Statul si dreptul. Dreptul si morala. Statul si politica Statul si dreptul Statul si dreptul au aparut deodata si din aceleasi cauze.

Statul creaza dreptul, iar dreptul delimiteaza configuratia si limiteaza actiunile statului. Statul asigura eficienta dreptului si este cea mai importanta institutie politica a societatii umane. Statul are doua acceptiuni: una larga lato sensu ca suma a trei elemente: teritoriu, populatia si suveranitatea/puterea) si una restransa stricto sensu ca forma organizata a puterii politice(a poporului). Potrivit lui Hans Kelsen statul poate fi considerat o ordine juridica, de constrangere, o putere de comanda si are vointa proprie. Statul exprima ordinea din natura pe care o apreciaza si este produsul istoriei societatii umane. Statul ca si dreptul au caracter istoric motiv pentru care exista stat feudal, socialist, capitalist. Stunctura si functiile statului au evoluat, dar esenta este aceeasi: o putere de comanda sau un instrument de organizare a societatii umane, ceea ce se exprima prin drept. Aceasta din urma la randul ei are doua acceptiuni: una obiectiva si una subiectiva. Dreptul obiectiv reprezinta totalitatea sistematizata a normelor juridice- ius. Dreptul obiectiv pozitivtt normelor juridice in vigoare. Dreptul subiectiv este posibilitatea unei persoane in temeiul careia aceasta poate avea o conduita si poate cere celorlalti sa i-o respecte, iar in caz contrar se poate apela la forta coercitiva a statului. Dreptul obiectiv se sistematizeaza in ramuri de drept care se pot grupa , de la Ulpian pana in prezent in doua structuri. Drept public: constitutional, administrativ, penal, international public. Dreptul privat: civil, al familiei, al muncii. Dreptul public reprezinta un ansamblu sistematizat de norme juridice care privesc relatii sociale ale persoanelor cu statul si colectivitatile publice, in calitatea lor de persoane juridice ale dreptului public. Dreptul privat reprezinta ansamblul normelor juridice aplicabile persoanelor fizice si celor juridice si raporturilor dintre ele care se bazeaza pe egalitatea dintre participanti. Intre persoanele juridice se poate numara si statul, dar nu in calitatea sa de reprezentant al interesului general si al autoritatii statale. Dreptul si morala Menirea dreptului este de a asigura armonia vietii sociale fara de care aceasta nu este posibila. Datorita acestui fapt dreptul are o serie de asemanari cu morala ca forma a constiintei sociale. Dreptul trebuie sa aiba la baza reguli morale care se cristalizeaza intr-o societate umana, pentru ca aceste reguli isi au sorgintea in natura de a fi a omului si in trasatura sa sociala. Astfel, diferenta dintre bine si rau trebuie sa il calauzeasca pe legiuitor in adoptarea normelor de drept. Ca urmare, dreptul, dar si statul isi au fundamentul in regulile morale. Din vechime dreptul si morala au fost considerate discipline inrudite si dese ori confundate. In doctrina s-a aratat ca dreptul si morala au acelasi scop si anume de a asigura convietuirea oamenilor cu toate ca sfera lor este diferita. Regulile morale se ocupa de cele mai diferite domenii ale vietii sociale, pe care fiecare om trebuie sa si le impuna, in timp ce dreptul cuprinde norme, care trebuie respectate de oameni, iar la nevoie pentru a fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a statului. Ca urmare, toate regulile de conduita neprevazute cu sanctiune intra in domeniul moralei. O deosebire importanta intre drept si morala este faptul ca primul este o disciplina stiintifica, in timp ce morala reprezinta un ideal. Nu se poate intra pe cale dreptului in constiinta omului. Normele de

drept fac trimitere la respectarea regulilor morale, trimiteri care se gasesc si in Constitutie: art 26(Viaa intim, familial i privat) art 30(Libertatea de exprimare) art 53 (Restrngerea exerciiului unor drepturi sau al unor liberti) . morala devine factor de influentare a dreptului si a regulilor sale. STATUL SI POLITICA Politica include problemele care intereseaza statul si modul de a fi condus, pentru ca sfera politicii presupune participarea la solutionarea treburilor statului si determina forma, functiile si continutul activitatii acestuia. Forma si continutul politicii sunt determinate de starea sociala specifica unui stat si deci unul este continutul politicii intr-un stat si altul intr-un alt stat. chiar exigentele politicii se vor regasi in stat si drept, pentru ca politica castigatoare in alegeri se va impune in organizarea si functionarea statului si continutului normelor de drept.

Dreptul CONSTITUTIONAL Dreptul constitutional este cea mai importanta ramura a dreptului si a dreptului public, pentru ca intro opinie reglementeaza cele mai importante valori ale unei societati (Ioan Muraru). El a aparut mai tarziu decat celelalte ramuri de drept, in Italia la Ferrara, sec 18, apoi la Pavia si la Bolognia. La Paris prima catreda de drept constitutional a aparut in 1834. In Romania, prima lucrare a aparut in 1837 sub forma unui Studiu al legislatiei diferitelor popoare la Academia Mihaileana de la Iasi. Consacrarea acestei ramuri s-a facut prin doua cursuri, unul al lui Constantin Dissescu, aparut in 1915 la Bucuresti si altul al lui Constantin Stere aparut in 1903 la Iasi. Dreptul constitutional este caracterizat ca fiind acea ramura de drept care reglementeaza forma statului, organizarea, functionarea si raporturile juridica dintre puterile politice, limitele puterilor politice si organizarea politica a statului, porcesul organizarii si exercitarii puterii in stat, consinderandu-se ca "organizarea" puterii nu este inclusa in "exercitare" (Nistor Prisca. Jacques Cadart definea Dreptul Constitutional ca fiind "ansamblu regulilor de drept care determina compozitia, mecanismele si competentele puterilor organelor superioare ale statului: guvernatii si poporul. Paul Negulescu si George Alexianu defineau Dreptul constitutional ca fiind "toate regulile care fixeaza organele centrale ale statului si modul lor de functionare, precum si organele de autonomie locala". IN OPINIA NOASTRA, Dreptul constitutional poate fi definit ca acea ramura de drept care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile fundamentale ce apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat(Ioan Muraru). Importanta dreptului constitutional consta in aceea ca el stabileste structurile statal-politice, organizeaza viata sociala si protejeaza pe individ. El determina si fixeaza cadrul de dezvoltare a tuturor celorlalte ramuri de drept, a vietii sociale si statal-politice. In doctrina de specialitate si in jurisprudenta judecatoreasca se discuta despre existenta unui "drept constitutional comun" expresie care s-a dezvoltat odata cu procesul de integrare europeana realizata in interiorul Comunitatilor europene. De aceea a fost numit si "european". Distinctia dintre dreptul constitutional comun european si dreptul constitutional. Primul trimite la ideea de patrimoniu comun, adica o convergenta intre ramurile de drept constitutional ale statelor europene, iar cel de-al doilea constituie"ansamblul deciziilor fundamentale care stau la baza identitatii constitutiilor, care structureaza si configureaza regimul politic si social al unui stat"

In doctrina de specialitate este examinata si notiunea de "constitutionalism". Aceasta notiune este definita ca fiind "doctrina care priveste legitimitatea actiunilor guvernantilor" . In alte cuvinte, constitutionalismul sugereaza limitele puterii, separatia puterilor in stat si responsabilitate guvernamentala.

