Drept constitutional comparat

2013

1. NOTIUNEA DE CONSTITUTIE
Cmpul semantic al noiunii de constituie cuprinde elemente precum starea, natura sau caracterul unui lucru, o anumit ordine, precum i instituirea sau redactarea unui text scris, viznd esena a ceea ce este constituit. ntr!un cele"ru pasa# din Politica, $ristotel desemna constituia %&'()*+,-./ drept or0anizarea ma0istraturilor, modul lor de distri"uie, 1sta"ilirea celei2 suverane 3n constituie i scopul 4iecrei comuniti. $utorul preciza c le0ile tre"ui sta"ilite 3n 4uncie de constituie, i toate sunt sta"ilite ast4el, iar nu constituia 3n 4uncie de le0i. 5ermenul respectiv desemna aadar pentru $ristotel un sistem de ma0istraturi, avnd 3n vr4 o ma0istratur suprem, i mai puin structura social i statal de ansam"lu. n $n0lia, termenul de constitution se impune treptat, la concuren cu cei de 0overnment i de 4undamental la6s, 4r a!i disloca i elimina total pe acetia din urm. 7rin aceti termeni este desemnat ordinea politico!#uridic a rii, inclusiv acele instituii menite pre3ntmpine a"uzurile i s previn tirania. $st4el, 3nainte de declanarea rz"oiului civil, 8e0ele Carol 9, respin0nd cele 1: propuneri ale 7arlamentului, susine c puterile ce revin Camerei ;orzilor i Camerei Comunelor sunt mai mult dect su4iciente pentru a restrn0e o putere tiranic, iar 4r puterile ce!i sunt pretinse de ctre Camere, re0ele nu poate 3ndeplini o"li0aia ce!i revine i care constituie elul acestei monar<ii, 3ntruct ar reprezenta =o rsturnare total a ;e0ilor >undamentale i a acelei excelente Constituii a 8e0atului, care a 4cut aceast ?aiune, pentru atia ani deopotriv 4aimoas i 4ericit, provocnd 3n mare msur invidie. 8ezoluia din 1@AA a 7arlamentului en0lez, prin care se dispune 3ndeprtarea de pe tron a re0elui 9aco" al 99!lea, invoc 4aptul c acesta ar 4i 3ncercat s rstoarne Constituia re0atului, rupnd contractul ori0inar dintre re0e i popor i ar 4i 3nclcat le0ile 4undamentale. 5ermenul de constituie capt autonomie conceptual, evideniindu!se ca noiune de sine stttoare 3n opera lui Bmmeric< de Cattel. n opinia sa, re0ula 4undamental care determin maniera 3n care tre"uie exercitat autoritatea pu"lic este ceea ce 4ormeaz constituia statului. n ea se vede 4orma su" care naiunea acioneaz 3n calitate de corp politic, cum i prin cine tre"uie 0uvernat poporul i care sunt drepturile i o"li0aiile celor care 0uverneaz naiunea. $ceast constituie nu este 3n 4ond altceva dect sta"ilirea ordinii 3n cadrul creia o naiune 3i propune s lucreze 3n comun pentru a o"ine avanta#ele 3n vederea crora a 4ost sta"ilit societatea politic. Cuprins 3ntr!o lucrare ce!i propune i urmrete consecvent prezentarea sistematic a dreptului internaional european, aceast de4iniie are un impact pro4und 3n epoc, cu att mai mult cu ct opera #uristului elveian a in4luenat considera"il practica politic i diplomatic din secolul urmtor pu"licrii sale. ?outatea a"ordrii lui Cattel mai const i 3n a4irmarea supremaiei naiunii, instan politic suprem, sin0ura a"ilitat s
2

adopte constituia. Bste aadar evident c ?aiunea este pe deplin 3ndreptit s 4ormeze ea 3nsi Constituia sa, s o menin, s o per4ecioneze, s re0lementeze dup voia sa tot ceea ce privete 0uvernmntul, 4r ca vreo persoan s poat, 3n mod #ust, s o 3mpiedice. Duvernmntul nu este instituit dect pentru naiune. Eemni4icaia acestei evidenieri a naiunii const 3n aceea c se elimin suportul construciilor teoretice contractualiste care le0itimai puterea de stat a epocii. 7n la 4inele secolului FC999, noiunea de constituie avea aadar mai de0ra" valene descriptive dect normative. Ba viza domeniul realitii politice, #uridice i sociale i nicidecum pe cel al proiectelor de viitorG din conceptul de constituie se deducea cum este alctuit statul i nu cum ar tre"ui s 4ie trans4ormate le0ile 3n vi0oare. Constituionalismul implica ordinea i o anumit msur de limitare a puterii, de meninere a li"ertii, dar nu reprezenta un standard a"solut i a"stract pentru evaluarea i #udecarea instituiilor existente. Hisputele politice implicau uneori i invocarea constituiei statului, ca 3n cazul rz"oiului civil din $n0lia %1@I2!1@I:/ sau al detronrii re0elui en0lez 9aco" al 99!lea %1@AA/. $dversarii se acuzau reciproc de 3nclcare a constituiei i a le0ilor 4undamentaleG sensul acestor recriminri viza tradiiile instituite i con4irmate 3n timp, drepturile, li"ertile i prero0ativele 0arantate de vec<ile instituii, iar perdantul era condamnat nu pentru re4uzul de a recunoate i aplica anumite standarde politice i #uridice 0enerale i a"stracte, ci pentru atitudinea sa %real sau ima0inar/ ostil 4a de re0uli existente, solid ancorate 3n tradiie. Constituia nu mai reprezint ansam"lul de re0uli scrise i nescrise, cristalizat 3n timp i le0itimat prin tradiie i care de4inete 4izionomia politic i #uridic a unei 4ormaiuni statale, ci devine o norm a"stract, 4ormulat 3n scris 3n con4ormitate cu le0ile raiunii, 4iind adoptat de reprezentana naional. ?u numai actele i aciunile 4actorilor politici sunt #udecate dup criteriul constituiei %ceea ce 3nsemna, pn 3n secolul FC999, veri4icarea con4ormitii cu tradiia i cu vec<ile li"erti/, ci c<iar le0ile, instituiile i tradiiile existente sunt apreciate 3n 4uncie de exi0enele unor principii a"stracte 3ncorporate 3n constituie, aprnd ca lipsite de le0itimitate i de 4or o"li0atorie 3n cazul 3n care nu satis4ac aceste exi0ene. Jnul dintre aspectele conceptului modern de constituie 3n0lo"eaz triada lui ;ocKe li4e!li"ertL!estate, reprezentarea i separaia puterilor. ntr!un cunoscut pasa# din $l doilea tratat despre crmuire ;ocKe a4irm c omul se nate cu o 3ndreptire la o li"ertate desvrit, i cu dreptul de a se "ucura 4r 3n0rdire de drepturile i privile0iile le0ii naturale, 3n mod e0al cu oricare om sau numr de oameni din lume, avnd prin natur nu numai puterea de a!i conserva proprietatea %propertL/, adic viaa, li"ertatea i averea Mli4e, li"ertL and estateN, 3mpotriva vtmrilor i 3ncercrilor altor oameni, ci i puterea de a #udeca i pedepsi 3nclcrile acestei le0i de ctre alii. 9storia ideii de separaie a puterilor precum i a celei reprezentare constituie un capitol 3n sineG tratarea 4ie i sumar a evoluiei acestor principii ar depi cu mult limitele demersului nostru.
3

