neimpozabile.
s precizai metodologia de calcul a venitului brut, a profitului impozabil i a
impozitului pe profit;
s caracterizai impozitul pe veniturile persoanelor juridice (venitul
microntreprinderilor);
s enumerai contribuabilii scutii de la plata impozitului pe profit;
s cunoatei cotele de impozitare n cazul impozitului pe profit i
impozitului pe venitul microntreprinderilor.


9.1 Impozitele pe veniturile realizate de persoanele juridice
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Impozite directe, impozitul pe profit, cheltuieli nedeductibile, contribuabili, cota de
impunere.

Impozitele directe constituie forma cea mai veche i mai simpl de impunere.
n evoluia lor, impozitele directe au inut pasul cu dezvoltarea economic, fiind
stabilite fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitate, fie pe venit sau pe
avere. Impozitele directe s-au ntlnit i n ornduirile precapitaliste, dar au cunoscut
o extindere i o diversificare deosebit n capitalism. Impozitele directe apar sub
dou forme: impozite reale i impozite personale.
n categoria impozitelor reale cele mai cunoscute n practica financiar
internaional sunt acelea care au ca obiect al impunerii pmntul, cldirile,
activitile economice neagricole i micarea capitalului bnesc. Aceste impozite s-
au ntlnit n perioada descompunerii feudalismului i n primele stadii de dezvoltare
a capitalismului i au purtat denumiri diverse ca: impozitul funciar, impozitul pe
cldiri, impozitul pe locuine, impozitul pe ui i ferestre, patent, licen, impozit
mobiliar etc. Impozitele de tip real continu s existe i astzi n unele ri n care
agricultura ocup un loc important n economia naional i unde impozitul funciar
conserv trsturile de baz ale impozitelor reale.
Finane 2


Impozitele directe
Impozitele personale sunt ntlnite sub forma impozitelor pe venit i a
impozitelor pe avere.
Impozitele pe venit au aprut n perioada n care veniturile deferitelor clase i
categorii sociale au fost suficient de difereniate. Prin introducerea impozitelor pe
venit s-a mrit considerabil numrul contribuabililor ca urmare a existenei
muncitorilor i funcionarilor care realizau venituri sub forma salariilor, a
industriailor, comercianilor i bancherilor care realizau venituri sub forma
profitului, a proprietarilor funciari care obineau venituri sub forma rentei etc.
n cazul impozitelor pe venit n calitatea de subiect pot aprea att persoanele
fizice, ct i persoanele juridice (societile comerciale) care realizeaz venituri din
diferite surse

Impozitul pe profit
Contribuabilii
Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmtoarele persoane:
persoanele juridice romne;
persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui
sediu permanent n Romnia;
persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar
activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic;
persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu
proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/concesionarea
titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru
veniturile realizate att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr
personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se
calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.

Sfera de cuprindere
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
n cazul persoanelor juridice romne, asupra profitului impozabil obinut din
orice surs, att din Romnia, ct i din strintate;
n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin
intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil
atribuit sediului permanent;
n cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care
desfoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic,
asupra prii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane;
n cazul persoanelor juridice care realizeaz venituri din/sau n legtur cu
proprieti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea
titlurilor de participare deinute la o persoan juridic romn, asupra
profitului impozabil aferent acestor venituri;
n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne
care realizeaz venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr
personalitate juridic, asupra prii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile persoanei fizice rezidente.
Finane 3


Impozitele directe

Scutiri
Sunt scutii de la plata impozitului pe profit urmtorii contribuabili:
Trezoreria statului;
instituiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile
proprii i disponibilitile realizate i utilizate;
fundaiile romne constituite ca urmare a unui legat;
cultele religioase, pentru veniturile obinute din activiti economice care
sunt utilizate pentru susinerea activitilor cu scop caritabil;
cultele religioase, pentru veniturile obinute din producerea i valorificarea
obiectelor i produselor necesare activitii de cult, dar i pentru veniturile
obinute din chirii, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul
curent sau n anii urmtori, pentru ntreinerea i funcionarea unitilor de
cult, pentru lucrrile de construcie, de reparaie i de consolidare a
lcaurilor de cult i a cldirilor ecleziastice, pentru nvmnt i pentru
aciuni specifice cultelor religioase;
instituiile de nvmnt particular acreditate, precum i cele autorizate,
pentru veniturile utilizate, n anul curent sau n anii urmtori;
fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar;
fondul de compensare a investitorilor

Anul fiscal
Anul fiscal este anul calendaristic. Cnd un contribuabil se nfiineaz sau
nceteaz s mai existe n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este perioada
din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cotele de impozitare
Cota de impozitare pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este
de 16%.

Determinarea profitului impozabil se face astfel:

Profit impozabil = venituri totale - cheltuieli totale - venituri neimpozitabile +
cheltuieli nedeductibile

Veniturile neimpozitabile sunt: dividendele, diferenele favorabile de titluri
de participare, venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.
Cheltuielile nedeductibile sunt:
cheltuieli cu impozitul pe profit;
dobnzile, majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile datorate ctre
autoritile romne;
cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lips din gestiune ori degradate.
cheltuieli de protocol care depesc limita de 2% aplicat diferenei rezultate
Finane 4


Impozitele directe
dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, mai puin cheltuielile cu impozitul pe profit i
cheltuielile de protocol;
cheltuieli cu deplasarea care depesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit;
cheltuieli cu TVA aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor
avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat la surs;
cheltuieli nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document
justificativ;
cheltuieli cu primele de asigurare pltite de angajator n numele angajatului;
sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita
legal, cu excepia celor create de bnci;
cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele
private, acordate potrivit legii;
cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte
prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea
prestrii.
Sunt obligai la plata impozitului pe profit contribuabilii din urmtoarele
categorii:
persoane juridice romne;
persoane juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui
sediu permanent n Romnia.
Cota general de impozitare este de 16%. n cazul n care un contribuabil
desfoar activiti de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a
discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi
mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activiti. n acest caz impozitul va fi
5% din veniturile aferente activitii.


Impozitul pe veniturile microntreprinderilor
Baza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderii o constituie
suma veniturilor trimestriale din orice surs, din care se deduc:
veniturile din variaia stocurilor;
veniturile din producia de imobilizri necorporale sau corporale;
alte venituri din exploatare reprezentnd veniturile din cota-parte a
subveniilor guvernamentale i a altor resurse similare pentru finanarea
investiiilor;
veniturile din provizioane privind activitatea exploatare i veniturile
financiare din provizioane;
veniturile realizate din despgubiri de la societile de asigurare pentru
pagubele produse la activele corporale proprii;
Cota de impozitare este de 3%. calculul i plata impozitului pe venitul
microntreprinderilor se efectueaz trimestrial pn la data de 25 inclusiv a lunii
urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul.

Finane 5


Impozitele directe

Test de autoevaluare 9.1.

1. O societate comerciala prezinta urmatoarele date in vederea determinarii
impozitului pe profit, pentru activitatea desfasurata in cursul unei luni:

- Venituri din exploatare = 400 mil. lei;
- Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare = 100 mil lei;
- Venituri financiare = 20 mil. lei;
- Cheltuieli financiare = 5 mil. lei;
- Venituri exceptionale = 10 mil lei;
- Dividende primite de la o alta persoana juridica romana = 20 mil. lei;
- Amenzi si penalitati = 2,5 mil. lei;
- Mese, cadouri, distractii ce depasesc limitele prevazute de lege = 1 mil. lei.

Sa se determine impozitul pe profit datorat statului.

2. Sa se calculeze impozitul pe profit, in cazul unui contribuabil mic, pe baza
urmatoarelor informatii financiar contabile:

Indicator Ianuarie Februarie Cumulat
TOTAL VENITURI 1.150 2.150
1. Venituri din exploatare (din
prestari servicii)
1.000 2.000
2. Venituri financiare (dobanzi
bancare)
100 150
3. Venituri exceptionale
(despagubiri)
50 -
CHELTUIELI DEDUCTIBILE
AFERENTE VENITURILOR
200 200 400
CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE
(depasirea cheltuielilor de reclama,
protocol si publicitate peste limitele
legale)
70 30 100
PROFIT IMPOZABIL
IMPOZIT PE PROFIT DATORAT



9.2. Impozitele pe veniturile realizate de persoanele fizice
Aici cuvinte Impozitul pe salariu, contribuabili, venituri neimpozabile, venituri impozabile

Finane 6


Impozitele directe
cheie







Cum se
realizeaz




Impozitul pe salarii
Contribuabilii
Persoanele care datoreaz plata impozitului sunt:
persoanele fizice nerezidente;
persoanele fizice nerezidente care desfoar o activitate independent prin
intermediul unui sediu permanent n Romnia;
persoanele fizice nerezidente care desfoar activiti dependente n
Romnia.

Sfera de aplicare a impozitului
Impozitul pe venit se aplic urmtoarelor categorii de venituri:
veniturile obinute din orice surs, att din Romnia ct i din afara
Romniei, de ctre persoanele fizice rezidente romne cu domiciliul n
Romnia;
veniturile obinute din Romnia de ctre persoanele fizice rezidente;
venitul net atribuibil sediului permanent obinut de persoanele fizice
nerezidente care desfoar o activitate independent prin intermediul unui
sediu permanent n Romnia;
venitul salarial net din activitatea independent practicat de persoanele
fizice nerezidente, n Romnia.

Venituri neimpozabile
Nu sunt impozabile urmtoarele categorii de venituri:
ajutoarele, indemnizaiile i alte forme de sprijin cu destinaie special,
acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat, din
bugetele fondurilor speciale, bugetele locale i din alte fonduri publice,
inclusiv indemnizaiile de maternitate i pentru creterea copilului, precum i
cele de aceeai natur primite de la alte persoane, cu excepia indemnizaiilor
pentru incapacitate temporar de munc;
sumele ncasate din asigurri sociale de orice fel reprezentnd despgubiri,
sume asigurate, precum i orice alte drepturi, cu excepia ctigurilor de la
societile de asigurri ca urmare a contractului de asigurare ncheiat ntre
pri, cu ocazia tragerilor de amortizare;
sumele primite drept despgubiri pentru pagube suportate ca urmare a
calamitilor naturale, precum i pentru cazurile de invaliditate sau deces;
pensiile pentru invalizii de rzboi, orfanii, vduvele/vduvii de rzboi,
sumele fixe pentru ngrijirea pensionarilor care au fost ncadrai n gradul I
de invaliditate;
contravaloarea cupoanelor ce reprezint bonuri de valoare care se acord cu
titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziiilor legale n vigoare;
sumele sau bunurile primite sub form de sponsorizare sau mecenat;
veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile i mobile corporale din patrimoniul personal, altele dect
ctigurile din transferul titlurilor de valoare;
drepturile n bani i n natur primite de militarii n termen, militarii cu
termen redus, studenii i elevii unitilor de nvmnt din sectorul de
Finane 7


Impozitele directe
aprare naional, ordine public i siguran naional i civile, precum i
cele ale gradailor i soldailor concentrai sau mobilizai;
bursele primite de persoanele care urmeaz orice form de colarizare sau
perfecionare n cadru instituionalizat;
veniturile din agricultur i silvicultur;
veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice i ai posturilor
consulare pentru activitile desfurate n Romnia n calitatea lor oficial;
veniturile nete n valut primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor
consulare i institutelor culturale ale Romniei amplasate n strintate, n
conformitate cu legislaia n vigoare;
veniturile primite de oficialii organismelor i organizaiilor internaionale din
activitile desfurate n Romnia n calitatea lor oficial, cu condiia ca
poziia acestora, de oficial, s fie confirmat de Ministerul Afacerilor
Externe;
veniturile primite de cetenii strini pentru activitatea de consultan
desfurat n Romnia, n conformitate cu acordurile de finanare
nerambursabil ncheiate de Romnia cu alte state, cu organisme
internaionale i organizaii neguvernamentale;
veniturile primite de ceteni strini pentru activiti desfurate n Romnia
n calitate de corespondeni de pres, cu condiia reciprocitii acordate
cetenilor romni pentru venituri din astfel de activiti, i cu condiia ca
poziia acestor persoane s fie confirmat de Ministerul Afacerilor Externe;
sumele reprezentnd diferena de dobnd subvenionat pentru creditele
primite n conformitate cu legislaia n vigoare;
subveniile primite pentru achiziionarea de bunuri, dac subveniile sunt
acordate n conformitate cu legislaia n vigoare;
veniturile reprezentnd avantaje n bani i/sau n natur primite de persoanele
cu handicap, veteranii de rzboi, invalizii i vduvele de rzboi, accidentaii
de rzboi n afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive
politice;
premiile obinute de sportivii medaliai la campionatele mondiale, europene
i la jocurile olimpice;
premiile i alte drepturi sub form de cazare, mas, transport i de asemenea,
obinute de elevi i studeni n cadrul competiiilor interne i internaionale, inclusiv
elevi i studeni nerezideni n cadrul competiiilor desfurate n Romnia;
Venitul impozabil din salarii se determin prin deducerea din venitul brut a
urmtoarelor sume:
Contribuiile personalului la asigurrile sociale (10,5%)
Contribuiile personalului la fondul de omaj (0.5%)
Contribuiile personalului la asigurrile sociale de sntate (5,5%)
Deducerea personal
Contribuia la bugetul asigurrilor sociale de stat este datorat de persoanele
care au calitatea de salariat i ali contribuabili cum ar fi:
Angajatorii persoanelor care au calitatea de salariai
Agenia Naional pentru ocuparea Forei de Munc, pentru persoanele aflate
n omaj
Finane 8


Impozitele directe
Asociat unic, asociai, comanditari sau acionari
Administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare sau de
management
Membrii ai asociaiei familiale
Persoane autorizate s desfoare activiti independente
Alte persoane care realizeaz venituri din activiti profesionale
Cota de CAS se stabilete anual iar in 2009 nivelul acesteia este de 10,5%.
Baza de calcul nu poate depi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut. Incepand cu
anul 2007, limita maxima a bazei de calcul a acestei contributii a fost eliminata atat
pentru contributia datorata de angajator cat si pentru cea datorata de angajat.
Legislaia privind asigurrile sociale acord scutiri de CAS, asupra sumelor
ce reprezint:
Prestaii de asigurri sociale care se suport din fondurile asigurrilor sociale
sau ale angajatorului i se pltesc potrivit legii pensiilor
Drepturi de munc pltite potrivit legii n cazul ncetrii raporturilor de
munc, servicii ale funcionarilor publici, ncetarea calitii de membru
cooperator, cu excepia sumelor pentru perioada de preaviz
Diurne de deplasare i delegare, detaare i transfer, drepturi de autor
Premii i alte ctiguri exceptate de legi speciale
Sume obinute n baza unei convenii civile de prestri servicii sau executri
de lucrri de ctre persoanele care au ncheiat contracte individuale de
munc
Sume reprezentnd participarea salariailor la profit
Contribuia la bugetul asigurrilor sociale de sntate este datorat
obligatoriu de ctre:
Persoane fizice care realizeaz venituri din salarii supuse impozitului pe
venit
Persoane fizice care exercit profesii liberale
Persoane fizice care desfoar activiti independente
Persoane fizice care obin venituri din agricultur i silvicultur, care nu au
calitatea de angajator.
Persoane fizice care obin venituri din cedarea folosinei bunurilor, venituri
din dividende i dobnzi i alte venituri care se supun impozitului pe venit.
Persoanele juridice sau fizice la care i desfoar activitatea asiguraii
Persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuiei pentru urmtoarele
categorii de asigurai: Satisfac stagiul militar, se afl n concediu medical,
execut o pedeaps privat de libertate sau se afl n arest preventiv,
persoanele care beneficiaz de indemnizaie de omaj sau de alocaie de
sprijin.
Cetenii strini care se asigur obligatoriu
Cota este de 5,5%. Contribuia angajailor la bugetul asigurrilor sociale de
sntate este destinat constituirii fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate i acesta finaneaz activitile medicale oferite gratuit asigurailor.
Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj este datorat de:
Persoanele angajate pe baza unui contract individual de munc
Funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului
Finane 9


Impozitele directe
de numire
Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt
numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti pe durata
mandatului
Militarii angajai pe baz de contract
Angajatorii i persoanele juridice la care i desfoar activitatea persoanele
angajate pe baza unui contract de munc
Alte persoane care au ncheiat un contract de asigurare de omaj
Cota este de 0.5% i se aplic asupra salariului lunar brut de baz i a altor
drepturi asimilate(indemnizaii, sporuri, etc.)

Impozitul pe dividende
Impozitul se calculeaz prin aplicarea cotei de 16% asupra dividendelor i se
vars la bugetul de stat.

Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice
Categoriile de venituri supuse impozitului de venit sunt:
venituri din activiti independente
venituri din salarii
venituri din cedarea folosinei bunurilor
investiii
venituri din pensii
venituri din activiti agricole
venituri din premii i jocuri de noroc
venituri din transferul proprietilor imobiliare
venituri din alte surse
Veniturile din activiti independente sunt:
Veniturile comerciale. Reprezint veniturile din faptele de comer ale
contribuabililor, din prestri de servicii, precum i cele din practicarea unei
meserii.
Venituri din profesii libere. Reprezint veniturile obinute din exercitarea
profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal,
expert contabil, contabil autorizat, arhitect, etc.
Venituri din drepturi de proprietate intelectual. Provin din brevete de
invenie, desene i modele, mrci de fabric i de comer, procedee tehnice,
know-how, din drepturi de autor i drepturi conexe drepturilor de autor.
Cota de impunere este de 16%.


