Ceccar 2008 - FISCALITATE

FISCALITATE – 2008
1. Grupaţi veniturile de mai jos în impozite directe si impozite indirecte:

a) impozit pe profit;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accize;
d) taxe vamale;
e) impozitul pe dividende de la societăţile comerciale;
f) impozit pe venit;
g) impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
Răspuns:
Conform clasificaţiei veniturilor bugetului de stat (a se vedea Legea nr.388/2007 pentru
aprobarea bugetului de stat/2008 MOF 902/2007), putem clasifica veniturile de mai sus
astfel:
Impozite directe
a) impozitul pe profit;
d) taxe vamale;
e) impozitul pe dividende de la societăţile comerciale;
f) impozit pe venit;
g) impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Impozite indirecte
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accize;
Venituri nefiscale
h) taxe consulare;
i)taxe pentru eliberarea certificatului de cazier fiscal.
!! 2 Se cunosc următoarele date din legile bugetului de stat al României pe anii 2006 şi
2007:
Indicator 2006 2007
1.Venitri curente, din care: 42761.5 55496.3
a)Venituri fiscale 40486.6 52185.9
b)Contributii de asigurari 271.0 352.0
c)Venituri nefiscale 2003.9 2958.4
2.Venituri de capital 56.1 74.3
3.Incasari din ramburs. imprum.acord. 5.0 4.9
Sursa: Legea Bugetului de Stat pe 2007 nr. 486/2006, publicată în Monitorul Oficial, Nr. 1043/2006 şi
Legea Bugetului de Stat pe 2008 nr. 388/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 902/2007
Se cunosc de asemenea urmatoarele valori ale produsului intern brut(PIB):

Indicator 2006 2007
PIB 344.535,5 404.708,8
Pe baza datelor de mai sus determinati rata fiscalitatii in fiecare dintre cei 2 ani.
1
3.Enumerati si explicati care sunt principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman.
Raspuns-art.3 Cod fiscal.
-Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri,
cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin.
-Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la
interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite
pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le
revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management
financiar asupra sarcinii lor fiscale
-Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în
funcţie de mărimea acestora
-Eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului
fiscal, astfel încât aceste
prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi
juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor
decizii investiţionale majore.
4. Clasificaţi impozitele după fond şi formă. Dezvoltaţi pe scurt categoriile identificate.

După trăsăturile de fond şi formă impozitele se clasifică în impozite directe şi impozite
indirecte.
Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unei persoane, cuantumul lor fiind
influenţat, în cele mai multe cazuri, de nivelul veniturilor şi/sau averii, precum şi de
cotele de impozitare. În categoria impozitelor directe de cuprind impozitele reale
(impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc.) şi impozitele personale (pe
venit şi pe avere).
Impozitele indirecte sunt impozite percepute pe cheltuieli (ele sunt impozite pe consum).
5. De câte feluri sunt impozitele directe?

Impozitele directe sunt de 2 feluri: impozite reale şi impozite personale.
6. Prin ce se caracterizează imnpozitele reale?

Impozitele reale sunt impozite percepute asupra unor obiecte –clădiri, terenuri etc. Ele nu
ţin cont de situaţia personală a subiectului impozitului, ci doar de obiectul impozabil.
7. Ce semnifică impozitele personale?

Impozitele persoanale sunt impozite instituite asupra veniturilor sau averii având legătură
cu situaţia (venitul sau averea) persoanei impozabile.
8. Clasificaţi impozitele după obiectul impunerii

După obiectul impunerii impozitele se împart în: impozite pe venit, impozite pe avere şi
impozite pe cheltuieli.
9. Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?

Raspuns:
2
Prin caracterul obligatoriu al impozitului se intelege faptul ca acesta este stabilit prin
lege.
10.Ionescu Ion este un contribuabil persoana fizica , platind impozit pe venitul din
salarii.Nemultumit de calitatae serviciilor publice oferite de stat , el solicita rambursarae
impozitului platit in anul 2007, considerand ca suma platita nu este echivalenta cu
serviciile publice de care a beneficiat.Este aceasta solicitare intemeiata ?argumentati.
Raspuns:
-nu este intemeiata solicitarea;
-caracterul obligatoriu al impozitului;plata acestuia catre bugetul statului nu presupune o
contraprestatie directa si imediata in favoarae contribuabilului.
11. Societatea comerciala X SRL vireaza in luna aprilie 2008 suma de 120 lei
reprezentand impozit pe veniturile din salarii pt. Salariata sa Andreescu Andreea
Identificati subiectul si obiectul impozitului in acest caz.
Raspuns:
-subiect- Andreescu A.
-obiect-venitul din salarii
12. Marimea impozitelor datorate de fiecare persoana trebuie sa fie certa ,nu arbitrara ,iar
termenele,modalitatea si locul de plata sa fie stabilite fara echivoc pentru a fi cunoscute
si respectate de fiecare platitor.
Acesta este enuntul carui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?
Raspuns:-certitudinea impunerii
13 Ce reprezinta stopajul la sursa?Exemplificati.

Raspuns- retinerea de catre platitorul de venit a impozitului aferent venitului realizat de
catre contribuabil, in vederea virarii acestuia in contul bugetar corespunzator.
Exemple:
-impozit pe salarii,impozit pe venitul nerezidentilor etc
!14. Se dau urmatoarele cote progresive simple
Transa de venit cota cota progr.comp. impozit
Pana la 1500 10% 150 lei

1501-2500 lei 15% 150 lei +15% pt. ce dep. 1500 300 lei
2501-4000 lei 25% 300 lei +25%pt. ce dep. 2500 675 lei
peste 4000 lei 30% 675 lei + 30% pt. ce dep.4000 ……
Pe baza cotelor progresive simple de mai sus construiti tabelul otelor progresive
compuse.
3
15.Impozitul pe venitul din transferul propriet. imobiliare din patrim. Personal se
calculeaza, in situatia in care imobilul a fost instrainat intr-o pertioada mai mica de 3 ani
de la dobandire, pe baza urmatoarelor cote: Transa de venit cota
Pana la 200.000 lei 3%

Peste 200.000 lei 6.000 lei + 2% pt. Ceea ce depaseste 200.000 lei
Precizati ce tip de cote de impunere sunt acestea.
Raspuns:-cote progresive compuse.
16. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului
impozabil.Ce fel de tip de cota de impunere este aceasta?
Raspuns – cota procentuala fixa .
17.Contribuabilul X realizeaza doua venituri impozitale,unul de 1.000 u.m.si unul de

3.500 u.m.,care se impoziteaza separat dupa urmatoarele cote de impunere :
Transa de venit Cota

(u.m.) (%)
Pana la 1.500 u.m. 10%
1.501.-2.500 u.m. 150 u.m.+15% pentru ceea ce depaseste 1.500 u.m.
Peste 4.000 u.m. 675 u.m.+30% pentru ceea ce depaseste 4.000 u.m.
Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul X.

Raspuns-
Impunerea venitului de 1000 um=1000 x 10%=100 um

Impunerea venitului de 3500um=300 +(3500-2500) x25%=550um
Impozit total=100 + 550 =650 um
18.Contribuabilul Y realizeaza doua venituri impozitale,unul de 1.000 u.m. si unul de

3.500 u.m.,care se impoziteaza global dupa urmatoarele cote de impunere :
Transa de venit Cota

(u.m.) (%)
Pana la 1.500 u.m. 10%
Peste 4.000 u.m. 675 u.m.+30% pentru ceea ce depaseste 4.000 u.m.
Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul Y.
4
Raspuns
Venitul global=1000+3500=4500 um
Impozit global=675 +(4500-4000) x30%=825 um
19. O societate comercială supusă impozitului pe profit realizează în primul semestru al

anului 2008 venituri totale în sumă de 50.000 lei din care 40.000 lei sunt venituri
realizate din activitatea unui bar de noapte. Suma totală a cheltuielilor deductibile
efectuate de agentul economic este de 35.000 lei, dintre care 28.000 lei sunt aferenti
activitatii de bar de noapte.Determinaţi cuantumul impozitului pe profit aferent
semestrului I .Stiind că agentul economic a constituit şi plătit la sfârşitul primului
trimestru al anului 2008 impozit pe profit în sumă de 4.000 lei determinaţi cât este
cuantumul impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II 2008.
Rãspuns:
Pas 1. Identificarea veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărui tip de activităţi

Pentru bar de noapte:
Venituri = 40.000 lei
Cheltuieli = 28.000 lei
Pentru celelalte activităţi
Venituri = 50.000 – 40.000 = 10.000 lei
Cheltuieli = 35.000 – 28.000 = 7.000 lei
Pas 2. Determinarea impozitului pe profit aferent activităţii de bar de noapte(art.18CF)
Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre:
- 16% xProfitul impozabil din aceasta activitate sau
- 5% xTotal venituri din aceasta activitate . Astfel, vom calcula impozitul pe profit în
ambele moduri, urmând să decidem ulterior care este suma de plată.
Cu cota de 16%: Impozit = 16% x (40.000 – 28.000) = 1.920 lei
Cu cota de 5%: Impozit = 5%x 40.000 = 2.000 lei
Impozitul pe profit datorat pentru semestrul I din activitatea barului de noapte = 2.000 lei
Pas 3. Determinarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi
Pentru celelalte activităţi impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de 16% la
profitul impozabil.
Impozitul pe profit datorat pentru semestrul II pentru alte activităţi = 16% * (10.000 –
7.000) = 480 lei
Pas 4. Determinarea impozitului pe profit datorat pentru semestrul I
Impozit datorat = Impozitbar + Impozitalteact. = 2.000 + 480 = 2.480 lei
Pas 5. Determinarea impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II
Impozit pe profit plătit în trimestrul I = 4.000 lei
Impozit pe profit datorat cumulat de la începutul anului pentru semestrul I = 2.480 lei.
Societatea are de recuperat impozit pe profit în sumă de 4.000 – 2.480 = 1.520 lei
20 O organizaţie non-profit realizează următoarele venituri în anul 2008:

- venituri din cotizaţiile membrilor = 5000 lei
- venituri din donaţii şi sponsorizări = 15.000 lei
- venituri din finanţări nerambursabile de la Uniunea Europeană = 30.000 lei
5
- venituri din activităţi comerciale = 10.000 lei
Corespunzător acestor venituri ea realizează următoarele cheltuieli:
- cheltuieli aferente activităţii non-profit = 48.000 lei;
- cheltuieli aferente activităţii comerciale = 7000 lei
Determinaţi impozitul pe profit datorat de această organizaţie non-profit pentru
activităţile desfăşurate în cursul anului 2008, dacă cursul de schimb este 3,65 lei/euro.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile
a.Pentru veniturile din cotizaţiile membrilor, donaţii şi sponsorizări şi finanţări

nerambursabile de la Uniunea Europeană organizaţia non-profit este scutită de plata
impozitului pe profit.
b.Organizaţiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din
activităţi economice ce nu depăşesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte
venituri scutite de la plata impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activităţi economice, este minimul dintre 15.000 euro
şi 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit,respectiv:
15.000 euro = 15.000 x3.65 = 54.750 lei
10% (5000 + 15000 + 30000) = 5.000 lei
- veniturile din activităţi economice sunt scutite în limita a 5.000 lei, pentru restul de
5000 lei datorându-se impozit pe profit.
Pas 2. Determinarea profitului impozabil

Organizaţia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespunde
cuantumului veniturilor impozabile.
Profitul activităţilor economice = Veconomice – Ch.economice = 10.000 – 7000 = 3000
lei.
Profitul aferent veniturilor impozabile = 3000 x (5000/10000) = 1500 lei
Pas 3. Determinarea impozitului pe profit
Impozit pe profit = 16% x 1500 = 240 lei
21 Se dau următoarele tipuri de cheltuieli:

- cheltuieli pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
- cheltuielile de protocol;
- cheltuielile cu provizioane;
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române;
- cheltuieli de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei;
- cheltuieli cu achiziţionarea ambalajelor;
- cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori;
- cheltuieli cu mărfurile vândute;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
Clasificaţi aceste cheltuieli în categoriile:
a) cheltuieli deductibile;
b) cheltuieli cu deductibilitate limitată;
c) cheltuieli nedeductibile
6
din punctul de vedere al impozitului pe profit.
Rãspuns:
Conform Codului Fiscal, art. 21, cheltuielile de mai sus se clasifică astfel:
a) Cheltuieli deductibile:
- cheltuieli pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
- cheltuieli de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei;
- cheltuieli cu achiziţionarea ambalajelor;
- cheltuieli cu mărfurile vândute;
b) Cheltuieli cu deductibilitate limitată:
- cheltuielile de protocol;
- cheltuielile cu provizioane;
- cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori;
c) Cheltuieli nedeductibile:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
22. O societate comercială realizează următoarele venituri şi cheltuieli aferente
trimestrului I 2008:
- venituri din vânzarea mărfurilor: 50.000 . lei;
- venituri din prestări servicii: 20.000 . lei;
- venituri din dividende primite de la o societate comercială română = 1.000 lei;
- cheltuieli cu mărfurile vândute: 30.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile de la terţi: 10.000 lei;
- cheltuieli de protocol: 1.000 lei;
- cheltuieli salariale: 2.000 lei
- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române: 3.000 lei
- cheltuieli cu tichetele de masă: 800 . lei, din care 200 lei peste limita legală
Determinaţi impozitul pe profit datorat de societatea comercială.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea veniturilor impozabile
Venituri impozabile = Venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din prestări servicii =
= 50.000 + 20.000 = 70.000 lei
Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibile
Pentru determinarea sumei cheltuielilor deductibile vom analiza fiecare tip de cheltuială
în parte:
- cheltuielile cu mărfurile vândute sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 30.000 lei
- cheltuielile cu serviciile de la terţi sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 10.000 lei
- cheltuielile cu protocolul sunt deductibile limitat
Limita = 2% x (Venituri impozabile – Cheltuieli aferente veniturilor impozabile altele
decât cele cu impozitul pe profit şi protocolul)
= 2% x (70.000 – 30.000 – 10.000 – 2.000 – 3.000 – 800) = 24.200 lei x 2%= 484 lei
şi chelt neded = 516 lei.
- cheltuielile salariale sunt integral deductibile Chelt. Ded. = 2.000 mil. lei
- cheltuielile cu amenzile sunt integral nedeductibile Chelt. Neded. = 3.000 mil. lei
- cheltuielile cu tichetele de masă sunt deductibile în limita prevederilor legale
7
Chelt. Ded. = 600 mil. lei şi Chelt. Neded. = 200 mil. lei.
Total cheltuieli deductibile = 30.000 + 10.000 + 484 + 2.000 + 600 = 43.084 lei
Profit impozabil = 70.000 – 43.084 = 26.916 lei
Impozitul pe profit = 26.916x 16% = 4.307 lei.
23. O societate comercială realizează în anul 2008 venituri totale impozabile în valoare
de 10.000 lei şi cheltuieli deductibile totale în valoare de 8.000 lei. Separat de aceste
cheltuieli societatea înregistrează cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor de la
bănci în sumă de 1.200 lei. Valoarea capitalului propriu este de 125.000 lei la începutul
anului şi 150.000 lei la sfârşitul anului. Valoarea împrumuturilor pe
termen lung este de 400.000 lei la începutul anului şi 300.000 lei. Determinaţi valoarea
impozitului pe profit de plată aferent anului 2008.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor de la bănci autorizate de BNR sunt
integral deductibile.
Profit impozabil = 10.000 – 8.000 – 1.200 = 800 lei
Impozit pe profit = 16% x 800 = 128 lei
24. O societate comercială a realizat cumulat de la începutul anului pe primele şase luni
ale anului 2008 venituri totale impozabile în valoare de 40.000 lei, din care cifra de
afaceri reprezintă 38.000 lei şi cheltuieli totale în valoare de 30.000 lei, din care 600 lei
cheltuieli cu impozitul pe profit. Separat de aceste cheltuieli, în luna mai societatea a
acordat o sponsorizare în valoare de 250 lei. Determinaţi care este suma impozitului pe
profit pe care societatea trebuie s-o plătească la 25 iulie 2008, ştiind că impozitul pe
profit constituit pentru primul trimestru a fost plătit la termenul legal.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea profitului impozabil aferent primelor şase luni ale anului.
Venituri impozabile = 40.000 lei
Cheltuieli deductibile = 30.000 – 600 = 29.400 lei sau ( 30250-850)
Profit impozabil = 40.000 – 29.400 = 10.600 lei
Pas 2. Determinarea impozitului pe profit datorat pentru semestrul II
Impozit pe profit datorat = 16% x 10.600 = 1.696 lei
Cheltuielile cu sponsorizarea pot fi deduse din impozitul pe profit în limita a 3‰ din cifra
de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat.
3‰ x CA = 3‰ x 38.000 = 114 lei
20% x Impozit = 20% x 1.696 = 339,2 lei
din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea în sumă de 114 lei
Impozit pe profit datorat = 1696 – 114 = 1.582 lei
Pas 3. determinarea impozitului pe profit de plată
8
Impozit pe profit de plată = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit plătit = 1.582 –
600 = 982 lei
25. La sfârşitul anului 2007 o societate comercială pe acţiuni înregistrează un profit net în
valoare de 200.000 lei.Acţionarii societăţii sunt: o persoană fizică română ce deţine 30%
din capitalul social şi o persoană juridică română ce deţine din anul 2001 70% din
capitalul social. În condiţiile în care societatea practică o rată de distribuire a dividendelor
de 50% determinaţi:
a) valoarea totală şi pe beneficiari a dividendului brut;
b) impozitul pe dividende;
c) valoarea dividendului net pe beneficiari;
d) până la ce dată trebuie plătit impozitul pe dividende.
Rãspuns:
a) Dividend brut = 200.000 x 50% = 100.000 lei-repartizat actionarilor
- persoana fizică = 100.000 x 30% = 30.000 lei;
- persoana juridică 100.000 x 70% = 70.000 lei;
b) Impozitul pe dividende
- persoana fizică = 30.000 x 16% = 4.800 lei (Cod fiscal, art. 67, alin 1);
- persoana juridică = 0; (Dividendele sunt scutite de impozit, conform, art. 36, alin 4, Cod
Fiscal);
c) Dividendul net
- persoana fizică = 30.000 – 4.800 = 25.200 lei;
- persoana juridică = 70.000 – 0 = 70.000 lei;
d) Impozitul pe dividende va fi plătit în anul 2008, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care se plăteşte dividendul ori de câte ori acţionarii decid ridicarea
dividendelor, pentru impozitul aferent acestora, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2008
(Cod fiscal, art. 67, alin 1-pt. divid. distribuit actionrilor, dar neridicat).
26. La data de 31 decembrie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit

pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori economico-finanicari:
Capital social subscris şi vărsat ............................................................1.000 lei
Venituri totale şi impozabile ...............................................................70.000 lei
Cheltuieli totale şi deductibile fiscal ...................................................60.000 lei
Să se constituie rezerva legală conform limitei maxime de deductibilitate admise de

legislaţia în vigoare, în condiţiile în care AGA a hotărât constituirea integrală a rezervei
legale.
Rãspuns: 200 lei
Metodologia de calcul:
Profit brut (70.000 lei – 60.000 lei)......................................................10.000 lei
Suma maximă admisă a rezervei legale ....................................................200 lei
10.000 lei x 5% = 500 lei
1.000 lei x 20% = 200 lei
500 lei > 200 lei
Rezultă suma maximă admisă de 200 lei
9
27. La data de 31 decembrie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit
pe profit (16%) a înregistrat următorii indicatori economico-financiari:
Capital social subscris şi vărsat ............................................................1.000 lei
Cheltuieli totale şi deductibile fiscal ...................................................60.000 lei
Societatea se afla in primul an de activitate
Sa se calculeze impozitul pe profit annual in conditiile in care AGA a hotarat

constituirea rezervei la nivelul maxim de deductibilitate admisa.
Rãspuns: 1568 lei

I. Determinarea sumei maxime admise a rezervei legale
Profit brut (70.000 lei – 60.000 lei)......................................................10.000 lei
Suma maximă admisă a rezervei legale ....................................................200 lei
10.000 lei x 5% = 500 lei
1.000 lei x 20% = 200 lei
500 lei > 200 lei
Rezultă suma maximă admisă de 200 lei
II. Determinarea impozitului pe profit anual
Profit impozabil (10.000 - 200)...........................................................9.800 lei
Impozit pe profit anual (9.800 x 16%)...................................................1.568 lei
Legislaţie: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 22
(1) a şi art. 19 (1)
28. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de

noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, la data de 31 decembrie a
exerciţiului N a înregistrat următorii indicatori economico-financiari:
Cheltuieli totale şi deductibile fiscal .....................................................6.000 lei
Să se calculeze impozitul pe profit aferent exerciţiului N.
Rãspuns: 640 lei
Profit impozabil (10.000 lei – 6.000 lei)..................................................4.000 lei
Impozitul pe profit prin aplicarea cotei de 16%:
(4.000 x 16% = 640 lei)
Determinarea impozitului de 5% aplicat veniturilor realizate din aceste activităţi:
(10.000 x 5% = 500 lei)
Determinarea impozitului pe profit datorat ................................................640 lei
(640 lei > 500 lei)
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 18
10
29. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor,cazinourilor sau pariurilor sportive, la data de 31 decembrie a
exerciţiului N a înregistrat următorii indicatori
economico-financiari:
Cheltuieli totale şi deductibile fiscal .....................................................7.500 lei
Să se calculeze impozitul pe profit aferent exerciţiului N.
Rãspuns: 500 lei
Profit impozabil (10.000 lei – 7.500 lei)..................................................2.500 lei
Impozitul pe profit prin aplicarea cotei de 16%:
(2.500 x 16% = 400 lei)
Determinarea impozitului de 5% aplicat veniturilor realizate din aceste activităţi:
(10.000 x 5% = 500 lei)
Determinarea impozitului pe profit datorat ................................................500 lei
(500 lei < 400 lei)
30. La data de 31 martie a exerciţiului N o societate comercială plătitoare de impozit pe

profit 16% a înregistrat următorii indicatori economico-financiari:
Venituri totale.......................................................................................14.000 lei
din care
- dividende primite de la o persoană
juridică română ......................................................................................2.000 lei
Cheltuieli totale.......................................................................................10.000 lei
Din care
- majorări şi penalităţi de întârziere
pentru neplata la termen a TVA .....................................................100 lei
Să se calculeze impozitul pe profit datorat aferent trim. I.
Rãspuns: 336 lei
Profit contabil (14.000 lei – 10.000 lei)...................................................4.000 lei
Profit impozabil (4.000 lei – 2.000 lei + 100 lei).....................................2.100 lei
Impozitul pe profit (2.100 lei x 16%) .........................................................336 lei
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 (1)
31. La o societate comercială s-au înregistrat următorii indicatgori economico-financiari:

