Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
T AUDIOLOGY DEPARTME!T
Centre Of Mass
base of support
cortex
Urechea interna
Labirintul osos - posterior vestibul canale semicirculare apeductul vestibulului - anterior cohlee apeduct cohlear
- canale semicirculare
(CSL, CSA, CSP)
- sistemul endolimfatic
- canalul utricular - canalul sacular - canalul endolimfatic - sacul endolimfatic
!! Receptori - stimuli specifici !! Cai aferente !! Centri !! Cai eferente !! Conexiuni !! Caracteristici
Analizatorul vestibular
!! Celule senzoriale (tip I si tip II) din organele receptoare localizate in utricula, sacula, ampulele canalelor semicirculare; !! Macula Utricula, Sacula, !! Cupula creasta ampulara a CS
receptorii specifici:
!! Receptori de rotatie !! Rotatia devine stimul numai daca se produce in planul CS respectiv !! Rotatiile continue, uniforme, fara porniri, opriri, accelerari bruste, nu au efect
cortex
!! Vertijul provocat compensare lenta, chiar absenta, pacientul evita miscarile care provoaca vertijul
!! Central leziuni ale nucleilor si cailor vestibulare = incomplet, dizarmonic; !! Periferic leziuni ale labirintului posterior si nervului vestibular = complet, armonios,
Sindrom vestibular:
deviere in mers - de partea labirintului afectat !! Nistagmus secusa lenta de aceeasi parte cu leziunea
!! Labirintic (endolabirintic); !! Paralabirintic, in care vertijul este mai discret , apar reactii dizarmonice la probele instrumentale, asociaza leziuni de nv. V, VI, IX, XII
Sindromul vestibular periferic
!istagmusul
!! Directie: orizontal, vertical, rotator, oblic; !! Amplitudine: slab (5), mijlociu (5-15), amplu (>15) !! Frecventa: electronistagmografic, secuse/minut !! Doua componente:
!! Lenta, tonica, de origine vestibulara, bate de partea lezata; !! Rapida, clonica, de revenire, de origine corticala, da sensul
!! Gradul:
!! I la privire laterala medie 45, nistagmus relevat; !! II la privirea inainte, nistagmus spontan, propriu-zis; !! III se mentine si cand pacientul priveste in directia secusei
lente
!! !! !! !! !! !! !! !!
Anamneza; Ex. ORL, ex. nervi cranieni, ex.nistagmus (EniG), teste auditive (ATL, AV, BERA), ECoG, Teste de pozitie si teste de coordonare a miscarilor; Proba Hallpike (pentru CSO); C.T., R.M.N. Diagnosticul pozitiv sd. vestibular
!! Ame%eala
!! !!
orice disconfort localizat la nivelul capului, altul dect durerea Etiologie - vizual", cerebral", vestibular", gastrointestinal" sau endocrin"
!! Vertijul
!! !!
senza#ia de mi$care pacientul sau mediul nconjur"tor $i modific" pozi#ia.; direc#ia mi$c"rii rotatorie Etiologia - afectare labirintic" sau a nervului vestibular pierderea echilibrului n rela#ie cu mediul nconjur"tor frecvent descris ca o t"iere a picioarelor, senza#ie de ciocnire cu obiectele din jur Etiologia - cerebeloas", cerebral", afectarea tractului piramidal sau a nervului vestibular senza#ie de lesin sau ntunecarea vederii , f"r" o pierdere propriu-zis" a cuno$tin#ei vertij de intensitate medie frecvent - etiologie vascular" sau non-organic" nu este ame#eal" $i nu este niciodat" cauzat" de afectare otologic" f"r" implicarea altor sisteme
!! Instabilitatea
!! !! !!
!!
ntunecarea vederii
!! !! !!
SIMPTOMATOLOGIE
Vertij adevarat??
!! Anamnez" - chestionar
DA
durata atacului
!U
se iau n considerare alte cauze de ame%eal$
Secunde
vertijul paroxistic pozi%ional benign fistul$ perilimfatic$ canal semicircular superior boala Meniere AIT / AVC
vertij migrenos
nevrit$ vestibular$
patologie de tip central: scleroz$ multipl$, AVC / AIT, tumori ale unghiului pontocerebelos
pierdere auditiv$
Labirintit$
Vertij Senza#ie de mi$care, frecvent rotatorie n jurul propriei axe sau rota#ia obiectelor din jur
Presincop$
Ame%eal$ u(oar$
Descriere
Reducerea total" a fluxului sangvin cerebral, avnd n general o cauz" cardiovascular" Prezen#a sincopei exclude cauzele periferice ale vertijului.
