UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR I A MEDIULUI SECIA INGINERIA MEDIULUI

Celule fotovoltaice

STUDENT:REMES FLORIN
AN: IV Secia: I.M.M. Grupa: 3742

Cluj Napoca 2013

CUPRINS

1. Introducere ...................................................................................................... 4 2. Tehnologii ale celulelor solare ........................................................................ 5 1. Randamentele diferitelor tehnologii ............................................................... 9 2. Evolutia sistemelor PV in Romania. ............................................................. 10 3. Sisteme de producere a energiei electrice preturi ...................................... 13 4. Observaii, concluzii ..................................................................................... 16 5. Bibliografie: .................................................................................................. 18

1. Introducere

Oamenii cercetau de mult posibilitatile de folosire a energiei solare, a apei si a vantului. Utilizarea energiei solare ca resursa eneregetica, a inceput inca din antichitate, unde cu ajutorul lentilelor si oglinzilor au captat acest tip de energie. Acestea erau panourile solare antice. Cu trecerea timpului insa resursele energetice fosile au inceput sa domine, iar resursele energetice alternative au devenit mai putin importante. Resursele energetice alternative au capatat iarasi importanta dupa ce omenirea s-a confruntat cu faptul ca resursele energetice fosile sunt limitate. Asa am inceput din nou sa ne orientam cu totii spre folosirea resurselor energetice alternative inepuizabile care include si folosirea panourilor fotovoltaice. Primele celule aveau 4% eficienta si au fost produse in anul 1950. Astazi in a treia generatie de panouri fotovoltaice, celula contine o eficienta de 20% si se spera ca in cativa ani aceasta sa creasca.Celulele solare inainte erau folosite adesea pentru calculatoarele personale i pentru ceasuri.Ea mai este folosit pentru alimentarea sateliilor artificiali, a staiilor cosmice, outpost-uri indepartate. In zilele de azi panourile fotovoltaice au intrat in aproape toate domeniile si mediile sociale.Pretul variaza in functie de necesarul electric al incintei pentru care se monteaza sistemul, acesta poate asigura intre 20 si chiar 80% din necesarul de consum, pentru anumite perioade de timp. Reglementarile UE obliga tarile membre ca un procent semnificativ din energia produsa de acestea pana in anul 2012 sa fie prin mijloace alternative. Panourile fotovoltaice transform radiaia solar n energie electric. Un panou fotovoltaic este compus din mai multe celule solare legate n serie sau paralel. Randamentul unor asemenea panouri este cuprins ntre 8-20%, n funcie de gradul de absorbie a radiaiei solare. Eficiena destul de scazut a panourilor fotovoltaice actuale este n principal datorat faptului c din spectrul solar vizibil doar o mic parte de frecvene de und a radiaiilor luminoase sunt transformate n electricitate. Panourile fotovoltaice genereaz curent continuu, cu parametri variabili, inadecvai ncrcrii unor acumulatori. Din acest motiv este nevoie de un convertor care s transforme
4

energia electric produs de panurile fotovoltaice n energie electric cu parametri bine determinai. Acest convertor are i diverse funcii de protecie a acumulatorilor i a panoului fotovoltaic. Un panou solar fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic transform energia luminoas din razele solare direct n energie electric. Componentele principale ale panoului solar reprezint celulele solare. Pentru a ndeplini condiiile impuse de producerea de energie electric, celulele solare se vor asambla n panouri solare utiliznd diverse materiale, ceea ce va asigura: protecie transparent mpotriva radiaiilor i intemperiilor legturi electrice robuste protecia celulelor solare rigide de aciuni mecanice protecia celulelor solare i a legturilor electrice de umiditate asigurare unei rciri corespunztoare a celulelor solare proteia mpotriva atingerii a elementelor componente conductoare de electricitate posibilitatea manipulrii i montrii uoare

2. Tehnologii ale celulelor solare

Cel mai utilizat material pentru realizarea celulelor solare este siliciu, un semiconductor de tip IV. Acesta este tetra-valent, ceea ce nseamn c un atom de siliciu se poate asocia cu patru ali atomi de aceeai natur. Celule pe baz de siliciu Strat gros

Celule monocristaline (c-Si): acestea au un randament mare - n producia n serie se pot atinge pn la peste 20 % randament energetic, tehnic de fabricaie pus la punct; totui procesul de fabricaie este energofag, ceea ce are o influen negativ asupra periodei de recuperare (timp n care echivalentul energiei consumate n procesul de fabricare devine egal cantitatea de energia generat). Celule policristaline (mc-Si) : la producia n serie s-a atins deja un randament energetic de peste la 16 %, cosum relativ mic de energie n procesul de fabricaie, i pn acum cu cel mai bun raport pre performan.