LOCUL DRETULUI CONSTITUTIONAL IN SISTEMUL DE DREPT 1. Dreptul constitutional este ramura principala a sistemului de drept romanesc "deoarece el contine norme cu valoare de principii pentru toate celelalte ramuri ale dreptului, care reglementand, la randul lor, relatiile sociale din diferite domenii ale vietii sociale, se sprijina pe normele dreptului constitutional, le dezvolta in reglementarea categoriei respective de relatii sociale. Dreptul constitutional reprezinta astfel baza juridica si principala a celorlalte ramuri de drept." 2. Este ramura conducatoare a sistemului de drept romanesc intrucat fiind baza juridica si contine principiile celorlalte ramuri de drept este necesar ca normele care formeaza celelalte ramuri sa fie permanent in concordanta cu normele dreptului constitutional. Orice modificare in normele dreptului constitutional atrage dupa sine modificarea corespunzatoare a normelor care dezvolta norma de drept constitutional modificata (Ioan Muraru) Locul dreptului in sistemul de drept este stabilit in functie de importanta relatiilor sociale reglementate si valoarea formelor juridice prin care vointa guvernantilor devine drept (Ioan Muraru) Importanta relatiilor sociale. Dreptul constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale , cele fundamentale si care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare. De aici si valoarea deosebita a formelor juridice prin care vointa guvernantilor devine drept si care reglementeaza aceste relatii, dar si a intereselor ocrotite. De aceea, aceste relatii sociale suntreglementate, in primul rand de constitutie. Consecinta este regula conformitatii intregului drept cu constitutia si cu orice modificare in dreptul constitutional trebuie sa conduca la modificarea obligatorie a normelor corespunzatoare din celelalte ramuri de drept in mod nemijlocit sau mijlocit. INSTITUTIA POLITICA In sens restrans prin institutie de drept se intelege un grup de norme juridice reunite datorita obiectului comun de reglementare. Institutia politica intr-un sens restrans este o institutie de drept care se refera la putere. Intr-un sens larg, institutiile politie cuprind sensul restrans al acestora, viata si aplicarea normelor juridice care le constituie, precum si formele organizatorice care le realizeaza. Spre exemplu institutii politice sunt " Presedintele Romaniei, guvernul , parlamentul.... Exista o stransa legatura intre raportul dr const si inst politice. Totalitatea institutiilor politice si continutul politic care se adauga lor aproprie sensibil semnificatia acestora de regim politic .

RAPORTURILE DE DREPT CONSTITUTIONAL Raporturile juridice de Dr Constitutional reprezinta obiectul de reglementare al dreptului constitutional, adica al normelor juridice care formeaza aceasta ramura de drept inteleasa in acceptiunea sa de ius. Raporturile juridice de Dr constitutional sunt acele relatii sociale care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii in stat. Normele care reglementeaza aceste relatii formeaza Dr Constitutional.

1. Prima dificultate. Care sunt relatiile sociale a caror reglementare este statornicita prin normele de dr constitutional. Se arata ca raporturile juridice de drept constitutional sunt acele relatii sociale care apar in procesul de IME a puterii in stat, iar normele care reglementeaza aceste relatii formeaza dr constitutional (Ioan Muraru) 2. A doua dificultate. Intelegerea diferita a notiunilor de I M E a puterii in stat. statul si puterea sunt mize ale luptelor politice si in acelasi timp alibiul lor. Puterea trebuie instaurata, iar cei care au instaurat-o au interes sa o mentina si in acelasi timp sa o exercite. In procesul de I M E apar o serie de relatii sociale de cea mai mare importanta care sunt reglementate de normele de drept constitutional. 3. A treia dificultate. Problema daca toate relatiile sociale reglementate de C. sunt raporturi juridice de Dr Constitutional. Toate relatiile sociale reglementate in constitutie sunt raporturi juridice de drept constitutional. S-a considerat ca prin constitutie nu sunt reglementate relati sociale, ci aceasta consfinteste esenta statului, bazele acestuia, iar relatiile de repartitie, de proprietate sunt reglementate de alte ramuri ale sistemului de drept. Relatiile sociale de Dr constitutional s-ar clasifica in doua categorii: Dubla natura juridica Specifice Ambele categorii se nasc din procesul de I M E a puterii in stat. => formeaza un obiect de reglementare al Dr Constitutiona acele relatii sociale care se nasc in procesul de I M a puterii in stat si care privesc bazele puterii in stat si bazele organizarii puterii in stat. Astfel in procesul de I M E a puterii in stat apar o serie de relatii sociale care privesc bazele puterii in stat si bazele organizarii puterii in stat (teritoriul plus populatia) Bazele puterii in stat sunt elementele exterioare statului, care genereaza si determina puterea in stat in continutul sau. Ele presupun adoptarea unor reguli care sa adigure atingerea scopurilor sociale si care sa reglementeze relatiile sociale corespunzatoare. Bazele organizarii puterii in stat sunt elemente exterioare statului care doar conditioneaza organizarea puterii in stat. cat priveste terioriul, dreptul constitutional cuprinde reguli care reglementeaza relatiile sociale privind structura de stat si org adm-teritoriala, iar cat priveste populatia, relatiile sociale referitoare la cetatenie si la drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale.

SUBIECTELE RAPORTURILOR JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt oamenii. De asemenea, pot fi subiecte ale acestei ramuri de drept si grupurile organizate ale oamenilor, dar cu conditia ca statul sa le recunoasca aceasta calitate. Subiectele sunt : poporul, statul, autoritatile si inst publice, partidele si alte formatiuni la care adaugam unitatile adm-teritoriale si decupajele electorale. Poporul. "poporul ar fi subiect de drept distinct de stat". poporul este subiect al raporturilor juridice de Dr constitutional. Astfel poporul este detinatorul suveranitatii in tara noastra in conditiile art 2 din Constitutie, conditii in care el intervine in procesul de I M E Statul apare ca subiect direct sau indirect de Dr Const, prin organele sale. Autoritatile si institutiile publice. Autoritatile legiuitoare apar intotdeauna ca subiecte ale raporturilor de Dr constitutional, iar celelalte doar daca indeplinesc trasaturile, deja expuse, de a fi subiect al raporturilor de Dr constitutional. Partidele, formatiuni politice si alte org ca forme organizate prin care cetatenii pot participa la guvernare Unitatile administrativ-teritoriale- sunt subiecte de drept const , daca sunt intelese ca grupuri de oameni care populeaza o portiune din teritoriul statal denumita unitate adm