VERTIJ PERIFERIC
VERTIJ CE!TRAL
COMU!E
Vestibulopatii acute: nevrit" vestibular" sau labirintita Vertijul paroxistic pozi#ional benign Boala Meniere Vertij asociat cu migren" Scleroz" multipl" Atac ischemic tranzitoriu sau AVC, n special n afectarea sistemului vertebrobazilar Vertij de cauz" psihogen" Vertij indus medicamentos Vertij cervical
CAUZE RARE
Fistula perilimfatic" Eroziunea colesteatomului Herpes zoster auricular Otoscleroz"
!! !istagmus
!! !!
!! !! !! !! !!
Congenital Dobndit
mi$care sacadat" involuntar" a globului ocular cel secundar afect"rii vestibulare sau labirintice prezint" o faz" rapid" $i una lent" faza rapid" determin" direc#ia nistagmusului Nistagmusul secundar unei afect"ri congenitale sau sclerozei multiple poate fi pendular, f"r" existen#a unei faze rapide $i a uneia lente Nistagmusul vertical, diagonal sau disociat este reprezentativ pentru afec#iuni ale SNC
!! Nistagmusul spontan
!! !! !!
prezent f"r" stimulare pozi#ional" sau labirintic" provocat doar prin stimulare (stimulare caloric, rota#ie, datul in leag"n). provocat doar prin men#inerea unei pozi#ii specifice
componentei rapide $i la privirea n fa#" !! Gradul III: prezent la privirea in orice direc#ie.
!! Corela%ii clinice:
!! Gradul I: leziuni periferice !! Gradul II: leziuni centrale !! Gradul III: leziuni centrale
Clasificarea !ylen
!! Tipul I
!! direc#ia nistagmusului variaz" cu pozi#ia capului n timpul testului pozi#ional.
!! Tipul II
!! direc#ia nistagmusului r"mne fix" n raport cu pozi#ia capului n timpul testului pozi#ional.
Cnd este prezent n diferite pozi#ii, este mai puternic doar ntr-o pozi#ie
!! Tipul III
!! nistagmusul este neregulat, caracterizat prin varia#ii comportamentale !! Tipul III este utilizat pentru a ncadra tate formele de nistagmus pozi#ional care un pot fi
!! Corela%ii clinice:
!! Tip I: implic$ leziuni central: scleroza multipl$ sau tumori cerebrale !! Tip II: implic$ leziuni periferice sau ale nervului acustic !! Tipul III: semnifica%ie discutabil$.
Clasificarea Aschan
!! Tipul I
!! !! !!
nistagmus persistent a c"rui direc#ie se schimb" la modificarea pozi#iei capului nistagmus persistent a c"rui direc#ie r"mne fix" la modificarea pozi#iei capului Toate tipurile de nistagmus tranzitor pozi#ional cu laten#" sau epuizabile
!! Corela%ii clinice:
!! Tipul I :majoritatea acestor pacien%i prezint$ tulbur$ri ale S!C !! Tipul II : posibile leziuni periferice sau tulbur$ri ale S!C !! Tipul III : tulbur$ri periferice; uyual indic$ vertij pozi%ional de tip paroxistic benign
Periferic Laten%$ Persisten%a Fatigabilitate Loca%ia Vertij Direc%ia nistagmusului Frecven%$ 5-15 secunde Dispare pn$ n 50 secunde Dispare la repeti%ie Prezent intr-o pozi%ie a capului n general prezent O direc%ie 85% dintre vertijurile pozi%ionale
Central F$r$ laten%$ Dureaz$ mai mult de un minut Repetabil Prezent n multiple pozi%ii ale capului Ocazional absent Se schimb$ cu modificarea pozi%iei capului 15 % dintre vertijurile pozi%ionale
!! C"utarea nistagmusului spontan ochelari Frenzel sau videonistagmograf !! C"utarea nistagmusului pozi%ional
!! !! !! !!
