Romanul Ion-roman circular

G. Calinescu, privindu-l pe Liviu Rebreanu din perspectiva romanului Ion, il considera pe acesta ca fiind: poet al omului teluric. Acelasi critic apreciaza ca intentia autorului a fost aceea de a crea o fresca a satului transilvanean din care insusi autorul s-a ridicat, iar in ceea ce priveste persona ele acestui roman nu sunt indivizi cu viata unica, ci e!ponenti ai clasei si "eneratiei. #ra"mentele supuse analizei sunt incipitul,respectiv finalul te!tului. In ambele fra"mente se descrie atat satul $ripas cat si drumul care duce catre acesta. %esi in incipit se descrie drumul si satul in aceasta ordine ,iar in final se descrie satul si apoi drumul in ambele fra"mente apar detalii toponimice identice :$ripas,Rapile-%racului,Cismeaua &ortului,$adurea-%omneasca. $rimul fra"ment este descris de catre narator,aceasta descriere fiind una obiectiva,pe cand in final descrierea este facuta din prisma familiei 'erdelea. In descrierea subiectiva se prezinta drumul : ( %in soseaua ce vine de la Carlibaba,intovarasind )omesul cand in dreapta cand in stan"a,pana la Clu si c*iar mai departe,se desprinde un drum alb mai sus de Armadia. +. ,ot in primul fra"ment se descrie si satul : ( La mar"inea satului te intampina din stan"a o cruce stramba pe care e rasti"nit un 'ristos cu fata spalacita. +, ( )atul parca e mort. -apuseala ce pluteste in vazdu* tese o tacere nabusitoare. +. %esi satul este parasit naratorul se a!eaza pe descrierea caselor satenilor. ( Casa invatatorului este cea dintai,taiata adanc in coasta unei coline,incinsa cu un pridvor,cu usa spre ulita si cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului. +.. alta casa descrisa este cea a lui Ale!andru $op-Glanetasu : ( /sa e inc*isa cu zavorul 0acoperisul de paie parca e un cap de balaur 0peretii varuiti de curand de-abia se vad prin sparturile "ardului +. %in descrierile celor doua case se observa statutul social diferit,invatatorul fiind mai instarit decat Glanetasu. %eoarece nu este nimeni pe drum atentia narator se focalizeaza pe doua persona e mai putin obisnuite : ( In mi locul drumului

picoteste cainele invatatorului -a*aria 'erdelea,cu oc*ii intredesc*isi,sufland "reu.. pisica alba ca laptele vine in varful picioarelor,ferindu-se sa nu-si murdareasca labuteleprin praful ulitei. + In primul fra"ment directia privirii se focalizeaza din e!terior spre interior,insa in al doilea fra"ment privirea porneste dinspre interior spre e!terior insa totodata privirea trece de la planul uranic la planul teluric:se trece de la turnul bisericii la sosea,astfel se creeaza o ima"ine panoramica. Atat satul cat si drumul sunt descrise cu a utorul unor ima"ini vizuale cat si auditive. In primul fra"ment drumul este descris cu a utorul ima"inilor vizuale : ( podul batran de lemn +, ( drumul isi face loc printre dealuri stramtorate +, ( la mar"inea satului te intampina o cruce stramba +. )atul este descris atat cu ima"ini vizuale cat si cu auditive : ( fasaie alene frunzele +, ( un fuior de fum se inalta +, ( pisica alba ca laptele +. Aceste ima"ini artistice sunt realizate cu a utorul unor fi"uri de stil.1pitete : ( dealuri stramtorate +, ( fa"ii tineri +, ( "radinile prafuite +,astfel se descrie satul si impre urimile. Comparatiile sunt folosite pentru a descrie persona el prezente in sat : ( pisica alba ca laptele +insa si pentru a descrie anumite locatii din sat : ( turnul bisericii se inalta ca un cap biruitor +. In primul fra"mentse folosesc verbele la timpul prezent descrierea fiind facuta de catre narator.In al doilea fra"ment se folosesc verbe la imperfect si perfect compus ,descrierea fiind facuta de catre familia 'ereldea. %escrierea din incipit are un caracter obiectiv,aceasta prevenind asupra faptelor care se vor petrece. %escrierea din final cu un caracter obiectiv aduce satul la statutul initial,faptele petrecute in aceste fiind uitate : ( )atul a ramas inapoi acelasi,parca nimic nu s-ar fi sc*imbat.Cativa oameni s-au stins,altii leau luat locul +.