Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea din Bucuresti Specializarea : Consiliere in Asistenta Sociala

Stima de sine la adolescenti

Tanaselea Teodora- Elena AN II, Master

Omul se formeaz ca fiin uman n cadrul unei societi date ca urmare a unui proces complex de socializare, proces n care sunt asimilate elementele i complexele culturale ale unei societi. Interaciunile dintre indivizi stau la baza oricrui proces de socializare, interaciuni care sunt n esena lor procese de comunicare. Lumea devine uman pentru un subiect, devine cognoscibil i operaional, numai n condiiile n care, prin comunicarea cu ceilali, reuim s ne definim ca fiinte umane.

Adolescenta
Este perioada de tranziie biologic, psihologic i social de la pubertate la tineree. Intervalul de vrst este diferit de la un individ la altul i depinde de mai muli factori: sex, cadrul social etc. Adolescentul trece prin diferite transformari psihologice, spre exemplu identificare cu parintii sau integrarea in viata sociala si culturala a comunitatii. Dupa Karl Gurrison sarcinile principale ale dezvoltarii unui adolescent sunt dezvoltarea independentei emotionale fata de parinti, dezvoltarea constiintei de sine si originalitatii proprii. Dupa Erikson exist posibilitatea de a se confrunta cu o criz a identitii. Identitatea se construiete pe mai multe planuri: identitate fizic, sexual, intelectual, social. Conflictele existente intre individ si societate constituie o problema in definirea stimei de sine la adolescenti si a identitatii sociale care, conform aprecierii lui Codol (1979) reprezinta o preocupare majora pentru specialistii din domeniul socio-uman, este pur si simplu un conflict intre afirmarea si necesitatea individuala si afirmarea si necesitatea colectiva, intre cautarea identitatii personale si cautarea identitatii colective (apud J. Deschamp, 1996, p.37). S. Coopersmith (1984) definete stima de sine ca fiind un ansamblu de atitudini i opinii pe care indivizii le pun n joc, n raporturile lor cu lumea exterioar. ncrederea n reuita personal, mobilizarea n vederea atingerii unor obiective, resimirea mai mult sau mai puin a unui eec, ameliorarea performanelor prin valorificarea experienelor anterioare sunt atitudini legate strict de stima de sine. Cu alte cuvinte, stima de sine cuprinde o dispoziie mental care

pregtete individul pentru a reaciona conform cu ateptrile sale de succes, acceptarea i determinarea personal. De altfel stima de sine mai constituie si rezultatul estimrii propriei valori . Ea se manifest ca satisfacie sau insatisfacie pe care omul o asociaz imaginii de sine, contient sau nu. Din organizarea trsturilor care compun imaginea de sine rezult stima de sine. Fiecare persoana isi face o idee despre sine. Copilul isi construieste opinia despre sine in functie de parerile primate de la cei din jur. Stima de sine nu este altceva decat pretul pe care lam plati pentru noi insine, in anumite momente din viata. Fiecare om isi construieste o opinie despre el insusi. Conform Adrianei Bban, stima de sine se afl ntr-o strns legtur cu imaginea de sine, fiind o dimensiune fundamental pentru orice fiin uman, indiferent de variabile. Aceasta se refer la modul n care o persoan se autoevalueaz i se compar cu propriile expectane sau cu alte persoane. Imaginea de sine este dimensiunea evaluativ i afectiv a imaginii de sine (A. Bban, p. 72). Stima de sine are o dezvoltare stadial, n funcie de vrsta, la fel ca i n cazul imaginii de sine. De exemplu, precolarii menioneaz despre ei doar trsturi generale ca de exemplu, sexul, vrsta, nlimea etc. La 7-8 ani stima de sine ncepe s se cristalizeze dar aceasta este nc ancorat de caracteristicile fizice i este situaional. La aceast vrst, aceasta are de asemenea globalitate selectiv. n adolescen globalitatea se accentueaz i se deplaseaz spre trsturile stabile interne. L. Iacob et. Al. consider c o realizare, chiar i excepional n ochii altora, dar puin valorizat de cel n cauz, nu egaleaz i nici nu compenseaz automat o performan mai slab, dar intens dorit. Stima de sine are trei componente ntre care exist legturi de interdependen, cror C.Andr i F. Lelord le prezint originile, beneficiile i consecinele absenei. Aceste trei componente sunt: iubirea de sine, concepte sau concepia despre sine i ncrederea n sine. Stima de sine este contientizarea forelor i a slbiciunilor, acceptarea sinelui cu tot ceea ce are un om bun sau ru n intimitatea sa. Atunci cnd prinii i profesorii lucreaz pentru a consolida stima de sine a adolescenilor, proiectul lor educativ este acela de a le permite s scoat la lumina tot ceea ce tinerii au mai bun n ei.