Test de autoevaluare 9.2.
1. n cazul impozitului pe veniturile persoanelor fizice obiectul impozabil l
formeaz veniturile obinute din:
a.industrie
b.comer
c.bnci
d.toate veniturile obinute din activitile de mai sus.

Finane 10


Impozitele directe
2. Sunt enunuri adevrate n privina impozitului pe veniturile persoanelor fizice:
a.reprezint o form de impunere individual
b.poate fi ntlnit sub forma sistemului impuneri separate.
c.este ntlnit i sub forma impunerii globale.
d. ermite tratarea difereniat a veniturilor.
A a,b,c B b,d, C a,b,d D a,b,c,d
3. Impozitele directe:
a.se stabilesc nominal
b.se stabilesc indirect
c.se percep doar din vnzarea unor bunuri
d.se stabilesc doar pentru persoanele juridice.



n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 9.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 9 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 9

1. Ce modaliti de impozitare a profitului i dividendelor cunoatei?





2. Precizai prin ce se individualizeaz impozitele directe.





3. Care este diferena ntre impozitele directe de tip real i impozitele directe de tip
perdonal.





Finane 11


Impozitele directe
Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 9.1

Rezolvare aplicatie 1:
Pr. Total = (Venituri din exploatare cheltuieli aferente veniturilor din exploatare) +
(venituri financiare cheltuieli financiare) + venituri exceptionale = (400 mil. 100
mil) + (20 mil. 5 mil.) + 10 mil. = 300 mil. + 15 mil. + 10 mil. = 325 mil.
Deduceri fiscale = dividende platite = 20 mil.
Cheltuieli nedeductibile = 2,5 mil. + 1 mil. = 3,5 mil.
Pr. Impozabil = Pr. Total - Deduceri fiscale + cheltuieli nedeductibile =
= 325 mil. 20 mil. + 3,5 mil. = 308,5 mil
Impozitul de plata = 308,5 mil. x 0,16 = 49,36 mil.


Rezolvare aplicatie 2 :
Indicator Ianuarie Februarie Cumulat
TOTAL VENITURI 1.150 2.150 3.300
1. Venituri din exploatare (din
prestari servicii)
1.000 2.000
2. Venituri financiare (dobanzi
bancare)
100 150
3. Venituri exceptionale
(despagubiri)
50 -
CHELTUIELI DEDUCTIBILE
AFERENTE VENITURILOR
200 200 400
CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE
(depasirea cheltuielilor de reclama,
protocol si publicitate peste limitele
legale)
70 30 100
PROFIT IMPOZABIL 1.020 1.980 3.000
IMPOZIT PE PROFIT DATORAT 163.2 316.8 480

Rspuns 9.2.
2) d
3) D
4) a


Finane 12


Impozitele directe
Bibliografie unitate de nvare nr. 9

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.
Corduneanu C., - Sistemul fiscal n tiina finanelor, Ed. Codecs, Bucureti,
1998.
Donath L., - Finanele publice i elementele de administrare a impozitelor, Ed
Marineasa, Timioara, 2004.
Donath L., - Finane publice, Ed. Mirton, Timioara, 2007.
Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti,
1982.
Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Moteanu T., Finane. Buget, Ed. Economica, Bucureti, 2001.
Mutacu M., Finane publice, Ed. Universitii de Vest, Timioara, 2008.
Talpo I., Enache C., - Fiscalitate aplicat, Ed. Orizonturi Universitare,
Timioara, 2001.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane 13


Impozitele indirecte
Unitatea de nvare Nr. 10

IMPOZITELE INDIRECTE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 10
1.1 Accizele
1.2 Taxa pe valoarea adugat
1.3 Taxe vamale i taxe de timbru
...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 10
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 10







Pagina
2
2
8
11

15
15


Finane 1


Impozitele indirecte
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 10
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 10 sunt:

La sfritul acestui capitol, vei putea:
s facei distincia ntre accize i TVA;
s enumerai principalele produse supuse accizrii;
s cunoatei modul de calcul a accizei i a TVA;
s facei distincia ntre acciza ad-valorem i acciza specific;
s cunoatei pltitorii de accize i TVA.
s definii taxele vamale;
s clasificai taxele vamale;
s nelegei noiunile: tarif vamal, regim vamal, teritoriu vamal;
s caracterizai regimurile vamale definitive i suspensive;
s calculai taxa vamal.


10.1 Accizele
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Acciza, pltitorii de accize, produse accizabile, cuantumul accizei, acciza specific,
acciza ad-valorem, plata accizelor

Platitori de accize
Platitori de accize sunt operatorii economici - persoane juridice, asociatii familiale si
persoane fizice autorizate sau personae fizice( in conditii speciale) - care produc sau
care achizitioneaza din teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel
de produse.

I Accize armonizate
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat
pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:
a) bere;
b) vinuri;
c) bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electrica.

Produsele prevazute sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe teritoriul
Finane 2


Impozitele indirecte
Finane 3

comunitar sau la momentul importului lor in acest teritoriu.
Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum
1
sau cand se constata
pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

In intelesul prezentului titlu, eliberarea pentru consum reprezinta:
a) orice iesire, inclusiv ocazionala, a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice productie, inclusiv ocazionala, de produse accizabile in afara regimului
suspensiv
2
;
c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile - cu exceptia energiei
electrice, gazului natural, carbunelui si cocsului -, daca produsele accizabile nu sunt
plasate in regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal
3
altfel decat ca
materie prima;
e) orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au
fost introduse in sistemul de accizare, in conformitate cu prezentul titlu;
f) receptia, de catre un operator inregistrat sau neinregistrat, de produse accizabile,
deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Nu se considera eliberare pentru consum miscarea produselor accizabile din
antrepozitul fiscal conform prevederilor din norme, catre:
a) un alt antrepozit fiscal in Romania sau in alt stat membru;
b) un comerciant inregistrat in alt stat membru;
c) un comerciant neinregistrat in alt stat membru;
d) o tara din afara teritoriului comunitar.
Nu se considera eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile
intr-un antrepozit fiscal, datorata unor cazuri fortuite sau de forta majora ori
neindeplinirii conditiilor legale de comercializare, in conditiile stabilite prin ordin al
ministrului finantelor publice.

Acciza se imparte in :
Specifica - euro/unitatea de masura
Ad-valorem -procent din baza de calcul

Produse accizabile
Bere-acciza specifica-EUR/HL/GRD PLATO

Este supusa accizarii berea care are o concentratie alcoolica mai mare de
0,5% in volum.

1
Eliberare pentru consum se considera si detinerea in scopuri comerciale de catre un comerciant de produse accizabile,
care au fost eliberate in consum in alt stat membru sau au fost importate in alt stat membru si pentru care acciza nu a fost
platita in Romania.
2
regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii,
transformarii, detinerii si deplasarii produselor
3
antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse,
transformate, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv de catre antrepozitarul autorizat, in exercitiul activitatii,
in anumite conditii prevazute de prezentul titlu si de norme

Impozitele indirecte
Pentru berea produsa de micii producatori independenti, care detin instalatii
de fabricatie cu o capacitate nominala care nu depaseste 200.000 hl/an, se aplica
accize specifice reduse. Acelasi regim se aplica si pentru berea provenita de la micii
producatori independenti din statele membre, care au o capacitate nominala de
productie ce nu depaseste 200.000 hl/an.
Beneficiaza de nivelul redus al accizelor toti operatorii economici mici
producatori care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
sunt operatori economici producatori de bere care, din punct de vedere
juridic si economic, sunt independenti fata de orice alt operator economic
producator de bere;
utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;
folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt operator economic
producator de bere
nu functioneaza sub licenta de produs a altui operator economic producator
de bere.
Cuantumul accizei=acciza specifica*cantitate (hl)* nr grade Plato
In situatia in care antrepozitarul autorizat pentru productia de bere, care
beneficiaza de nivelul redus al accizelor, isi mareste capacitatea de productie prin
achizitionarea de noi capacitati sau extinderea celor existente, acesta va instiinta in
scris autoritatea fiscala competenta despre modificarile produse, va calcula si va
varsa la bugetul de stat accizele, in cuantumul corespunzator noii capacitati de
productie, incepand cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea in
functiune a acesteia, potrivit prevederilor din norme.
Este exceptata de la plata accizelor berea fabricata de persoana fizica si
consumata de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vanduta.

Vinuri , Bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, Produse intermediare-
acciza specifica EUR/HL
Sunt supuse accizelor numai cele care au o concentratie alcoolica mai mare
de 1,2% .
Sunt exceptate de la plata accizelor bauturile fabricate de persoana fizica si
consumate de catre aceasta si membrii familiei sale, cu conditia sa nu fie vandute.
Cuantumul accizei=acciza unitara *cantitatea (hl)

Alcool etilic-acciza specifica-EUR/HL alcool pur
Este supus accizelor numai cel care au o concentratie alcoolica mai mare de
1,2%
Alcoolul destinate consumului propriu al gospodariilor individuale, in limita
unei cantitati echivalente de cel mult 50 litri de produs pentru fiecare gospodarie
individuala/an, cu concentratia alcoolica de 100% in volum, se accizeaza prin
aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicata alcoolului etilic,
potrivit prevederilor din norme.
Pentru alcoolul etilic produs in micile distilerii, a caror productie nu
depaseste 10 hectolitri alcool pur/an, se aplica accize specifice reduse. Beneficiaza
de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de
vedere juridic si economic de orice alta distilerie, nu functioneaza sub licenta de
Finane 4


Impozitele indirecte
produs a unei alte distilerii si care indeplinesc conditiile prevazute de norme.

Cuantumul accizei=acciza specifica*concentratia alcoolica*cantitatea (hl)

Tutun:
a) tigarete;
b) tigari si tigari de foi;
c) tutun de fumat
a)Tigarete-acciza specifica +acciza ad-valorem
Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si
acciza ad valorem, dar nu mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din
categoria de pret cea mai vanduta, care reprezinta acciza minima. Cand suma dintre
acciza specifica si acciza ad valorem este mai mica decat acciza minima, se plateste
acciza minima.
Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finantelor Publice va stabili nivelul
accizei minime in functie de evolutia accizei aferente tigaretelor din categoria de
pret cea mai vanduta.
Acciza specifica se calculeaza in echivalent euro pe 1.000 de tigarete.
Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal stabilit,
asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul.
Pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este vandut
altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele. Pretul
maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se stabileste de catre
persoana care produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele si este adus
la cunostinta publica in conformitate cu cerintele prevazute de norme.
Este interzisa vanzarea, de catre orice persoana, a tigaretelor pentru care nu s-au
stabilit si declarat preturi maxime de vanzare cu amanuntul. Este interzisa vanzarea
de tigarete, de catre orice persoana, la un pret ce depaseste pretul maxim de vanzare
cu amanuntul, declarat.

Cuantumul accizei=
acciza specifica* numar de unitati a 1000 tigarete
+ acciza ad-valorem* pret maxim de vanzare cu amanuntul pentru intreaga
cantitate


b)Tigari si tigari de foi-acciza specifica EUR/1000 TIGARI

Cuantumul accizei=acciza specifica * numar de unitati a 1000 tigari

c)Tutun de fumat-acciza specifica EUR/KG

Cuantumul accizei=acciza specifica * numar de kilograme tutun


Finane 5


Impozitele indirecte
Produse energetice-acciza specifica-EUR/TONA/1000 LITRI

Sunt produsele destinate utilizarii drept combustibil pentru incalzire sau
combustibil pentru motor;
Produsele energetice pentru care se datoreaza accize sunt:
a) benzina cu plumb
b) benzina fara plumb
c) motorina
d) petrol lampant (kerosen)
e) gazul petrolier lichefiat
f) gazul natural
g) pacura
h) carbune si cocs
Produsele energetice, altele decat cele enumerate sunt supuse unei accize
daca sunt destinate a fi utilizate, puse in vanzare ori utilizate drept combustibil
pentru incalzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei va fi fixat in functie
de destinatie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru incalzire sau
combustibilului pentru motor echivalent.
Pe langa produsele energetice prevazute orice produs destinat a fi utilizat,
pus in vanzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a
creste volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul
combustibilului pentru motor echivalent.
Pe langa produsele energetice enumerate orice alt produs, cu exceptia turbei,
destinat a fi utilizat, pus in vanzare sau utilizat pentru incalzire, este accizat cu
acciza aplicabila produsului energetic echivalent.
Consumul de produse energetice in incinta unui loc de productie de produse
energetice nu reprezinta eliberare pentru consum atunci cand se efectueaza in
scopuri de productie. Cand acest consum se efectueaza in alte scopuri decat cel de
productie si, in special, pentru propulsia vehiculelor, se considera eliberare pentru
consum.

Cuantumul accizei= acciza specifica * numar tone

Energie electrica-acciza specifica-EUR/MWH
Energia electrica va fi supusa accizelor, iar acciza va deveni exigibila la
momentul facturarii energiei electrice furnizate catre consumatorii finali.
Nu sunt considerate ca fiind eliberare pentru consum consumul de
electricitate destinat productiei de energie electrica, productiei combinate de energie
electrica si energie termica, precum si consumul utilizat pentru mentinerea
capacitatii de a produce, de a transporta si de a distribui energie electrica, in limitele
stabilite de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei.
Cuantumul accizei =acciza specifica * numar Mwh
Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibila la data cand produsul
este eliberat pentru consum in Romania.
In cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine
exigibila la data cand se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil.
Finane 6


Impozitele indirecte
In cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza
devine exigibila la data la care produsul este utilizat in orice scop care nu este in
conformitate cu scutirea.
Accizele se calculeaza in cota si rata de schimb in vigoare, la momentul in
care acciza devine exigibila.

II Alte produse accizabile
Urmatoarele produse sunt supuse accizelor:
a) cafea verde
b) cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori
c) cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila
d) confectii din blanuri naturale, cu cu exceptia celor de iepure, oaie, capra;
e) articole din cristal cu codurile
f) bijuterii din aur si/sau din platina cu exceptia verighetelor;
g) produse de parfumerie
h) arme si arme de vanatoare, altele decat cele de uz militar, cu exceptiile
prevazute in lege;
i) iahturi si alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrement,;
j) motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor si altor nave si
ambarcatiuni pentru agreement

Pentru aceste categorii de produse, acciza este in general ad-valorem, baza de calcul
fiind reprezentata de:
a) pentru produsele provenite din productia interna - preturile de livrare, mai putin
accizele, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma
costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele provenite din teritoriul comunitar - preturile de achizitie;
c) pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar - valoarea in vama,
stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz.

Plata accizelor

Pentru produsele provenite din productia interna, accizele se platesc la
bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza
devine exigibila.
Pentru alte produse accizabile, provenite din teritoriul comunitar sau din
import, plata accizelor se face in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au
fost receptionate produsele sau la momentul inregistrarii declaratiei vamale de
import, dupa caz, la data inmatricularii pentru autovehicule sau la data inregistrarii
la organele competente, pentru arme.
Orice operator economic platitor de accize are obligatia de a depune la
autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna, indiferent
daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.


Finane 7


Impozitele indirecte

Test de autoevaluare 10.1.
Aplicaia nr.1
Un agent economic import 70 kg de tutun destinat fumatului. Cursul de
schimb: 1 = 4,2 lei. Determinai valoarea total a accizei pe care agentul economic
o are de plat. Acciza specific este de 16euro/kg.

Aplicaia nr.2
Un agent economic import 200.000 buci de igarete de foi. Cursul de
schimb: 1 = 4,2 lei. Acciza este de 8,00 pentru 1.000 de buci. Determinai
valoarea total a accizei pe care agentul economic o are de plat.


Aplicaia nr.3
Determinai acciza datorat de Oana Star SRL, cunoscndu-se urmtoarele
elemente:
700.000 l cognac, cu o concentraie alcoolic de 43%,
930.000 l ampanie, cu o consideraie alcoolic de 12%, acciza specific
pentru cognac: 150,00 / hl. alcool pur;
acciza specific pentru ampanie: 2,75 euro/hl/1 grad alcoolic;
cursul de schimb comunicat de BNR: 4,2 lei/Euro.

Aplicaia nr.4
Determinai cuantumul accizei totale datorate pentru luna august, mrimea
accizei pe un pachet de igarete i ponderea acesteia n preul maxim de vnzare cu
amnuntul, cunoscndu-se urmtoarele date n cazul Concernului CAT, cu activitate
de producie i comercializare n Romnia:
producia de igarete superioare a fost de 1. 890.000 pachete, cu cte 20 de
igarete fiecare, folosind tutun din producia romneasc;
preul maxim de vnzare cu amnuntul, declarat de productor, pentru tipul
de igaret vizat este de 9 lei.
Se cunosc:
acciza specific (As): 4,47 / 1.000 igarete;
acciza ad-valorem (Aa): 32% la baza impozabil;
cursul de schimb comunicat de BNR: 4,2 lei/ .



Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

10.2. Taxa pe valoarea adugat
Aici cuvinte
cheie

TVA, operaiuni impozabile, personae impozabile, cotele de tax, perioada fiscal.


Finane 8


Impozitele indirecte






Cum se
realizeaz




Operatiuni impozabile
Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) operatiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o
prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in
Romania;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana
impozabila;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile
economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de
servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau
asimilate acestora.
Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in
Romania de orice persoana, inclusiv achizitiile intracomunitare.

Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile
intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri
sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica
neimpozabila;
b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul
anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior
plafonul de 10.000 euro, constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea
adaugata.

Operatiunile impozabile pot fi clasificate astfel:
o operatiuni taxabile;
o operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se
datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate
pentru achizitii;
o operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se
datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau
achitate pentru achizitii;
o importuri si achizitii intracomunitare, scutite de taxa;
o operatiuni care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de
intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire, pentru care
nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate


Persoane impozabile
Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o
maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul
sau rezultatul acestei activitati.
Activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile
Finane 9


Impozitele indirecte
profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate
economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de
venituri cu caracter de continuitate.

Operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei
1. Livrarea de bunuri
2. Prestarea de servicii
3. Schimbul de bunuri sau servicii
4. Achizitiile intracomunitare de bunuri
5. Importul de bunuri

Cotele de tax
Cota standard este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru
operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei
reduse.
Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru
urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si
botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele
scutite;
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate
exclusiv sau in principal publicitatii;
c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara,
inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul
Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun.
Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata
pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun

Perioada fiscala
Perioada fiscala este luna calendaristica.
Prin derogare perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana
impozabila care in cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri
din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere care nu a depasit plafonul
de 100.000 euro.
Persoana impozabila care se inregistreaza in cursul anului trebuie sa declare
cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in perioada ramasa pana la
sfarsitul anului calendaristic. Daca cifra de afaceri estimata nu depaseste plafonul,
recalculat corespunzator numarului de luni ramase pana la sfarsitul anului
calendaristic, persoana impozabila va depune deconturi trimestriale in anul
inregistrarii.
Intreprinderile mici care se inregistreaza in scopuri de TVA, in cursul anului,
Finane 10


Impozitele indirecte
trebuie sa declare cu ocazia inregistrarii cifra de afaceri obtinuta, recalculata in baza
activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg. Daca aceasta cifra depaseste
plafonul in anul respectiv, perioada fiscala va fi luna calendaristica. Daca aceasta
cifra de afaceri recalculata nu depaseste plafonul, persoana impozabila va utiliza
trimestrul calendaristic ca perioada fiscala.
Daca cifra de afaceri efectiv obtinuta in anul inregistrarii, recalculata in baza
activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg, depaseste plafonul prevazut,
in anul urmator, perioada fiscala va fi luna calendaristica. Daca aceasta cifra de
afaceri efectiva nu depaseste plafonul, persoana impozabila va utiliza trimestrul
calendaristic ca perioada fiscala.


Test de autoevaluare 10.2.

1. O societate platitoare de TVA a efectuat urmatoarele operatiuni:
- achizitionarea de materii prime 50 mil. lei, inclusiv TVA;
- ambalajele in valoare de 1 mil. lei, inclusiv TVA au fost luate la schimb;
- achitarea salariilor angajatilor 20 mil. lei;
- achitarea serviciilor prestate de la terti 70 mil. lei, inclusiv TVA.
Stiind ca societatea a realizat livrari de bunuri in valoare de 176 mil. lei
inclusiv TVA, iar cota de TVA este de 19%, sa se determine TVA de platit statului.

2. Un importator primete din strintate marf n valoare de 100 mil. lei.
Taxele vamale sunt 20%, comisionul vamal 0,5%, accizele 5 mil. lei. S se
calculeze TVA aferent mrfii.

3. O societate achiziioneaz materii prime n valoare de 48 mil. lei. De
asemenea, contravaloarea serviciilor prestate ctre ea este de 30 mil. lei,
exclusiv TVA. n luna respectiv societatea achit integral contravaloarea
serviciilor i 50% din contravaloarea materiei prime. Tot n luna respectiv
societatea livreaz marf n valoare de 130 mil lei., inclusiv TVA, fiindu-i
achitat suma de 80 mil. lei. S se calculeze TVA de plat la bugetul de stat.



10.3. Taxele vamale i taxe de timbru
Aici cuvinte
cheie









Definiia taxelor vamale
Conform codului vamal al Romniei, introducerea sau scoaterea din ar a
mrfurilor, a mijloacelor de transport, precum i a oricror alte bunuri este permis
Finane 11


Impozitele indirecte
Finane 12



Cum se
realizeaz




numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. La trecerea
frontierei de stat, mrfurile i orice alte bunuri sunt supuse vmuirii de ctre
autoritile vamale. Ele rmn sub supraveghere pn la acordarea liberului de
vam.
Cu alte cuvinte, taxele vamale sunt sumele care se ncaseaz de organele
vamale pentru importul, exportul i tranzitul de mrfuri.

Pltitorii
Pltitorii taxelor vamale sunt persoanele juridice (n al cror obiect de
activitate sunt prevzute operaiuni de import ) i cele fizice care au ca activitate
importul, exportul i tranzitul de mrfuri.

Clasificarea taxelor vamale

taxe vamale de import

1. n funcie de obiectul impunerii taxe vamale de export

taxe vamale de tranzit



taxe vamale fiscale

2. n funcie de
scopul urmrit taxe vamale protecioniste

taxe vamale prefereniale

taxe vamale de retorsiune


taxe vamale autonome

3. n funcie de modul de stabilire
taxe vamale convenionale


Termeni uzuali privind taxele vamale
Tariful vamal: un nomenclator al produselor supuse taxelor vamale i nivelul
acestor taxe percepute asupra fiecrui produs sau grupe de produse n parte.
Regimul vamal: este expresia juridic a politicii vamale a unui stat,
cuprinznd totalitatea normelor care reglementeaz direct problemele vamale
precum i normele care fac referire la activitatea vamal.
Teritoriul vamal: reprezint spaiul n care se aplic un anumit regim vamal.
Uniunea vamal: reprezint o grupare de state naionale care alctuiesc

Impozitele indirecte
mpreun un singur teritoriu vamal.
Zona de comer liber: este o form de liberalizare a schimburilor comerciale
ntre dou sau mai multe state prin eliminarea taxelor vamale i a restriciilor
cantitative, pentru ansamblul sau numai pentru o parte din produsele care fac
obiectul comerului reciproc.

Regimuri vamale

Regimuri vamale definitive












Regimuri vamale suspensive












Tranzitul vamal: transportul mrfurilor strine de la un birou vamal la altul,
fr ca acestea s fie supuse drepturilor de import.
Antrepozitul vamal: locul aprobat de autoritatea vamal, aflat sub controlul
acesteia, n care mrfurile pot fi depozitate. Antrepozitul poate fi public sau
privat.
Regimul de perfecionare activ: se efectueaz cu ncasarea drepturilor de
import i restituirea acestora la efectuarea exporturilor.
Importul
(introducerea
mrfurilorn
circuituleconomic)
Exportul
(scoaterea
mrfurilordin
)
Introducereai
scoatereadinar
debunuri
aparinnd
cltorilorsaualtor
Tranzitul
mrfurilor
Antrepozitul
mrfurilor
Perfecionarea
activa
mrfurilor
Transformarea
subcontrol
vamala
mrfurilor
Admiterea
temporara
mrfurilor
Perfecionarea
pasiva
mrfurilor
Finane 13


Impozitele indirecte
Perfecionarea pasiv: permite exportul temporar de mrfuri romneti n
afara teritoriului rii, n vederea supunerii acestora unor operaiuni de
transformare sau de prelucrare i, ulterior, a importului produselor rezultate,
cu exonerarea total sau parial de drepturi de export.
Regimul de transformare sub control vamal: permite folosirea, pe teritoriul
Romniei, fr plata drepturilor de import, de mrfuri strine pentru a fi
supuse unor operaiuni care le transform felul sau starea iniial.
Admiterea temporar: permite utilizarea pe teritoriul Romniei, cu exonerare
total sau parial de drepturi de import, a mrfurilor strine destinate a fi
reexportate n aceeai stare, cu excepia uzurii lor morale.

Baza de impozitare
Baza de impozitare o reprezint valoarea n vam a mrfurilor importate.
Valoarea mrfii n vam se determin prin nsumarea valorii mrfii la sosirea n
vam, a cheltuielilor de transport pe parcurs extern, a cheltuielilor de asigurare pe
parcurs extern i a altor cheltuieli efectuate pe parcursul extern privitoare la
transportul mrfii importate.

Taxele de timbru
Taxele de timbru reprezint plata serviciilor prestate ori a lucrrilor efectuate
de diverse organe sau instituii publice care primesc, ntocmesc sau elibereaz
diferite acte, presteaz diferite servicii i soluioneaz anumite interese legitime ale
subiecilor.
Taxele de timbru se percep asupra urmtoarelor categorii de acte i servicii:
deschiderea de aciuni i introducerea de cereri la instanele judectoreti
exercitarea cilor de atac mpotriva hotrrilor judectoreti
cereri pentru eliberarea de copii dup anumite acte
pentru soluionarea litigiilor n faa organelor judectoreti
prestarea de servicii de ctre notarii publici
autentificarea anumitor acte, nregistrarea, rectificarea, i reconstituirea la
cerere a actelor de stare civil
eliberarea unor acte de identificare i cetenie
anumitor autorizaii i a paapoartelor, a permiselor de conducere, vntoare,
pescuit, etc.


Test de autoevaluare 10.3.
Aplicaie
S se determine valoarea obligaiei fiscale n vam reprezentnd: taxele
vamale, comisionul vamal i accizele unei societi comerciale importatoare de
cafea boabe din Brazilia n vederea comercializrii.
cantitatea importat: 2.000 kg.
preul unui kilogram de cafea din factura furnizorului extern: 4 Euro.
cheltuielile totale pe parcurs extern pn la punctul de vmuire: 2.000 .
taxa vamal: 30%.
comision vamal: 0,25%.
accizele: 40%.
Finane 14


Impozitele indirecte
Finane 15

cursul valutar: 1 = 41.000 lei.


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 10.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 10 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 10

1. Pe baza anuarului statistic al Romniei i a Legii bugetului de stat analizai
structura i dinamica impozitelor indirecte n perioada 2004-2008.

2. Fundamentai corelaia venituri-cheltuieli bugetare n cteva ri.


3. Pe baza anuarelor statistice internaionale analizai comparativ nivelul
veniturilor atrase pe baza impozitelor indirecte pe grupe de ri.



Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 10.1
Rezolvare aplicaie 1.
euro ei kg euro kg A / 2 , 4 / 00 , 16 70
A= 1.124,2lei/euro

Rezolvare aplicatie 2
Acciza = 200 buc 8,00 Euro 4,2 lei/Euro
Acciza = 6.720 lei

Rezolvare aplicaie 3
Acciza specific pentru cognac = cantitatea concentraia alcoolic acciza
cursul de schimb
As
1
= 2 , 4 00 , 150
100
43
100
000 . 700

As
1
= 1.896.300 lei
Acciza specific pentru ampanie = cantitatea concentraia alcoolic
acciza cursul de schimb
As
2
= 2 , 4 75 , 2 12
100
000 . 930


Impozitele indirecte

As
2
= 12889,8 lei
At = 1.896.300lei + 12889,8lei = 1.909.189,8lei
Rezolvare aplicatie 4
1.Acciza total este format din nsumarea accizei specifice cu cea ad-
valorem.
At = As + Aa

2 , 4 47 , 4
1000
20 1890000

As

As = 709.657,2 lei
100 / 32 ) 9 1890000 ( Aa
Aa = 5.443.200 lei

At = 709.657,2 + 5.443.200 =6.852.857,2

2. Mrimea accizei pe un pachet de igarete
25 , 3
1890000
2 , 857 . 852 . 6
.

pachete Nr
At
A lei/pachet

3. Ponderea accizei n preul maxim de vnzare cu amnuntul
100
9
25 , 3
Pa
Pa = 36,11%

Rspuns 10.2.
Rezolvare aplicaie 1 :
TVA de plata = TVA colectat TVA deductibil
TVA colectat = 176 mil x 19/119 = 28.100.840 lei
TVA deductibil = (50 mil + 70 mil) x 19/119 = 19.159.664 lei
TVA de plata = 8.941.176 lei

Rezolvare aplicaie 2
Taxa vamal : 100 mil * 20% = 20 mil
Comisionul vamal: 100 mil * 0,5% = 500.000
Baza de impozitare TVA : 100 mil + 20 mil + 500.000 + 5 mil = 125,5 mil
TVA 125,5 mil * 19% = 23.845.000 lei
Obligaii fiscale : 20 mil + 500.000 + 5 mil. + 23.845.300 = 49.345.000 lei

Rezolvare aplicaie 3
TVA de plata = TVA colectat TVA deductibil
Finane 16


Impozitele indirecte
TVA colectat = 139 mil x 19/119 = 20.756.303lei
TVA deductibil = (48 mil + 30 mil) x 19% = 14.820.000lei
TVA de plata = 5.936.303lei


Rspuns 10.3.
Rezolvare
1. valoare n vam
2.000 kg x 4 euro/kg = 8.000 euro x 41.000 lei/euro = 328.000.000 lei.

2. cheltuieli pe parcurs extern
2.00 euro x 41.000 lei/euro = 82.000.000 lei

Total valoare n vam : 410.000.000 lei

Aceasta este baza de calcul pentru taxa vamal i comisionul vamal.

Taxele vamale : 410.000.000 lei x 30% = 123.000.000 lei

Comisionul vamal : 410.000.000 lei x 0,25% = 1.025.000 lei

Baza de calcul pentru accize (valoarea n vam plus taxa vamal i comisionul
vamal): 410.000.000 lei + 123.000.000 lei + 1.025.000 lei = 534.025.000 lei
Accizele: 534.025.000 lei x 40% = 213.610.000 lei

Totalul obligaiilor fiscale n vam:
123.000.000 lei + 1.025.000 lei + 213.610.000 lei = 337.635.000 lei



Bibliografie unitate de nvare nr. 10

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.
Corduneanu C., - Sistemul fiscal n tiina finanelor, Ed. Codecs, Bucureti,
1998.
Donath L., - Finanele publice i elementele de administrare a impozitelor, Ed
Marineasa, Timioara, 2004.
Donath L., - Finane publice, Ed. Mirton, Timioara, 2007.
Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti,
1982.
Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Moteanu T., Finane. Buget, Ed. Economica, Bucureti, 2001.
Mutacu M., Finane publice, Ed. Universitii de Vest, Timioara, 2008.
Finane 17


Impozitele indirecte
Finane 18

Talpo I., Enache C., - Fiscalitate aplicat, Ed. Orizonturi Universitare,
Timioara, 2001.
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.


mprumuturile publice
Unitatea de nvare Nr. 11

MPRUMUTURILE PUBLICE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 11
11.1 Imprumuturile de stat - trsturi, clasificare
11.2 Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat i tipologia acestora

...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 11
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 11







Pagina
2
2
5


11
11


Finane 1


mprumuturile publice
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 11
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 11 sunt:

nsuirea caracteristicilor mprumutului de stat;
Dezbaterea alternativei mprumut-impozit;
Cunoaterea elementelor tehnice ale mprumutului de stat;
Identificarea modalitilor de plasare i rambursare a mprumutului de stat


11.1 mprumuturile de stat trsturi, caracteristici
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Credit public, credit privat, character rambursabil, character remuneratot, arozare,
mprumuturi cu dobnd, mprumuturi n natur.

Categoria financiara cea mai importanta, din grupa resurselor extraordinare,
o reprezinta imprumuturile publice interne si externe (sau creditul public) care
cuprind sumele mobilizate din veniturile disponibile ale persoanelor fizice si juridice
prin intermediu unor institutii specializate la dispozitia statului, a colectivitatii locale
si a institutiilor de stat. Asadar, creditul public este o forma de credit acordat statului
sau oricarui alt organism dependent de acesta, in calitate de debitori, creditorii
putand fi persoane fizice sau juridice, rezidente sau nu, care dispun de mijloace
banesti temporar disponibile si care accepta sa le dea ca imprumut.
In cazul resurselor de imprumut, putem vorbi atat de cerere, cat si de oferta.
Cererea de credit vine din partea autoritatilor publice, agentilor economici si
populatiei, in timp ce oferta de resurse de imprumut este reprezentata de capitalurile
disponibile temporar ale agentilor economici, bancilor, altor institutii financiare,
populatiei etc.
Resursele de imprumut fiind aceleasi, indiferent de agentii reprezentanti ai
cererii de credit, putem vorbi de o competitie intre creditul public si creditul privat.
Astfel, intre creditul public si cel privat exista o serie de asemanari si deosebiri.

Dintre asemanari putem mentiona:
1. ambele sunt sume puse la dispozitia investitorilor;
2. ambele se bazeaza pe principiul facultativitatii;
3. au un caracter benevol;
4. se obtin pe baze contractuale;
5. reprezinta un transfer de putere de cumparare;
6. nu se ofera gratuit ci in schimbul unei remuneratii sub forma
de dobanda.