Total venituri impozabile .......................................................................10.000 lei
Total cheltuieli ........................................................................................7.000 lei
Din care
- cheltuieli de protocol ...............................................................................200 lei
Din care
11
- cheltuieli de protocol ...............................................................................200 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit ..............................................................340 lei
Să se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, ştiind că societatea
este plătitoare de impozit pe profit şi neplătitoare de TVA.
Rãspuns: 70,8 lei
Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ................. 3.540 lei
(10.000 lei – 7.000 lei + 200 lei + 340 lei)=3.540 lei
Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 3.540 lei) .....................................70,8 lei
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (3) a).
32. La data de 30 iunie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit pe

profit 16% şi de TVA 19% a înregistrat următorii indicatori economico-financiari:
Din care
- cheltuieli de protocol (băuturi alcoolice şi produse din tutun,suma exclusiv tva)………
……………………………………………………................200 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I..................................................340 lei
Să se determine impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit
aferent trim II, ştiind ca totalul cheltuielilor include şi TVA-ul nedeductibil aferent
produselor de protocol.
Rãspuns: 561 lei impozit pe profit cumulat la 30 iunie,
221 lei impozit pe profit aferent trim II
I. Determinarea cheltuielilor de protocol deductibile
Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ................. 3.540 lei
(10.000 lei – 7.000 lei + 200 lei + 340 lei)
Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 3.540 lei) .....................................70,8 lei
II. Determinarea cheltuielilor nedeductibile
Cheltuieli de protocol nedeductibile (200 lei – 70,8 lei) ...........................129,2 lei
TVA nedeductibilă aferentă cheltuielilor de protocol ..................................38 lei
(200 lei x 19% = 38 lei)
Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I......................................................340 lei
Cheltuieli nedeductibile Total......................................................................507,2 lei
III. Determinarea impozitului pe profit cumulat la 30 iunie
Profit contabil (10.000 lei – 7.000 lei) .......................................................3.000 lei
Profit impozabil (3.000 lei + 507,2 lei) ......................................................3.507,2 lei
Impozit pe profit cumulat la 30 iunie (16% x 3.507,2 lei)..............................561 lei
IV. Determinarea impozitului pe profit aferent Trim II.
12
Impozit pe profit aferent Trim II. ..................................................................221 lei
(561 lei – 340 lei = 221 lei)
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (3) a )şi art.
145 (5) b).
33. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit 16% prezintă

următoarea situaţie financiară:
Venituri totale impozabile .......................................................................700.000 lei
Cheltuieli totale .......................................................................................600.000 lei
din care
- cheltuieli de protocol.................................................................................12.000 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit aferent Trim. I........................................10.000 lei
- cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări
pentru neplata la termen a TVA ....................................................................2.000 lei
Să se determine limita maximă de deductibilitate a cheltuielilor de protocol admisă la 30
iunie.
Rãspuns: 2.440 lei
Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...........................122.000 lei
(100.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei)
Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 122.000 lei) ..........................................2.440 lei
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (3) a).
34. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit 16% şi TVA 19%
prezintă următoarea situaţie financiară:
Venituri totale impozabile .......................................................................700.000 lei
Cheltuieli totale .......................................................................................600.000 lei
Din care
- cheltuieli de protocol.................................................................................12.000 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit aferent Trim. I.........................................10.000 lei
- cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări
pentru neplata la termen a TVA ....................................................................2.000 lei
Să se calculeze impozitul pe profit cumulat la 30 iunie, din care impozitul pe profit
aferent trim II, ştiind că totalul cheltuielilor include şi cheltuielile cu TVA colectată
aferentă cheltuielilor de protocol nedeductibile.
Rãspuns: 19.740 lei impozit pe profit cumulat la 30 iunie
9.740 lei impozit pe profit aferent trim II
I. Determinarea limitei maxime de deductibilitate a cheltuielilor de protocol
Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile ...........................122.000 lei
(100.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei)
Cheltuieli de protocol deductibile (2% x 122.000 lei) ..........................................2.440 lei
II. Determinarea cheltuielilor nedeductibile
Cheltuieli de protocol nedeductibile (12.000 lei – 2.440 lei) ...........................9.560 lei
13
Cheltuieli cu TVA colectată aferentă cheltuielilor de protocol nedeductibile.....1816,4 lei
(9560 lei x 19% = 1816,4 lei)
Cheltuieli cu impozitul pe profit Trim. I...........................................................10.000 lei
Cheltuieli reprezentând majorări de întârziere şi penalizări
pentru neplata la termen a TVA .........................................................................2.000 lei
Cheltuieli nedeductibile Total............................................................................23.376,4 lei
III. Determinarea impozitului pe profit cumulat la 30 iunie
Profit impozabil (100.000 lei + 23.376,4 lei) ..................................................123.376,4 lei
Impozit pe profit cumulat (123.376,4 lei x 16%)..............................................19.740,22 lei
IV. Determinarea impozitului pe profit aferent Trim II.
Impozit pe profit aferent Trim II. ............................................................................9.740 lei
32
(19.740 lei – 10.000 lei = 9.740 lei)
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (3) a) şi (4)
a) şi HG 44/2004 privind Normele de Aplicare a Codului Fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, Titlul VI TVA,
pct. 6 (11) şi (12).
35. O societate commercială a obţinut cumlat, de la începutul anului până la data de 31

decembrie 2007, un profit impozabil de 750.000 lei, conform calculelor finalizate în luna
aprilie 2008. În cursul anului s-a plătit un profit impozabil astfel:
Impozit pe profit trim. I .................................36.000 lei
Impozit pe profit trim. II.................................40.000 lei
Impozit pe profit trim. III................................12.000 lei
Să se determine impozitul pe profit care trebuie virat bugetului de stat până la data de 25
ianuarie, aferent trim IV,
urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la data de
15 aprilie a anului următor şi care va fi diferenţa de plată pentru acel an.
Rãspuns: 12.000 lei impozit pe profit pentru trim. IV
20.000 lei diferenta de platã pentru anul 2007
I. Determinarea impozitului pe profit Trim. IV
Impozit pe profit pentru Trim. IV .............................................................12.000 lei
(sumă egală cu impozitul pe Trim. III)
II. Determinarea impozitului pe profit anual
Profit impozabil......................... .............................................................750.000 lei
Impozit pe profit anual (750.000 lei x 16%)........................................... 120.000 lei
III. Determinarea diferenţei de plată pentru anul 2007
Impozit pe profit plătit până la data de 25 ianuarie ..................................100.000 lei
(36.000 lei + 40.000 lei + 12.000 lei + 12.000 lei)
Diferenţa de plată pentru anul 2007 ...........................................................20.000 lei
(120.000 lei – 100.000 lei)
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 34 (10) şi art.
35 (1).
36. La data de 31 martie 2008, la o societate comercială avem următoarea situaţie:
14
- lei -
1 ianuarie 2007 31 martie 2007
Capital propriu 100.000 120.000
Capital împrumutat 110.000 90.000
Cheltuieli cu dobânzile aferente
unui împrumut de la o bancă
românească autorizată de BNR 0 40.000
Venituri din dobânzi 0 22.000
Celelate venituri impozabile 0 150.000
Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie
2008.
Rãspuns: Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile adicã sunt în sumã de
40.000 lei.
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 23 (4).

- lei -
lei 1 ianuarie 2008 31 martie 2008
Capital propriu 100.000 120.000
Capital împrumutat 110.000 150.000
unui împrumut de la un acţionar
al societăţii comerciale 0 60.000
Să se calculeze nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la data de 31 martie
2008. Rata dobânzii la care sa contractat împrumutul de la acţionar este inferioară ratei
dobânzii de referinţă stabilite de BNR.
Rãspuns: Cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile în sumã de 60.000 lei.
I. Determinarea nivelului cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile
Cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile ..................................................... 60.000 lei
(se încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite de BNR)
II. Determinarea gradului de îndatorare a capitalului

GR. Trim I = 110.000 +150.000= 1.18
100.000 +120.000
III. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I

Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ....................................................60.000 lei
(grad îndatorare < 3)
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 23 (5) şi art.
23 (1)
15
- lei -
1 ianuarie 2008 31 martie 2008
unui împrumut de la un acţionar 0 70.000
Să se determine nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile la 31 martie 2008, în
cazul în care gradul de îndatorare al capitalului este pozitiv dar mai mic ca 3 şi în cazul în
care gradul de îndatorare a capitalului este
pozitiv dar mai mare ca trei. Dacă pentru împrumutul contractat s-ar fi plătit dobânzi
calculate cu rata de referinţă aBNR, volumul acestora pentru trim. I ar fi fost 50.000 lei.
Rãspuns: Grad de îndatorare Cheltuieli deductibile cu dobânzile
la 31 martie 2008
<3 50.000 lei

>3 0lei
I. Determinarea nivelului cheltuielilor cu dobânzile posibil deductibile
Cheltuieli cu dobânzile posibil deductibile ....................................................... 50.000 lei
(numai cele care se încadrează în limita dată de nivelul ratei dobânzii de referinţă stabilite
de BNR ar fi posbil deductibile. Restul de 10.000 sunt integral nedeductibile).
II. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I în funcţie de gradul de

îndatorare a capitalului
Caz I. Grad de îndatorare < 3
Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ....................................................50.000 lei
(Cheltuielile cu dobânzile posibil de dedus vor fi integral deductibile în trim I)
Caz II. Grad de îndatorare > 3
Cheltuieli cu dobânzile deductibile în trim I. ....................................................0 lei
(Cheltuielile cu dobânzile posibil de dedus vor fi integral nedeductibile în trim I si se vor
reporta până când gradulde îndatorare va fi mai mic decât 3).
(1), (2) şi (5)
39. O societate achiziţionează, pe data de 15 decembrie 2007 un utilaj. Valoarea contabilă
de intrare este de 56.000 lei, durata normală de utilizare 5 ani.
În condiţiile aplicării pentru calculul amortizării fiscale a metodei de amortizare
accelerată, care este mărimea amortizării fiscale în anul 2009? La calculul amortizării
accelerate se va utiliza cota maximă de amortizare admisă.
.
Rãspuns: 7000 lei
Amortizarea accelerată în primul an de funcţionare (2008)...............................28.000 lei
(56.000 lei x 50%)
Amortizarea în al doilea an de funcţionare (2009)...............................................7.000 lei
16
(28.000 lei : 4 ani = 7.000 lei/an)
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 24 .
40. La data de 01 martie 2007, o societate achiziţionează o clădire pentru extinderea

activităţii. Valoarea contabilă
de intrare este de 2.000.000 lei, durata normală de utilizare 40 ani.
Să se calculeze amortizarea fiscală pentru anul 2007.
Rãspuns: 37.500 lei
Amortizarea fiscală anuală pe baza metodei liniare............................................50.000 lei
(2.000.000 lei : 40 ani)
Amortizarea fiscală în anul 2007..........................................................................37.500 lei
(50.000 lei x 9/12 =37.500 lei)
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 24 (6), (7),
(11).
41. Un contribuabil achiziţionează, în data de 03 Octombrie 2007 un brevet de invenţie

pe care îl utilizeaza începând cu data de 10 Octombrie 2007. Valoarea de facturare a
brevetului de invenţie este de 145.775 lei, din care TVA 23.275 lei. Durata normală de
utilizare este de 3 ani, iar contribuabilul aplică regimul de amortizare liniară.
Să se determine amortizarea fiscală aferentă lunii noiembrie 2007.
Rãspuns: 3.402,77 lei
Valoarea contabilă de intrare (145.775 lei – 23.275 lei) ...............................122.500 lei
Amrtizarea fiscală lunară ..................................................................................3.402,77 lei
(122.500 lei : 36 luni = 3402,77 lei)
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 24 (6), (7),
(11).
42. Se înregistrează o lipsă de materiale auxiliare din gestiune în valoare de 1.000 lei.
AGA hotărăşte descărcarea gestiunii fără a emite decizie de imputare. Materialele nu au
fost asigurate.
Care este tratatmentul fiscal din punct de vedere al TVA şi al impozitului pe profit pentru
această situaţie?
Rãspuns:
Tratatment din punct de vedere al TVA
Constatarea existenţei de bunuri lipsă în gestiune se consideră livrare către sine, pentru
care societatea trebuie să colecteze TVA , se va colecta TVA în sumă de 100.000 x 19% =
19.000 lei. Acest TVA colectat este cheltuială a societăţii.
Tratatment din punct de vedere al impozitului pe profit
Cheltuiala cu stocul constatat lipsă în gestiune, precum şi cu TVA aferent este deductibilă
fiscal numai dacă stocul a fost asigurat, în limita asigurării. Cum stocul nu a fost asigurat,
atât cheltuiala cu stocul, cât şi TVA colectată aferentă stocului vor fi cheltuieli
nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
17
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 (4) lit. c,
art. 128 (4), art. 155 (2) şi HG 44/2004 privind Normele de Aplicare a Codului Fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare,
Titlul VI TVA, pct. 70 (1) şi (2).
43. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit, a încheiat in cursul trim.1un

contract de leasing operaţional în calitate de utilizator de leasing pentru un utilaj şi a
înregistrat următoarele cheltuieli pe cumulat:
Cheltuieli privind mărfurile ………………………………………….. 100.000 lei
Cheltuieli cu salariile …………………………………………………...20.000 lei
Cheltuieli cu amortizarea bunului luat în leasing ………………………..1.000 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare ……………………………………………500 lei
Una din aceste cheltuieli nu a fost înregistrată corespunzător operaţiunii economice
realizate de societate.
Să se indice grupa de cheltuieli incorect înregistrată şi cine trebuia să le înregistreze,
precum şi regimul fiscal al acesteia la calculul profitului impozabil.
Rãspuns:
Cheltuielile cu amortizarea obiectului de leasing sunt incorrect înregistrate la utilizator
deoarece societatea a încheiat un contract de leasing operaţional. Aceste cheltuieli cu
amortizarea obiectului de leasing se înregistrează de către locator şi sunt cheltuieli
deductibile fiscal la calculul profitului impozabil.
44. În cursul anului 2008, după aprobarea bilanţului contabil aferent anului 2007, la o
societate comercială avem următoarea situaţie:
Profit net de repartizat sub formă de dividende ............................................ 300.000 lei
Capital social subscris şi vărsat .......................................................................30.000 lei
Din care: Asociat „A”/Persoană juridică română ............................................25.000 lei
Asociat „B”/Persoană fizică română .............................................. ...5.000 lei
Asociatul „A” deţine părţile sociale începând cu anul 2000.
Să se determine suma dividendelor ce trebuie încasate de către fiecare asociat şi a
impozitului pe dividende reţinut de societatea comercială.
Rãspuns: Dividende de încasat Impozit pe dividende
Asociat „A” 249.990 lei 0 lei
Asociat „B” 42.008 lei 8.002 lei
TOTAL 291.998 lei 8.002 lei
I. Determinarea ponderii părţilor sociale în total capital
Asociat „A” 25.000 lei : 30.000 lei = 83,33%
Asociat „B” 5.000 lei : 30.000 lei = 16,67%
30.000 lei = 100%
II. Repartizarea profitului net sub formă de dividende
Asociat „A” 300.000 lei x 83,33% = 249.990 lei
Asociat „B” 300.000 lei x 16,67% = 50.010 lei
300.000 lei x 100% = 300.000 lei
III. Determinarea impozitului pe dividend datorat
Asociat „A” 249.990 lei x 0% = 0 lei
18
Asociat „B” 50.010 lei x 16% = 8.001,6 lei = 8.002 lei
8.002 lei
IV. Suma dividendelor de încasat de către asociaţi
Asociat „A” 249.990 lei -0 = 249.990 lei
Asociat „B” 50.010 lei – 8002 = 42.008 lei
291.998 lei
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 36 (1), (2), (4)
şi art. 67 (1).
45. În cursul anului 2008, după aprobarea bilanţului contabil aferent anului 2007, la o
societate comercială avem următoarea situaţie:
Profit net de repartizat sub formă de dividende ............................................ 200.000 lei
Capital social subscris şi vărsat .......................................................................40.000 lei
Din care: Asociat „A”/Persoană fizică română ...............................................25.000 lei
Asociat „B”/Persoană fizică română ............................................. 15.000 lei
Să se determine suma dividendelor ce trebuie încasate de către fiecare asociat şi a
impozitului pe dividende reţinut de societatea comercială.
Rãspuns: Dividende de încasat Impozit pe dividende

Asociat „A” 105.000 lei 20.000 lei
Asociat „B” 63.000 lei 12.000 lei
TOTAL: 168.000 lei 32.000 lei
I. Determinarea ponderii părţilor sociale în total capital
Asociat „A” 25.000 lei : 40.000 lei = 62,50%
Asociat „B” 15.000 lei : 40.000 lei = 37,50%
40.000 lei = 100%
II. Repartizarea profitului net sub formă de dividende
Asociat „A” 200.000 lei x 62,50% = 125.000 lei
Asociat „B” 200.000 lei x 37,50% = 75.000 lei
200.000 lei x 100% = 200.000 lei
III. Determinarea impozitului pe dividend datorat
Asociat „A” 125.000 lei x 16% = 20.000 lei
Asociat „B” 75.000 lei x 16% = 12.000 lei
32.000 lei
IV. Suma dividendelor de încasat de către asociaţi
Asociat „A” 125.000 lei -20.000 = 105.000 lei
Asociat „B” 75.000 lei – 12.000 = 63.000 lei
169.000 lei
46. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice române.

Descrieţi categoriile de de persoane juridice române ce datorează impozit pe profit,
precum şi sfera de cuprindere a impozitului datorat deaceste persoane.
19
Raspuns
În categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit se cuprind: companiile
naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile
comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv
cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi
alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste,
instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum
şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită potrivit
legislaţiei române.
Aceste persoane datorează impozit asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă,
atât din România, cât şi din străinătate.
47. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice străine.
Descrieţi activităţile şi profitul impozabil pentru care aceste societăţi datorează impozitul
pe profit.
Raspuns
Persoanele juridice străine intră sub incidenţa impozitului pe profit în următoarele
situaţii:
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România,
pentru profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
- persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o
asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii
atribuibile fiecărei
personae;
- persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în
România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română, asupra
profitului impozabil aferent acestor venituri.
48. În ce condiţii asociaţiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru

veniturile realizate?
Raspuns
Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare sunt scutite de impozit pe profit pentru veniturile
obţinute din activităţi economice, care sunt sau urmează a fi utilizate pentru
îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii
comune.
49. Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite
de la plata impozitului peprofit, în anumite condiţii, pentru veniturile realizate din
activităţi economice. Care sunt aceste condiţii?
Raspuns
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la
plata impozitului pe profit pentru veniturile din activităţi economice realizate până la
20
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
50.Sa se prezinte formula generala de calcul a impozitului pe profit
IP=(Ven.din orice sursa-Chelt.aferente ven-Ven. neimp.+Chelt. neded.)xK%*
*K%=16%-regula generala
=art.38Cod. fiscal-exceptii, cote diferite
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
51. Să se determine impozitul pe profit datorat de o organizaţie non-profit pentru anul

2008, dacă se cunosc următoarele date despre venituri şi cheltuieli:
- venituri din serbări, conferinţe, tombole 24.000 lei;
- venituri din cotizaţii 3.000 lei;
- donaţii în bani şi bunuri primite prin sponsorizare 9.000 lei;
- venituri obţinute din reclamă şi publicitate 25.000 lei;
- venituri din activităţi economice 7.000 lei;
- cheltuielile totale aferente anului 2007 sunt în sumă de 5.000 lei, din care cheltuielile
efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice sunt în sumă de 2000 lei.
Cursul de schimb mediu anual este de 1 euro = 3,3 lei.
echiv.15000 euro = 15000 x 3,3 = 49500 lei
10% x (24000 + 3000+ 9000 +25000) = 6100 lei
Rezultă că veniturile din actrivităţile economice neimpozabile sunt de 6100 lei, deci
veniturile impozabile sunt de 7000 - 6100 = 900 lei.
Profit impozabil = (7000 – 2000)x900/7000 = 643 lei
Impozit = 643 x 16% = 103 lei.
52. Ce condiţii cumulative trebuie să îndeplinească imobilizarea corporală pentru a

reprezenta un mijloc fix amortizabil din punctul de vedere al codului fiscal?
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii:
a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,
pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (1800
lei);
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un
singur corp, lot sau set,la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului
corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror
durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină
pentru fiecare componentă în parte.
21
53. Prezentaţi regulile generale pe baza cărora se poate stabili regimul de amortizare
(liniar, degresiv sau accelerat) în cazul mijloacelor fixe.
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform
următoarelor reguli:
a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor,
precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate
opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de
amortizare liniară sau degresivă.
54. Cum se calculează amortizarea fiscală prin fiecare din cele 3 metode de amortizare
(liniară, degresivă şi accelerată)?
În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de
amortizare liniară la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare
liniară se calculează raportând numărul 100 la durata normală de utilizare a mijlocului fix.
În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea
cotelor de amortizareliniară cu unul dintre coeficienţii următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10
ani.
Cotele de amortizare determinate de aplică la valoarea rămasă de amortizat la finalul
fiecărui an de amortizare până în momentul în care amortizarea anuală determinată în
sistem regresiv devine mai mică decât raportul între valoarea rămasă de amortizat şi
numărul de ani rămaşi de amortizat, moment în care amortizarea anuală devine egală cu
raportul menţionat anterior.
În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea de intrare
a mijlocului fix;
b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii
rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.
55. Începând cu anul 2007 ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca dividendele primite de
o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat
membru să fie neimpozabile?
Sunt neimpozabile dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de
la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte
cumulativ următoarele condiţii:
1. plăteşte impozit pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
2. deţine minimum 15% din capitalul social al persoanei juridice dintr-un stat membru de
la care primeşte dividendele, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie 2009;
3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct.
2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.
22
56. Daţi 3 exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil,
indiferent de nivelul lor.
Se vor alege 3 tipuri de cheltuieli din cele enumerate mai jos:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către
contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli
profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de
riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în
categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor
campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele
de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate de către salariaţi şi
administratori;
f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele
normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii
contractului colectiv de muncă;
h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi,
participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative
proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc
condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii,
obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi
industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
57. Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare
acordată salariaţiilor în România şi/sau în străinătate?
Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în
România şi în străinătate este deductibilă în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice.
58. Care este, din punctul de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor
cu sponsorizarea?
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt cheltuieli nedeductibile fiscal.
Ele se scad din impozitul pe profit datorat în limita minimului dintre următoarele
1. 3o/00 din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
59. Ce regim fiscal au provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor?
23
Sunt deductibile fiscal.
60. Ce dobânzi şi diferenţe de curs valutar nu intră sub incidenţa gradulului de îndatorare
în ceea ce priveşte deductibilitatea din punctul de vedere al impozitului pe profit?
Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute
direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, şi cele
care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de
credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care
acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa gradului de îndatorare.
61. Cum se determină gradul de îndatorare în vederea stabilirii dacă cheltuielile cu
dobânzile sunt deductibile sau nu?
Gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutatcu termen
de rambursare mai mare de un an şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor
medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care
se determină impozitul pe profit.
Capit.impr.01 01+capit.impr.31.12
Grad indatorare=---------------------------------------------------
Capit.propiu 01 01+ capit.propriu 31.12
62. Un agent economic obţine în anul 2008 un profit impozabil dintr-un bar de noapte în
valoare de 1.000 lei.
Veniturile aferente barului de noapte sunt de 9.000 lei. Să se determine impozitul pe
profit datorat.
Impozitul în cazul barurilor de noapte este 16% din profitul impozabil, dar nu mai puţin
de 5% din veniturile din astfel de activitati.
16% x 1000 = 160 lei
5% x 9000 = 450 lei
În acest caz impozitul este 450 lei.
63. Să se calculeze amortizarea anuală a unui mijloc fix amortizabil prin utilizarea
regimului de amortizare degresivă prevăzut la art 24, alin 8 din Codul fiscal. Se cunosc
următoarele date:
- valoarea de intrare 35.000 lei;
- durata normală de funcţionare conform catalogului 10 ani;
- cota anuală de amortizare liniară = 100/10 = 10%;
- cota anuală de amortizare degresivă este 10% x 2 = 20 %.
Anul Valoare la Amortizare Valoare ramasa Valorea ramasa

inceputul anului de amortizat Durata ramasa
1 35000 35000 x 20%=7000 28000 3111
2 28000 28000 x 20%=5600 22400 2800
3 22400 22400 x 20%=4480 17920 2560
24
4 17920 17920 x 20%=3584 14336 2389
5 14336 14336 x20%=2867.2 11468.80 2293.76
6 11468.80 11468.8 /5 =2293.76 9175.04 2293.76
7 2293.76 2293.76
8 2293.76 2293.76
9 2293.76 2293.76
10 2293.76 2293.76
64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit?

Raspuns
Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din
profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01
2009). Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare
termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul
înregistrării acestora.
Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare
sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care
preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz.
În cazul persoanelor juridice străine, pierderea se recuperază luându-se în considerare
numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere
fiscală intră sub incidenţa regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit
la sistemul de impozitare a profitului.
Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii
fiscale şi limita celor 5 ani.
65. Contrbuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite termene şi a

depune declaraţii de impozit peprofit. Se cere să se menţioneze pentru anul 2007
termenele la care se face plata, ca regulă şi pe categorii de contribuabili, precum şi ce fel
de declaraţii de impozit pe profit se depun şi la ce date?
Raspuns
Contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din
România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit
anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial (scadenţa este data de 25, inclusiv, a primei
luni a trimestrului următor). Termenul până la care se efectuează plata
impozitului anual (impozitul anual – plăţile anticipate) este termenul de depunere a
declaraţiei privind impozitul pe profit (15 aprilie).
Celelalte societăţi comerciale au obligaţia de a declara (declaraţia 100) şi plăti impozitul
pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului
pentru care se calculează impozitul. Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie
anuală de impozit pe profit până la data de 15 aprilie inclusiv a anului următor.
Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la
data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
25
Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice,
pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până
la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
66.Cine sunt considerati contribuabili in cazul impozitului. pe profit?

Raspuns-art.13 L571-privind Codul fiscal.
Sunt contribuabili în cazul impozitului pe profit:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o
asociere fără personalitate juridică;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în
România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în
România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul
datorat de persoana
fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.
67.Care este cota de impunere a profitului in 2008?

