Sunteți pe pagina 1din 75

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE DREPT Simion Brnuiu

Distincii ntre infraciunile de omor i loviri sau vtmri cauzatoare de moarte

Coordonator: Prof.univ.dr. MIRCEA !DI"!

#tudent:

I$A% M$&$I'

#i(iu )*++
1

C'PRI%#...........................................................................................................................) I%,R$D'CERE...............................................................................................................CAPI,$"'" I 1.1 Prezentarea general a grupului de infraciuni............................................................... 1.2 ............./ CAPI,$"'" II Analiza comparativ a infraciunilor de omor, respectiv a lovirilor sau vtmrilor ....++ 2.1 Omorul..................................................................................................... ....................++ 2.2 2.3 2.# .....0 CAPI,$"'" III 3.1 3.2 Asemnri $lemente si deose!iri de cu alte drept infraciuni....................................................................00 comparat.........................................................................................01 3.3 Precedente legislative i situaii tranzitorii..................................................................02 I "I$3RA4IE..............................................................................................................15 Lovirile Asemanari sau i vatmrile deose!iri Studiu "ntre cauzatoare cele de dou de moarte.............................................................-0 infraciuni........................................................) caz............................................................................................................ cauzatoare de moarte...................................................................................................... Scurt istoric.......................................................................................................

I%,R$D'CERE

%e la "nceput este important s menionez c prezenta lucrare de dizertaie sintetizeaz motivul pentru care am ales acest program de master din cadrul &acultaii de %rept ,,Simion 'arnuiu(( din Si!iu. Studiind disciplina ,,%istincii "ntre infraciuni din )odul Penal(( "mpreun cu %omnul Profesor *niversitar +ircea 'adil, am ,otr-t ca la sf-r itul acestui an de masterat sa tratez, drept su!iect de dizertaie, tema. Distincii ntre infraciunile de omor i loviri sau vtmri cauzatoare de moarte. &iind acceptat de ctre %omnia sa, am fcut demersurile pentru a concretiza aceast tem "ntr/o lucrare de dizertaie.

+rturisesc c la alegerea temei m/am lsat cluzit de pasiunea pe care o am pentru studierea a tot ceea ce ine de dreptul penal i "n special de seciunea : Infraciunile contra persoanei stipulat "n )odul Penal 0oman. 1n ceea ce priveste cuprinsul lucrrii, aceasta va fi structurat pe trei capitole. "n primul capitol voi efectua o scurt sc,em didactic de analiz a grupului de infraciuni prezentat "n partea special a )odului Penal, grup din care fac parte i infraciunile ce constituie tema lucrrii. 2otodat, voi face o scurt sintez istoric a celor dou infraciuni, a originilor i incercrilor de "ncadrare a acestora "ntr/un )od Penal. Sinteza celor dou infraciuni, infraciunea de omor respectiv cea de loviri sau vtamri cauzatoare de moarte, o voi face "n cuprinsul capitolului 33, cuprins ce va conine o analiz detaliat av-nd ca !az de plecare sc,ema didactic de analiz a oricarei infraciuni i anume. coninutul legal, condiiile pree4istente 5o!iectul, su!iectii6, coninutul constitutiv 5latura o!iectiv, latura su!iectiv6, forme, modalitti, sanciuni i aspecte procesuale. %e asemenea, voi prezenta i o analiz comparativ a celor dou infraciuni pe !aza criteriilor de asemnare i difereniere ce se "ntalnesc pe parcursul fiecarui aspect, latur, element al sc,emei didactice de analiz. Studiul de caz, preluat din 7urispruden i av-nd menirea de a e4emplifica practic o!servaia cu privire la asemanarile si diferenele ce fac confuzie "ntre infraciunea de omor si cea ce loviri sau vatamri cauzatoare de moarte, "nc,eie capitolul 33. *ltimul capitol al prezentei lucrri va cuprinde distinciile dintre cele dou infraciuni studiate i alte infraciuni "nrudite ce necesit o atenie sporit "n momentul "ntalnirii "n practic "n vederea "ncadrrii 8uridice corecte a pedepsei9 elemente de drept comparat pentru a avea o imagine de ansam!lu mondial la felul "n care sunt stipulate cele dou infraciuni i precedentele legislative ale acestora "n dreptul penal rom-nesc. :oi "nc,eia aceast lucrare trec-nd "n revist, succint, noile prevederi ce fac diferena "ntre )odul Penal actual i noul )od Penal actualizat prin Legea 2;2<2;1; ce va intra "n vigoare la 1 octom!rie 2;11. 2ema lucrrii. Distincii ntre infraciunile de omor i loviri sau vatmri cauzatoare de moarte este important deoarece ne a8ut sa "ntelegem comple4itatea actului 8uridic "n ceea ce prive te aspectul penal, sensi!ilele diferene i asemnri dintre cele dou infraciuni i evitarea eventualelor confuzii ce se pot crea "n practica 8udiciar.

