1.

INTRODUCERE
Prin hidrofinare se nelege procesul de tratare cu hidrogen a fraciilor de iei pe
cataliatori !onofuncionali" sulfuri sau o#ii !etalici. $idrofinarea ur!%re&te
eli!inarea heteroato!ilor prin reacii de hidrogenoli%.
'plicarea hidrogen%rii catalitice n industria de prelucrare a ieiului" a fost sti!ulat%
de sursele de hidrogen disponi(il n refor!%ri prin de)oltarea procesului de refor!are
catalitic%" precu! &i de e#periena acu!ulat% n e#ploatarea instalaiilor de
hidrogenare a c%r(unelui.
Procesele de hidrogenare au e)oluat foarte rapid &i s*au de)oltat n do!enii )ariate
ale industriei de prelucrare" de la rafinarea fraciunilor petroliere cu hidrogen" su(
denu!irea de hidrofinare" p+n% la hidrogenarea distructi)%" su( denu!irea de
hidrocracare.
$idrofinarea a ap%rut din necesitatea desulfur%rii distilatelor at!osferice pentru a
respecta nor!ele i!puse produselor finale sau" n caul (eninelor" pentru a le face
apte pentru ali!entarea refor!%rii catalitice ce folosea cataliatori conin+nd platin%.
Ulterior s*a acordat atenie &i eli!in%rii aotului" care di!inua sta(ilitatea la o#idare a
produselor.
$idrofinarea a fost aplicat% ca un proces de (a% pentru ndep%rtarea co!pu&ilor cu
sulf" o#igen &i ap%" prin con)ersie" transfor!+nd ace&ti co!pu&i n $
,
-" $
,
O" N$
.
cu
redistilarea hidrocar(urilor for!ate. $idrogenarea conco!itent% a hidrocar(urilor
olefinice &i ndep%rtarea !etalelor coninute co!pletea% aciunea hidrofin%rii" f%c+nd
din acest procedeu" prin randa!entul s%u ridicat &i fle#i(ilitatea sa" un procedeu de
(a% pentru rafinarea tuturor fraciunilor petroliere. Cre&terea e#igenelor calitati)e
pri)ind coninutul de sulf &i aot n distilatele grele &i cele de )id a condus la situaia n
care hidrogenolia leg%turilor C / - &i C / N accesi(ile" asigurat% de hidrofinarea
clasic% din anii 012" s% nu !ai fie suficient%. 3n plus" a inter)enit necesitatea
ndep%rt%rii Ni &i 4 coninui n straturi ciclice !ai co!ple#e" n special pentru a putea
supune distilatele grele de )id crac%rii catalitice.
'ceste criterii noi au i!pus !odific%ri ale siste!ului catalitic &i ale regi!ului
tehnologic al hidrofin%rii" pentru a se asigura hidrogenolia preala(il% a unor leg%turi
C / C astfel nc+t heteroato!ii de -" N" 4" &i Ni coninui n fraciune s% de)in%
accesi(ili &i s% poat% fi eli!inai.
3n !are !%sur%" e#tinderea hidrofin%rii a fost deter!inat% de necesitatea reducerii
coninutului de sulf n produsele petroliere &i !ai ales n co!(usti(ilii de !otor"
pentru a !ic&ora astfel efectele coroi)e" iar n caul (eninelor" a !%ri conco!iten
suscepti(ilitatea la etilare. Cre&terea pe plan !ondial a ponderii ieiurilor sulfuroase
din totalul de iei e#tras &i e#igenele calitati)e din ce n ce !ai se)ere i!puse
co!(usti(ililor de !otor au accentuat necesitatea folosirii hidrofin%rii" singurul
procedeu industrial capa(il s% eli!ine p+n% la li!itele practic necesare" toi
co!ponenii cu sulf" indiferent de natura lor. O atenie deose(it% a fost acordat%
uleiurilor &i eli!in%rii prin hidrofinare a co!pu&ilor cu aot" do)edit% necesar% !ai
ales din caua aciunii lor d%un%toare asupra sta(ilit%ii produselor. Denu!irile de
hidrodesulfurare &i hidrodenitrificare folosite uneori n literatura de specialitate" n
locul celei de hidrofinare sunt 5ustificate n caurile n care scopul principal al
procesului este reducerea coninutului de sulf sau aot.
3n cele !ai !ulte cauri hidrofinarea (eninelor ur!%re&te utiliarea lor pentru
ali!entarea refor!%rii catalitice. $idrofinarea acestora este aplicat% pentru
ndep%rtarea co!pu&ilor cu sulf" aot &i o#igen &i pentru ndep%rtarea !etalelor
conta!inante" prohi(iti)e pentru cataliatori de refor!are. 3n afara li!itelor de
distilare i!puse" (eninele tre(uie s% satisfac% ur!%toarele condiii de puritate6
-ulf < 1 pp!7
'ot < 2"8 pp!7
'lchene < 2"8 9 )olu!7
O#igen < 8 pp!.
E#tinderea (aei de !aterii pri!e pentru refor!are a necesitat utiliarea" pe l+ng%
(eninele pri!are" &i a (eninelor pro)enite din procese distructi)e. Din acest !oti)"
pe l+ng% scopul principal" desulfurarea" denitrificarea &i deo#igenarea" a inter)enit &i
necesitatea hidrogen%rii olefinelor coninute.
3n caul (eninelor pri!are" atingerea o(iecti)elor !enionate anterior poate fi
realiat% folosind o singur% treapt% de hidrofinare &i f%r% a recurge la flu#uri de
hidrogen pentru r%cirea reactorului.
3n caul c+nd se pre)ede folosirea n refor!area catalitic% &i a (eninelor reultate din
procesele de cracare" atingerea perfor!anelor !enionate este !ult !ai dificil%" at+t
din caua unui coninut !are de alchene" c+t &i a unei sta(ilit%i !ult !ai ridicate a
co!ponenilor cu sulf &i aot.
Dac% (eninele cracate ur!ea% s% ali!entee refor!area catalitic% f%r% a fi n
preala(il a!estecate cu (enine pri!are" este necesar de a se folosi un reactor pre)%ut
cu in5ecii de hidrogen de r%cire. Pentru a se atinge puritatea final% i!pus%" n cele !ai
!ulte cauri de)ine necesar un al doilea reactor pentru perfectarea desulfur%rii &i
denitrific%rii.
3n caul n care (eninele nu sunt destinate refor!%rii catalitice" cele pri!are se pot
hidrofina folosind o singur% treapt% de reacie" f%r% in5ecie de hidrogen de r%cire. Dac%
cele cracate ur!ea% a fi utiliate drept co!poneni ai (eninelor finite" nu se recurge
la o hidrogenare co!plet% a alchenelor ceea ce ar reduce sensi(il cifra octanic%" &i la o
hidrogenare selecti)% a dienelor &i a alchenelor celor !ai reacti)e. E)oluia aplic%rii
acestui procedeu" se refer% la ur!%toarele6
* $idrogenarea selecti)% a diolfinelor &i parial nu!ai a unor olefine :pentru a p%stra
cifra octanic%; din (eninele de piroli%" de cracare nt+riat%" de cracare ter!ic%" cu
hidrogenoli% conco!itent% a co!pu&ilor cu sulf.
* $idrogenarea selecti)% a diolefinelor &i olefinelor din fraciuni nguste de (enine de
cracare catalitic%" pentru a nlesni e#tracia hidrocar(urilor aro!atice necesare n
petrochi!ie.
3n pri!ul ca" hidrogenarea selecti)% a diolefinelor se realiea% pe cataliatori de
paladiu &i o#ii de co(alt &i !oli(den" n dou% trepte cu condiii diferite de lucru.
$idrofinarea (eninelor se realiea% n trei )ariante de proces6
* $idrofinarea (eninelor utiliate drept co!poneni pentru (eninele co!erciale" n
acest ca" scopul procesului l constituie reducerea coninutului de co!poneni cu sulf"
iar n caul (eninelor pro)enite din procese de cracare catalitic% &i al reducerii
coninutului de hidrocar(uri nesaturate.
* $idrofinarea (eninelor folosite ca !aterii pri!e n procesul de refor!are catalitic%"
procesul tre(uie s% realiee o reducere a coninutului de hidrocar(uri nesaturate &i a
co!pu&ilor cu sulf" aot" o#igen" arsen" plu!( &i halogeni" p+n% la ni)elul ad!is de
cataliatorii de refor!are catalitic%.
Cele dou% )ariante de proces se realiea% n instalaii cu o singur% treapt% de reacie"
a)+nd unul sau dou% reactoare n serie sau n paralel. Cataliatorii cu r%sp+ndirea cea
!ai larg% sunt de tip Co / <o &i Ni / <o. -unt folosii de ase!enea cataliatori de tip
= / Ni" !enion+ndu*se &i pro(a(ilitatea folosirii cataliatorilor uai de refor!are
catalitic%.
* $idrofinarea (eninelor de piroli% din care ur!ea% a fi separate hidrocar(urile
aro!atice indi)iduale i!pune hidrogenarea co!plet% a hidrocar(urilor aciclice
nesaturate &i a co!pu&ilor cu sulf. Procesul se realiea% n dou% trepte de reacie" n
pri!a treapt% asigur+ndu*se hidrogenarea dienelor ur!at% de un proces de separare
care duce la o(inerea unei (enine co!ponent &i a unui concentrat aro!atic" care"
supus treptei a doua de hidrofinare" asigur% hidrogenarea alchenelor &i hidrogenolia
co!pu&ilor cu sulf.
Cataliatorii folosii sunt paladiu pentru pri!a treapt% &i Co / <o sau Ni / <o pentru
treapta a doua.
2. POZIIA I ROLUL INSTALAIEI N SCHEMA RAFINRIEI
$idrofinarea este un proces de rafinare al c%rui scop este sc%derea coninutului
co!pu&ilor cu sulf" aot" o#igen" co!pu&i organo / !etalici precu! &i hidrogenarea
hidrocar(urilor nesaturate &i n unele cauri hidrogenarea parial% a hidrocar(urilor
aro!atice.
Prin posi(ilitatea !odific%rii para!etrilor tehnologici" hidrofinarea repreint%
un proces fle#i(il" ceea ce asigur% posi(ilitatea folosirii lui pentru prelucrarea de
(enine cu di)erse co!poiii. >a% de procesele clasice de rafinare" procesul de
hidrofinare preint% a)anta5ul unor randa!ente de 122 9.
$idrofinarea (eninei este un proces catalitic care const% n tratarea cu hidrogen
n preena unor cataliatori specifici n anu!ite condiii de presiune &i te!peratur%
pentru !(un%t%irea calit%ii acesteia.
3n procesul de hidrofinare" prin inter!ediul cataliatorului folosit &i a )alorii
para!etrilor de lucru sunt fa)oriate o serie de reacii chi!ice care au ca ur!are o
!(un%t%ire a calit%ilor (eninelor de hidrofinare.
Chi!is!ul hidrofin%rii cuprinde n general reacii de hidrogenare a
co!ponentelor nesaturate &i de hidrogenoli% a co!pu&ilor care conin n !olecul%
alte ele!ente n afar% de car(on &i hidrogen :sulf" aot" o#igen" !etale;.
Reaciile care au loc n procesul de hidrofinare a (eninelor sunt6 reacii de
hidrogenare a diolefinelor n olefine" saturarea olefinelor7 reacia de desulfurare"
denitrificare" deo#igenare" dehalogenare &i n !ic% proporie hidrogenarea unor
hidrocar(uri aro!atice.
Reaciile de hidrogenare a diolefinelor la olefine &i saturarea olefinelor sunt reacii
u&or posi(ile &i care se desf%&oar% cu )ite% !are &i la te!peraturi sc%ute.
C$
,
? C$ / C$ ? C$ / C$
.
@ N
,
C$
,
? C$ / C$
,
/ C$
,
/ C$
.
C$
,
? C$ / C$
,
/ C$
,
/ C$
.
@ N
,
C$
,
/ C$
,
/ C$
,
/ C$
,
/ C$
.
Reaciile de desulfurare au loc prin sl%(irea &i ruperea leg%turii C / -" for!area de
hidrogen sulfurat" hidrogenarea &i redistri(uirea hidrocar(urii for!ate.
Reaciile de transfor!are sunt6
* !ercaptanii6
R / C$
,
/ -$ @ $
,
R / C$
.
@ $
,
-
* sulfuri alchilice6
R / C$
,
/ - / C$
,
/ R0 @ ,$
,
R / C$
.
@ R0 / C$
.
@ $
,
-
* sulfuri ciclice6
$
,
C
$
,
C
C$
,
C$
,
-
@ $
,
C
A
$
B
* -$ C
A
$
12
@ $
,
-
$
,
* disulfuri6
R / - / - * R0 @ .$
,
R / $ @ R0$ @ ,$
,
-
* tiofeni
-
C
A
$
B
* -$
@ .$
, @ $
,
C
A
$
12
@ $
,
-
unde6 R &i R0 sunt radicali hidrocar(onai.
Reaciile de hidrodesulfurare sunt reaci e#oter!e" iar efectul ter!ic cre&te cu c+t
structura !olecular% a co!pu&ilor preint% un caracter nesaturat !ai pronunat. 3n ceea
ce pri)e&te )itea relati)% de reacie tre(uie conse!nat faptul c%" cu c+t co!pusul cu
sulf preint% o structur% !ai co!ple#% &i o !as% !olecular% !ai !are" cu at+t
hidrodesulfurarea are loc !ai greu datorit% grup%rilor hidrocar(onate din !olecul%
care au un efect de ecranare asupra ato!ului de sulf" !piedic+nd p%trunderea
hidrogenului &i deci !ic&or+nd posi(ilitatea ca reacia s% ai(% loc.
3n concluie" se poate spune c% cel !ai repede se hidrodesulfurea% co!pu&ii cu
sulf alifatici" apoi cei ciclici &i cel !ai greu tiofeni.
3ndep%rtarea co!pu&ilor cu sulf este necesar% pentru faptul c% sulful are un efect
coroi) puternic &i are influen% negati)% asupra calit%ii produselor finite.
Reaciile de denitrificare au loc prin sl%(irea leg%turii C / N" for!are de a!oniac &i
redistri(uirea hidrocar(urii for!ate.
Reaciile de transfor!are a principalilor co!pu&i cu aot sunt ur!%toarele6
a!ine6
R / N$
,
@ $
,
R / $ @ N$
.
piridine6
N
.$
,
N
$
$
,
a!ine
C
8
$
1,
@ N$
.
chinoline
a!ine
,$
,
$
,
$
N
N
@ N$
.
C
.
$
1
Co!parati) cu coninutul de sulf" coninutul de aot este !ult !ai !ic" de ordinul
fraciilor de procent. Cu toate acestea" eli!inarea aotului este deose(it de i!portant%
deoarece" ace&ti co!pu&i contri(uie la insta(ilitatea culorii" la for!area de gu!e n
ti!pul depoit%rii &i la insta(ilitatea arderii co!(usti(ililor.
Reaciile de denitrificare sunt n general reacii e#oter!e ns%" cu un efect ter!ic !ai
sc%ut dec+t cele de desulfurare.
3nl%turarea co!pu&ilor cu aot se face !ai greu dec+t a celora cu sulf sau o#igen.
Reaciile de deoxigenare au loc cu for!are de ap% &i hidrocar(uri cu te!peratur% de
fier(ere !ai sc%ut%.
Reaciile de transfor!are sunt6
alcooli6
R / O$ @ $
,
R$ @ $
,
O
fenoli6
$
,
@ $
,
O
O$
esteri6
R / O / R0 @ ,$
,
R$ @ R0$ @ $
,
O
Reacti)itatea co!pu&ilor cu o#igen este !ai !are dec+t cea a co!pu&ilor cu
sulf &i aot. De ase!enea reaciile de ndep%rtare a co!pu&ilor cu o#igen sunt
e#oter!e a)+nd efectul ter!ic cel !ai ridicat. 3ndep%rtarea co!pu&ilor cu o#igen este
i!portant% pentru sc%derea acidit%ii organice a produselor hidrofinate.
Reaciile de ndeprtare a compuilor organo metalici decurg dup% un !ecanis!
!ai puin cunoscut. Co!pu&ii organo / !etalici sunt su( for!a unor co!(inaii
co!ple#e n care !etalul ocup% locul central n !olecul% &i este ncon5urat de radicali
hidrocar(onai n general prin leg%turi coordinati)e. Prin hidrofinare" aceste leg%turi se
desfac &i se eli(erea% !etalul care )a r%!+ne pe cataliator constituind" peste o
anu!it% concentraie" o otra)% per!anent% pentru acesta" datorit% faptului c% astup%
porii &i nu se poate ndep%rta prin regenerare. <etalele din co!pu&ii organo / !etalici
au o aciune puternic coroi)%.
3n concluie" reacti)itatea selecti)% a co!pu&ilor care tre(uiesc ndep%rtaii"
deci &i )itea relati)% a reaciilor care au loc n procesul de hidrofinare este
ur!%toarea6
co!pu&i organo / !etalici > co!pu&i cu o#igen > co!pu&i cu sulf > co!pu&i cu aot.
Dac% )itea de reacie a hidrogen%rii diolefinelor este aprecia(il% chiar n
condiii !oderate de hidrofinare" )iteele relati)e de hidrogenoli% a co!pu&ilor cu
sulf" o#igen &i n special a co!pu&ilor cu aot" pun pro(le!e !ai dificile" odat% cu
cre&terea cantit%ii acestor co!pu&i n fraciunea petrolier% &i odat% cu cre&terea !esei
lor !oleculare.
3n general" raportul )iteelor de reacie ale di)erselor tipuri de co!pu&i este
dependent &i de tipul cataliatorului folosit &i n special de tipul &i distri(uia
ele!entelor acti)e. -pre e#e!plu" n cataliatori cu !oli(den" nlocuirea pro!otorului
de co(alt cu nichel sau fier" conduce la cre&terea )itee de saturare fa% de )itea de
hidrogenoli% a leg%turii C / -.
3n caul practic al hidrofin%rii unor fraciuni conin+nd cantit%i aprecia(ile de
co!pu&i cu sulf &i aot" precu! &i olefine" )iteele de hidrogenoli% a co!pu&ilor cu
sulf &i aot &i )itea de hidrogenare a olefinelor sunt di!inuate de influena reciproc% a
co!pu&ilor cu sulf &i aot precu! &i de inhi(area parial% pe care o !anifest%
concentraiile ridicate de $
,
- pro)enit din reacie.
3n caul co!pu&ilor cu aot" a c%ror )ite% de reacie este !ai !ic% dec+t a
co!pu&ilor cu sulf &i o#igen n acelea&i condiii de lucru" cinetica transfor!%rii lor se
co!plic% pe !%sur% ce cre&te co!ple#itatea for!elor n care se n care se g%se&te legat
aotul.
Din cercet%rile efectuate asupra unor co!pu&i cu aot :anilin%" n*(util*a!in%"
indol &i chinolin%;" s*a confir!at c% )itea de pri!ul ordin a hidrodenitrific%rii lor"
cre&te n ur!%toarea ordine6 anilin% > n*(util*a!in% > indol > chinolin%.
-ta(ilitatea co!pu&ilor n ciclul de rase de ato!i este foarte !are" ceea ce
e#plic% )itea de reacie !ic% a chinolinei fa% de ceilali trei co!pu&i cu aot.
VARIBILELE PROCESULUI I INFLUENA ASUPRA
CALITII PRODUSELOR
Cunoa&terea )aria(ilelor procesului per!ite ntelegerea condiiilor de calcul ale unei
instalaii" d% posi(ilitatea operatorului s% neleag% !ai (ine li!it%rile procesului &i
per!ite o anali% adec)ata n ca de dificult%i n proces.
Pe !asur% ce apar schi!(%ri ale calit%ii produsului" poate fi calculat gradul de
!(%tr+nire al cataliatorului &i se pot face !odificari corespunatoare ale condiiilor
de lucru pentru co!pensare.
4aria(ilele care influenea% procesul" cu e#cepia !ateriei pri!e &i cataliatorului"
sunt6
Te!peratura
Presiunea
Raportul hidrogen C !aterie pri!a
4itea de )olu!
2.1. INFLUENTA TEMPERATURII
Da te!peraturi !oderate si in preenta unei cantitati stoechio!etrice sau in e#ces de
hidrogen este ter!odina!ic posi(ila hidrogenarea hidrocar(urilor nesaturate si
hidrogenolia co!pusilor cu o#igen" sulf" aot si organo!etalici.
In caul hidrogenarii hidrocar(urilor aro!atice" cresterea te!peraturii poate li!ita din
punctul de )edere ter!odina!ic aceasta reactie re)ersi(ila" datorita cresterii )iteei
in)erse de dehidrogenare.
Odata cu cresterea te!peraturii are loc si o accentuare a reactiilor de hidrocracare :la
te!peraturi de A22EA,2 C ; care pot duce la !icsorarea randa!entului in produs
principal si sint insotite de depuneri de cocs pe cataliator.
Cresterea te!peraturii duce la !arirea )iteei reactiilor de hidrogenolia si de
hidrogenare. Cresterea )iteei diferitelor reactii in procesul de hidrofinare nu este
aceeasi datorita energiilor de acti)are diferite ale ale di)erselor reactii ce au loc
Tre(uie !entionat ca te!peratura afecteaa nu nu!ai )itea reactiilor catalitice de
suprafata " ci si )itea de difuie" ceea ce are i!portanta in special in caul proceselor
in faa !i#ta " )apori*lichid.
Industrial " procesul se realieaa la te!peraturi de ordinul ,82EA22 C " te!peratura
de lucru fiind deter!inata de natura !ateriei pri!e si de sopul ur!arit.
Te!peraturi la ni)elul de ,82 Cse folosesc pentru hidrogenarea selecti)a a
nesaturatelor din (eninele pro)enite din procese ter!ice 7 procesele de rafinare a