>ormat pe "aza 4ermenilor ideatici menionai mai sus, conceptul de constituie al epocii moderne, caracteristic statului li"eral, a4lat 3ntr!un proces de treptat democratizare are 3n vedere patru componenteO ! re0lementarea instituirea, componena, competenele i succesiunea or0anelor supreme 3n statG ! 0arantarea anumitor drepturi ale persoanei, ale individului contra posi"ilelor in0erine ale puterii de statG ! limitarea exercitrii ar"itrare a dominaiei, realizat prin 3mprirea sau separaia 4unciilor diverselor or0ane ale statuluiG ! superioritatea ierar<ic 4a de le0ile ordinare, 3n sensul c 3n caz de con4lict 3ntre dou norme, norma constituional are prioritate. 7entru a 4olosi 4ormularea lui Pose4 9sensee, constituia avea rol nu numai de instrument #uridic, dar i de Qi"lie politic sau %mcar/ de cate<ism popular al reli0iei civile. Jn text ilustrativ pentru et<osul politic al acestei epoci, datnd din anul 1:13 i aparinnd avocatului ne6!LorKez RenrL 8. Baster"rooK, se remarc prin modul 3n care devoiunea politic 3mprumut 4ormele i termenii celei reli0ioaseO =Constituia noastr mrea i s4nt, luminat i inviola"il, 3i 3ntinde puterea "ine4ctoare asupra rii noastre, asupra mrilor, 4luviilor i codrilor si, asupra 4iului 4iecrei mame de la noi, precum 3nsi mna 3ntins de Humnezeu 3nsui M...N la crearea primului 0uvernmnt constituional 3n4iinat vreodat, poporul Etatelor Jnite a creat i un corp #udectoresc M...N poporul a instituit i o Curte Euprem S puterea cea mai raional, mai luminat, mai 3neleapt, mai iu"itoare de adevr i mai impersonal S puterea cea mai desc<is, mai onest, mai contiincioas i mai incorupti"il S o putere care 3n istoria lumii st sin0ur i 4r e0al M...N T, tu constituie minunatU 7er0ament ma0icU Cuvnt al pre4acerii i deveniriiU Creator, 3nvtor i pzitor al umanitiiU Colum"ia, tu ai strns la pieptul tu neprtinitor popoarele lumii i le!ai numit e0ale M...N $ lupta pentru 4iecare rnd din Constituie, aa cum a lupta i pentru 4iecare stea din drapel. Hei rolul constituiei 3n contiina politic a comunitii este mult mai puin pre0nant 3n prezent 4a de secolul F9F, el este departe de a 4i epuizat. Constituirea i evoluia comunitii suprastatale a Jniunii Buropene i, mai ales ela"orarea proiectului de 5ratat privind Constituia european, reprezint 4actori ce impun reconsiderarea 4unciei politice a constituiei. T constituie european poate deveni 4actor de inte0rare politic a statelor i popoarelor europene 3n Jniune i poate con4eri acestei comuniti 0radul necesar de omo0enitate 3n vederea consolidrii Jniunii ca actor politic sta"il, via"il i capa"il de aciuni politice coerente i de amploare.

2. SISTEMUL CONSTITUTIONAL AL REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD

2.1 Evolutia dreptului pozitiv
9storia speci4ic a Varii Qritanii a 4cut ca o le0e 4undamental scris su" 4orma unui document unic s nu 4ie necesar, ci s existe numai un set de re0uli si principii constitutionale care 4ormal!#uridic se exprim printr!o serie de o"iceiuri dezvoltate prin intermediul #urisprudentei, la care se adau0 documente scrise si, uneori, #urisprudenta. Constitutia "ritanic reprezint cel mai edi4icator sistem nescris din lume. Ee poate considera c primul document cu caracter constitutional din istoria constitutional en0lez 3l reprezint Carta acordata supusilor si de re0ele Renric 9 la urcarea pe tron 3n anul 1100. >ormal, izvoarele ,,Constitutiei Varii QritaniiWW cuprind statute, pacte %conventii/, #urisprudenta si doctrina. Etatutele sunt le0i adoptate de parlament care, de re0ul, se re4er la or0anizarea politic a statului. Hintre statute, cel mai des sunt citate O Va0na C<arta ;i"ertatum %121X/ G 7etition o4 8i0<t %1@2A/ G Ra"eas Corpus $ct %1@Y:/ G Qill o4 8i0<ts %1@A:/ G $ct o4 Eettlement %1Y01/ G 7arliament $ct %1:11 si respectiv 1:I:/ G 8epresentation o4 t<e 7eople $ct %1:I:/G Ecotland $ct %1::A/G ?ort<ern 9reland $ct %1::A/G Ruman 8i0<ts $ct %1::A/G Rouse o4 ;ords $ct %1:::/. 7actele %conventiile/ sunt cutume, o"iceiuri "ine sta"ilite care 0uverneaz di4erite proceduri politice. Purisprudenta desemneaz ansam"lul <otrrilor #udectoresti care se re4er la pro"leme de ordin constitutional ce au a#uns pn la #udectorii de la instantele superioare.