+etoda de lucru este analiza comparativ fundamentat pe operele de specialitate ale literaturii rom-nesti de drept penal, pe prevederile )odului Penal i din practica 8udiciar, spaiul e4clusiv destinat e4ercitrii atri!uiilor de "mparire a dreptaii.

CAPI,$"'" I

+.+ Prezentarea 6eneral a 6ru7ului de infraciuni

O e4aminare c-t de sumar a fenomenului criminaliii relev c faptele de pericol social care compun codul penal, declarate de legea penal ca infraciuni, se manifest "n forme deose!it de variate. 1n aceast diversitate a manifestrilor, fiecare fapt prin care se aduce atingere diferitelor relaii, valori sau interese politice, economice, sociale sau morale ocrotite de dreptul penal, conine un coninut specific, adic prezint anumite trsturi definitorii, care "i determin o fizionomie i individualitate infracional proprie.

Pentru a se putea duce cu succes lupta "mporiva celor mai grave manifestri antisociale prin mi8loace de drept penal, potrivit principiilor fundamentale ale dreptului penal modern, este necesar incriminarea prin lege a fiecrei fapte de pericol social ca infraciune. 1n acest scop, norma 8uridic penal conine, potrivit structurii sale, o dispoziie de incriminare, prin care sta!ile e coninutul specific al fiecrei infraciuni "n parte. >orma de incriminare define te deci conceptul 8uridic al fiecrei infraciuni, "n mod general i a!stract.1 &aptele de pericol social declarate prin lege infraciuni prezin "ns nu numai o configuraie infracional variat, ci i un grad de pericol social a!stract, care difer de la o infraciune la alta. Aceasta impune legiuitorului s aprecieze gradul de pericol social a!stract al faptei incriminate i s sta!ileasc pentru fiecare infraciune "n parte pedeapsa corespunztoare acesteia. Organizarea prevenirii infraciunilor contra persoanei este o pro!lem de mare importan i actualitate pe plan naional i internaional determinat de cre terea infracionalismului, de diversificarea formelor sale de manifestare i de ridicare a criminalitii cu grad sporit de pericol social, care fac ca sensi!ilitatea i reacia pu!licului fa de o asemenea evoluie "ngri8ortoare s fie tot mai accentuat. Omorul i loviturile cauzatoare de moarte, dup cum rezulta i din denumirea lor, sunt fapte indreptate "mpotriva persoanei, luat "n considerare "n mod individual, "mpotriva unor drepturi care sunt indisolu!il legate de e4istena fizic i de personalitatea ei, drepturi fr de care aceasta nu ar putea fi conceput. $ste vor!a de dreptul la via, la integritate corporal i sntate, dreptul la li!ertate, dreptul la demnitate. )a drepturi eseniale ale persoanei, aceste drepturi au un caracter a!solut, sunt opoza!ile tuturor, "n sensul c toi ceilali mem!rii ai societii sunt o!ligate a nu face nimic de natur s aduc atingere dreptului titularului. 0elaiile sociale referitoare la dreptul la via, la integritatea corporal i sntate, la li!ertate i demnitate, relaii "n care fiecare persoan, luat "n considerare "n mod individual, apare ca titular al tuturor acestor drepturi, iar celelalte persoane apar cu o!ligaia de a le respecta, constituie, "n felul acesta, o!iectul 8uridic comun infraciunilor contra persoanei.
1