fractiilor de (enine " petroluri" !otorine se desfasoara la te!peraturi de ordinul .82E
.F2 C 7 la te!peraturi apropiate de A22 C se lucreaa pentru hidrofinarea fractiunilor
petroliere grele.
In instalatia de hidrofinare a (eninei $GE1,2 se lucreaa cu te!peraturi cuprinse in
do!eniul ,F2E.,2 C fiind reco!andat a se e)ita utiliarea te!peraturii de .A2 C sau
peste aceasta )aloare cind este posi(il sa creasca )itea reactiilor de reco!(inare a
olefinelor .
'ceste )alori ale te!peraturii sunt reco!andate de fir!a 'HIO*NOGED care a
furniat cataliatorul aflat in e#ploatare.
2.2. INFLUENTA PRESIUNII
Presiunea influenteaa echili(rul chi!ic si )itea reactiilor" )itea de difuie a
reactantilor prin porii cataliatorului si raportul )aporiC lichid .
Ea influenteaa " de ase!enea ti!pul de contact cu cataliatorul" precu! si reactiile
secundare care duc la depuneri de cocs pe cataliator" afectind in felul acesta
acti)itatea " respecti) durata lui de functionare. <arirea presiunii " cu !entinerea
constanta a celorlalte )aria(ile " deter!ina !odificarea con)ersiei" datorita cresterii
presiunii partiale a hidrogenului si a cresterii proportiei de lichid in caul siste!elor cu
ali!entare in faa !i#ta. In ti!p ce pri!ul duce la !arirea con)ersiei" cel de*al doilea
tinde sa o !icsoree" din caua )iteei !ici a reactiilor in faa lichida" deoarece
difuia reactantilor pina la suprafata acti)a este !ai lenta. <arirea presiunii partiale a
hidrogenului deter!ina indepartarea !ai co!pleta a co!pusilor cu o#igen" sulf" aot
si organo*!etalici " o saturare a olefinelor si aro!aticelor si o hidrogenare a
co!ponentilor care genereaa depuneri de cocs" cu! ar fi rasinile si asfaltenele. In
alegerea presiunii tre(uie sa se tina sea!a de faptul ca influenta presiuniieste !ai
i!portanta in inter)alul A2E122 (ar ca pentru presiuni !ai !ari de lucru cresc foarte
!ult in)estitiile si cheltuielile de e#ploatare si ca hidrogenul disponi(il de la
instalatiile de refor!are catalitica are presiuni de 12E.2 (ar.
Practic " presiunile folosite in procesul de hidrofinare )ariaa in li!ite destul de largi
:.2E122 (ar ;" ceeace se e#plica prin di)ersitatea constituentilor ce ur!eaa a fi
hidrogenati" prin )iteele lor diferite de reactie" si prin gradul de hidrogenare diferit
ur!arit.
In instalatia de hidrofinare a (eninei $GE1,2 se lucreaa cu presiuni cuprinse intre
.FEA2 (ar e)itind crearea unei diferente de presiune intre refularea si aspiratia
co!presorului de recirculare " !ai !are de 11 (ar.
'ceasta li!ita este i!pusa de furniorul co!presoarelor 1,2EH1'"G
2.3. INFLUENTA RAPORTULUI HIDROGEN / MATERIE PRIMA
Raportul hidrogen C !aterie pri!a influenteaa presiunea partiala a
hidrogenului"echili(rul )apori / lichid si ti!pul de sedere in ona de reactie" prin
efectul asupra )olu!ului !ediu de reactanti.
In general " cresterea raportului hidrogen C !aterie pri!a duce la o indepartare !ai
co!pleta a co!pusilor cu sulf " o#igen " aot" la saturarea olefinelor si aro!aticelor si
in acelasi ti!p" la o incetinire a procesului de depunere a cocsului pe cataliator .
Da fractiunile grele hidrofinate in faa !i#ta " reultatul glo(al al cresterii acestui
raport poate fi o !arire sau o scadere a con)ersiei in functie de conditiile specifice ale
procesului. Cresterea ratiei de hidrogen deter!ina o !arire a fractiei )aporiate si o
crestere a presiunii partiale a hidrogenului" a!(ele ducind la cresterea )iteei glo(ale
de reactie" deter!inata intre altele si de cresterea )iteei de difuie a hidrogenului prin
pelicula de lichid.
Dupa )aporiarea co!pleta a fractiunii" crestera in continuare a ratiei hidrogen C
!aterie pri!a are ca efect o !icsorare a presiunii partiale a co!ponentilor fractiunii"
respecti) a gradului de adsor(tie a acestora pe centrii acti)i ai cataliatorului " putind
duce la o scadere a con)ersiei" care sa fie !ai i!portanta decit cresterea datorata
!ariri presiunii partiale a hidrogenului.
'pare ca " in conditiile !entinerii constante a celorlalti para!etrii" la hidrofinarea
fractiunilor grele" cresterea raportului hidrogen C !aterie pri!a deter!ina o crestere a
con)ersiei care poate trece insa printr*un !a#i! ce )a corespunde" apro#i!ati)"
)aporiarii sale co!plete.
Da deter!inarea !ari!ii ratiei de recirculare a hidrogenului inter)ine si puritatea lui.
Continutul de hidrogen in gaele pro)enite din procesul de refor!are catalitica este de
ordinul J2EB2 9)olu!. Un continut de hidrogen tre(uie co!pensat prin raport
hidrogen C !aterie pri!a !ai !are" cu consecinte tehnologice si econo!ice
defa)ora(ile. -e reco!anda utiliarea gaelor cu un continut de hidrogen !ai !are de
129 si continut de $
,
- in gaele de recirculare situat su( ni)elul de AE89 ceace
poate i!pune purificarea gaelor de recirculare.
Consu!ul de hidrogen )ariaa in li!ite foarte largi in functie de !ateria pri!a si de
gradul de rafinare dorit.
In practica industriala se lucreaa la rapoarte hidrogen C !aterie pri!a de ordinul .E
12 !olC!ol respecti) ,2E122 N!
.
C !
.
.
In instalatia de hidrofinare a (eninei $GE1,2 se lucreaa cu ratii de hidrogen C
!aterie pri!a cuprinse intre 1,8EA22 N!
.
C!
.
. -e reco!anda sa nu se utiliee ratii
de hidrogen C !aterie pri!a !ai !ici de 182 N!
.
C!
.
pentru a e)ita realiarea
inchiderilor hidraulice in circuitul schi!(atoarelor -1 aEh "ce pro)oaca dificultati in
!entinerea constanta a te!peraturii la transferul cuptorului $1E1,2.
2.4. INFLUENTA VITEZEI DE VOLUM
4itea de )olu!" e#pri!ata ca raport intre de(itul )olu!etric de !aterie pri!a si
)olu!ul de cataliator este un criteriu de apreciere a influentei )iteei de ali!entare cu
!aterie pri!a asupra ti!pului de reactie.
De !entionat ca " in conditiile e#istentei in ona de reactie a unui )olu! !are de
hidrogen " !ateria pri!a nu este singurul factor care deter!ina ti!pul de contact intre
reactanti si cataliator.
Industrial se lucreaa la )itee de )olu! de ordinul 2"8E8h
*1.
Pentru prelucrarea (eninei de D.'. cu continut !are de sulf " in a!estec cu (enina
de cocsare este uuala )itea de 8h
*1
" iar pentru (enina de D.'. cu continut !oderat
de sulf" arseniu si continut scaut in aot este uuala )itea de )olu! de Fh
*1
.
In caul prelucrarii (eninelor de cracare unde se doreste o saturare !ini!a a
olefinelor" se poate folosi o )itea foarte !are de 18E,2 h
*1
.
4iteele de reactie relati)e ale sulfului" olefinelor si aotului din (eninele supuse
prelucrarii au ur!atoarele )alori 6
*sulf 122
*olefine F2
*aot ,2
Prin cresterea )iteei de )olu! se !icsoreaa ti!pul de contact e)itindu*se reactiile
secundare de hidrocracare " deci depunerile de cocs pe cataliator . In acelasi ti!p
)iteele de )olu! !ari influenteaa poiti) costul in)estitiei" prin !icsorarea
di!ensiunilor reactorului. Ti!pul de contact !ic defa)orieaa in schi!( con)ersia
co!pusilor cu sulf " o#igen " aot ducind la o hidrofinare inco!pleta .
Cantitatea de cataliator fiind fi#a" )itea de )olu! poate fi reglata prin !odificarea
de(itului de ali!entare.
O !icsorare a de(itului produce o crestere a ti!pului de sedere si per!ite sa se reduca
te!peraturile in reactor. O crestere a de(itului necesita o crestere a te!peraturii in
reactor .
2.. CARACTERISTICILE ALIMENTARII
Procesul de hidrofinare este foarte fle#i(il in ceeace pri)este tipul de ali!entare. Pot fi
prelucrate fractiuni petroliere cu orice inter)al de distilare .
Nici un conta!inant natural di titei nu afecteaa nu afecteaa folosirea cataliatorului
cu e#ceptia arseniului " sodiului si a !etalelor grele.
Tendinta de a depune cocs pe cataliator )ariaa !ult cu di)ersele tipuri de !aterii
pri!e si conditiile de proces sint sta(ilite intr*o !are !asura de aceasta.
In general" olefinele din ali!entare si hidrocar(urilecu puncte de fier(ere !ai ridicate"
contri(uie la for!area !ai rapida a cocsului . Da fel se co!porta aro!atele policiclice.
2.!. IMBATRINIREA CATALIZATORULUI
Deacti)area cataliatorului se !asoara prin scaderea eficientei relati)e a
cataliatorului in conditii fi#e de prelucrare dupa o perioada de utiliare a
cataliatorului.
-ingurele !i5loace cunoscute prin care cataliatorul este deacti)at" este acu!ularea
de cocs pe centrele acti)e si co!(inarea fiica a su(stantelor conta!inante din !ateria
pri!a cu co!ponentii cataliatorului.
In operarea nor!ala poate fi ad!isa o proportie de car(on de 89 fara o descrestere
se!nificati)a in sectiunea de desulfurare" desi capacitatea de indepartare a aotului
descreste de o(icei la acest continut de car(on.
Continutul de car(on depus pe cataliator tre(uie li!itat la apro#i!ati) 129 la
operatia de regenerare" deoarece cantitatile !ai !ari de car(on pot duce la scaderea
reistentei si deci la sfari!area cataliatorului.
Cataliatorul ra!ine eficient pina la un continut de arseniu de 2"F9.
Toleranta la plu!( este !ai putin cunoscuta . -e crede ca arseniul se indeparteaa la
regenerare.
Pe !asura ce cataliatorul i!(atrineste" reactiile )or fi afectate in ordinea indepertarii
aotului" saturarii olefinelor si in final desulfurarii.
O alta indicatie a i!(atrinirii cataliatorului este co!pararea culorii produsului
hidrofinat de*a lungul unei perioade de ti!p. Pe !asura ce cataliatorul i!(atrineste "
culoarea produsului este din ce in ce !ai inchisa.
3. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC SI DE
AUTOMATIZARE
Instalatia cuprinde ur!atoarele fae 6
1. >aa de incalire "reactie si separarea gaelor
,. >aa de co!pri!are si recirculare a gaelor
.. >aa de stripare a (eninei
A. >aa de recuperare a caldurii si producere a a(urului
3.1.FAZA DE INCALZIRE REACTIE SI SEPARARE A GAZELOR
Genina de distilare at!osferica este stocata in reer)oarele TA" T8" T8'" TJ"
TJ'" TJG" de unde cu po!pele P 1,2 a " r din casa de po!pe ,22 G este tri!isa in
intalatie in )asul 41.
Genina de cocsare este stocata in reer)orele T ,1" T ,, de unde este preluata
cu po!pele P 1.1 a " r din casa de po!pe ,22 G si tri!isa in instalatie in )asul 41'
sau in reer)oarele 4F" 4B'" 4BG de unde este preluata cu po!pele P1, sau P1. din
o(iecti)ul 1.J si tri!isa in )asul 41'.
Gucla de reglare a ni)elului din )asul 41 actioneaa in cascada (ucla de
reglarea a de(itului de (enina de D.'.sta(ilind ni)elul in )asul 41.
In )asele de ali!entare 41si41' este !entinuta o perna de gae prin linia de
gae co!(usti(ile.Presiunea pe )asele 41si 41' este de cca. , (ar.
Pentru !entinerea pernei de gae in )asul 41 se foloseste (ucla de reglare PRC 22A.
4asul este prote5at de supapa de siguranta -- 221 care descarca in facla de
5oasa presiune. Ur!ele de apa care se pot acu!ula la fundul )asului pot fi eli!inate la
canaliare. Pentru a pre)eni inghetarea" acestei ape "la fundul )asului a fost !ontata o
serpentina de a(ur.
Genina este trasa cu po!pa P1 /'"R si refulata la presiunea de JF (ar la
schi!(atoarele de caldura -1 aEh .
Inainte de a intra in schi!(atoare"(enina se a!esteca cu gaele (ogate in
hidrogen"si cu a!estecul de hidrogen si (enina de cocsare pro)enit din reactorul
R1'.
Reglarea de(itelor de (enina pe cei A pasi se face cu a5utorul (uclelor de
reglare .
Kaele (ogate in hidrogen sint )ehiculate cu a5utorul co!presoarelor de
recirculare H*1'"G"iar reglarea de(itului de gae (ogate in hidrogen pe cei A pasi se
face cu a5utorul (uclelor de reglare.
Cind de(itele de gae (ogate in hidrogen pe cei A pasi scad su( anu!ite )alori
ce ar putea duce la cocsarea cuptorului $*1"sau ar deteriora catliatorul din
reactoare "s*au pre)aut intrerupatoare de proces pentru a se!nalia de(itele !ini!e
iar in caul i! care acestea )or scadea in continuare "se )or opri focurile de la cuptorul
$*1"prin inter!ediul ro(inetului cu solenoid 4G*22J si ro(inetul de siguranta.
Te!peratura a!estecului de (enina si gae (ogate in $, la iesirea din
schi!(atoarele de caldura )ariaa in functie de procentul de (enina de cocsare din
a!estec si are )alori de 182*,82 C . <asurarea te!peraturilor in di)ersele puncte "la
intrari si iesiri din schi!(atoarele de efluent se fac cu ter!o!etre :local; si cu
ter!ocuple :la pupitru;.
Din schi!(atoarele de caldura" produsul trece in cuptorul $*1.
Nu!ai sectia de radiatie a cuptorului ser)este pentru incalirea !ateriei
pri!e"sectia de con)ectie este utilata ca generator de a(ur de 5oasa
presiune.<asurarea te!peraturilor peretilor serpentinei din $*1 se face cu a5utorul
ter!ocuplelor .
Te!peraturile la prag se !asoara cu ter!ocuplele. Tira5ul cuptorului $*1 se
!asoara local cu a5utorul aparatului PI*211. Pentru )erificarea arderii in cuptor s*a
pre)aut analiorul de o#igen in gaele arse 'T*D212.
Te!peratura a!estecului de (enina sigae (ogate in $, la iesirea din
cuptor")ariaa intre ,82*.,2 C .
Te!peraturile pe cei A pasi ai cuptorului"la iesire se !asoara cu ter!ocuplele
TE*2J.*11"1,"1."1A atit la pupitru cit si pe un inregistrator TE*2J. 7 au fost pre)aute
si aparate cu afisa5 digital pentru indicarea te!peraturilor pe panoul de co!anda
pentru cei A pasi ai cuptorului $*1.
Te!peratura transferului cuptorului se regleaa cu a5utorul (uclei de reglare
TRC*22B in cascada cu (ucla de reglare PIC*22B.Reglarea presiunii gaelor la pilotii
aratoarelor se realieaa cu a5utorul regulatorului PC*21,.
Pentru decocsarea tu(urilor cuptorului au fost pre)aute conducte prin care se
poate introduce aer si a(ur.Pentru conducerea procesului de decocsare s*au pre)aut
indicatoarele de de(it locale de a(ur si aer.Pentru ina(usirea incendiilor este pre)auta
o linie de a(ur de !edie presiune prin care se intoduce a(ur in )atra cuptorului. Pentru
suflarea serpentinei cuptorului in ca de a)arie s*au pre)aut A linii prin care se
intoduce aot de A2 (ar.
Din cuptor a!estecul de (enina si gae cu $, "total )aporiat "intra in reactoul
R*1 si apoi in reactorul R*,. In reactoare la apro#i!ati) .12 C si 82 (ar au loc reactiile
de hidrogenare a du(lelor legaturi si indepartarea sulfului " aotului si o#igenului su(
for!a de $,- " N$. si apa .
Cataliatorul folosit este constituit din o#ii de Ni*<o si Co*<o pe suport de
alu!ina .
Deoarece reactiile care au loc sint e#oter!e" te!peratura )a fi !ai !are la
iesirea din reactor. Cresterea !a#i!a de te!peratura ad!isa pe a!(ele reactoare este
de 88 C. Pentru a pastra aceasta li!ita s*a pre)aut sa se in5ectee hidrogen de racire
in linia de legatura dinte cele doua reactoare.Reglare in5ctiei de hidrogen se realieaa
cu (ucla de reglare TRC*218 in cascada cu >RC*218.
In caul in care se prelucreaa nu!ai (enina de D.'. nu !ai este necesara
in5ectia de $, deoarece nu!ai reactiile de saturare a du(lelor legaturi sint puternic
e#oter!e.Caldura de reactie diferita duce la )ariatii de te!peratura care se resi!t in
functionarea schi!(atoarelor -*1 aEh" si a cuptorului $*1
Te!peraturile la iesire din R*1 si R*, sint indicate si inregistrate la ta(loul de
co!anda.
Caderea de presiune pe reactorul R*1 se !asoara cu aparatul PdT*21. iar pe
reactorul R*, cu PdT /21A.
Gucla de reglare a ni)elului din )asul 4*1' actioneaa in cascada (ucla de
reglare a de(itului de (enina de cocsare" sta(ilind ni)elul in )asul 4*1'.
Pentru !entinerea pernei de gae in )asul 4*1' se foloseste (ucla de reglare
PRC*22.a.
4asul este prote5at de supapa de siguranta --*1a care descarca in facla de 5oasa
presiune.
Genina de cocsare din )asul 4*1' este trasa cu po!pa P*1'*a"r si refulata la
presiunea de 8A (ar in schi!(atorul de caldura -*,' unde se a!esteca cu flu#ul de
gae (ogate in $, si se incaleste pina la te!peratura de1J2*,,2 C"iar de aici a5unge
in reactorul R1*' de hidrogenare la rece.
Reglarea de(itului de (enina de cocsare se face cu a5utorul (uclei de reglare
>RC*22Ja"iar reglarea de(itului de gae (ogate in $, se face cu a5utorul (uclei de
reglare >RC*221a.
Te!peratura a!estecului de (enina de cocsare si gae (ogate in $, "la iesire
din schi!(atorul -*,' se sta(ileste cu a5utorul (uclei de reglare TIC*22F.
Ro(inetul de reglare :cu . cai; al (uclei TIC*22F este !ontat pe linia de iesire
efluent din reactorul R*, si diri5eaa o parte din efluent spre -*,'"realiind incalirea
a!estecului de (enina de cocsare si gae (ogate in $, "iar cealalta parte o diri5eaa
spre schi!(atoarele -*1aEh"unde realieaa incalirea a!estecului de (enina de
D.'."gae (ogate in $, si (enina de cocsare.Te!peratura la intrare si iesire din
reactorul R*1' este !asurata cu ter!ocuplele TE*,J*1 respecti) TE*,J*, si este
inregistrata la ta(loul de co!anda .Caderea de presiune pe reactorul R*1' este
!asurata cu aparatul PdR*211 si este inregistrata la ta(loul de co!anda .
Deoarece reactiile care au loc in reactorul R*1' sint puternic e#oter!e"
te!peratura la iesirea din reactor" )a fi !ai !are decit te!peratura de intrare.
Cresterea !a#i!a de te!peratura ad!isa pe reactorul R*1' este de 88 C.
Pentru a pastra aceasta li!ita s*a pre)aut sa se in5ectee hidrogen de racire atit
in linia de intrare cit si in linia de iesire din reactor 7 reglarea in5ectiei de hidrogen se
face !anual.
Da iesirea din reactorul R*1' " efluentul este diri5at spre cei A pasi de intrare in
schi!(atoarele -1*aEh" cu de(it reglat de (uclele de reglare PDR*211' 1EA" unde