Deosebirile dintre cele doua tipuri de credite sunt:
1. calitatea debitorului difera, astfel incat, la creditul privat debitorul este o
persoana fizica sau juridica, in timp ce la creditul public, debitorul este
statul.
2. creditul privat poate fi comercial, bancar, ipotecar, iar la creditul public este
creditul bancar;
Finane 2


mprumuturile publice
3. documentele care stau la baza creditului sunt, in cazul celui privat, titlurile de
comert, iar in cazul creditului public, efectele publice (bonuri de tezaur,
obligatiuni etc.). Acestea atesta calitatea de debitor al statului si confera
dreptul detinatorului de a incasa dobanda.
4. creditul privat este intotdeauna benevol si rambursabil, in timp ce creditul
public poate fi obligatoriu, in cazuri deosebite, si perpetuu in sensul ca nu se
ramburseaza, ci se plateste doar dobanda aferenta.
Diferenta dintre creditul public si respectiv imprumutul public tine de
calitatea partilor contractante. Astfel, pentru statul debitor, suma obtinuta de la
subscriitori se denumeste imprumut, iar din punctul de vedere al creditorului poarta
denumirea de credit.
Creditul reprezinta, pentru economiile contemporane, o sursa principala de
finantare, datorita faptului ca autofinantarea nu le-ar putea imprima, singura, o
evolutie ascendenta. In cazul in care se inregistreaza un deficit temporar,
completarea veniturilor curente se face cu ajutorul imprumuturilor. Statul poate
apela la aceasta solutie in masura in care se bucura de credibilitate pe pietele
financiare externe si interne.
Imprumutul de stat, sub raport juridic, reprezinta intelegerea dintre persoane
fizice si/ sau juridice, pe de o parte si stat, pe de alta parte, prin care prima consimte
sa puna la dispozitia statului o suma de bani, sub forma de imprumut, pe o perioada
determinata, iar aceasta din urma se angajeaza sa o ramburseze la termenul stabilit si
sa achite dobanda si alte costuri aferente.

Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat:
a. caracter contractual si voluntar;
b. caracter rambursabil;
c. caracter remunerator.
Imprumutul de stat asigura detinatorilor de inscrisuri publice, pe langa
rambursarea sumei imprumutate si o anumita contraprestatie (sub forma dobanzii).
Caracterul rambursabil se refera la faptul ca imprumutul de stat se restituie,
la termenul fixat, persoanele fizice si juridice care l-au acordat, spre deosebire de
impozite care constituie o prelevare, la dispozitia statului, definitiva si
nerambursabila.
Caracterul remunerator se refera la faptul ca imprumuturile de stat sunt
purtatoare de dobanda, castiguri si alte avantaje. In anumite situatii, se poate
intampla ca avantajele oferite de imprumuturi de stat sa fie restranse.
Astfel daca rata dobanzii pe piata scade, statul procedeaza la conversiunea
datorie sale, in sensul ca preschimba inscrisurile unui imprumut mai vechi cu o
dobanda ridicata cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai redusa.
Operatiunea de preschimbare a inscrisului unui imprumut mai vechi cu o
dobanda mai redusa cu inscrisuri ale unui imprumut nou cu o dobanda mai ridicata
poarta denumirea de AROZARE.

Clasificarea imprumuturilor de stat
1) dupa locul de plasare a imprumuturilor, distingem:
- imprumuturi interne
Finane 3


mprumuturile publice
- imprumuturi externe.
Primele se contracteaza pe piata tarii respective si se exprima in moneda
nationala, celelalte sunt contractate pe pietele straine in valuta.
2) dupa durata pentru care se contracteaza imprumutul, exista:
- imprumuturi cu termen
- imprumuturi fara termen.
Din prima categorie fac parte imprumuturile cu diverse scadente:
- pentru imprumuturi pe termen scurt cuprinse intre 1-5 ani
- imprumuturi pe termen mediu cuprinse intre 2-5 ani
- imprumuturi pe termen lung peste 5 ani.
In cea de-a doua categorie sunt cuprinse imprumuturile fara termen de
rambursare, statul consumandu-si doar obligatia de a plati anual dobanda.
Obligatiunile la aceste imprumuturi pot fi totusi retrase de pe piata pe calea
rascumpararii la bursa.
3) dupa forma pe care o imbraca, se delimiteaza:
- imprumuturi cu dobanda, care sunt remunerate cu o suma fixa;
- imprumuturi cu dobanda si castig, ce sunt remunerate cu o dobanda stabilita, la
care se adauga un castig in situatia tragerilor la sorti castigatoare.
4) dupa forma de exprimare, distingem:
- imprumuturi in natura, care nu apartin finantelor si au un caracter exceptional;
- imprumuturi in bani, cele care se practica in mod obisnuit in statele moderne.
5) dupa caracterul raporturilor juridice dintre parti, sunt:
- imprumuturi voluntare
- imprumuturi fortate.
Primele sunt liber consimtite, actiunea de a subscrie la imprumut fiind
benevola. Cele fortate sunt mai rar intalnite, statul impunand subscriere la
imprumut in situatii exceptionale (crize, razboaie).


Test de autoevaluare 11.1.
1. Pentru mprumuturile contractate pe piaa intern se emit:
a.bonuri de tezaur
b.aciuni
c.librete de economii
d.cecuri

2. mprumuturile de stat se folosesc pentru:
a.acoperirea deficitului bugetar.
b.scopuri productive.
c.acoperirea unor dobnzi la mrumuturile vechi.
d.toate rspunsurile sunt corecte.

3. Suma nscris pe titlul unui mprumut de stat se numete:
a.valoare real.
b.cursul titlului
c.valoare nominal
d.nici un rspuns nu este corect.
Finane 4


mprumuturile publice

4. Pentru mprumuturile pe termen lung se emit:
a.bonuri de tezaur
b.certificate de trezorerie
c.polie de tezaur
d.obligaiuni.




Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

11.2. Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat i tipologia acestora
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Denumirea mprumutului, valoarea nominal, valoarea real, curs, termen de
rambursare, dobnda, ctiguri, rata real a dobnzii, plasarea mprumuturilor de
stat, modificarea termenului de rambursare.


ELEMENTELE TEHNICE ALE MPRUMUTURILOR PUBLICE

Definirea i individualizarea mprumuturilor publice se realizeaz cu ajutorul
unor elemente tehnice, care sunt stabilite n actele normative pe baza crora sunt
lansate i se angajeaz.
Pe baza acestor elemente tehnice, subscriitorii poteniali fac judeci de
valoare cu privire la condiiile plasrii disponibilitilor bneti proprii n nscrisuri
ale mprumutului public.
n continuare, vom efectua o prezentare succint a elementelor tehnice
specifice mprumuturilor.

1. Denumirea mprumutului constituie acel element tehnic prin care se precizeaz
destinaia dat de ctre emitent resurselor obinute pe baza sa i anul contractrii
mprumutului. Daca se dorete atragerea ateniei opiniei publice asupra caracterului
excepional al mprumutului sau asupra obiectivului urmrit prin acel mprumut,
apreciat de interes naional, se precizeaz acest lucru prin nsi denumirea lui.

2. mprumutatul (care apare i sub denumirea de subscris, debitor sau emitent) este
autoritatea public solicitant a creditului. n cazul mprumutului de stat, acesta
devine debitor i emitent, deoarece emite nscrisuri cu denumiri specifice
(obligaiuni, bonuri de tezaur, rente de stat .a.) care atesta:
subscrierea la mprumut;
valoarea efectului public;
anuitatea;
dobnda i/sau ctigul;
scadena.

Finane 5


mprumuturile publice
3. mprumuttorii (denumii i subscriitori, creditori sau depuntori) sunt
persoanele fizice i/sau juridice care consimt sa crediteze statul (sau orice autoritate
publica), primind, n schimbul sumelor subscrise, obligaiuni, polie sau alte titluri
de stat).

4. Titlurile de credit public sunt documente scrise avnd o forma i un coninut
stabilite prin actul normativ de lansare a mprumutului, n care se precizeaz sumele
subscrise i drepturile creditorilor. Aceste nscrisuri sunt denumite diferit (efecte
publice, obligaiuni, titluri publice sau hrtii de valoare), n funcie de termenul de
rambursare a mprumutului i de caracteristicile lor juridice.
n funcie de termenul de rambursare, n cazul mprumuturilor pe termen
scurt (de pn la 1 an) se emit:
bonuri de tezaur sunt nscrisuri care se adreseaz unei categorii speciale de
subscriitori, deoarece nu se supun regulilor dreptului cambial i nu pot fi
transmise la cursuri variabile, prin cesiunea de creane; ele pot fi, ns,
lombardate la bnci i pot fi vndute la licitaii, la cursuri variabile;
certificate de datorie sunt nscrisuri care au caracteristicile bonurilor de tezaur,
dar se vnd numai la valoarea lor nominal, avnd, deci, cursuri fixe;
certificatele sau bonurile de impozite sunt nscrisuri nepurttoare de dobnda
pe care statul le nmneaz creditorilor si pentru plata unor furnituri sau pentru
onorarea altor angajamente; deintorii acestor nscrisuri le pot utiliza pentru
achitarea impozitelor datorate statului i nu pot fi transmise dect statului;
poliele de tezaur spre deosebire de nscrisurile prezentate anterior, acestea se
afla sub incidena dreptului cambial, care reglementeaz condiiile n care pot fi
scontate la bnci, executate silit etc.; de asemenea, acestea pot fi scontate la
bnci sau pot fi negociate la bursele de valori;
obligaiunile aferente creditului public sunt titluri de credit emise de ctre stat
pentru mprumuturile angajate pe termen mediu sau lung i asigur posesorilor
acestora un venit fix, de dobnzi anuale; sunt cazuri cnd sunt atribuite doar
ctiguri sau att ctiguri ct i dobnzi;
titlurile de rent sunt specifice mprumuturilor fr termen, iar posesorii
acestor nscrisuri au dreptul s primeasc de la stat anumite sume de bani,
precizate anticipat, care se pltesc periodic, pe toata durata vieii acestora.
n funcie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit public pot fi:
nominale (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr redus de
subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se
efectueaz doar ctre titulari sau reprezentani ai acestora);
la purttor (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr mare de
subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se
efectueaz oricrui deintor al acestor nscrisuri i n orice localitate unde
funcioneaz ghieele sale de specialitate).
De asemenea, trebuie reinut faptul c, sumele exigibile, de la autoritile
publice emitente ale mprumuturilor pe termene scurte formeaz datoria public
flotant, iar cele exigibile pe termene medii i lungi (inclusiv cele fr termen)
reprezint datoria public consolidat.

Finane 6


mprumuturile publice
5. Cuantumul (mrimea) mprumutului public apare att sub forma cuantumului
aprobat de organul legislativ sau executiv, ct i sub forma cuantumului realizat
dup ncheierea operaiunilor de plasare.
Cuantumul aprobat se prezint n urmtoarele forme:
cuantum limitat, ca valoare nominal a unei sume ce urmeaz a fi
mprumutat i n ce privete perioada de timp n care se pot efectua
subscrierile;
cuantum nelimitat, cnd statele solicit mprumuturi deschise (ca suma i/sau
ca durata a subscrierii).
Cuantumul realizat este n funcie de condiiile stabilite de autoritile emitente cu
privire la dobnzi, ctiguri i anuitate i evideniaz ncrederea/nencrederea
potenialilor creditori (subscriitori) n autoritile emitente.
Cuantumul mprumutului public se determin cu relaia:
Cip = VT Nr.Te(pl)
unde:
Cip cuantumul mprumutului public
VT valoarea unui titlu
Nr.Te(pl) numrul titlurilor emise sau plasate efectiv

6. Cursul de emisiune al mprumutului public (Cei) reprezint preul, stabilit de
emitent, pentru 100 de uniti monetare din valoarea nominal a acestuia.
Totui, acest curs se stabilete de emitent i n funcie de raportul dintre cererea i
oferta de capital de mprumut, de nivelul dobnzii i al altor avantaje promise de
acesta potenialilor emiteni. n acest context, n practic se utilizeaz:
curs al pari", cnd Cei = 100 u.m.;
curs sub pari", cnd Cei < 100 u.m.;
curs supra pari", cnd Cei > 100 u.m.
De regul, datorit concurenei care se manifest pe piaa capitalului i a
inexistenei unor soluii alternative, cursul de emisiune al mprumuturilor publice
este sub pari", subscriitorii beneficiind de o prima de emisiune, dat de diferena
dintre valoarea nominal a titlului i suma pltit la subscriere.
Cnd statul emitent are o reputaie bun pe piaa capitalului, cursul de
emisiune al titlurilor de stat este al pari" i n mod excepional supra pari".

7. Valoarea titlului creditului public, chiar dac este o noiune care se folosete n
mod convenional (deoarece nscrisurile care certific mprumuturile publice nu au o
valoare proprie), apare sub urmtoarele forme:
ca valoare nominal, reprezint suma nscris pe titlul de credit public i
exprim mrimea creantei pe care deintorul acestuia o are de ncasat de la stat
sau, invers, datoria pe care statul o are de pltit deintorului titlului respectiv;
ca valoare real, reprezint suma efectiv cu care se vinde sau se cumpr
un titlu de credit public i se manifest nu doar cu ocazia emiterii i angajrii
creditului respectiv, ci i n cursul perioadei de valabilitate a mprumutului
angajat, n funcie de cursul la care se opteaz la burs nscrisurile publice
negociabile.

Finane 7


mprumuturile publice
8. Veniturile i alte avantaje ce revin subscriitorilor la mprumuturile publice sunt
plti efective pe care statul le efectueaz ctre creditorii si, ca pre" al dreptului de
folosin temporar a sumelor bneti mprumutate, sub forma de: dobnzi,
ctiguri, dobnzi i ctiguri, rente, prime de rambursare, precum i anumite
avantaje sau faciliti, care nu presupun fluxuri monetare directe.
a) Dobnda reprezint suma de bani pe care statul o pltete creditorilor si pentru
mprumuturile angajate de la acetia. Nivelul (mrimea) dobnzii anuale (Da) se
stabilete pe baza ratei dobnzii (d), care se fixeaz anticipat, prin prospectul de
emisiune a mprumutului public.
Rata dobnzii la mprumuturile publice se fixeaz la un nivel apropiat de cel
al ratei medii a dobnzii la creditul bancar.
Rata medie a dobnzilor practicate la mprumuturile publice difer de la o
ar la alta, iar nivelul acestora se modific de la o perioad la alta, nregistrndu-se
o tendin de cretere a lor. De asemenea, n rile i n perioadele n care procesele
inflaioniste sunt mai accentuate, nivelul ratei medii a dobnzilor la mprumuturile
publice este mai ridicat dect atunci cnd monedele naionale prezentau o stabilitate
mai mare.
b) Ctigurile sunt veniturile ncasate de subscriitorii care sunt deintori ai titlurilor
de credit public ctigtoare cu ocazia tragerilor periodice la sori. Suma total a
ctigurilor se stabilete, n acest caz, la nivelul dobnzilor care se atribuie n
varianta titlurilor publice cu dobnda, dar suma se mparte doar posesorilor de titluri
de credit public ieite ctigtoare. Aceste titluri de credit public se emit de ctre
stat n scopul creterii atractivitii unor mprumuturi i se adreseaz acelor
subscriitori crora li se pare mai tentant perspectiva obinerii unui ctig mare, n
comparaie cu realizarea cert a unui venit de cteva procente pe an, sub form de
dobnda.
n concluzie, rezult c n cazul titlurilor de credit cu ctiguri sunt
subscriitori care risc i devin mari ctigtori, n timp ce pierd dobnda pe care ar fi
ncasat-o n cazul titlurilor de credit cu dobnd.
c) n cazul mprumuturilor publice cu dobnda i ctiguri subscriitorii accept o
rat a dobnzii mai sczut, n condiiile n care diferena de venit astfel rezultat
este compensat sau chiar remunerat" prin ctigurile atribuite sub forma primelor
de emisiune i a primelor de rambursare.
d) Rentele sunt sumele de bani pe care statul se oblig s le plteasc persoanelor
fizice care subscriu la mprumuturile publice fr un termen expres de rambursare.
Aceste sume de bani, denumite i rente viagere, se pltesc regulat, n cuantumuri
fixe stabilite anticipat, pn la sfritul vieii subscriitorilor, dup care, obligaia
statului se stinge.
e) Primele de asigurare sunt venituri promise subscriitorilor la mprumuturile
publice sau care revin efectiv acestora datorita diferenei, favorabile lor, dintre
cursul de emisiune i cursul de rambursare ale obligaiunilor.
f) Avantajele sau facilitile nonsubstaniale (care nu presupun fluxuri monetare
directe) se refera la:
scutirea de impozite a veniturilor ncasate pentru mprumuturile subscrise sau
pentru titlurile de credit public negociabil procurate n tranzaciile bursiere;
acceptarea, de ctre autoritile fiscale, a unora dintre titlurile de credit public, la
Finane 8


mprumuturile publice
valoarea lor nominal, pentru stingerea unor obligaii fa de stat a
subscriitorilor;
acordarea privilegiului juridic pentru unele nscrisuri ale mprumuturilor publice
de a nu fi expuse executrii silite, n cazul declarrii strii de faliment pentru
deintorii acestora;
garantarea juridic a unor mprumuturi publice mpotriva deprecierii monetare,
prin exprimarea lor ntr-o valut mai stabil sau prin indexarea lor s.a.