?,. >istoreanu, Al. 'oroi, %rep penal. Partea special, $d. All 'ec@, 2;;2

3nfraciunile contra persoanei au i un o!iect 8uridic special, care const "n relaiile sociale referitoare numai la unul dintre drepturile a!solute ale persoanei, drept "nclcat nemi8locit prin sv-rsirea faptei 5dreptul la via, "n cazul omorului, dreptul la li!ertate fizic, "n cazul lipsirii de li!ertate "n mod ilegal etc.62 Su! aspectul laturii lor o!iective, infraciunile contra persoanei constau "n fapte de o destul de mare varietate. 1n unele dintre aceste infraciuni 5omorul, uciderea din culp6, fapta se poate prezenta fie su! forma unei aciuni, fie su! forma unei inaciuni, pe c-nd la altele 5amenintarea, santa8ul, calomnia6. 1n unele cazuri, legea cere i producerea unui anumit rezultat 5moartea persoanei, "n cazul infraciunilor contra vieii, vtmarea integritii corporale sau a sntii persoanei, "n cazul infraciunilor de vtmare a integritaii corporale sau a santii6. )ele mai multe infraciuni contra persoanei se sv-rsesc cu intenie direct sau indirect 5omorul, lovirea sau alte violene, insulta6. *nele dintre aceste infraciuni se sv-rsesc, totu i, din culp 5uciderea din culp, vtmarea corporal din culp6. 1n sf-rsit, sunt infraciuni contra persoanei care se sv-rsesc fie i cu praeterintenie 5lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte6. Latura su!iectiv a infraciunilor contra persoanei se caracterizeaz, "n unele cazuri, i prin trastura unui scop special urmrit de faptuitor 5scopul do!-ndirii "n mod in8ust a unui folos pentru sine sau pentru altul, "n cazul santa8ului6. *n anumit scop sau mo!il caracterizeaz, "n alte cazuri, formele agravate ale acestor infraciuni 5sv-r irea faptei din interes material, "n cazul omorului, sv-r irea faptei "n scopul "nlesnirii sau ascunderii comiterii unei alte infraciuni, tot "n cazul omorului63. Activitatea infracional efectuat prin care se aduce atingere vieii, integritii corporale sau santii se poart "ntotdeauna asupra aceluia i o!iect material i anume, corpul omenesc. $ste indiferent dac acest corp aparine unei persoane tinere sau "n v-rsta, ori dac corpul este sau nu "n plenitudinea facultilor fizice i psi,ice, tre!uie s fie "ntotdeauna vor!a despre o persoan "n via, iar aceast persoana tre!uie s fie alta dec-t fptuitorul9 "n cazul infractiunii de avort, o!iectul material principal este ftul, adica o fiinta care nu a dep it stadiul vieii intrauterine.
2

Octavian Log,in, 2udorel 2oader, %rept Penal 0om-n, partea special, )asa de editur i prea ,,Sansa((, 'ucure ti, 1BB#, p.AA 3 Octavian Log,in, 2udorel 2oader, %rept Penal 0om-n, partea special, op.cit., p.AC