se a!esteca cu (enina de D.'. si cu gaele (ogate in hidrogen" recirculate " ur!ind
traseul prin cuptorul $*1si reactoarele R*1 si R*,.
Din reactorul R*, o parte din efluent !erge la schi!(atorele de caldura -*1*aE
h" unde se raceste pina la 1,A C " iar cealalta parte !erge la schi!(atorul de caldura -*
,' unde face shi!( de caldura cu ali!entarea reactorului R*1'" apoi se uneste cu
efluentul ce !erge la -*1*aEh.
Da iesirea din schi!(atoarele -*1*aEh" efluentul condenseaa partial "apoi este
diri5at la racitoarele cu aer '1 C 1EJ" unde se raceste pina la A2 C. Reglarea
te!peraturii la iesire din racitoarele cu aer se face prin !odificarea inclinatiei
5aluelelor sau a inclinatiei paletelor )entilatoarelor.
Pentru a pre)eni depunerea sarurilor de a!oniu in te)ile racitorului cu aer '*1 se face
in5ectie de condens rece. Condensul de 5oasa presiune intra in racitorul cu apa -*B si de
aici in )asul 4*12 din care cu po!pa doatoare P*, a " r" condensul este i!pins la
racitorul cu aer '*1" fiind pul)eriat prin inter!ediul unor due la intrarea in fiecare
(aterie a racitorului '*1.
Pentru pre)enirea coroiunilor la iesirea din schi!(atoarele -*1si la intrarea in
racitorul '*1 se face in5ectie de inhi(itor de coroiune. Inhi(itorul de coroiune se
pregateste in )asele 4*12"'"G" de unde este tras cu po!pa doatoare P1''" si i!pins
catre schi!(atorele -*1 si catre racitorul '*1.
Dupa ce iese din racitorul cu aer " efluentul intra in )asul separator de inalta
presiune 4*, care este pre)aut cu do!a pentru decantarea apei si care este i!partit in
doua co!parti!ente printr*un perete despartitor.
'pa " care contine $
,
- si N$
.
se separa in do!a )asului 4*, si de aici este
tri!isa la instalatia de stripare ape din cadrul sectiei D.K.R.-. Ni)elul in do!a )asului
4*, : intre apa si (enina ; este !entinut cu a5utorul (uclei de reglare DC*21B ce
actioneaa asupra )entilului regulator !ontat pe linia de ape spre D.K.R.-.
Genina si gaele cu $,- diol)ate in ea pleaca in )asul separator de 5oasa
presiune 4*. Ni)elul in )asul 4*, este !entinut constant cu a5utorul (uclei de reglare
DIC / 21F .
Kaele (ogate in hidrogen trec peste peretele despartitor in co!parti!entul al
doilea al )asului " trec printr*un de!ister si de aici in )asul de aspiratie al treptei de
recirculare a co!presoarelor H*1'"G " )asul 4*B 7 )asul 4*B este prote5at de supapa de
siguranta --*, Pentru golirea siste!ului de reactie in ca de a)arie a fost pre)aut un
)entil actionat cu !otor electric !ontat pe conducta de iesire gae cu $, din )asul 4
/ , spre )asul 4 / B ce poate fi co!andat local sau de la ta(loul de co!anda .
'ceste ar!aturi prote5eaa intreaga ona de reactie " intre utila5ele acesteia
nee#istind organe de inchidere .
E)entualele picaturi de lichid separate la trecerea gaelor prin de!ister sint
tri!ise la )asul 4*. .
Ni)elul in co!parti!entul , al )asului 4*, este se!naliat cu aparatul D-$ / 2,1 .
Presiunea in )asul 4 / , este !entinuta cu a5utorul (uclei de reglare PRC / 2,2
" intre .2 / 8A (ar iar de(itul de gae de la 4*, spre D.K.R.-. este inregistrat pe
aparatul >R*2,2 .
Po!pa P*B care aspira din )asul 4*, functioneaa nu!ai in perioadele de
regenerare a cataliatorului .
In separatorul de 5oasa presiune 4*. "prin reducerea presiunii de la .2 **8A (ar
la 1.**18 (ar se separa o faa gaoasa care contine gae cu $,- ce sint tri!ise la
instalatia D.K.R.-.
Ni)elul in )asul 4*. este !entinut cu a5utorul (uclei de reglare DRC * 2,A iar
de(itul de (enina de la 4*. la coloana de stripare C / , este inregistrat de aparatul >R
/ 2,A .
Presiunea in )asul 4 / . este !entinuta cu a5utorul (uclei de reglare PRC /
2,J" iar de(itul de gae spre D.K.R.-. este inregistrat cu aparatul >R / 2,J .
Picaturile de apa din (enina se separa in do!a )asului 4 / . " de unde apa este
scursa !anual spre instalatia de stripare a apei . Ni)elul in do!a )asului 4 / . este
alar!at de aparatul D-$ / 2,8 .
3.2 . FAZA DE COMPRIMARE SI RECIRCULARE A
GAZELOR BOGATE IN HIDROGEN
Kaele de recirculare " separate in )asul 4 / , trec in )asul 4 / B :)as de
aspiratie co!presor recirrculare ; . 4asul este pre)aut cu de!ister pentru separarea
e)entulelor picaturi de lichid antrenate " lichidul separat fiind tri!is in )asul 4 / . .
Ni)elul !a#i! in )asul 4 / B este se!naliat iar in caul in care nu se iau
!asuri pentru scurgerea lui si ni)elul creste in continuare " aparatul D'$ / 2,. opreste
!otoarele co!presoarelor H / 1 ' " G .
Din )asul 4 / B gaele (ogate in hidrogen intra in aspiratia co!presoarelor H /
1 ' " G . Continutul de $,- in gaele de recirculare )a fi de cca . 2".9 . 'cest
continut se )a !entine !arind sau !icsorind pur5a spre D.K.R.-.
Refularea treptei de recirculare se face intr / un colector co!un atit pentru
treapta de recirculare cit si pentru treapta de co!pletare .
Kaele (ogate in hidrogen pentru co!pletare de la R.C. )in in )asul 4 / 8 "
de(itul si presiunea acestora fiind inregistrate de aparatele >R / 2,F "respecti) PR /
2,F .
Ni)elul in )asul 4 / 8 este se!naliat iar in caul in care ni)elul creste peste
li!ita ad!isa" aparatul D'$ / 2,B opreste !otoarele co!presoarelor H / 1 '"G.
Dichidul din )asul 4 / 8 este eli!inat in linia de facla .
Din )asul 4 / 8 " gaele (ogate in hidrogen sint aspirate cu co!presoarele H /
1 '"G treapta a / I / a si i!pinse prin racitoarele -* , / a"( in )asele 4 / A a"( iar de
aici sint preluate de treapta a / II / a si i!pinse in colectorul co!un pentru treapta de
recirculare si treapta de co!pletare .
Pentru reglarea de(itului de hidrogen de co!pletare se actioneaa !anual
asupra ro(inetelor !ontate pe conductele de (L*pas dintre aspiratie si refulare
pre)aute pe fiecare treapta .
3. 3. FAZA DE STRIPARE A BENZINEI
Genina din )asul 4*. este diri5ata prin presiune proprie catre ali!entatrea
coloanei de stripare C*, " fiind incalita in schi!(atoarele de caldura -*. '"G pina la
te!peratura 182*1J2 C cu flu#ul de (enina hirofinata ce pleaca din (aa colanei .
'li!!entarea coloanei C*, se face pe talerul 1A " pe la )irful coloanei se separa
o fractie usoara ce contine hidrogen " hidrogen sulfurat si hidrocar(uri C1*C8 .
Produsul de )irf iese cu te!peratura de 128*118 C" intra in racitorul cu aer '*, de
unde iese cu te!peratura deF2*F8 C si se raceste in racitorul cu apa -*A pina la
te!peratura de A2*A8 C apoi intra in )asul separator de reflu# 4*J .
<asurarea te!peraturii la )irful coloanei C*, se face cu ter!ocuple si este
indicata si inregistata la ta(loul de co!anda" ca si te!peratura la iesire din racitorul cu
aer '*, si la iesire din racitorul cu apa -*A . 'ceste te!peraturi pot fi !asurate local
cu a5utorul ter!o!etrelor.
In )asul de reflu# 4*J are loc separarea faei gaoase de faa lichida "
sta(ilinduse echili(rul la te!peratura si presiunea din )as .
Kaele parasesc )asul 4*J si de aici sint diri5ate catre instalatia D.K.R.-.sau pot
fi diri5ate catre )asul de gae co!(usti(ile 4*1 din cadrul o(iecti)ului 1.2 R.C. " cind
in !od accidental instalatia D.K.R.-. nu poate prelucra aceste gae .
Presiunea in )asul 4*J este !entinuta cu a5utorul (uclei de reglare PRC*281 iar
de(itul de gae de la 4*J este inregistrat de aparatul >R*281 . 4asul este pre)aut cu
do!a unde are loc colectarea apei pro)enita din proces . 'pa care contine $,- si
saruri de a!oniu este tri!isa la instalatia de stripare ape .
Do!a este pre)auta cu sticla de ni)el iar eli!inarea apei se face prin
actionarea !anuala a ro(inetelor .
Dichidul din )asul 4*J for!at in principal din hidrocar(uri C.EC8 cu $,- "
$, si hirocar(uri C1EC. diol)ate este tras cu po!pele P. a"r si i!pins o parte ca
reflu# la coloana C*, iar cealalta parte " la instalatia de fractionare gae RC*822*882 .
Ni)elul in )asul 4*J este !entinut cu (ucla de reglare DIC*28. " iar de(itul
dereflu# este reglat si inregistrat cu (ucla de reglare >RC*28. .
De(itul de fractie lichida C.EC8 spre instalatia de fractionare gae este reglat
si inregistrat cu (ucla de reglare >RC*28A .
Rglarea te!peraturii la )irful coloanei C*, se face cu (ucla de reglare TIC*281
ce actioneaa in cascada (ucla de reglare >RC*28. .
Pentru a pre)eni coroiunea in linia de )apori acoloanei si in racitorul cu aer "
se in5ecteaa inhi(itor de coroiune in linia de reflu# a coloanei C*, "cu a5utorul
po!pei doatoare P*J . Inhi(itorul este diluat cu (enina hidrofinata in )asul de
depoitare pina la concentratia de 89 )ol. de unde este aspirat cu po!pa P*J "reglarea
de(itului sta(ilindu*se prin reglarea cursei pistonului .
Genina hidrofinata din (aa coloanei C*, " stripata de hidrocar(urile usoare "
$,- si apa" paraseste coloana cute!peratura de ,12*,18 Csi face schi!( de caldura cu
ali!entarea coloanei in schi!(atorul -*.'"G unde se raceste pina la 112*1,2 C .
De aici o parte din (enina hidrofinata calda este diri5ata catre aspiratia
po!pelor 1.2*P1 a"r si este po!pata in instalatia de refor!are catalitica "constituid
!ateria pri!a pentru aceasta instalatie " iar cealalta parte este diri5ata catre racitorul cu
aer '*. unde se raceste la A2*88 C" apoi prin racitoarele cu apa -*12 unde se raceste
pina la 12*,8 C si este tri!isa la reer)oarele de (enina hidrofinata T ,2 din parcul
,.2 C 8" T122 " T121 din parcul ,.2 C 1 sau la reer)oarele G$*,21 " G$*.21 din
parcul F C 18 " GR*,2, " GR*,2. " GR*.2, " GR*.2. din parcul F C 18 " G'*12. din
parcul F C , .
Racitorul cu aer '*. si racitoarele cu apa -*12 a"( sint di!ensionate sa raceasca
intreaga cantitate de (enina hidrofinata in caul in care instalatia de refor!are
catalitica nu functioneaa.
Ni)elul in (aa coloanei de stripare este !entinut cu (ucla de reglare DIC*2A8 .
De(itul de (enina hidrofinata la reer)oare este inregistrat de aparatul >R*2A8.
'portul de caldura la (aa coloanei C*, necesar stiparii " este asigurat de
cuptorul refier(ator $*, . O parte din (enina de la (aa coloanei este trasa cu
po!pele P*12 a"r sau P*8 a"r " i!pinsa prin cuptor unde se produce )aporiarea a cca.
829 din de(itul de intrare in cuptor " apoi este recirculata la coloana .
Cuptorul $*, este de tip cilindric " )ertical cu ona de con)ectie si radiatie .
Cuptorul functioneaa cu co!(usti(il gaos si poate folosi aer preincalit pentru
ardere cit si aer rece . De(itul de recirculare prin cuptor este !entinut constant cu
a5utorul (uclelor de reglare >RC*2AJ* 1","."A : pe cei A pasi ;. Te!peratura la iesire
din cuptor pe fiecare pas este indicata la pupitru .
Te!peratura transferului cuptorului este !entinuta cu a5utorul (uclei de reglare
TRC*2A1 ce actioneaa in cascada (ucla de reglare PIC*2A1 . Te!peratura la prag este
indicata la pupitru .
'nalia continutului de o#igen in gaele arse este inregistrata de aparatul 'R*
2AB . In caul in care de(itele de recirculare la cuptorul $*, " scad su( anu!ite li!ite
acestea sint se!naliate . Daca in continuare acestea scad si de)in periculoase pentru
securitatea cuptorului " doua din cele patru de(ite opresc focurile la cuptor inchiind
ro(inetul de siguranta >4*2AJ "de pe linia de gae la aratoarele cuptorului .
In caul in care presiunea gaelor co!(usti(ile la cuptor scade su( anu!ite
li!ite se inchide auto!at ro(inetul de siguranta >4*2AJ respecti) ro(inetul P4*281 de
pe linia pilotilor .
>aa de stripare alcatuita din coloana " cuptor " schi!(atoare de caldura " racitor
cu aer" racitor cu apa" )as de reflu#" este prote5ata de supapa de siguranta --*11
!ontata pe linia de )apori a coloanei C
, .
3.4. FAZA DE RECUPERARE A CALDURII SI
PRODUCEREA ABURULUI
>aa de recuperare a caldurii din gaele arse si producerea a(urului consta
dintr*un caan recuperator cu circulatie fortata !ultipla " care se co!pune din
ur!atoarele ele!ente 6
fascicul de con)ectie
ta!(ur separator de a(ur
po!pe de circulatie
conducte de legatura inrte ele!entele caanului 7
>asciculul de con)ectie al caanului este co!pus din 1, serpentine in paralel
ali!entate la partea inferioara" cu curgere ascendenta " schi!(ul de caldura a)ind loc
in echicurent incrucisat .
-erpentinele " conectate la doua colectoare " sint a!plasate in ona de con)ectie
a cuptorului 1,2*$*1. Restul ele!entelor caanului sint a!plasate in co!un cu
ele!entele caanului recuperator ale cuptorului de refor!are catalitica 1.2*$1" $,"
$. / la sol sau pe constructia !etalica aferenta acestui cuptor .
Ta!(urul separator 1,2 4*1este a!plasat pe platfor!a de la cota @ 1J.,2!"
ceace asigura in !od satisfacator u!plerea cu apa a fasciculului de con)ectie in caul
opririi accidentale a a!(elor po!pe de circulatie" i!piedicind astfel arderea te)ilor
pina la racirea cuptorului care tre(uie oprit intr*o astfel de situatie " se!nalata la
panoul cental de (ucla de auto!atiare 1,2*P'D*21A. Ta!(urul este !ontat cu
a!ena5ari interioare corespunatoare pentru asigurarea unei (une separari" spalari si
linistiri a a(urului in scopul o(tinerii a(urului saturat uscat.
Caanul este echipat cu intreaga aparatura necesara unei corecte e#ploatari in
confor!itate cu MPrescriptiile Tehnice I-CIR*C
1
N si anu!e 6
Regulator de ni)el apa in ta!(ur pre)aut cu ar!atura de reglare de(it apa de
ali!entare si cu alar!are la panou la iesirea in afara li!itelor !a#i!e si !ini!e
ad!ise.
Gloc de ali!entare co!pus din ro(inet de retinere cu )entil si ro(inet cu sertar"
a!plasate in a)al de ro(inetul de reglare al ni)elelor.
Doua supape de siguranta cu arc " din care una de contol.
Ro(inet de iolare du(lat de un ro(inet de retinere cu clapa pe conducta
principala de a(ur" precu! si un ro(inet de ocolire a acestora pentru perioada de
pornire.
Ro(inet pentru pur5a continua si pentru pur5a inter!itenta .
-iste!ul de de pur5are al caanului se co!pune din doua conducte de pur5are
periodica care conduc apa de pur5e la e#pandorul de pur5e inter!itenta 1.2*4*8 si o
conducta de pur5e continua care conduce apa de pur5e la e#pandorul de pur5e continua
1,2*4*F.
E#pandorul de pur5e inetr!itenta 1.2*4*8 este co!un caanelor recuperatoare
ale cuptoarelor 1,2 $1 si 1.2 /$1" $," $. si pri!este apa de pur5e de la ta!(urele
separatoarelor 1,2 41 si 1.2 4A de la e#pandorul 1,2 4F si in cauri accidentale de la
e#pandorul 1.2 4J . '(urul e#pandat din apele de pur5e este e)acuat in ar!osfera " iar
apa concentrata in saruri " la canaliare .
E#pandorul de pur5e continua 1,2 4F pri!este apa de pur5e de la ta!(urul 1,2
41 " iar a(urul de 1"8 (ar e#pandat este tri!is prin conducta 4O*22B la turnul de
degaare al degaorului ter!ic 1.2 4B. 'pa ra!asa dupa e#pandare este e)acuata la
canaliare prin ro(inetul de reglare 1,2 D4*218 al (uclei care !entine constant ni)elul
in e#pandor.
Regi!ul chi!ic al apei de caan poate fi controlat prin prele)area pro(elor de
apa de caan prin racitorul de pro(e 1,2*-11. Circulatia fortata !ultipla a apei de
caan prin fascicolul de con)ectie este asigurata cu po!pele de circulatie 1,2 P* F a"r .
Oprirea accidentala a po!pei in ser)iciu este se!naliata la panou de catre (ucla de
reglare 1,2 >'D*21A. Pornirea po!pei aflata in reer)a se face !anual. Pentru
reducerea ti!pului de pornire se reco!anda ca po!pa de reer)a sa fie !entinuta cu
ro(inetul de pe aspiratie co!plet deschis sau po!pa incalita prin deschiderea partiala
a ro(inetului care ocoleste ro(inetul de iolare si ro(inetul de retinere de pe conducta
de refulare a po!pei.
Caanul recuperator pri!este apa de ali!entare de la instalatia de pregatire a
apei pentru caan co!una caanelor aferente cuptoarelor 1,2* $1" si 1.2* $1" $," $..
'ceasta instalatie este cuprinsa in cartea de operare a instalatiei Refor!are
catalitica o(. 1.2.
'pa de ali!entare caan este asigurata la presiunea necesara de catre po!pele
de ali!entare 1,2*P1 a"r. Oprirea accidentala a po!pei aflata in functiune este
se!naliata la panou de catre (ucla 1,2 >RC'D*21. .
Pornirea po!pei aflata in reer)a se face !anual . Pentru reducerea ti!pului de
pornire se reco!anda aceasi procedura ca la po!pele 1,2* PF de !ai sus.
A. 'N'DII' E>ICIENPEI UTIDIIQRII ENERKIEI 3N C'DRUD IN-T'D'PIEI
$IDRO>IN'RE GENIINQ
A.1. C'DCUDUD DE 4ERI>IC'RE ' CUPTORUDUI DE 3NCQDIIRE '
<'TERIEI PRI<E
Cuptorul $*1 din instalaia de hidrofinare (enin% realiea% nc%lirea !ateriei
pri!e" (enin% &i gae (ogate n hidrogen" p+n% la te!peratura necesar% n reactor.
Cuptorul este de tip cilindric )ertical cu on% de con)ecie &i on% de radiaie. 'cest
cuptor funcionea% cu co!(usti(il gaos" aerul de co!(ustie nefiind prenc%lit.
3n practica industrial% s*a realiat citirea para!etrilor de lucru n !ai !ulte ile"
)alorile !edii fiind ur!%toarele6
De(it !aterie pri!%6 J2 !
.
Ch.
Densitate !aterie pri!%6
18
18
d
? 2"F.,.
Te!peraturi :C;6
intrare6 182
ie&ire6 .,2
Presiune :at!;6
intrare6 JF
ie&ire6 .J
Pe (aa acestor )alori !%surate &i cu a5utorul di!ensiunilor geo!etrice din proiectul
de e#ecuie !ecanic% a cuptorului s*au efectuat calculele de )erificare a
perfor!anelor tehnologice" ur!%rindu*se n !od special calculul randa!entului
ter!ic &i calculul de )erificare a tensiunii ter!ice din secia de radiaie.
>ig. A.1.
C'DCUDUD PROCE-UDUI DE CO<GU-TIE
Co!poiia ele!entar% a co!(usti(ilului C$
A
18 " 2
1 ... " 2
1
1
1
+