Raspuns-16% cu exceptia preved. Art.38-L571/2003Cod fiscal
68.Care este regimul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit in cazul rezervei
legale?
Raspuns- -art.22(1) lit a)-L571/2003
Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului
contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile
neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce
aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din
patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta
este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă,
reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului
impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează
utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează
poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în
urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a
acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
69.Cum se determina impozitul pe dividende datorat de un actionar persoana juridica ,

daca plata dividendelor se face in anul fiscal 2008?
26
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra
dividendului brut plătit către o persoană juridică română.
Nu se datorează impozit în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei
alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15%,
respectiv 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii
dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora.
70 .Societatea Alfa SRL , societate de expertiza contabila platitoare de impozit pe

profit,achita in anul 2008 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 16.000 lei.
Determinati suma deductibila la calculul impozitului pe profit ;-1 euro=3.6 lei.
Raspuns:
Deductibila neplafonat conform art.21(2) lit.g )Cod fiscal si pct.30 N. Metod. Aprob.
Prin HG.44/2004
Art.21(2) lit.g) : sunt cheltuieli deductibile “taxele de inscriere , cotizatiile si
contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare , precum si
contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca”
71. Societatea ALFA SRL,societate de expertiza contabila,platitoare de impozit pe

profit,achita in anul 2008 o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de 16.000
lei.De asemenea,ea se inscrie in Asociatia Internationala de Fiscalitate,o organizatie non-
profit avand ca scop cercetarea in domeniul fiscal,pentru care achita o cotizatie in anul
2008 de 18.000 lei.
Determinati suma deductibila la calculul impozitului pe profit aferenta acestor

cheltuieli,stiind ca pentru cursul de schimb se foloseste valoarea 1 euro=3.6lei.
Raspuns
-suma de 16.000 lei –este deductibila integral-a se vedea raspunsul la problema 70 cf.
Prevederilor art.21(2) lit.g) CF si pct. 30N Met.
-contributia la Asociatia Internationla de fiscalitate este deductibila in limita
echivalentului in lei a 4.000 euro anual cf. Art.21(4) lit. s) din L571/2003 Cod fiscal,
respectiv: 4000x3.6 lei/euro=14.400 lei;-diferenta de 3.600 lei(18.000-14.400) fiind
nedeductibila.
Total cotizatii deductibile =16.000 lei +14.400 lei=30.400 lei.
Art 21(40 lit s)- sunt cheltuieli nedeductibile -“cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre
organizatiile neguvernamentale sau asociatii profesionale care au legatura cu
activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4000 euro
annual, altele decat cele prevazute la alin.2 lit g )si m)”
27
72. O societate comerciala a realizat in anul 2008 venituri totale de 250.000 lei si
cheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o suma de 20.000
lei reprezentand asigurari de pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10
angajati ai sai in anul 2008, respectiv 2.000 lei pe angajat.
Determinati suma deductibila a cheltuielilor cu asigurarile de pensii facultative, stiind ca
pentru cursul de schimb se foloseste valoarea de 1 euro= 3.6 lei.
Raspuns:
Sunt deductibile limitat cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de
pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un
an fiscal pentru fiecare participant;
Suma deductibila = 200 euro*3.6 lei*10 salariati=7.200 lei
73. O societate comerciala a realizat in anul 2008 venituri totale de 250.000 lei,
reprezentand cifra de afaceri, si cheltuieli totale de 175.000 lei. In cadrul acestor
cheltuieli sunt incluse si urmatoarele:
- suma de 3.300 lei reprezentand tichete de cresa acordate salariatilor;
-suma de 10.000 lei reprezentand o bursa privata acordata unui student;
- suma de 75.000 lei reprezentand cheltuieli cu salariile personalului;
- suma de 5.000 lei reprezentand impozit pe profit declarat si platit aferent anului 2008,
restul fiind cheltuieli deductibile.
Determinati impozitul pe profit aferent anului 2008, precum si diferenta de impozit de
plata sau de recuperat.
Raspuns:
Cheltuieli sociale deductibile 2%*75.000 lei= 1.500 lei >>> 3.300-1.500 = 1.800 lei
cheltuiala nedeductibila cu tichetele de cresa;
3/1000 din CA= 250.000 lei *3/1000= 750 lei
20% din I/P datorat = 20%*5.000 lei=1.000 lei
Profit contabil = 250.000-175.000= 75.000 lei
Profit impozabil = 75.000 +1.800+10.000+5.000= 91.800 lei
I/P = 91.800*16%=14.688 lei
I/P de plata = 14.688 – 5.000 – 750 = 8.938 lei
i/p platit bursa privata
74. O societate comerciala detine un mijloc fix cu o valoare de intrarede 25.000 lei,
amortizat in suma de 20.000 lei. La data de 15 mai 2008, societatea caseaza bunul,
obtinand in urma valorificarii prin vanzare a partilor componente suma de 7.000 lei.
Comentati deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea
ramasa neamortizata a mijlocului fix.
Raspuns:
Cheltuiala de 5000 lei = 25.000 ( val fiscalade intrare )- 20.000 ( amortizarea fiscala) este
o cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit conform art 24, alin 15 din Codul
28
fiscal, completata de art 71, indice 6 din norme.
Aceste cheltuieli se considera a fi facute in scopul realizarii de venituri impozabile.
75. O societate comerciala detine un mijloc fix cu o valoare de intrarede 25.000 lei,
amortizat in suma de 20.000 lei. La data de 15 mai 2008, societatea caseaza bunul,
obtinand in urma valorificarii prin vanzare a partilor componente suma de 2.000 lei.
Comentati deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu valoarea
ramasa neamortizata a mijlocului fix.
Raspuns:
Cheltuiala de 5000 lei = 25.000 ( val fiscalade intrare )- 20.000 ( amortizarea fiscala) este
o cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit conform art 24, alin 15 din Codul
fiscal, completata de art 71, indice 6 din norme.
Aceste cheltuieli se considera a fi facute in scopul realizarii de venituri impozabile.
acelasi raspuns ca la problema 74. Codul fiscal nu prevede ca veniturile obtinute in urma
valorificarii partilor componenete ale bunului casat sa fie mai mari decit cheltuiala cu val
neamortizata pentru ca, aceasta din urma, sa fie deductibila. in concluzie, se aplica
aceleasi articole din CF ca la problema 74
76. O societate comerciala a inregistrat in cursul anului 2008 o suma de 2.500 lei
reprezentand cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavand insa contract incheiat
pentru aceasta prestare de servicii. La un control asupra impozitului pe profit aceasta
suma s-a considerat ca fiind nedeductibila intrucat reprezinta o prestare de servicii de
care contribuabilul a beneficiat fara a detine contract de presatri servicii, desi s-a
constatat ca acest serviciu a fost necesar si existau toate documentele justificative care sa
demonstreze ca serviciul a fost efectiv prestat. Decizia luata in urma controlului este
corecta? Explicati.
Raspuns:
Decizia luata in urma controlului nu pare corecta deoarece cheltuielile de functionare,
intretinere si reparatii aferente autoturismelor, pentru a fi deductibile fiscal trebuie
justificate cu documente legale. Daca in speta existau toate ducumentele justificative care
sa demonstreze ca serviciul a fost efectiv prestat si s-a constatat ca acest serviciu a fost
necesar, consideram ca suma de 2.500 lei trebuia considerata cheltuiala deductibila la
calculul profitului impozabil.
completare- raspunsul din fisierul atasat este corect si are la baza urmatoarele: art 21, alin
4, lit m) din Codul Fiscal completat cu art 48 din norme in care se precizeaza: "Nu intra
sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari servicii, prevazuta
la art 21, alin 4, lit m), serviciile cu caracter ocazional, prestate d epersoane fizice
29
autorizate si d epersoane juridice, cum sint: cele de intretinere si reparare a activelor,
serviciile postale, serviciile de comunicatii si d emultiplicare, parcare, transport si altele
asemenea
77. SC ALFA SRL, platitoare de impozit pe profit, a efectuat in anul 2008 plati de
redevente catre o persoana juridica nerezidenta. Conform contractului incheiat intre parti
suma de plata era de 10.000 lei. Beneficiarul redeventei nu a acceptat retinerea din
aceasta suma a impozitului pe veniturile nerezidentilor , a carui cota este de 10%, astfel
ca SC ALFA SRL a calculat ea impozitul, considerand suma de 10.000 lei ca fiind suma
neta de impozit, si l-a inregistrat in cheltuielile sale.
Determinati suma impozitului calculat de SC ALFA SRL pentru redeventele platite
nerezidentului si comentati deductibilitatea acesteia la calculul impozitului pe profit.
Raspuns:
Impozitul calculat si datorat este de 1.111 ron ( suma bruta este 11.111 lei *10%= 1.111
ron) si este nedeductibila la calculul impozitului pe profit conform art 21, alin 4, lit a) din
CF.
78 .C ALFA SRL, platitoare de impozit pe profit , a efectuat in 2008 urmatoarele

plati de impozit pe profit:
-tr.1= 2000 lei,
-tr.2 =2500 lei,
-tr.3 = 900 lei,
Determinati suma de plata reprezentand impozitul pe profit aferent tr.4 stiind ca ALFA
SRL nu finalizeaza pana la data de 15 02 2008 inchiderea exercitiuilui financiar/2007.
Raspuns=900 lei
79.Care este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit(101)?

Raspuns-15 aprilie a anului urmator-art.35 L571/2003.
80. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor realizează

următoarea situaţie a veniturilor desprinsă din balanţa lunii martie 2008:
Tip venit Valoare cumulatã de la
începutul anului (lei)
Venituri din vânzarea mărfurilor 10.000
Venituri din producţia de imobilizări corporale 2.000
Venituri din cedarea activelor fixe 7.000
Venituri din provizioane 500
Venituri din dobânzi 50
30
Venituri din diferenţe de curs valutar 70
Venituri din despăgubiri acordate de societ.de asig.
pentru pagubele la activele corporale proprii 200
În luna februarie societatea comercială achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de

marcat în valoare de 500 lei.
Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trim. I 2008.
Rãspuns:
Veniturile supuse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor = Venituri din vânzarea
mărfurilor + Venituri din cedarea activelor fixe + Venituri din dobânzi + Venituri din
diferenţe de curs valutar = 10.000 + 7.000 + 50 + 70 = 17.120 lei
Din veniturile supuse impozitului pe venit putem scădea valoarea casei de marcat.
Impozit pe venit = 2,5%x (17.120 – 500) = 2,5%x16.620 = 416 lei
81. Trei societăţi comerciale prezintă următoarea situaţie la 31.12.2006:

Indicator Societatea A Societatea B Societatea C
Obiectul
de activitate Comerţ cu articole de Jocuri de noroc Prest. Serv. coafură
imbracaminte
Tip capital soc. Integral Privat Integral privat Integral privat
Venituri (lei) 250.000 300.000 480.000
Număr salariaţi 10 4 5
Ştiind că la 31 decembrie 2006 cursul leu/euro a fost de 3,3817 lei/euro care din
societăţile de mai sus se pot încadra pentru anul 2007 la categoria plătitor de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor, având în vedere că nici una dintre ele nu a mai fost
încadrată în această categorie
Rãspuns:
Nici una dintre societăţile de mai sus nu se poate încadra în categoria
microîntreprinderilor în 2007,deoarece:
- societatea A are 10 salariaţi, condiţia impusă de lege limitând numărul de salariaţi la 9
(Cod Fiscal, art. 103, lit. b);
- societatea B activează în domeniul jocurilor de noroc, domeniu în care nu se pot înfiinţa
microîntreprinderi(Cod Fiscal, art. 104, alin 5, lit. c);
- societatea C a realizat venituri peste 100.000 euro/an, condiţia impusă de lege limitând
valoarea veniturilor la 100.000 euor pe an (Cod Fiscal, art. 103, lit. c).
82. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a înregistrat în

trim I 2008 venituri impozabile în valoare de 200.000 lei şi cheltuieli totale de 150.000
lei.
Să se calculeze impozitul pe venit.
Rãspuns: 5.000 lei
31
Determinarea impozitului pe venit ............................................................. 4.000 lei
(200.000 lei x 2,5% = 5.000 lei)
şi 108.

trim I 2008 venituri totale impozabile în valoare de 18.000 În cursul lunii februarie
achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat fiscală în valoare de 1.500 lei.
Să se calculeze impozitul pe venit aferent trim I 2008.
Rãspuns:413 lei
Determinarea bazei de calcul pentru impozitul pe venit ............................. 16.500 lei
(18.000 lei – 1.500 lei = 16.500 lei)
Determinarea impozitului pe venit .................................................................. 330 lei
(16.500 lei x 2.5% = 413 lei)
şi 108.

trim I 2008 următoarele venituri:
Venituri din vânzarea produselor finite ................................................... 12.000 lei
Venituri din dobânzi ..................................................................................... 200 lei
Venituri din variaţia stocurilor ....................................................................1.000 lei
Venituri din producţia de impobilizări
corporale şi necorporale ................................................................................ 700 lei
Să se determine impozitul pe venit.
Rãspuns: 305 lei
(12.000 lei + 2.000 lei = 12.200 lei)
(12.200 lei x 2.5% = 305 lei)
şi 108.
85. O societate plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor achiziţionează şi

pune în funcţiune în cursul lunii februarie 2008 o casă de marcat fiscală în valoare de
1.400 lei. Balanţa la 31 martie 2008 înregistrează următoarele venituri:
Venituri din comercializarea mărfurilor ................................................... 10.000 lei
Venituri din dobânzi ..................................................................................... 100 lei
Venituri din provizioane................................................................................ 200 lei
Să se determine impozitul pe venit.
Rãspuns: 218 lei
32
(10.000 lei + 100 lei – 1.400 lei = 8.700 lei)
(8.700 lei x 2,5% = 218 lei)
şi 108.
86.In cazul caror persoane juridice legiuitorul permite optarea pentru plata impozitului
pe venitul microintreprinderilor?
Raspuns:
-art.103 si 104 din L571/2003 privind Codul fiscal
Pot opta pentru impozitarea cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor persoanele
juridice române care îndeplinesc cumulative următoarele condiţii: a) realizează venituri,
altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile
totale;
b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul,
autorităţile locale şi instituţiile publice.
Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele
juridice române care:
a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor
juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de
angajaţi
87. Care este cota de impunere pentru anul fiscal 2008 in cazul platitorilor de impozit pe
veniturile microintreprinderilor?
Raspuns: 2.5% -cf. Art.107 din L571/2003 Cod fiscal
88. Cum se determina baza impozabila aferenta impozitului pe venitul

microintreprinderilor?
Raspuns: -cf.art.108 L571/2003 Cod fiscal
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile
din orice sursă, din care se
scad:
a) veniturile din variaţia stocurilor;
b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a
altor resurse pentru
finanţarea investiţiilor;
d) veniturile din provizioane;
33
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului,
care nu au fost cheltuieli
deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;
f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele
produse la activele corporale
proprii.
În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie
a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în
trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii
89. Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din lei in
euro in scopul verificarii, pe parcursul anului, a conditiei de a avea venituri anuale sub
100.000 euro care trebuie indeplinita de platitorii de impozit pe veniturile
Răspuns:
cursul de schimb din ultima zi a fiecarei luni in care este realizat venitul. Conform art 10,
indice 1, de la titlul IV din norme.
90. O societate comerciala, inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile

microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto, inregistreaza
urmatoarele valori ale veniturilor si cheltuielilor lunare in anul 2008:
lei, valori lunare

Luna Ianuarie feb martie aprilie mai iunie
Venituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.000
Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000
Se stie ca evolutia cursului de schimb leu/euro inregistrat in ultima zi a lunii a fost :
lei/euro, in ultima zi a lunii

Curs de 3.7246 3.6548 3.7202 3.6531 3.6755 3.6505
schimb
Stiind ca valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2007 a fost de
3.6102 lei/euro, precizati daca societatea isi poate mentine statutul de platitoare de
impozit pe veniturile microintreprinderilor in primul semestru al anului 2008.
Raspuns:
Norme cod fiscal:
“ Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului în euro a veniturilor
realizate de microîntreprinderi este cel comunicat de Banca Naţională a României pentru
ultima zi a fiecărei luni a perioadei căreia îi este aferent venitul respectiv.”
34
Venituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.000
Curs 3,7246 3,6548 3,7202 3,6531 3,6755 3,6505
Venituri
EUR 20.136,39 16.143,15 22.848,23 17.793,11 20.405,39 15.340,36
Venituri
cumulat eur 20.136,39 36.279,54 59.127,78 76.920,89 97.326,27 112.666,64
Avand in vedere prevederile art 1071 societatea nu mai poate mentine statutul de
platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, datorita veniturilor mai mari de
100 000 eur.

microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto, inregistreaza
urmatoarele valori ale veniturilor si cheltuielilor lunare in anul 2008:
lei, valori lunare

Venituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.000
Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000
Se stie ca evolutia cursului de schimb leu/euro inregistrat in ultima zi a lunii a fost :
lei/euro, in ultima zi a lunii

Curs de 3.7246 3.6548 3.7202 3.6531 3.6755 3.6505
schimb
Stiind ca valoarea cursului de schimb leu/euro din ultima zi a anului 2007 a fost de
3.6102 lei/euro, precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea
pentru primele 2 trimestre ale anului 2008 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile
microintreprinderilor)
Răspuns:

Venituri 75.000 59.000 85.000 65.000 75.000 56.000
Cheltuieli 50.000 45.000 35.000 50.000 45.000 25.000
Curs 3,7246 3,6548 3,7202 3,6531 3,6755 3,6505
Venituri cumulat lei 75.000 134.000 219.000 284.000 359.000 415.000
Cheltuieli cumulat lei 50.000 95.000 130.000 180.000 225.000 250.000
Venituri EUR 20.136 16.143 22.848 17.793 20.405 15.340
35
Venituri cumulat eur 20.136 36.280 59.128 76.921 97.326 112.667
IMP MICRO/IMP PE PROF 2,50% 16%
Baza impozabila 219.000 165.000
Impozit 5.475 26.400
92. O societate comerciala care are ca obiect principal de activitate “ activitati de

consultanta pentru afaceri si management” poate fi platitoare de impozit pe veniturile
Răspuns:
Da, daca veniturile realizate din activitatea principala “ activitati de consultanta pentru
afaceri si management” sunt in proportie de sub 50% din veniturile toatle.

microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto si consultanta
pentru afaceri, inregistreaza urmatoarele valori ale veniturilor in anul 2008 :
lei, valori cumulate de la inceputul
anului
Luna ian feb martie aprilie mai iunie

Venituri din 15.000 35.000 50.000 77.000 107.000 115.000
prestari
servicii
Venituri din 5.000 10.000 11.000 15.000 20.000 25.000
consultanta
Precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea pentru primele 2

trimestre ale anului 2008 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile
Răspuns:
In toate lunile, societatea realizeaza venituri din prestari servicii in proportie de peste
50% din veniturile totale. Rezulta ca plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor.
Total venituri trim. I = 226.000 lei
Impozit = 2.5%*226.000 =5.650 lei
Total venituri trim. II = 359.000 lei
Impozit = 2.5%*359.000= 8.975 lei

microintreprinderilor, obtinand venituri din prestari servicii reparatii auto si consultanta
pentru afaceri, inregistreaza urmatoarele valori ale veniturilor in anul 2008 :
36
lei, valori cumulate de la inceputul
anului
Luna ian feb martie aprilie mai iunie

Venituri din 15.000 35.000 50.000 77.000 107.000 115.000
prestari
servicii
Venituri din 5.000 10.000 11.000 35.000 110.000 135.000
consultanta
Cheltuieli 10.000 15.000 33.000 45.000 55.000 85.000
deductibile
Precizati suma impozitului pe care trebuie sa il plateasca societatea pentru primele 2

trimestre ale anului 2008 ( impozit pe profit sau impozit pe veniturile
Răspuns:
In trim.I, societatea realizeaza venituri din prestari servicii in proportie de peste 50% din
veniturile totale. Rezulta ca plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor.
Total venituri trim. I = 226.000 lei
Impozit = 2.5%*226.000 =5.650 lei
Total venituri prestari servicii trim II = 299.000 lei
Total venituri consultanta trim. II – 280.000 lei
>>> ca in trim II realizeaza venituri din consultanta in proportie de peste 50% din
veniturile totale.
Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca in cursul unui an fiscal o
microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor
realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 50% inclusiv,
aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la
inceputul anului fiscal, fara posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmatoare de
prevederile prezentului titlu. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza
incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintre limitele prevazute in acest articol,
fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se
scad platile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul
anului fiscal.
Total venituri cumulate trim I+II = 226.000+299.000+280.000=805.000 lei
Total cheltuieli deductibile trim.I+II = 243.000 lei
Rezultat fiscal = 805.000-243.000=562.000 lei
I/P = 562.000*16% = 89.920 lei
I/P de platit pt. trim. II = 89.920-5.650= 84.270 lei
??? Suma inregistrata ca impozit pe venit in trim. I este nedeductibila la calculul
impozitului pe profit din trim. II???
37
95. O societate comerciala se infiinteaza in anul 2007 ca platitoare de impozit pe
veniturile microintreprinderilor. Exercitiul financiar al anului 2007 inregistreaza o
pierdere de 2.000 lei. In 2008 trece la regimul de platitoare de impozit pe profit.
Poate societatea sa-si recupereze, in scopul calcularii impozitului pe profit pe anul 2008,
pierderea inregistrata in anul 2007?
Răspuns:
NU
CF Art26:
“(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat
pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la
sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe
perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani.”
96. Pana cand sunt obligati contribuabilii sa depuna optiunea de platitori de impozit pe
veniturile microintreprinderilor in situatia in care indeplinesc conditiile si nu au mai fost
niciodata platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor?
Răspuns:
Pana la 31 ianuarie.
97. Precizati care sunt cheltuielile care pot fi scazute din baza impozabila in scopul
calcularii impozitului pe veniturile microintreprinderilor.
Răspuns:
In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie
a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in
trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.
98. Precizati 3 tipuri de venituri care nu intra in baza impozabila in scopul calcularii
impozitului pe veniturile microintreprinderilor.
Răspuns:
Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile
din orice sursa, din care se scad:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a
altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului,
care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform
reglementarilor legale;
38
f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele
produse la activele corporale proprii.
99. Din veniturile enumerate mai jos selectaţi-le pe cele impozabile în anul 2008, în
sensul impozitului pe venit:
a) venituri din dividende;
b) veniturile din pensii pentru invalizi de război;
c) indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă;
d) sumele primite sub formă de sponsorizare;
e) indemnizaţia pentru creşterea copilului;
f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;
g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;
h) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
i) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
j) venituri din jocuri de noroc.
Rãspuns:
Conform prevederilor Titlului III din Codul Fiscal, sunt venituri impozabile în sensul
impozitului pe venit
următoarele:
a) venituri din dividende;
c) indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă;
f) indemnizaţia lunară a asociatului unic;
g) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică;
h) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
i) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
j) venituri din jocuri de noroc.
100. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază ,pe baza
unui contract de munca cu timp normal,următoarele venituri, în luna martie 2008:
- salariu de bază = 1.000 lei;