1n sistemul codului penal, actele de pregtire la infraciunile contra vieii, integritii corporale sau santii nu sunt incriminate ca o form de activitate infracional. )-nd infraciunea, "n vederea creia au fost efectuate actele pregatitoare a fost consumat 5sau a rmas "n stare de tentative6, actele de pregatire svarsite de alte persoane dec-t autorul infraciunii devin relevante 8uridic este ca acte de participare. $4ist "ns i o situaie c"nd actele pregtitoare constituie prin ele "nsele o infraciune i sunt pedepsite ca atare9 este vor!a de fapta de deinere de instrumente sau materiale avortive, care constituie, virtual, act de pregtire la infraciunea de provocare ilegal a avortului, dar care se pedepse te ca o infraciune de sine stttoare 5art. 1CD )od penal6 i deci indiferent dac s/a provocat sau nu ilegal un avort. 1n ceea ce prive te tentativa, ea este incriminat "n cazul omorului 5art.1D# )od penal6, omorului calificat 5art.1D= )od penal6, omorului deose!it de grav 5art. 1DA )od penal6, "n cazul vtmrii corporale grave, c-nd fapta a fost sv-rsit "n scopul producerii consecinelor anume prevzute "n te4t 5art.1C2 alin.2 )od penal6, "n cazul provocrii ilegale a avortului 5art. 1C= )od penal6. 2entativa se sancioneaz cu o pedeaps cuprins "ntre 8umtatea minimului i 8umatatea ma4imului prevazute de lege pentru infraciunea consumat, fr ca minimul s poata fi mai mic dec-t minimul general al pedepsei. 1n cazul c-nd pedeapsa prevzut de lege este moartea, se aplic pedeapsa "nc,isorii de la 1; la 2; de ani. Punctul final al desf urrii activittii infracionale este, dup cum se tie, consumarea faptei. 3nfraciunile contra vieii, integritii corporale i sntii fiind infraciuni materiale, consumarea acestora implic nu numai e4ecutarea aciunii socialmente periculoase incriminate, ci i producerea urmrii cuprinse "n coninutul incriminrii acestor infraciuni. %ar pentru ca sa fie realizat integral latura o!iectiv a acestor infraciuni, este necesar s e4iste un raport de cauzalitate "ntre activitatea infracional i urmarea imediat care const, cum am artat, "ntr/o vtmare penala adus vieii, integritii corporale sau sanatii unei persoane#.

:. %ongoroz, S. Ea,ane, 3. Oancea, 3. &odor, >. 3liescu, ). 'ulai, 0. Stanoiu, :. 0osca, $4plicaii teoretice ale )odului penal rom-n, vol 333., partea speciala, ed. Academiei 0om-ne i ed. All 'ec@, 'ucure ti, 2;;3, p.1AA

+.) #curt istoric


Ocrotirea persoanelor "mpotriva actelor "ndreptate contra vieii s/a impus ca o necesitate o!iectiva "nc din timpurile cele mai "ndeprtate. )ei care suprimau viaa unui mem!ru al grupului social erau alungai din comunitate i, atunci c-nd acest lucru nu prezenta un pericol pentru tri!, prile interesate aveau la "ndem-n posi!ilitatea raz!unrii 5initial, nelimitata6. &aptuitorul alungat din cadrul tri!ului i lipsit de protecia grupului era practic, condamnat la dispariie. 2reptat, un rol mai mare revine raz!unrii limitate 5legea talionului6, rul suferit de cel vinovat neput-nd s depseasc rul pricinuit victimei. 1n ?recia antic omorul era pedepsit, fie ca era premeditat, fie ca era involuntar. Omorul premeditat se 8udeca "n Aeropag, "n complet alcatuit din mai multi ar,onti alesi pe via i prezidat de ar,ontele/rege. Oratorii erau o!ligai s se rezume la e4punerea faptelor i s nu apeleze la pasiuni sau mil, iar sentintele cuprindeau, fie o soluie de condamnare la moarte, fie o solutie de ac,itare. 1n caz de paritate de voturi, presedintele adauga un vot "n favoarea condamnatului.= 1n 0oma antic, e4ercitarea dreptului la via i la moarte de ctre un ascendent asupra descendenilor supusi autoritii sale, nu constituia fapta de omucidere astfel c, p-n "n epoca "mparatului )onstantin cel +are era posi!il uciderea fiului supus puterii printe ti de ctre acela care era "nvestit cu o asemenea autoritate. $ra "ns aparat de pedeapsa cel care a ucis pe ruda adulterina. )el mai vec,i cuv-nt roman care denumea omuciderea era FparricidiumG i "nsemn Fuciderea intenionat a unei persoaneG. >umai spre finele 0epu!licii acest termen va denumi e4clusiv uciderea unei rude, crima pentru care s/a pastrat vec,ea pedeaps pentru omucidere "n general. *n aspect care ar putea fi interpretat ca referitor la premeditare, este evidentiat de cuv-ntul F,omicidusG, care apare "n latina clasic pe l-nga noiunile FsicariusG 5ucigas platit6 i FveneficiusG 5otrvitor6.

Andrei +arin, Pagini alese din oratori greci, $ditura Htiinific i $nciclopedic, 'ucure ti, 1BAB, p. 2;.