C
H
C
... " 2
1,
A

C
H
h ? 1 / C ? 1 / 2"18 ? 2",8
Coeficientul cantit%ii de aer este6 ? 1",1
F"#. 4.2.
-eciunea ' / '0
'0 '
Consu!ul de aer6
18J " 2
A
,8 " 2
1,
18 " 2
,1 " 2
,1 " 1
A 1, ,1 " 2

,
_

+
,
_

+
h C
L

R!olCRg co!(.
Cantitatea !olar% de gae de ardere6
2J,8 " 2
1,
,8 " 2
1,
,

C
n
CO
R!olCRg co!(.
1,8 " 2
,
,8 " 2
,
,

h
n
O H
R!olCRg co!(.
8B1, " 2 18J " 2 1B " 2 1B " 2
,
L n
H R!olCRg co!(.
2..F " 2 18J " 2
,1 " 1
1 ,1 " 1
,1 " 2
1
,1 " 2
,

L n
O

R!olCRg co!(.
1FF8 " 2
i t
n n
R!olCRg co!(.
Cantitatea !asic% de gae de ardere
18 " , 2J,8 " 2 AA AA
, ,

CO CO
n m
RgCRg co!(.
,8 " , 1,8 " 2 1F 1F
, ,

O H O H
n m
RgCRg co!(.
1, " 1J 8B1, " 2 1F ,F
, ,

H H
n m
RgCRg co!(.
2F " 1 2..F " 2 ., .,
, ,

O O
n m
RgCRg co!(.
F " ,,
i t
m m
R!olCRg co!(.
<asa !olar% !edie a gaelor de ardere6
B1 " ,F
1FF8 " 2
F " ,,

t
t
n
m
M
RgCR!ol
Puterea calorific% inferioar% a co!(usti(ilului6
82222
A

iCH
M
ROCRg
-ta(ilirea )ariaiei entalpiei gaelor de ardere6
t C n I
t
pi i
t
a g

. .
C%lduri specifice !olare la presiunea at!osferic% constant%" !edii ntre 2 &i t C" n
ROCR!ol C.
Ta(el A.1
$ CO
2
H
2
O N
2
O
2
,22 A2"A2 .A"21 ,B".1 ,B"BA
J22 AJ"1F .J"21 .2"1B .1"1F
1222 AB"1A .F"AA .1".J .."1J

,22
. .a g
I
2"2J,8 A2"A ,22 @ 2"1,8 .A"21 ,22 @ 2"8B1, ,B".1 ,22 @ 2"2..F
,B"BA ,22 ? 828F"A ROCRg co!(.

J22
. .a g
I
2"2J,8 AJ"1F J22 @ 2"1,8 .J"21 J22 @ 2"8B1, .2"1B J22 @
2"2..F .1"1F J22 ? 18FBA"1 ROCRg co!(.

1222
. .a g
I
2"2J,8 AB"1A 1222 @ 2"1,8 .F"AA 1222 @ 2"8B1, .1".J 1222 @
2"2..F .."1J 1222 ? ,11J,"F ROCRg co!(.
-e deduce ecuaia de )ariaie a entalpiei gaelor de ardere cu te!peratura" de for!a6
I
g.a.
:t; ? a @ (t @ ct
,
828F"A ? a @ ,22 ( @ ,22
,
c
18FBA"1 ? a @ J22 ( @ J22
,
c
,11J,"F ? a @ 1222 ( @ 1222
,
c
Reol)+nd siste!ul o(ine!6
a ? ,1"J
( ? ,A"81
c ? .",, 12
*.
Bilanul termic global pe cuptor
C%ldura preluat% de !ateria pri!% n cuptor6
( )
1 , t
l
t
l mp mp
i i m Q
unde t
1
? 182 C &i t
,
? .,2 C
Relaii de calcul a entalpiilor pentru fraciunile petroliere6
( ) ( ) [ ]( ) .8AA " 2 28.F " 2 22118A " 2 22.21A " 2 .., " 1 BJA " ,
, 18
18
18
18
+ + K t d t d i
t
l
ROCRg co!(.
( ) ( ) [ ]( ) .8AA " 2 1, 28.F " 2 .,2 F., " 2 22118A " 2 22.21A " 2 .,2 F., " 2 .., " 1 BJA " ,
, .,2
+ +
l
i

.,2
l
i
JF8". ROCRg co!(.
( ) ( ) [ ]( ) .8AA " 2 1, 28.F " 2 182 F., " 2 22118A " 2 22.21A " 2 182 F., " 2 .., " 1 BJA " ,
, 182
+ +
l
i

182
l
i
,1F", ROCRg co!(.
S
!p
? J2 F., :JF8". / ,1F",; ? ,..11J., ROCh
Entalpia a!estecului co!(usti(il :aerul &i co!(usti(ilul au ,2 C;
I
ac
? I
aer
@ I
co!(
I
aer
? D C
p aer
t
aer
? 2"18J ,B"21 ,2 ? ,1B"F ROCRg co!(.
I
co!(
? C
p co!(
t
co!(
? ,", ,2 ? AA ROCRg co!(.
I
ac
? ,J."F ROCRg co!(.
-e ad!it pierderi de c%ldur% ale cuptorului n secia de radiaie de . 9" n secia
de con)ecie de , 9 din c%ldura introdus% &i de)oltat% n cuptor :pierderi totale 8 9;.
Te!peratura gaelor arse la co& este6 t
co&
? A82 C.
Entalpia gaelor de ardere la aceast% te!peratur% este

C
a g
o
I
A82
. .
a @ ( A82 @ c A82
,

C
a g
o
I
A82
. .
,1"J @ ,A"81 A82 @ .",, A82
,
? 1112B ROCRg co!(.
Randa!entul cuptorului6
11JB " 2 28 " 2
F " ,.1 82222
1112B
1 1
.