Adulii sunt modele importante pentru copii, rolul lor n construirea stimei de sine fiind foarte mare. Este greu pentru un adult s accepte sentimentele negative ale unui copil. De multe ori, propriile emoii i sperie pe copii dac sunt foarte intense. Dac aceste emoii sunt etichetate ca fiind rele, reprimate, negate, atunci copilul poate dezvolta o stim de sine sczut, avnd comportamente neadecvate i fiind incapabil s fac diferena ntre emoiile negative i cele pozitive. Pentru a evita aceast situaie este necesar ajutor din partea adultului care va trebui s -l ajute pe copil s exprime corespunztor aceste emoii negative precum i s le neleag (A. Bban, 2001). Stima de sine se formeaz ca i imaginea de sine prin preluarea unor atribute emise de prini, valorizrile pe care elevul le primete din partea grupului de studiu, compararea cu egalii i rolurile pe care le ndeplinete elevul i care-i confer prestigiu ori l arunca n dizgraie (L. Frca et. Al., 2004). Sentimentul de ncredere pentru a-l putea transmite adolescentului, printele trebuie s simt el nsui aceast ncredere, mai nti ca persoan i abia apoi ca printe. Aceast atitudine se construiete un sentiment puternic al valorii personale. n dezvoltarea adolescenilor, relaiile sociale joac un rol covritor, acestea influennd identitatea social, stima de sine i statutul social. Interaciunea social i comunicarea susinut cu cei de aceeai vrst, intimitatea i auto-dezvluirea duc la consolidarea relaiilor la adolesceni. Abilitile de comunicare permit indivizilor s fie mai tolerani n raport cu ceilali, deschiderea spre comunicare fiind corelat pozitiv cu stima de sine. La adolesceni nivelul stimei de sine rezult din dou judeci de evaluare, egale ca importan. Prima judecat este aprecierea propriei valori, iar cea de-a doua este estimarea calitii susinerii sociale oferite de anturaj. Aprecierea propriei valori vizeaz cu precdere ceea ce este considerat important, definitoriu pentru cel in cauza.

Efectele stimei de sine


Efectele stimei de sine se nasc din modul in care adolescentii isi traiesc viata. Cei care se simt bine sau gandesc lucruri bune despre ei, care se evalueaza pozitiv sunt in general fericiti, plini de sucees si adaptatibili in situatii de stres. In contrast, cei care se evalueaza in termini negative sunt anxiosi, depresivi, pesimisti cu privire la viitor. Singura problema e ca toate atitudinile existente poate conduce adolescentul catre un cerc vicios. Dinamica manifestarii stimei de sine l-a condus pe A. Leland (1999) la conturarea a patru forme ale stimei de sine: stima de sine inalta si stabila; stima de sine inalta si instabila; stima de sine scazuta si stabila; stima de sine scazuta si instabila;