2.2

rote!tia drepturilor "u#da$e#tale pri# a!te %!ri%e

8e0atul Jnit al Varii Qritanii si 9rlandei de ?ord neavnd o Constitutie scris, su" 4orma unui document unic 4undamental, se pune 3ntre"area unde pot 4i 0site izvoarele #uridice ale drepturilor 4undamentale de care se "ucur cettenii re0atului unit. Cea mai mare parte a acestor drepturi si!au 0sit la 3nceput existenta 3n deciziile #udectorilor, prin care acestia recunosteau un drept pe care "ritanicii 3l posedau de#a.
5

ncepnd cu secolul al FC999Zlea , multe dintre aceste drepturi au o"tinut o delimitare clar din partea unor statute importante. Tdat cu s4rsitul dinastiei Etuart 3n anul 1@AA 8ule o4 ;a6 a devenit conventia esential cu privire la drepturile 4undamentale de care se "ucur cettenii "ritanici. Cele mai importante drepturi de care se "ucur cettenii "ritanici pot 4i considerate urmtoarele O a/ Hreptul de vot G "/ Hreptul la li"ertate personal G c/ Hreptul la li"ertatea opiniilor G d/ Hreptul la 3ntrunire pu"lic G e/ Hreptul la proprietate privat G 4/ Hreptul la ale0erea reli0iei G 0/ Hreptul de a apartine unui sindicat. 5raditia "ritanic, ma0istral exprimat de HiceL 3n 1AAX, consacr un principiu 4undamental pentru 0arantarea e4ectiv a drepturilor 4undamentale ale omului, 3n con4ormitate cu care ,,exist o prezumtie 0eneral c individul este li"er din moment ce el poate s 4ac tot ce nu 3i este interzis prin le0eWW. Cu o ast4el de mentalitate, extins la nivelul 3ntre0ii societti "ritanice, nu e de mirare c timp de secole constitutionalistii nu au admis nici mcar necesitatea unei enumerri a elementelor care compun li"ertatea individual. Ruman 8i0<ts $ct din 1::A reprezint primul e4ort de codi4icare a drepturilor 4undamentale de la adoptarea Qill o4 8i0<ts 3n 1A@:. Ceea ce este interesant 3n cazul acestui act normativ este nu numai 4aptul c el 3ncorporeaz expres 3n dreptul pozitiv "ritanic Conventia european a drepturilor omului, dar si 4aptul c, 3n "aza articolului 3, #udectorul este o"li0at s interpreteze dreptul intern %att le0ile, ct si common la6/ 3n con4ormitate cu dispozitiile conventiei. n cazul 3n care acest lucru nu este posi"il, #udectorul este o"li0at s 4ac o declaratie de necon4ormitate, ceea ce atra0e dup sine o modi4icare a dispozitiei contrare din dreptul intern, indi4erent c aceasta este o re0lementare secundar sau primar.

2.&

arla$e#tul

$paritia institutiei pe care astzi o numim parlament este de re0ul plasat 3n evul mediu, cnd re0ele dispunea de dou Consilii pentru a 0uverna re0atul O 7rivL Council, 4ormat din consilierii si particulari imputerniciti cu conducerea administratiei cotidiene a re0atului, si [in0Ws Council sau Common Council, 4ormat din reprezentantii oraselor si domeniilor crora re0ele le cerea s voteze impozitele. >oarte repede, acesta din urm se va distanta 4at de puterea re0al si, 4apt care ulterior 3i va asi0ura caracterul reprezentativ, va 4orma un corp distinct care, 3n timp, se va o"isnui s 0uverneze 3n domeniile de competenta sa, strict limitat de cutum, cu o autonomie care a 4cut din el precursorul parlamentului de astzi. $stzi, 7arlamentul Varii Qritanii este compus din Camera Comunelor si Camera ;orzilor. Camera Comunelor are atri"utiile cele mai importante O adopt le0ile, detine 3n exclusivitate competentele 4inanciare, are competenta de a controla Duvernul si de a pune 3n discutie responsa"ilitatea sa. Ct despre Camera ;orzilor, ea nu mai are dect un rol decorativ, disputele sale cu Camera Comunelor privind votarea anumitor le0i

putnd 4i usor depsite de cea din urm cu un vot 3n cursul a dou sesiuni succesive, separate de un termen de minimum un an. $cest parlament dispune de suveranitate le0islativ, actele normative pe care le adopt constituind sin0ura 4orm de le0islatie care nu poate 4i limitat 3n aplicarea sa de nici una din celelalte autoritti ale statului %3n Varea Qritanie neexistnd 3nc o 4orm de control al constitutionalittii le0ilor/. 7aradoxul const 3n 4aptul c tocmai aceast suveranitate parlamentar nu dispune de nici o 0arantie constitutional, ci numai de "ene4iciul cutumei si al sta"ilittii le0ilor adoptate c<iar de parlament.

2.' Mo#ar(ia
8e0ele este detintorul puterii executive, cel putin teoretic. n practic, ministrii ,,ma#esttii saleWW exercit puterea executiv su" conducerea unui prim!ministru care rspunde solidar cu ei pentru toate actiunile lor, dar nu 3n 4ata suveranului, ci a parlamentului. $st4el, rspunderea suveranului pentru actele ministrilor si nu mai su"zist. Tricum, suveranul nu este considerat responsa"il, cci ,,t<e Kin0 can do no 6ron0WW. ;e0ea nu permite an0a#area urmririi penale 3mpotriva re0inei \ re0elui ca persoan privat. ;e0ea constitutional din 1Y01 a 3nlocuit principiul primo0eniturii masculine 3n materie de succesiune la tron cu o re0ul specialO 3n a"senta descendentilor printesei $nna de Hanemarca si ai lui ]il<elm al 999!lea, printesa Eo4ia si descendentii si au devenit mostenitorii le0itimi ai tronului, cu conditia ca ei s 4i 4ost protestanti. 8e0ina actual este, prin urmare, descendenta direct a 4amiliei de Ranovra, instituit 3n 1Y01. Ceea ce le0ea nu precizeaz 3ns sunt atri"utiile de care dispune monar<ul, reduse tot mai mult de!a lun0ul timpului. $st4el, monar<ia rmne supus re0ulii 4undamentale a neutralittii politice. ns toate prero0ativele monar<ului sunt pur nominale, nici una neputnd 4i exercitat 4r contrasemntura primului!ministru. C<iar si ale0erea primului!ministru %o prero0ativ important a se4ilor de stat 3n alte tri cu re0im parlamentar/ nu mai este o competent proprie a monar<ului "ritanic O sistemul "ipartit si cel electoral au simpli4icat totul. >ormal, re0ina mai poate O a/ s declare desc<ise si, respectiv, 3nc<eiate sesiunile parlamentare G "/ s dizolve si s convoace parlamentul G c/ s!l numeasc pe primul!ministru G d/ s!i numeasc pe ministri G e/ s dispun de unele competente 3n materie #udectoreasc G 4/ s acorde titluri onori4ice.