+

+

pp
ac i
tc
a g
Q
I H
I

De(itul de co!(usti(il ars n cuptor6

( ) ( )
8 " JA1
F " ,J. 82222 11JB " 2
,..11J.,

ac i
mp
I H
Q
B

RgCh
De(itul de aer utiliat6
,F"FA G D ? ,F"FA JA1"8 2"18J ? 1A111"8 RgCh
De(itul gaelor de ardere6
G !
t
? JA1"8 ,,"F ? 1A1J. RgCh
Bilanul termic al cuptorului pe secii
-e ad!ite te!peratura gaelor de ardere la trecerea din secia de radiaie n
secia de con)ecie :te!peratura de prag;6
t
p
? 118 C

tp
g
I
,1"J @ ,A"81 118 @ .",, 12
*.
118
,
? 1B1BF ROCRg co!(.
Pierderile de c%ldur% n secia de con)ecie6
S
pc
? 2"2, G :$
i
@ I
ac
; ? 2"2, JA1"8 :82222 @ ,J."F; ?J8282, ROCh
C%ldura preluat% de ap% pentru o(inerea de a(ur n secia de con)ecie este6
( )
pc
tc
g
tp
g c
Q I I B Q
JA1"8 :1BABF / 1112B; / J8282, ? A1BFJ,J ROCh
C%ldura total% introdus% &i de)oltat% n focarul cuptorului6
S
de)
? G :$
i
@ I
ac
; ? JA1"8 :82222 @ ,J."F; ? .,8.18JJ ROCh
Ta(el A.,
S"%&'( )*/+ ,
I
-
$
.
/
.
"
C%ldura de)oltat% prin inter!ediul arderii
co!(usti(ilului
G $
i
.,.18222 BB"8,
C%ldura sensi(il% a co!(usti(ilului
G I
co!(
1A,A8 2"2A.
C%ldura sensi(il% a aerului de co!(ustie
G I
ac
1A,.,1 2"A.1
Total c%ldur% introdus% S
de
.,8.18JJ 122
I
0
1
"
.
"
C%ldura util% S
!p
,..11J., 11"JF
C%ldura pierdut% cu gaele de ardere la co& S
co&
18F1J1B ,.".,
C%ldura pierdut% prin perei S
p
1J,J,88 8"22
Total c%ldur%
S
i
.,8.18JJ 122
Temperatura adiabatic a flcrii
Te!peratura adia(atic% a fl%c%rii se calculea% dintr*un (ilan pe flac%ra
adia(atic%.
( )
f
pi i f ga
ga aer comb i
t
C n t I
I I I H

+ +

( )
pi i
aer comb i
f
C n
I I H
t

+ +

Pentru a citi c%ldurile specifice ale gaelor de ardere este necesar% presupunerea unei
te!peraturi a fl%c%rii ur!+n ca presupunerea s% fie )erificat% din relaia de (ilan.
Dup% !ai !ulte ncerc%ri )erificarea s*a o(inut pentru )arianta6 t
f
? 1122 C.
C%ldurile specifice !olare" la presiune at!osferic% constant%" !edii ntre 2 &i 1122 C"
n ROCR!ol C6
Ta(el A..
$
2
3 C
CO
2
H
2
O N
2
O
2
1122 8.".F A,",8 .,"B1 .A"J1
112J
J1 " .A 2..F " 2 B1 " ., 8B1, " 2 ,8 " A, 1,8 " 2 .F " 8. 2J,8 " 2
F " ,1B AA 82222

+ + +
+ +

f
t
C
Verificarea performanelor cuptorului
3n secia de radiaie se utiliea% tu(uri cu d
e
? 1JF". !!" d
i
? 1.B"1J !! &i
s ? .28 !!. 3n secia de radiaie sunt A2 tu(uri plasate )ertical pe circu!ferina unui
cilindru.
-uprafaa de schi!( de c%ldur% a radiaiei '
r
? ,,F"8 !
,
.
Pentru aceast% suprafa% n condiiile de )erificare tehnologic%" tensiunea
ter!ic% este6
,F.AJ
8 " ,,F .J22
12 ,..11J.,
.

r
M
r
A
Q
T
=C!
,
Caracteristicile geo!etrice ale seciei de radiaie sunt6
Dia!etrul cercului corespun%tor a#elor tu(urilor6 D
a#
? ."FF. !7
Dia!etrul interior al seciei de radiaie6 D ? A"A1, !7
3n%li!ea ocupat% de serpentin%6 h ? 12"1BB !7
3n%li!ea interioar% a seciei de radiaie6 $ ? 11"2BB !.
F"#. 4.4.
Tensiunea ter!ic% se deter!in% utili+nd !etoda Do(o / E)ans lu+ndu*se ca
te!peratura !edie n focar6
t
!f
? t
p
@ .2 C ? 118 @ .2 ? 1A8 C
Dungi!ea seciei se con)ecie6 D
c
? ."8 !
D%i!ea seciei de con)ecie6 l
c
? , !
Relaia Do(o / E)ans6
( )
e mf c
e
mf
s e
r
t
t t
T
T
n d
S k
F T +
1
1
]
1

,
_

,
_

A
A
122 122
J1 " 8
Coeficientul de con)ecie din secia de radiaie" dup% Do(o &i E)ans" are )aloarea6

c
? 11".1 =C!
,
C
Nu!%rul &irului de tu(uri6 n
s
? 1
Coeficientul relati) de radiaie pentru un singur &ir de tu(uri plasat la perete6
F1, " 1
e
r
d
S
k
" n
s
? 1; ? 2"B,8 T1U
Coeficientul de radiaie reciproc% se calculea% cu relaia6

lg
lg 1
111
1

+
F
unde6
lg / coeficientul de e!isie al gaelor
lg ? 2"J.AA / 2"22211 t
!f
@ 2"1FFJ ln T:p
$,O
@ p
CO,
; lU
Presiunile pariale ale $
,
O &i CO
,
se calculea% pentru presiunea total% egal% cu
presiunea nor!al% at!osferic%6
1J2J " 2
1FF. " 2
1,8 " 2
21., " 1
,
,

t
O H
O H
n
n
p p
(ar
2F2. " 2
1FF8 " 2
2J,8 " 2
21., " 1
,

CO
p
(ar
,A2B " 2
, ,

CO O H
p p
(ar
Pentru cuptoarele cilindrice cu $CD , se ia l ? D ? A"A,1 !
lg ? 2"J.AA / 2"22211 1A8 @ 2"1FFJ ln:2",A2B A"A,1; ? 2"8,2
Kradul de ecranare are e#presia6
t
el
A
A

t
A
* aria total% a seciei de radiaie6
FJ " 111 8, " .
A A,1 " A
, 2BB " 11 A,1 " A
A
,
, ,

+ +

c c t
l L

H A
!
,
'
el
/ aria echi)alent% a ecranului :se negli5ea% preena tu(urilor din secia de
con)ecie;
B " 1,1 B,8 " 2 F2A " 12 FF. " .
r a! el
k L A
!
,
JF8A " 2
FJ " 111
B " 1,1

81.8 " 2
JF8A " 2
8,2 " 2
8,2 " 2 1
111
1

+
F
Te!peratura !edie a ecranului6
( )
mp mf mp e
t t t t +
,2
1
,.8
,
.,2 182
,

+

er ir
mp
t t
t C
( ) ,J2 ,.8 1A8
,2
1
,.8 +
e
t
C
Presiunea ter!ic% n secia de radiaie
( ) ,F,.J ,J2 1A8 .1 " 11
122
8.B
122
121F
1 1JF. " 2
.28 " 2 B,8 " 2
81.8 " 2 J1 " 8
A A
+
1
1
]
1

,
_

,
_

t
T
=C!
,
'ceast% )aloare este nu!ai cu 2"2,J 9 !ai !ic% dec+t )aloarea calculat% din
(ilanul ter!ic. 4erificarea se consider% corespun%toare.
Ta(el A.A
)*/+ ,
C%ldura cedat% n radiaie ,..11J., 122
C/(45.6 7046$/ 8- .64"69"0 :."-
%076-";% 40 .64"69"0
118,.,22 18"18
C/(45.6 7046$/ 8- .64"69"0 :."-
%076-";% 40 7'-<079"0
81BAA., ,A"F8
C%ldura cedat% prin !ecanis! de radiaie este6
1
1
]
1

,
_

,
_

A
A
.
122 122
J1 " 8
e
mf
r
s e
r
r r
T
T
A
n d
S k
F Q

AFJ1888
122
8.B
122
121F
8 " ,,F
1 1JF. " 2
.28 " 2 B,8 " 2
81.8 " 2 J1 " 8
A A
.

1
1
]
1

,
_

,
_

r r
Q
= ? 118,.,22 ROCh
8 " ,,F 1BB " 12 1JF. " 2 A2 h d n A
e t r !
,
C%ldura cedat% prin !ecanis! de con)ecie este6
( ) ( ) 1J2B8JA ,J2 1A8 8 " ,,F .1 " 11
.

e mf r c c r
t t A Q
= ? 81BAA., ROCh
Verificarea performanelor seciei de convecie
Caracteristicile geo!etrice ale seciei de con)ecie sunt6
Ta(el A.8
L5-#"%03
%
L/9"%03
%
-/(9"%0
26;7"75(3 %
-/(9"%0 ;079"0
7'-<079"03 %
S5:.62696 40 ;7+"%& 40
7/(45./3 %
2
."8 , ,",F ."2F 11A"8
3n secia de con)ecie tu(urile au ur!%toarele caracteristici6
Ta(el A.J
D"6%0$.5(
0=$0."'.3 %%
D"6%0$.5(
"-$0."'.3 %%
P6;5(3
%%
N5%/. $5&5."
:0 1".
N5%/.
1".5."
1JF". 1.B"1J - ? .28 J B
4erificarea seciei de con)ecie ur!%re&te co!pararea )alorii coeficientului
glo(al de transfer de c%ldur% din transferul de c%ldur% cu )aloarea reultat% din
(ilanul ter!ic pe secie.
Coeficientul glo(al de transfer de c%ldur%" e#pri!at pe unitatea de arie
e#terioar% a tu(urilor" are e#presia6
e
e
i
e
n
e
i
e
d
i i
e
ed
"d
d
d
L
d
d
d
"
d
d
k
i

1
,
1
2
+ + + +

Reistenele ter!ice specifice ale fluidului interior" peretelui tu(ului &i

depunerilor de pe suprafeele tu(ului pot fi negli5ate n raport cu reistena ter!ic%
specific% a fluidului e#terior :gaele de ardere; &i n consecin%6 R
ed

e
.
Coeficientul parial de transfer de c%ldur% e#terior nsu!ea% transferul de
c%ldur% prin con)ecie :forat% din caua e#istenei tira5ului; de la gaele de ardere"
transferul de c%ldur% prin radiaia gaelor de ardere :CO
,
&i $
,
O; &i transferul de
c%ldur% prin radiaia pereilor laterali ai seciei de con)ecie.
rp rg c e
+ +
Calculul coeficientului de transfer de c%ldur% prin radiaia gaelor de ardere6
O H CO rg
, ,
+
( )
1
1
]
1

,
_

,
_

,
_

J8 " 2
, " .
, " . A " 2
122 122
.8 " 12
,
,
e
g
e
g
e g
CO e
CO
T
T
T
T
t t
l p l

( )( )
1
1
]
1

,
_

,
_

!
e
!
g
e g
O H O H e
O H
T
T
t t
l p l p l
122 122
B " FA 8, " A8
J " 2
, ,
,

( )
.... " 2
,
.1 " 1 ., " , l p !
O H
+
Coeficientul de e!isie al ecranului l
e
? 2"B
Presiunile pariale ale CO
,
&i $
,
O6
2F2. " 2
,

CO
p
(ar7
1J2J " 2
,

O H
p
(ar.
Te!peratura !edie a gaelor de ardere n secia de con)ecie6
8 . 8F,
,
A82 118
,

+

c p
g
t t
t C
T
g
? F88"8 H
Te!peratura !edie a ecranului6
t
e
? 1,,"8 @ 1C.2 :8F,"8 / 1,,"8; ? 1.F C
T
e
? A11 H
Krosi!ea !edie a stratului de gae6
l ? d
e
T 2"BB,A :-
1
Cd
e
;
,
/ 2"BU ? 2"1JF. T 2"BB,A :2".28C2"1JF.;
,
/ 2"BU ? 2".B1 !
( )
. " A
A11
8 " F88
122
A11
122
8 " F88
1.F 8 " 8F,
.B1 " 2 2F2. " 2 B " 2 .8 " 12
J8 " 2 , " . , " . A " 2
,

1
1
]
1

,
_

,
_

,
_

CO

=C!
,
C
# ? ,"., @ 1".1 :2"1J2J 2".B1;
2"....
? ,"FJ1
( )( )
1
1
]
1

,
_

,
_

FJ1 " ,
122
A11
FJ1 " ,
122
8 " F88
1.F 8 " 8F,
J " 2
.B1 " 2 1J2J " 2 .B1 " 2 1J2J " 2 B " FA 8, " A8 B " 2
,
O H

O H
,

J"8B =C!
,
C
FB " 12 8B " J . " A +
rg

=C!
,
C
Calculul coeficientului de con)ecie pentru gaele de ardere se face cu relaia6
( )
A " 2
J " 2
J " 2
,B, " 2
e
#
c
d

Pentru n
s
? B ? ."A1 !
,
4itea de !as% :de(itul !asic specific; a gaelor de ardere n seciunea
!ini!%6
1F " 1
A1 " . .J22
1A1J.

RgC!
,
-
Da tg ? 8F,"8 C gaele au6
? 2"21,J =C!
,
C
? .J"A2, 12
*J
RgC! s T1U
( )
11J " ,1
1JF. " 2
1F " 1
12 A2, " .J
21,J " 2
BB " 2 ,B, " 2
A " 2
J " 2
J " 2
J

=C!
,
C
Calculul coeficientului de transfer de c%ldur% prin radiaia pereilor6
.
.
122
,,1 " 2
1 1

,
_

+
+

e
p
rg c
ecran
l p
rp
T
e
A
A

Coeficientul de e!isie de fascicol6 e

p
? 2"B8.
Nu!%rul &irurilor de tu(uri ? B :8A tu(uri" c+te J pe &ir;
'
e
? B J 2"1JF. ."8 ? BB"B. !
,
3n%li!ea ocupat% de fascicol6
h ? :n
s
/ 1; -
,
@ d
e
? F :.C,; 2".28 @ 2"1JF. ,",F !
'
perei laterali
? , ."8 ,",F ? 18"BJ !
,
JA " 1
122
A11
B8 " 2 ,,1 " 2
1
FB " 12 11J " ,1
1
B. " BB
BJ " 18
.

,
_

+
+

rp

=C!
,
C
Coeficientul glo(al de transfer de c%ldur%6
R
ed calc.

e
?
c
@
rg
@
rp
? ,1"11J @ 12"FB @ 1"JA ? .A".2J =C!
,
C
Ta(el A.1
ROCh 9
C%ldura cedat% n secia de con)ecie A1BFJ,J 122
C%ldura cedat% prin con)ecie ,JJ8,FF J."AF
C%ldura cedat% prin radiaia gaelor 1..,JAA .1"1A
C%ldura cedat% prin radiaia pereilor ,22JBA A"1F
Calculul diferenei !edii de te!peratur%
118 A82
1A2 128
t
cc
? 818 C t
cr
? .A8 C
$
cc
cr
e!t
e!t
e!t
t
t
t t
t t
t
t
$
t
t
1
int
int int
int
ln 1
1
ln

,
_

t

Diferena de te!peratur% pentru fluidul din interiorul tu(urilor6
int
t
? 1A2 / 128 ? .8 C
Diferena de te!peratur% pentru fluidul din e#teriorul tu(urilor6
e!t
t
? 118 / A82 ? ,J8 C
Nu!%rul de ncruci&%ri6
N ? n
s
? B
A82
818
.A8
,J8 .8
,J8 .8
ln
,J8
.8
1
1
ln B
.8
B
1

,
_

+
t
t
C
Coeficientul glo(al de transfer de c%ldur% pentru suprafaa de schi!( de c%ldur%
' ? 11A"8 !
,
este6
JA " ,,
.J22 A82 8 " 11A
12 A1BFJ,J
.

t A
Q
k
c
e
ed =C!
,
C
Tensiunea ter!ic% n con)ecie6
121FJ
8 " 11A .J22
12 A1BFJ,J
.

c
e
t
A
Q
T
=C!
,
4aloarea o(inut% se ncadrea% n li!itele inferioare ale tensiunilor ter!ice
specifice seciilor de con)ecie ale acestor tipuri de cuptoare tehnologice.
C%derile de presiune pe circuitul gaelor de ardere
Tira5ul necesar la (aa co&ului se o(ine prin nsu!area tuturor c%derilor de pe
presiune pe circuitul gaelor de ardere" p+n% la (aa co&ului.
-e ad!ite c%derea de presiune a gaelor de ardere prin frecare n secia de radiaie6

p1
? 8 $C!
,
C%derea de presiune cauat% de reducerea seciunii de curgere la trecerea din secia de
radiaie n secia de con)ecie6
* se!iunghiul de con)ergen%
,
81JJ1 " 2 8...A " 2
,
,
1
,
,

,
_

A
A
p
F"#. 4..
-e calculea% acoperitor cu negli5area unghiului de con)ergen%6
'
1
? D ? A"A,1 ? 1."FB !
,
7 '
,
? ."8 , ? 1 !
,
Densitatea gaelor de ardere la t
p
? 118 C6
.81 " 2
BFF F.1A
B1J " ,F 12 21., " 1
8

p
T "
M p

RgC!
.
4itea gaelor de ardere n seciunea final%6
JA " 1
1 .81 " 2 .J22
1A1J.

!Cs
1. " 2
,
JA " 1 .81 " 2
FB " 1.
1
81JJ1 " 2 8...A " 2
,
,

,
_

p NC!
,
C%derea de presiune cauat% de frecare" n secia de con)ecie :a&eare n
triunghi6 -
1
Cd
e
? 1"F1;.
( )
,8 " 2
1
,
Re
C 1 B. " 1 s d n
e s
p
+


se ia n seciunea !ini!% de curgere
Densitatea gaelor de ardere" n secia de con)ecie6
A1, " 2
8 " F88 F.1A
B1J " ,F 12 21., " 1
8

g
T "
M p

RgC!
.