- spor de vechime = 15%; (neinclus în salariul de bază)
- 20 tichete de masă în valoare de 7.88 lei/tichet.
- un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei.
Salariata are în întreţinere un copil minor şi pe mama sa care nu obţine venituri şi este
proprietara unui teren agricol în suprafaţă de 5.000 mp
Determinaţi venitul net din salarii, impozitul pe salarii aferent lunii martie, şi drepturile
salariale incasate de angajata, cunoscandu-se ca procentele de contributii sociale
suportate de salariati sunt: CAS-9.5%, CASS-6.5%,somaj 0.5%, iar luna martie 2008 a
avut 21 zile lucratoare pe care salariata le-a lucrat integral(deducerea se rotunjeste in sus
la 10 lei..?)
39
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea venitului brut din salarii
Salariul de bază face parte integral din venitul brut=1000 lei
Sporul de vechime = 15% x 1.000 = 150 lei face parte integral din venitul brut
Valoarea tichetelor de masă este neimpozabilă în limita a unui tichet pe zi lucrătoare.
Cum luna martie 2008 a avut 23 zile lucrătoare, valoare tichetelor de masă nu se include
în venitul brut.
Cadoul primit cu ocazia zilei de 8 martie este neimpozabil în limita a 150 lei. Deci se va
include în venitul brut suma de 100 lei
Venitul brut din salarii = 1000 + 150 + 100 = 1250 lei
Pas 2. Determinarea contribuţiilor obligatorii
Contribuţia de asigurări sociale = 1250x 9,5% =119 lei
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate = 1250x 6,5% = 81
Contribuţia de asigurări pentru şomaj = 1250 x0.5%= 6 lei
Pas 3. Determinarea venitului net din salarii
Venit net = Venit brut – Contribuţii obligatorii = 1250-119-81-6=1044lei
Pas 4. Determinarea deducerii personale
Deducerea personală se stabileşte în funcţie de numărul de persoane considerate în
întreţinere:
- copilul minor este întotdeauna considerat în întreţinere;
- mama contribuabilei este şi ea considerată în întreţinere şi nu obţine venituri, iar
suprafaţa de teren deţinută este de doar 5.000 mp. Ea n-ar fi fost considerată persoană în
întreţinere dacă suprafaţa de teren deţinută depăşea 10.000 mp în zonele colinare şi de şes
sau 20.000 mp în zonele montane.
Deducerea personala = 400lei(Vezi OMFP 1016/18 07 2005,venit brut intre 1223 –1266
lei si cu 2 pers. in intretinere)
Pas 5. Determinarea venitului impozabil
Venitul impozabil = Venit net – Deducere personala = 1044-400 = 644 lei
Pas 6. Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Impozit = 16% x644 = 103 lei
Pas 7. Determinarea drepturilor salariale primite de angajată în luna martie 2008
În luna martie salariata primeşte:
- un salariu net în numerar în valoare de 1000 + 150+100– 119-81-6 -103 =941 lei;
- 20 de tichete de masă în valoare totală de:
20x7.88 = 157.60 lei
- un cadou neimpozabil cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 150 lei(250-100
cuprins in venitul brut)
-
101. O persoană fizică obţine la locul de muncă de bază un venit net lunar de 1.500 lei şi
la un loc de muncă unde are un contract individual de muncă cu timp parţial un venit net
lunar de 950 lei. Persoana fizică lucrează la locul de muncă de bază în perioada ianuarie –
septembrie 2008, iar la celălalt loc de muncă în perioada februarie – iunie 2008. Ştiind că
persoana fizică are în întreţinere o persoană şi deducerea personală
lunară aferentă este de 210, determinaţi:
a) impozitul lunar pe veniturile din salarii plătit de persoana fizică;
40
b) impozitul total plătit în cursul anului 2008 pentru veniturile din salarii;
c) venitul net anual impozabil aferent veniturilor din salarii
Rãspuns:
a) Determinarea venitului lunar pe veniturile din salarii
Pentru locul de muncă de bază:
Venit impozabil = Venit net – Deducerea personala = 1500 – 150 = 1350 lei
Impozitul lunar = 16% x Venit Impozabil = 16% x1350 = 216 lei
Pentru celălalt loc de muncă:
Venit impozabil = Venit net = 950 lei
Impozitul lunar = 16% * Venit Impozabil = 16% x 950 = 152 lei
b) Determinarea impozitului total plătit în cursul anului 2008 pentru veniturile din salarii:
Impozit total plătit în cursul anului 2008: 216x 9 + 152x5 =1944+760=2704 lei
c) Conform Codului Fiscal art. 57 beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit
lunar, final. Deci venitul din salarii nu se ia in calcul la determinarea venitului net
anual impozabil.
102. Pentru care dintre vaniturile de mai jos,obtinute in anul 2008 de o persoana fizica
română cu domiciliul în România, este aceasta obligată să depună declaraţie privind
venitul realizat?
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
d) venituri din salarii;
d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit.
Rãspuns:
Pentru veniturile obtinute in anul 2008 nu s-a aprobat inca formularistica specifica
impozitului pe venit.??)
Pentru anul 2007, dintre veniturile enumerate, trebuie depusă declaraţie specială privind
veniturile realizate, pentru:
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
103. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează

pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 2008 va realiza următoarele
venituri:
- venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 70.000 lei
- venituri din dobânzi aferente disponibilităţilor din conturile la vedere prin care se
deruleaza incasarile si platile aferente activitatii economice desfasurate: 500 lei
- venituri din sponsorizări: 3000 lei
În aceeaşi perioadă, ea estimează că va realiza următoarele cheltuieli:
- cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar: 20000 lei
- cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12000 lei
- cheltuieli cu salariile: 18000 lei
- cheltuieli privind amenzile datorate autorităţilor române: 1500 lei
- cheltuieli de protocol: 1000 lei
41
Pepersoana fizica estimeaza ca la 1 iunie 2008 va contracta un împrumut în sumă de
30000. lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, la o rată a
dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an
Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe venit în
cursul anului la scadenţele legale.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea venitului brut
Venitul brut = venituri din prestarea serviciilor + venituri din dobânzi = 70000 + 500 =
70500 lei
Pas 2. Determinarea cheltuielilor deductibile
Vom determina deductibilitatea fiecărui tip de cheltuială, astfel:
- cheltuielile cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar sunt
integral deductibile
Ch. Ded. = 20000 lei
- cheltuielile cu chiria spaţiului sunt integral deductibile Ch. Ded. = 12000 lei
- cheltuielile cu salariile sunt integral deductibile Ch. Ded. = 18000 lei
- cheltuielile privind amenzile datorate autorităţilor române sunt integral nedeductibile
Ch. Neded. =1500 lei
- cheltuielile cu dobânzile la împrumuturile contractate de la alte persoane fizice sunt
deductibile în limita ratei dobânzii de referinţă a BNR.
Valoarea dobânzii lunare = 30.000x 20% x (1/12) = 500 lei
Valoarea dobânzii conform ratei de referinţă a BNR: 30.000x 15% x (1/12) = 375 lei
persoana fizică îşi va putea deduce o cheltuială cu dobânda lunară de 375 lei.
Numărul de luni de plată a dobânzii = 7 Ch. Ded. = 7x375 = 2625 lei
Ch Neded = 7x (500 – 375) = 875 lei
- cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată diferenţei
dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare,
mecenat, protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale
Limita deduct= 2% x (70500 – 20.000– 12.000 – 18.000 – 2625 )== 2%x17.875 =358 lei
Ch. Neded. = 1000 – 358 = 642 lei
Total cheltuieli deductibile = 20.000 + 12.000 + 18.000 + 2625+ 358 =
= 52983 lei
Pas 3. Determinarea venitului net
Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile = 70500 – 52983 = 17517 lei
Pas 4. Determinarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe venit
Impozit pe venit estimat = 17517x 16% = 2803 lei
La 15 martie 2008: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2803 / 4 = 700,75
lei
La 15 iunie 2006: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2803 / 4 = 700,75 lei
La 15 septembrie 2006: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2803 / 4 =
700,75 lei.
La 15 decembrie 2006: plăţile anticipate în contul impozitului pe venit = 2803 / 4 =
700,75 lei.
104. O persoană fizică realizează în cursul anului 2008 următoarele venituri din drepturi
de autor:
42
Luna Tipul de venit Suma (lei)
Iunie 2008 Opere literare 2000
Septembrie 2008 Opere monumentale 5000
Octombrie 2008 Opere literare 1000
Determinaţi venitul net anual impozabil aferent drepturilor de proprietate intelectuală
aferente anului 2008 şi impozitul sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului pe
venit plătit în cursul anului, ştiind că contribuabilul a fost pe parcursul întregului an
angajat la o societate comercială cu contract individual de muncă cutimp întreg.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea venitului brut anual pe tipuri de venituri
Venit brut din opere literare = 2000 + 1000 = 3000 lei
Venit brut din opere monumentale = 5000 lei
Pas 2. Determinarea cheltuielilor forfetare pe tipuri de venituri
Pentru veniturile din opere literare cota de cheltuieli forfetare este de 40% Cheltuielile
forfetare pentru operele literare sunt egale cu 3000 x 40% = 1200 lei
Pentru veniturile din opere monumentale cota de cheltuieli forfetare este de 50%
Cheltuielile forfetare pentru operele monumentale sunt egale cu 5000 x 50% = 2500 lei
Pas 3. Determinarea venitului net pe tipuri de venituri
Venitul net = Venit brut – Cheltuieli forfetare – Contribuţii sociale obligatorii
Cum persoana fizică a realizat pe tot parcursul anului şi venituri din salarii, ea nu mai
plăteşte nici un fel de contribuţii sociale pentru venitul obţinut din drepturi de proprietate
intelectuală
Venit net = Venit brut – Cheltuieli forfetare
Venit net pentru operele literare = 3000– 1200 = 1800 lei
Venit net pentru operele monumentale = 5000 – 2500 = 2500 lei
Pas 4. Determinarea venitului net anual impozabil
Venitul net anual impozabil = 1800 + 2500 = 4300 lei
Pas 5. Determinarea impozitului sub formă de plăţi anticipate
În luna iunie 2008: Impozit = 2000 x 10% = 200 lei
În luna septembrie 2008: Impozit = 5000x 10% = 500 lei

În luna octombrie 2008: Impozit = 1000x 10% = 100 lei
Legislaţie aplicabilă: Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările
ulterioare, art. 50;52
105. Studiul de caz:

Persoană angajată cu contract individual de muncă cu timp normal;
Venitu lunar brut din salarii la fct.de bază (de încadrare)................1.000 lei;
Deducere personală (are o persoană în întreţinere) ....................... .....350 lei;
Cota de asigurări sociale indiv.pt.cond. norm.de muncă .....................9.5%;
Cota de asig. Soc. de sanat. Suport de angajat…………………………6.5%
Cota de contrib. salariati la fd. Somaj………………………………….0.5%
Sa se calculeze impozitul pe venitul din salarii
Rãspuns: 78lei
Venit lunar brut .....................................................................................1.000 lei
43
Contribuţia la asigurări sociale (9,5% x 1.000 lei).....................................95 lei
Contribuţia la fondul de şomaj (0.5% x 1.000 lei).......................................5 lei
Contribuţia la asigurări sociale de sănătate (6,5% x 1.000 lei)...................65 lei
Total contribuţii obligatorii ......................................................................165 lei
(95 lei + 5 lei + 65 lei)
Venit net.....................................................................................................835lei
(1.000 lei – 165lei)
Deducere personală ...................................................................................350 lei
Venit bază de calcul ................................................................................. 485 lei
Impozit pe venitul din salarii (16% x 480 lei)..............................................78 lei
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 56 şi 57
106.Studiu de caz:
Persoană angajată cu contract individual de muncă;
Venitu lunar brut din salarii la funcţia de bază (de încadrare)................1.000 lei;
Deducere personală (are o persoană în întreţinere) ............................. 350 lei;
Cota de asigurări sociale indiv.pt.cond. norm.de muncă .....................9.5%;
Cota de asig. Soc. de sanat. sport de angajat…………………………6.5%
ota de contrib. salariati la fd.somaj………………………………… 0.5%
Cotizaţia sindicală ...................................................................................10 lei;
Contribuţii la fondurile de pensii facultative ...........................................30 lei.
(contribuţia la nivelul anului nu depăşeşte echivalentul în lei a 200 euro)
Să se calculeze impozitul pe venitul din salarii.
Rãspuns: 71 lei
Venit lunar brut ....................................................................................1.000 lei
Contribuţia la asigurări sociale (9,5% x 1.000 lei)............................................95 lei
Contribuţia la fondul de şomaj (0.5%x1.000 lei)................................................5 lei
Contribuţia la asigurări sociale de sănătate (6,5% x 1.000 lei).........................65 lei
Total contribuţii obligatorii ..............................................................................165lei
(95 lei + 10 lei + 65 lei)
Venit net.............................................................................................................835 lei
(1.000 lei – 170 lei)
Deducere personală ...........................................................................................350 lei
Cotizaţia sindicală ...............................................................................................10 lei
Contribuţii la fondurile de pensii facultative ......................................................30 lei
Deducere personală şi contribuţii facultative – total .........................................390 lei
(350 lei + 10 lei + 30 lei)
Venit bază de calcul ........................................................................................ .445lei
(835lei – 390 lei)
Impozit pe venitul din salarii (16% x 445lei)..........................................................71 lei
şi 57
107.Studiu de caz:
Persoană ce desfăşoară activităţi în baza unui contract încheiat conform Codului Civil
44
Venitul brut obţinut...................................................................................2.000 lei;
La închierea contractului persoana nu şi-a exercitat opţiunea de impozitare a venitului
brut .Să se determine impozitul pe venit reţinut la sursă de plătitorul de venit.
Raspuns;-nu s-a retinut la sursa nici un impozit, persoana neexercitandu-si optiunea pt.
impozitarea prin retinere la sursa
108. O persoană fizică a obţinut în luna martie 2008, în baza unui contract privind
cesiunea unor drepturi de proprietate intelectuală, venituri în valoare de 2.000 lei.
Stabiliţi valoarea impozitului ce trebuie virat statului de către plătitorul de venit în luna
aprilie şi suma netă încasată de persoana fizică.
Raspuns
Impozit = 10% x 2.000 = 200 lei.
Venit net = 2.000 – 200 = 1.800 lei.
109. Cine sunt consideraţi contribuabili în cazul impozitului pe venit?

Contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin
intermediul unui sediu permanent în
România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
110. Care este sfera de cuprindere în cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate
de persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România?
Impozitul pe venit în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România
se aplică asupra veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara
României.
111. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o persoană pentru a fi considerată în

întreţinere din punctul de vedere al deducerii personale ce se acordă salariaţiilor?
Raspuns:
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei
venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp
în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;
b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor,
legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în
sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi
ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent
de suprafaţă.
Art.56 alin 4)-7) din L571/2003 Cod fisacal
45
112. Potrivit legislaţiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice care sunt
categoriile de venituri pentru care se depune anual Declaraţia specială privind veniturile
realizate (Formularul 200)?
Raspuns:
Declaraţia se completează de către contribuabilii persoane fizice care obţin venituri din:
activităţi independente (activităţi comerciale, profesiuni libere, drepturi de proprietate
intelectuală), din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole şi din transferul
titlurilor de valoare.
113. O persoana fizica obtine venituri din taximetrie, fiind impusa pe baza normelor de
venit. Pentru anul 2008 is-a stabilit o norma anuala de venit de 75.000 lei. Veniturile
efectiv obtinute de persoana fizica in anul 2008 au fost de 200.000 lei, iar cheltuielile au
fost de 90.000 lei. Determinati suma impozitului pe venit aferenta anului 2008 datorata
de persoana fizica.
Rezolvare:
Impozitul pe venit aferent an 2008 datorata de persoana fizica = Norma anuala de venit
stabilita * 16% = 75.000lei *16% = 12.000 lei.
venit. Pentru anul 2008 i s-a stabilit o norma anuala de venit de 75.000 lei. Veniturile
efectiv obtinute de persoana fizica in anul 2008 au fost de 200.000 lei , iar cheltuielile au
fost de 90.000 lei.
Determinat suma impozitului pe venit aferenta anului 2008 datorata de persoana fizica si
precizati la ce termene trebuie achitat acesta si in ce sume.
Rezolvare
1. Determinarea impozitului pe venit aferent an 2008
Impozitul pe venit aferent an 2008 datorata de persoana fizica = Norma anuala de venit
stabilita * 16% = 75.000lei *16% = 12.000 lei.
Art 82. alin 1. Contribuabilii care realizeaza venituri

• din activitati independente
• din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare
• din activitati agricole
sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit
exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la
sursa.
Alin3. Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a

ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare.
46
Norma 169. In cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea
platilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere,
corespunzator activitatii desfasurate.
In concluzie, impozitul anual de 12.000 trebuie platit astfel:

• 12.0000/4=3.000 lei pana pe 15 martie 2008 inclusiv
• 12.0000/4=3.000 lei pana pe 15 iunie 2008 inclusiv
• 12.0000/4=3.000 lei pana pe 15 septembrie 2008 inclusiv
• 12.0000/4=3.000 lei pana pe 15 decembrie 2008 inclusiv
venit. Pentru anul 2008 i s-a stabilit o norma anuala de venit de 75.000 lei. In cursul
anului 2008 persoana s-a imbolnavit pentru o perioada de trei luni, avand in acest scop
certificat medical. Pe baza acestuia a solicitat reducerea normei de venit, iar administratia
financiara a acceptat aceasta reducere.
Determinati suma impozitului pe venit aferenta anului 2008 datorata de persoan fizica.
Rezolvare
Norma 45. Pt intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor

accidente, spitalizari si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu
documente justificative, normele de venit se reduce proportional cu perioada nelucrata, la
cererea contribuabililor.
Norma 46. Pt contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita
activitatea o parte din an, in sit prevazute la pct. 44 sau 45, venitul net aferent perioadei
efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 zile, iar
rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.
Presupunem ca a avut concediu medical 90 zile (3 luni).Rezulta numar zile lucrate = 365-
90= 275 zile.
Determinarea normei de venit aferenta perioadei lucrate= Norma venit /365 zile * Numar
zile efectiv lucrate = 75.000/365*275 = 56.507 lei
116. O persoana fizica obtine venituri dintr-o activitate comerciala, determinandu-si

venitul net in sistem real. In anul 2008, a realizat venituri din vanzarea marfurilor de
135.000 lei, cheltuieli cu marfurile de 89.000 lei, cheltuieli cu cotizatia la Asociatia
Comerciantilor Romani de 2.000 lei si cheltuieli de protocol de 10.000 lei.
Determinat limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol?
Rezolvare
Art 48 alin 5 lit b. Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2% din
baza determinata conform alin 6.
Art 48 alin 6 . Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile
deductibile, altele decat:
- chelt de sponzorizare, mecenat, pt acordarea de burse private.
47
- cheltuielile de protocol
- si cotizatiile platite la asociatiile profesionale.
Limita de deductibilitate a ch protocol = 2% * Baza de calcul
Baza de calcul = Total venituri brute .............................135.000

- Chelt deductibiele .................................89.000
= ............................................................46.000
Limita de deductibilitate = 2% * 46.000 =920 lei

venitul net in sistem real. In anul 2008 a realizat venituri din vanzarea marfurilor de
135.000 lei, cheltuieli cu marfuri de 89.000, cheltuieli cu cotizatia la Asociatia
Comerciantilor Romani de 2.000 lei si cheltuieli de sponzorizare de 10.000 lei.
Determinati limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare.
Rezolvare
Art 48 alin 5 lit a. Cheltuielile de sponzorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de

burse private, efectuate conform legii, sunt deductibile in limita unei cote de 5% din baza
determinata conform alin 6.
Art 48 alin 6 . Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile
deductibile, altele decat:
- chelt de sponzorizare, mecenat, pt acordarea de burse private.
- cheltuielile de protocol
- si cotizatiile platite la asociatiile profesionale.
Limita de deductibilitate a ch cu spons = 5% * Baza de calcul
Baza de calcul = Total venituri brute ................135.000 lei

- Chelt deductibile......................89.000 lei
= .................................................46.000 lei
Limita de deductibilitate = 5%*46.000 lei = 2.300 lei

venitul net in sistem real. In anul 2008 a realizat venituri din vanzarea marfurilor de
Comerciantilor Romani de 2.000 lei si cheltuieli de protocol de 10.000 lei.
Determinati venitul net.
Rezolvare
Determinarea venitului net
Venituri din vanzarea marfurilor.....................................................................135.000 lei
48
-Cheltuieli cu marfurile .....................................................................................89.000 lei
-Cheltuiala cu cotizatia la Asoc Comerciantilor Rom – partea deductibila ...........920 lei
-Cheltuieli de protocol – partea dedecutibila .........................................................920 lei
=Venit net ....................................................................................................... . 44.160 lei
Calculul limitei de deductibilitate a chelt cu cotizatia la Asoc Comerc Rom = 2% * Baza

de calcul
Baza de calcul = venit brut- chelt deductibile altele decat ch spon, mecenat, burse private,
ch de protocol si ch cu cotizatiile platite asoc profesionale
Baza de calcul = 135.000-89.000 = 46.000
Limita de deduct ch cu cotiz Asoc Comerc Rom = 2%* 46.000 = 920 lei. Rezulta ca ch
cu cotizatia este deductibila in limita sume de 920 lei.
Calcul limitei de deductibilitate a ch de protocol

Limita de deductibilitate a ch cu spons = 2% * Baza de calcul = 2% * 46.000= 920 lei

venitul net in sistemul real. In anul 2008 a realizat venituri din vanzarea marfurilor de
Comerciantilor Romani de 2.000 lei si cheltuieli cu sponsorizarea de 10.000 lei.
Deteminati venitul net.
Rezolvare
Venituri din vanzarea marfurilor.....................................................................135.000 lei

-Cheltuieli cu marfurile .....................................................................................89.000 lei
-Cheltuiala cu cotizatia la Asoc Comerciantilor Rom – partea deductibila ...........920 lei
-Cheltuieli cu sponzorizarea – partea dedecutibila ..............................................2.300 lei
=Venit net ...........................................................................................................42.780 lei
Calculul limitei de deductibilitate a chelt cu cotizatia la Asoc Comerc Rom = 2% * Baza

de calcul
Baza de calcul = venit brut- chelt deductibile altele decat ch spon, mecenat, burse private,
ch de protocol si ch cu cotizatiile platite asoc profesionale
Baza de calcul = 135.000-89.000 = 46.000
Limita de deduct ch cu cotiz Asoc Comerc Rom = 2%* 46.000 = 920 lei. Rezulta ca ch
cu cotizatia este deductibila in limita sume de 920 lei.
Calcul limitei de deductibilitate a ch cu spons

Limita de deductibilitate a ch cu spons = 5% * Baza de calcul = 5% * 46.000= 2.300 lei
49
120. O persoana fizica autorizata desfasoara o activitate comerciala pentru care venitul
net se determina in sistem real. La sfarsitului anului 2007 ea inregistreaza urmatoarele
valori in contabilitatea in partida simpla:
- venituri din vanzari de marfuri =120.000 lei;
-cheltuieli cu marfurile = 80.000 lei;
-cheltuieli cu acordarea in bani a unei burse private = 4.800 lei;
-cheltuieli cu impozitul pe venit platit anticipat = 1.500 lei.
Determinat impozitul pe venit final datorat pentru intregul an 2007.
Rezolvare
Venituri din vanzari de marfuri ....................................................120.000 lei

-Cheltuieli cu marfurile...................................................................80.000 lei
-Cheltuieli cu personalul ..................................................................5.600 lei
-Cheltuieli cu acordarea unei burse private – partea deductibila ......1.720 lei
=Venit net ........................................................................................32.680 lei
Determinarea limitei de deductibilitate a ch cu bursa privata acordata
Ch cu acordare de burse private sunt dedecutibile in limita a unei cote de 5% din baza de
calcul (art 48, alin 5 lit a)
Baza de calcul = venituri brute – cheltuieli deductibile, altele decat cele de spon,
mecenat, acordarea burse, ch de protocol, ch cu cotizatiile la asoc profesionale (art 48,
alin 6)
Baza de calcul = vt din vz mf (120.000) – ch mf (80.000) – ch personal (5.600)= 34.400

lei
Limita de decuctibilitate = 5% * 34.400 = 1720 lei.
Impozitul pe venit datorat pt intregul an 2007 = 32.680*16% = 5.229 lei
121. O persoane fizica autorizata desfasoara o activitate comerciala pentru care venitul
net se determina in sistem real. La sfarsitului anului 2007 ea inregistreaza urmatoarele
valori in contabilitatea in partida simpla:
- venituri din vanzari de marfuri = 120.000 lei;
-cheltuieli cu marfurile = 80.000 lei;
-cheltuieli cu personalul = 5.600 lei;
-cheltuieli cu acordarea in bani a unei burse private = 4.800 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe venit platit anticipat = 1.500 lei.
Determinati diferenta de impozit de plata sau de recuperat pentru intregul an 2007.
Rezolvare
50
Venituri din vanzari de marfuri ....................................................120.000 lei

-Cheltuieli cu marfurile...................................................................80.000 lei
-Cheltuieli cu personalul ..................................................................5.600 lei
-Cheltuieli cu acordarea unei burse private – partea deductibila ......1.720 lei
=Venit net ........................................................................................32.680 lei
Determinarea limitei de deductibilitate a ch cu bursa privata acordata
Ch cu acordare de burse private sunt dedecutibile in limita a unei cote de 5% din baza de
calcul (art 48, alin 5 lit a)
Baza de calcul = venituri brute – cheltuieli deductibile, altele decat cele de spon,
mecenat, acordarea burse, ch de protocol, ch cu cotizatiile la asoc profesionale (art 48,
alin 6)
Baza de calcul = vt din vz mf (120.000) – ch mf (80.000) – ch personal (5.600)= 34.400

lei
Limita de decuctibilitate = 5% * 34.400 = 1720 lei.
Impozitul pe venit datorat pt intregul an 2007 = 32.680*16% = 5.229 lei

S-a platit anticipat 1.500, rezulta ca mai are de platit 5.229-1.500=3.729 lei
122. Persoană ce desfăşoară activităţi în baza unuei conventii încheiate conf. Cod. Civil
Venitul brut lunar obţinut....................................................................... 1.200lei;
La închierea conventiei persona a optat pentru impozitarea venitului brut.Determinati
impozitul pe venit reţinut de societatea X SRL in 2008 daca venitul brut lunar realizat
este in suma de 1200 lei si contractul s-a desfasurat pe o perioada de 10 luni din anul
2008.
Raspuns;
1200 lei x10 luni x 16%=1920 lei
123. O persoana fizica este angajata la o societate comerciala cu contract individual de

munca cu timp normal. Pe baza acestuia obtine urmatoarele venituri in luna aprilie 2008:
-salariu de baza de 2.500 lei;

-indemnizatie de conducere de 10% din salariul de baza;
51
-tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica are un
copil minor)
-un stimulent in natura reprezentand 10 kg carne evaluate la un pret fara TVA de 10 lei
/kg.
-o indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara localitatii in
valoare de 100 lei.
Determinati venitul brut al persoanei fizice.
Rezolvare
Conform codului fiscal art 55 urmatoarele venituri nu sunt incluse in veniturile

salariale si nu sunt impozabile:
• tichete cadou pentru sarbatoarea de Paste in valoare de 150 lei (persoana fizica
are un copil minor)
• indemnizatie de deplasare pentru deplasare in interes de serviciu in afara
localitatii in valoare de 100 lei.
Precizari
Pentru ca salariul net (calculat inainte de influenta avantajelor in natura) sa nu fie afectat
de toate avantajele in natura de care beneficiaza salariatul, sunt considerate avantaje
nete, iar in venitul brut realizat se vor cuprinde valoarea bruta a acestor avantaje.
In venitul brut se vor include valoarea bruta a avantajelor in natura.
Sal net= Venit brut – Contributii – Impozit

Avantaj net = Avantaj brut – Contributii – Impozit
Avantaj net = Avantaj brut – (9.5%+6.5%)*Avantaj brut – 16%*[ Avantaj brut –
(9.5%+6.5%)*Avantaj brut]
Dupa rezolvarea ecuatiei rezulta : Avantaj brut = Avantaj net /0.7056
Remarca: la calculul contributiilor s-a luat in considerare doar CAS si CASS suportate de
salariat, deoarece contributia pt somaj se suporta doar din salariul baza. Deducerea
personala nu s-a luat in calcul, deoarece ea se calculeaza in functie de venitul total brut, si
nu separat.
Toate avantajele in natura sunt purtatoare de TVA si soc trebuie sa colecteze TVA
aferent atat timp cat la procurarea acelor avantaje societatea a dedus TVA
Determinarea venitului brut total
Salariu realizat (presupunem ca persoana

lucrat zilele lucratoare din luna aprilie 2008)................................2.500 lei
+Indemnizatia de conducere .........................................10%*2.500=250 lei
+ Avantaj in natura reprezentat
de 10 kg carne la valoare bruta .................10kg*10lei/kg*1.19/0.7056 = 84
=Venitul brut realizat ................................................................................2834 lei.
52

copil minor)
/kg.
valoare de 100 lei.
Determinati deducerea personala care i se poate acorda angajatului in luna aprilie 2008,
stiind ca are in intretinere un copil minor.
Rezolvare

are un copil minor)
Precizari

nu separat.
53

Determinarea deducerii personale
Daca venitul brut realizat este cuprins intre 1.000 si 3.000 lei atunci deducerea pesonala
lunara (DPL) este:
DPL= DPT * [1-(VBT-1000)/2000]

Unde: DPT = deducerea personala teoretica, stabilita cf Codului Fiscal, iar pt o persoana
in intretinere aceasta este 350 lei.
VBT = venit brut total.
DPL = 350* [1-(2834-1000)/2000]=281 lei


copil minor)
/kg.
valoare de 100 lei.
Determinati impozitul pe venit aferent venitului salarial obtinut de persoanna fizica,
considerand cotele de contributii individuale CAS – 9.5%, CASS – 6.5%, somaj – 0.5%
aplicabile la venitul brut (valorile contributiilor si impozitului se rotunjesc la intreg).
Rezolvare

54
are un copil minor)
Precizari

nu separat.