2.) ri$ul*$i#i%tru %i !a+i#etul %au

Cabinetul (primul-ministru si ministrii) deriv, 3n teorie, din puterea suveranului. ;a 3nceput, ministrii nu erau nimic altceva dect mem"rii Consiliului 7rivat al Coroanei, 4r nici o existent colectiv. Hup dinastia 0erman de Ranovra, care a#un0e la tron 3n 1Y1I si care se dezintereseaz de pro"lemele re0atului, ministrii do"ndesc
7

important si, su" autoritatea primului!ministru, se detaseaz de Consiliul 7rivat al Coroanei. $ceeasi sc<em este reluat si 3n privinta responsa"ilittii O la 3nceput ministrii nu rspund dect individual, 3n 4ata parlamentului, pentru actele lor de 0estionare a tre"urilor pu"lice. Bste 3ns o rspundere pur penal, care d nastere unei proceduri de punere su" acuzare de ctre Camera Comunelor %impeac<ment/ si unei #udecri de ctre Camera ;orzilor, cu consecinte care pot mer0e pn la condamnarea ministrilor la pedeapsa capital. 7entru a evita consecinte att de 0rave pentru persoana lor, ministrii au luat "unul o"icei de a demisiona 3nainte de a 4i acuzati. ncepnd cu 1@A: simpla amenintare a unui impeachment 3i va 4ace pe ministri s se retra0 3nainte ca procedura s se puna 3n miscare. $st4el, responsa"ilitatea penal si individual a posteriori este 3nlocuit printr!o responsa"ilitate politic si cole0ial a priori. Ca"inetul este de acum 3nainte un or0an cole0ial, solidar, condus de primul!ministru, responsa"il politic 3n 4ata parlamentului, dar nu si 3n 4ata re0elui. 7rimul!ministru si Ca"inetul sunt 3ntr!adevr or0anele c<eie ale puterii. Cabinetul este modest ca numr de persoane, dar cu atri"uttii deose"it de importante 3n cadrul unei ec<ipe 0uvernamentale 4oarte numeroase, compus din ministri 4r porto4oliu, ministri 3nsrcinati s conduc un departament, secretari si su"secretari de stat, etc. 7rimul!ministru este cel care 3si ale0e ministrii dintre cole0ii de partid alesi 3n Camera Comunelor si, uneori, 3ns 4oarte rar, dintre ;orzi. Bl 3i poate revoca li"er. ?umrul mem"rilor variaz 3n 4unctie de epoc, 3ntre 1I si 2I de ministri G 3n caz de ostilitti, el poate 4i redus la numai I sau X mem"ri.

2., Si%te$ul partidelor politi!e

Ecrutinul ma#oritar 3ntr!un sin0ur tur poate 4i considerat, 3n e0al msur, 4ie cauz, 4ie e4ect al celuilalt 4enomen ce caracterizeaz peisa#ul politic "ritanic O "ipartidismul. 5imp de mai "ine de o sut cincizeci de ani dou partide si!au disputat scena politicii "ritanice O ]<i0s si 5orries, iar mai apoi succesorii lor, li"eralii si conservatorii. $"ia la s4rsitul celui de!al doilea rz"oi mondial se produce o sc<im"are spectaculoas si apar la"uristii. He#a 3n cursul secolului al FC999!lea se distin0 dou 0rupri de interese O 5orries S reprezentantii aristocratiei traditionale, cu interese strict 4unciare, si <i0sreprezentantii noii "ur0<ezii industriale si comerciale. n secolul al F9F!lea 5orries si!au luat numele de conservatori si ]<i0s pe cel de li"erali. ;a 3nceputul secolului al FF!lea a luat nastere un nou partid politic, aprut din lupta sindical, care 3si propune ca scop principal aprarea intereselor muncitorilor. n anul 1:0@ el particip pentru prima dat la ale0eri si o"tine 30 de mandate. Ee intituleaz ;a"our 7artL si continu s!si sporeasc in4luenta 3ntr!att, 3nct 3n 1:IX reuseste s 3nlture complet 7artidul ;i"eral din parlament. He atunci, alternanta la putere se 4ace 3ntre conservatori si la"uristi, 4r ca celelalte partide politice, de mai mic important, dar care exist 3n Varea Qritanie, s reuseasc s!i detroneze.