Legea lui SIlla asupra uciga ilor pltii i otravitorilor 5le4 )ornelia de sicariis et veneficiis6 a rmas fundamental "n aceast materie, "n timp ce legea lui Pompei asupra uciderii unei rude, nu a fcut dec-t s modifice sanciunile. 1n dreptul !ar!ar, spre deose!ire de dreptul roman, numai "ncep-nd cu sf-rsitul $vului +ediu, pe l-ng omorul simplu se pedepsea i omorul agravat, omorul prin mandat, omorul unei rude, omorul patronului, asasinatul 5denumire ce era data initial omorului prin mandat, dar care a fost e4tins apoi i la omorul premeditat6. 1n ceea ce priveste legiuirile rom-ne ti, o deose!ire "ntre actul spontan de ucidere i actul premeditat s/a fcut "nc din primele astfel de reglementri, precum )artea rom-neasc de "nvtura. 2ot aici, paricidul se referea la uciderea prinilor, copiilor, frailor, soiei sau soului i se pedepsea cu moartea, 8udectorii ,otr-nd numai asupra modului "n care se va e4ecuta pedeapsa. Anterioara )odului penal, Legiuirea )aragea a fost ultima legiuire feudal, ea cuprinz-nd dispoziii despre omorul cugetat 5Fomorul cugetat, singur sau dimpreun cu altul, s se omoare...G6.A Legea penal rom-n "n vigoare, dup cum se tie, incrinimeaz faptele contra vieii "ntr/o seciune distinct, numit generic. omuciderea. Asa cum se o!serv, legiuitorul rom-n din 1BAB a simplificat mult aceast materie, sistematiz-nd mai !ine diferitele ipoteze legislative ale omorului, pe l-ng faptul c a incriminat numai cele mai semnificative fapte care se sv-rsesc contra vieii. Aceasta a "nsemnat un progres evident fa de legile penale rom-ne anterioare. Astfel, )odul penal din 1CA= incrimina ca fapte contra vieii. / omorul simplu9 / omorul comis cu precugetare sau g-ndire 5asasinat69 / parintuciderea9 / pruncuciderea9 / otravirea9 / omorul fr voie. 2ot astfel, )odul penal intrat "n vigoare "n 1B3A, cuprinde mai multe ipoteze de fapte contra vieii. Astfel, erau incriminate.
A

Andrei 0adulescu i cola!., Legiuirea )aragea, $ditura Academiei, 'ucure ti, 1B==, p.1#;, citat de Ale4andru 'oroi "n 3nfractiuni contra vieii, $ditura >aional, 'ucure ti, p.3D.

1;

/ omorul simplu9 / omorul "n forme agravate9 / pruncuciderea9 / oferta de omor9 / omorul din culp9 / omorul la rugmintea victimei9 / determinarea la sinucidere9 / omorul din mila pentru suferinele victimei9 / sinuciderea prin tragere la sori.

CAPI,$"'" II
Analiza com7arativ a infraciunilor de omor8 res7ectiv a lovirilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte

).+ $morul
Noiuni. Conce ! "i c#r#c!eri$#re Omorul, asa cum apare definit "n art. 1D# ). pen., const "n uciderea unei persoane. Acest mod de e4primare nu reprezint altceva dec-t o e4plicare mai precis a denumirii marginale a infraciunii 5omorul6, fr a reprezenta o descriere e4plicit a tuturor elementelor constitutive ale infraciunii. >ici c,iar formularea, "n sensul ca omorul ar reprezenta Ffapta persoanei care, cu intenie, ucide o alt persoanGD, su! un anumit aspect nu ar fi complet, deoarece nu ar
D

:. %ongoroz i cola!., $4plicaii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p. 1C;