Celul solar multicristalin Strat subire

Celule cu siliciu amorf (a-Si) cel mai mare segment de pia la celule cu strat subire; randament energetic al modulelor de la 5 la 7 %; nu exist strangulri n aprovizionare chiar i la o producie de ordinul TeraWatt Celule pe baz de siliciu cristalin, ex. microcristale (c-Si) n combinaie cu siliciul amorf randament mare ; tehnologia aceeai ca la siliciul amorf. Semiconductoare pe baz de elemente din grupa III-V Celule cu GaAs randament mare, foarte stabil la schimbrile de temperatur, la nclzire o pierdere de putere mai mic dect la celulele cristaline pe baz de siliciu, robust vizavi de radiaia ultraviolet, tehnologie scump, se utilizeaz de obicei n industria spaial (GaInP/GaAs, GaAs/Ge) Semiconductoare pe baz de elemente din grupa II-VI Celule cu CdTe utilizeaz o tehnologie foarte avantajoas CBD(depunere de staturi subiri pe suprafee mari n mediu cu pH , temperatur i concentraie de reagent controlate) ; n laborator s-a atins un randament de 16 %, dar modulele fabricate pn acum au atins un randament sub 10 %, nu se cunoate fiabilitatea. Din motive de protecia mediului este improbabil utilizarea pe scar larg. Celule CIS, CIGS CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid produs n staie pilot la firma Wrth Solar n Marbach am Neckar, respectiv Cupru-Indiu-Disulfat la firma Sulfurcell n Berlin, iar
6

CIGS pentru Cupru-Indiu-Galiu-Diselenat produs n staie pilot n Uppsala/Suedia. Productorii de mai sus promit trecerea la producia n mas n anul 2007. Celule solare pe baz de compui organici Tehnologia bazat pe chimia organic furnizeaz compui care pot permite fabricarea de celule solare mai ieftine. Prezint, totui, un impediment faptul c aceste celule au un randament redus i o durat de via redus (max. 5000h). nc (ianuarie 2007) nu exist celule solare pe baz de compui organici pe pia. Celule pe baz de pigmeni Numite i celule Grtzel utilizeaz pigmeni naturali pentru transformarea luminii n energie electric; o procedur ce se bazeaz pe efectul de fotosintez. De obicei sunt de culoare mov. Celule cu electrolit semiconductor De exemplu soluia: oxid de cupru/NaCl. Sunt celule foarte uor de fabrict dar puterea i sigurana n utilizare sunt limitate. Celule pe baz de polimeri Deocamdat se afl doar n faz de cercetare. Celule solare cu strat subire Celulele solare cu strat subire se gsesc n diferite variante dup substrat i materialul condensat avnd o varietate a proprietilor fizice i a randamentului pe msur. Celulele solare cu strat subire se deosebesc de celulele tradiionale (celule solare cristaline bazate pe plci de siliciu) nainte de toate n tehnologia de fabricaie i grosimea stratului materialului ntrebuinat. Proprietile fizice ale siliciului amorf, care se deosebesc de cele ale siliciului cristalin determin proprietile celulelor solare. Anumite proprieti nu sunt nc pe deplin clarificate din punct de vedere teoretic. Chiar i la celulele solare cristaline lumina este absorbit deja ntr-un strat superficial (de o adncime de cca 10 m). Ar fi deci de preferat s se fabrice celulele solare cu un strat foarte subire. n comparaie cu celulele din plci de siliciu cristalin celule cu strat subire sunt de 100 de ori mai subiri. Celulele cu strat subire se obin de cele mai multe ori prin condensarea din faz gazoas direct pe un material purttor care poate fi sticl, folie metalic, material sintetic, sau alt material. Procesul costisitor de debitare a blocurilor de siliciu descris n capitolul anterior poate fi deci eliminat. Cel mai ntrebuinat material pentru celulele cu strat foarte subire este siliciul amorf (aSi:H). Modulele cu celule de acest tip au o durat de via lung. Testele confirm un randament stabil pe o perioad de mai mult de 10 ani. Alte materiale ce se mai pot ntrebuina sunt siliciul microcristalin (c-Si:H), arseniura de galiu (GaAs), teluriura de cadmiu (CdTe) sau legturi cupru-indiu-(galiu)-sulf-seleniu, aa numitele celule CIS, respective celule CIGS unde n funcie de tip S poate nsemna sulf sau seleniu.
7