2.- S!ruti#ul
5imp de sase secole sistemul constitutional "ritanic a evoluat 3n directia votului universal. n 1:1A acest lucru a 4ost 3n s4rsit realizat, 3ns numai 3ncepnd cu vrsta de 21 de ani pentru "r"ati si 30 de ani pentru 4emei. He a"ia 3n 1:@: vrsta limit a 4ost co"ort la 1A ani pentru am"ele sexe, cu excluderea de la dreptul de vot a mem"rilor Camerei ;orzilor, a strinilor, a persoanelor alienate mintal si a persoanelor condamnate pe parcusul ultimilor cinci ani pentru coruptie sau practici ile0ale 3n le0tur cu ale0erile. Bli0i"ilitatea revine oricrei persoane avnd 21 de ani 3mpliniti pn 3n ziua ale0erilor, cu exceptia lorzilor, a prelatilor di4eritelor culte, a <andicapatilor mintal si a 4unctionarilor statului. 7rocedura electoral, att pentru ale0erile 0enerale ct si pentru cele locale, este cuprins 3n ;e0ea reprezentrii poporului %7eopleWs 8epresentation $ct/ din 1:I:, cu modi4icrile ulterioare. Contestarea ale0erilor este posi"il 3n termen de 12 zile de la numrarea voturilor, prin depunerea unei cereri la un tri"unal compus din doi #udectori ai naltei Curti care 3si are sediul 3n circumscriptia electoral respectiv. ^innd seama de motivele cererii si de natura contestatiei, tri"unalul poate s con4irme rezultatele, s le modi4ice adu0nd sau anulnd voturi sau s dispun noi ale0eri. ;a s4rsitul deli"errii, tri"unalul tre"uie s prezinte concluziile sale EpeaKer!ului Camerei Comunelor, care ia apoi o decizie 3n consecint. Eistemul electoral al Varii Qritanii rmne unul de re4erint, att din punct de vedere teoretic, ct si 3n ceea ce priveste in4luenta concret pe care o are asupra vietii politice si statale. $st4el, Varea Qritanie este divizat 3n @X1 de circumscriptii din care se desemneaz cte un mem"ru 3n Camera Comunelor. Ecrutinul se "azeaz pe re0ula ma#orittii simple, uninominale, cu un sin0ur tur G adic, mandatul revine candidatului care a o"tinut cel mai mare numr de voturi 3n circumscriptia 3n care a candidat. Jn scrutin considerat 4oarte dur, dar 4oarte e4icient 3n ceea ce priveste desemnarea unei ma#oritti parlamentare e4iciente, 3ntruct a dat aproape 3ntotdeauna rezultate nete.

&. SISTEMUL CONSTITUTIONAL AL .RANTEI

&.1 Evolutia %i%te$ului !o#%titutio#al al .ra#tei
Horind parc s exprime evolutia sistemului constitutional 4rancez, Posep< de Vaistre a4irm c ,,Bxist 3ntotdeauna 3n 4iecare Constitutie, ceva care nu poate s 4ie scrisWW. n istoria >rantei, perioada 1YA: S 1Y:: este denumit perioada revolutiei. ;a data de 1Y iunie 1YA: starea a treia s!a proclamat $dunare ?ational. ;a data de 20 iunie 1YA: s!a depus #urmntul ,,s nu ne desprtim niciodat si s ne 3ntlnim oriunde 3mpre#urarile o vor cere, pn ce Constitutia re0atului va 4i 3ntocmit si 3ntrit pe temelii trainiceWW. ;a 2@ au0ust 1YA: a 4ost votat declaratia drepturilor omului si cetteanului. 9nspirndu!se 3n multe puncte din Heclaratia american aceasta avea un rsunet universal
9

si tinea seama de enormele trans4ormri care se produseser. $"solutismul si privile0iile erau condamnate. Bra 3nscris principiul c orice suveranitate rezid esential 3n natiune. n aceast perspectiv 3n declaratie este consacrat principiul c ,,oamenii se nasc si rmn li"eri si e0ali 3n drepturi, iar deose"irile sociale nu pot 4i 4ondate dect pe utilitate comunWW. nlturarea privile0iilor este cons4intit prin e0alitatea cettenilor 3n 4ata le0ii 4ie cnd aceasta prote#eaza 4ie cnd aceasta pedepseste. 8elund doctrina lui Vontes_uieu, prin declaratie se a4irm c nu posed constitutie acel stat 3n care puterea le0islativ, puterea executiv si puterea #udectoreasc nu sunt separate. mpotriva suveranittii clerului se proclam li"ertatea de constiint, li"ertatea cultelor si li"ertatea presei. 7rima constitutie 4rancez a 4ost Constitutia din data de 3 septem"rie 1Y:1, care mentinea monar<ia, dar sta"ilea 4undamentarea acesteia pe "aze democratice si constitutionale. n anul 1Y:2 s!au <otrt noi ale0eri pentru Conventia national, care s!a 3ntrunit 3n prima sedint la data de 21 septem"rie 1Y:2. ;a aceast dat este proclamat repu"lica. 8e0imul constitutional al >rantei a 4ost re0lementat de documentele constitutionale enumerate mai #osO Constitutia din data de 2I iunie 1Y:3G Constitutia din data de 22 au0ust 1Y:XG Constitutia anului C999 din data de 13 decem"rie 1Y::G Carta din data de I iunie 1A1IG $ctul constitutional la Constitutiile 9mperiului din data de 22 aprilie 1A1XG Carta din data de 1A au0ust 1A30G Constitutia din data de I noiem"rie 1AIAG Constitutia din data de 1I ianuarie 1AX2G 8e0imul provizoriu de la 1AY0 la 1AYXG ;e0ile constitutionale din anul 1AYXG Duvernarea >rantei 3ntre 1:I0!1:IXG Constitutia >rantei din anul 1:I@G Constitutia >rantei din data de I octom"rie 1:X:

&.2

Co#%titutia .ra#tei di# data de ' o!to$+rie 1/)0

n cuprinsul normativ al acesteia pot 4i identi4icate un pream"ul si 1X titluri. a/ Constitutia din anul 1:XA nu contine o declaratie de drepturi, ci numai un pream"ul 4oarte scurt care cons4inteste c ,,poporul 4rancez proclam solemn atasamentul su la ,,Hrepturile omului si la principiile suveranittii nationaleWW asa cum sunt ele de4inite 3n Heclaratia drepturilor omului si cetteanului din anul 1YA:, con4irmate si completate de pream"ulul Constitutiei din anul 1:I@WW. Caracteristicile 8epu"licii 4ranceze sunt proclamate de articolul 3nti al ;e0ii 4undamentale ast4el >ranta este o repu"lic indivizi"il, laic, democratic si social. Ba asi0ur e0alitatea
10

3n 4ata le0ii a tuturor cettenilor, 4r deose"ire de ori0ine, de ras sau de reli0ie. Ba respect toate convin0erile. "/ 5itlul 9! Hespre suveranitateG c/ 5itlul 99! 7resedintele 8epu"liciiG d/ 5itlul 999! DuvernulG e/ 5itlul 9C! 7arlamentulG 4/ 5itlul C! 8aporturile dintre 7arlament si DuvernG 0/ 5itlul C9! Hespre tratatele si acordurile internationaleG </ 5itlul C99! Consiliul constitutionalG i/ 5itlul C999! $utoritatea #udiciarG #/ 5itlul 9F! Hespre nalta Curte de PustitieG K/ 5itlul F! Consiliul economic si socialG l/ 5itlul F9! Hespre colectivittile teritorialeG m/ 5itlul F99! Hespre comunittiG n/ 5itlul F999! Hespre acordurile de asociereG o/ 5itlul F9C! Hespre revizuireG p/ 5itlul FC! Hispozitii tranzitorii 7ro"lema valorii #uridice a declaratiilor de drepturi si a pream"ulului, a dat nastere la dez"ateri 3ndelun0ate dup anul 1:XA, pn la data de 1@ iulie 1:Y1 cnd printr!o decizie a Consiliului Constitutional a consacrat valoare #uridic pream"ului Constitutiei din anul 1:XA, recunoscndu!i se valoare constitutional.