teritoriala, cu conditia ca legea sa le recunoasca anumite drepturi si obligatii in cadrul unor raporturi de drept const. Decupajele politice (circumscriptiile de votare- sectii de votare si colegiile electorale)sunt subiecte ale raporturilor de drept const calitate pe care a dobandit-o Romania prin Decretul lege nr 92/1990 pt alegerea parlamentului si a Presedintelui... Specificul de subiect de Drept const al unui decupaj electoral consta in aceea ca el exista doar temporar, pe perioada desfasurarii alegerilor si numai daca prin lege o unitate administrativ teritoriala a fost declarata decupaj electoral in care este organizat si functioneaza o structura electorala (birou electoral) a decupajului electoral, iar acesteia i-au fost stabilite drepturi si obligatii specifice si diferite fata de cele ale conducerii unei unitati administrativ teritoriale. Sunt considerate circumscriptii electorale si deci subiecte de Dr const toate judetele tarii, la care se adauga municipiul Bucuresti, precum si circumscriptia 43 pentru romanii cu domiciuliul in strainate. Astfel delimitate circumscriptiile electorale devin subiecte ale unor raporturi juridice care apar in procesul de I M E a puterii in stat si care se nasc in cadrul alegerilor nationale sau locale. Ca urmare, colegiile electoralenu pot si nu sunt subiecte de Dr const. Cetatenii ca persoane fizice, ca pers investite cu anumite demnitati sau functii publice si organizati in decupaje electorale Cetatenii unui stat, cetatenii straini si apatrizii in raporturile juridice referitoare la cetatenie, la dreptul de azil..

NORMELE DE DREPT CONSTITUTIONAL Normele de drept constitutional sunt acele reguli de drept care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale care apar in procesul de I M E a puterii in stat. toate normele din constitutie sunt de drept constitutional, pentru ca ele consfiintesc esenta statului. Constitutia nu trebuie identificata cu dreptul constitutional, aceasta fiind doar izvorul sau principal. In afara de constitutie, dr const mai cuprinde norme stabilite prin alte acte legislative. (Nistor Prisca) Normele de drept constitutional au aceleasi doua structuri, ca orice alta norma juridica si anume pe cea tehnico-legislativa si pe cea logico-juridica (formala) Structura tehnico-legislativa este identica cu cea a oricarei alte norme juridice si poate fi cunoscuta de la TDG. Structura logico-juridica este aceeasi ca in cazul oricarei norme juridice, dar cunoaste un specific in Dr constitutional si anume ca sanctiunea nu este la fel de fatisa ca in cazul altor norme , spre exemplu cele penale. Sanctiunea insa nu este un element indispensabil fiecarei norme juridice ceea ce nu inseamna ca normei juridice de drept constitutional nu ii corespunde o sanctiune, numai ca aceasta are un anumit specific. Ioan Muraru arata ca trasaturile specifice sanctiunii normei de drept constitutional ar putea fi existenta unei singure sanctiuni pentru mai multe norme; caracterul specific al lor nerealegerea parlamentarilor, efectul constatarii neconstitutionalitatii legii- necesitatea raportarii lor la intregul sistem de drept. In functie de modul de aplicare a normelor juridice de drept constitutional, acestea se clasifica in cele cu aplicabilitate mijlocita( de emiterea unei legi) si cele cu aplicabilitate nemijlocita (pp egalitatii).

IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI CONSTITUTIONAL

Izvoarele formale ale dreptului sunt formele de exprimare ale normelor juridice, care sunt determinate de modul de edictare, adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat. izvoarele formale ale dreptului const sunt identificate in functie de organul emitent si de continutul normativ al actului, si anume relatiile sociale, care apar in procesul de I M E a puterii in stat. (Ioan Muraru) In ceea ce priveste organul emitent nu in toate cazurile acesta este o autoritate publica reprezentativa. Astfel, ordonantele care pot fi izvoare formale ale dreptului constitutional sunt emise de Guvern care nu este o autoritate reprezentativa. In aceeasi situatie se gasesc si deciziile Curtii const care de asemenea nu este organ reprezentativ. Adoptarea, emiterea sau pronuntarea unui act juridic de alt organ de stat decat unul reprezentativ, nu constituie un impediment ca acel act sa nu fie izvor formal al dr const. conditia este ca organul in cauza si competenta sa sa fie prevazute in constitutie, conditie realizata in ambele situatii. De asemenea pentru a fi izvoare de drept constitutional, cele doua acte trebuie sa cuprinda si reguli referitoare la procesul de IME a puterii in stat. in caz contrar nu pot fi recunoscute ca izvoare de drept constitutional. Obiceiul este izvor de drept, de aceea se considera ca de multe ori constitutiile scrise nu sunt efectul dorintei de realizare a eficacitatii sale, ci doar o opera a unor teoreticieni preocupati cu eleganta. Nu trebuie confundat obiceiul const- cutuma- cu constitutia cutumiara. In doctrina de specialitate cutumele sunt clasificate in: cutume supletive care inlocuiesc constitutiile scrise. Cutume interpretative care interpreteaza constitutiile scrise si astfel completeaza si unele cutume modificative si care corespund precedentelor constitutii. Rolul judecatorului este determinant in recunoasterea indeplinirii unor conditii sau a altora. Hotararile de guvern nu sunt izvoare formale ale dreptului constitutional, datorita menirii si pozitiei guvernului in sistemul statal de a executa si organiza executarea legii. Regulamentele camerelor parlamentului sunt izvoare formale ale dreptului constitutional. Constitutia si legile de revizuire a constitutiei sunt intotdeauna izvoare formale ale dreptului constitutional. Legea ca act juridic al Parlamentului, indiferent daca este ordinara sau organica, indeplineste toate conditiile de a fi izvor formal al dr const. regulamentele camerelor parlamentului si ordonantele guvernului sunt izv ale dreptului const in aceleasi conditii ca si legea Tratatul international poate fi izvor de drept const daca indeplineste atat conditiile de a fi instrument international (licit, aplicabilitate directa, ratificat) cat si pe cele de a fi izvoare formale ale dr const. Caracterul de aplicabilitate directa are un rol deosebit si priveste in principiu masura in care un instrument international este cuprins intr-o ordine juridica nationala.

Aparitia constitutiei 1. Momentul si cauzele aparitiei constitutiei Momentul aparitiei constitutiei scrise nu este acelasi cu cel al aparitiei constitutiei cutumiare, cu toate ca au aceeasi cauza de aparitie si anume lupta burgheziei pentru a castiga puterea politica. In general, se considera ca aparitia constitutiei a urmat unui proces indelungat, in care meritul burgheziei a fost doar cel de sistematizare sau nu a regulilor consitutionale aparute anterior acestora intr-un document scris cu forta juridica suprema si adoptat potrivit unei proceduri solemne specifice. Constitutia apare din dorinta burgheziei de a-si proteja puterea in stat, instaurata prin reguli care sa aiba forta juridica suprema asupra tuturor actelor normative adoptate anterior.