decubit dorsal cu capul situat median !i lateral Decubit lateral dreapta !i stnga Pozi%ia Rosen (capul n hiperextensie pe linia median") Pozi%ia Dix&Hallpike (capul n hiperextensie, nclinat spre dreapta sau stnga)
!! Devia%iile tronculare
!! Proba Romberg !i Romberg sensibilizat (n tandem sau unipodal) c"dere de partea vestibulului hipovalent !! Proba Unterberger (2 minute) !! Proba Fukuda (50 pa!i) !! Proba mersului n stea (Babinski-Weil)
!! Probe cerebeloase
!! cei cu leziuni periferice se stabilizeaz", cei cu leziuni centrale cad spre spate
Evaluarea motilit"%ii oculare Examinarea cmpului vizual Proba de fixare-urm"rire Proba sacadelor voluntare
!! Examenul nervului trigemen (V) !! Examenul nervului facial (VII) reflexul stapedian acustic
!! Examene complementare
!! !! !! !! !! !!
Nistagmusul spontan, pozi%ional !i provocat Sistemul sacadelor, Sistemul de urm"rire lent" Nistagmusul optokinetic
!! Probele de oculomotricitate
!! !! !!
!! Testul verticalei subiective testarea sistemului otolitic !! Testul stimularii vestibulare (vibrator) vestibulul dominant
!! Investiga%ii audiologice
!! Audiograma tonal" liminar" !! Audiograma vocal" !! Impedansmetria
!! Investiga%ii audiologice
!! Otoemisiunile acustice !! Poten%ialele evocate auditive precoce !! Poten%ialele evocate vestibulare miogenice
!! Investiga%ii imagistice
!! Echografia Doppler !! Explorarea radiologic" radiografii conven%ionale, CT, RMN
!! ETIOLOGIE
!! !! !! !! !! !! !! !! !! !! !! !! !! !!
Otit" medie cronic" cu sau f"r" colesteatom Boala Meniere Neurinomul de acustic Nevrita vestibular" Labirintita bacterian" Labirintita nonbacterian" Vertijul pozi#ional de tip paroxistic benign Sifilisul congenital Sindromul Cogan Traumatismele craniene - contuzie labirintic" $i fractura osului temporal Scleroza multipl" Insuficien#a vascular" Vertij cervical Epilepsia vertiginoas"
Diagnostic diferen'ial
!! Nistagmus rotator !! Dac" leziunea este de partea stang", pacientul va prezenta un nistagmus rotator n sensul acelor de ceasornic when assuming the left ear down position and viceversa. !! Va exista o laten#" de 5-15 secunde ntre assuming acea pozi#ie $i instalarea nistagmusului !! Nistagmusul va disp"rea dup" o perioad" !! La revenirea n pozi#ie vertical", pacientul poate manifesta nistagmus n pozi#ie opus" !! La repetarea testului ,f"r" pauz", nistagmusul pozi#ional poate s" nu mai fie elocvent
!! Fiziopatologie : labirintita bacterin" sau fistulizarea canalelor semicirculare !! Examinare: ureche supurativ" cu perfora#ia membranei timpanice; !! Test: aplicarea unor presiuni pozitive $i negative la nivelul cavit"#ii timpanice; n cazul prezen#ei fistulei, aplicarea unei presiuni pozitive cauzeaz" nistagmus de partea ipsilateral", n timp ce o presiune negativ" va determina un nistagmus de partea controlateral"
Diagnostic diferen'ial
BOALA MENIERE !! Pacientul prezint" episoade vertiginoase (30 minute pn" la 120 minute), grea#", v"rs"turi, acufene, pierdere auditiv" fluctuant", senza#ie de plenitudine auricular" !! In 85% din cazuri unilateral" !! Hipofunc#ie a labirintului de partea afectat" !! Testul la glicerol: ameliorare a simptomatologiei dup" o or" de la administrare cu efet maxim ntre 2$i 3 ore.Dup" 3 ore simptomele revin ncet.