11

scoate "n eviden toate elementele coninutului 8uridic al infraciunii de omor 5de pild, ar evidenia numai actul de violen asupra altei persoane, dar nu i rezultatul const-nd "n moartea acelei persoane, precum i raportul de cauzalitate "ntre act i rezultat6C. %ac totu i legiuitorul rom-n 5nu numai acesta6 a preferat s foloseasc o e4primare eliptic, e4plicaia tre!uie cutat "n faptul c nu a socotit necesar descrierea mai ampl a coninutului incriminrii. 1n definirea omorului, legiuitorul se foloseste de "nsusirea o!iectiv a su!stantivului provenit dintr/un ver! 5uciderea6 de a comprima "n el descrierea aciunii 5manifestarea de violen fa de victim6, rezultatul imediat 5moartea victimei6, c-t i legatura de cauzalitate dintre fapta i rezultat i de a e4prima concludent aceste realiti. O definiie interesant a omorului este dat de 8uristul englez 3. )o@e "n sec. al L:33/lea. Fc-nd un om cu memoria sntoas i la v-rsta la care rspunde pentru faptele sale ucide pe nedrept cu premeditare sau intenionat orice fiin raional...G.B Omorul a fost incriminat "n toate legislaiile, deoarece asemenea fapte au adus dintotdeauna atingere celui mai important atri!ut al persoanei, viaa9 punerea "n pericol sau suprimarea vieii persoanei au fost com!tute nu numai din punctul de vedere al intereselor victimei, dar mai ales pentru ca asemenea fapte prezentau un pericol pentru "ntreaga societate9 fr respectarea vieii persoanei nu poate fi conceput e4istena "ns i a colectivitii i convietuirea pa nic a mem!rilor acesteia1;. %&iec!u' (uri)ic generic al infraciunii de omor este comun cu cel al infraciunilor contra persoanei, i anume, relaiile sociale care se formeaz "n 8urul valorilor sociale constituite din principalele atri!uite ale persoanei. viaa, integritatea corporal, inviola!ilitatea vieii se4uale, onoarea9 aceste relaii sociale sunt ocrotite prin modul "n care legea penal apr valorile sociale amintite "mpotriva faptelor s pun "n pericol, s vatme aceste valori. O!iectul 8uridic special al infraciunii de omor "l constituie relaiile sociale a cror formare, desfsurare i dezvoltare normal implic respectul acelei valori sociale, care este viaa omului. Prin incriminarea omorului este ocrotit aceast valoare

C B

A. 'oroi, 3nfraciuni contra vieii, $d. All 'ec@, 'ucuresti, 1BBB, p. =# 3. )o@e, 0oIal )ommon on )apital Punis,ment, 0eport ).+.%., >o. CB32 at 2A<1B=3, "n )odul Penal +odel American, P,iladelp,ia P.A., 2,e American LaM 3nstitute 1; A. 'oroi, op. cit., p. 2;

12

social esenial i prin mi8locirea acesteia sunt aprate relaiile sociale care se nasc i se dezvolt "n 8urul valorii sociale menionate.11 Legea penal, ca e4presie a voinei societii apr viaa omului nu ca un !un individual 5de i este ne"ndoielnic c reprezint un interes pentru fiecare individ6, ca un !un social, ca o valoare suprem pentru e4istena colectivitii "ns i. Aceasta "ndrepte te pe legiuitor s pretind tuturor cetenilor s respecte viaa semenilor i s se a!in de la orice fapte care ar putea aduce atingere acestei valori sociale i implicit intereselor vitale ale comunitii. )oncep-nd viaa ca o relaie social 5relatio ad alteros6 se e4plic de ce nu este posi!il incriminarea i "ncercrii de sinucidere. Acest fapt nu este de conceput pentru c, a a cum s/a desemnat, o persoan nu poate sta!ili relaii sociale cu sine "nsu i, adic relaia social care se creeaz "n 8urul acesteia i confer semnificaie acestei valori care devine o valoare social/8uridic. Omul este o valoare sociala fundamental, fiindc prin om i "n 8urul sau se formeaza i se dezvolt imensa ma8oritate a relaiilor sociale9 ocrotind aceste valori implicit sunt aparate toate relaiile sociale la care ne/am referit12. %&iec!u' m#!eri#' O!iectul material al omorului const din corpul victimei atunci c-nd prin aciunea 5inaciunea6 ilicit sunt vizate valori precum. viaa, integritatea corporal, sntatea, li!ertatea fizic ori viaa se4ual. $ste indiferent dac acel corp aparine unei persoane tinere sau "n v-rst ori dac persoana este sau nu "n plenitudinea facultilor fizice sau psi,ice. $ste necesar ca persoana fizic s fie "n via, iar fptuitorul s acioneze asupra corpului acestuia, i nu asupra propriului corp 5"n aceste din urm situaii, de regul, fapele nu au relevan penal, dec-t dac se aduce concomitent atingere i altor valori, de e4emplu "n cazul automutilrii spre a se sustrage de la serviciul militar.13