? 1"1F RgC!
,
FJ " ,
A1, " 2
1F " 1 1F " 1

!Cs
8A88
12 A2, " .J
1F " 1 1JF. " 2
Re
J

e
d
J, " 8
8A88
.28 " 2 C 1JF. " 2 12 FJ " , A1, " 2 B. " 1
,8 " 2
,
.



p
NC!
,
C%derea de presiune cauat% de reducerea seciunii de curgere la intrarea n co&6
,
81JJ1 " 2 8...A " 2
,
,
1
,

,
_

A
A
p
-e calculea% acoperitor cu negli5area unghiului de con)ergen%.
'
1
? 1 !
,
De(itul )olu!ic de gae de ardere la A82 C
A1 " F
B1J " ,F 12 21., " 1 .J22
1,. F.1A 1A1J.
8



%
!
.
Cs
-e ad!ite dia!etrul interior al co&ului D
i
? 1"1 !.
4itea gaelor de ardere la co& :la intrare;6
F8 " F
1 " 1
A A1 " F
,
,

!Cs
AF1 " 2
1,. F.1A
B1J " ,F 12 21., " 1
8

Rg!
.
'
,
? : 1"1;CA ? 1",1 !
,
A1 " F
,
F8 " F AF1 " 2
1
,1 " 1
81JJ1 " 2 8...A " 2
,
A

,
_

p
NC!
,
C%derea de presiune cauat% de registrul de gae de ardere6
( )
,
,
,
12 1


!
p
* )itea gaelor de ardere la co&
-e ad!ite # ? 2"J :fracia seciunii li(ere;
( )
1A " .F
,
F8 " F AF1 " 2
,
,
12 1

!
p
NC!
,
3nainte de a se calcula diferena de presiune static% se sta(ilesc cotele spaiilor
li(ere caracteristice6
distana de la sol la podeaua seciei de radiaie6 ,", !7
distana de la sol la partea superioar% a radiaiei p+n% la fasciculele de tu(uri din
con)ecie6 2"A !7
distana de la sol la fasciculul con)eciei p+n% la spaiul de racordare con)ecie co&6 2"A
!7
n%li!ea spaiului de racordare con)ecie co& pentru un unghi de .2
.2
,
1 " 1 8 " .
tg

? 2"JB !
Diferena de presiune static% n secia de radiaie6

p
? $ :
a
*
g
; g
Densitatea aerului at!osferic la 12 C6
,A, " 1
,F. A " ,,
,1. FA " ,F
,1.
,1.
A " ,,

+

a
a
a
t
M

RgC!
.
3n%li!ea seciei de radiaie6
$ ? 11"2BB @ 1 ? 1,"2BB !
Te!peratura !edie n focar t
g
? 1A8 C
Densitatea gaelor de ardere la aceast% te!peratur%6
.AJ " 2
121F A " ,,
,1. B1J " ,F
,1.
,1.
A " ,,

+

g
g
g
t
M

RgC!
.

pJ
? * 1,"2BB :1",A, / 2".AJ; B"F1 ? *12,"1B NC!
,
Diferena de presiune static% n secia de con)ecie se calculea% ase!%n%tor6
$ ? 2"A @ ,",F @ 2"A ? ."2F !
Da t
g
? 8F,"8 C"
g
? 2"A1, RgC!
.

p1
? * ."2F :1",A, / 2"A1,; B"F1 ? * ,8"2F NC!
,
Tira5ul necesar la (aa co&ului6

pt
?
pi
? 8 @ 2"1. @ 8"J, @ F"A1 @ .F"1A / 12,"1B / ,8"2F ? * 12"81 NC!
,
Din calcule reult% c% tira5ul la (aa co&ului se realiea% natural" co&ul a)+nd
doar rolul de a de)ersa gaele arse n at!osfer% la o n%li!e !ai !are" lucru care
fa)oriea% dispersia acestora n at!osfer%.
Du+nd )itea de circulaie a gaelor de ardere n co& de6
ga
? F !Cs
-
co&
? 4
gae arse
C
ga
? F"A1CF ? 1"28 !
,
- ? D
,
CA 1J " 1
28 " 1 A A

S
!
-e ia n%li!ea co&ului de 12 ! pentru a asigura de)ersarea gaelor de ardere n
at!osfer% la n%li!e c+t !ai !are.
8. PROPUNERI PENTRU REKENER'RE' CQDDURII DIN K'IEDE DE
'RDERE 'DE CUPTORUDUI
3n condiiile actuale" n care se pune un accent tot !ai !are pe econo!isirea de
energie de orice fel" de)in renta(ile &i recuper%rile de c%ldur% la capacit%i reduse.
3n continuare" se propune regenerarea de c%ldur% prin r%cirea gaelor de ardere
de la A82 C la ,22 C.
Te!peratura de intrare n prenc%litor a gaelor de ardere este t
ip'
? A82 C" iar
te!peratura de ie&ire din prenc%litor a gaelor de ardere este t
ep'
? ,22 C.

C
ga
o
I
A82
1112B ROCRg co!(.

C
ga
o
I
,22
,1"J @ ,A"81 @ .",, 12
*.
,22
,
? 828F ROCRg co!(.
C%ldura cedat% n prenc%litor" prin r%cirea gaelor de ardere )a fi6
( ) ( ) A.2J8,. 828F 1112B 8 " JA1
,22 A82

C
ga
C
ga pA
o o
I I B Q ROCh
Cu aceast% te!peratur% se prenc%le&te aer de la ,2C la t
a,
. Din (ilanul ter!ic
pe prenc%litor reult% te!peratura p+n% la care se nc%le&te aerul de co!(ustie6
( ) C t C m Q
a p ci pA

,2
1

C t
a

.1F
8J " ,B 18J " 2 8 " JA1
A.2J8,.
,2
,


+
R%cirea gaelor de ardere prin regenerare de c%ldur% c+tre aerul de co!(ustie
are ur!%toarele consecine6
cre&te randa!entul cuptorului datorit% sc%derii c%ldurii e)acuate la co&7
cre&te te!peratura fl%c%rii" care duce la cre&terea te!peraturii !edii n focar" deci la
cre&terea transferului de c%ldur% prin radiaie.
Ne propune! s% calcul%! c+t co!(usti(il se econo!ise&te &i ce (eneficiu poate aduce
recuperarea de c%ldur% prin r%cirea gaelor de ardere.
Te!peratura adia(atic% a fl%c%rii )a fi6
p i
comb ap i
f
C n
I I H
t

+ +

Presupune!

f
t
1B82 C. C%ldurile specifice !olare pentru gaele de ardere la
aceast% te!peratur% sunt T1U6
Ta(elul 8.1
f
t
C
p
:R!ol C;
CO
,
$
,
O N
,
O
,
1B82 8A",A8 A.".J ..".,8 .8"11
111. .1F J1 " ,B 18J " 2
.1F

aer paer
C
ap
t C L I

ROCRg co!(.
1B11
11 " .8 2..F " 2 .,8 " .. 8B1, " 2 ,J " A. 1,8 " 2 ,A8 " 8A 2J,8 " 2
AA 111B 82222

+ + +
+ +

fcalc
t
C
C t t
fcalc &s fpre

.B
sup

<
C t C
f

1B82 82
Cantitatea de co!(usti(il econo!isit% n caul folosirii aerului prenc%lit )a fi6
:I
ap
/ I
aer
; G ? ( $
i
( )
( )
.8 " FB
82222
8 " JA1 F " ,1B 111B

i
aer ap
H
B I I
b
RgCh ? 121"J tCan co!(usti(il
econo!isit.
De(itul de co!(usti(il necesar n caul folosirii aerului prenc%lit )a fi6
G0 ? G / ( ? JA1"8 / FB".8 ? 88F"18 RgCh
Randa!entul cuptorului n acest ca )a fi6
( ) ( )
F88 " 2
AA 111B 82222 18 " 88F
,..11J.,

+ +

+ +

comb aer i
mp
I I H B
Q

Te!peratura la prag este dat% de (ilanul ter!ic pe secia de radiaie6

ga pr r de'
Q Q Q Q + +
( ) ( ) ( ) + + + + + + + +

AA 111B 82222 B1 " 2 18 " 88F 2. " 2
comb ap i
t
ga r comb ap i
I I H B I B Q I I H B
p
p
t
ga
I

+ 1, " 88F 1B11B22J
( )
,111.
1, " 88F
1B11B22J AA 111B 82222 18 " 88F B1 " 2

+ +

p
t
ga
I
ROCRg
,111. 12 ,, " . 81 " ,A J " ,1
, .

p p
t
ga
t t I
p
2 A " ,11A8 81 " ,A 12 ,, " .
, .

p p
t t
C t
p

1F,
12 ,, " . ,
12 ,, " . A " ,11A8 A 81 " ,A 81 " ,A
.
. ,

+ +

Te!peratura la intrare n prenc%litor este dat% de (ilanul ter!ic pe secia de

con)ecie6
( )
pc
t
g
t
g c
Q I I B Q
ipa p


( ) ( ) J.1FJ8 AA 111B 82222 18 " 88F 2, " 2 2, " 2 + + + +
comb aer i pc
I I H B Q
ROCh
( ) J.1FJ8 ,111. 18 " 88F A1BFJ,J
ipa
t
g
I
1,82F
18 " 88F
J.1FJ8 A1BFJ,J
,111.
+

ipa
t
g
I
ROCRg
2 12 ,, " . 81 " ,A J " ,1
, .
+ +

ipa ipa
t
g
t t I
ipa
C t
ipa

A1B
12 ,, " . ,
A " 1,AF2 12 ,, " . A 81 " ,A 81 " ,A
.
. ,

+ +

Te!peratura gaelor de ardere la ie&irea din prenc%litor )a fi dat% de (ilanul ter!ic

pe prenc%litor6
S
pri!it
? A.2J8,. ROCh
S
cedat
? S
pri!it
( )
epa ipa
t
ga
t
ga cadat
I I B Q
A1B,
18 " 88F
A.2J8,.
1,82F
epa
t
ga
I
ROCRg
C t t t I
epa epa epa
t
ga
epa
1BF A1B, 12 ,, " . 81 " ,A J " ,1
, .
+ +

Calculul tensiunii termice din secia de radiaie n varianta cu prenclitor
Te!peratura !edie n focar6
t
!f
? t
p
@ A2 ? 1F, @ A2 ? F,, C
T
!f
? 12B8 H
Tensiunea ter!ic% n radiaie6
( )
e mf e
e
mf
s e
r
t
t t
T
T
n d
S k
F T +
1
1
]
1

,
_

,
_

A
A
122 122
J1 " 8

e
? 11".1 =C!
,
C
R
r
? 2"B,8
> ? 2"81.8
Te!peratura !edie a !ateriei pri!e n secia de radiaie 6
C t
mp

,12
,
,F2 1A2

Te!peratura !edie a ecranului6

( ) ( ) C t t t t
mp mf mp e

8 " ,A2 ,12 F,,
,2
1
,12
,2
1
+ +
T
e
? 81."8 H
( ) .2.82 8 " ,A2 F,, .1 " 11
122
8 " 81.
122
12B8
1 1JF. " 2
.28 " 2 B,8 " 2
81.8 " 2 J1 " 8
A A
+
1
1
]
1

,
_

,
_

t
T
=C!
,
3n caul prenc%lirii aerului cu a5utorul gaelor de ardere" o(ine! o econo!ie
de 121"J tCan co!(usti(il" adic%" dac% consider%!" co!(usti(ilul la preul de 8 12
J
leiCt" o(ine! o econo!ie de ."8.F 12
B
leiCan" datorit% cre&terii tensiunii ter!ice cu
,."AA 9.
!odificarea principalilor parametri n caul utilirii aerului de combustie
prenclit fa de caul utilirii aerului rece
Ta(elul 8.,
Para!etru 4arianta cu aer rece 4arianta cu aer
prenc%lit
Te!peratura fl%c%rii" :C;
1122 1B11
Te!peratura !edie n focar" :C;
1A8 F,,
Te!peratura la prag" :C;
118 1F,
Te!peratura la co&" :C;
A82 1BF
Tensiunea ter!ic% n radiaie" :=C!
,
; ,.,.J .2.8,
De(it co!(usti(il necesar" :RgCh; JA1"8 88F"18
Randa!entul cuptorului" :9; 11"1 F8"8
Di!ensionarea prenc%litorului de aer
-e ad!it tu(uri cu d
e
? A,", !! &i d
i
? .,"8 !! a&eate n triunghi echilateral
cu latura s
1
? 1"8 d
e
.
S ? R
ed
'
e
t
!
Prenc%litorul se realiea% cu dou% treceri pentru aer &i cu circulaia
trans)ersal% pe lungi!ea prenc%litorului.
Calculul diferenei !edii de te!peratur%6
A1B
1BF
.1F
,2
11F
1J1
C
c
t

A " 1JB
1J1
11F
ln
1J1 11F

$
rari
e!t
e!t
$
t t
t
t
t
t
t
c
1
int
int
int
1
1
1 ln 1
1
ln
1
1
1
1
1
1
1
]
1

,
_

N ? , / nu!%rul de ncruci&%ri
rari
t
int

? A1B / ,2 ? A8B C
int
t
? A1B / 1BF ? ,F1 C
e!t
t
? .1F / ,2 ? ,BF C
,
1
,
1
1
A8B
,BF
1 ln
,BF
,F1
1
1
ln
,F1
A " 1JB
1
1
1
1
1
1
1
]
1

,
_

+


t
Presupune! R
ed
? 12 =C!
,
C
Tensiunea ter!ic% T
t
? R
ed
t ? 1, 12."B ? 1,A1 =C!
,
'ria de transfer de c%ldur% necesar%6
.8 " 1181
.J22 B " 12. 12
12 A.2J8,.
.

t k
Q
A
ed
pA
e
!
,
Nu!%rul de tu(uri pe un &ir trans)ersal pe direcia curgerii :pe lungi!e;6
8 " 2
1

S
l
n
Nu!%rul de &iruri de tu(uri :pe l%i!e;6
1
,
,
.
S
l
S
l
n

Nu!%rul total de tu(uri6

n n n
t

'd!ite! )itea gaelor de ardere prin tu(urile prenc%litorului6

ga
? 8 !Cs
De(itul )olu!ic de ardere la te!peratura !edie din prenc%litor )a fi6
,1.
,1.
A " ,,
+

g
i ga
t
n B %
8 " ..F
,
1BF A1B
,

+

epa ipa
g
t t
t
F " ,,2F1
,1.
,1. 8 " ..F
A " ,, 1FF8 " 2 18 " 88F
+

ga
%
!
.
Ch ? J"1. !
.
Cs
-eciunea de curgere este6
t
i
ga
ga
n
d
%
S
A
,

Nu!%rul total de tu(uri )a fi6

1A1F
2.,8 " 2 8
J11 " A
A
, ,

i ga
ga
t
d
%
n
tu(uri
1A1F
.
,
8 " 2
1
1

,
_

S
l
S
l
n n n
t
Pentru l ? . !7 l0 ? 1"8 !
AJ 8 " 2
2A,, " 2 8 " 1
.

n
tu(uri
.,
2A,, " 2 8 " 1 .
, 18 " 1

n
tu(uri
n
real
? AJ ., ? 1A1, tu(uri
3n%li!ea tu(urilor din prenc%litor este6
1, " 8
2A,, " 2 1A1,
.8 " 1181

pa pa e t e
h h d n A
!
3n cele ce ur!ea% se )or calcula
i
&i
e
pentru a se )erifica R
ed
presupus.
Calculul lui
i
pentru gaele de ardere care circul% prin interiorul tu(ului6

i
?
c
@
rg
Propriet%ile fiice !edii pentru gaele de ardere la ..F"8 C T1U.
? 2"28F. =C!
,
C
? ,1"F, 12
*J
RgC!s
p
r
? 2"JAJ
8BA, " 2
J " J11 F.1A
B1J " ,F 12 21., " 1
8

T "
M p

RgC!
.
.A11
12 F, " ,1
8BA, " 2 8 2.,8 " 2
J

i
e
d
"
B1 " B
..82
J22222
1 JAJ " 2 ..82 2,. " 2
J22222
1 2,. " 2
F " 1
A " 2 F " 2
F " 1
A " 2 F " 2

,
_

,
_

e
r e &
"
p " $
1F " 11
2.,8 " 2
28F. " 2 B1 " B

i
&
e
d
$

=C!
,
C
O H CO rg
, ,
+
( )
1
1
]
1

,
_

,
_

,
_

J8 " 2
, " .
, " . A " 2
122 122
.8 " 12
,
,
e
g
e
g
e g
CO e
CO
T
T
T
T
t t
l p e

( )( )
1
1
]
1

,
_

,
_

!
e
!
g
e g
O H O H e
O H
T
T
t t
l p l p e
122 122
B " FA 8, " AJ
J " 2
, ,
,

( )
... " 2
,
.1 " 1 ., " , l p !
O H
+
l ? 2"B d
i
? 2"B 2"2.,8 ? 2"2,B,8 !
l p
CO
,
2"2F2. 2"2,B,8 ? 2"22,.8 (ar !
l p
O H
,
2"1J2J 2"2,B,8 ? 2"22A1 (ar !
e
e
? 2"B T1U
( ) C t t t t
a g g e

8 " ,,8
,
.1F ,2
8 " ..F
.
,
8 " ..F
.
,

,
_

+

T
e
? ABF"8 H
T
g
? J11"8 H
( )
B1J. " 2
8 " A.F
8 " J11
BF8 " A 118 " J
8 " ,,8 8 " ..F
22,.8 " 2 B " 2 .8 " 12
J8 " 2
, " . , " .
A " 2
,

1
1
]
1

,
_

CO

=C!
,
C
# ? ,"., @ 1".1 2"22A1
2"...
? ,"8ABB
( )( )
[ ] JAAB " 2 BF8 " A 118 " J
8 " ,,8 8 " ..F
22A1 " 2 22A1 " 2 B " FA 8, " AB B " 2
8ABB " , 8ABB " ,
J " 2
,

O H

=C!
,
C

rg
? 2"B1J. @ 2"JAAB ? 1"J,1, =C!
,
C

i
? 11"1F @ 1"J,1J ? 1B"A2 =C!
,
C
Calculul lui
e
pentru aerul care circul% prin spaiul intratu(ular6
-eciunea !ini!% de curgere6
( ) 2. " .
,
1, " 8
2A,, " 2 AJ .
!in
S
!
,
De(itul )olu!ic de aer la te!peratura !edie &i presiunea nor!al% at!osferic%6
F1 " 8
,1.
,1. 1JB
A " ,,
.J22
18J " 2 18 " 88F
,1.
,1.
A " ,,
.J22

+

o
t L B
% !
.
Cs
4itea aerului6
B, " 1
2. " .
F1 " 8
!in

S
%

!Cs
. C 1 J " 2
r e &
p " c $
Pentru a&eare n triunghi c ? 2".. T1U
Pentru un nu!%r de &iruri !ai !are dec+t 12" ? 1 :n acest ca sunt , ,F ? 8J
&iruri;T1U.
Propriet%ile fiice ale aerului la 1JB C &i presiunea at!osferic% T1U6
? 2"2.12. =C!
,
C
? ,F"11 12
*J
!
,
Cs
p
r
? 2"JFAAAF
,F1J
12 11 " ,F
B, " 1 2A,, " 2
J

e
e
d
"
N
u
? 2"..1,F1J
2"J
2"JFAAF
1C.
? .A"8B
.8 " .2
2A,, " 2
2.12. " 2 8B " .A

e
&
e
d
H

=C!
,
C
Coeficientul glo(al de schi!( de c%ldur%6
e
e
i
e
o
e
i
e
i
i i
e
ed
"d
d
d d
d
d
"d
d
d
k