Venit brut realizat .................................................................2834 lei
-CAS 9.5%* VBT......................................................9.5%*2834 = 269
-CASS 6.5% * VBT .................................................6.5%*2834 = 184
-Somaj 0.5%*Salariu de baza...................... 0.5% *1500=8
=Venit net..........................................................................2373
55
Determinarea deducerii personale
Daca venitul brut realizat este cuprins intre 1.000 si 3.000 lei atunci deducerea pesonala
lunara (DPL) este:
DPL= DPT * [1-(VBT-1000)/2000]

Unde: DPT = deducerea personala teoretica, stabilita cf Codului Fiscal, iar pt o persoana
in intretinere aceasta este 350 lei.
VBT = venit brut total.
DPL = 350* [1-(2834-1000)/2000]=281 lei
Determinarea venitului impozabil si a impozitului pe venit
Venit net .........................................................2373

-Deducerea personala....................................281
=Venit impozabil ........................................2592
Impozitul pe venit din salarii = Venit impozabil * 16% = 2592*0.16=415 lei
126. O persoana fizica incheie un contract de inchiriere unui apartament la 1 ianuarie

2008 pentru care va obtine in anul 2008 un venit de 2.500 lei / luna. La 31.12.2008
proprietarul constata ca persoana chiriasa a efectuat cheltuieli cu modernizarea
apartamentului in valoare de 10.000 lei, in favoarea sa.
Determinati impozitul sub forma de plati anticipate care va fi achitat pentru venitul din
cedarea folosintei bunurilor.
Rezolvare
Art 62 alin 1. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform

dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal,
daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta.
Art 62 alin 2 Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din
venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
Art 63. Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe
parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul
impozitului pe venit catre bugetul de stat, cf art 82.
Art 82 alin 2. Platile anticipate se stabilesc luandu-se ca baza de calcul venitul anul
estimat sau venitul net realizat in anul precedent dupa caz.
56
Art 82 alin 3. Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15
inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Pentru a se calcula impozitul sub forma de plati anticipate se determina venitul anul
estimativ.
Venitul brut estimativ = 2.500 * 12 luni = 30.000 lei
Venitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota de cheltuaiala forfetara de 25%
= 30.000 – 30.000*25% = 30.000-7.500 = 22.500 lei
Impozitul pe venit anual calculat pt platile anticpative = 22.500*16% = 3.600 lei

Platile de impozit pe venit:
- la 15 martie : 3.600/4 = 900 lei
- la 15 iunie : 900 lei
- la 15 septembrie : 900 lei
- la 15 decembrie : 900 lei.

Determinati impozitul final aferent venitului din cedarea folosintei bunurilor.
Rezolvare


estimativ.
Venitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota de cheltuaial forfetara de 25%
= 30.000 – 30.000*25% = 30.000-7.500 = 22.500 lei
57
- la 15 martie : 3.600/4 = 900 lei
Venitul net final = Venit brut total - Cota de cheltuaiala forfetara de 25%
= 2.500*12+10.000- 25% * (2.500*12+10.000) = 40.000-
0.25*40.000 = 30.000
Impozitul final este = 30.000*16% = 4.800 lei

Daca contribuabilul a achitat la termen toate paltile anticipate de impozit, rezulta ca dupa
31.12.2008 contribuabilul mai are de platit : 4.800-3.600 = 1.200 lei

Determinati diferenta de impozit de plata sau de recuperat aferenta anului 2008.
Rezolvare


estimativ.
Venitul net estimativ = Venitul brut estimativ – Cota de cheltuaial forfetara de 25%
58
= 30.000 – 30.000*25% = 30.000-7.500 = 22.500 lei

- la 15 martie : 3.600/4 = 900 lei
Venitul net final = Venit brut total - Cota de cheltuaiala forfetara de 25%
= 2.500*12+10.000- 25% * (2.500*12+10.000) = 40.000-
0.25*40.000 = 30.000
Impozitul final este = 30.000*16% = 4.800 lei

Daca contribuabilul a achitat la termen toate platile anticipate de impozit, rezulta ca dupa
31.12.2008 contribuabilul mai are de platit : 4.800-3.600 = 1.200 lei
129. O persoane fizica are incheiate pentru anul 2008 sase contracte de inchiriere a unor
imobile in urma carora obtine urmatoarele venituri:
- pentru primul contract o chirie de 1.200 /luna
- pentru al doilea contract o chirie de 1.700 lei /luna
- pentru al treilea contract o chirie de 1.600 lei /luna;
- pentru al patrulea contract o chirie de 2.000 lei/luna;
- pentru al cincilea contract o chirie de 1.900 lei/luna.
Care este metoda de determinare a venitului net?
Rezolvare
Cf ordinul ANAF nr 2333/2007 pt aprobarea Procedurii privind declararea si stabilirea

impozitului pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor realizate din derularea unui
numar mai mare de 5 contracte de inchiriere (referinta art 46 din Cod Fiscal pct 232
dinNorme):
“Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea
unui nr mai mare de 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere la sf anului fiscal,
incepand cu anul fiscal urmator, califica aceste venituri in categoria VENITURILOR DIN
ACTIVITATI INDEPENDENTE. Aceste persoane stabilesc venitul net in sistem real, si
conduc contabilitatea in partida simpla.
130. O persoana fizica obtine in anul 2008 urmatoarele venituri brute din dobanzi:
a) 1.000 lei la un cont curent;
b) 2.000 lei la un depozit pe 3 ani, constituit la 30.10.2007;
59
c) 500 lei la obligatiuni municipale.
Determinat impozitul pe veniturile din investitii care i se va retine persoanei fizice.
Rezolvare
Cf art 65 alin 2. Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi

- veniturile din dobanzi la conturile curente
- venituri din dobanzi aferente obligatiunilor municipale.
Prim urmare., venitul impozabil este reprezentat de dobanzile la depozitul pe 3 ani,

respectiv 2.000 lei.
Impozitul pe veniturile din investitii retinut = 16% * 2.000 = 320 lei calculat si retinut in
momentul constituirii depozitului.
131. O persoane fizica obtine in anul 2008 urmatoarele venituri brute din dividende:
a) 1.000 lei de la SC ALFA SA;
b) 2.000 lei la SC BETA SA.
Determinati impozitul pe veniturile din investitii care i se va retine persoanei fizice.
Rezolvare
Art 67 alin 1.
Veniturile sub forma de dividende se impun cu o cota de 16% din suma acestora.
Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine
persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati.
Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei
in care se face plata.
SC ALFA SA va calcula, retine si vira urm impozit pe venituri din dividende:

Imp/ven din dividende = 1.000*16% = 160 lei.
SC BETA SA va calcula, retine si vira urm impozit pe venituri din dividende:
Imp/ven din dividende = 2.000*16% = 320 lei.
In total, impozitul pe veniturile din investitii care i se va retine persoanei fizice =
160+320=480 lei.
Raspuns : 480 lei
132. Cine are obligatia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobanzi obtinute de
persoane fizice?
Rezolvare
Impozitul pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice, se calculeaza, se retine si

se vireaza la stat de catre platitorii acestor venituri.
60
133. O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu un aprtament în mediul urban într-
un bloc cu 4 etaje şi 15 apartamente construit în anul 1940 cu o suprafaţă desfăşurată de
95 mp. Valoarea impozabilă a clădirii este de 669 lei/mp, iar coeficientul de corecţie
pozitivă determinat pe baza rangului localităţii şi zonei din cadrul localităţii este
2,40. Determinaţi impozitul pe clădiri ce trebuie plătit de persoana fizică în contul anului
2008.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea suprafeţei construite desfăşurate
Suprafaţa construită desfăşurată = 95 mp
Pas 2. Determinarea valorii impozabile iniţiale
Valoare impozabilă iniţială =95 mp x 669 lei/mp = 63.555 lei
Pas 3. Determinarea coeficientului de corecţie
Conform tabelului coeficientul de corecţie = 2,40
Cum apartamentul este într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente
coeficientul de corecţie se diminuează cu 0,10 coeficientul de corecţie = 2,40 – 0,10 =
2,30
Pas 4. Determinarea valorii impozabile după aplicarea coeficientului de corecţie
Valoare impozabilă după aplicarea coeficientului de corecţie = 63.555x 2,30 =
146.176,50 lei
Pas 5. Determinarea reducerii datorate anului terminării
Blocul are o vechime de peste 50 de ani la data de 01 ianuarie 2008 persoana fizică va
beneficia de reducerea valorii impozabile cu 20%
Pas 6. Determinarea valorii impozabile după aplicarea reducerii datorată anului terminării
Valoarea impozabilă după aplicarea reducerii datorată anului terminării = 146.176,50 -
146.176,50x 20% = 116.941,20 lei.
Pas 7. Determinarea majorării datorate suprafeţelor mari
Suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, deci nu se va aplica majorare datorită
suprafeşei mari.
Pas 8. Determinarea valorii impozabile finale
Valoarea impozabilă finală = 116.941,20 lei.
Pas 9. Determinarea impozitului de plată
Impozit = 0,1% x 116.941,20 = 117 lei
134. O persoană fizică deţine ca locuinţă de domiciliu o casă în Bucureşti cu valoare

impozabilă de 669 lei/mp şi suprafaţă utilă de 80 mp, construită în anul 2005. La 15
aprilie 2008 persoana fizică mai achiziţionează tot în Bucureşti, un apartament într-un
bloc cu 2 etaje şi 5 apartamente cu o suprafaţă desfăşurată de 50 mp, valoare
impozabilă 669 lei/mp, construit în anul 2006. Începând cu 01 iulie 2008 persoana fizică
dă spre închiriere noul apartament, pentru care încheie un contract de închiriere pe 3 ani.
Coeficientul de corecţie este 2,60.
Determinaţi impozitul pe clădiri ce trebuie plătit de persoana fizică separat pentru casă şi
apartament.
61
Rãspuns:
a)pentru casa
Pas 1. Determinarea suprafeţei desfăşurate
Suprafaţa desfăşurată construită = 80x 1,2 = 96 mp
Pas 2. Determinarea valorii impozabile
Valoarea impozabilă = 96 x 669 = 64.224 lei
Pas 3. Aplicarea coeficientului de corecţie
Valoarea impozabilă = 64.224 x 2,60 = 166.982,4 lei
Pas 4. Aplicarea reducerii datorate anului terminării
Pentru că vechimea casei este de numai 2 ani persoana fizică nu va beneficia de
reducerea valorii impozabile datorită anului terminării
Pas 5. Aplicarea majorării datorate suprafeţelor mari
Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită
suprafeţei mari.
Pas 6. Determinarea impozitului anual
Impozit anual = 166.982,4 x 0,1% = 167 lei
Impozitul de plată = impozitul anual = 167 lei
b)pentru apartament
Pas 1. Determinarea suprafeţei desfăşurate
Suprafaţa desfăşurată construită = 50 mp
Valoarea impozabilă = 50x 669 = 33.450 lei
Pas 3. Aplicarea coeficientului de corecţie
Valoarea impozabilă = 33.450 x 2,60 = 86.970 lei
Pas 4. Aplicarea reducerii datorate anului terminării
Pentru că vechimea apartamentului este de numai 2 ani persoana fizică nu va beneficia de
reducerea valorii impozabile datorită anului terminării
Pas 5. Aplicarea majorării datorate suprafeţelor mari
Deoarece suprafaţa construită nu depăşeşte 150 mp, nu se va aplica majorare datorită
suprafeţei mari.
Pas 6. Determinarea impozitului anual
Impozit anual = 86.970 x 0,1% = 86,97 lei
Pentru apartament se va plăti impozitul numai pentru perioada mai-decembrie, adică
pentru 8 luni. Însă pentru cel de-al doilea imobil valoarea impozitului se majorează cu
15%, întrucât este prima clădire în afara celei dedomiciliu. Majorarea nu se va aplica în
lunile în care imobilul a fost dat spre închiriere Majorarea se aplică pentru perioada
mai-iunie , impozitul de plată = 86,97x 2/12x 1,15 + 86,97 x 6/12 = 16,67 + 43,49 =
60,16 =60 lei.
135. O societate comercială are înregistrată în contabilitate o clădire cu o valoare de

inventar de 800.000 lei,amortizată integral. Cota de impozit stabilită prin hotărâre a
Consiliului Local este de 0,5%.
Determinaţi impozitul pe clădiri ce trebuie plătit de respectiva societate comercială.
Rãspuns:
62
Valoarea impozabilă este dată de valoarea de intrarea a clădirii. În cazul clădirilor
amortizate integral, valoarea impozabilă se reduce cu 15% (Cod fiscal, art. 253, alin 4)
Valoarea impozabilă = 800.000 x (100% - 15%) = 680.000 lei
Pas 2. Determinarea impozitului pe clădiri
Impozitul = 0,5% x 680.000 = 3.400 lei
136. O instituţie de învăţământ preuniversitar deţine un teren în intravilan destinat

construcţiilor în suprafaţă de 500 mp, din care 100 mp sunt ocupaţi de o clădire. Valoarea
impozabilă a terenului este de 6148 lei/ha. Determinaţi impozitul pe teren datorat
bugetului local.
Rãspuns:
Terenurile aparţinând instituţiilor de învăţământ preuniversitar sunt scutite de la plata
impozitului pe teren
(Cod fiscal, art. 257, lit. d) pentru acest teren nu se datorează impozit.
137. Care sunt bonificaţiile ce pot fi acordate pentru plata impozitului pe teren?
Rãspuns:
Conform legii se poate acorda o bonificaţie pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe
teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv a
anului respectiv de până la 10%, cu condiţia ca ea să fie stabilită prin Hotărâre a
Consiliului Local. (Cod fiscal, art. 260, alin. 2).
138. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2400 cm3.

Valoarea impozitului asupra mijloacelor de transport este de 9 lei/200 cm3. Ştiind că
persoana fizică a achiziţionat automobilul pe data de 18 februarie 2008 determinaţi
cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport de plată către bugetul local pentru
anul 2008.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea bazei impozabile
Baza impozabilă = 2400/200 = 12 fracţiuni de 200cm3
Pas 2. Determinarea impozitului pentru întreg anul
Impozitul asupra mijloacelor de transport = 9 x 12 = 108 lei
Pas 3. Determinarea impozitului de plată la buget
Număr luni în care autoturismul a fost deţinut = 10
Taxa asupra mijloacelor de transport de plată = 108x 10/12 = 90 lei
un apartament, situat într-un imobil cu două etaje, fiecare etaj cu două apartamente,
construit în anul 1990, cu pereţii din beton armat, cu instalaţii de apă,canalizare, electrice
şi de încălzire, în suprafaţă construit desfăşurată de 57 m2. Localitatea unde se află
imobilul a
fost încadrată la rangul II, zona D, cu un coeficient de corecţie de 2,10. Stabiliţi impozitul
pe clădire datorat de proprietarul apartamentului pentru annul 2007, ştiind că valoarea
impozabilă unitară a fost stabilită de consiliul local la 669 lei/m2, iar plata impozitului se
face integral până la data de 31 martie 2008 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata
anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal,
de 10%).
63
Raspuns
Impozit anual = 57 x 669 x 2,1 x 0,1% = 80 lei
Bonificaţie = 80 x 10% = 8 lei
Impozit de plată = 80 – 8 = 72 lei.
139.O persoana fizica detine in proprietate intr-un oras,in anul fiscal 2008,un apartament
situat intr-un imobil cu doua etaje,fiecare etaj cu doua apartamente,construit in anul
1990,cu peretii din beton armat,cu instalatii de apa,canalizare,electrice si de incalzire,in
suprafata construita desfasurata de 57 m 2 .Localitatea unde se afla imobilul a fost
incadrata la rangul II,zona D,cu un coeficient de corectie de 2,10.
Stabiliti impozitul pe cladire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul

2008,stiind ca valoarea impozabila unitara a fost stabilita de consiliul local la 669
lei/m2,iar plata impozitului se face integral pana la data de 31 martie 2008(prin hotararea
consiliului local,pentru plata anticipata a impozitului pe cladiri se acorda bonificatia
maxima prevazuta in Codul fiscal,de 10%).
Rezolvare:
Impozit annual=57x669x2.1x0.1%=80 lei

Bonificatie=80 x10%= 8 lei
Impozit de plata=80-8=72 lei.
140. În anul fiscal 2008 o persoană fizică deţine în proprietate un autoturism înmatriculat
în România, cu o capacitate cilindrică de 1895cm3. Calculaţi impozitul pe mijloacele de
transport datorat de proprietar ştiind că valoarea impozitului unitar este stabilită de
consiliul local la 15 lei/200 cm3 sau fracţiune de capacitate, iar plata
impozitului se face integral până pe 31 martie 2008 (prin hotărârea onsiliului local, pentru
plata anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul
fiscal, de 10%).
Rezolvare:
Nr unităţi de 200 cm3 = 1895/200 = 10
Impozit anual = 10 x 15 = 150 lei
Bonificaţie = 150 x 10% = 15 lei
Impozit de plată = 150 – 15 = 135 lei
141. Cine datorează impozitul pe clădiri, respective taxa pe clădiri?

Raspuns:
Impozitul pe clădiri este datorat de proprietarii clădirilor.
Taxa pe clădiri este datorată de persoanele juridice care au concesionate, închiriate,
primite sau luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a
unităţilor administrativ-teritoriale.
64
142. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul în care proprietarul este o persoană
fizică ce deţine în proprietate doar o clădire?
Raspuns:
În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de
impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.
Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă
corespunzătoare, exprimată în lei/m2 (ajustată cu un coeficient de corecţie în funcţie de
rangul localităţii şi zona în cadrul localităţii). În cazul unui apartament amplasat într-un
bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu
0,10.
Valoarea impozabilă a clădirii,se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum
urmează:
a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinţă;
b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani
inclusiv, la data de 1ianuarie a anului fiscal de referinţă.
În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri
pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri
pătraţi sau fracţiune din aceştia.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul
exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea
suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.
143. Cum se calculează impozitul pe clădiri în cazul unei persoane juridice?
RASPUNS:
În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote
de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.
Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între
0,25% şi 1,50%inclusiv. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani
anteriori anului fiscal de referinţă, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul
local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea
de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul
lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.
În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării,
valoarea impozabilă se reduce cu 15%.
144. Care este scadenţa de plată a impozitului pe clădiri?

Raspuns:
31 martie şi 30 septembrie
145. Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxa pe teren?

Raspuns:
Contribuabilii impozitului pe teren sunt proprietarii acestora.
65
Taxa pe teren este datorată de persoanele care au concesionate, închiriate, primite sau
luate în folosinţă clădiri proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor
administrativ-teritoriale.
146. Cum se fundamentează impozitul pe teren, pentru un teren situat în intravilan, la altă
categorie de folosinţă decât teren pentru construcţii?
Raspuns:
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie
de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin
înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu impozitul unitar, iar acest rezultat
se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie.
147. Care sunt contribuabilii în cazul impozitului asupra mijloacelor de transport?

RASPUNS
Persoanele care deţin în proprietate un mijloc de transport datorează impozitul asupra
mijloacelor de transport.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.
148. Cum se stabileşte cuantumul taxei asupra mijloacelor de transport în cazul

autovehiculelor?
Raspuns:
Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a
acestuia, prin înmulţirea numărului de unităţi de 200 de cm3 sau fracţiuni din acestea
(determinate prin împărţirea capacităţii cilindice la 200, iar rezultatul rotunjit la întreg
prin adăugare) cu impozitul unitar.
159. O societate comercială înregistrată în scop de TVA realizează în luna mai 2008
următoarele operaţiuni:
- achiziţionează 1.000 kg deşeuri metale neferoase la preţul de 1,5 lei/kg fără TVA;
- achiziţionează 2.000 kg fructe la preţ de 2,0 lei/kg fără TVA;
- livrează 1500 kg fructe la preţul de 2,5 lei/kg fără TVA.
Determinaţi TVA de plată sau de recuperat aferent lunii mai 2008. Toate
achiziţiile/livrările se fac pe plan intern de la/către persoane înregistrate în scop de TVA.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea TVA deductibil
Pentru achiziţia de deşeuri metale neferoase de la o persoană înregistrată în scop de TVA
se aplică măsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, în sensul că acestea se
supun regimului de taxare inversă. Astfel, TVA-ul aferent acestora se trece şi la TVA
deductibil şi la TVA colectat, nefăcându-se însă plăţi între furnizor şi client pentru acest
TVA.
Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x19% + 2.000 x 2,0 x 19% = 1.045 lei
66
Pas 2. Determinarea TVA colectat
TVA colectat = 1.000 x 1,5 x19% + 1500 x 2,5x 19% = 997,5 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat
Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.045 – 997,5 =
= 47,5 lei
160. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA ce activează în domeniul producţiei

de mobilier realizează în luna iunie 2008 următoarele operaţiuni:
- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000 preţ fără TVA;
- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA;
- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie în valoare de 25.000,
fără TVA;
- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol în valoare
de 15.000 fără TVA;
- livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.
Determinaţi TVA aferent lunii iunie 2008. Ştiind că la sfârşitul lunii mai 2008 societatea
raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA pe
care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii iunie. Toate operaţiunile
se desfăşoară pe plan intern, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în scop de
TVA.
Rãspuns:
Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie:
- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat
în valoare de 850.000 19% = 161.500 lei;(vezi art.160-masuri de simplificare)
- achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x 19% =
47.500 lei;
- prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil
generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;
- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol
societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVA deductibil
Deci, TVAdeductibil = 161.500 + 47.500 + 2.250 = 211.250 lei
Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune:
- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat
în valoare de
850.000 x 19% = 161.500 lei
- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVA colectat =
1.450.000 x (19/119) = 231.512,61 lei
Deci, TVAcolectată = 161.500 + 231.512,61 = 393.012,61 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iunie 2008
TVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 393.012,61 – 211.250 = 181.762,61 lei
Pas 4. Determinarea TVA de plată la bugetul statului
TVA de plată la buget = 181.762,61 – 2.500 = 179.262,61 lei
161. În luna iulie 2008 o persoană juridică plătitoare de TVA realizează operaţiunile:
67
- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 220.000 fără TVA, TVA 19%;
- prestări de servicii pe piaţa internă scutite cu drept de deducere în valoare de 110.000
lei;
- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 180.000
lei;
- achiziţii de mărfuri în valoare de 100.000 fără TVA, TVA 19%, destinate în întregime
operaţiunilor cu
drept de deducere;
- achiziţii de materiale consumabile şi servicii în valoare de 190.000 lei fără TVA, TVA
19%, din care 70%
sunt destinate activităţilor cu drept de deducere şi 30% activităţilor fără drept de
deducere.
Determinaţi TVA de plată în luna iulie 2008
Rãspuns:
Întrucât societatea a ţinut evidenţa aprovizionărilor separat pentru activităţile cu drept de
deducere şi pentru activităţile fără drept de deducere vom lua în calculul TVA-ului
deductibil numai acele achiziţii destinate realizării operaţiunilor cu drept de deducere,
nefiind necesară utilizarea pro-ratei.
TVA deductibil = 100.000 x 19% + 190.000 x 70% x 19% = 44.270 lei
TVA colectat = 220.000x 19% = 41.800 lei
Pas 3. determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iulie 2008
TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 44.270 – 41.800 = 2.470 lei
162. În luna august 2008 o societate plătitoare de TVA realizează următoarele operaţiuni:
- exporturi (în afara Comunităţii) în valoare de 400.000 lei;
- livrări de bunuri pe piaţa internă în valoare de 250.000 lei fără TVA, TVA 19%;
- prestări de servicii pe piaţa internă scutite fără drept de deducere în valoare de 200.000
lei;
- achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă în valoare de
600.000 lei fără TVA,
TVA 19%, destinate realizării activităţilor firmei;
- beneficiază de prestări servicii de la terţi în valoare de 560.000 lei, preţ cu TVA, TVA
19%
Determinaţi TVA de plată către bugetul statului în luna august 2008.
Rãspuns:
Întrucât societatea nu a reflectat separat achiziţiile destinate operaţiunilor cu drept de
deducere şi cele destinate operaţiunilor fără drept de deducere, vom calcula TVA
deductibil aferent tuturor achiziţiilor şi apoi, pe baza proratei,
TVA ce poate fi dedus .
TVA deductibil = 600.000x 19% + 560.000 x (19/119) = 203.411,77 lei
Pro rata = (livrări cu drept de deducere) / (total livrări) = (400.000 + 250.000) / (400.000
+ 250.000 + 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%
TVA ce poate fi dedus = 203.411,77 x 76,47% = 155.548,98 lei
68
TVA colectat = 250.000x 19% = 47.500 lei
TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 155.548,98 – 47.500 =
108.048,98 lei
163. Agentul economic X achiziţionează de la producătorul Y o cantitate de 1.000 perechi