TIPOLOGIA MPRUMUTURILOR PUBLICE
mprumuturile publice se emit i se contracteaz n diverse forme, att pe
piaa intern, ct i pe cea extern i sunt nsoite de o serie de condiii, care, practic,
le individualizeaz.
De aceea, este necesar clasificarea acestora prin luarea n considerare att a
caracteristicilor comune, ct i a celor operaionale.
Prin urmare, mprumuturile de stat se clasifica astfel:
1. dup forma de exprimare, mprumuturile publice sunt:
n natura;
n bani .
2. n funcie de moneda n care se exprim distingem:
mprumuturi publice n moned naional;
mprumuturi publice n moned strin, care poate fi a statului creditor sau o
ter moneda strin;
3. n funcie de garaniile acordate de state subscriitorilor la mprumuturi,
exist:
mprumuturi publice cu garanii personale (care oblig statul debitor s
angajeze cauiunea asiguratorie a altui stat);
mprumuturi publice cu garanii reale (implic angajamentul garantrii printr-un
venit bugetar sigur i permanent, proporional cu serviciul aferent datoriei
publice angajate).
4. dup clauza rambursrii, mprumuturile publice sunt:
amortizabile (termenele de rambursare i modalitile de efectuare a rambursrii
se stabilesc n prealabil);
mprumuturi neamortizabile (cnd statul se oblig s plteasc, anual, dobnzile
datorate, fr s defineasc precis termenele de stingere a datoriei sale fa de
subscriitorii mprumutului)
5. dup forma titlurilor emise de stat, distingem:
mprumuturi cu titluri nominative sau cele cu clauza de inscripiune (se emit
cnd numrul subscriitorilor este redus i se caracterizeaz prin restricia plii
veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente doar ctre titulari);
mprumuturi cu titlu la purttor" (se emit n cazul unor subscrieri cu larga
adresabilitate, n scopul asigurrii operativitii n ncasarea cupoanelor aferente
veniturilor promise i n transmiterea capitalului);
mprumuturi cu titluri mixte (capitalul, fiind nominativ, se ramburseaz doar
titularilor, iar dobnzile se pltesc pe baza cupoanelor la purttor").
6. n funcie de natura raporturilor juridice dintre pri, mprumuturile publice
sunt:
Finane 9


mprumuturile publice
voluntare sau liber consimite (n acest caz, subscrierea este voluntar, fr nici
o constrngere direct);
forate (n acest caz, statul oblig anumite categorii de contribuabili s subscrie,
iar aceste mprumuturi pot fi, aa cum s-a precizat anterior, directe sau
deghizate).
7. n funcie de perioada de timp pentru care se contracteaz, deosebim:
mprumuturi pe termen scurt sau flotante (au termene de rambursare de pn la
1 an);
mprumuturi pe termen mediu (contractate pe perioade cuprinse intre 1 i 5 ani);
mprumuturi pe termen lung (contractate pe perioade mai mari de 5 ani);
mprumuturi fr termen (este cazul mprumuturilor perpetue i a rentelor
viagere).
8. n funcie de posibilitatea negocierii titlurilor de credit public, deosebim:
mprumuturi publice certificate cu titluri negociabile (titlurile au o circulaie
asemntoare cu aceea a efectelor de comer i pot fi vndute/cumprate la
bursele de valori, n funcie de cotaia lor efectiv);
mprumuturi publice certificate cu titluri nenegociabile


Test de autoevaluare 11.2.
1. Trsturile caracteristice ale mprumutului de stat sunt:
a.principiul facultativitii
b.caracterul rambursabil
c.caracterul contractual
d. contraprestaia
A a,b,c,d B a,b,c C a,c,d D a,c

2. Destinaia mprumuturilor de stat este reprezentat de urmtoarea categorie de
necesiti :
a.de trezorerie
b.de echilibru bugetar
c.pentru golurile temporare de cas
d.oricare din categoriile mai sus amintite

3. ntre elementele tehnice ale mprumuturilor de stat figureaz :
a.valoarea nominal, valoarea real i cursul
b.termenul de rambursare
c.denumirea mprumutului
d.dobnda
A a,b,c,d B a,b,c C a,c,d D a,c

4. In vederea contractarii unui imprumut, statul X emite obligatiuni in urmatoarele
conditii: valoarea nominala a unei obligatiuni 5.000 u.m.; rata anuala a dobanzii 7%;
pretul de emisiune 80%; rata anuala a inflatiei 5%. Sa se determine rata reala a
dobanzii.

Finane 10


mprumuturile publice
Finane 11

% 19 019 , 0 1
05 , 0 1
07 , 0 1
1
1
1

i
dn
dr


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 11.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 11 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 11

.
1. Realizai un studiu de caz privind lansarea unei emisiuni de certificate de
trezorerie n Romnia.

2. Enumerai caracteristicile mprumuturilor de stat.



3. Explicai elementele tehnice ale mprumuturilor de stat.





4. Cum se calculeaz dobnda real?




Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 11.1
1) a
2) d
3) c
4) d
Rspuns 11.2.
1) A
2) d
3) A

4.

mprumuturile publice

Bibliografie unitate de nvare nr. 11

Blan E., - Drept financiar, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.
Corduneanu C., - Sistemul fiscal n tiina finanelor, Ed. Codecs, Bucureti,
1998.
Donath L., - Finanele publice i elementele de administrare a impozitelor, Ed
Marineasa, Timioara, 2004.
Donath L., - Finane publice, Ed. Mirton, Timioara, 2007.
Galbraith J.K., - tiina economic i interesal public, Ed. Politic, Bucureti,
1982.
Hoan N., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.
Manoilescu M., - Teoria protecionismului i aschimburilor internaionale,
1929/1930
Moteanu T., Finane. Buget, Ed. Economica, Bucureti, 2001.
Mutacu M., Finane publice, Ed. Universitii de Vest, Timioara, 2008.
Rostov W.W., - Procesul creterii economice
Rostov. W.W., - Stadiile creterii economice
Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2000.
Viner J., - Studiu despre teoria comerului internaional, 1989

Finane 12


Datoria public
Unitatea de nvare Nr. 12

DATORIA PUBLIC

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 12
12.1. Coninutul datoriei publice i formele sale de manifestare


...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 12
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 12







Pagina
2
2



6
7


Finane 1


Datoria public
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 12
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 12 sunt:

nelegerea noiunilor de datorie public intern i extern.
Familiarizarea cu noiunea de datorie public.
Recunoaterea pricipalelor tipuri de datorii publice.
Sublinierea trsturilor caracteristice pentru fiecare tip de datorie public.
Studierea cadrului juridic, a structurii i a evoluiei datoriei publice interne.


12.1 Coninutul datoriei publice i formele sale de manifestare
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Cadrul juridic, scopul contractrii datoriei publice, datoria public intern, datoria
public extern, instrumentele datoriei publice interne, instrumentele datoriei
publice externe.

Datoria public reprezint valoarea total a angajamentelor statului, inclusiv
cheltuielile generate de acestea.
Datoria public total reprezint totalitatea obligaiilor pecuniare ale
statului (guvern, instituii publice, financiare, uniti administrativ-teritoriale) la un
moment dat, rezultate din mprumuturi interne i externe (n lei i n valut)
contractate pe termen scurt, mediu i lung, precum i obligaiile statului ctre
trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar n scopul acoperirii deficitului
bugetar.
Datoria public se exprim n moneda naional sau n valut, n funcie de
locul unde se contracteaz i de condiiile mprumutului. n scopul evalurii datoriei
publice a Romniei, obligaiile exprimate n alt moned dect cea naional se
calculeaz n moneda naional, utilizndu-se cursul de schimb comunicat de Banca
Naional a Romniei.
De asemenea, datoria public total a unei ri se poate exprima n valori
absolute (pentru a cunoate sarcina la care este supus economia rii respective fa
de creditori), n valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a permite comparaia n
timp i intre tari) i ca mrime medie pe locuitor (pentru a permite comparaii i
analize n timp i spaiu).
Datoria public total se calculeaz i se gestioneaz separat pe cele doua
forme ale sale, respectiv datoria public intern i datoria public extern.
Datoria public intern constituie o parte integrant a datoriei publice totale
i evideniaz mprumuturile de stat de pe piaa financiar intern, de la persoane
fizice i/sau juridice, n moned naional sau n valute strine, precum i
mprumuturile angajate de teri, cu garania statului, nerambursate la un moment dat.
Datoria public extern constituie, de asemenea, o parte integrant a datoriei
publice totale i se definete prin creditele externe contractate i angajate de ctre
stat, n nume propriu, sau de ctre autoritile administraiei publice locale, precum
i prin creditele externe contractate i angajate de ctre ali subieci autonomi, cu
garania expresa a statului.
Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprima cu ajutorul datoriei
Finane 2


Datoria public
flotante i a datoriei consolidate.
Datoria public flotant reprezint datoria public pe termen scurt i
cuprinde mprumuturile contractate, pe perioade de pn la un an, n scopul
acoperirii golurilor de cas generate de neconcordana, n timp, a veniturilor cu
cheltuielile bugetare.
Datoria public consolidat cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din
mprumuturile de stat contractate pe termen mediu i lung, precum i a celor
rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a mprumuturilor pe termen
scurt, pe perioade de timp mediu i lung.
n prezent, n afara celor dou forme ale datoriei publice (flotant i
consolidat), se vorbete i despre datoria public la vedere, care include att
depozitele constituite la Trezoreria public, de ctre diveri subieci autonomi, ct i
alte sume bneti colectate de aceasta prin circuitul su propriu.
Distincia dintre datoria public flotant i cea consolidat este important i
pentru aprecierea efortului financiar pe care statul este nevoit s-l fac, n mod
curent, pentru rambursarea datoriei scadente i pentru plata dobnzilor aferente n
cursul unui an. Astfel cu ct ponderea datoriei publice flotante n totalul datoriei
publice este mai mare, cu att nevoia curent de resurse financiare menite s
acopere serviciul datoriei publice este mai presant, i invers.
Valoarea total a mprumuturilor contractate, la un moment dat, de ctre
autoritile publice formeaz datoria publica brut, iar dac din aceasta se scade
valoarea mprumuturilor angajate de la instituiile de stat (Trezoreria public, Banca
Central, s.a.) se obine datoria public net.

Datoria public intern

La nivel naional, att angajarea mprumuturilor publice de pe piaa
financiar intern, ct i garaniile acordate de stat unor teri pentru a contracta
mprumuturi se realizeaz de ctre Guvern, n limita sumei aprobate de Parlament,
prin intermediul Ministerului Finanelor Publice sau al altor instituii financiare
specializate, care dobndesc calitatea de agent al statului.
Datoria public intern constituie o obligaie irevocabil i necondiionat a
statului de a rambursa mprumuturile contractate n lei, de a pli dobnzile,
ctigurile i alte costuri aferente.
Pentru plata dobnzilor aferente datoriei publice interne se acorda o autorizare
bugetar permanent, respectiv o aprobare nelimitat de rambursare a
mprumuturilor i de plat a dobnzilor i ctigurilor aferente, care nu necesit
aprobri suplimentare prin legea anual a bugetului de stat.
Cunoaterea mrimii datoriei publice interne i a serviciului pe care acesta l
genereaz este importanta att pentru autoritile statului, ct i pentru creditorii
statului.
De aceea, pentru realizarea acestui deziderat se utilizeaz o serie de
indicatori de apreciere, dintre care menionam:
gradul de ndatorare a statului (se determin ca raport procentual ntre
cuantumul datoriei publice i produsul intern brut, iar cu ct acest indicator are o
valoare mai mare, cu att ara este mai ndatorat);
Finane 3


Datoria public
datoria public intern angajat (ca totalitate a obligaiilor asumate de stat fa
de creditorii interni i nerambursate n momentul realizrii analizei);
datoria public angajat pe locuitor (ca raport ntre mrimea absolut a acesteia
i numrul locuitorilor unei tari);
serviciul datoriei publice interne, n mrime absolut;
ponderea serviciului datoriei publice interne n produsul intern brut sau n
totalul cheltuielilor bugetare;
mrimea ratelor scadente pentru datoria public intern i ponderea acestora
n produsul intern brut;
mrimea dobnzilor i comisioanelor datorate pentru datoria public intern i
ponderea acestora n produsul intern brut.

Datoria public extern

Imprumuturile externe reprezint o form a exportului de capital i au
nregistrat o dezvoltare foarte mare n secolul al XX-lea datorita existentei, pe piaa
rilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care i cut plasament peste
grani n condiii mai avantajoase dect n interior.
Opiunea tarilor lumii pentru mprumuturile interne i externe este
dependent de:
mrimea pieei interne a capitalului de mprumut;
volumul comerului exterior;
raportul dintre exportul i importul care compun comerul exterior.
Spre deosebire de datoria public intern, datoria public extern este mai
mpovrtoare din urmtoarele motive principale:
Imprumuturile externe trebuie rambursate, n timp ce mprumuturile interne pot
fi transformate n mprumuturi perpetue, sau rambursarea lor poate fi amnata
printr-o conversie intr-un mprumut pe termen lung;
Obligaiile privind dobnzile i alte cheltuieli aferente mprumuturilor externe se
stabilesc de ctre creditori, guvernul rii beneficiare neavnd control asupra
acestora;
o depreciere a valutei debitorului pe pieele monetare interne crete povara
plilor de dobnzi i a capitalului rambursat;
plile trebuie efectuate la termenele stabilite de ctre creditori i nu la cele
convenabile tarii debitoare;
neplata/nerestituirea la termene stabilite a dobnzilor, comisioanelor sau a
capitalului mprumutat atrage penaliti i creeaz dificulti pentru obinerea unor
credite n viitor;
balana de pli este influenat negativ dac sumele obinute, prin mprumuturi
externe, nu sunt utilizate pentru creterea exporturilor, sau pentru reducerea
importurilor rii debitoare;
pierderea de suveranitate reprezint, uneori, un pre indirect al recurgerii la
mprumuturi externe (este cazul mprumuturilor obinute de la unele instituii
financiare internaionale i care pot cere guvernului tarii beneficiare sa promoveze
anumite politici economice).
Finane 4


Datoria public


Test de autoevaluare 12.1.
1. Datoria public rilor dezvoltate provine n cea mai mare proporie:
a.din resurse interne
b.din resurse externe
c.de la organismele financiare internaionale
d.de la ageni economici externi.

2. Instrumentele datoriei publice externe a Romaniei includ:
a.mprumuturi primite de la guvernele altor state.
b.titlurile de stat libelate n valute
c.mprumuturi sindicalizate
d.toate elementele de mai sus

3. Rambursarea creditelor se face n urmtoarele modaliti:
a.n cote egale
b.n cote inegale
c.ntr-o singur tran.
d.toate rspunsurile sunt corecte.

4. Din punct de vedere al beneficiarului creditelor externe mprumutatul poate fi:
a.ntreprindere privat
b.banc
c.guvern
d.toate rspunsurile sunt corecte.

5. Din punct de vedere al creditorului, creditele externe pot fi acordate de:
a.ntreprinderi furnizoare
b.bnci
c.organisme financiare internaionale
d.oricare din agenii de mai sus

6. Datoria extern total este alctuit din:
a.datoria pe termen scurt
b.datoria pe termen lung
c.creditele de la FMI
d.bilaterali
A a,b,c,d B a,b,c C a,c,d D a,c

7. Gradul de ndatorare al unei ri se poate exprima :
a.absolut
b.ca mrime medie pe cap de locuitor
c.ca raport ntre datoria extern i PIB
d.ca raport ntre datoria extern i ncasrile din exporturi
A a,b,c,d B a,b,c C a,c,d D a,c

Finane 5


Datoria public
8.Bonurile de tezaur n formular:
a.sunt plasate n public la ghiseul deschis
b.emisiunea lor se realizeaz fr limitarea nivelului mprumutului.
c.sunt bonuri cumprate de instituii financiare.
d.reprezint cea mai ieftin modalitate de mprumut pentru stat.
A a,b B a,b,c,d. C b,c D a,c,d

9.Pentru a influena masa subscrierilor politica de emisiune a bonurilor de tezaur
cuprinde mai multe mecanisme cum ar fi:
a.mecanismul plafonului- prin care se stabilete o anumit proporie de ctre
autoritatea monetar, ca procent din disponibilitile bncilor, care poate fi plasat n
bonuri de tezaur.
b.mecanismul coeficientului de trezorerie prin care se stabilete un raport ntre
activele lichide ale bncilor i ansamblul resurselor.
c.mecanismul rezervelor obligatorii prin care bncile conserv o sum fix,
stabilit prin lege la banca central
d.mecanismul emisiunii de bonuri n raport cu nivelul resurselor bugetare prin care
se stabilete o sum global de mprumut prin intermediul bonurilor de tezaur.
A a,b,c B a,b. C b,d D a,b,c,d



Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.
n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 12.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 12 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 12

1. Analizai datoria public a Romniei (inclusive cea extern

2. Analizai gestiunea datoriei publice n Romnia.

3. Care sunt indicatorii datoriei publice?





4. Care sunt indicatorii datoriei externe?


Finane 6


Datoria public


Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 12.1
1) a
2) d
3) d
4) d
5) d
6) B
7) A
8) A
9) B



Bibliografie unitate de nvare nr. 12

Moteanu T., - Buget i trezorerie public, Ed. DU Style, Bucureti, 2000.
Vcrel. I., i colectiv, - Finane publice, E.D.P., Bucureti, 2000.
Vcrel. I., - Politici economice i financiare de ieri i azi, Ed. Economic,
Bucureti, 1996.

Finane 7


Finane private
Unitatea de nvare Nr. 13

FINANE PRIVATE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 13
13.1. Bursa definiie, caracteristici i funcii
13.2. Mecanismul bursier

...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 13
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 13







Pagina
2
2
5


10
11


Finane 1


Finane private
OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 13
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 13 sunt:

La terminarea acestei uniti, vei putea:
s descriei calitatea de acionar i cea de obligatar;
s descriei funciile bursei;
s descriei mecanismul bursier;
s caracterizai moiunea de membru al bursei;
s explicai tipurile de ordine utilizate n cadrul mecanismului bursier;
s explicai tipurile de negocieri utilizate n cadrul burselor.