1
ln
1
+ + + +

Pentru gae de ardere

i
"d
? 2"2211, !
,
CC= T1U
Pentru aer
e
"d
? 2"222.AA !
,
CC= T1U
Pentru oel car(on la t
e
? ,,8"8 C"
o
? A, =C!
,
C T1U
F8 " B
.8 " .2
1
222.AA " 2
2.,8 " 2
2A,, " 2
ln
2.,8 " 2
2A,, " 2
2211, " 2
2.,8 " 2 A2 " 1B
2A,, " 2
1

+ + +

ed
k
=C !
,
C
-upradi!ensionarea aparatului
9 8 " 1 122
F8 " B
F8 " B 12
122 9

edcalc
edcalc ed
k
k k
S
:accepta(il%;
Dac% )o! considera costul unui !etru p%trat de prenc%litor egal cu 1J222
leiC!
,
" costul aparatului )a fi6
C ? 1J222 ' ? 1J222 1181".8 ? F1",82 12
J
lei
In)estiia cu construcia aparatului )a fi recuperat% din (eneficiul realiat din
econo!isirea a 121"J tCan co!(usti(il" dup% o perioad% de ti!p de6
2,8 " 2
12 8.F " .
12 ,82 " F1
B
J

rb

ani
!. PARTEA E>PERIMENTAL
3n cadrul acestui capitol se ur!%re&te sta(ilirea e#peri!ental% a )ariaiei
perfor!anelor tehnice ale unui schi!(%tor de c%ldur% de tip tu( n tu( n funcie de
)ariaia para!etrilor de intrare :de(ite" te!peraturi;.
-*a utiliat un !onta5 e#peri!ental la ni)el de la(orator preentat n fig. J.1.1.
!.1. STUDIUL MONTA*ULUI E>PERIMENTAL I
MODUL DE LUCRU
Instalaia e#peri!ental% sete co!pus% dintr*un schi!(%tor de c%ldur% de tip tu(
n tu( n care la interior circul% ap% cald% :!
c
; iar prin !anta circul% ap% rece :!
r
;.
Instalaia !ai este pre)%ut% cu dou% rota!etre" unul pentru fluidul cald" iar cel%lalt
pentru fluidul rece" un ter!ostat &i patru ter!o!etre.
-e las% instalaia s% intre n regi!" se fi#ea% un de(it de ap% rece constant &i se
citesc te!peraturile la diferite de(ite de ap% cald%. -e !odific% de(itul de ap% rece la
un alt de(it constant &i se citesc din nou te!peraturile la . / A !odific%ri de de(it de
ap% cald% &i se trec )alorile ntr*un ta(el.
!.2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE ALE
SCHIMBTORULUI DE CLDUR
'ria de schi!( de c%ldur%6
,
t e e
2"2,B1! 2"BA8 2"21 V D d V '
-eciune de curgere pentru fluidul cald :la interior;6
, 8
, ,
i
i
! 12 8"2,J2
A
2"22F WV
A
d V
-

-eciune de curgere pentru fluidul rece6

( ) ( )
, A
, , ,
e
,
i
e
! 12 ,"J1F
2"21 2"2,1 A
V
d D A
V
-

Dungi!ea caracteristic% pentru fluidul cald6

2"22F! d
i

Dungi!i caracteristice pentru fluidul rece6
e i
u
c
h eh
d D
P
' A
R A d

unde6
eh
d
/ dia!etrul echi)alent hidraulic7
R
h
/ raa hidraulic%7
'
c
/ aria seciunii de curgere7
P
u
/ peri!etrul udat.
d
eh
? 2"2,1 / 2"21 ? 2"211 !
( )
e
,
e
,
i
t
c
t et
d
d D
P
' A
R A d

unde6
d
et
/ dia!etrul echi)alent ter!ic7
R
t
/ raa ter!ic%7
P
t
/ peri!etrul ter!ic.
2"2.A1!
2"21
2"21 2"2,1
d
, ,
et

!.3. MRIMI MSURATE

!
r
/ de(itul de fluid rece7
!
c
/ de(itul de fluid cald7
t
c1
/ te!peratura fluidului cald la intrare7
t
c,
/ te!peratura fluidului cald la ie&ire7
t
r1
/ te!peratura fluidului rece la intrare7
t
r,
/ te!peratura fluidului rece la ie&ire7
Ta(el J.1. <%ri!i !%surate
N..
7.$.
%
7
1?
@3
3
)#/;
%
.
1?
@3
3
)#/;
$
71
3
C
$
72
3
C
$
.1
3
C
$
.2
3
C
1 B"B28 1"AFF A. .1 11 ,1
, 1,".18 1"AFF A2 .8 11 ,J
. 18"181 1"AFF .1 .. 11 ,8
A 11"JBJ 1"AFF .A .1 11 ,8
8 J"F1. 1."FJF AF .J 11 ,A
J F",8F 1."FJF A, .A 11 ,,
1 11"2.. 1."FJF .B ., 11 ,2
F 1."1BF 1."FJF .1 .2 11 1B
B 8"AB, 1B"A18 A1 .A 11 ,1
12 11"21J 1B"A18 A1 .. 11 ,2
11 1J"88F 1B"A18 .J .1 11 ,2
1, ,,"111 1B"A18 ., ,B 11 1B
!.4. VARIAIA PROPRIETILOR FIZICE ALE
'PEI CU TE<PER'TUR'
Ta(el J.,
$
C

)#/%
3
7
:
*/)# C

A/% C
1?
!

)#/% ;
12 BBB"J2 A1B1"1B 2"81B, 1.28".1
,2 BBF",2 A1F,"F1 2"8B1F 122A",A
.2 BB8"J, A11F"J. 2"J1,B F21",.
A2 BB,"1J A11F"J. 2"J,JB J8."18
82 BFF"2A A1F,"F1 2"J.B1 8AB"1B
J2 BF."1B A1F,"F1 2"J821 AJB"1J
12 B11"11 A1B1"1B 2"JJ2J A2J"21
F2 B11"F, A1B8".1 2"JJF1 .88"21
B2 BJ8".A A,2."18 2"J1JB .1A"F2
122 B8F".1 A,1J".1 2"JF,1 ,F,"AA
Graficul t = f( )
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
0 20 40 60 80 100
Temperatura,
o
C
1
0
6



[
k
g
/
m

s
]
Graficul t = f( )
0.56
0.58
0.6
0.62
0.64
0.66
0.68
0.7
0 20 40 60 80 100
Temperatura,
o
C
,

[
W
/
m

o
C
]
Graficul t = f( )
955
960
965
970
975
980
985
990
995
1000
0 20 40 60 80 100
Temperatura,
o
C
,

[
k
g
/
m
3
]
Graficul t = f(c
p
)
4175
4180
4185
4190
4195
4200
4205
4210
4215
4220
0 20 40 60 80 100
Temperatura,
o
C
c
p
,

[

/
k
g

o
C
]
!.. MRIMI CALCULATE
C%ldura cedat%6
( )
c, c1 p c c
t t c ! S
C%ldura pri!it%6
( )
r1 r, p r r
t t c ! S
Gilan ter!ic glo(al6
pierderi pri!it cedat
S S S +
122"9
S
S S
S
cedat
pri!it cedat
pierderi

Coeficientul de con)ecie la interior6

CU T=C! "
d
X
N Y
2 ,
i
u i

Z pentru regi! la!inar6 R
e
< ,.22
2"1A
p
1C.
r
e
u
[
[
P
R
2"A18 N

,
_

,
_

Z pentru regi! inter!ediar6 R
e
? ,.22...12222
2"1F
e
i
2"A
r
2"F
e u
d
D
P R 2"211 N

,
_

[
\ ] d
R
i
e

!Cs "
d V \
A !
]
,
i c
c

X
[ c
P
p
r

Coeficientul de con)ecie la interior6

CU T=C! "
d
X
N Y
2 ,
et
u e

[
\ ] d
R
e eh
e

!Cs "
s \
!
]
e
r
e

X
[ c
P
p
r

Coeficientul glo(al de transfer de c%ldur%6

CU T=C! "
Y
1
R
d
d
ln
X ,
d
d
d
R
d
d
Y
1
H
2 ,
e
de
i
e
cu
e
i
e
di
i
e
i
ed
+ +

+ +
Ta(el. J...
N..
7.$.
$
7
3
C
$
.
3
C
7
7
3
*/)# C
7
.
3
*/)# C
B
7
3
A
B
.
3
A
B
:"0.40."
,
1
,
.
A
A2
.1"8
.8
.,"8
,,
,1"8
,1
,1
A11F"J
A11F"J
A11F"J
A11F"J
A1F1"2
A1F1"8
A1F,"1
A1F,"1
,AF".
,8F"A
,8.",
,,1"F
.1."1
,F,"1
,82"8
,82"8
* ,J
* B",
1"1
* 1,"B
8
J
1
F
A,
.F
.8"8
.."8
,2"8
1B"8
1F"8
1F
A11B"8
A11F"J
A11F"J
A11F"J
A1F,"8
A1F."2
A1F."8
A1FA"2
.AA"F
,1J"1
.,,"1
A2."J
A2J"1
,B2"1
11A"1
11J"1
* 11"1
* 8"1
AJ"1
11",
B
12
11
1,
A2"8
.1
.."8
.2"8
1B
1F"8
1F"8
1F"8
A11F"J
A11F"J
A11F"J
A11F"J
A1F.",
A1F."8
A1F."8
A1FA"2
,BF".
.JF".
.A8"B
,11",
.,A"F
,A."J
,A."J
F1",.
* F"FF
.."F
,B"J
12"1
4alorile negati)e pentru S
pierderi
sunt e#plicate prin faptul c% l e#teriorul
schi!(%torului de c%ldur%" prin spaiul inelar curge agentul rece :apa rece; care are
te!peratura !ai sc%ut% dec+t !ediul n care se g%se&te siste!ul :interiorul
la(oratorului;.
3n aceste condiii schi!(ul de c%ldur% dintre !ediu &i aparat este de la e#terior
spre interior" astfel nc+t apa de r%cire pri!e&te c%ldur% at+t de la apa cald% care circul%
la interior c+t &i de la !ediul e#terior.
Ta(el. J.A.
$
7
3
C
A
"
3
%/;
R
0
P
.
N
5
"
3
A/%
2
C
A2"2
.1"8
.8"2
.,"8
2"1B
2",A
2".1
2".J
,.28
.211
.12.
A,2B
A".J
A"1.
A"B.
8".1
11",
,1"B
,J".
.2"1
1.AF"1
1112"B
,2,F"A
,.,F"B
A,
.F
.8"8
.."8
2"1.
2"1F
2",,
2",F
1J18
,,.F
,JFB
..A,
."B1
A"8F
A"1A
8",1
F"1
12"2
,2"1
,A"F
JF,"B
1F1".
18J,"F
1B1,"1
A2"8
.1"2
.."8
.2"8
2"11
2",,
2"..
2"AA
1..2
,12J
.B.,
A.11
A".B
A"JB
8",1
8"A1
F".
,2"1
,F",
.1"F
JAB"8
18J1"F
,11A"B
,.BA"8
Ta(el J.8.
$
.
3
C
A
0
3
%/;
R
0
P
.
N
5
0
3
A/%
2
C
C
04
3
A/%
2
C
,,
,1"8
,1
,1
2"2.
2"2.
2"2.
2"2.
.A2"8
..J"F
..1"B
..2"1
J"1,
J"F.
J"FF
J"FF
J"2B
J"11
J"2B
J"2F
121",
121"8
121",
12J"B
B1"8
BB"J
122"8
121"1
,2"8
1B"8
1F"8
1F
2"28
2"28
2"28
2"28
882".
8.B"1
8.2",
8,2"A
1"28
1"12
1",,
1".B
1",J
1",.
1",,
1",A
1,1"1
1,1",
1,1"1
1,1"A
12."8
128"1
118".
111"J
1B
1F"8
1F"8
1F
2"21
2"21
2"21
2"21
1AJ"A
1A1",
1A,"1
1,B"1
1"18
1",.
1",.
1",.
F"2J
F"21
F"2F
F"21
1A1"F
1A1"B
1A,",
1A1"B
111"A
1,1"A
1.1"A
1.,"1
!.. VARIAIA COEFICIENTULUI DE TRANSFER
TERMIC CU TEMPERATURA $
C1
Ta(el J.J.
$
71
3
C
%
.
D E34F 1?
@3
)#/;
$
71
3
C
%
.
D 133F! 1?
@3
)#/;
$
71
3
C
%
.
D 1G341 1?
@3
)#/;
)
04
3 A/%
2
C )
04
3 A/%
2
C )
04
3 A/%
2
C
A.
A2
.1
.A
B1"8
BB"J
122"8
121"1
AF
A,
.B
.1
12."8
128"1
118".
111"J
A1
A1
.J
.,
111"A
1,1"A
1.1"A
1.,"1
4ariaile R
ed
? f:t
c1
; sunt preentate n ur!%torele grafice6
!aria"ia 1 k
e#
f(t
c1
)
97
97.5
98
98.5
99
99.5
100
100.5
101
101.5
32 34 36 38 40 42 44
t
c1,

o
C
k
e
#
,

W
/
m
$

o
C
!aria"ia $ k
e#
f(t
c1
)
102
104
106
108
110
112
114
116
118
120
35 40 45 50
t
c1
,
o
C
k
e
#
,

W
/
m
$

o
C
!aria"ia 3 k
e#
f(t
c1
)
110
115
120
125
130
135
30 35 40 45 50
t
c1

o
C
k
e
#
,

W
/
m
$

o
C
!.!. VARIAIA COEFICIENTULUI DE TRANSFER
TERMIC CU DEBITUL DE AP CALD %
7
Ta(el J.J.
%
7
1?
@3
)#/;
%
.
D E34F 1?
@
3
)#/;
%
7
1?
@3
)#/;
%
.
D 133F! 1?
@
3
)#/;
%
7
1?
@3
)#/;
%
.
D 1G341 1?
@3
)#/;
)
04
3 A/%
2
C )
04
3 A/%
2
C )
04
3 A/%
2
C
B"B28
1,".18
18"181
11"JBJ
B1"8
BB"J
122"8
121"1
J"F1.
F",8F
11"2..
1."1BF
12."8
128"1
118".
111"J
8"AB,
11"21J
1J"882
,,"111
111"A
1,1"A
1.1"A
1.,"1
4ariaiile R
ed
? f:!
c
; sunt preentate n ur!%toarele grafice6
!aria"ia 1 k
e#
f(m
c
)
97
97.5
98
98.5
99
99.5
100
100.5
101
101.5
8 10 12 14 16 18 20
m
c
10
%3
, kg/s
k
e
#
,

W
/
m
$

o
C
!aria"ia $ k
e#
f(m
c
)
102
104
106
108
110
112
114
116
118
120
5 7 9 11 13 15
m
c
10
%3
, kg/s
k
e
#
,

W
/
m
$

o
C
!aria"ia 3 k
e#
f(m
c
)
110
115
120
125
130
135
4 9 14 19 24
m
c
10
%3
, kg/s
k
e
#
,