de pantofi la preţul de producţie de 250 lei / pereche, preţ fără TVA. Producătorul Y
decide acordarea unui discount de 10% pentru această comandă. Agentul economic X
aplică un adaos comercial de 30% la preţul de achiziţie al pantofilor după care vinde 800
de perechi agentului economic W şi 200 de perechi agentului economic Z. Întrucât
agentul economic W este un vechi client, X decide să-i acorde un discount de 5% la
vânzarea celor 800 perechi de pantofi.
Ştiind că toţi agenţii economici participanţi la circuit sunt înregistraţi în scop de TVA
România, iar toate operaţiunile au loc în România, determinaţi TVA de plată sau de
recuperat pentru agentul economic X.
Raspuns:
Preţ de producţie pantofi = 250 lei / pereche
Discount = 10%
Preţ de achiziţie fără TVA = 250 – 250 x 10% = 225 lei / pereche
TVA deductibil = 225 x 1.000 x 19% = 42.750 lei
Preţ achiziţie = 225 lei / pereche
Adaos comercial = 225x 30% = 67,5 lei / pereche
Preţ vânzare fără TVA = 292,5 lei / pereche
Pentru vânzarea către W: Preţ vânzare = 292,5 lei/pereche
Discount = 5% x 292,5 = 14,63 lei/pereche
Preţ vânzare fără TVA = 277,87 lei / pereche
TVA colectat = 277,87x 800 x19% = 42.236,24 lei
Pentru vânzarea către Z: Preţ vânzare = 292,5 lei / pereche
TVA colectat = 292,5 x 200 x19% = 11.115 lei
TVA colectat = 42.236,24 + 11.115 = 53.351,24 lei . 53.351 lei
TVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 53.351 – 42.750 = 10.601 lei
164. O societate comercială achiziţionează un mijloc fix pentru care plăteşte un avans de
30% din valoare în luna iulie 2008, urmând ca restul de 70% să fie achitat în luna
septembrie, atunci când mijlocul fix îi este livrat. Factura este făcută pentru întraga
valoare în luna iulie 2007. Dacă valoarea mijlocului fix este de 500.000 lei, preţ fără
TVA, determinaţi TVA-ul deductibil aferent lunii iulie 2008.
Rãspuns:
TVA devine exigibilă la data facturii astfel că societatea îşi înregistrează în luna iulie
2008 un TVA deductibil de 500.000x 19% = 95.000 lei.
69
165. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei
fără TVA pe care le achită în proporţie de 60% în luna martie şi 40% în luna aprilie. Tot
în luna martie ea facturează către clienţi mărfuri în valoare de 50.000 lei preţ fără TVA
pentru care va primi contravaloarea integral în luna aprilie. Determinaţi TVA
de plată sau de recuperat aferent lunii aprilie, ştiind că toate operaţiunile au loc în
România, între persoane înregistrate în scop de TVA în România.
Rãspuns:
TVA devine exigibilă la data livrării sau data facturării. Astfel, TVA-ul aferent achiziţiilor
este exigibil în luna martie, iar TVA-ul aferent livrărilor este exigibil tot în luna martie ,
pentru luna aprilie societatea nu are de plătit sau de recuperat, întrucât ea nu a desfăşurat
operaţiuni impozabile cu exigibilitate în luna aprilie.
166. În cadrul unei societăţi comerciale înregistrate în scop de TVA în România au loc
următoarele operaţiuni în luna iunie 2008:
- emiterea de facturi în valoare de 30.000 lei fără TVA, cota 19% pentru livrarea de
bunuri în România;
- emiterea de facturi în valoare de 10.000 lei fără TVA, cota 19% pentru prestarea de
servicii având locul în România;
- achiziţia din România, de la furnizorii interni, de bunuri în valoare de 25.000 lei, cota
TVA 19%;
- primirea facturii de 1.500 lei fără TVA privind rata 15 de plată aferentă achiziţionării
unui utilaj cu plata în rate de pe piaţa internă (contractul a fost încheiat în 2006);
- primirea facturii externe referitoare la plata ratei de leasing extern pentru un automobil
contractat în luna februarie 2007 prin leasing extern din Franţa, în valoare de 280 euro,
inclusiv TVA francez în cotă de 19,6%. Conform contractului, data de plată este de 15 a
fiecărei luni.
Cursul de schimb este 3,3 lei/euro
Determinaţi:
a) TVA deductibil;
b) TVA colectat;
c) TVA de plată sau de recuperat.
Rãspuns:
a) Determinarea TVA deductibil
Pentru bunurile achiziţionate în rate prin contracte încheiate înainte de 31.12.2006,
TVA devine exigibilă la data plăţii fiecărei rate (Cod Fiscal, art. 161, alin (15)).
Pentru operaţiunile leasing extern pentru mijloace de transport, locul prestării este unde
este stabilit prestatorul (Cod Fiscal, art. 133, alin (1)).
TVA deductibil = 25.000 x 19% + 1.500 x 19% = = 5.035 lei
b) Determinarea TVA colectat
TVA colectat = 30.000 x 19% + 10.000x 19% = 7.600 lei
c) Determinarea TVA de plată
TVA de plată = 7.600 – 5.035 = 2.565 lei
167. Selectaţi dintre operaţiunile prezentate mai jos acele operaţiuni pentru care se aplică
cota redusă de TVA de9%:
- prestări de servicii medicale;
70
- livrări de produse ortopedice;
- livrările de organe, de sânge şi de lapte de provenienţă umană;
- livrarea de manuale şcolare;
- activitatea de învăţământ;
- dreptul de intrare la muzee;
- cazarea în cadrul sectorului hotelier;
Rãspuns:
Operaţiunile pentru care se aplică cota redusă de 9% sunt:
- livrări de produse ortopedice;
- livrarea de manuale şcolare;
- dreptul de intrare la muzee;
- cazarea în cadrul sectorului hotelier.
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 140, alin 2
168. O societate comercială A produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75
l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele
2.000 de sticle în luna aprilie 2008. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este
de 34,05 euro/hl. produs, iar cursul de schimb este de 3,3 lei/euro.
Determinaţi valoarea accizei şi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie să le declare
societatea B la administraţia financiară, dacă B nu mai realizează nici o altă operaţiune în
luna aprilie 2008.
Rãspuns:
Societatea B este comerciant, nu producător, ca urmare ea nu are obligaţii declarative în
ceea ce priveşte accizele.
Pentru determinarea TVA-ului de declarat trebuie să determinăm preţul fără TVA la care
B va cumpăra de la A. Acest preţ = Preţ de producţie + Acciza
Preţ de achiziţie fără TVA = (2.000x 8) + (34,05x 3,3 x 2.000x 0,75 / 100) = 16.000 +
1685,48 = 17.685,48 lei
TVA deductibil = 17.685,48 x 19% = 3.360 lei
Deci societatea trebuie să declare un TVA de recuperat de 3.360 lei.
169. La inventarierea de la sfârşitul exerciţiului financiar 2007 se constată lipsa unui

mijloc fix în valoare de20.000 lei care a fost amortizat în proporţie de 30%,lipsa nefiind
imputabila. Explicaţi tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA.
Rãspuns:
Bunul constatat lipsă în gestiune şi neimputabil este o livrare către sine pentru care
societatea comercială trebuie să colecteze TVA.
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 128 (4), art.
155 (2) şi HG 44/2004 privind Normele de Aplicare a Codului Fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, Titlul VI -TVA,
pct. 70 (1) şi (2).
71
170. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor o reducere
comercială. Să se determine TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând
următoarele:
Preţ de vânzare ..........................................................2.000 lei
Rabat 10% acordat mărfurilor vândute.
Rãspuns: =342 lei
Rabat 10% (2.000 lei x 10%) .......................................200 lei
Baza de impozitare TVA...........................................1.800 lei
(2.000 lei – 200 lei = 1.800 lei)
TVA 19% (1.800 lei x 19%).........................................342 lei
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art.137 (3).
171. Un furnizor acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri

comerciale.
Să se calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor, cunoscând
următoarele:
Rabat 10% şi remiză 5% acordate mărfurilor vândute.
Rãspuns: 325 lei
Rabat 10% (2.000 lei x 10%) .......................................200 lei
Subtotal......................................................................1.800 lei
(2.000 lei – 200 lei = 1.800 lei)
Remiză 5% (1.800 lei x 5%) ..........................................90 lei
Baza de impozitare TVA...........................................1.710 lei
(1.800 lei – 90 lei = 1.710 lei)
TVA 19% (1.710 lei x 19%).........................................325 lei
172. Se importă din SUA produse finite spre a fi comercializate.

Să se calculeze TVA datorată în vamă, în condiţiile în care se cunosc următoarele date:
Valoarea în vamă a mărfurilor ....................................100.000 lei;
Taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%.
Importatorul nu beneficiază de certificat de amânare la plata TVA în vamă.
Valoarea în vamă a mărfurilor ...................................................100.000 lei
Taxă vamală10% (100.000 lei x 10%) ..........................................10.000lei
Comision vamal 0,5% (100.000 lei x 0,5%) ......................................500 lei
Total bază de impozitare TVA.........................................................110.500 lei
TVA 19% (110.500 lei x 19%)...........................................................20995 lei
72
173. Se importă din SUA produse finite spre a fi comercializate. Să se calculeze TVA
datorată în vamă, în condiţiile în care se cunosc următoarele date:
Valoarea în vamă a mărfurilor ...................................... 100.000 lei;
Taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%, acciza 30%
Importatorul nu beneficiază de certificat de amânare la plata TVA în vamă.
Valoarea în vamă a mărfurilor ..........................................................100.000 lei
Taxă vamală10% (100.000 lei x 10%) ................................................10.000 lei
Comision vamal 0,5% (100.000 lei x 0,5%) ............................................500 lei
Total ...................................................................................................110.500 lei
Acciza 30% (110.500 lei x 30%)..........................................................33.150 lei
Total bază de impozitare TVA...........................................................143..650 lei
TVA 19% (143.650 lei x 19%)..............................................................27.294 lei
174. O societate comercială realizează din producţia internă artcole de cristal.

Să se calculeze TVA, cunoscând următoarele date: preţ de livrare, mai puţin accizele, al
produselor 20.000 lei, acciza 55%.
Rãspuns: 5.890 lei
Preţ de livrare al produselor ................................................................20.000 lei
Acciza aplicabilă 55% (20.000 lei x 55%)...........................................11.000 lei
Total bază de impozitare TVA.............................................................31.000 lei
TVA 19% (31.000 lei x 19%).................................................................5.890 lei
175. Să se determine pro-rata cunoscându-se următoarele date:

Venituri obţinute din operaţiuni taxabile care dau drept de deducere: 115.000 lei;
Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere 57.500 lei.
Rãspuns: 67%
Venituri obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere................115.000 lei
Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere............. 57.500 lei.
Pro-rata. =115.000/(115.000 +57.500)...................................................... 67%
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 147 (6) şi (7).
176. Să se determine TVA de dedus aplicând pro-rata, cunoscând următoarele date:

Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere 57.500 lei;
Bunuri şi servicii achiziţionate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de
deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere 1.190 lei, din care TVA 190
lei.
Rãspuns: 127 lei
73
I. Determinarea pro-rata
Pro-rata.(115.000/(115.000 +57.000) ..................................................... 67%
II. Determinarea TVA de dedus........................................................................127 lei

190 lei x 67% = 127 lei TVA de dedus
190 lei x 33% = 63 lei TVA nedeductibilă
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 147 (6) - (11)
177. Să se determine TVA de plată, cunoscând următoarele date:

Venituri obţinute din operaţiuni scutite fără drept de deducere 57.500 lei;
Bunuri şi servicii achiziţionate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de
deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere 1.190 lei, din care TVA 190
lei;
Bunuri şi servicii achiziţionate destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept
de deducere 119.000 lei, din care TVA 19.000 lei;
Rãspuns: 2.723 lei
I. Determinarea pro-rata
Pro-rata.......................................................................................................... 67%
II. Determinarea TVA de dedus...................................................................127 lei
190 lei x 67% = 127 lei TVA de dedus
190 lei x 33% = 63 lei TVA nedeductibilă
III. Determinarea TVA de plată
TVA colectată. (115.000 lei x 19%)............................................................21.850 lei

TVA deductibilă.(19.000 lei + 127 lei )........................................................19.127 lei
TVA de plată (21.850 lei – 19.127 lei = 2.723 lei).........................................2.723 lei
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 147 (6) - (11)
şi art. 1471
178. La data de 31 martie 2007 din evidenţele contabile s-au centralizat următoarele date:
TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente..........................3.230 lei
TVA colectată ..................................................................................................7.460 lei
TVA deductibiliă .............................................................................................2.850 lei
Societatea obţine numai venituri din operaţiuni care dau drept de deducere. Să se
calculeze TVA care rezultă din regularizarea datelor la sfârşitul lunii.
Rãspuns: 1.380 lei
TVA colectată ..................................................................................................7.460 lei
TVA deductibiliă .............................................................................................2.850 lei
TVA de plată în luna martie 2007 ...................................................................4.610 lei
TVA de rambursat (recuperat) din decontul lunii precedente..........................3.230 lei
74
TVA de plată la 31 martie 2007 (4.610 lei – 3.230 lei)....................................1.380 lei
179. Ce tipuri de operaţiuni intră în sfera de aplicare a TVA?
Raspuns:
În sfera de aplicare a Tva în România intră: livrările de bunuri (la intern, intracomunitare,
exportul), achiziţiile intracomunitare, prestările de servicii şi importul.
180. Care sunt cotele de TVA în România?

Raspuns:
Cotele de TVA sunt 19% şi 9%. Mai pot exista operaţiuni scutite cu sau fără drept de
deducere, precum şi operaţiuni neimpozabile în România.
181. Când devine exigibilă taxa pe valoarea adăugată în cazul achiziţiilor

intracomunitare?
Raspuns:-art.135 ali 2) si3) din codul fiscal
-alin.2):”in cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine
in cea de-a 15 zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator”.
-alin 3):”prin exceptie de la prevederile alin 2,exigibilitatea taxei intervine la data
emiterii facturii prevazuta in legislatia altui stat membru la articolul echivalent
art.155(1), daca aceasta este emisa inainte de cea de-a 15 zi a lunii urmatoare faptului
generator.
Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător
fiecărei surse din fiecare
categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii;
f) activităţi agricole;
182.SC ALFA SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de

TVA in Romania, vinde catre societatea BETA, stabilita si inregistrata in scop de TVA in
Ungaria, fructe care sunt transportate din Romania in Ungaria de catre BETA.
Ce operatiune realizeaza SC ALFA SRL si care sunt conditiile pentru ca SC ALFA SRL
sa factureze operatiunea “scutit cu drept de deducere”?
Raspuns: Operatiunea= livrare intracomunitara; exista transport; locul operatiunii= locul
taxarii, deci in Romania, unde incepe transportul. Conform art.143 alin.2 lit a din Cod
Fiscal, ca sa factureze operatiunea “scutit cu drept de deducere”, trebuie sa indeplineasca
2 conditii: sa existe dovada transportului (documente) si sa aiba cod valid de TVA atribuit
de alt stat membru, decat cel in care incepe transportul.Obligatia de plata a TVA-ului
(art.150/CF) o are furnizorul (ALFA SRL), obligatia de plata a TVA-ului fiind in Ungaria.

TVA in Romania, vinde catre o societate BETA, stabilita si inregistrata in scop de TVA in
75
Ungaria, fructe care sunt transportate din Buzau, de la sediul societatii ALFA, in Oradea,
la un sediu permanent al societatii BETA.
In ce conditii poate SC ALFA SRL sa factureze aceasta livrare intracomunitara cu
conditia “scutit cu drept de deducere”?
Raspuns: Deoarece ALFA e persoana impozabila=> operatiune de livrare, dar nu
intracomunitara. Locul operatiunii= locul taxarii (Buzau, lucul de unde incepe). ALFA nu
poate sa factureze aceasta livrare “scutit cu drept de deducere”. Plata TVA-ului se va face
de catre ALFA (Furnizor).
184. SC ALFA SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de

TVA in Romania, vinde catre o societate BETA, stabilita in Ungaria si inregistrata in scop
de TVA in Ungaria, fructe care sunt transportate din Romania in franta. Beta ii comunica
societatii ALFA un cod de TVA valabil. Emis de autoritatile din Ungaria, SC ALFA SRL
detinand documente de transport care atesta transportul bunurilor din Romania in
Ungaria. SC ALFA SRL factureaza aceasta operatiune cu TVA 19%, conform cotei din
Romania, argumentand ca nu poate factura “scutit cu drept de deducere”, intrucat BETA
nu ii furnizeaza un cod valabil de TVA emis de autoritatile din Franta, locul unde ajung
bunurile.
Este corect? Argumentati.
Raspuns: Livrarea are loc intre Romania si Ungaria. Este o livrare intracomunitara (Pers
impozabila este furnizorul= ALFA. Locul operatiunii este in Romania, unde incepe
transportul. SC ALFA SRL putea factura “scutit cu drept de deducere” cu doua conditii:
dovada transportului si cod valabil de TVA (din Ungaria). Pers obligata la plata nu este
ALFA, ea emite o factura cu drept de deducere. Asadar, nu este corecta argumentarea
facturarii cu TVA 19%, fiind indeplinite conditiile de facturare “scutit cu drept de
deducere”.
185. SC ALFA SRL , o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de
TVA in Romania, achizitioneaza de la SC GAMA SRL, stabilita in Portugalia si
inregistrata in scop de TVA in Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia in
Romania.
Care sunt conditiile in care SC GAMA SRL ii poate factura societatii ALFA SRL cu
conditia “scutit cu drept de deducere”?
Raspuns:
-persoana impozabila SC ALFA SRL
-Peratiune: achizitie intracomunitara (PotugaliaRomania)
-Locul op: unde se sfarseste- in Romania
-Scutiri? NU- niciodata la achizitii intracomunitare nu avem scutiri
-Persoana obligata la plata: SC ALFA SRL : taxare inversa (4427=4426)
-Conditii : 2 conditii: transportul din Portugalia in Romania; o fc scutita cu drept de
deducere

TVA in Romania, achizitioneaza de la societatea GAMA, stabilita in portugalia si
inregistrata in scop TVA in Portugalia, fructe care sunt transportate din portugalia in
romania de catre GAMA, existand documente de transport in acest sens.
76
Ce operatiune realizeaza SC ALFA SRL si cum va inregistra TVA aferenta acestei
operatiuni, stiind ca fructele achizitionate vor fi utilizate pentru operatiuni care dau
dreptul de deducere a tVA?
Raspuns: transport de la Gama (Portugalia) la ALFA (Romania)
-pers impozabila este ALFA
- op= achizitie intracomunitara
- locul op+ Romania, unde se incheie
-scutiri= NU
- pers obligata ALFA, prin taxare inversa.
187. SC ALFA SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de

TVA in Romania, achizitioneaza de la societatea GAMA, stabilita in portugalia si
inregistrata in scop de TVA in Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia in
Romania de catre GAMA, existand documente de transport in acest sens.
Ce operatiune realizeaza SC ALFA SRL si in ce declaratie trebuie raportata acesta
operatiune?
Raspuns: idem 186; Operatiunea va fi raportata in in decontul 300, in declaratia 390 si in
decl intrastat daca este cazul.
188. SC X SRL, cu sediul in Bucuresti, Romania, inregistrata in scopuri de TVA in

Romania, livreaza catre Z inregistrata in scop de TVA in Germania, bunuri in valoare de
10.000 lei, fara TVA.Bunurile sunt transportate din romania in Germania de catre un
transportator in contul societetii X SRL.
Care este suma de TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC X SRL si ce conditii
trebuie indeplinite pentru a trece aceasta suma?
Raspuns:
-mentiunea “scutit cu drept de deducere”
conditii: dovada transportului (documentele aferente) si existenta unui cod valid de TVA.
189. SC ALFA SRL , cu sediul in Bucuresti, Romania, care beneficiaza de regimul

special de scutire pentru intreprinderi mici, livreaza catre Z, stabilita si inregistrata in
scop de TVA in Germania, telefoane in valoare de 10.000 lei, fara TVA.Telefoanele sunt
transportate din romania in Germania de catre un transportator in contul societatii X SRL.
Care este suma TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC ALFA SRL?
Raspuns:
-valoarea telefoanelor: 10.000 lei,fara TVA. Nu este platitor de TVA (Art.126, alin.9;
Art.126, alin.3 lit.a).=> factureaza fara TVA (neimpozabil in Romania)
- mentiunea la rubrica Tva: scutit fara drept de deducere.
190.SC BETA SRL, cu sediul in Bucuresti, Romania, inregistrata in scop de TVA in

Romania, livreaza catre GAMA, stabilita in Franta si inregistrata in scop de TVA in
Franta si Romania, televizoare in valoare de 200.000 lei, fara TVA.GAMA dispune ca
televizoarele sa fie transportate de la sediul societatii BETA din Bucuresti la un depozit
inchiriat de GAMA in Iasi.
Care este suma TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC BETA SRL?
Raspuns:
77
- este o livrare locala (de la Bucuresti la Iasi), deci e platitor de TVA
- suma TVA= 38.000 lei
191.SC ALFA SRL, cu sediul in Iasi, inreg in scop de TVA in Romania, livreaza catre
BBB, stabilita in Franta si inregistrata in scop de Tva in Franta, televizoare in valoare de
200.000 lei, fara TVA. BBB dispune ca televizoarele sa fie transportate in Germania si ii
comunica SC ALFA SRL codul de inregistrare in scopuri de TVA in Franta.
Care este suma TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC ALFA SRL si ce conditii
trebuie indeplinite pentru a trece aceasta suma?
Raspuns:
-este o livrare intracomunitara, locul = unde incepe transportul
-SC ALFA e scutita cu drept de deducere, indeplinind cele 2 conditii (cod valabil de Tva
si docum transport)
-obligatia de plata este BBB, in Germania, =achizitie intracomunitara.
192. SC GAMA SRL, cu sediul in Ploiesti, Romania, inregistrata in scopuri de TVA in

Romania, livreaza catre SC ALFA, care beneficiaza de regimul special pentru
intreprinderi mici conform legislatiei din Ungaria, fructe in valoare de 15.000 lei, fara
TVA. Fructele sunt transportate din Romania in Ungaria de catre ALFA.
Care este suma TVA sau mentiunea pe care o trece pe factura SC GAMA SRL?
Raspuns:
-conf art.152; pesr impozab= ALFA
-livrare intracomunitara; locul= Romania
-scutiri: NU (art.143, alin.2 lit.a)
-pers obligata la plata = ALFA
193. SC X SRL, stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, achizitioneaza de

la Z, stabilita si inregistrata in scopuri de tva in Marea Britanie, bunuri in valoare de
80.000 lire sterline pret fara TVA.Acestea vor fi transportate din Marea Britanie in
Romania de catre SC X SRL.
Ce date trebuie sa-I transmita SC X SRL societatii Z, pentru ca Z sa poata justifica
efectuarea unei livrari intracomunitare scutite cu drept de deducere?
Raspuns: pesr impoz= X; op= achizitie intracomunitara AIC; locul op=Romania, unde se
incheie transportul
-scutiri: Nu, la achizitii intracomunitare, niciodata.;
-persoana obligata la plata= X
-date= cod valid de TVA.
194. SC X SRL, stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, schizitioneaza de

la Z, stabilita si inregistrata in scopuri de TVA in Germania, bunuri in valoare de 10.000
euro pret fara TVA.Acestea vor fi transportate din Germania in Romania de catre SC X
SRL.
Considerand ca SC X SRL i-a transmis societatii Z codul de inregistrare in scop de TVA
din Romania, precum si copii de pe documentele de transport ale bunurilor din Germania
78
in Romania, determinati suma TVA inscrisa pe factura de Z, si suma TVA inregistrata in
contabilitate de SC X SRL. Cursul de schimb valutar este 1 euro=3.6 lei.
Raspuns:
-pt Z, fara TVA in Germania, fiind indeplinite cele 2 conditii de scutire.
-pt X= taxare inversa 4426= 4427
10.000*19%*curs euro= 6840 lei
195. SC X SRL , stabilita si inregistrata in scop TVA in Romania, achizitioneaza de la

XYZ stabilita in Ungaria si inregistrata in scopuri de TVA in Ungaria si in Romania,
piese de schimb, care vor fi comercializate in valoare de 5000 euro pret fara TVA. XYZ
dispune ca produsele sa fie transportate de la depozitul sau din Satu Mare la sediul
societatii in Ploiesti.
Ce suma de TVA sau ce mentiune va trece XYZ pe factura? Cursul de schimb valutar este
de 1 euro= 3.6 lei.
Raspuns:
-pers impoz= XYZ: op= livrare; locul= Romania, unde incepe transportul;
-scutiri: NU
-pers obligata la plata XYZ Art.150 al.1)
-XYZ emite factura cu TVA 19%= 950 euro.
196. SC BETA SRL, cu sediul in Buzau, considerata intreprindere mica, neinregistrata in

scopuri de TVA in Romania, achizitioneaza de la ALFA, stabilita si inregistrata in scopuri
TVA in Franta, mobilier in valoare de 25.000 euro. Produsesle vor fi transportate din
Franta in Romania.
Descrieti obligatiile societatii BETA SRL din punct de vedere al TVA pentru aceasta
tranzactie.Curs euro=3.6 lei/leu
Raspuns:
-Beta fiind o intreprindere mica, nu are drept de deducere si nici obligatie de a colecta
TVA
197. SC GAMA SRL, stab si inreg in scop de TVA in Romania, transporta trei imprimate,
produse de aceasta, la o expozitie de tehnologie care are loc in franta.Dupa expozitie
imprimantele sunt aduse inapoi in romania.
Ce obligatii are SC GAMA SRL din punct de vedere al TVA pentru ac easta tranzactie?
Raspuns:
-Art.128 –livrarea de bunuri, alin.12 => nontransfer.
198. SC ALFA SRL se infiinteaza la data de 19 iunie 2008. Cu aceasta ocazie estimeaza
ca nu va realiza o cifra de afaceri foarte mare in anul 2008 si ca urmare nu se
inregistreaza in scop de TVA, optand pentru aplicarea regimului special pentru
intreprinderi mici. La 31.12.2008 constata ca cifra ei de afaceri a ajuns la nivelul de
72.000 lei.
Daca nivelul cursului de schimb este 1 euro= 3.3817 lei, mai poate pastra SC ALFA
regimul de intreprindere mica neplatitoare de TVA? Argumentati raspunsul.
Raspuns:- 19.06.2008
79
31.12.2008 CA=72.000 / 3.38 = 21291.06 euro. Da, nu depaseste plafonul de TVA pt
intreprinderile mici, deci mai poate pastra acelasi regim.
199. idem 198
200. Explicati ce reprezinta “structura de comisionar” din punct de vedere al TVA.