Prima constitutie scrisa din lume a fost cea americana federala in 1787, discutata in Conventia de la Philadelphia. In europa prima constitutie scrisa a fost cea franceza de la 1791. Criteriul pentru care doctrina a ales-o pe cea franceza a fost influenta sa asupra altor constitutii din alte state precum Suedia, Norvegia, Olanda (1815). Pentru a intelege contitnutul constitutiei fr este imp de prezentat contextul istoric. La data de 5 mai 1789 Ludovic al 16lea convoca dupa 170 de ani cele trei Stari Gerenale. Ultima data cand acestea fusesera convocate a fost in 1614. Convocarea s-a facut cu respectarea procedurilor si etichetei din1614, iar sedintele s-au tinut la Versailles. Pentru a bloca votul majoritar al Starii a treia, regele a introdus votul colectiv, care a insemnat egalizarea, ca valoare, a voturilor celor trei Stari. Reconcilierea incercata intre cele trei stari a esuat, starea a treia s-a declarat Adunare Nationala a poporului. Cu toate ca regele a ordonat dizolvarea Starilor Generale, la 9 iunie 1789 Adunarea Nationala s-a transformat in Adunare Constituanta. Regele a schimbat ministii, ceea ce a fost considerata o adevarata lovitura de stat a conservatorilor, motiv pentru care la Paris incepea insurectia populara, sub conducerea burgheziei. Pe data de 21 iunie regele a parasit Parisul dar a fost capturat pe 25 iunie, fiind repus pe tronul Frantei. Regele repus pe tron a fost obligat sa sanctioneze Constitutia, care a intrat in vigoare in luna oct 1791 si care reglementa ca forma de guvernamant monarhia constitutionala. Ulterior Ad Const s-a transformat in Adunare National Legislativa iar regele sia pastrat dreptul discretionar de a sanctiona legile, pe cel de a numi si de a inlocui ministri si a renuntat la a-si mai fundamenta act pe dreptul divin. In adunare s-au format trei fractiuni si anume : monarhistii, girodinii- monarhisti liberali si iacobinii- republicani radicali care prin activitatea lor au avut o influenta covarsitoare in dezvoltarea constitutionala a Frantei. In concluzie, cauzele aparitiei constitutiei constau in dorinta burgheziei de ingradire a puterii absolute monarhice si de a ajunge la putere, burghezie care a avut rolul de a sistematiza regulile constitutionale anterioare. 2. Constitutia cutumiara si constitutia scrisa 1. Constitutia cutumiara este rezultatul experientei practicii si traditiei in domeniul relatiilor sociale fundamentale. Exemple Constitutia Britanica, cea din Australia, Noua zeelanda, Canada, Israel. Niciuna din costitutii nu e pur cutumiara. MAREA BRITANIE. In Marea Britanie, Constitutia este una mixta. Este compusa din 3 parti : statute law, reguli cutumiare constitutionale si reguli constitutionale de common law. Regulile constitutionale de common law se regasesc in foarte bogata jurisprudenta a instantelor britanice, din continutul careia rezulta daca o norma este scrisa sau nescrisa este in vigoare sau nu. In afarare de cele trei parti constitutia britanica mai cuprinde: coduri, memorandumuri, note si alte documente care nu au regimul unei legi. A existat o tendinta a intocmirii unei constitutii scrise. Astfel, in 1970 a fost intocmit un proiect pentru o constitutie scrisa a MB. Argumentele pentru o asemenea constitutie au fost : o mai completa separare a puterilor in stat, reducerea posibilitatii executivului de a controla direct Parlamentului, asezarea relatiilor dintre stat si regiunile MB, necesitatea unei declaratii constitutionale de dreptului. Exista si argumente contra: marea virtute a MB este aceea de a fi stat liberal, ceea ce ii da flexibilitate si programatism, abilitatea de a raspunde noilor interese si solicitari. Un rol foarte mare intre regulile care formeaza constitutia britanica il au regulile scrise care sunt cuprinse in diferite acte juridice adoptate de-a lungul vremii incepand cu secolul 13. Magna Charta Libertatum (15 iunie 1215) : A fost scrisa in limba latina si a fost si este aplicabila in Anglia si Tara Galilor

Regele Ioan cel fara de tara a proclamat anumite drepturi printre care si habeas corpus si se obbliga sa respecte procedurile care trb prevazute prin lege Primul document prin care baronii englezi l-au fortat pe regele Ioan sa accepte limitarea puterilor sale si protejarea privilegiilor. In fata pretentiilor exagerate ale lui Ioan, rezistenta baronilor s-a transformat intr-una constitutionala, acestora adaugandu-li-se si celelalte paturi sociale. Papa a declarat Magna Charta nula si neavenita, pentru ca il sprijinea pe Ioan, care la randul sau o cunostea foarte putin si o ignora, cu toate ca o proclamase, Aceasta da expresie spiritului de libertate individuala. In acest sens, niciun om liber nu a mai fost luat sau intemnitat sau deposedat sau exilat, fara sa fie judecat legal de egalii sai sau de legea tarii. In 1272 Magna a devenit parte din traditia constitutionala britanica, iar in 1297 a fost publicata ultima varianta , varianta care este si astazi in vigoare. Magna a avut o puternica influenta asupra dezvoltarii common law-ului si a altor constitutii, inclusiv cea a SUA. Prin clauza 62 Ioan acorda amnistie generala, iertand pe toti cei care i se opusesera anterior Clauza 49 Ioan se obliga sa inapoieze toti ostaticii din toate documentele pe care le-a preluat drept garantie pentru pace sau pentru serviciu loial In clauza 1 se jura in fata lui Dumnezeu, pe veci ca Biserica Angliei va fi libera si va avea drepturile sale depline si libertatile sale nestirbite In clauzele 38,39,54 este reglementat habeas corpus, in sensul ca "niciun om liber nu va fi arestat sau intemnitat, ori lipsit de drepturile sau posesiunile sale, ori declarat in afara legii sau exilat sau lezat in vreun fel, nici nu vom folosi forta contra lui si nu vom trimite pe altii sa o faca, fara decizie potrivit legii a egalilor sai sau potrivit legii regatului" si "nimeni nu va fi arestat sau intemnitat la plangere" Magna reprezinta primul act constitutional de o valoare exceptionala pentru instoria MB si a lumii.

Petitia Drepturilor: 1466-1485 Anglia a cunoscut o violenta criza politica care a insemnat inceputul sfarsitului societatii feudale. In 1603 la moartea Elisabetei I, dinastia Tudorilor a fost inlocuita cu cea a Stuartilor, a carui prim reprezentant a fost Iacob I Stuart. In timp ce Tudorii condusesera Anglia ca monarhi absoluti, datorita abilitatilor si a personalitatii lor, Stuartii urmareau mentinerea absolutismului monarhic. Stuartii agreau catolicismul intr-o tara anglicana, puritana care avea ca scop, declarat si indelungat inlaturarea influentelor catolice si a catolicilor. Parlamentul Fiind dizolvat de numeroase ori , un grup de parlamentari a intocmit si prezentat regelui Petitia Drepturilor, in care se prevedea limitarea prerogativelor Regelui si bazele legale ale celor parlamentare, in temeiul Magnei. Parlamentul a aprobat Petitia, iar Regele a sanctionat-o in schimbul aprobarii a 5 subsidii. Continutul Petitiei Drepturilor cuprinde enumerarea abuzurilor savarsite de rege si de oficialii sai, pe de o parte, iar pe de alta revendicarile baronilor. Fata de abuzurile savarsite autorii petitiei rugau pe Excelenta Maiestatii Sale REgale "ca in viitor, nimen sa nu mai fie obligat sa faca sau sa dea orice donatie, imprumut, binefacere, taxa sau asemenea impuneri, fara consintamantul unanim, exprimat prin lege, al Parlamentului;" Petitia drepturilor si Magna au constituit inceputul si nu sfarsitul luptei baronilor pentru drepturile si principiile pe care acestea le enuntau.