&.&

arla$e#tul .ra#!ez

7arlamentul 4rancez se compune din dou Camere, respectiv $dunarea ?ational si Eenatul. $dunarea ?ational se compune din 2YY de mem"ri, alesi prin su4ra0iu universal direct, pentru un mandat de X ani. Eenatul se compune dintr!un numr de 321 de mem"ri, alesi prin su4ra0iu indirect, pentru un mandat de : ani si asi0ur reprezentarea colectivittilor teritoriale ale repu"licii, precum si reprezentarea 4rancezilor sta"iliti 3n a4ara teritoriului national. Cea de a ,,treia CamerWW, cum este denumit 3n literatura de specialitate 4rancez, o reprezint Consiliul Bconomic si Eocial. Consiliul Bconomic si Eocial se compune dintr!un numr de 230 de mem"ri, 4iind o adunare consultativ. 7rin reprezentarea principalelor activitti economice si sociale, Consiliul 4avorizeaz cola"orarea di4eritelor cate0orii pro4esionale 3ntre ele si asi0ur participarea lor la politica economic si social a Duvernului. ;a sesizarea Duvernului, Consiliul Bconomic si Eocial d aviz consultativ asupra proiectelor de le0e, de ordonant sau decret, precum si asupra propunerilor de le0e. 5re"uie retinut c le0ea 4undamental 4rancez sta"ileste domeniile rezervate le0ii si domeniile rezervate principiilor 4undamentale sta"ilite prin le0e. $ceste domenii pot 4i precizate si completate printr!o le0e or0anic. 7entru celelalte domenii , le0ea are caracter de re0lementare.
11

9nitiativa le0islativ apartine 3n e0al msur 7rimului!Vinistru si mem"rilor 7arlamentului. Eenatul 4rancez are o situatie constitutional privile0iat 3n sensul c nu poate 4i dizolvat, putnd "loca o propunere de revizuire constitutional, 4iind considerat din acest punct de vedere, unul din 0arantii Constitutiei. 8e0uli comune se re4er la statutul mem"rilor parlamentului, respectiv incompati"ilittile imunittilor, re0imul indemnizatiilor, sesiunile ordinare si extraordinare, etc. Tr0anizarea intern si 4unctionarea 4iecrei $dunri se 4ace prin propriul re0ulament adoptat de $dunarea ?ational si Eenat. 7rincipalele atri"utii ale 7arlamentului 4rancez pot 4i considerateO adoptarea declaratiei de rz"oi, autorizarea strii de ur0ent atunci cnd aceasta depseste 12 zile, autorizarea Duvernului de a emite ordonante, initiativa le0islativ, etc.

&.'

re%edi#tele Repu+li!ii "ra#!eze

Tr0anizarea puterilor pu"lice sta"ilit de Constitutia >rantei din anul 1:XA acord institutiei presedintelui un caracter de primordialitate, care 3n literatura de specialitate este motivat de asezarea acestei institutii 3n structura normativ a le0ii 4undamentale 3naintea 0uvernului si parlamentului. Caracterul de primordialitatea este pus 3n evident si de rolul important acordat presedintelui de ar"itru 3n 4unctionarea normal a puterilor pu"lice. Hin aceast perspectiv putem cita discursul rmas cele"ru, prezentat de 0eneralul He Daulle 3n cadrul con4erintei de pres din data de 31 ianuarie 1:@I, 3n cadrul creia declara c ,,tre"uie s se 3ntelea0 clar c autoritatea indivizi"il a statului este 3ncredintat 3n 3ntre0ime presedintelui, de ctre poporul care l!a ales, c nu exist nici o alt autoritate , nici ministerial, nici civil, nici militar, nici #udiciar, care s nu 4ie acordat si mentinut de ctre acestaWW. 7rimul 7resedinte al celei de a!C!a 8epu"lici a 4ost ales prin su4ra0iu indirect de ctre un cole0iu electoral care cuprindea mem"rii 7arlamentului si un anumit numr de reprezentanti ai colectivittilor locale. Hup re4orma constitutional din anul 1:@2 care a modi4icat modul de scrutin pentru ale0erea presedintelui 8epu"licii, acesta este ales prin su4ra0iu universal direct. Hintre puterile presedintelui putem enumeraO numirea 7rimului ! Vinistru, dreptul de a adresa 7arlamentului mesa#e, numirea presedintelui si a mem"rilor Consiliului Constitutional, conducerea relatiilor internationale, calitatea de comandant al armatei, etc. n raporturile cu #ustitia, presedintele 8epu"licii are dreptul de 0ratiere, este 0arantul independentei autorittilor #udectoresti, prezideaz Consiliul Euperior al Va0istraturii.