Modulele pe baz de celule cu strat subire CIS au atins deja un randament de 11 -12 % vezi ) egal cu cel al modulelor multicristaline cu siliciu. Pentru producerea de curent electric este de dorit un randament mai mare, pe care parial l pot oferi i celulele cu strat subire. Se pot atinge randamente n jur de 20 % (de exemplu 19,2 % cu cellule CIS vezi ). Totui randamentul nu este singurul criteriu n alegere, de multe ori mai importante sunt costurile la care se poate produce curent cu ajutorul panourilor solare, iar acestea sunt determinate de procedeul de fabricaie utilizat i de preul materiei prime. Una din proprietile avantajoase a celulelor cu strat subire const n fapul c nu necesit un substrat rigid ca de exemplu sticl sau aluminiu. La celulele solare flexibile ce pot fi fixate pe rucsac sau cusute pe hain, se accept un randament mai sczut deoarece factorul greutate este mai important dect transformarea optim a luminii n energie electric. O alt proprietate avantajoas a celulelor cu strat subire, mai ales al celor din siliciu amorf este c ele au un mod de fabricaie mai simplu i pot avea o suprafa efectiv mai mare. Din acest motiv ele au un segment de pia semnificativ. Utilajele de fabricaie parial sunt identice cu cele utilizate n fabricarea de ecrane plate, i se pot obine straturi cu o suprafa de peste 5 m. Cu procedeul de fabricaie bazat pe siliciu amorf se pot produce i straturi subiri din siliciu cristalin, aa numitul siliciu microcristalin combinnd proprietile siliciului cristalin ca material pentru celule solare cu avantajele metodelor utilizate n tehnica filmului subire. Prin combinarea siliciului amorf i a celui microcristalin au fost obinute mriri substaniale de randament n ultimul timp. Un procedeu de producere a celulelor cu strat subire din siliciu este CSG (Crystalline Silicon on Glass); prin acesta se depune un strat subire de mai puin de 2 m direct pe o suprafa de sticl; dup un tratament termic se obine structura cristalin. Circuitele pentru curentul electric se aplic cu ajutorul tehnicii laser i celei utilizate n imprimantele cu jet de cerneal. Pe baza acestei tehnologii se construiete o fabric n Germania, care ar trebui s produc primele module n 2006. (Sursa: CSG Solar)

Celule cu concentrator La acest tip de celul se economisete suprafa de material semiconductor prin faptul c lumina este concentrat pe o suprafa mai mic prin utilizarea lentilelor, acestea fiind mult mai ieftine dect materialul semiconductor. n mare parte la acest tip de celule se utilizeaz semiconductori pe baz de elemente din grupa III-V de multe ori aplicate n tandem sau pe trei straturi. Din cauza utilizrii lentilelor, panourile cu acest tip de celule trebuie orientate incontinuu perpendicular pe direcia razelor solare. Celule solare electrochimice pe baz de pigmeni Acest tip ce cellule se mai numesc i celule Grtzel. Spre deosebire de celulele prezentate pn acum la celule Grtzel curentul se obine prin absorbie de lumin cu ajutorul unui pigment, utilizndu-se oxidul de titan ca semiconductor. Ca pigmeni se utilizeaz n principiu legturi complexe al metalului rar ruthenium, dar n scop demonstrativ se pot utiliza i pigmeni organici, de exemplu clorofila, sau anthocian (din mure) (dar au o durat de via
8

foarte redus). Modul de funcionare al acestui tip de celule nu este nc pe deplin clarificat; este foarte probabil utilizarea comercial, dar tehnologia de producie nu este pus la punct. Celule solare din compui organici Celule solare din compui organici utilizeaz legturi carbon-hidrogen care au proprieti semiconductoare. n aceti semiconductori lumina excit goluri/electroni din legturile de valen, care ns au un spectru de lungime de und destul de restrns . De aceea deseori se utilizeaz dou materiale semiconductoare cu nivele de energie puin diferite pentru a mpiedica dispariia acestor purttori. Randamentul pe o suprafa de 1cm se cifreaz la maximal 5 % (situaia la nivel de ianuarie 2007). Celule bazate pe fluorescen Este vorba de celule solare, care mai nti produc lumin de lungime de und mai mare prin fenomenul de fluorescen, ca mai apoi s o transforme la marginile plcii.