Habeas Corpus Act :

Este o lege a Parlamentului englez adoptata in timpul regelui Carol al II lea (16601685) Legea cuprinde mai multe reguli referitoare la prevenirea unor abuzuri si pentru o mai grabnica eliberare a tuturor persoanelor intemnitate entru oricare fapte penale sau presupus penale" Ca urmare dupa arestare la cererea de habeas corpus , formulata de arestat, acesta sau corpul sau viu sau mort trebuia sa fie dus intr-un anumit termen in fata judecatorului pentru a judeca daca cel in cauza ramanea sau nu in arest. Ducerea arestatului in fata judecatorului trebuia sa se faca in cel mult trei zile, pe cheltuiala sa. Dreptul la habeas corpus a fost prevazut si de Magna

BIll-ul Drepturilor: Legea a fost adoptata de Parlamentul Angliei in 13 februarie 1689 si a ramas una din cele mai importante intre cele care se refera la drepturile si libertatile englezilor si la succesiunea la tronul MB. Cuprinde in continutul sau doua mari parti si anume una referitoare la drepturile si libertatile baronilor in calitatea lor de parlamentari sau nu, pe de o parte, iar pe de alta parte regulile viitoare privins succesiunea la tron. Abuzurile se refera la suspendarea efectelor legilor; trimiterea la inchisoare si judecata unor prelati care nu au colaborat cu Iacob al II-lea; perceperea unor sume de bani pentru coroana, mentinerea unei armate permanente pe timp de pace.. Cat priveste drepturile si libertatile baronilor in calitate de parlamentari sau nu, in cuprinsul Billului se prevedeau o serie de masuri care nu mai puteau fi luate de Rege, fara consimtamantul Parlamentului, si anume suspendarea legilor si a executarii acestora, perceperea de sume de bani si recrutarea sau intretinerea unei armate. Erau declarate ilegale tribunalele exleziastice si orice alte comisii sau curti de aceeasi natura si pe care de consecinta trebuiau desfintate. Privind succesiunea la tronul Angliei, parlamentul hotara ca Maria si Wilhelm erau declarati ca monarhi ai Angliei, Frantei,Irlandei si ai dominioanelor acestora. Dupa decesul lor, Coroana trebuia sa revina mostenitorilor lor, iar in lipsa lor Printesei Anna a Danemarcei si mostenitorilor acesteia. In lipsa acestor mostenitori coroana revenea printului de Orania.

Act of Settlement: Din cauza fricii de a nu se asigura succestiunea la tronul Angliei a unui protestant, baronii s-au gandit sa adopte o serie de reguli suplimentare fata de cele anterioare cuprinse in Billul drepturilor. Aceste regului au fost cuprinse in Act of Settlement, pentru a se asigura o succesiune protestanta la tronul Angliei a reginei Anna de Danemarca. Astfel s-a stabilit ca succesoare la tron era printesa Sophia de Hanovra, nepoata lui Iacob I si apoi descendentii acestora cu conditiile sa fie de religie anglicana. Corelativ in Act of Settlement au fost introduse reguli suplimentare referitoare la garantarea religiei protestante dupa moartea reginei Anna.

Legea de unire cu Scotia din 1707, denumita si tratat. Aceasta lege care are valoare constitutionala, a avut drept efect unirea parlamentelor Angliei cu cel al Scotiei sub un singur Parlament al MB. Legea de unire a Irlandei cu Marea Britanie din 1800. Aceasta lege declarata ultima pentru totdeauna a prevazut o uniune permanenta intre MB si Irlanda si o Biserica Unita a Angliei cu Irlanda pentru totdeauna. Uniunea a existat pana in 1822, dupa care Irlanda, cu exeptia Irlandei de Nord, a devenit stat independent si suveran Legea Guvernului din Tara Galilor din 1998 Legea Parlamentului din 1911

ISRAEL. In Israel s-a considerat dupa proclamarea independentei, ca nu este posibila adoptarea unei constitutii sub forma unui document unic si scris, datorita problemelor, mai ales etnice si religioase existente. Efectul a fost crearea unui regim politic suplu si usor adaptabil problemelor existente. Pe care de consecinta in prezent exista legi ordinare si alte legi superioare celor ordinare, devenite fundamentale, prin care sunt reglementate: organizarea si functionarea Knesset-ului, libertatea profesionala, demnitatea si libertatea individului, activitatea guvernului, etc. Cu alte cuvinte, constitutia Israelului este compusa din nr legi denumite fundamentale adoptate in temeiul Rezolutiei Harari de Adunarea Constituanta denumita Primul Knesset. 2. Constitutia scrisa apare ca o reactie impotriva cutumei. "In scris se exprima vointa de a lupta contra riscurilor uitarii. Este dorinta pe care scriitura faca perena opera constituantului" . cutuma este considerata incerta, incompleta, greu de dovedit. Cutumele nu erau limite redutabile pentru puterea constituita. Burghezia dorea reguli scrise, clare, fara incertitudini, permanente, superioare guvernantilor. Constitutiile scrise se prezinta sub forma unui singur document sau a mai multor asemenea, iar definirea lor este data insasi de denumire. Constitutia Frantei este formata din mai multe documente scrise toate reunite in Blocul de constitutionalitate. Ideea de bloc de constitutionaliltate se regaseste si in Italia si Spania. Au existat mai multe teorii de origine burgheza care au justificat aparitia constitutiilor scrise. Teoria domniei legii, de origine engleza a inceput sa se dezvolte din secolul al 13lea. Ea sustine ca regula de drept trebuia sa fie respectata cat timp nu a fost modificata sau abrogata. Teoria domniei legii presupune trei idei: guvernantii au o putere arbitrara pentru ca deriva din lege, regula de drept se aplica atat indivizilor cat si statului, toate regulile de drept formeaza regimul constitutional . aplicarea acestei teorii a avut efecte diferite: In Anglia a aparut inexistenta diferentierii de forta juridica dintre normele juridice deci LIPSA CONTROLULUI DE CONSTITUTIONALITATE A LEGII, i ar in Franta crearea diferentierii deci APARITIA CONTROLULUI DE CONSTITUTIONALITATE A LEGII. Teoria contractului social este apropiata de teoria drepturilor naturale. In contractul social trebuia inscrise drepturile cetatenilor. Statul care a fost principalul scop si efect al contractului social, trebuia sa respecte drepturile cetatenilor in continutul sau fiind necesar sa se regaseasca org si fnct statului. Pentru a avea eficienta scontata de burghezie in lupta ei pentru cucerirea puterii politice, teoria domniei legii si cea a Contractului social trebuiau inscrise intr-un document scris care sa aiba forta juridica suprema, fata de ordinea de drept anterioara feudala, a unei legi fundamentale. Un asemenea document trebuia sa indeplineasca si celelalte trasaturi ale unei legi fundamentale, pentru ca numai asa putea

sa fie favorabil burgheziei si sa-i sprijine scopurile de mentinere si de exercitare a puterii deja instaurate.