12

&.) Guver#ul "ra#!ez

Duvernul 4rancez apartine puterii executive. >ranta a adoptat solutia constitutionala a unui executiv dual 4ormat din se4ul statului ! 7resedintele si Duvernul. ntr!o ordine atipic si Duvernul este re0lementat de le0ea 4undamental 4rancez 3naintea parlamentului. n doctrina de specialitate 4rancez, cea de a S C ! a 8epu"lic este denumit ,,repu"lica semiprezidentialWW. >orma dual a executivului su0ereaz a 4i de inspiratie en0lez. n sens restrns, Duvernul este or0anul executiv compus din 7rimul!Vinistru si din ministri. ?umirea 7rimului!Vinistru reprezint o prero0ativ constitutional a presedintelui repu"licii. n ceea ce priveste ministrii, acestia sunt numiti de presedinte la propunerea 7rimului!Vinistru. Duvernul se 3ntruneste 3n Consiliul de Vinistri, prezidat de 7rimul!Vinistru. Duvernul cuprinde pe ln0 ministri si ministrii de stat, ministri dele0ati pe ln0 7rimul!Vinistru si secretari de stat. >unctiile ministeriale sunt incompati"ile cu 4unctiile pro4esionale private si cu alte 4unctii pu"lice. 7rimul!Vinistru, dup deli"erarea Consiliului de Vinistri, an0a#eaz 3n 4asa $dunrii ?ationale rspunderea Duvernului cu privire la propriul su pro0ram sau cu privire la o declaratie de politic 0eneral. $dunarea ?ational poate pune 3n discutie rspunderea Duvernului prin votarea unei motiuni de cenzur. He asemenea, 7rimul!Vinistru are posi"ilitatea de a solicita Eenatului apro"area unei declaratii de politic 0eneral. 9nitiativa le0islativ apartine 3n e0al msur 7rimului!Vinistru si mem"rilor parlamentului. 7n la revizuirea constitutional din data de 1: iulie 1::3, competenta de a #udeca actele 3ndeplinite de ministri 3n exercitarea 4unctiilor acestora revenea naltei Curti de Pustitie. Hup revizuirea mentionat, mem"rii Duvernului rspund penal pentru actele 3ndeplinite 3n exercitiul 4unctiei acestora si cali4icate drept crime sau delicte 3n 4ata Curtii de Pustitie a 8epu"licii. $ceasta este o #urisdictie special compus din 1X #udectoriO 12 parlamentari desemnati paritar de Eenat si $dunarea ?ational si 3 #udectori de la Curtea de Casatie.

13

&., uterea 1ude!atorea%!a

7uterea #udectoreasc 3n >ranta este structurat ast4elO nalta Curte de PustitieG Consiliul Euperior al Va0istraturiiG Curtea de CasatieG Curti de $pelG 5ri"unaleG 7arc<etele de pe ln0 Curti si 5ri"unale. 8e4eritor la structura puterii #udectoresti ne vom limita s prezentam selectiv Consiliul Euperior al Va0istraturii si nalta Curte de Pustitie. a2 Co#%iliul Superior al Ma3i%traturii Consiliul Euperior al Va0istraturii este compus din : mem"ri desemnati de 7resedintele 8epu"licii 3n conditiile urmtoareO trei mem"ri de la Curtea de Casatie, dintre care un avocat 0eneralG `trei mem"ri de la Curti si 5ri"unaleG `un consilier de stat ales de o list de trei nume sta"ilit de adunarea 0eneral a Consiliului de EtatG `dou personalitti care nu apartin ma0istraturii si sunt alesi pe criteriul competentei. Vem"rii Consiliului Euperior al Va0istraturii sunt alesi pentru un mandat de I ani. Hintre atri"utiile Consiliului Euperior al Va0istraturii mentionmO nominalizarea ma0istrattilor 3n 4unctiiG <otrri 3n materie disciplinarG exercitarea dreptului de 0ratiere.

+2 4#alta Curte de 5u%titie nalta Curte de Pustitie se compune din 2I de #udectori titulari. Hup 4iecare ale0ere, 3n termen de o lun de la prima 3ntrunire $dunarea ?ationala ale0e 12 #udectori titulari si @ #udectori supleanti. He asemenea, dup o nou ale0ere a Eenatului, 3n termen de o lun de la prima 3ntrunire a acestei camere, ale0e 12 #udectori titulari si @ #udectori supleanti.

14

'. Si%te$ul !o#%titutio#al al Repu+li!ii .ederale a Ger$a#iei

'.1 Stru!tura Le3ii "u#da$e#tale a Repu+li!ii .ederale a Ger$a#iei di# 2& $ai 1/'/6 a%t"el !u$ a "o%t a$e#dat7 de Tratatul de U#i"i!are di# &1 au3u%t 1//8 %i de Statutul .ederal di# 2& %epte$+rie 1//8
Hin analiza sistematic a le0ii 4undamentale a Dermaniei rezult c aceasta este structurat pe un 7ream"ul, 11 capitole, 1I@ de articole si o $nex. '.1.1. rea$+ulul cuprinde principiile 4undamentale care au stat la "aza adoptrii acestei ConstitutiiO a. Constient de rspunderea sa 3n 4ata lui Humnezeu si a oamenilor si 3nsu4letit de vointa de a servi pacea 3n lume ca mem"ru cu drepturi e0ale 3ntr!o Burop unit, poporul 0erman, 3n virtutea puterii sale constitutionale, a adoptat aceast ;e0e 4undamentalG ". Dermanii din landurile Qaden!]uerttem"er0, Qavaria, Qerlin, Qranden"ur0, Qremen, Ram"ur0, Resse, ;o6er EaxonL, VecKlen"ur0!]estern 7omerania, ?ort<! 8<ine!]eststp<alia, 8<ineland!7altinate, Eaarland, EaxonL, EaxonL!$n<alt, Ec<les6i0! Rolstein, and 5<urin0ia au realizat prin li"er autodeterminare unitatea si li"ertatea Dermaniei. c. 7rin aceasta, ;e0ea 4undamental este aplica"il 3ntre0ului popor 0erman. 4.1. 2. Cele 11 capitole sunt urmtoarele: ! Capitolul 9 Hrepturile 4undamentale %art. 1 S art. 1:/G ! Capitolul 99 >ederatia si ;andurile %art. 20 S art. 3Y/G ! Capitolul 999 Qundesta0 S ul %art.. 3A S art. I:/G ! Capitolul 9C Qundesrat S ul %Consiliul >ederal art. X0 S art. X3/G ! Capitolul C 7resedintele 4ederal %art. XI S art. @1/G ! Capitolul C9 Duvernul 4ederal %art. @2 S art. @:/G ! Capitolul C99 7uterile le0islative ale 4ederatiei %art. Y0 S art. A2/G ! Capitolul C999 Bxecutarea le0ilor 4ederale si $dministrarea 4ederal %art. A3 S art. :1/G ! Capitolul 9F $dministrarea #ustitiei %art. :2 S art. 10I/G ! Capitolul F >inantele %art. 10I a S art. 11X/G ! Capitolul F9 Hispozitii tranzitorii si 4inale %art. 11@ S art. 1I@/G '.1.&. A#e97O potrivit art. 1I0 din ;e0ea 4undamental sunt mentinute 3n vi0oare art. 13@, art. 13Y, art. 13A, art. 13: si art. 1I1 din Eectiunea 8eli0ia si $sociatiile reli0ioase ale Constitutiei Dermaniei din 11 au0ust 1:1: S Constitutia de la ]eimar.