1. Randamentele diferitelor tehnologii

Randamentul energetic al unei celule este raportul dintre puterea electric maxim i puterea incident:

n care: E - iluminarea [W/m]; S suprafaa activ a panourilor [m]. Pm - puterea maxim msurat n condiiile STC (Standard Test Conditions), respectiv n spectrul AM1.5, la o temperatur de 25C i iluminare de 1000 W/m. AMx desemneaz condiiile atmosferice n care se desfoar determinrile, n funcie de grosimea straturilor traversate de razele soarelui, constituia lor etc.

Exemple: AM0: fr atmosfer, la mare altitudine, 1353 W/m; AM1: Soarele la zenit (A=90); AM1.5: Soarele la 48, 833 W/m; AM2: Soarele la 30.
9

NASA a evaluat fluxul energetic incident la nivelul Pmntului (fr atmosfer) la 1367W/m. Practic, radiaia ajuns pe Pmnt, la nivelul solului, nu este dect cel mult 1000 W/m,iar aceast valoare se poate obine, la latitudinea noastr, doar pe durata a ctorva zile pe an. Randamentul unei celule este, n general, destul de sczut, de ordinul 10 - 20%. Au fost obinute randamente mai bune cu materiale noi (n laborator, arseniura de galiu AsGa ofer un randament mai mare de 25%), cu tehnologii experimentale (tehnologia multistraturi), deseori dificile i costisitoare pentru a fi puse deocamdat n practic. n aceste condiii, materialul fotoelectric cel mai utilizat este siliciul, care reprezint o soluie economic. Pentru astfel de celule, randamentul energetic nu depete 15%. Totui, firma SunPower produce n mod curent panouri cu randament 22%, ceea ce face ca un sistem tipic de 4kW (c.a. nominal), s poat fi realizat cu doar 15 panouri de 315 W, ce ocup o suprafa de 24,6 mp, fa de panourile clasice de 160 W, care ar ocupa 38 mp (30 panouri).

2. Evolutia sistemelor PV in Romania.

1974 - Laborator Surse Noi de Energie NESL Institutul de Cercetari pentru Industria Electrotehnica - ICPE 1976 - 1980 - Prima generatie de celule: Si mono, 2 si 3. Productie industriala 1982 - Module PV de 6.5-10 Wp laminare PVB/ EVA 1982 1986 - Aplicatii pentru locuri izolate: pomparea apei protectie catodica telecomunicatii iluminat si semnalizari. 1984 (ICPE) Demararea Programului PVT Producerea combinata de caldura si electricitate

1985 - Lentile Fresnel liniare si sferice .Celule solare GaAs 1986 - Concentratoare cilindro-parabolice celule solare din Si monocristalin. Utilizare industriala pentru producerea de energie termica. 1987 - Solar Home System (ICPE) 1kWp. Aplicatie autonoma 48/220V, 50Hz 1989 - Demararea Programului de Centrale Solare (ICPE): Centrala autonoma de 10kWp Centrala conectata la retea de 10kWp

10

1993 - Demararea programului de aplicatii autonome personalizate : UVT-DCEM. 1995 - Demararea Programului privind Integrarea n cladiri a sistemelor PV la Universitatea Valahia din Trgoviste. 1998 - Demararea programului de electrificare rurala: ICEMENERG, ICPE, UVTde Case alimentate din surse regenerabile. DCEM 100

1999 - Amfiteatrul Solar din Targoviste: Prima BIPV aplicata in Romania 10kWp connectata la retea . Prima (si nca singura) instalatie solara de 10kW integrata n mediul construit. Proiect INCOP din 1998. Functionala din mai 2001.

2002 - Casa inteligenta si ecologica la ICPE-NESL Baza de cercetare Agigea.

2004 - Demararea programului national de Cercetare de excelenta: celule solare n strat subtire /celule solare organice /noi materiale pentru celule solare avansate sisteme PV integrate n cladiri / sisteme complementare PV si solar termic sisteme conectate la retea / producere distribuita / sisteme hibride cu pile de combustie sfrsitul anului 2008 a marcat rezultate deosebite. PROGRAM BLOCAT N IANUARIE 2009. 2005 - Centrala de 30kWp conectata la retea la Universitatea Politehnica Bucuresti - Proiect PV enlargemen

11

2007 - Centrala de 40kW, conectata la retea ICEMENERG-Bucuresti 2008 - Centrala de 10kWp conectata la retea la Universitatea Transilvania Brasov Colaborare cu ICPE Bucuresti & UVT-DCEM

2008 - Dezvoltare de Piata legea energiilor regenerabile programe si proiecte din fonduri nationale sau europene nfiintarea SunE.