11 12

:. %ongoroz i colaoratorii, N$4plicaii teoreticeG, vol. 333, op. cit, p. 1C1 :. %ongoroz i cola!., $4plicaii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p. 1C1 13 O. Log,in, A &ilipa , %rept penal rom-n, partea special, )asa de $ditur i pres GHansa S.0.L.G, 'ucure ti, 1BB2, p. 3#9 ). 'ulai, %rept Penal, partea special, vol. 3, *niversitatea din 'ucure i, &acultatea de %rept, 1BD=, p. B1

13

:iaa este un fenomen comple4 ca form de mi care, ce are la !az procese !iologice i psi,ice care su!ordoneaz procesele inferioare 5fizice, c,imice, mecanice6.1# %ac "nceteaz viaa "n sens !iologic, "nceteaz i viaa ca valoare social i implicit relaiile sociale legate de ea. %e aceea, ne intereseaz nu numai aspectul social al vieii, ci i cel !iologic. )eea ce este o!iect material 5corpul uman6 nu se confund cu su!iectul pasiv care este persoana "n via creia i s/a suprimat ori s/a "ncercat s i se suprime viaa. %up consumarea omorului, persoana pierde calitatea de su!iect pasiv i devine o victim9 din su!iect pasiv devine o!iect material al infraciunii. 1n acest caz, o!iectul material este corpul lipsit de via al persoanei ucise. 1n caz de tentativ, persoana continu-nd s triasc, trsturile sale ca su!iect pasiv, se confund "n totul cu cele ale o!iectului material. 1n pro!lematica definirii o!iectului material al infraciunii de omor, doctrina i practic 8udiciara au relevat un aspect care este din ce "n ce mai mult dez!atut i "n alte ri, i anume. considerarea ca tentativ de omor a unei situaii care, cel puin "n dreptul nostru penal de p-n acum, era considerat un fapt putativ. Altfel spus, "n analiza valorii concrete prote8ate de legiuitor 5o!iectul material al infraciunii de omor6 s/a ridicat c,estiunea dac reprezint sau nu o condiie sine Oua non faptul ca su!iectul pasiv s fi fost "n viaa "n momentul "n care s/a comis asupra lui elementul material al faptei1=. Su&iec! #c!i* al infraciunii poate fi orice persoan, deoarece e4istena infraciunii nu este condiionat de vreo calitate special a su!iectului cerut de norma de incriminare. 1n consecin, infraciunea poate fi sv-r it de orice persoan care "ndepline te condiiile generale psi,ofizice ale rspunderii penale. Omorul poate fi comis de o singur persoan sau prin contri!uia con8ugat a dou sau mai multe persoane 5coautor, instigator, complici6. $ste vor!a despre o cola!orare a mai multor persoane care contri!uie, fiecare "ntr/o msur mai mare sau mai mic, cu poziie su!iectiv identic sau diferit 5participaie improprie6, la realizarea infraciunii. 1ntruc-t pro!lema este deose!it de important dat fiind sv-r irea frecvent a acestei infraciuni "n participaie, apare 8ustificat s ne oprim mai pe larg asupra unor

1# 1=

:. 'eli , +edicina legal, $ditura 2eora, 'ucure i, 1BB2 A. &ilipas, %espre convertirea faptului putativ "n tentativ "n materia infraciunii de omor, "n F0evista de %rept penalG, nr. 2<1BB#, p. =#