15

'.2

Drepturile "u#da$e#tale

! $rticolul 1 7rotectia demnittii umaneG ! $rticolul 2 Hrepturile li"erttiiG ! $rticolul 3 B0alitatea 3n 4ata le0iiG ! $rticolul I ;i"ertatea reli0ioas, de constiint si de credintG ! $rticolul X ;i"ertatea de exprimareG ! $rticolul @ Cstoria si 4amiliaG ! $rticolul Y BducatiaG ! $rticolul A ;i"ertatea de 3ntrunireG ! $rticolul : ;i"ertatea de asociereG ! $rticolul 10 Eecretul corespondentei, al postei si al telecomunicatiilorG ! $rticolul 11 ;i"ertatea de circulatieG ! $rticolul 12 Hreptul de a ale0e o ocupatie, interzicerea muncii 4ortateG ! $rticolul 12 T"li0area la serviciul militar si la alte serviciiG ! $rticolul 13 9nviola"ilitatea domiciliuluiG ! $rticolul 1I 7roprietatea, dreptul la mostenire, expropriereaG ! $rticolul 1X EocializareaG ! $rticolul 1@ 7ierderea cetteniei, extrdarea, dreptul de azilG ! $rticolul 1Y Hreptul de petitionareG ! $rticolul 1Y 8estrn0erea drepturilor 4undamentale individuale prin le0e, adoptat pentru scopuri de aprare si privind serviciul alternativG ! $rticolul 1A 7ierderea drepturilor 4undamentaleG ! $rticolul 1: 8estrn0erea drepturilor 4undamentale.

'.&

Bu#de%ta3 :ul

Vem"rii Qundesta0 ! ului 0erman sunt alesi prin su4ra0iu universal, direct, li"er, e0al si secret pentru un mandat de patru ani. Qundesta0 S ul este compus din @@: de mem"ri, dintre care 32A sunt alesi prin scrutin uninominal 3n cole0ii uninominale, iar 32A sunt alesi prin scrutin de list, list 3ntocmit de partidele politice la nivelul landurilor sau al statului 4ederal la care se adau0 13 mandate suplimentare. Bi sunt reprezentanti al 3ntre0ului popor 0erman si nu sunt le0ati de ordine si instructiuni, ci sunt supusi numai constiintei lor. Qundesta0 ! ul se 3ntruneste cel mai trziu 3n a treizecea zi dup ale0eri. Calidarea ale0erilor este de resortul Qundesta0 S ului, el <otrste dac un deputat si ! a pierdut locul 3n Camer. mpotriva <otrrii Qundesta0 S ului se poate 4ace contestatie la 5ri"unalul Constitutional >ederal. Qundesta0 S ul ale0e dintre mem"rii si presedintele, vicepresedintii si secretarii. $cesta adopt propriul re0ulament. Eedintele Qundesta0 S lui sunt pu"lice, dar la propunerea a 1\10 din numrul mem"rilor si sau la propunerea Duvernului 4ederal sedintele se pot des4sura cu usile
16

3nc<ise, dac propunerea este adoptat cu o ma#oritate de dou treimi din numrul total al mem"rilor Camerei. Qundesta0 S ul si comisiile sale pot cere prezenta oricrui mem"ru al Duvernului 4ederal. He asemenea, mem"rii Qundesrat S ului%Consiliul >ederal/ si ai Duvernului 4ederal, precum si dele0atii acestora au acces la toate sedintele Camerei si ale Comisiilor sale. $cestia tre"uie s 4ie ascultati oricnd. ;e0ea 4undamental nominalizeaz 3n4iintarea urmtoarelor Comisii ale acestei CamereO Comisii de anc<et, Comisia pentru a4aceri externe, Comisia pentru aprare, Comisarul pentru aprare al Qundesta0 ! ului si Comisia pentru petitii. Vem"rii Qundesta0 S lui se "ucur de protectie 3mpotriva rspunderii #udiciare, disciplinare sau de orice alt rspundere si de imunitate. Jn mem"ru al Qundesta0 S ului nu poate 4i niciodat urmrit 3n instant ori supus unei actiuni disciplinare sau oricrei c<emri 3n responsa"ilitate, 3n a4ara Qundesta0 S ului pentru voturile exprimate sau a unei declaratii 4cute de acesta 3n Qundesta0 sau 3n una din Comisiile sale. $ceast protectie nu se aplic pentru insultele de4imtoare. He asemenea, un mem"ru al Qundesta0 S ului se "ucur de imunitate, 3n sensul c poate 4i tras la rspundere sau arestat pentru comiterea unei in4ractiuni numai cu 3ncuviintarea Qundesta0 S ului, 3n a4ara cazului de in4ractiune 4la0rant sau 3n cursul zilei urmtoare comiterii 4aptei. ncuviintarea Qundesta0 S ului este de asemenea, necesar pentru orice alt restrn0ere a li"erttii personale a unui mem"ru al acestuia sau pentru initierea procedurii 3mpotriva unui mem"ru al Qundesta0 S ului 3n temeiul art. 1A din ;e0ea 4undamental.

17

BIBLIOGRAFIE

1. Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural i de tiin a statului, traducere de Virgil Bogdan i Constantin Floru, Editura IRI, Bucureti, 199 !. Ionescu Cristian, Drept constitutional comparat, Editura C.H. Bec", !##$ %. Constanta Calinoiu, Drept constitutional comparat Tratat,Editura &umina &e', !##( ). ***, Drept constitutional comparat, dis+oni,il la htt+-..///.scritu,e.com.stiinta.dre+t.0RE123C4562I272I458&3 C4918R821%:!%1111).+h+, accesat la 1#.#1.!#1% :. ***, Drept constitutional comparat, dis+oni,il la htt+-..///.e3 re;erate.ro.re;erate.0re+t<constitutional<com+arat!#113#:3!).html , accesat la 1#.#1.!#1%

18