W
/
m
$

o
C
1. C'DCUDUD ECONO<IC
O(TIMI)A"*A O",A$I)-"II "*%I)I*I C.(TO".L.I
Re)iia unui cuptor tehnologic repreint% un ansa!(lu de acti)it%i care se pot
desf%&ura n serie sau n paralel" n funcie de condiion%rile de natur% tehnologic%.
'cti)it%ile necesit% pentru desf%&urarea n condiii opti!e un consu! de
resurse !inerale" energetice" u!ane &i te!porale.
Organiarea desf%&ur%rii acti)it%ilor la realiarea unei re)iii presupune
sta(ilirea unui o(iecti) care se consider% a)anta5os ntr*un anu!it conte#t.
- %6H'."$6$06 76I5."('. :.67$"70 670;$ '&"07$"< 0;$0 (0#6$ 40 $0.%0-5(
%"-"% 8- 76.0 ;0 :'$ 40;2/15.6 $'6$0 67$"<"$/9"(0 4"- 764.5( :.'"07$5(5".
<etoda utiliat% pentru a opti!ia desf%&urarea acti)it%ilor este <etoda
Dru!ului Critic care sta(ile&te succesiunea opti!% pentru acti)it%i &i ofer%
posi(ilitatea cunoa&terii n orice !o!ent a stadiului reali%rilor &i a necesarului pentru
perioada ur!%toare.
'plicarea <etodei Dru!ului Critic pentru opti!iarea organi%rii re)iiei unui
cuptor presupune parcurgerea ur!%toarelor etape6
I. -ta(ilirea acti)it%ilor co!ponente.
II. Condiionarea acti)it%ilor &i caracteriarea lor din punct de )edere al duratei de
desf%&urare &i a nu!%rului de e#ecutani
III. Realiarea graficului asociat proiectului" calculul ter!enelor spacifice
e)eni!entelor.
I4. -ta(ilirea &i caracteriarea dru!ului critic din grafic.
4. Calculul ter!enelor pentru acti)it%i.
4I. Trasarea graficului Kantt pentru utiliarea forei de !unc%.
4II. 'nalia posi(ilit%ilor de opti!iare n desf%&urarea acti)it%ilor.
3n cadrul acestui capitol se )or analia succesi) etapele preentate" cu analia specific%
pentru particularit%ile i!puse de tipul cuptorului.
I/ Stabilirea acti0it12ilor componente 3n proiect&l de
reali'are a re0i'iei c&ptor&l&i
Re)iia cuptorului presupune realiarea ur!%toarelor acti)it%i6
Ta(el 1.1
N..
7.$.
D0-5%".06 67$"<"$/9"('. Cod
1 Iolarea cuptorului din circuitul instalaiei '
, Decocsarea serpentinei :prin co!(ustie controlat%; G
. -uflarea cu a(ur &i r%cirea cuptorului C
A Co!andarea schelei de acces &i a !i5loacelor de ilu!inare D
8 <ontarea schelelor de acces la interior &i a !i5loacelor de ilu!inare E
J Inspecia serpentinei din ona de con)ecie >
1 Inspecia serpentinei din ona de radiaie K
F 4erificarea suporilor de susinere a serpentinei din ona de radiaie $
B 4erificarea &i repararea id%riei interioare I
12 4erificarea &i repararea sau nlocuirea aparaturii de !%sur% &i control O
11 4erificarea &i repararea sau nlocuirea ar%toarelor defecte H
1, 4erificarea &i repararea ar!%turilor D
1. 4erificarea &i repararea e#haustorului de gae de ardere <
1A 4erificarea iolaiei N
18 Efectuarea pro(ei de presiune hidraulic% O
1J De!ontarea schelei de acces &i a !i5loacelor de ilu!inare P
11 Introducerea cuptorului n circuitul instalaiei R
II. C'-4"9"'-6.06 67$"<"$/9"('. 1" 76.67$0."I6.06 ('. 4"- :5-7$ 40 <040.0 6( 45.6$0"
40 40;2/15.6.0 1" 6 -5%/.5(5" 40 0=075$6-9"
Ta(el 1.,
C'4 A7$"<"$6$0 4
"H
3
'.0
-
"H
P.07040-$/ U.%/$'6.0
' * G A J
G ' C F A
C G H" D" <" N" E" O A A
D * H" D" <" N" E" O J A
E C" D >" K" $" I . 12
> E 2 F J
K E 2 ,A ,2
$ E 2 12 J
I E 2 A 12
O C" D 2 1F J
H C" D 2 1J 12
D C" D 2 1, 1,
< C" D R .2 F
N C" D R J 12
O D" >" K" $" I" O" H P A J
P O R J A
R P A A A
IV. D.5%5( 7."$"7 0;$0 2'.%6$ 4"- 67$"<"$/9"(0J '" G" C" E" K" O" P" R7 Dungi!ea
dru!ului critic ? 81 ore.
%/ Calc&l&l termenelor pentr& acti0it12i
Pentru o acti)itate" ter!enele !ini!e de nceput &i sf+r&it se calculea% n
funcie de ter!enele !ini!e &i !a#i!e ale e)eni!entelor care le deli!itea%.
<
i
!
i
t t
<
5
!
5
t t
i 5
Ter!enul !ini! de ncepere pentru acti)itatea
!
i i5 i5
t t 6 '
Ter!enul !a#i! de sf+r&it pentru acti)itatea
<
5
1
5 i5
t t 6 '
Ter!enul !a#i! de ncepere pentru acti)itatea i5
<
5
1
i i5
d t t 6 '
Ter!enul !ini! de sf+r&it pentru acti)itatea i5
!
i
2
5 i5
d t t 6 '
'ceste relaii se aplic% pentru toate acti)it%ile din grafic" co!plet+ndu*se ta(elul
pentru ter!enul acti)it%ilor. 3n ta(el !ai apare &i reer)e total% de ti!p pentru fiecare
acti)itate6
i5
!
i
<
5 t
d t t R
3n cadrul acestei reer)e acti)it%ile pot fi prelungite sau deplasate f%r% s% afectee
ter!enul final de ncheiere a proiectului i!pus de dru!ul critic.
Ta(el 1... Ter!enele acti)it%ilor
Cod 4
"H
3'.0
Ter!ene 'cti)it%i
R
$
$
"
?
$
"
1
$
H
?
$
H
1
' A 2 A A A 2
G F A A 1, 1, 2
C A 1, 1, 1J 1J 2
D J 2 12 J 1J 12
E . 1J 1J 1B 1B 2
> F 1B .8 ,1 A. 1J
K ,A 1B 1B A. A. 2
$ 12 1B .. ,B A. 1A
I A 1B .B ,. A. ,2
O 1F 1J ,8 .A A. B
H 1J 1J ,1 ., A. 11
D 1, 1J .1 ,F A. 1
< .2 1J ,. AJ 8. 1
N J 1J A1 ,, 8. ,1
O A A. A. A1 A1 2
P J A1 A1 8. 8. 2
R A 8. 8. 81 81 2
4I. Trasarea graficului Kantt pentru utiliarea forei de !unc% pe perioada desf%&ur%rii
re)iiei
D"- 6-6("I6 #.62"75(5" G6-$$ .0I5($/ ' 4";$."&5".0 6<6-$6H'6;/ 6 5$"("I/.""
2'.90" 40 %5-7/ :0 :0."'646 40;2/15./."" .0<"I"0".
Nu e#ist% fluctuaii nu!eroase &i !a5ore pe )ariaia forei de !unc%.
'cti)it%ile necritice dispun de reer)e de ti!p se!nificati)e" n care pot fi
deplasate sau ntrerupte f%r% s% afectee ter!enul final i!pus de lungi!ea dru!ului
critic.
F. AUTOMATIZAREA CUPTORULUI
CILINDRIC VERTICAL
Cuptoarele repreint% o clas% de aparate tehnologice de nc%lire cu foc" n care
produsele se nc%lesc la te!peraturi relati) nalte.
3n astfel de aparate au loc si!ultan dou% procese de (a%6 unul de ardere a
co!(usti(ilului n focar" iar altul de trans!isie a c%ldurii de la flac%r% sau de la gaele
arse la produsul supus nc%lirii.
C5:$'6.0(0 67$56(0 ;5-$ 07+":6$0 75 4"<0.;0 4";:'I"$"<0 40 .0#(6.0
65$'%6$/ 76.0 $.0&5"0 ;/ (0 6;"#5.0 .0#"%5." ;$69"'-6.0 40 25-79"'-6.0.
'paratura de control
P."-7":6("" :6.6%0$."" 76.0 $.0&5"0;7 5.%/."9" :."- 6:6.6$5.6 40 7'-$.'( ;5-$J
$0%:0.6$5.63 :.0;"5-06 1" 40&"$5(. C5-'61$0.06 670;$'. :6.6%0$."" 0;$0 5$"(/
:0-$.5 ;$6&"(".06 5-'. 7'-7(5I"" :."<"-4 25-79"'-6.06 75:$'.5(5" 1" (56.06 5-'.
%/;5." 76.0 ;/ 457/ (6 8%&5-/$/9".06 25-79"'-/."".
Pe circuitul de co!(usti(il este (ine s% se !%soare te!peratura" presiunea &i
de(itul &i este necesar s% se cunoasc% propriet%ile fiico / chi!ice ale co!(usti(ilului.
Pe circuitul gaelor de ardere este necesar% cunoa&terea te!peraturii :n focar" la prag"
la co& &i la ie&irea din co&;" a presiunii &i a co!poiiei gaelor de ardere.
'naliorul de gae de ardere nu deter!in% co!poiia n totalitate" ci nu!ai
concentraia anu!itor co!poneni" cu! sunt CO" CO
,
" O
,
cu a5utorul c%rora
calcul+ndu*se )alorile corespun%toare ale coeficientului cantit%ii de aer" se poate
calcula dac% e#ist% p%trunderi de aer fals n cuptor :de nedorit" deoarece acesta
influenea% negati) randa!entul cuptorului;.
Pe circuitul de !aterie pri!% tre(uiesc cunoscute de(itul" te!peratura &i presiunea la
intrare" ntre secii &i la ie&ire" precu! &i propriet%ile fiico / chi!ice ale acestuia.
Dac% e#ist% !ai !ulte circuite n paralel" controlul tre(uie efectuat pe fiecare circuit n
parte" si!etria geo!etric% a circuitelor nefiind o garanie pentru si!etria funcional%.
Pe circuitul de aer este (ine s% se !%soare te!peratura &i presiunea. De(itul de aer se
!%soar% !ai greu direct" dar el poate fi calculat n funcie de natura &i de(itul de
co!(usti(il &i de coeficientul cantit%ii de aer cu care are loc arderea.
Reglarea auto!at% a cuptorului
De(itul de !aterie pri!% este !eninut constant" prin inter!ediul unui regulator de
de(it plasat la refularea po!pei de ali!entare. 'l doilea para!etru care tre(uie
!eninut constant este te!peratura !ateriei pri!e la ie&irea din cuptor. 'cest lucru se
realiea% prin inter!ediul unui siste! de reglare auto!at% a te!peraturii realiat n
cascad% cu un siste! de reglare auto!at% a presiunii co!(usti(ilului in5ectat n focar.
-iste!ul de reglare auto!at% a presiunii din cadrul cascadei pentru reglarea
te!peraturii T preia" eli!in% nu!ai efectul pertur(aiei presiune pa canalul
co!(usti(ilului7 toate celelalte pertur(aii" te!peratura la intrarea produsului supus
nc%lirii" co!poiia produsului" te!peratura aerului de co!(ustie" acionea% asupra
cuptorului" deter!in+nd a(ateri ale te!peraturii la ie&ire fa% de )aloarea prescris%.
'ceste a(ateri ur!ea% s% fie eli!inate n ur!a inter)eniei regulatorului de
te!peratur% TC" care !odific% ntr*un !od corespun%tor prescrierea siste!ului de
reglare auto!at% a presiunii &i prin aceasta )aloarea de(itului de co!(usti(il.
')+ndu*se n )edere influena deose(it% a )alorii coeficientului cantit%ii de aer cu
care are loc arderea" asupra funcion%rii cuptorului" reult% necesitatea ca acest
para!etru s% se !enin% constant. 3n !ulte cauri" aceast% reglare se face !anual" prin
registrele de aer &iCsau de gaele de ardere" pe (aa datelor analiei chi!ice a gaelor
de ardere" care se efectuea% periodic.
G. REGULI DE PROTECIA MUNCII SPECIFICE INSTALAIEI DE
HIDROFINARE A BENZINEI
1. Conductele de )ehiculare a !ateriei pri!e" asa!(late prin flan&e" )or fi (ine
etan&ate" pre)%ute cu garnituri corespun%toare produsului respecti) &i )or a)ea toate
&uru(urile de fi#are !ontate7
,. Da apariia unei neetan&eit%i" se )or lua !%suri urgente de iolare a utila5ului
respecti) &i de n%(u&ire cu a(ur pentru a se prent+!pina aprinderile7
.. 3n ti!pul hidrofin%rii te!peratura de ie&ire din reactor nu tre(uie s% o dep%&easc%
cu !ai !ult de .2 C pe cea de intrare7
A. De(itele de ali!entare &i cele de hidrogen ce se recircul% n instalaie se )or corela
pentru a e#clude posi(ilitatea apariiei de )i(raii n siste!7
8. 3n ca de a)arii" se opresc focurile n cuptoare &i ali!entarea !enin+ndu*se doar
recircularea de hidrogen cu )entilaiile de iolare" dintre circuitul de hidrogen &i restul
instalaiei" nchise7
J. Pentru cre&terea acti)it%ii" cataliatorul se sulfurea% cu petrol din pri!a distilare cu
2"21 9 sulf care se introduce c+nd hidrogenul din siste! este la presiunea de J8 (ar &i
te!peratura de 182 C. -ulfuriarea se face cu respectarea strict% a instruciunilor de
lucru &i se consider% ter!inat% c+nd coninutul de $
,
- n gaele ce ies la separatorul de
nalt% presiune este de J2 !g C122 c!.
1. 3n ti!pul sulfuri%rii" personalul )a purta !asc% cu cartu& pentru $
,
-7
F. -e interice e)acuarea produselor din instalaia" la golirea rapid%" nainte de a fi
anunat telefonic sectorul respecti)" pentru deschiderea a(urului la co&" respecti) a apei
la casele de golire rapid%7
B. <ateria pri!% utiliat% n procesul de hidrofinare tre(uie s% ndeplineasc% condiiile
de calitate cerute de proces" s% fie lipsit% de i!purit%i !ecanice &i de alcalinitate7
12. Kaele (ogate n hidrogen din instalaia de refor!are catalitic% folosit% n procesul
de hidrofinare )or a)ea un coninut de $
,
de circa F2 97
11. 'otul necesar n instalaie )a fi depoitat n (utelii special destinate n acest scop"
care )or fi echipate cu !ano!etre" supape de siguran% &i conducte de pur5are n
at!osfer%7
1,. ')+ndu*se n )edre pericolul deose(it ce*l preint% pentru organis! inhalarea cu
aot" la utiliarea acestuia se )or respecta ur!%toarele !%suri6
a; introducerea aotului n instalaie" coloane" se )a face nu!ai prin conducte fi#e" iar
e)acuarea se )a face n locuri inaccesi(ile o!ului7
(; la locurile unde se folose&te aot pentru inerti%ri sau alte scopuri tehnologice se )or
instala pl%cue a)ertioare7
c; accesul n )ase" coloane pur5ate cu aot" nu este per!is f%r% (uletin de anali% care
s% indice un coninut n o#igen peste 1F 9 &i f%r% luarea !%surile cerute de nor!ele n
)igoare pentru ase!enea situaii :golire" cur%ire" (lindare" aerisire" !asc% cu furtun de
aduciune" centur% de siguran%" fr+nghie &i supra)eghere din e#terior;7
1.. Este interis% pur5area n at!osfer% a gaelor cu coninut de $
,
" din siste!ul de
nalt% presiune" gaele )or fi diri5ate n siste!ul de 5oas% presiune7
1A. Da introducerea cataliatorului n reactor se )a ur!%ri dac%6
a; at!osfera din interiorul acestuia are un coninut de O
,
de peste 1F 97
(; n interiorul reactorului gr%tarele" sitele sunt (ine fi#ate7
c; introducerea cataliatorului se )a face cu (utoaie sau g%lei cu dia!etrul !ai !ic
dec+t cel a gurii de nc%rcare" (ine fi#ate n chingi sau cu alte dispoiti)e care s% e)ite
sf%r+!area cataliatorului7
d; !ane)rele de ridicare / co(or+re a (utoaielor cu cataliator se )or face cu granic
)erificat n ter!en fi#at corespun%tor greut%ii ce ur!ea% a se !ane)ra7 la !ane)rare
se )or respecta instruciunile de folosire a acestuia7
e; pe platfor!a reactorului nu se )or depoita (utoaie a c%ror greutate s% dep%&easc%
sarcina ad!is% de suportat a platfor!ei7
f; naintea nc%rc%rii cataliatorului" at+t personalul ce )a fi utiliat n interiorul
reactorului c+t &i cel de pe platfor!% )a instruit special asupra !odului de lucru &i )a fi
echipat corespun%tor7
g; n ti!pul operaiilor de nc%rcare" ona din 5urul reactorului )a fi !pre5!uit% &i
!arcat% cu t%(lie de interdicie a accesului7
h; pentru ilu!inat n interior se )or folosi l%!pi portati)e la tensiunea de 1, 4.
1?. PROTECIA MEDIULUI
I-;$6(69"6 40 +"4.'2"-6.0 6 &0-I"-0('. .06("I06I/ 5- "%:67$ 6;5:.6
%04"5(5" 8-7'-H5./$'. 6;0%/-/$'. %6H'."$/9"" "-;$6(69""('. 40 :.0(57.6.0 6
9"90"5(5" 4"- .62"-/."".
Prin acti)itatea n cadrul instalaiei cel !ai afectat factor de !ediu este aerul
at!osferic" datorit% gaelor de ardere e)acuate de la cele dou% cuptoare din instalaie.
Dintre co!ponenii gaelor de ardere dio#idul de car(on are i!pactul cel !ai negati)
datorit% cantit%ii !ari n care se g%se&te n a!estecul de gae e)acuat n at!osfer%.
3n caul arderilor inco!plete n gaele de ardere apare &i !ono#idul de car(on care
de&i se afl% n concentraii reduse are efecte poluante !a5ore.
Dac% n co!(usti(ilul ars n cuptoare se g%se&te sulf" atunci n gaele de ardere se )a
afla &i o#ii de sulf" incri!inai ca fiind caua apariiei ploilor acide.
3n gaele de ardere se !ai pot nt+lni &i o#ii de aot care de ase!enea contri(uie la
poluarea at!osferei.
Tot la preluarea at!osferei" instalaia de hidrofinare a (eninelor !ai contri(uie &i prin
sc%p%rile de co!pu&i )olatili. 'ceste sc%p%ri !ult !ai intense n ona reer)oarelor de
(enin% !aterie pri!% &i (enin% hidrofinat%.
Prin faptul c% instalaia lucrea% cu gae (ogate n hidrogen &i acesta are o putere de
difuie foarte !are e#ist% posi(ilitatea s% apar% sc%p%ri de gae (ogate n hidrogen.
Dac% aceste sc%p%ri se produc n spaiu deschis nu apar pro(le!e" hidrogenul a)+nd
densitate foarte !ic% se ridic% &i se dispersea% foarte u&or. Dac% sc%p%rile sunt n
spaii nchise pericolul este !a5or nu at+t datorit% polu%rii c+t din caua posi(ilit%ii
aprinderii a!estecului de gae cu efecte de)astatoare.
'l doilea factor de !ediu afectat de instalaii este apa.
Instalaia este pre)%ut% cu canali%ri tehnologice" !ena5ere &i plu)iale care asigur%
colectarea &i transportul spre decantorul rafin%riei.
Poluarea solului n cadrul instalaiei nu este se!nificati)% deoarece toat% suprafaa
instalaiei este (etonat% &i e)entualele scurgeri de produse nu a5ung n contact cu solul.
Doar n ona parcului de reer)oare e)entualele scurgeri de produse petroliere pot
afecta solul" dar a)+nd n )edere c% instalaia lucrea% cu produse al(e" acestea ntr*un
ti!p relati) scurt se e)apor% f%r% s% afectee gra) solul sau su(solul.
3n concluie" instalaia de hidrofinare a (eninelor din cadrul Rafin%riei Petro(rai nu
este un poluator !a5or pentru factorii de !ediu at+t datorit% tehnologiei e#istente c+t &i
datorit% factorului u!an care este preg%tit s% inter)in% eficient n caul apariiei unor
e)entuale incidente care ar putea conduce la polu%ri !asi)e.