Adoptarea constitutiei Adoptarea constitutiei presupune examinarea : initiativei adoptarii, autoritatea competenta sa adopte constitutia, diferitele forme de constitutii pentru care au existat si exista diferite moduri de adoptare. Initiativa adoptarii trebuia sa apartina organismului statal, politic, social care ocupa locul cel mai inalt intr-o societate ori poporului. Unele constitutii o prevad, altele nu. Constitutia Romaniei nu o prevede. Adoptarea constitutiei presupune lamurirea notiunii de adunare constituanta care trebuie diferentiata de cea de putere constituanta pentru ca aceasta din urma poate apartine si unei singure persoane, nu numai unei adunari. Cele doua notiuni trebuie diferentiate de notiunea de parlament datorita functiilor diferite. Adunarea constituanta are menirea de a adopta constitutia, iar parlamentul doar legile altele decat constitutia. Ca urmarea autoritatea competenta sa adopte constitutia este doar adunarea constituanta, care este instituita sau originara. Puterea constituanta apartine individului sau grupului care intruchipeaza, la un moment dat, ideea de drept, poporului ori guvernarii de fapt. Formele constitutiei : constitutia acordata /octroyata statul pactul conventia Constitutia acordata origine franceza- este adoptata din proprie initiativa de monarh, ca stapan absolut si acordata poporului. In realitate insa monarhul absolut este constrans sa o acorde si astfel sa recunoasca unele drepturi cetatenesti ori sa isi autolimiteze prerogativele, prin constituirea unor adunari reprezentative si a unei justitii dependente.aceasta este cea mai rudimentara . ex: Charta oferita francezilor,Constitutia Prusiei, Constitutia Rusiei adoptata de Tarul Nicolae al IIlea Statul varianta mai evoluata a primei, este adoptata de rege si aprobata prin plebiscit, care nu trebuie confundat cu referendumul. Aceasta aprobare nu o transforma intr-o constitutie democratica, pentru ca plebiscitul reprezinta un "cezarism democratic" Pactul- conventie intre rege si popor care se postau pe pozitii egale. S-a adoptat ca urmare a unor miscari revendicatice si ca un mod de acces la tron al unui print strain cand, profitandu-se se conjucturi favorabile au putut fi impuse regelui unele revendicari ale poporului sau ale parlamentului. Exista asemanari cu statul, dar o importanta deosebire si anume ca initiava adoptarii unei constitutii pact apartine sefului statului, dar si parlamentului, in timp ce in cazul statului aceasta apartine numai sefului statului. Conventia este o intelegere incheiata intre membrii societatii care s-au intrunit prin reprezentantii lor intr-o anunare special aleasa pentru adoptarea constitutiei, numita conventie sau adunare constituanta. Ea este o modalitate de exercitare a suveranitatii poporului, pentru ca poporul decide deasupra parlamentului, fara sa fie necesar concursul vreunui organ al statului. Constitutia parlamentara . aceasta forma imbratisata datorita conditiilor sociale si economice existente dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Adoptarea constitutiei de catre parlament s-a facut cu o majoritate clificata. O asemenea forma de constitutie este adoptata si in prezent, dar completata cu aprobarea ei prin referendum, dupa adoptarea sa de catre parlament cu majoritate calificata. Utilizarea moritatii calificate este justificata prin faptul ca reprezinta cea mai mare parte a puterii

poporului, cu exceptia unanimitatii care nu se mai foloseste. Exemple: const romane din 48,52,65 si cea din 91.

REVIZUIREA CONSTITUTIEI Revizuirea constitutiei presupune modificarea ori/si completarea acesteia. Modificarea constitutiei consta in schimbarea expresa a textului unora sau mai multor articole sau alineata ale acestuia si refactarea lor intr-o noua formulare. Completarea constitutiei consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se adauga elementelor structurale existente prin utilizarea unor formule de exprimare. Autoritatea care a adoptat constitutia o poate si revizui. Unele constitutii o prevad, altele nu. Autoritatea competenta difera de la un sistem constitutional la altul si de felul constitutiei. Procedura de revizuire este specifica si asemanatoare uneori cu cea de adoptare, dar nu identica. In tara noastra ea este prevazuta in art 151 din constitutie. In functie de procedura de revizuire, constitutia poate fi rigida sau supla (flexibila). Cele mai rigide se revizuiesc conform unei proceduri specifice, iar cele suple conform unei proceduri asemanatoare cu cea pentru legi. Constitutii rigide sunt cele ale Austriei, Germaniei, Frantei, Italiei in timp ce constitutia MB este una supla. In ceea ce priveste constitutiile rigide in doctrina de specialitate s-a aratat ca rigiditatea lor s-a realizat prin mai multe modalitati ori reguli constitutionale. O prima modalitate este aceea a imposibilitatii revizuirii, in total sau in parte , a constitutiei dupa adoptarea ei. A doua modalitate consta in aceea ca revizuirea constitutiei nu se poate realiza o perioada prestabilita de chiar insasi constitutie A treia modalitate de rigidizare consta in utilizarea unor proceduri parlamentare greoaie de revizuire, la care se adauga sau s-a adaugat referendumul (Romania, Fr, Australia) ori majoritati foarte mari de adoptare: Germania si Portugalia A patra modalitate consta in interzicerea oricarei proceduri de revizuire in cazul de ocupatie militara partiala sau totala a statului. A cincea modalitate consta in adoptarea unor conditii speciale de exercitare a initiativei de revizuire a constitutiei, pentru a se evita ca o astfel de initiativa sa se declanseze in scopuri demagogice. A sasea modalitate consta in faptul ca revizuirea constitutiei sa se faca doar de adunarile constituante nu si de cele legiuitoare, indiferent de majoritatea care ar putea fi folosita. A saptea modalitate consta in aprobarea legii de revizuire si de catre statele federate. Constitutiile acordate sau statul pot fi revizuite de monarh fara acordul poporului supa caz prin utilizarea plebiscitului. Constitutiile pact se pot revizui , asa cum au fost adoptate, prin acordul dintre monarh si popor(parlament). Constitutia conventie poate fi revizuita in aceeasi conditii in care a fost aprobata.