2009 - Centrala de 22kWp conectata la retea. Electrica, statia Floresti. Girasolar Romania

12

Satu Mare este primul jude din Romnia n care funcioneaz oficial, ncepnd din 2 iunie 2010 prima fabric n care se produc panouri solare, o alternativ eco care utilizeaz ca surs de energie energia solar, nlocuind astfel curentul.

3. Sisteme de producere a energiei electrice preturi

De cele mai multe ori, sistemele fotovoltaice sunt integrate cu sisteme eoliene sau cu sistemul electric general, pentru reducerea facturii la energie electrica. Functionarea unei locuinte doar cu ajutorul energiei solare este posibila, insa in practica ea nu este tot timpul posibila. De aceea existenta unui sistem de back-up este necesara, fie ca e vorba de un generator diesel sau reteaua de la Electrica. Un sistem fotovoltaic simplu contine urmatoarele elemente: panouri fotovoltaice baterii pentru stocarea energiei + regulator de incarcare a bateriilor invertor pentru transformarea curentului continuu din baterii in curent alternativ Preturile pornesc de la 1000 - 2000 de euro (pentru sisteme de 150-200 W) si pot urca foarte mult, in functie de necesitatea energetica, de sistemele de back-up folosite, etc.

Amortizarea investitiei

In general, sistemele fotovoltaice moderne pot fi folosite pe tot parcursul anului si chiar si noaptea, cu un randament mai scazut insa. Durata de utilizare preconizata este de pana la 25 de ani, caz in care randamentul lor nu ar trebui sa scada sub 70% din cel initial. In prezent recuperarea investitiilor facute intr-un sistem de panouri fotovoltaice se face in 8-10 ani. Daca ne uitam la preturile resurselor energetice obisnuite, producatoare de
13

energie electrica, observam ca pretul acestora tot creste, iar pretul obtinerii energiei electrice prin energia solara, cu ajutorul panourilor fotovoltaice, devine tot mai mica. Avand in vedere preturile crescatoare, poluarea si volumul limitat a resurselor energetice fosile, folosirea resurselor energetice regenerabile si a energiei solare prin panouri fotovoltaice, ne ofera solutii tot mai favorabile. In Romania numarul orelor insorite este in medie intre 1900-2200 ore/an. Energia solara din radiatiile solare, care ajunge pe suprafata pamantului este 1000-1300kWh/m / an, ceea ce ne ofera posibilitati de exploatare excelente prin panouri fotovoltaice.

Radiatia anuala a razelor solare in Romania

14

ANALIZA SWOT Sisteme de captare a energiei solare

Puncte tari - emisii reduse de noxe- protectia mediului inconjurator; - posibilitatea asigurarii energiei electrice in locuri izolate,fara acces la reteaua de energie electrica; - intretinerea sistemelor este facila- nu necesita decat curatarea de impuritati a suprafetei; - prelungesc indirect viata sistemului de incalzire existent al locuintei, din Aprilie pana in Noiembrie nu este necesara utilizarea incalzirii clasice - durata medie de utilizare 15-25 de ani - rezitenta la intemperii

Puncte slabe - necesita expunere solara prelungita - 60% din timp; - costuri ridicate; - perioada de amortizare de aproximativ 2-7 anidepinde din ce materiale sunt confectionate panourile; - unele studii arata ca este necesara mai multa energie electrica pentru a crea o celula decat pentru a o da inapoi sub forma de energie electrica.

Oportunitati resursele naturale utilizate in sistemele clasice de producere a energiei electrice sunt neregenerabile si epuizabile

Pericole - cheltuielile initiale de instalare; - soarele nu ofera energie constanta in nici un loc de pe pamant; - datorit rotaiei Pmntului n jurul axei sale, i deci a alternanei zi-noapte, lumina solar nu poate fi folosit la generarea electricitii dect pentru un timp limitat n fiecare zi; - necuratarea panourilor randamentului cu 30%; duce la reducerea

- existena zilelor noroase, cnd potenialul de captare al energiei solare scade sensibil datorit ecranrii Soarelui.