13.1 Bursa definiie, caracteristici i funcii
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Bursa, pieele de capital, burse de mrfuri, burse de valori, burse private, pia
dematerializat, piaa liber, piaa organizat, pia de referin, barometru
economic, armonizarea preurilor, acoperirea riscurilor, feed-back economic

Bursa reprezinta o culme a pietei maturitatea, sau chintesenta ei. Dezvoltarea
comertului inceputa in timpuri istorice primitive a avut nevoie de mii de ani pana a
gasii aceasta forma sublimate de tranzactii, inventand bursa.
Bursa inseamna institutia ce gazduieste o piata bursiera .Bursa in sens
general poate defini o piata specifica dar in sensul folosit aici (sens restrans) este o
institutie a economiei de piata in care se manifesta o piata organizata, libera,
eficienta, transparenta, corecta, adaptabila si lichida.
Pietele de capital de marfuri si de servicii au de fapt in bursa imaginea
perfecta, confunadandu-se cu ea in unele situatii.
Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca forma
organizata de schimb pentru marfuri si/sau titluri financiare.
Denumirea provine de la numele unei vechi familii de hangii Van den
Bourse, un local numit Hotel de Bourse in holul caruia se negociau periodic metale
pretioase, hartii de valoare etc. Pe frontispiciu, cladirea avea sculptate in piatra doi
saculeti de bani, de unde si denumirea localului, care in secolele XIII-XIV a servit
drept loc de intalnire pentru negustori.
Ulterior, dezvoltarea comertului a impus concomitant si piete specializate de
concentrare a cererii si ofertei pentru realizarea celui mai bun prt.
In esenta, notiunea de bursa indica locul de intalnire a vanzatorilor si
cumparatorilor, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si a ofertei. Acest
continut rezulta din definitiile date in documentele de specialitate. Astfel, in legea
romana asupra burselor din 1929 (legea lui Virgil Madgearu) se arata: bursele sunt
institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, producatori,
armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor,
devizelor, marfurilor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul.
Legea 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori definea bursa
de valori astfel: institutie cu personalitate juridical asigurand publicului prin
Finane 2


Finane private
activitatea intermediarilor autorizati sisteme, mecanisme,si proceduri adecvate
pentru efectuarea continua, ordonata, transparenta si echitabila a tranzactiilor cu
valori mobiliare si care constituie piata oficiala si organizata pentru negocierea
valorilor mobiliare admise la cota, conferind economiilorinvestite in ele garantia
morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii respectivei
valori mobiliare.

1.Dupa obiectul tranzactiilor, avem burse de marfuri, burse de valori
si burse de servicii.
2. Dupa forma de organizare avem burse publice si burse private.
3. Dupa numarul de participanti (numarul de membrii) avem burse cu
participare limitata si burse cu participare nelimitata.
4. Dupa gama de marfuri sau titluri tranzactionate avem burse
specializate si burse universale.
5.Dupa modul de executie a contractelor exista burse spot (cash) si
burse la termen sau cu tranzactie in marja.
6.Dupa tehnica tranzactionarii burse cu strigare libera si burse
electronice.

Caracteristicile pietei bursiere:
1. Este o piata de marfuri si de valori.

2.Este o piata dematerializata (simbolica). La bursele de marfuri nu se
negocieaza asupra unor bunuri fizice, individualizate si prezente ca atare la locul
contractarii, ci pe baza unor documente reprezentative, care consacra dreptul de
proprietate asupra marfii si constituie imaginea comerciala. Bursa este o piata
dematerializata unde se incheie contractul intre parti, identificarea si circulatia
marfurilor realizandu-se in cadrul acestei piete.
In cazul burselor de valori, obiectul tranzactiilor este el insusi simbolic, fiind
reprezentat de titluri ce confera drepturi patrimoniale asupra emitentului, iar
dematerializarea este data de faptul ca tranzactiile bursiere se refera la inscrisuri ce
pot fi evidentiate in cont, simbolice, lipsind chiar forma materiala (hartia de
valoare), evidentierea transferurilor realizandu-se prin conturi.

3.Este o piata libera bursele asigura confruntarea directa si deschisa a
cererii si ofertei care se manifesta in mod real in economie. Prin urmare, nu pot fi
tranzactionate la bursa decat acele marfuri sau valori pentru care exista o concurenta
libera, adica un numar sufficient de mare de ofertanti asfel incat san u apara
posibilitatea unor concentrari in scopul manipularii pretului; bursa este opusa prin
esenta sa ideii de monopol, fiind adepta ideii de concurenta.

4.Este o piata organizata tranzactiile se realizeaza conform unor principii,
norme si reguli bine cunoscute si respectate de participanti. Aceasta nu inseamna
controlul pietei ci reglementarea ei in scopul de a crea sau asigura conditiile pentru
desfasurarea concurentei libere, deci un system de garantare a caracterului liber si
deschis al tranzactiilor comerciale si financiare.
Finane 3


Finane private

5.Este o piata reprezentativa serveste drept reper pentru toate tranzactiile
care se efectueaza cu acele marfuri pentru care ea constituie piata organizata. La
bursa se stabileste pretul pentru marfurile negociate (curs al bursei), element
essential pentru toate tranzactiile comerciale care se desfasoara in tara respective si
chiar in cazul marilorburse, in lume.
Functia centrala a bursei este aceea de a stabili zilnic nivelul preturilor, adica
punctual de echilibru al pietei, acel prt care asigura volumul maxim de tranzactie.
Prin aceasta functie a sa, bursa devine un reper al intregii activitati economice, sursa
de informare a agentilor economici.

Functiile bursei
1.Organizarea unei piete vaste prin reglementari, prin conditiile generale si
prin concentrarea cererii si ofertei se realizeaza o piata vasta cu un numar important
de participanti, piata astfel obtinuta fiind semnificativa in dimensiune si mai ales in
calitate, respective in puritatea conditiilor de concurenta asigurate.

2.Formarea unui pret corect mecanismele de formare a pretului urmaresc
iguros respectarea criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii si al ofertei sa se
realizeze in punctul ce reprezinta pretul correct, acesta fiind pret reprezentativ pentru
intreaga piata de referinta.

3.Armonizarea preturilor bursa realizeaza si difuzarea informatiilor care
apoi realizeaza armonizarea preturilor pe intreaga economie. Informatia bursiera
joaca rolul de mediator pe piata nationala, stabilind pretul de referinta, celelalte
produse sau servicii armonizandu-se cu acesta.

4.Acoperirea riscurilor prin intermediul pietei bursiere a mecanismelor
specifice de tranzactii se realizeaza operatii de acoperire a riscurilor.

5.Barometru economic evolutia pietei bursiere are un caracter de
reductibilitate. Cursul stabilit in bursa devine un instrument de analiza economica si
evaluare.

6.Feed-back economic semnalul generat de evolutia pietei bursiere devine
criteriu de decizie economica, cursul bursier, indicii de bursa fiind considerati
semnale de reactie inversa actorilor de pe piata.


Test de autoevaluare 13.1.
Folosind cunotinele dumneavoastr despre burse, completai spaiile libere din
frazele de mai jos. Dup ce terminai aceast activitate, comparai rspunsul
dumneavoastr cu modelul de rspuns aflai la sfritul acestei uniti.
1. Bursa este o piat ............................deoarece se negociaz pe baz de
simboluri .

Finane 4


Finane private
2. Cursul stabilit in bursa devine un instrument de ..............economica si
evaluare.

3. Functia centrala a bursei este aceea de a stabili zilnic nivelul.............., adica
punctual de echilibru al pietei, acel prt care asigura volumul maxim de
tranzactie.

4. prin intermediul pietei bursiere a mecanismelor specifice de tranzactii se
realizeaza operatii de acoperire a....................

5. Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca forma
organizata de .....................pentru marfuri si/sau titluri financiare.

6. Bursa in sens general poate defini o ...............specifica.

7. La bursa se stabileste ...................pentru marfurile negociate.

8. Dupa modul de executie a contractelor exista burse spot (cash) si burse
................ sau cu tranzactie in marja.

9. Indicii de bursa sunt considerati semnale de reactie ............... a actorilor de
pe piata.

10. Notiunea de bursa indica locul de intalnire a vanzatorilor si cumparatorilor,
in sensul unui spatiu de concentrare a..................................




13.2. Mecanismul bursier
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz
Regulamentul bursier, membrii bursei, tipuri de ordine, ordine la piata, ordine limit
de pre, ordinul STOP, licitatie n groap, licitaie prin afiaj electronic, licitaie pe
baz de caiet de ordine. 1

Statutul bursei
Acesta reglementeaza de obicei urmatoarele probleme:numele, prenumele,
sediul, scopul, membrii bursei, conducerea executive si functionarii bursei,
managementul bursei, principiile generale de functionare a bursei privind
contractile, procedura de tranzactie si executarea contractelor.

Regulamentul bursei cuprinde doua mari subiecte: procedura de
Finane 5


Finane private




cotare(listare) respectiv mecanismul tranzactiilor i membrii bursei.

Membrii bursei
Persoanele fizice sau juridice care se asocieaza in vederea formarii unei
institutii bursiere sau in cazul celor publice reglementate prin legi, persoanele
juridice autorizate dobandesc calitatea de membrii ai bursei. Accesul la calitatea de
membru se face prin diferite proceduri.Exista burse la care admiterea a noi membrii
este nelimitata, pe cand la altele numarul membrilor este fix(burse inchise).

Conducerea si administrarea bursei
Aceasta e formata din 4 tipuri de organe:
1.organele de decizie
2.organele de executie
3.organele de control
4.organele consultative
1.Organele de decizie(organul supreme poate fi Adunarea Generala sau
Asociatia bursei, Consiliul de Administratie).
AGA se intalneste de obicei o data pe an si iau decizii cu referire la strategia
institutiei, respectarea cadrului normative, elaboreaza sau modifica regulamentul,
desemneaza oganele de conducere permanenta, aproba exercitiul financiar
precedent.
2.Organele de executie asigura desfasurarea curenta a activitatii bursei si
sunt alcatuite din cadrele de conducere si functionari superiori, directori executivi si
deasemenea lucratori operativi, in general personalul de executie.
Principalele departamente ale unei burse sunt:
a)departamentul pentru cotatii urmareste desfasurarea tranzactiilor,
asigurand conditiile desfasurarilor, colectand informatiile si stabilind cotatia.
b)departamentul informative ce are rolul sa realizeze informarea
asupra cotelor, volumului tranzactiilor si altor date ce compun informatia bursiera.
c)departamentul de cercetare-dezvoltare elaboreaza strategia de
viitor a institutiei in urma analizelor de piata sau prin lansarea unor produse noi
bursiere.
d)departamentul pentru membrii stabileste legatura dintre bursa si
membrii sai precum si admiterea de noi membrii la bursa acolo unde statutul bursier
permite acest lucru.
e)departamentul de relatii internationale realizeaza legatura cu alte
institutii similare din lume.
f)departamentul de lichidare-compensare acesta se ocupa de
executarea contractelor, realizarea compensarii si lichidarii lor.
3.Organele de control realizeaza controlul activitatii financiare si
sunt alcatuite din cenzori si/sau auditori care analizeaza operatiile interne ale
institutiei bursei sin u a tranzactilor din ring.
4.Organele consultative sunt denumite de obicei comitete.Acestea
sunt formate din specialisti in diferite domenii care consulta bursa in probleme de
specialitate.Cele mai intalnite domenii in care numite astfel de comitete
sunt:comitetul de supraveghere ce are rolul de a veghea la respectarea normelor si
Finane 6


Finane private
procedurilor legale; comitet pentru membrii ce urmareste respectarea criteriilor
penru calitatea de membru, comitetul de etica bursiera e face investigatii asupra
eticii afacerilor din bursa si a rezolvarii litigiilor, comitetul pentru operatiuni cu noi
produse bursiere care se ocupa cu introducerea de noi produse sau admiterea de noi
titluri financiare in tranzactia bursiera.

Mecanismul bursier
Investitorii bursieri sunt fie cumparatori, fie vanzatori.Pentru a demara
procedura de tranzactie, acestia trebuie sa ia legatura cu o firma membra a bursei,
care poate as tranzactioneze instrumental bursier solicitat.

I. In prima faza a tranzactiei bursiere(initierea operatiuni) intre investitor si
agentul sau de bursa se realizeaza doua operatiuni:
a) investitorul trebuie sa-si deschida un cont al clientului la broker. Acesta va
fi un cont in moneda de tranzactii pentru comparator sau un cont de evidenta al
titlurilor detinute de vanzator. Contul cumparatorului trebuie sa contina suma
echivalenta valorii tranzactiei in cazul tranzactiilor cash sau numai o cota denumita
marja initiala in cazul tranzactiilor in marja. In cazul vanzarilor in lipsa, vanzatorul
nu trebuie sa detina initial titlurile pe care le vinde, deci contul lui la broker in acest
caz va fi descoperit.
b) ordinul de tranzactionare pe care investitorul il adreseaza firmei de
intermediere bursiera solicitata. Acesta poate fi un ordin de vanzare sau de
cumparare, dupa pozitia pe care vrea sa o adopte investitorul pe piata.
Ordinul de bursa cuprinde instructiuni date de catre investitor agentului sau
agentiei de brokeraj, cu privire la conditiile in care doreste sa se execute vanzarea
sau cumpararea titlurilor financiare specificate in contul sip e raspunderea sa.
Elementele componente ale ordinului sunt:
1) tipul operatiunii vanzare sau cumparare
2) produsul(denumirea titlurilor financiare)
3) cantitatea (marimea ordinului)
4) pretul (corespunzator tipului de ordin)
5) termenul de valabilitate

Tipuri de ordine
1) ordine de piata prin acest ordin investitorul cere sa se cumpere sau sa se
vandal la cel mai bun pret de pe piata. Aceasta este de fapt o instructiune ce trebuie
executata, oricare ar fi pretul cerut sau oferit in ring in momentul in care ordinal
ajunge acolo. Pe o piata dinamica, un ordin la piata este relative sigur si este foarte
des utilizat. Ins ape o piata mai putin active, acest ordin ar trebui utilizat numai cand
este important ca tranzactia sa fie executata imediat, deoarece pretul de realizare a
tranzactiei este posibil sa devina mult mai mare sau mai mic decat cel dorit initial
datorita evolutiei dezordonate a pretului pe piata.
2) ordinul limita prin care investitorul specifica cel mai mare pret dispus sa-l
plateasca in calitate de cumparator sau cel mai mic pret dispus sa-l accepte in
calitate de vanzator. Aceste ordine se mai numesc si ordine cu pret. Daca un
investitor doreste sad ea un ordin limita inseamna ca in situatia in care este vanzator
Finane 7


Finane private
nu va accepta un pret mai mic decat cel specificat, iar daca este cumparator va
accepta preturi mai mari sau egale cu cel specificat in ordin.
3) ordinul stop este un ordin de cumparare, plasat la un nivel deasupra
pretului curent al pietei sau un ordin de vanzare cu pretul la un nivel sub cel al
pietei. Acest tip de ordine sunt folosite 2 scopuri: pe de-o parte de a limita riscul
unei investitii prin precizarea pretului la care pozitia va fi lichidata daca piata are o
evolutie nefavorabila sip e de alta parte de patrundere pe piata dupa ce piata a
depasit nivelul pretului specificat.

Reguli de executare a ordinelor de bursa
1) Regula de prioritate temporara ce este descrisa de formula primul venit-
primul servit.(ordinele se executa respectandu-se ordinea in care au fost transmise).
2) Ordinele la piata au prioritate maxima.
3) Agentul de bursa trebuie sa execute ordinele de cumparare la preturi mai
mari inaintea celor la preturi mai mici.
4) Ordinele de vanzare la preturi mai mici au prioritate in fata celor de
vanzare la preturi mai mari.
5) Ordinele la pretul cel mai apropiat de ultima cotatie sunt prioritare. Dup
ace primeste ordinul de la client, agentul de bursa transmite ordinul biroului situate
in ringul bursei prin fax sau electronic, iar de aici ajunge la brokerul de ring,
intermediarul ce are rolul de a participa la licitatia bursiera.

II A doua faza licitatia bursiera.
Dupa ce primeste ordinul, brokerul de ring fie ca tranzactioneaza cu ajutorul
calculatorului, fie ca negocieaza cu un specialist, fie cu alt broker, participa la
procesul de contractare bursiera simultana cu stabilirea pretului, proces desfasurat in
conditii de concurenta libera.
Rezultatul este contractul bursier care este standardizat si prin care o parte
vinde iar cealalta parte cumpara titlul bursier la pretul negociat si stability in urma
procesului numit licitatie bursiera.
Pretul astfel stabilit poarta denumirea de curs bursier. Cursul, la randul sau,
este comunicat oficial pentru a fi afisat sau transmis presei, publicului in general sau
sistemului informativ al bursei in particular. Brokerul de ring va transmite in
continuare firmei membra a bursei rezultatul tranzactiei.