Raspuns:
Norme cod fiscal
(2) În sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuată pe baza
unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare se consideră livrare de bunuri
atunci când comisionarul acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului.
Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumpărător şi revânzător al
bunurilor, indiferent dacă acţionează în contul vânzătorului sau cumpărătorului, comitent,
procedând astfel:
a) primeşte de la vânzător o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură emisă
pe numele său, şi;
b) emite o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură cumpărătorului.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică sub denumirea de structură de comisionar în cazurile
prevăzute la pct. 19 alin. (3) şi (4).
R: daca se refactureaza in contract de comision se refactureaza inclusiv
bunurile/serviciile achizitionate in numele clientului, aduca structura de comisionar; daca
se deconteaza doar sumele platite atunci NU se aplica tva se fac doar facturi de decontare.
( Art 137 …(3) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: …. e) sumele achitate de
furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se decontează
acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane. Norme: b)
sume încasate în contul altei persoane, dacă factura este emisă de această altă persoană
către un terţ. Pentru decontarea sumelor încasate de la terţ cu persoana care a emis
factura, conform înţelegerii dintre părţi, pot fi întocmite facturi de decontare conform
alin. (3);)
201. Care este documentul in baza caruia se colecteaza TVA in cazul unei livrari catre
sine?
Raspuns:
Autofactura (art.155alin .1)
202.SC ALFA SRL, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, realizeaza

servicii de transport pentru beneficiarul Gama, persoana juridica stabilita in Polonia si
inregistrata in scop de TVA in polonia. Serviciul facturat este reprezentat de transport de
bunuri din Bucuresti in Timisoara, in valoare de 10.000 lei pret fara TVA.
Precizati ce suma de TVA sau ce mentiune va trece ALFA SRL pe factura daca GAMA ii
comunica societatii ALFA codul sau de inregistrare in scop de TVA in Romania.
Raspuns: -se taxeaza unde se face transportul (Romania-Timisoara);
-pers impozabila= ALFA SRL; op= transport de bunuri; locul= Romania (art.133)
-scutiri = NU.
-PERS OBLIGATA = alfa 10000*19%= 1900 LEI tva.
80
203. SC ALFA SRL, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, realizeaza
servicii de transport pentru beneficiarul GAMA, persoana juridica stabilita in polonia si
inreg in scop TVA in Polonia. serviciul facturat este reprezentat de transportul de bunuri
din bucuresti in Berlin in valoare de 10.000 li pret fara tVA.
Precizati ce suma de Tva sau ce mentiune va trece Alfa pe factura, daca Gama ii
comunica societatii ALFA codul sau de inregistrare in scop de TVA in Polonia.
Raspuns:
-pers impozabila= ALFA SRL; op= transport intracomunitar; locul= Romania (art.133)
-scutiri = DA, cu resp celor 2 conditii: cod valid de TVA+transport.
-se muta in locul taxarii (neimpozabil in Romania, plata TVA in Germania.)
204. SC ALFA SRL stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, realizeaza
servicii de transport pentru beneficiarul TETA, persoana juridica stabilita in romania si
inreg in scopuri TVA in Romania. Serviciul facturat= transportul de bunuri din Bucuresti
la Berlin in valoare de 10.000 lei pret fara TVA.
Precizati ce suma de TVA sau ce mentiune va trece ALFA pe factura, daca TETA ii
comunica SC ALFA codul sau de inregistrare in scop TVA din Romania.
Raspuns: -pers impoz= ALFA; op= transport intracomunitar de bunuri; locuo op= in
Romania
-scutiri: NU
-obligatia de plata= ALFA, emite factura cu TVA (=1900 lei).
205. SC ALFA SRL, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania presteaza servicii
de consultanta in domeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, peroana juridica stabilita
in Polonia si inreg in scop de Tva in Polonia si care nu are nici un sediu fix si nici un
sediu permanent in Romania. serviciul facturat= 10.000 lei pret fara TVA.
Precizati ce suma de TVA sau ce mentiune va trece ALFA pe factura, daca TETA ii
comunica SC ALFA codul sau de inregistrare in scop TVA din Romania.
Rspuns: Art.153; op= prestare de serviciu; locul taxarii= Romania;
-art.133, alin.2, lit.G- serv de consultanta : locul taxarii este acolo unde este beneficiarul.
-neimpozabil.
206.SC ALFA SRL stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania presteaza servicii
de consultanta in domeniul contabil pentru beneficiarul GAMA, societate comerciala
stabilita in Polonia care beneficiaza de regimul special de scutire pentru intreprinderi mici
conform legislatiei din polonia si care nu are nici un sediu fix si nici un sediu permanent
in Romania. serviciul facturat= 10.000 lei pret fara TVA.
Precizati ce suma de TVA sau ce mentiune va trece ALFA pe factura.
Raspuns: art.133,alin.2, lit.G
-pers impoz= ALFA, platitoare de TVA
-op=prest serv de consultanta; locul op= Polonia
-scutiri= NU, niciodata
-oblig la plata: se taxeaza in polonia. ALFA face plata in Polonia.(TVA)
207.SC ALFA SRL este o societate de asigurari stabilita in Romania si neinregistrata in
scop de TVA in Romania intrucat realizeaza numai operatiuni scutite fara drept de
deducere. Ea beneficiaza de servicii de consltanta in domeniul contabil in valoare de
81
1.200 euro de la societatea GAMA, societate stabilita in polonia si care nu are nici un
sediu fix si nici un sediu permanent in Roamania.
Precizati suma sau ce mentiune va trece GAMA pe factura precum si care sunt obligatiile
din punct de vedere al TVA ale societatii ALFA. Cursul de schimb este 1 euro= 3.6 lei.
Raspuns: - ALFA nu are nicio obligatie; op= scutita fara drept de deducere
- locul taxarii= unde se afla clientul; TVA=> RO, se inreg in Romania.
208.SC ALFA SRL stabilita si inreg in scop de TVA in Romania ii inchiriaza o cladire SC
BETA SRL, stabilita si inreg in scop de TVA in Romania. SC ALFA SRL opteaza pentru
facturarea acestei operatiuni cu TVA, incepand chiar din data inchirierii,
10.05.2008.Realizand ca pentru a putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei
notificari de taxare a operatiunii la admin financiara, SC Alfa DEPUNE NOTIFICAREA
LA DATA DE 30.11.2008, precizand in notificare ca data de la cvare isi exercita optiunea
este 10.05.2008. la un control realizat la SC BETA SRL inspectorii fiscali constata acest
lucru si apreciaza ca SC BETA nu avea dreptul de deducere a TVA pe perioada dintre
momentul inchirierii si momentul depunerii notificarii de taxare, astfel ca exclud de la
deducere TVA aferenta facturilor de chirie din perioada mai-noiembrie 2008.
Este corect?
Raspuns: Nu este corect. Art.141, lit.e alin.3 din Norme; Art.145,146/alin.1= dreptul la
deducere ia nastere la momentul exigibilitatii de taxe
Art,146, alin.1, lit.A= cat am o fc cu TVA, am dreptul sa deduc TVA
209. Care sunt termenele de depunere a declaratiei recapitulative de TVA?

Raspuns:
Termenul pentru depunerea declaratiei 390 este 25 ale primei luni dupa fiecare trimestru.
210. O societate comerciala isi trimite directorul general intr-o delegatie in Ungaria cu
autoturismul proprietate a societatii comerciale. In Ungaria directorul alimenteaza cu
benzina dupa care se intoarce in Romania. Trebuie declarata aceasta operatie in declaratia
recapitulativa a tva? Argumentati.
Raspuns: NU. Operatiunea nu reprezinta o achizitie intracomunitara. Este o achizitie
locala in Ungaria. Societatea poate sa solicite TVA in Ungaria. persoana oblig la plata=
furnizorul.
Aceasta este o achizitie scutita fara drept de deducere pentru cumparator si o livrare
locala pentru vanzator intrucat locul livrarii se considera a fi in afara Romaniei, deci nu
se declara in declaratia recapitulativa a TVA.
211. O pf achizitioneaza automobile din Germania si apoi le revinde in Romania,

realizand acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obtine
venitul sau principal. Trebuie sa se inregistreze aceasta persoana in scopuri de TVA?
Argumentati.
Raspuns: DA. Art.127, pct.3 din Norme. Activitate economuca= pers fiz este impozabila.
Op=livrare de bunuri; locul op= Romania (de regula unde sunt puse la dispoz, bunurile.)
-scutiri: NU. Obligatia la plata= Furnizorul / pers fiz. art.152
212. Un agent economic importă din America de Sud 10.000 sticle alcool etilic
concentraţie 50%, de 0,5 l/sticlă la preţ extern de 100 euro/sticlă, nefiind plasate în regim
82
suspensiv. Acciza specifică pentru alcool etilic este de 750euro/hl alcool pur. Cursul de
schimb este 3,3 lei/euro.
Determinaţi valoarea accizei care trebuie plătită în vamă
Rãspuns:
Acciza = 750 x 3,3 x [(10.000 x 0,5) / 100] x 50% = 61.875 lei
213. O societate comercială produce în luna mai 2008 2.000 pachete ţigări cu 10 ţigări în
pachet. Acciza pentru ţigări este de 50 euro/1000 ţigări, iar cursul de schimb este de 3,3
lei/euro. Cât este acciza datorată la bugetul de stat pentru producţia realizată, dacă ţigările
sunt eliberate în consum în luna mai 2008?
Rãspuns:
Acciza = 50 x 3,3 x (2.000 x 10)/1.000 =3300 lei
214. Precizaţi produsele pentru care se aplică accize armonizate.

Rãspuns:
Accizele armonizate se datorează pentru:
- bere;
- vinuri;
- băuturi fermentate, altele decât berea şi vinurile;
- produse intermediare;
- alcool etilic;
- tutun prelucrat;
- produse energetice;
- energie electrică.
Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 162
215. Un agent economic importă în 2008 din Rusia 40 bucăţi articole din cristal al un preţ
de producător de 50 euro/bucată. Cheltuielile cu transportul extern al acestor produse au
fost de 500 euro. Pentru aceste produse taxa vamală este de 20%, comisionul vamal de
0,5%, iar acciza de 55%. Determinaţi valoarea accizei ce trebuie plătită în vamă, dacă
cursul de schimb este 3,3 lei/euro
Rãspuns:
Valoarea în vamă = 40 x 50 x 3,3 + 500 x 3,3 = 6.600 + 1.650 = 8.250 lei
Taxa vamală = 20% x 8.250 = 1.650 lei
Comisionul vamal = 0,5% x 8.250 = 41,25 lei
Acciza = 55% x (8.250 + 1.650 + 41,25) = 5.468 lei
216. O societate realizează din producţia internă bijuterii din aur, cu excepţia verghetelor.
Preţul de livrare, mai puţin accizele, al produselor este de 8.000 lei. Acciza care se aplică
conform Codului Fiscal este de 15%.
Să se determine valoarea de facturare fără TVA a produselor, inclusiv acciza.
Rãspuns: 9.200 lei
Baza de impozitare – Preţul de livrare, mai puţin accizele.................................8.000 lei
Acciza aplicabilă (15% x 8.000 lei)....................................................................1.200 lei
Valoarea de facturare fără TVA, inclusiv acciza ........................................... ...9.200 lei
83
217. Se importă din Canada produse de parfumerie pentru a fi comercializate.

Să se caluleze valoarea accizei în condiţiile în care se cunosc umrătoarele date: Valoarea
în vamă 180.000 lei, taxă vamală 10%, comision vamal 0,5%, acciza 35%.
Valoarea în vamă a produselor ..........................................................180.000 lei
Taxă vamală10% (180.000 lei x 10%) ................................................18.000 lei
Comision vamal 0,5% (180.000 lei x 0,5%) ............................................900 lei
Total ...................................................................................................198.900 lei
Acciza 35% (198.900 lei x 35%)..........................................................69.615 lei
218. În luna martie 2008 un agent economic producător de bere a înregistrat o producţie
de 10.000 hl, cu o concentraţie alcoolică de 4,5% şi un număr de 6 grade Plato. Stabiliţi
acciza datorată de producător ştiind că acciza unitară este 0,43 euro/ 1 hl grad Plato, iar
cursul de schimb din prima zi lucrătoare a lunii octombrie 2006 este 1 euro = 3,4 lei.
Rãspuns:
A = 6 x 0,43 x 3,4 x 10000 = 87.720 lei
219. Care este sfera de aplicare a accizelor armonizate în România?

Rãspuns:
Sfera de aplicare a accizelor armonizate este următoarea::
a) berea;
b) vinurile;
c) băuturile fermentate, altele decât berea şi vinurile;
d) produsele intermediare;
e) alcoolul etilic;
f) tutunul prelucrat;
g) produsele energetice;
h) energia electrică.
Art.162 L571/2003 Cod fisc.
220. Un Importator rom achizit in luna mai 2007 din brazilia 4000kg cafea boabe prajia
la pret extern de 2 euro/kg, taxa vamala 10%, comision vamal 0.5% acciza 900 euro/tona,
tva 19 %. Determ acciza utilizand un curs de 1 euro = 3.4 lei.
Raspuns:
Acciza: 4000kg/1000 * 900 euro/tona * 3.4 lei/1eur = 12240 lei
221. Un antrepozit fiscal livreaza spre consum 80.000de pachete de tigari a 20 tigarete
/pachet, pret extern 0.8 euro/pachet, iar pretul de vanzare cu amanuntul maxim declarat =
84
7lei/pachet. Acciza pentru tigarete este de 16.28 euro/1000 tigarete + 29 %, 1 euro =3.3
lei. Acciza minima pentru tigarete este=110419 lei/1000 tigarete.
Determinati acciza care trebuie virata la stat.
Raspuns:
nr tigarete : 80000 x 20 = 1.600.000 tigari
acciza minima : 110.419x 1.600.000/1000 = 176.670.400 lei
acciza minima stabilita : 176670400x 91% = 160.770.064 lei
acciza specifica : (16,28 x 1.600.000/1000) x 3,3 = 85.958,4 lei
acciza ad valorem : 29% x 7 x 80000 = 162.400 lei
acciza calculata : acciza specifica + acciza ad valorem = 85958,4+162400 = 248.358,4
acciza calculata(248358,4) < acciza minima stabilita(160.770.064) => se plăteşte acciza
minimă stabilita.
Acciza de plata : 160.770.064 lei
CF art 177
- Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza
ad valorem, dar nu mai puţin de 91% din acciza aferentă ţigaretelor din categoria
de preţ cea mai vândută, care reprezintă acciza minimă. Când suma dintre acciza
specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă, se plăteşte acciza
minimă.- Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finanţelor Publice va stabili
nivelul accizei minime în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria de
preţ cea mai vândută.
- Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1.000 de ţigarete.
- Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra
preţului maxim de vânzare cu amănuntul.
- Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor
persoane decât comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele.
- Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de
către persoana care produce ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus
la cunoştinţă publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.
- Este interzisă vânzarea, de către orice persoană, a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit
şi declarat preţuri maxime de vânzare cu amănuntul.
- Este interzisă vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, la un preţ ce depăşeşte preţul
maxim de vânzare cu amănuntul, declarat.
222. Ce reprezinta produse accizabile in intelesul Codului fiscal?

Raspuns:
Produsele accizabile reprezinta produse provenite din producţia internã sau din import,
pentru care se datoreazã bugetului de stat taxe speciale de consum. Aceste produse sunt:
a) bere;
b) vinuri;
c) bãuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d) produse intermediare;
e) alcool etilic;
85
f) tutun prelucrat;
g) produse energetice;
h) energie electricã.
223. Ce document trebuie sa însoţeasca mişcarea produselor accizabile în regim

suspensiv?
Rãspuns:
Documentul administrativ de însoţire.
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 195(2) a).
224. Ce documente trebuie sa insoteasca miscarea intracomunitara a produselor

accizabile cu acciza platita?
Rasuns:
Factura, precum si documentele de insotire simplificate, dupa caz
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 195(2) b),c).
COD PROCEDURA FISCALA
225. Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor
şi taxelor datorate de contribuabili, alţii decât marii contribuabili?
Rãspuns:
Cod de procedura fiscala, republicat in iulie 2007, art. 33, alin 1 : „(1) Pentru
administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului
general consolidat, competenţa revine acelui organ fiscal, judeţean, local sau al
municipiului Bucureşti stabilit prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la
propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în a cărui rază
teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului de venit, în cazul
impozitelor şi contribuţiilor realizate prin stopaj la sursă, în condiţiile legii.”
Competenţa de administrarea a contribuabilului de un organ fiscal poate fi transmisă altui
organ fiscal cu acordul contribuabilului şi a primului organ fiscal.
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin 1
226. În ce condiţii un alt organ fiscal decât cel competent teritorial, potrivit legii, şi
anume cel în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal, poate prelua competenţa
pentru administrarea impozitelor şi taxelor datorate de respectivul contribuabil?
Rãspuns:
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 33, alin 3, „(3) Pentru administrarea
de către organele fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a
creanţelor fiscale datorate de marii contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale
acestora, competenţa poate fi stabilită în sarcina altor organe fiscale decât cele prevăzute
la alin. (1), prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, la propunerea preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”
86
227. Societatea „X” SRL a depus la data de 25 Aprilie 2008 decontul de taxă pe
valoarea adăugată aferent trimestrului I 2008, solicitând totodată şi rambursarea sumei
negative înscrisă în decontul respectiv, de 10.000 lei
Pentru soluţionarea cererii de rambursare, organul fiscal efectuează o inspecţie fiscală pe
parcursul căreia decide şi verificarea impozitului pe salariu
Inspecţia fiscală se finalizează în data de 10 iunie 2008 şi are ca rezultat stabilirea unei
diferenţe suplimentare la impozitul pe salariu faţă de cel datorat şi declarat la 25 ianuarie,
de 5.000 lei. Organul fiscal competent emite nota de compensare a TVA de rambursat cu
diferenţa datorată la impozitul pe salariu în data de 20 iunie 2007.
Să se calculeze cuantumul majorărilor de întârziere datorat de contribuabil pentru
diferenţa suplemntară de impozit pe salariu, ştiut fiind că legea prevede un nivel al
majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.
Rãspuns: 730 lei
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 1, „(1) Majorările de
întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare
termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. „Cod de
procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b „b) pentru compensările din
oficiu, data stingerii este data înregistrării operaţiei de compensare de către unitatea de
trezorerie teritorială, conform notei de compensare întocmite de către organul
competent;”
Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 20 Iunie 2007
Majorări de întârziere = 5.000 x 146 zile x 0,1% = 730 lei
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 120, alin
1 şi art. 122, alin 1, lit. b
228. Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoană fizică?

Rãspuns:
În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin
Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege:
a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde
locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;
b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau
exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea
principală;
lit. a şi b
229. Dl. „A”, medic, cu domiciliul în Bucureşti, sectorul 1, are un cabinet individual
pentru acordarea de consultaţii medicale în Bucureşti, sectorul 3, având program în 4 zile
din săptămână. Dl. „A” mai deţine un cabinet de consultaţii medicale şi în oraşul Buftea,
judeşul Ilfov, la acesta din urmă având program doar o zi pe săptămână.
Care este domiciliul fiscal al domnului „A”? Explicaţi.
Rãspuns: Bucuresti, Sectorul 3
87
În cazul creanţelor fiscale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin
Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală, prin domiciliu fiscal se înţelege: pentru persoanele fizice care
desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul
activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.
lit. b
230. Societatea „X” SRL calculează impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

aferent trimestrului I 2008 în sumă de 20.000 lei. Societatea virează la termenul legal –
25 Aprilie 2008 – impozitul datorat. De asemenea, la termenul din 25 Aprilie 2008
societatea depune Declaraţia 100 la organul fiscal competent, însă omite să înscrie în
această declaraţie impozitul pe microîntreprinderi calculat, în sumă de 20.000 lei.
Care sunt efectele juridice ale plăţii impozitului pe venitul microîntreprinderilor asupra
obligaţiei de declarare a acestuia?
Rãspuns:
Obligaţia de a depune declaraţia fiscală se menţine şi în cazul în care a fost efectuată
plata obligaţiei fiscale. Astfel, chiar dacă plata a fost efectuată, nu înseamnă că nu mai
există obligaţia de declarare.
231. Codul de procedură fiscală prevede obligaţia contribuabilului de a aduce la

cunoştinţa organului fiscal orice modificare ulterioară a datelor din declaraţia de
înregistrare fiscală prin depunerea declaraţiei de menţiuni.
În ce termen trebuie depusă declaraţia de menţiuni?
Rãspuns: în termen de 30 de zile de la data producerii modificării
232. Societatea „X” SRL datorează impozit pe profit astfel:

a) Creanţe principale reprezentând impozit pe profit, conform declaraţiei fiscale:
Trimestrul I 2007: 1.000, scadente la 25 aprilie 2007;
Trimestrul II 2007: 1.500, scadente la 25 iulie 2007;
Trimestrul III 2007: 200, scadente la 25 octombrie 2007;
Trimestrul IV 2007: 1.700, scadente la 25 ianuarie 2008.
b) Creanţe rezultate din inspecţia fiscală, cu termen de plată, conform deciziei de
impunere comunicată în data de 20 ianuarie 2008:
Diferenţă trimestrul I 2007: =400 lei;
Accesoriu aferent diferenţei de 400 calculat până la 15 ianuarie 2008 (data finalizării
controlului):=100 lei;
Diferenţă trimestrul III 2007:= 500 lei;
Accesoriu aferent diferenţei de 800 lei calculat până la 15 ianuarie 2008 (data finalizării
controlului):= 60 lei;
Total:
o Principal:= 900 lei;
o Accesoriu: =160.lei
88
c) Creanţe accesorii stabilite prin decizie pentru neplata la scadenţă a impozitului pe
profit:
Comunicată la data de 10 iulie 2007:= 200 lei;
Comunicată la data de 10 ianuarie 2008=: 300 lei.
Societatea efectuează pentru impozitul pe profit o plată de 3.500, la data de 10 martie
2008.
Să se precizeze cum va efectua organul fiscal stingerea obligaţiilor în evidenţa sa fiscală
prin aplicarea regulii privitoare la ordinea de stingere a datoriilor din Codul de procedură
fiscală.
Rãspuns:
data Suma dat. Suma acop pl.10.03 Ramas de plata