Dupa E.T. Higgins ( 1989) nivelul stimei de sine poate fi influentat si de perceptia gradului de concordanta sau de discordanta dintre conceptia si imaginea de sine si nivelul de realizare a obiectivelor si standardelor propuse. Stima de sine se formeaz ca i imaginea de sine prin preluarea unor atribute emise de prini, valorizrile pe care elevul le primete din partea grupului de studiu, compararea cu egalii i rolurile pe care le ndeplinete elevul i care-i confer prestigiu ori l arunca n dizgraie. Stima de sine ca fenomen psihosocial are o tonalitate afectiva care insoteste imaginea de sine, increderea in sine si iubirea de sine, cele trei aspect fiind considerate componentele de baza ale stimei de sine. Psihologii apreciaza ca iubirea de sine reprezinta elementul de baza in structurarea stimei de sine. Stima de sine este o componenta complexa a Eului ce se bazeaza pe sentimental intim la propriei valori corelat cu conceptia despre sine, increderea existenta in fortele propii ( Al. Mucchielli, 1986; Branden N,. 1996; Adriana Craciun, 1998). La adolesceni nivelul stimei de sine rezult din dou judeci de evaluare, egale ca importan. Prima judecat este aprecierea propriei valori, iar cea de-a doua este estimarea calitii susinerii sociale oferite de anturaj. Aprecierea propriei valori vizeaz cu precdere ceea ce este considerat important, definitoriu pentru cel in cauz. Pentru aceste direcii adolescentul ia in calcul distana dintre ceea ce i-ar plcea sau consider c ar trebui s fie performana sa i cum

este aceasta, in mod real, in acel moment. Dac distana e mare, apare sentimentul imposibilitii, neputinei, din cauza creia stima de sine sufer. n cazul unei distane mici, stima de sine e alimentat, crete. Susinerea anturajului este foarte important la vrsta copilriei i adolescenei (L. Iacob, S. Boncu, D. Slstru, O. Lungu, 2000). Nivelul stimei de sine depinde n egal msura de cele dou estimri, n cazul copiilor i adolescenilor una o compenseaz pe cealalt. La adolescent o preforman n domeniul su de interes nu ofer obligatoriu protecie fa de scderea stimei de sine, dac grupul de prieteni l evit sau nu-i recunoate meritele. La debutul adolescenei stima de sine scade pentru c autoevaluarea nu mai gsete aceleai puncte de sprijin, iar pentru noile opiuni este abia n momentul tatonrilor. Interesul este deplasat de la familie la anturajul celor de aceeai vrst. De aici pot aprea neliniti, deprecieri, nenelegeri, rupturi care dac sunt permanentizate duc la depresii i anxieti. Aceast perioad de declin dispare treptat n cazul unei evoluii normale. (E. Verza, 2000). Pentru a exista un echilibru intre dinamicile de manifestarea ale stimei de sine, din copilarie si pana in adolescent, copilului ii trebuie oferita incredere deplina, deoarece este foarte important sa nu exista o prapastie intre sentimental de incredere a parintelui si ceea ce simte, astfel pentru a nu exista probleme de comportament sau comunicare in viitor.

BIBILIOGRAFIE:

1.

Coopersmith, S. (1984), Inventaire d`estime de soi, Manuel Edition du Centre de Psychologie Appliquee, Paris. Crciun, A. (1998), Stima de sine vector al schimbrilor adaptative, Anuarul Universitii ,,Petre Andrei. Tom VIII tiine Socio-Umane, Fundaia Academic Petre Andrei, Iai Cristophe Andr, Francois Lelord (1999) Cum s te iubeti pe tine pentru a te nelege mai bine cu ceilali, Editura Trei, Bucureti. Emil Verza, Florin Emil Verza, (2000), Psihologia vrstelor, Editura Pro Humanitas, Bucureti.

2.

3.

4.

5.

Higgins E.T. (1989) - Self discrepancy theory: What patterns of self - beliefs cause people to suffer? In L. Berkowitz (Ed.), Advances in experimental social psychology, vol. 22, New-York: Academic Press. L. Iacob, . Boncu, D. Slstru, O. Lungu (2000) Psihologie, manual pentru clasa a X-a, Editura Polirom, Bucureti.

6.