15

4. Observaii, concluzii
Dei energia solar este rennoibil i uor de produs, problema principal este c soarele nu ofer energie constant n nici un loc de pe Pmnt. n plus, datorit rotaiei Pmntului n jurul axei sale, i deci a alternanei zi-noapte, lumina solar nu poate fi folosit la generarea electricitii dect pentru un timp limitat n fiecare zi. O alt limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezint existena zilele noroase, cnd potenialul de captare al energiei solare scade sensibil datorit ecranrii Soarelui, limitnd aplicaiile acestei forme de energie rennoibil. Panourile solare produc energie electric 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9 ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electric i n acelai timp nmagazineaz energie n baterii pentru a fi folosit noaptea. In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile solare sunt o solutie pentru viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aproape 50% inregistrata in numarul de astfel de sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace. Procentul utilizarii energiei solare este in continuare scazut. Insa pe viitor, odata cu dezvoltarea tehnologiei si micsorarea costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni cu siguranta din ce in ce mai utilizate. Majoritatea panourilor existente sunt rigide, dar in unele domenii se folosesc si panouri solare flexibile. In ambele cazuri, celulele fotovoltaice sunt protejate impotriva interperiilor, furtunilor sau razelor ultraviolete de un strat protector de sticla speciala. Astfel producatorii pot afirma ca panourile fotovoltaice actuale sunt destinate unei utilizari de lunga durata, ce poate depasi 20 de ani. Electricitatea solar poate s-si aduc o important contributie la pstrarea rezervelor de energie ale pamntului si, n acelasi timp poate contribui la ncetinirea modificrilor climatice generale: reduce consecintele efectului de ser si ale gazelor poluante din atmosfer. Costul energiei produse de sistemele fotovoltaice continu s scad. Oricum, costul energiei fotovoltaice este, n general, mai mare dect al energiei produse n mod conventional. De asemenea, desi costul initial al echipamentului fotovoltaic este mai mare, sunt totusi unele aplicatii n care sistemul fotovoltaic este cel mai eficient din punct de vedere financiar. Numrul sistemelor fotovoltaice creste anual datorit avantajelor oferite. Dintre aplicatiile mai eficiente, trebuie mentionate cele destinate alimentrii consumatorilor izolati, de mic putere, din domenii precum: telecomunicatii, balizaj, protectie catodic, refrigerare, irigatii etc. Un sistem fotovoltaic bine realizat poate opera neurmrit si necesit o ntretinere periodic minim. Economiile provenite din costurile de munc si cheltuielile de transport pot fi nensemnate. Un mare avantaj pe care-l prezint sistemele fotovoltaice este acela c se pot integra n cladiri, pot nlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar ntregi prti componente ale cldiri cum ar fi de exemplu acoperisul.

16

Modulele solare pot avea mai multe ntrebuintari; astfel, ele pot nlocui suprafetele mai scumpe ale cladirilor si pot oferi n plus alte avantaje. De exemplu, n fatade, ele pot nlocui usor oglinzile sau geamurile colorate, asigur umbr si, n acelasi timp, pot genera electricitate. n interiorul acestor module de geam dublu, spatiul dintre celulele solare opace este transparent. Specialistii prevad un viitor stralucitor pentru energia solara. Considerat mult timp neprofitabil, acest tip de energie incepe sa castige teren, datorita imbunatatirii tehnologiilor si costului tot mai ridicat al resurselor energetice traditionale. Chiar si fara subventii guvernamentale, in maximum cinci ani, estimeaza specialistii McKinsey, energia solara ar putea costa la fel ca electricitatea produsa din combustibili fosili pentru consumatorul final din multe zone, cum ar fi California sau Italia. Pana in 2020, energia solara totala exploatata ar putea creste de 20-40 de ori fata de nivelul actual. Cu toate acestea, sectorul este abia la inceput. Chiar daca luam in calcul cele mai optimiste previziuni pe termen lung, in 2020, doar 3-5% din electricitatea folosita la nivel global va proveni din energie solara.

17

5. Bibliografie:
1. Mugur Balan - Energii regenerabile, Editura UT PRES, 2007 2. *** www.bpsolar.fr 3. *** www.panourisolare-online.ro 4. *** http://www.ecovolt.ro/ro/support/cell_solar_ro.html 5. *** http://www.naturenergy.ro/index.php?pag=7&id=832 6. *** http://panourisolare.org/panouri-fotovoltaice-notiuni-generale 7. *** http://ro.scribd.com/doc/26596732/Panouri-fotovoltaice-II 8. *** http://ro.scribd.com/doc/26547376/Panouri-fotovoltaice-I 9. ***http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_solar%C4%83#Alte_firme_.C3.AEn_i ndustria_tehnologiei_solare

18