SUSPENDAREA EFECTELOR CONSTITUTIEI SI ABROGAREA ACESTEIA

Suspendarea in total sau in parte a efectelor constitutiei intervine doar temporar, de regula, in perioade de criza politica si este fundamentata pe teoria necesitatii (stare de necesitate). Ea nu are justificare pentru ca inlatura starea de legalitate, iar guvernantii renunta la formele democratice de conducere, guvernand prin "acte de guvernamant" si anume decrete, decrete legislative, decrete-lege sau ordonante. Ea este uneori interzisa de constitutii ( RO- 1866, 1923). Starea de necesitate este determinanta de anumite evenimente de natura sa inlature pentru o anumita perioada de timp, efectele constitutiei, pentru ca uneori "sunt cazuri in care trebuie pus pentru un moment valul pe statuia Libertatii" . de regula in asemenea situatie se intaresc atributiile puterii executive, pentru ca aceasta este mai aproape de realitatea faptelor. Gradul de suspendare difera si este in functie de particularitatile starilor de necesitate. Ca urmare, suspendarea poate fi totala sau partiala a efectelor constitutiei, dar intotdeauna temporara, pentru ca in caz contrar s-ar putea vorbi de cu totul altcv. In tara noastra, Statutul lui Cuza reglementa in art III conditiile in care poate exista stare de necesitate. Constitutia din 1866 a primit acest sistem, stabilind in art 127 "constitutiunea de fata nu poate fi suspendata nici in total,nici in parte". Desigur ca influenta scolii franceze era evidenta. Constitutia din 1923 completeaza procedurile art 127 cu un nou alineat in care se stabileste ca "In caz de pericol de stat se poate institui, prin lege, starea de asediu generala sau partiala" iar art 107 recunostea existenta "actelor de guvernamant" care sunt de esenta starii de necesitate. Constitutia din 1991 in art 93 prevede posibilitatea instituirii de catre presedintele romaniei a unor masuri exceptionale, fundamentale pe starea de necesitate si anume starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele unitati adm teritoriale. De asemenea in romania constitutia mai prevede in art 92 posibilitatea luarii unor masuri referitoare la declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate si la respingerea agresiunilor armate indreptate imp Romaniei. In ceea ce priveste declararea mobilizarii, potrivit prevederilor art 92 alin 2 din Constitutie, aceasta se face de catre Presedintele Romaniei, prin decret, cu aprobarea prealabila a parlamentului. In cazuri exceptionale, evidentiate in decretul de mobilizare, decretul presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare. In ceea ce priveste agresiunea armata potrivit art 92 alin 3 din constitutie, pres Ro va lua masuri pentru respingerea agresiunii, masuri pe care trebuie sa le aduca la cunostinta Parlamentului printr-un mesaj. Potrivit prevederilor art 92 alin 4 din constitutie in ambele cazuri daca Parlamentul este in sesiune acesta isi va continua activitatea pe toata durata celor doua stari grave iar daca nu se condifera convocat de drept in termen de 24 de ore de la data declarari sau a declansarii lor, dupa caz. In doctrina de specialitate s-a aratat ca in afara de starea de asediu si cea de urgenta exista si alte situatii exceptionale care impun instituirea unor masuri de aceeas natura si care se fundamenteaza pe starea de necesitate si anume : lovitura de stat, actiunea guvernantilor si guvernarile de fapt. Abrogarea constitutiei se realizeaza tot prin constitutie sau prin legi cu forta juridica egala cu cea a constitutiei.

CONTINUTUL NORMATIV AL CONSTITUTIEI Continutul normativ al constitutiei care trebuie sa exprime pozitia suprema a legii fundamentale are un caracter complex, pentru ca el cuprinde reguli si principii care reglementeaza cele mai importante valori ale unei societati umane. In acelasi timp, continutul normativ al constitutiei are un caracter istoric, intrucat acesta a vut configuratii diferite in epoci istorice diferite.

Determinarea continutului normativ s-a facut in mai multe modalitati, rezultate din doctrina de specialitate. 1. Prin enumerarea elementelor de continut care are un imp avantaj stiintific si practic si anume ca nu lasa sa scape niciun element de continut al constitutiei, enumerarea stand la baza intocmirii unor constitutii considerate complete. Dezavantajul consta in faptul ca lipsa unui element de continut poate duce la concluzia ca actul normativ nu ar constitui o constitutie, ceea ce in practica constitutionala nu s-a putut verifica. 2. Prin sensul material si cel formal al constitutiei. Exista astfel un continut material prin care se intelege totalitatea dispozitiilor constitutionale, indiferent in ce act normativ se gasesc ele sau daca sunt reguli constitutionale cutumiare, dar si un continut normativ in sens formal prin care se inteleg doar dispozitiile cuprinse in corpul constitutiei. 3. Prin trei elemente de continut- reguli: Regulile privind tehnica guvernamentala Reguli care nu privesc tehnica guvernatii statutul persoanei, bunuri, economie Declaratii de drepturi 4. Prin stabilirea deosebirilor de continut, de forma si de forta juridica intre constitutie si lege, dar prin care nu se pun in valoare si asemanarile cu toate ca aceasta modalitate prezinta avantaje stiintifice. Nistor Prisca considera " ca legea fundamentala, constitutia stabileste principiile legislatiei, reglementand relatiile sociale fundamentale care se nasc in procesul organizarii si exercitarii puterii in stat, statornicind astfel baza juridica a activitatii tuturor organelor statului, pe cand legea ordinara reglementeaza pe baza constitutiei si in conformitate cu ea, relatiile sociale din diferite domenii de activitate" Intr-o alta opinie, in continutul normativ al unei constitutii ar putea fi incluse "esenta, tipul si forma statului, detinatorul puterii, fundamentele economice si sociale ale puterii, fundamentele politice, ideologice si religioase ale intregii organizari a societatii date, locul si rolul partidelor politice , sistemul organelor statului, statutul juridic al persoanei, tehnica constitutionala (Ioan Muraru). In opinia noastra, determinarea continutului normativ al constitutiei se face in functie de continutul si valoarea foarte mare a relatiilor sociale reglementate, constitutia cuprinzand normele juridice care reglementeaza aceste relatii sociale, de politica si traditiile statelor in domeniu si elementele noi aparute. Continutul normativ al constitutiei cuprinde norme juridice de principiu din toate domeniile vietii sociale, iar detalierea lor se face pe domenii prin lege care trebuie sa fie conforma cu constitutia. Continutul normativ al constitutiei, care este diferit de la o constitutie la alta este organizat conform structurii tehnico-legislative a oricarei norme juridice si a celei logico-juridice, in domeniul constitutional, are un anumit specific.

CONCEPTUL DE SUPREMATIE A CONSTITUTIEI Suprematia constitutiei este o notiune complexa, in continutul careia intra trasaturi si valori politice si juridice, care determina pozitia sa supraordonata fata de toata legislatia si de tot sistemul social-politic al unui stat. (Ioan Muraru) Suprematia constitutiei este o calitate a acesteia, care o pozitioneaza in varful tuturor institutiilor statale si juridice, fiind astfel o realitate politico-juridica si nu numai una juridica. Este o notiune complexa, cuprinde elemente care ii asigura o pozitie suprema in intregul sistem statal. Suprematia constitutiei are un caracter istoric, datorita faptului ca acesta a avut un continut diferit de la o epoca la alta.

FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A SUPREMATIEI CONSTITUTIEI Intr-o opinie, se considera ca fundamentarea suprematiei constitutiei se face pe principiul legalitatii, datorita legaturii dintre legalitate si constitutionalitate, prima sprijinindu-se pe a doua. In motivarea acestei opinii se arata ca anterior aparitiei suprematiei constitutiei legile aveau doar valoarea reglementarii raporturilor dintre indivizi si stat, fiind pus teoretice, pentru ca daca statul nu dorea sa le respecte, nu exista niciun mijloc de a-l constrange. Fundamentarea suprematiei constitutiei se poate face pe suprematia materiala si pe una formala. Fundamentarea suprematiei constitutiei se poate face pe principiul domocratismului. CONSECINTELE SI GARANTIILE JURIDICE ALE SUPREMATIEI CONSTITUTIEI In doctrina de specialitate au fost identificate doua categorii de consecinte juridice ale suprematiei constitutiei, si anume cele care privesc insasi constitutia si cele care privesc restul dreptului. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei ii asigura acesteia suprematia. Ele sunt cele generale ale intregului drept si cele specifice suprematiei constitutiei si anume controlul general al aplicarii dreptului, controlul consitutionalitatii legilor si principiul constitutional al respectarii constitutiei si a suprematiei a carui respectare este obligatorie. NOTIUNEA DE CONTROL AL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR Controlul constitutionalitatii legilor este una din garantiile juridice ale suprematiei constitutiei. Controlul este inteles ca activitate de verificare a aplicarii principiului condormitatii legii cu constitutia si ca institutie a dreptului constitutional, care cuprinde reguli reunite datorita aceluiasi obiect de reglementare si anume relatiile sociale referitoare la verificarea oblicatorie a conformitatii legii, ca act juridic al parlamentului, cu constitutia. Sunt supuse controlului numai legea, ca act juridic al parlamentului precum si actele normative cu forta juridica egala cu cea a legii. Nu sunt supuse acestui constrol actele administrative. Exista o serie de cauze ale neconformitatii legii cu constitutia. Acestea sunt generate de neconcordantele dintre constitutie si legi chiar daca ele sunt de neinteles datorita similitudinii celor care le adopta, intre care pot fi enumerate contradictiile sociale, contradictii intre grupurile politice, rigiditatea exagerata a constitutiei, nerespectarea regulilor de tehnica legislativa, necesitatea armonizarii intereselor federale cu cele ale statelor federate. Fundamentarea controlului de constitutionalitate. Constitutionalizarea dreptului. Intr-un grupaj de opinii s-a aratat ca un control de constitutionalitate se fundamenteaza pe principiul separatiei puterilor in stat. Constitutionalizarea dreptului este principalul efect al constrolului de constitutionalizate si se manifesta prin actiunea complexa de interactiune dintre constitutie si celelalte dispozitii legale. Acest proces presupune o anumita durata de timp si afecteaza toate ramurile de drept. El consta in "interpretarea progresiva a normelor din constitutie si a celor de rang inferior constitutiei si se manifesta prin existenta a doua fenomeni: unul ascendent, de sporire cantitativa a normelor constitutionale si altul descendent de aprofundare a acestor norme." (Ioan Muraru). Primul fenomen presupune ridicarea la rang constitutional a unor norme din alte ramuri de drept, iar cel de-al doilea prin impregnarea ramurilor de drept cu norme constitutionale direct aplicabile. Procesul de constitutionalizare este mai pregnant in domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale. Clasificarea controlului de constitutionalitate Multitudinea organelor care realizeaza controlul denota dorinta de gasire a unei solutii la dilema care este cel mai eficent control. Intr-o prima opinie acesta este unul realizat prin opinia publica care consta intr-o reactie populara primitiva fata de violarile constitutiei.alti autori opineaza ca acest constrol ar fi

realizat prin organe politice si prin cele judecatoresti, aratandu-se ca "istoria si dreptul comparat ne prezinta doua sisteme privind controlul constitutionalitatii actelor: controlul printr-un organ politic si controlul printr-un oganism jurisdictional. In opinia lui Al. Valeanu controlul ar fi clasificat in controlul politic, cel judecatoresc si cel realizat prin organe nepolitice, altele decat cele judecatoresti si politice. Aceste ultime organe nepolitice ar efectua un control preventiv al constitutionalitatii logilor prin emiterea de avize asupra initiativelor legislative. In aceasta categorie ar putea fi incluse Consiliul de Stat din Franta si Consiliul Legislativ din Romania. Controlul se poate clasifica in functie de criteriul in control politic si control exercitat de organe de stat din afara celor politice. Controlul politic cuprinde pe cel realizat de autoritatile legiuitoare parlamente- iar constrolul exercitat de organe din afara celor politice este realizat de organe judecatoresti, pe de o parte si de organe politico-jurisdictionale, organe care au numai aceasta sarcina sau o au si pe aceasta alaturi de altele, pe de alta parte. Controlul realizat prin autoritatile legiuitoare este considerat ca fiind un autentic control de constitutionalitate, pentru ca parlamentul este cel mai in masura sa aprecieze conformitatea legii cu constitutia. Alti autori considera ca aceasta este autoineficienta pentru ca este indepartata. In prezent, este intalnit in Marea Britanie unde controlul de constitutionalitate a statutelor este realizat numai de Parlament ca urmare a existentei suprematiei acestuia, care verifica daca un statut a incalcat sau nu vreunul dintre cele mai importante principii constitutionale. In ceea ce priveste controlul exercitat de org de stat din afara organelor politice: acest tip de control este cunoscut sub denumirea de model european si a fost fundamentat de Hans Kelsen si exercitat de un organ politico-jurisdictional, exemplul tipic fiind Consiliul Constitutional francez si este caracterizat ca fiind concentrat/ centralizat. In prezent exista astfel de entitati in Italia, Ungaria, Polonia, Franta si Romania. Controlul de constitutionalitate realizat de organele judecatoresti cuprinde controlul realizat de instantele judecatoresti in mod difuz si descentralizat sau concentrat. Interes prezinta ultimul tip de control care a fost justificat dar si contestat. A fost justificat plecandu-se de la menirea judecatorilor de a interpreta si aplica legea deci si constitutia, de la separatia puterilor in stat care implica colaborarea si controlul dintre puteri si nu separarea lor rigida, de la exigenta verificarii de catre judecator, a limitelor in care trebuie sa actioneze parlamentul, eliminandu-se astfel absolutismul si abuzurile statale. Controlul acesta a fost contestat plecandu-se de la interpretarea rigida a separatiei puterii in stat, care presupune independenta totala a puterilor, de la faptul ca statul este singurul judecator al actelor sale si nu poate emite aceasta posibilitate unui organ, care nu are posibilitatea guvernarii. In doctrina de specialitate au fost evidentiate si alte forme de control al constitutionalitatii. Acestea au fost clasificate astfel: In functie de inscriere sau nu a lor in constitutie in explicit si implicit In fnct de momentul in care se efectueaza in anterior si posterior adoptarii si promulgarii legilor. Mircea Lepadatescu considera ca un adevarat control de constitutionalitate este cel anterior, care este intotdeauna preventiv. Cel de-al doilea tip de control este intotdeauna ulterior si ca urmare represiv, pentru ca are " ca efect anularea legii sau a dispozitiilor din lege contrare constitutiei sau cel putin lipsirea lor de efecte" In funct de procedurile folosite in control prin actiune si prin exceptia de neconstitutionalitate. Cel prin actiune este un control ofensiv,iar cel prin exceptie este unul defensiv, un mijloc de aparare si presupune existenta unui proces ordinar in care sa se ridice exceptia care va judeca de organul competent. In cazul utilizarii actiunii efectul este anularea legii sau a prevederilor considerata neconstitutionale erga omnes, in timp ce controlul realizat prin exceptie are ca

efect neaplicarea legii inter partes. In unele sisteme constitutionale controlul prin exceptie este realizat si de organele politico-jurisdictionale- Fr, Romania.