Diagnostic diferen'ial
NEURINOMUL DE ACUSTIC
!! 10 % dintre pacien#ii cu aceast" afec#iune prezint" sindrom vertijinos !! n majoritatea cazurilor se observ" o pierdere auditiv" pe frecven#ele nalte
Diagnostic diferen'ial
NEURONITA VESTIBULAR' !! 50% unilateral", 50 % bilateral" !! Frecvent apare dup" o infec#ie respiratorie nalt" !! Pacientul declar" o apari#ie brusc" a vertijului, acompaniat de grea#", v"rs"turi $i o instabilitate sever". !! Poate dura ntre cteva zile $i s"pt"mni !! Afectarea componentei vestibulare este absent", la fel $i deficitele neurologice asociate !! Nistagmus c"tre partea controlateral" !! Test caloric: hipofunc#ia labirintului
Diagnostic diferen'ial
!! !! !! !!
LABIRINTITA BACTERIAN' Frecvent complica#ia unei infec#ii otice Vertij $i pierdere auditiv" sever" Nistagmus prezent
!! LABIRINTITA NEBACTERIAN' !! Vertij brusc instalat, grea#", v"rs"turi, hipoacuzie neurosenzorial" f"r" antecedente de vertij !! F"r" deficit neurologic !! Diagnostic diferen#ial: Boala Meniere, neurinomul de acustic, labirintit" viral", tromboza unui vas de la acest nivel, ruptura ferestrei ovale sau rotunde
Diagnostic diferen'ial
!! CUPULOLITIAZA !! Atacuri brusc instalate de vertij !! Determinate de miscarea capului spre stanga sau spre dreapta sau de extensia capuluila privirea in sus !! Senza#ia de vertij este de scurt" durat", chiar dac" pozi#ia ce a provocat vertijul este men#inut" !! Diagnosticul poate fi confirmat de testul pozi#ional !! Etiologie: modific"ri degenerative, otita medie, contuzie labirintic", ocluzia arterei vestibulare anterioare, cofochirurgie n antecedente
Diagnostic diferen'ial
!! SIFILISUL CONGENITAL !! La majoritatea pacien#ilor cu sifilis congenital, hipoacuzia n timpul tinere#e. Cnd hipoacuzia apare la maturitate, aceasta este bilateral", asimetric", fluctuant" cu episoade de vertij $i acufene. !! SINDROMUL COGAN !! Keratit" intersti#ial" nonsifilitic" !! Episode severe de vertigo, acufene, nistagmus spontan, ataxie, hipoacuzie neurosenzorial" progresiv" !! Corelat cu periarterita nodoas"
Diagnostic diferen'ial
!! CONTUZIA LABIRINTIC' (I FRACTURA DE OS TEMPORAL !! Fractur" transversal" distruge func#ia vestibular" $i auditiv" +f"r" a avea un r"spuns auditiv $i vestibular !! Nistagmus spontan $i sindrom vertiginos sem"nnd cu cu un pacient recent labirintectomizat !! Poate coexista pralizia de facial !! Fractura longitudinal" reprezint" 80 % din fracturile de os temporal. Frecvent exist" sngerare la nivelul c"su#ii medii cu perfora#ia membranei timpanice. Poate prezenta vertij doar n timpl efectu"rii testelor pozi#ionale
Diagnostic diferen'ial
SCLEROZA MULTIPL' !! !! Vertijul este prezent la 7-10% dintre pacien#ii cu scleroz" multipl" Nistagmus vertical
INSUFICIEN&' VASCULAR' !! !! !! Etiologie a vertijului comun" la pacien#ii de peste 50 ani, la fel ca $i la cei cu diabet, hipertensiune arterial", hiperlipidemie Apoplexia labirintic" Sindromul wallenberg
VERTIJUL CERVICAL !! !! Datorat spondilozei cervicale ct $i altei patologii Simptomele includ: cefalee, vertij, sincop",acufene, hipoacuzie,grea#", v"rs"turi,simptome vizuale
EPILEPSIA VERIGINOAS' !! !! Vertijul cortical poate fi sever $i episodic ca boala Meniere sau se poate manifesta ca o simpl" ame#eal" Frecvent asociat" cu halucina#ii auditive $i vizuale
Diagnostic diferen'ial
!! Situa#ii rare
!! Vestibulopatiile bilaterale 1%
!! !! !! !! !! !! !!