10.03.08
25.04.07-princip. 1000 1000 0
10.07.07-accces. 200 200 0
25.07.07-princip. 1500 1500 0
25.10.07-princip. 200 200 0
10.01.08-acces. 300 300 0
25.01.08-princip. 1700 1700 0
Total=5960 3500 2460
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 115,
alin 2 şi 3
233. Cum se stabileşte vechimea obligaţiilor de plată accesorii în scopul aplicării

regulii de stingere a datoriilor?
Rãspuns:
Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:
a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;
b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite
de organele
competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;
c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru
diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil.
234. Care este termenul legal în care organul fiscal trebuie să soluţioneze o cerere a
unui contribuabil în cazul în care pentru aceasta sunt necesare informaţii suplimentare?
Rãspuns:
Ca regulă generală, cererile depuse de către contribuabil potrivit Codului de procedură se
soluţionează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii suplimentare
relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu perioada cuprinsă între
data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate.
şi 2
89
235. Societatea „X” SRL a stabilit şi declarat la data de 25 Ianuarie 2008 un impozit
pe veniturile
microîntreprinderilor aferent trimestrului IV 2007 în sumă de 12.000 lei. Ulterior,
societatea constată că a calculat greşit impozitul, suma corectă a acestuia fiind de 10.000
lei. Ca urmare, societatea îşi exercită dreptul de a corecta declaraţia şi depune în data de
25 Aprilie 2007 declaraţia rectificativă, dată la care efectuează şi plata sumei de 10.000
de lei în contul impozitului datotorat.
Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorat ca urmare a neplăţii la
scadenţă a impozitului pe venitul microântreprinderilor aferent trimestrului IV 2007, ştiut
fiind că legea prevede un nivel al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.
Rãspuns:
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 1, „(1) Majorările de
termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.”
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 3, „(3) În situaţia în care
diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere
sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează majorări de întârziere
pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare
scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.
Perioada pe care se calculează majorările de întârziere: 26 Ianuarie – 25 Aprilie 2008
Suma la care se datorează majorările: 10.000
Majorări de întârziere = 10.000 x 90 zile x 0,1% = 900 lei
1 şi 2
236. Care este termenul în care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea
erorilor din documentele de plată a impozitelor şi taxelor?
Rãspuns: Un an de la data plăţii
237. Care este termenul în care actul administrativ fiscal este considerat comunicat în
cazul comunicării lui prin publicitate?
Rãspuns: 15 zile de la data afişării anunţului.
238. Camera profesionala „C”, persoană juridică de utilitate publică are organizate in
structura sa desmembraminte (sedii secundare) fără personalitate juridică, denumite
„filiale”. Parte din aceste desmembrăminte (sedii secundare), neavând mai mult de 5
salariaţi, nu îndeplinesc condiţia cerută de lege pentru a fi înregistrate ca puncte de lucru
plătitoare de impozit pe venitul din salarii şi, pe cale de consecinţă, de a li se atribui cod
de identificare propriu. Aceste desmembrăminte trebuie însă declarate la organul fiscal,
fără a primi cod de identificare propriu.
Cum se declară şi care este organul fiscal competent pentru îndeplinirea obligaţiei de
înregistrare în cazul sediilor secundare care au mai puţin de 5 salariaţi?
Rãspuns:
90
Declararea se face în termen de 30 de zile de la înfiinţarea sediilor secundare (Cod
procedură fiscală) prin
depunerea declaraţiei privind sediile secundare (OMFP 1329/2004). Competenţa
teritorială pentru administrarea acestora revine organului fiscal în a cărui rază teritorială
acestea se află situaţie. (Cod procedură fiscală)
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 34 şi art.
74 şi OMFP 1329/2004
239. Până la ce dată poate organul fiscal să efectueze inspecţia fiscală şi, eventual, să
modifice prin decizie de impunere impozitul pe profit aferent trimestrului I 2004?
Explicaţi
Rãspuns: 31 decembrie 2009
Baza de impunere s-a constituit în trim I 2004, termenul de prescripţie începe să curgă de
la 01 ianuarie 2005, deci inspecţia se poate efectua până la 31 decembrie 2009.
Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili
obligaţii fiscale
Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu
excepţia cazului în care legea dispune altfel.
Termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale începe să
curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală
potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel.
Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se
nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează.
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 23, art. 91
şi art. 98
240. Societatea „X” SRL face obiectul unei inspecţii fiscale generale care începe pe
data de 10 Aprilie 2007 şi se finalizează la data de 30 iunie 2007, dată la care are loc
discuţia finală cu contribuabilul asupra constatărilor incluse în Raportul de inspecţie
fiscală.
În cursul discuţiilor, reprezentantul legal al societăţii invocă prescripţia dreptului
organului fiscal de a stabili diferenţa de 50.000 lei aferentă impozitului pe profit pentru
trimestrul I 2002, declarat de societate la data de 25 Aprilie 2002. Invocarea are ca
motivare în drept prevederile legale aplicabile conform cărora prescripţia se împlineşte
„în termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraţiei pentru
perioada respectivă”.
Cum va proceda organul fiscal? Va emite sau nu decizia de impunere pentru diferenţa de
5.000 lei? Explicaţi.
Rãspuns: DA. Va emite decizia de impunere, întrucât, conform prevederilor legale
„Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu
excepţia cazului în care legea dispune altfel.
curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 91
91
241. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2008 declaraţia 100 privind
obligaţiile la bugetul de stat în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La
aceeaşi dată societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată
în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.
La data de 30 Aprilie 2008 societatea înregistrează la organul fiscal cererea de
compensare a celor două obligaţii reciproce.
Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că
soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte
prin decizie emisă la data de 10 iunie 2008, că taxa pe valoarea adăugată la care este
îndreptăţit contribuabilul este de 20.000 lei. La data de 15 iunie 2008 se emite şi nota de
compensare.
Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale
organului fiscal, le acceptă şi efectuează plata diferenţei de 10.000 lei în data de 24 iunie
2008.
Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate, în urma
soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel
al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.
Rãspuns:
Pentru suma de 20.000 lei admisă la compensare majorările se calculează pe perioada 26–
30 Aprilie 2008
Pentru suma de 10.000 lei neadmisă la compensare majorările se calculează pe perioada
26 Aprilie – 24 Iunie 2008
Majorări de întârziere = 20.000 x 5 zile x 0,1% + 10.000 x 60 zile x 0,1% = 100 + 600 =
700 lei
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 1 şi 2 „(1) Majorările de
termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. (2) Pentru
diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau
modificarea unei decizii de impunere, majorările de întârziere se datorează începând cu
ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până
la data stingerii acesteia inclusiv.”
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b „a) pentru
compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de
compensare;”
1 şi 2 şi art. 122, alin 1, lit. b
242. Societatea „X” SRL depune la data de 25 aprilie 2008 declaraţia 100 privind
obligaţiile la bugetul de stat în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei. La
aceeaşi dată societatea depune şi decontul cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată
în sumă de 50.000 lei, solicitând şi rambursarea.
La data de 25 Aprilie 2008 societatea înregistrează la organul fiscal cererea de
compensare a celor două obligaţii reciproce.
Organul fiscal, analizând cererea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată, constată că
soluţionarea necesită efectuarea în prealabil a inspecţiei fiscale. Ca urmare, se stabileşte
prin decizie emisă la data de 10 iunie 2007, că taxa pe valoarea adăugată la care este
92
îndreptăţit contribuabilul este de 40.000 lei. La data de 15 iunie 2007 se emite şi nota de
compensare.
Contribuabilul, primind actele administrative fiscale corespunzătoare acestor acţiuni ale
organului fiscal, le acceptă.
Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de societate, în urma
soluţionării celor două cereri depuse la organul fiscal, ştiut fiind că legea prevede un nivel
al majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi.
Rãspuns:
Nu se vor calcula majorări de întârziere.
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 120, alin 1 şi 2 „(1) Majorările de
termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. (2) Pentru
diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau
modificarea unei decizii de impunere, majorările de întârziere se datorează începând cu
ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până
la data stingerii acesteia inclusiv.”
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 122, alin 1, lit. b, „a) pentru
compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de
compensare;”
1 şi 2 şi art. 122, alin 1, lit. b
243. Una dintre componentele registrului contribuabililor este vectorul fiscal. La ce se

referă informaţia conţinută în vestorul fiscal al unui contribuabil?
Rãspuns:
Vectorul fiscal cuprinde categoriile de obligaţii fiscale de declarare, potrivit legii.
lit. b
244. Societatea „X” SRL depune la data de 25 Aprilie 2008 decontul cu sumă negativă de
taxă pe valoarea adăugată în sumă de 40.000 lei, fără a solicita şi rambursarea acestei
sume. La aceeaşi dată, societatea mai depune şi declaraţia privind obligaţiile la bugetul de
stat în care declară un impozit pe profit datorat de 30.000 lei, dar pe care nu-l achită.
Poate organul fiscal să efectueze din oficiu compensarea celor două creanţe reciproce?
Rãspuns: NU
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor
creanţe reciproce, cu excepţia sumelor negative din deconturile de taxă pe valoarea
adăugată fără opţiune de rambursare.
245. Care este termenul general de soluţionare a cererilor depuse de contribuabili potrivit
Codului de procedură fiscală?
Rãspuns: 45 de zile de la înregistrare
93
246. Societatea „X” SA are datorii restante la bugetul de stat, pentru care organele fiscale
au pornit executarea silită prin poprire, atât asupra disponibilităţilor băneşti din conturile
bancare, cât şi asupra sumelor pe care alte societăţi le datorează soicetăţii „X”. Societatea
se confruntă cu dificultăţi financiare şi, pe fondul lipsei de disponibilităţi în conturile
bancare, este în imposibilitate de a achita salariile. Pentru depăşirea situaţiei, societatea
solicită aplicarea prevederilor din Codul de procedură fiscală care prevăd următoarele:
„(12) În măsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizării
băncii, potrivit alin. (11), sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din
încasările zilnice în conturile în lei şi în valută sunt indisponibilizate. Din momentul
indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra
disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plată
primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plăţi din
conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale înscrise în adresa de
înfiinţare a popririi, cu excepţia sumelor necesare plăţii drepturilor salariale.”
Poate organul fiscal să dea curs solicitării societăţii debitoare cu privire la eliberarea de
către terţul poprit în favoarea sa a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale? Explicaţi.
Rãspuns: NU.
Terţul poprit nu poate elibera sume în favoarea debitorului, chiar şi numai pentru plata
drepturilor salariale ci poate onora numai documentele de plată emise de debitor în
vederea plăţii dreturilor salariale.
12
247. Este permis, conform Codului de procedură fiscală ca plata datoriei fiscale să fie
efectuată de altă persoană decât debitorul?
Rãspuns: DA
Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, distinct pe fiecare impozit, taxă,
contribuţie şi alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorări de
întârziere.
Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un
fidejusor.
Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa
sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu,
sa nu se subroge in drepturile creditorului.
şi Cod Civil, Art. 1093
248. Care este, potrivit Codului de procedură fiscală, momentul de la care începe să curgă
termenul de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili impozite şi taxe şi cât este
acest termen?
Rãspuns: „Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5
ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.
curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală”.
94
249. Care este primul act de executare silită în cazul creanţelor fiscale?
Rãspuns: Somaţia
Art. 145 (1) Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei
250. Care este termenul de depunere a unei contestaţii împotriva unui act de executare
silită al organului fiscal?
Rãspuns:
Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:
a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le
contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu
ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;
b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a
îndeplini un act de
executare;
c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe
care le contestă.
Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt
drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile
după efectuarea executării.
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 173, alin.
1 şi 2
251. Din momentul indisponibilizării, respectiv de la data şi ora primirii adresei de

înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, băncile nu vor proceda la decontarea
documentelor de plată primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor
accepta alte plăţi din conturile acestora până la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale
înscrise în adresa de înfiinţare a popririi.
Care sunt sumele exceptate de la aceste dispozitii?
Rãspuns: sumele necesare plăţii drepturilor salariale.
12
252. Contribuabilul „X”, persoană fizică independentă, a primit în data de 05 Martie 2007
decizia de plăţi anticipate pentru anul fiscal 2007 în care organul fiscal a stabilit
următoarele sume de plată:
- 15 martie: 1.000 lei;
- 15 iunie: 1.000 lei;
- 15 septembrie: 1.000 lei;
- 15 decembrie: 1.000 lei;
Contribuabilul nu plăteşte ratele.
După depunerea declaraţiei de venit pe anul 2007, respectiv la data de 15 mai 2008,
organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 4.000 lei.
Contribuabilul achită acest din urmă debit în data de 27 Octombrie 2008.
Să se calculeze cuantumul legal al majorărilor de întârziere datorate de contribuabil ştiut
95
Rãspuns:
Majorări calculate în anul 2007:
Pentru plata anticipată 1: 1.000 x 291 zile x 0,1% = 291 lei
Majorări calculate în anul 2008: 4.000 x 300 x 0,1% = 1.200 lei
6
- 15 martie: 1.000 lei;
- 15 iunie: 1.000 lei;
Contribuabilul nu plăteşte ratele.
Contribuabilul achită acest din urmă debit în data de 27 Octombrie 2008.
Rãspuns:
Majorări calculate în anul 2008: 2.000 x 300 x 0,1% = 600 lei
6
- 15 martie: 1.000 lei;
- 15 iunie: 1.000 lei;
Contribuabilul plăteşte doar primele trei rate.
Rãspuns:
96
Majorări calculate în anul 2008: 0 lei
6
- 15 martie: 1.000 lei;
- 15 iunie: 1.000 lei;
Contribuabilul achită în data de 27 Octombrie 2008, respectiv în termenul de 60 de zile
de la data comunicării deciziei de impunere anuală, stabilite de Codul fiscal pentru
achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate, întreaga datorie de 2.000
lei.
Rãspuns:
6
- 15 martie: 1.000 lei;
- 15 iunie: 1.000 lei;
Contribuabilul plăteşte doar primele două rate.
Contribuabilul achită datoria în data de 27 Octombrie 2008.
Rãspuns:
97
6
- 15 martie: 1.000 lei;
- 15 iunie: 1.000 lei;
Contribuabilul achită în data de 31 Decembrie 2008, depăşind astfel cu 100 de zile
termenul de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală, stabilite de
Codul fiscal pentru achitarea diferenţelor rămase de achitat faţă de plăţile anticipate,
întreaga datorie de 2.000 lei.
Rãspuns:
Majorări calculate în anul 2008: 1.000 x 365 x 0,1% + 1.000 x 100 x 0,1% = 365 + 100 =
465 lei
6
- 15 martie: 1.000 lei;
- 15 iunie: 1.000 lei;
organul fiscal emite decizia de impunere în care stabileşte un impozit anual de 0 lei şi un
drept la restituire de 2.000 lei.
Rãspuns:
Majorări calculate în anul 2008: 0 lei.
98
6
259. Societatea „X” SRL a făcut obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia au fost
stabilite sume suplimentare de plată în cuantum de 50.000 lei. Societatea nu este de acord
şi contestă la organul fiscal competent suma de 30.000 lei. Totodată, societatea se
adresează şi instanţei competente de contencios administrativ, solicitând suspendarea
executării deciziei de impunere prin care au fost stabilite diferenţele de plată.
Care este suma cauţiunii pe care societatea trebuie să o plătească pentru soluţionarea
cererii de suspendare a executării deciziei?
Rãspuns:
Cauţiunea = 20% din suma contestată = 20% x 30.000 = 6.000 lei
2
260. În ce condiţii este posibilă suspendarea executării unui act administrativ fiscal?
Rãspuns:
În situaţia în care s-a cerut suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanţa
competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din
cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani,
o cauţiune de până la 2.000 lei.
2
de organele fiscale, numai dacă termenii şi condiţiile acestora au fost respectate de

contribuabil” (Cod procedură fiscală art 42, alin 4) Societatea poate să nu o aplice,
contribuabilul fiind însă expus riscului fiscal
261. Care sunt elementele principale pe care trebuie să le cuprindă o contestaţie formulată
împotriva unui act administrativ fiscal?
Rãspuns:
a) datele de identificare a contestatorului;
b) obiectul contestaţiei;
c) motivele de fapt şi de drept;
d) dovezile pe care se întemeiază;
e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul
persoanelor juridice.
Dovada calităţii de împuternicit al contestatorului, persoană fizică sau juridică, se face
potrivit legii.
1
262. Societatea „X” SA, persoană juridică nerezidentă trebuie să execute, în baza unui
contract încheiat cu o persoană juridică română, două porţiuni ale unei autostrăzi. Prima
99
porţiune, ce constituie potrivit Codului fiscal un sediu permanent, străbate trei judeţe
astfel: începe în judeţul A, municipiul Z, trece prin judeţul B şi se sfârşeşte în judeţul C,
municipiul Z. Cea de a doua porţiune, ce constiutie un sediu permanent distinct potrivit
Codului fiscal, se află în întregime pe raza municipiului V din judeţul D.
Care este organul fiscal competent pentru administrarea obligaţiilor fiscale datorate de
societatea „X” SA în România. Explicaţi
Rãspuns:
Pentru sediul permanent 1: municipiul Z, judeţul A
Pentru sediul permenent 2: municipiul V, judeţul D
În cazul contribuabililor nerezidenţi care desfăşoară activităţi pe teritoriul României prin
unul sau mai multe sedii permanente, competenţa revine organului fiscal pe a cărui rază
teritorială se află situat fiecare sediu permanent. În cazul în care activitatea unui sediu
permanent se desfăşoară pe raza teritorială a mai multor organe fiscale, competenţa
revine acelui organ fiscal în a cărui rază teritorială începe activitatea acelui sediu
permanent.
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 33, alin. 2
263. Societatea „X” SRL este supusă executării silite pentru obligaţiile fiscale neachitate.
În acest scop, ţinând cont de cuantumul sumelor datorate, organul de executare aplică
măsura executării silite mobiliare, sechestrând prin proces verbal cele cinci mijloace de
transport aflate în folosinţa societăţii, între care două sunt deţinute de societate în baza
unor contracte de închiriere încheiate cu asociatul unic.
Este corectă aplicarea măsurii de executare silită? Explicaţi.
Rãspuns: NU.
Sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale debitorului. Cele două maşini ale
asociatului nu aparţin societăţii debitoare, deci nu pot fi sechestrate.
1
264. Societatea „X” SA face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreia sunt stabilite
obligaţii suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit aferent trimestrului I 2008
în cuantum de 10.000 lei. Decizia de impunere prin care organul fiscal stabileşte suma
astfel datorată este comunicată societăţii în data de 10 iunie 2008. Societatea achită
debitul la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală şi menţionat în
decizie, respectiv 5 iulie 2008.
Rãspuns:
Majorări = 10.000 x 71 x 0,1% = 710 lei
265. Societatea „X” SRL face obiectul unei inspecţii fiscale în urma căreiansunt stabilite
obligaţii fiscale suplimentare de plată. Societatea formulează şi depune o contestaţie
împotriva deciziei de stabilire a obligaţiilor suplimentare de plată, dar pe care o retrage
după două zile. Ulterior, societatea apreciază că există premise pentru soluţionarea
favorabilă a contestaţiei şi doreşte să depună contestaţia reformulată.
100
Are societatea dreptul de a mai depune contestaţia după ce aceasta a fost retrasă?
Rãspuns: DA.
Prin retragerea contestaţiei nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestaţie în
interiorul termenului
general de depunere a acesteia.
2
266. Codul de procedură fiscală prevede un termen special pentru depunerea contestaţiei.
Care este acest termen şi în ce situaţii se aplică?
Rãspuns:
Termenul general: 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal;
Termenul special: 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, dacă actul
administrativ fiscal nu conţine elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină, potrivit
legii.
267.Codul de procedură fiscală reglementează dreptul contribuabililor la o dobândă

pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, dacă restituirea sau rambursarea
nu se face în termenul legal pentru soluţionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit
de acelaţi act normativ.
Care este nivelul acestei dobânzi?
Rãspuns:
Dobânda datorată este la nivelul majorării de întârziere, respectiv de 0,1% pentru fiecare
zi de întârziere
268. Cum se stabileşte vechimea creanţelor fiscale principale rezultate din declaraţiile
rectificative în scopul aplicării regulilor cu privire la ordinea de stingere?
Rãspuns:
În funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative
3, lit. c
269. Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire, însă scrisoarea este înapoiată de poştă cu
menţiunea „negăsit la domiciliu”. Ca urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei
prin publicitate.
În ce constă comunicarea prin publicitate?
Rãspuns:
Prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost
emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului.
Legislaţie aplicabilă: O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (r3) art. 44, alin. 3
270.Care este codul de identificare fiscala pt. persoanele fizice?
101
Raspuns: Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu
detin cod numeric personal
Art.69(1) Og 92/2003-Cod proced. fiscala.
271. Este obligatorie declararea in Romania a sediilor secundare din strainatate pentru pj
cu domiciuliul fiscal in RO. Daca da in ce termen?
Raspuns:
Art 71 CPF:
(2) Contribuabilii cu domiciliul fiscal în România au obligaţia de a declara în termen de
30 de zile înfiinţarea de filiale şi sedii secundare în străinătate.
272. Conform prevedirilor legate de nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului

fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu a sumelor datorate la bugetul general
consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a sumelor
datorate la bugetul general consolidat?
Raspuns:
Art 83
(4) Nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea
din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general
consolidat. Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înainte de împlinirea
unui termen de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului
legal de depunere a declaraţiei fiscale. În cazul contribuabililor care au obligaţia
declarării bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligaţiei fiscale se
face prin estimarea bazei de impunere, potrivit art. 67. Impunerea din oficiu nu se face în
cazul contribuabililor inactivi sau al celor din evidenţa specială, atât timp cât se găsesc în
această situaţie.
273. In ce termen de la comunicarea somatiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile

de executare silita sa nu continue?
Raspuns:
Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua
masurile de executare silita.
274. In potrifa societatii Alfa SRL s-a emis o decizie de impunere reprezentand diferente
de impozit pe profit aferent anului 2007 in suma de 2.123.000 lei. Care este organul
competent la care societatea poate introduce contestatie impotriva deciziei de impunere?
Raspuns:
Constestatia se depune la organul fiscal ( respectiv vamal) al carui act administrativ este
atacat si nu este supusa taxelor de timbru. Contestatia se depune in termen de 30 zile de la
data comunicarii actului administrativ fiscal sub sanctiunea decaderii.
102
103

Ceccar 2008 - FISCALITATE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ceccar 2008 - FISCALITATE

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FISCALITATE – 2008

1. Grupaţi veniturile de mai jos în impozite directe si impozite indirecte:

Se cunosc de asemenea urmatoarele valori ale produsului intern brut(PIB):

4. Clasificaţi impozitele după fond şi formă. Dezvoltaţi pe scurt categoriile identificate.

5. De câte feluri sunt impozitele directe?

6. Prin ce se caracterizează imnpozitele reale?

7. Ce semnifică impozitele personale?

8. Clasificaţi impozitele după obiectul impunerii

9. Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?

13 Ce reprezinta stopajul la sursa?Exemplificati.

!14. Se dau urmatoarele cote progresive simple

Transa de venit cota cota progr.comp. impozit

Pana la 1500 10% 150 lei

Pana la 200.000 lei 3%

Precizati ce tip de cote de impunere sunt acestea.

Raspuns:-cote progresive compuse.

Raspuns – cota procentuala fixa .

17.Contribuabilul X realizeaza doua venituri impozitale,unul de 1.000 u.m.si unul de

Transa de venit Cota

Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul X.

Impunerea venitului de 1000 um=1000 x 10%=100 um

18.Contribuabilul Y realizeaza doua venituri impozitale,unul de 1.000 u.m. si unul de

Transa de venit Cota

Determinati suma totala a impozitului platit de contribuabilul Y.

19. O societate comercială supusă impozitului pe profit realizează în primul semestru al

Pas 1. Identificarea veniturilor şi cheltuielilor aferente fiecărui tip de activităţi

20 O organizaţie non-profit realizează următoarele venituri în anul 2008:

a.Pentru veniturile din cotizaţiile membrilor, donaţii şi sponsorizări şi finanţări

Pas 2. Determinarea profitului impozabil

21 Se dau următoarele tipuri de cheltuieli:

Pas 3. determinarea impozitului pe profit de plată

26. La data de 31 decembrie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit

Să se constituie rezerva legală conform limitei maxime de deductibilitate admise de

Sa se calculeze impozitul pe profit annual in conditiile in care AGA a hotarat

Rãspuns: 1568 lei

28. O societate care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de

30. La data de 31 martie a exerciţiului N o societate comercială plătitoare de impozit pe

31. La o societate comercială s-au înregistrat următorii indicatgori economico-financiari:

32. La data de 30 iunie a exerciţiului N, o societate comercială plătitoare de impozit pe

33. La 30 iunie, o societate comercială plătitoare de impozit pe profit 16% prezintă

35. O societate commercială a obţinut cumlat, de la începutul anului până la data de 31

36. La data de 31 martie 2008, la o societate comercială avem următoarea situaţie:

37. La data de 31 martie 2008, la o societate comercială avem următoarea situaţie:

II. Determinarea gradului de îndatorare a capitalului

III. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I

<3 50.000 lei

II. Determinarea cheltuielilor cu dobânzile deductibile în trim I în funcţie de gradul de

40. La data de 01 martie 2007, o societate achiziţionează o clădire pentru extinderea

41. Un contribuabil achiziţionează, în data de 03 Octombrie 2007 un brevet de invenţie

43. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit, a încheiat in cursul trim.1un

Rãspuns: Dividende de încasat Impozit pe dividende

46. În categoria contribuabililor impozitului pe profit intră şi persoanele juridice române.

48. În ce condiţii asociaţiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru

50.Sa se prezinte formula generala de calcul a impozitului pe profit

IP=(Ven.din orice sursa-Chelt.aferente ven-Ven. neimp.+Chelt. neded.)xK%*

51. Să se determine impozitul pe profit datorat de o organizaţie non-profit pentru anul

52. Ce condiţii cumulative trebuie să îndeplinească imobilizarea corporală pentru a

Anul Valoare la Amortizare Valoare ramasa Valorea ramasa

64. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul impozitului pe profit?

65. Contrbuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit la anumite termene şi a

66.Cine sunt considerati contribuabili in cazul impozitului. pe profit?

67.Care este cota de impunere a profitului in 2008?