Tipuri de licitatie bursiera
1) licitatia pe baza de carnet de ordine agentul bursier centralizeaza
ordinele pe un carnet de ordine, respectand regulile de prioritate prestabilite.
Ordinele sunt repartizate pe coloane dupa categorii,iar la unele burse sunt
transmisibile de la un broker la altul.
2) licitatia prin afisare in cadrul acestui procedeu se foloseste un system de
afisaj, la inceput tabla cu creta, mai tarziu afisajul electronic pentru prezentarea celor
mai bune ordine sau preturi de vanzare sau cumparare. Stabilirea cursului se
realizeaza atunci cand un tert accepta fie un ordin de cumparare fie un ordin de
vanzare afisat, pretul tranzactiei devenind curs current.
3) licitatie prin anuntare publica a ordinelor aceasta tehnica este folosita
Finane 8


Finane private
atat pentru piata continua cat si pentru piata intermitenta si se realizeaza prin
anuntarea de catre un functionar al bursei al titlului ce se tranzactioneaza si apoi
brokerii striga preturile de vanzare, respective de cumparare intr-un ring bursier
dedicate. Tranzactia bursiera si implicit cursul se realizeaza atunci cand un ordin
strigat este acceptat tot prin strigare.
4) licitatia in groapa este specifica burselor de marfuri de la Chicago unde
agentii de bursa se strang intr-o groapa hexagonala unde se striga si se gesticuleaza
folosind un cod de semen pentru a stabili cursul.
5) licitatia electronica care se realizeaza prin includerea ordinului pe
calculator, transmiterea lui prin reteaua de calculatoare iar incheierea contractului se
executa automat prin program.

III Ultima faza este executarea contractului bursier. Aceasta etapa incepe
prin comunicarea tranzactiilor contractate casei de clearing. Membrii bursei sunt de
obicei si membrii ai casei de clearing, iar daca, iar daca nu informatiile sunt
transmise unui membru al casei de clearing cu care brokerul are contract. Acesta le
transmite casei, casa de clearing preia toate informatiile legate de contractile
bursiere incheiate, le prelucreaza si le transmite bancii de compensare, banc ace
poate face parte din casa de clearing si care crediteaza contul brokerului
vanzatorului si debiteaza contul brokerului cumparatorului respective transfera
titlurile din contul agentului vanzatorului in contul agentului cumparatorului. Dupa
acest transfer de fonduri, banca informeaza casa de clearing precum si membrii casei
de clearing despre realizarea procesului de compensare. Ultimul pas este realizat
prin transferarea informatiei catre investitorii ce au declarat mecanismul bursier si
totodata se realizeaza si debitarea contului cumparatorului deschis la broker,
respective creditarea contului vanzatorului.


Test de autoevaluare 13.2.
Care din afirmaiile de mai jos sunt adevrate i care sunt false?
1. Brokerul de ring nu va transmite in continuare firmei membra a bursei
rezultatul tranzactiei.

2. Membrii bursei sunt de obicei si membrii ai casei de clearing.

3. Licitatia in groapa este specifica burselor de valori de la New York.

4. Ordinul stop este un ordin de cumparare, plasat la un nivel deasupra
pretului curent al pietei sau un ordin de vanzare cu pretul la un nivel sub
cel al pietei.

5. Regula de prioritate temporara este descrisa de formula primul venit-
primul servit.

6. Licitaia de burs cuprinde instructiuni date de catre investitor agentului
sau agentiei de brokeraj, cu privire la conditiile in care doreste sa se
execute vanzarea sau cumpararea titlurilor financiare specificate in contul
Finane 9


Finane private
si pe raspunderea sa.

7. Tranzactia bursiera si implicit cursul se realizeaza atunci cand un ordin
strigat nu este acceptat de instituia bursier.

8. Casa de clearing precum si membrii casei de clearing nu sunt informai
despre realizarea procesului de compensare.

9. Investitorii bursieri sunt fie cumparatori, fie vanzatori.

10. Ordinele de vanzare la preturi mai mari au prioritate in fata celor de
vanzare la preturi mai mici.


n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 13.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 13 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 13

1. Definii bursa.


2. Ce este un ordin bursier?


3. Ce nseamn c : bursa este o piat simbolic?



4. Dati exemple de instruciuni de nsoesc ntotdeauna ordinele bursiere.



5. Enumerai fazele mecanismului bursier.



6. La ce se refer armonizarea preurilor?


Finane 10


Finane private
Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 13.1
1. Bursa este o piat dematerializat deoarece se negociaz pe baz de
simboluri .

2. Cursul stabilit in bursa devine un instrument de analiz economica si
evaluare.

3. Functia centrala a bursei este aceea de a stabili zilnic nivelul preurilor, adica
punctual de echilibru al pietei, acel prt care asigura volumul maxim de
tranzactie.

4. Prin intermediul pietei bursiere a mecanismelor specifice de tranzactii se
realizeaza operatii de acoperire a riscurilor.

5. Termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata ca forma
organizata de schimb pentru marfuri si/sau titluri financiare.

6. Bursa in sens general poate defini o pia specifica.

7. La bursa se stabileste preul (cursul) pentru marfurile negociate.

8. Dupa modul de executie a contractelor exista burse spot (cash) si burse la
termen sau cu tranzactie in marja.

9. Indicii de bursa sunt considerati semnale de reactie invers a actorilor de pe
piata.

10. Notiunea de bursa indica locul de intalnire a vanzatorilor si cumparatorilor,
in sensul unui spatiu de concentrare a cererii i a ofertei.


Rspuns 13.2.
1. Fals
2. Adevrat
3. Fals
4. Adevrat
5. adevrat
6. fals
7. fals
8. fals
Finane 11


Finane private
9. adevrat
10. fals

Bibliografie unitate de nvare nr. 13

Ciobanu G., - Bursele de valori i tranzaciile la burs, Ed. Economic, 1997.
Corduneanu C., - Piee financiare i operaiuni bursiere, Ed. Mirton, 1994.
Dardac N., Basno C., - Bursele de valori- Dimensiuni i rezonane social-
economice, Ed. Economic, 1997.
Durand M., - Bursa, Ed. Humanitas, 1992.
Frncu M. Piaa de capital, Tribuna Economic, 1998.
Gallois D., - Bursa. Origine i evoluie, Ed. Teora, Bucureti, 1999.
Situ A., - burse de mrfuri i valori, Ed. Tribuna Economic, 2002.

Finane 12


Banii i rolul lor n economie
Unitatea de nvare Nr. 14

BANII I ROLUL LOR N ECONOMIE

Cuprins
Obiectivele Unitii de nvare Nr. 14
14.1. Banii evoluie, funcii i clasificarea semnelor monetare
14.2. Masa nometar i creditul

...................................................................................................................
Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 14
Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de nvare Nr. 14







Pagina
2
2
6


12
12


Finane 1


Banii i rolul lor n economie
Finane 2

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 14
Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 14 sunt:

nelegerea noiunilor de bani, moned i credit.
Realizarea diferenei dintre bani i moned.
Recunoaterea pricipalelor tipuri de monede.
Recunoaterea pricipalelor tipuri de credite.
Sublinierea trsturilor caracteristice monedei i a creditului.
Evidenierea funciilor banilor.
Realizarea diferenei ntre instrumente monetare i agregate monetare.
Definirea noiunii de mas monetar.


14.1 Banii evoluie, funcii i clasificarea semnelor monetare
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Banii, moneda marf, moneda metalic, moneda semn, moned fiduaciar, moned
scriptural, etalon al valorii, rezetv a valorii, moneda creat de bnci, moneda
creat de tezaur, moneda creat de agenii economici, valoarea intrinsec.

Banii sunt definii astfel
1
:
Denumire generic pentru toate felurile de monede i de semne de valoare.
Banii reprezint un instrument social, o form particular imediat mobilizabil a
avuiei sociale, o ntruchipare transmisibil i omnivalent a puterii de cumprare,
care confer deintorului dreptul asupra unei pri din produsul social al rii
emitente. Masa bneasc n circulaie condiioneaz cererea global n economie.
"Semnul monetar este o crean transmisibil, emis arbitrar i artificial, a crei
funcie esenial este aceea de a putea fi schimbat direct pe o anumit cantitate de
bunuri i servicii pn n momentul cnd este distrus" (J. Riboud). "Money is
power" banii sunt putere. Ei "au nsuirea de a putea cumpra orice.
Universalitatea acestei nsuiri este puterea absolut a esenei lor. Banii apar deci ca
fiind atotputernici" (K. Marx). De aici fetiismul care confund avuia cu banii.
Aceast idee mercantilist a lsat urme adnci pn azi n expresii ca: "puterea
bogailor", "dominaia banilor", "suveranitatea dolarului" etc. (S. De Brunhoff).

Evoluia banilor
Evoluia banilor, de la concret la abstract, demonstreaz valabilitatea celor
dou caracteristici pe care le au, calitatea de marf i de crean.
Banii se afl la dispoziia lumii occidentale de cel puin 27 de secole.
Originea banilor se afl n schimbul care la nceput s-a desfurat ca troc. Trocul
ngreuia ns schimburile i, treptat, oamenii au cutat un etalon mai general care s
le nlesneasc (scoici, piei, sarea, blnuri, buci de metal etc.).
Sprgnd trocul, moneda material a cunoscut mai multe faze succesive:

1
COSTIN C. KIRIESCU, Moneda. Mic enciclopedie, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1982

Banii i rolul lor n economie
- moneda marf: se alegeau mrfurile care aveau caliti adecvate
(conservare, divizibilitate, ncredere, valoarea de ntrebuinare), ca de
exemplu: scoici, vite, piei, blnuri, sarea, ceaiul;
- moneda metalic: prin calitile lor (frumusee, raritate, divizibilitate,
inalterabilitate) metalele preioase (aur, argint) au fost folosite de omenire timp de
26 de secole ca metal monetar;
- moneda semn care a cunoscut urmtoarele forme:
- biletul sau bancnota (moneda fiduciar). La origine, un simplu
certificat de depozit de moned metalic la o banc, biletul (bancnota) s-a
transform ntr-o veritabil moned fiduciar, emindu-se bilete de o valoare mult
mai mare dect aceea conservat de metal, avnd la baz ncrederea c nu toi
deintorii de bilete vor solicita, n acelai timp, conversia acestora n metalul din
depozitele bancare;
- contul (moneda scriptural). Depozitarea biletelor la banc a
condus la utilizarea acestor depozite pentru a se efectua reglementarea datoriei prin
virament (transfer ntre conturi). Ea este creat de bnci, alimentarea conturilor
fcndu-se prin acordarea de credite bancare.
n prezent are loc emisiunea de moned n context internaional de ctre FMI
(sub denumirea de DST).
- crile electronice de plat i de credit (moneda electronic)
care permit stocarea unei puteri de cumprare ntr-o cartel magnetic.

Funciile banilor
Cele mai importante funcii ale banilor sunt:
a) banii instrument unic al tranzaciilor (intermediar al schimburilor,
mijloc de schimb). ntr-o economie de schimb, banii sunt instrumentul
unic al tranzaciilor, ei servind drept contrapartid ntre oferta i cererea
tuturor bunurilor i serviciilor, pe toate pieele;
b) banii etalon al valorii. Moneda msoar valoarea tuturor bunurilor i
serviciilor tranzacionate. ntruct valoarea bunurilor comercializate se
exprim totdeauna prin bani, acetia se interpun ntre ele, permind
compararea lor, banii fiind un numitor comun ntre bunuri eterogene;
c) banii rezerv a valorii (mijloc de tezaurizare). n economia monetar,
agentul poate disocia schimbul n dou operaii diferite, care intervin n
dou momente de timp diferite. ntre dou tranzacii, banii servesc ca
rezerv a puterii de cumprare, fiind instrument de tezaurizare, un
instrument permanent de rezerv a valorii. Ei constituie cel mai bun
instrument de conservare a bogiilor pe termen scurt, calitate care face
din ei un activ fr riscuri. Conform unei expresii celebre, banii
reprezint o legtur ntre prezent i viitor;
d) banii unitate de cont. Toate bunurile i serviciile din economie sunt
evaluate din punct de vedere monetar prin preuri, ceea ce face posibil
realizarea de nregistrri contabile i efectuarea de analize financiare.
ndeplinind aceast funcie, banii permit realizarea de comparaii n timp
i cuantificarea valorii adugate n cadrul activitii economice.
e) banii standard al plilor amnate. Prin aceast funcie rolul banilor n
Finane 3


Banii i rolul lor n economie
exprimarea valorii contractelor pe termen lung, respectiv, stabilirea n
momentul actual a unei sume ce urmeaz a fi ncasat sau pltit la o dat
viitoare.


Clasificarea semnelor monetare
Semnele monetare se clasific n funcie de anumite criterii:
Un prim criteriu este forma de existen a monedei, n funcie de care avem
moneda material (moneda metalic i moneda de hrtie) i moneda de cont
(scriptural).
O alt clasificare a semnelor monetare o putem face avnd drept criteriu
emitentul. n funcie de acest criteriu, putem grupa moneda n:
- moneda creat de agenii economici: a funcionat n cadrul sistemelor
monetare bazate pe etalonul aur-moned pe baza unui mecanism simplu. Agenii
economici se prezentau la monetrie cu lingouri de aur i primeau n contrapartid
echivalentul lor n aur-moned;
- moneda creat de tezaur: vizeaz ndeosebi moneda divizionar, fr a
exclude ns rolul pe care l exercit statul n economia modern, att n ce privete
creaia monetar de ansamblu, ct i n domeniul politicilor monetare;
- moneda creat de bnci: relev rolul decisiv pe care l au bncile n
creaia monetar, pe de o parte, prin emiterea biletelor de banc (de ctre banca
central) i, pe de alt parte, prin crearea monedei de cont sau scriptural (de ctre
bncile comerciale).
Un alt criteriu este valoarea intrinsec, n funcie de care moneda cunoate
dou forme: moneda cu valoare integral i moneda-semn. Moneda cu valoare
integral este moneda care conine o cantitate de metal preios egal cu cantitatea de
metal preios ce i se atribuie prin valoarea nominal. Moneda-semn este reprezentat
de monedele sau de alte alctuiri de hrtie pe care sunt imprimate valori exprimate
printr-un anumit numr de uniti monetare. Acestea sunt valori fiduciare, acceptate
i utilizate prin ncrederea reciproc, atribuindu-li-se o anumit putere de cumprare.
n sfrit, o ultim clasificare pe care o lum n considerare are n vedere
capacitatea liberatorie (stabilit juridic) a monedei, caz n care avem: moned
legal, cu capacitate liberatorie sau circulatorie nelimitat, recunoscut prin lege,
atribuit monedei naionale; moneda fracionar, cu capacitate liberatorie limitat,
atribuit monedei de argint (cnd circula paralel cu moneda de aur n cadrul
monometalismului aur) i monedei divizionare; moneda facultativ, care este, de
regul, o moned strin.

Clasificarea monetar
a) dup circulaia efectiv - moned manual - de metal
- de hrtie
- moned scriptural
b) dup unitatea emitent - creat de ageni economici
- creat de guvern
- creat de bnci - bilete de banc
- moned scriptural
Finane 4


Banii i rolul lor n economie
c) dup valoarea intrinsec - moned cu valoare integral
- moned-semn
d) dup obligaia ce i-o - moned convertibil
asum unitatea emitent - moned neconvertibil
e) dup capacitatea liberatorie - moned legal
- moned facultativ
- moned fracionar


Test de autoevaluare 14.1.
Indicai care din urmtoarele afirmaii sunt false i care sunt adevrate.
1. Toate bunurile i serviciile din economie sunt evaluate din punct de vedere
monetar prin amortizri.

2. Un alt criteriu este valoarea nominal, n funcie de care moneda cunoate
dou forme: moneda cu valoare integral i moneda-semn.

3. Crile electronice de plat i de credit (moneda electronic) permit stocarea
unei puteri de cumprare ntr-o cartel magnetic.

4. Moneda-semn este reprezentat de monedele sau de alte alctuiri de hrtie pe
care sunt imprimate valori exprimate printr-un anumit numr de uniti
monetare.

5. ntr-o economie de schimb, banii nu sunt instrumentul unic al tranzaciilor.

6. Moneda facultativ, care este, de regul, o moned strin.

7. Moneda creat de agenii economici vizeaz ndeosebi moneda divizionar,
fr a exclude ns rolul pe care l exercit statul n economia modern, att
n ce privete creaia monetar de ansamblu, ct i n domeniul politicilor
monetare;

8. Moneda creat de tezaur a funcionat n cadrul sistemelor monetare bazate pe
etalonul aur-moned pe baza unui mecanism simplu.

9. Conform unei expresii celebre, banii reprezint o legtur ntre prezent i
viitor.

10. Moneda fiduciar creat de bnci, alimentarea conturilor fcndu-se prin
acordarea de credite bancare.



Finane 5


Banii i rolul lor n economie



14.2. Masa monetar i creditul
Aici cuvinte
cheie







Cum se
realizeaz




Masa monetar, aggregate monetare, moneda efectiv, moneda de cont, indicatori
monetari, politic monetar, moneda ca mijloc de plat, moneda ca avuie net,
promisiune de rambursare, credit public, credit privat.

Moneda este neleas astfel
2
:
Pies de metal aur, argint, cupru etc. care se prezint n general sub form
de disc plat i servete ca mijloc de circulaie, de plat, i eventual atunci cnd
merit de tezaurizare. Spre deosebire de bani, moneda nu este un termen generic,
ci se refer la un anumit fel de bani i anume la piesele de metal cu valoare proprie
deplin sau inferioar valorii nominale.