Apari#ia oscilopsiei Ototoxice 50% (gentamicina) Meningita Boala Meniere Neurinomul acustic bilateral chirurgie Sdr. Mondini Boli autoimune extrem de rar
!! Particularitati de tratament
!! Etiologic !! Evitarea ototoxicelor, a supresoarelor vestibulare !! Reabilitare vestibular"
!! TRATAME!TUL VERTIJULUI
!! n criz" !! n afara crizei !! !! !! !!
TRATAME!TUL VERTIJULUI
!!
)! )! )! )! )!
certificat )! blocante ale canalelor de calciu )! blocante ale canalelor de sodiu )! agoni$ti ai histaminei )! Simpatomimetice )! acetil-leucina )! Ginko Biloba
TRATAME!TUL VERTIJULUI
!! BOALA MENIERE
!! ini#ial: regim desodat $i diuretice !! reducerea aportului de carbohidra#i $i lipide !! medicamente vosodilatatoare !! camera hiperbar" !! supresoarele vestibulare $i anticolinergicele - utilizate n tratmentul
simptomatologiei asociate
!! NEURONITA VESTIBULAR'
!! tratamentul este simptomatic: supresoare vestibulare, antiemetice, steroizi
TRATAME!TUL VERTIJULUI
!! FISTULT' PERILIMFATIC'
!! repaus la pat !! supresoare vestibulare
TRATAME!TUL VERTIJULUI
amelioreaz" simptomatologia
)!
TRATAME!TUL VERTIJULUI
!! Scop
!! Diminuarea intensit"#ii, duratei $i frecven#ei vertijelor sau ame#elii !! mbun"t"#irea echilibrului !! Ameliorarea acuit"#ii vizuale !! Ameliorarea simptomelor asociate grea#", cefalee, senza#ie de plutire etc !! Cre$terea confortului vie#ii cotidiene
TRATAME!TUL VERTIJULUI
!! Generator de presiune pulsatila pe care o transmite prin urechea medie spre membrana ferestrei rotunde iar de aici, energia presionala pulsatila determina deplasarea perilimfei, care stimuleaza endolimfa ducand la reducerea hidropsului endolimfatic (reducerea de volum a endolimfei) Sistemul Meniette
!! Non-distructiv; !! Non-invaziv; !! Sigur; !! Simplu; !! Portabil; !! Nu trebuie renuntat la tratamentul medicamentos( daca pacientul urmeaza un astfel de tratament)
Caracteristicile sistemului:
Tehnici distructive:
Labirintectomia
!! Descrisa in 1927 !! Tehnica chirurgicala controversata, nu se cunoaste mecanismul prin care determina atenuarea simptomatologiei; !! 80% succese; !! Poate fi efectuata in majoritatea centrelor de cofochirurgie; !! Auzul se imbunatateste in 25 % din cazurile cu afectare recenta
Chirurgia sacului endolimfatic
Criochirurgia
!! Utilizata numai in cazul pacientilor cu boala veche si scadere mare de auz; !! Cea mai eficace metoda de supresie a vertijului; !! Determina surditate totala, permanenta, pe urechea operata; !! Dilema optiunii apare in cazul afectari bilaterale si in conditiile in care stim ca afectiunea poate deveni in timp bilaterala;
Labirintectomia
Alte metode terapeutice - barocamera !! A fost studiat efectul terapeutic al hiperpresiunii in boala Meniere; !! S-a aplicat tub transtimpanal la urechea afectata si pacientul a fost introdus intr-o camera presurizata; !! Hiperpresiunea s-a transmis urechii medii, prin fereastra ovala urechii interne; !! Rezultate : 34 de pacienti au remarcat disparitia acufenelor, senzatiei de presiune in ureche, diminuarea acceselor de ameteala; !! Efectul s-a pastrat cateva saptamani dupa tratament; !! Nu a fost demonstrata eficacitatea pe termen lung a acestei metode
U!IVERSITY OF MEDICI!E A!D PHARMACY GR. T. POPA IA"I, ROM!IA REHABILITATIO! HOSPITAL, E!T CLI!IC COCHLEAR IMPLA!T DEPARTME!T AUDIOLOGY DEPARTME!T