Sunt de reinut urmtoarele definiii ale monedei:
Moneda: dreptul de a cumpra un bun vndut pe piaa unei ri sau o alt
moned. Ea este concomitent un mijloc de schimb, o unitate de msur a
valorilor i cnd se poate s nu-l utilizezi, un instrument de rezerv a valorilor.
Ea poate lua diferite forme.
Moneda de cont: moneda care nu circul i nu are veritabilitate concret dar care
servete n mod simplu la contabilizarea anumitor valori sau la msurarea
valorilor exprimate n uniti diferite. Poate deveni un etalon monetar atunci
cnd aceast unitate de cont servete la a compara monede din diferite ri.
L'ECU european este o moned de cont.
Moneda hrtie: bilet de banc. Altdat atunci cnd majoritatea biletelor de
banc erau convertibile n aur, se vorbea de hrtie moned atunci cnd un bilet
nu mai era convertibil.
Moneda electronic: ar trebui s fie noul nume al monedei scripturale dar este
abuziv utilizat pentru a desemna cartelele de plat sau de credit care nu sunt
dect instrumente de transfer al monedei scripturale.
Moneda fiduciar: era altdat utilizat pentru biletele de banc convertibile n
aur. Aurul a plecat dar ncrederea a rmas. Utilizat ca echivalent al biletelor de
banc.
Moneda divizionar: piesele de moned.
Moneda manual: regrupeaz biletele de banc i piesele de moned.
Moneda scriptural: moned creat printr-un joc de scriitur n cartea de cont a
unei bnci. Are din ce n ce mai mult o form electronic. Nu trebuie confundat
cu cecul care nu este dect un instrument de transfer al monedei scripturale.
Moneda marf: moneda care ia aspectul unui produs vandabil: aur, argint, gru
Moneda metalic: moneda marf care ia formele pieselor de aur sau argint al
cror titlu este garantat de stat.
Moneda de rezerv: moneda convertibil n aur pe care bncile centrale le
pstreaz n rezervele lor. Altdat n mod esenial dolarul i lira sterlin.
Sursa: Albertini, J.-M. Les rouages de l'economie nationale, ediia 35, Les
Finane 6


Banii i rolul lor n economie
editions ouvrieres, Paris, 1988, p. 172.

Caracteristicile monedei
Portabilitatea, divizibilitatea i recunoaterea cu uurin reprezint cele
mai importante caracteristici ale monedei metalice. Dezvoltarea creditului face ca
aceste trsturi s fie mai puin importante, astzi.
Acceptabilitatea reprezint o caracteristic a monedei, indiferent de forma
acesteia i de perioada de timp n care a circulat. Cu ct o moned este mai
acceptat, cu att este mai cutat respectiv este universal dorit, ntruct n
schimbul ei pot fi primite bunuri i prestate servicii.
Acceptabilitatea este baza lichiditii. Lichiditatea este cea care face ca
deintorul de moned s o utilizeze imediat, pentru procurarea de bunuri, fr a
suporta costuri de transformare.
Stabilitatea
Pentru ca utilizarea monedei s fie satisfctoare, este necesar ca aceasta s
fie caracterizat prin stabilitate.
Atunci cnd moneda este utilizat ca rezerv a valorii sau ca standard al
plilor amnate, este important ca valoarea monedei s nu prezinte fluctuaii
semnificative.
Atributele legale ale monedei reprezint caracteristici stabilite prin lege i
se refer la:
legalitatea monedei;
Costin Kiriescu n lucrarea citat anterior avanseaz dou definiii care
circul n legtur cu masa monetar:
1) Masa monetar este o mrime eterogen constnd din suma activelor care
pot fi utilizate pe teritoriul unei ri pentru cumprarea de bunuri i servicii i pentru
achitarea datoriilor (definiia monetarist)
2) Masa monetar este agregatul sau agregatele financiare care sunt strns
corelate cu produsul naional brut sau cu un alt indicator al activitii economice.
n structura masei monetare se cuprind:
monedele principale;
bancnotele i biletele de tezaur;
banii divizionari de metal i hrtie;
banii de cont.
Privit dintr-o alt structur, masa monetar cuprinde numerarul i banii
scripturali. Aceste dou componente au aceleai funcii n activitatea economic i
se pot transforma una n cealalt. Ponderea cea mai mare n masa monetar o au
banii scripturali.
Pentru a determina nivelul masei monetare se iau n considerare mijloacele
bneti existente n conturile clienilor, plus numerarul n circulaie, respectiv,
elementele din pasivul bncilor comerciale i cele ale bncii centrale.

Structura masei monetare
Masa monetar se prezint ca o mrime eterogen constnd din totalitatea
activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor i serviciilor i pentru
plata datoriilor.
Finane 7


Banii i rolul lor n economie
Altfel spus, masa monetar reprezint ansamblul mijloacelor de plat,
respectiv de lichiditate, existente la un moment dat n cadrul unei economii.
Generaliznd diferitele accepiuni i interpretri date masei monetare, sferei
sale de cuprindere, majoritatea monetaritilor au apreciat c n structura acesteia pot
fi incluse urmtoarele active:
1. moneda efectiv sau numerarul (bilete de banc i moned divizionar);
2. moneda de cont, respectiv disponibiliti n conturi curente;
3. depunerile la termen i n vederea economisirii;
4. alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate.

Moneda de cont (disponibilitile n conturi curente la vedere). Acelai
grad de lichiditate l probeaz i disponibilitile din conturile curente i asupra
crora pot fi trase cecuri i efectua pli fr preaviz. O sum depus n cont poate fi
considerat moned ntruct titularul depozitului respectiv poate s-i achite
datoriile sau s-i procure bunuri i servicii cu cecuri trase asupra sa. Aceste
disponibiliti n conturi la vedere au aceleai caliti precum moneda efectiv,
putnd fi transformate, fr restricii, una n cealalt. n practica din rile dezvoltate,
majoritatea tranzaciilor (peste 90%) se lichideaz cu ajutorul cecurilor.

Depozitele la termen i n vederea economisirii. Alturi de moneda
efectiv i de cont, n structura masei monetare sunt incluse depozitele la termen
constituite la bnci, case de economii etc., asupra crora nu pot fi trase cecuri i
efectua pli imediate, dar care pot fi retrase dup un preaviz.

Alte active. Din aceleai raiuni, n structura masei monetare sunt incluse i
activele plasate n diferite titluri, emise i puse n circulaie pe piaa financiar-
monetar, ele avnd un grad mai mare sau mai mic de lichiditate.

Indicatori monetari
Dimensionarea masei monetare i urmrirea evoluiei acesteia, a
diferitelor tendine pe care le nregistreaz activele componente, cu grade diferite de
lichiditate, se realizeaz folosind anumii indicatori monetari, integrai ntr-un model
de analiz monetar de natur s explice i s orienteze procesele i politica
monetar.
Monetaritii grupeaz indicatorii monetari n dou categorii. un prim
set de indicatori sunt cei care ofer informaii privind estimarea evoluiei masei
monetare i care exprim caracterul politicii monetare, ca expansionist sau
restrictiv. A doua categorie grupeaz acei indicatori care ofer informaii privind
estimarea efectelor exercitate de politica monetar asupra celei economice, ei
exprimnd n acest caz obiectivele politicii monetare. Unii monetariri fac distincie
n cadrul acestei din urm categorii de indicatori, ntre cei care exprim obiectivele
pe termen scurt (short term targets) de cei care exprim obiectivele pe termen lung
(long term targets) ale politicii monetare. Primii sunt considerai indicatori
monetari propriu-zii oferind informaii att despre caracterul evoluiei masei
monetare, ct i despre obiectivele pe termen scurt urmrite de autoritile monetare
pentru influenarea proceselor extramonetare. Cei din urm sunt considerai
Finane 8


Banii i rolul lor n economie
indicatori economici, ei reflectnd legtura dintre obiectivele politicii monetare i
scopurile politicii economice generale.
n practica monetar din rile dezvoltate se utilizeaz ca indicatori de
reflectare a caracterului i obiectivelor politicii monetare rata dobnzii i agregatele
monetare.

Agregatele monetare
Dei agregatele monetare difer n general de la ar la ar n funcie
de condiiile existente, respectiv de gradul de dezvoltare a pieei financiare, de
conceptele i politicile care domin scena monetar i de nevoile practice imediate i
de perspectiv, totui, ele au anumite caracteristici comune. Pornind de la aceste
aprecieri, specialitii au grupat agregatele monetare n trei categorii:
moneda primar (baza monetar sau moneda de rezerv).
Aceasta reprezint moneda emis i controlat de banca central. Se
definete ca diferena dintre total activ i total pasiv din bilanul acestei instituii.
Activul bncii centrale reflect, n general, modalitile prin care aceasta creeaz
moneda i anume: prin distribuirea de credite bncilor comerciale, altor instituii de
credit i tezaurului; prin rescontarea efectelor comerciale i a celor publice. n ce
privete, pasivul, acesta exprim mrimea i repartizarea pe deintori a monedei
primare (bilete de banc, moned divizionar, disponibilitile n contul tezaurului i
n conturile bncilor creatoare de moned scriptural etc.).
moneda ca mijloc de plat, respectiv masa monetar n sens restrns
(money suply), cuprinznd produsele monetare, respectiv mijlocele de plat, create
de banca central i celelalte bnci i instituii financiar-bancare.
moneda ca avuie net care include produsele monetare amintite,
inclusiv acele active care nu se utilizeaz ca mijloace de plat n mod curent, dar
care se pot transforma mai rapid sau mai lent n lichiditi.

Coninutul i trsturile creditului.
Creditul este operaiunea prin care se ia n stpnire imediat resurse, n
schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, n mod normal nsoite de
plata unei dobnzi ce remunereaz pe mprumuttor.

Trsturi caracteristice:
Subiectele raportului de credit, creditorul i debitorul prezint o mare
diversitate n ce privete apartenena la structurile social-economice, motivele
angajrii n raport de credit i durata angajrii sale, astfel c ierarhizarea acestor
laturi, n amnunt, este dificil.
O apreciere general asupra naturii participanilor la procesul de creditare:
creditorii i debitorii, contureaz trei categorii principale i de ampl cuprindere:
ntreprinderile, statul i populaia.
Promisiunea de rambursare, element esenial al raportului de credit,
presupune riscuri, i necesit, n consecin, adesea, angajarea unei garanii.
n raporturile de credit, riscurile probabile sunt:
- riscul de nerambursare;
- riscul de imobilizare.
Finane 9


Banii i rolul lor n economie
Riscul de nerambursare const n probabilitatea ntrzierii plii sau a
incapacitii de plat datorit conjuncturii, dificultilor sectoriale, sau
deficienelor mprumutatului.
Riscul de imobilizare survine la banc, sau la deintorul de depozite, care
nu este n msur s satisfac cererile titularilor de depozite, din cauza unei
gestiuni nereuite a creditelor acordate.
Termenul de rambursare ca trstur specific a creditului are o mare
varietate. De la termene foarte scurte (24 ore, termen practicat ntre bnci pe pieele
monetare) i ncheindu-se cu termene de la 30 la 50 de ani i chiar 100 (n soluii
recente pentru mprumuturi privind construcia de locuine).
Dobnda este o caracteristic esenial a creditului.
Tranzacia. Acordarea creditului
Creditul poate fi consimit n cadrul unei tranzacii unice; acordarea unui
mprumut, vnzarea unei obligaiuni, angajarea unui depozit.
n ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, n cadrul
cruia mprumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor. Crile de
credit sunt modalitile cele mai rspndite pentru aceast form.
Consemnarea i transferabilitatea sunt de asemenea, caracteristici ale
creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, n marea lor majoritate, prin
nscrisuri, instrumentele de credit, a cror form de prezentare implic aspecte
multiple i difereniate.

Funciile creditului
Funciile creditului, ca expresie a dezideratelor fundamentale fa de
existena i menirea operaional a relaiilor de credit, sunt:
a) funcia de mobilizare, de ameliorare calitativ a disponibilitilor bneti
i de redistribuire;
b) funcia de emisiune;
c) funcia de reflectare i stimulare a eficienei n activitatea agenilor
economici.

Formele creditului
Diversitatea formelor sub care se manifest creditul n economie a impus
utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare, n funcie de care se
disting urmtoarele:
1. dup natura economic i participanii la relaia de creditare, se remarc:
creditul comercial;
creditul bancar;
creditul de consum;
creditul obligatar;
creditul de consum.
2. dup calitatea debitorului se delimiteaz:
creditul acordat persoanelor fizice;
creditul acordat persoanelor juridice.
3. dup calitatea debitorului i a creditorului se disting:
creditul privat;
Finane 10


Banii i rolul lor n economie
creditul public.
4. dup scopul acordrii creditului:
credite de producie;
credite de circulaie;
credite de consum.
5. dup natura garaniilor:
credite reale;
credite personale.
6. dup ntinderea drepturilor creditorului:
credite denunabile;
credite nedenunabile;
credite legale.
7. dup modul de stingere al obligaiilor de plat:
credite amortizabile;
credite neamortizabile.
8. dup termenul la care trebuie rambursat creditul:
credite pe termen scurt;
credite pe termen mijlociu;
credite pe termen lung.


Test de autoevaluare 14.2.
Completai spaile lacunare din urmtoarele afirmaii.
1. Dobnda este o caracteristic esenial a ..........................

2. Moneda ca avuie net care include produsele monetare amintite, inclusiv
acele active care nu se utilizeaz ca n mod curent, dar
care se pot transforma mai rapid sau mai lent n lichiditi.

3. Riscul de .const n probabilitatea ntrzierii plii sau a
incapacitii de plat datorit conjuncturii, dificultilor sectoriale, sau
deficienelor mprumutatului.

4. Masa monetar cuprinde ..i banii scripturali.

5. Portabilitatea, divizibilitatea i recunoaterea cu uurin reprezint cele
mai importante caracteristici ale..................................

6. Activul bncii centrale reflect, n general, modalitile prin care aceasta
creeaz moneda i anume: prin distribuirea de credite bncilor
comerciale, altor instituii de credit i tezaurului; prin
.efectelor comerciale i a celor publice.

7. Cu ct o moned este mai acceptat, cu att este mai cutat respectiv
este universal dorit, ntruct n schimbul ei pot fi
primite.................................

Finane 11


Banii i rolul lor n economie
8. Acordurile de .sunt consemnate, n marea lor majoritate,
prin nscrisuri, instrumentele de credit, a cror form de prezentare
implic aspecte multiple i difereniate.

9. Dimensionarea masei monetare i urmrirea evoluiei acesteia, a
diferitelor tendine pe care le nregistreaz activele componente, cu grade
diferite de lichiditate, se realizeaz folosind anumii...........................,
integrai ntr-un model de analiz monetar de natur s explice i s
orienteze procesele i politica monetar.

10. n practica monetar din rile dezvoltate se utilizeaz ca indicatori de
reflectare a caracterului i obiectivelor politicii monetare ...................i
agregatele monetare.

n loc de
rezumat
Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 14.
V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceast
unitate i s revizuii obiectivele precizate la nceput.
Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 14 pe care urmeaz s o
transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 14

1. Folosind datele furnizate de Rapoartele anuale BNR, analizai evoluia masei
monetare n Romnia n perioada 2003-2008.

2. Cum definii masa monetar?

3. Definii noiunea de credit.

4. Realizai diferena dintre noiunile de bani i moned.


5. Care este diferena dintre moneda scriptural i moneda fiduaciar?




Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 14.1
1. fals
2. fals
3. adevrat
4. adevrat
Finane 12


Banii i rolul lor n economie
5. fals
6. adevrat
7. fals
8. fals
9. adevrat
10. fals

Rspuns 14.2.
11. Dobnda este o caracteristic esenial a creditului.

12. Moneda ca avuie net care include produsele monetare amintite, inclusiv
acele active care nu se utilizeaz ca mijloace de plat n mod curent, dar
care se pot transforma mai rapid sau mai lent n lichiditi.

13. Riscul de nerambursare const n probabilitatea ntrzierii plii sau a
incapacitii de plat datorit conjuncturii, dificultilor sectoriale, sau
deficienelor mprumutatului.

14. Masa monetar cuprinde numerarul i banii scripturali.

15. Portabilitatea, divizibilitatea i recunoaterea cu uurin reprezint cele
mai importante caracteristici ale monedei metalice.

16. Activul bncii centrale reflect, n general, modalitile prin care aceasta
creeaz moneda i anume: prin distribuirea de credite bncilor
comerciale, altor instituii de credit i tezaurului; prin rescontarea
efectelor comerciale i a celor publice.

17. Cu ct o moned este mai acceptat, cu att este mai cutat respectiv
este universal dorit, ntruct n schimbul ei pot fi primite bunuri i
prestate servicii.

18. Acordurile de credit sunt consemnate, n marea lor majoritate, prin
nscrisuri, instrumentele de credit, a cror form de prezentare implic
aspecte multiple i difereniate.

19. Dimensionarea masei monetare i urmrirea evoluiei acesteia, a
diferitelor tendine pe care le nregistreaz activele componente, cu grade
diferite de lichiditate, se realizeaz folosind anumii indicatori monetari,
integrai ntr-un model de analiz monetar de natur s explice i s
orienteze procesele i politica monetar.

20. n practica monetar din rile dezvoltate se utilizeaz ca indicatori de
reflectare a caracterului i obiectivelor politicii monetare rata dobnzii i
agregatele monetare.

Finane 13


Banii i rolul lor n economie

Bibliografie unitate de nvare nr. 14

Basno C., dardac N., Floricel C., - Moned, credit, bnci, EDP, Bucureti,
1994.
Cerna S., - Banii i creditul n economiile contemporane, Ed. Enciclopedic,
Bucureti, 1994.
Cocri V., - Tehnici i operaiuni bancare, Ed. Universitii Al.I. Cuza, Iai,
1992.
Dumitrescu S., - Tratat de moned, Ediia a II a, Bucureti, 1984
Roca T., - Moned i credit, Casa de editur SARMIS, Cluj-Napoca, 1996

Finane 14