1#

c,estiuni specifice pe care le ridic participaia penal "n cazul omorului i a corectei "ncadrri 8uridice a contri!uiei fiecrui participant la sv-r irea infraciunii. 1n cazul sv-r irii omorului cu participaie, dac aciunile participanilor sunt con8ugate at-t prin aspect rezolutiv, c-t i su! aspect material, av-nd drept finalitate suprimarea vieii victimei, e4ist coautorat, c,iar i atunci c-nd numai aciunea unuia dintre ei a produs acest rezultat.1A ),iar atunci c-nd actele materiale ale unui coautor nu "ndeplinesc aceste cerine, ele ar putea constitui acte de coautorat dac sunt sv-r ite "n anumite condiii. Astfel, "n practica 8udiciar s/a decis c e4ist coautorat dac mai multe persoane au lovit victima cu un instrument apt de a ucide 5cuit, topor, !riceag, ciomag6 c,iar dac, numai lovitura unuia dintre participani a fost mortal. Acion-nd simultan, cu aceea i intenie de a ucide i complet-ndu/se unul pe altul, inculpaii sunt coautori. 1D 1n spri8inul acestei soluii s/ar mai putea susine c, acion-nd cu intenia de a omor" i "n legtur nemi8locit cu aciunile celorlali coautori, coinculpai, c,iar acei care n/au aplicat victimei o lovitur mortal, au contri!uit, implicit, la reducerea posi!ilitilor acesteia de a se apra, la sl!irea forelor fizice i psi,ice ale victimei, consecine care s/au "nscris "n procesul cauzal care a condus la moartea acesteia. Su! acest aspect, loviturile nemortale aplicate victimei de unii coinculpai nu pot fi desprinse de ansam!lul aciunilor agresive la care a fost supus victima, neput-ndu/se delimita msura "n care, o lovitur sau alta, o!iectiv nemortal, a "mpiedicat victima s se apere, i/a diminuat capacitatea de ripost fa de toi coinculpaii. 2ot astfel s/a considerat c reprezint o contri!uie nemi8locit la fapta de omor i actele persoanei care "nltur o!stacolele din faa autorului. Astfel, "n practica 8udiciar s/ a reinut c sunt coautori la omor at-t aceia care lovesc mortal victima, c-t i aceia care o imo!ilizeaz ori "ncearc s o dezarmeze 1C sau "mpiedic pe altul s intervin "n aprarea victimei,1B ori conduce cu vitez ve,iculul, pentru a "mpiedica victima, pe care cellalt
1A

Octavian Log,in, 2udorel 2oader, %rept penal rom-n, parte special, $ditura Hansa, 'ucure ti, 1BBA, p. D# 1D 2ri!. Supr., Sec. pen., %ec. nr. 1#BA, 1BB3, p. 2;3, 2ri!. Supr., Sec. pen., %ec nr. DA;, 1BCB, "n 0evista 0om-n de drept., nr.1=, 1BCC, p. AA, 2ri!. Supr., Sec. pen., %ec. nr. #DB, 1BBD, "n 0evista 0om-n de drept nr. 1;, 1BBD, p. =3 1C )urt. Supr. 7ust., Sec. pen., %ec. nr 2#B, 1BB2, "n N%reptulG nr.1;, 1BB2, p. C19 2ri!. Supr., Sec. pen., %ec. nr. CA;, 1BCC 1B 2ri!. Supr., Sec. pen., %ec. nr.1ACB, 1BBD

1=

inculpat o lovea cu cuitul, s se salveze 2; sau dac love te cu pumnul "n fa victima, "mpiedic-nd/o s pareze lovitura de secure pe care se pregtea s i/o aplice cellalt inculpat.21 Aceast comportare a coautorului este de natur s e4ercite o presiune psi,ic asupra victimei, o dezarmeaz "n faa agresorilor, i" insufl ideea neputinei i a imposi!ilitii oricrei rezistene. %e aceea, pe drept cuv-nt, "n asemenea situaii, fapta coautorului a fost asimilat cu a aceluia care acioneaz direct i nemi8locit asupra corpului victimei, lovind/o concomitent i cu instrumente apte s produc moartea. )oautorul la omor presupune, de asemenea, o intenie comun a participanilor de a sv-r i fapte de omor. Aceast ,otr-re comun poate fi luat anticipat sau concomitent cu sv-r irea faptei. %e asemenea, "nelegerea poate fi e4plicit sau tacit. 1n lipsa unei asemenea "nelegeri, fiecare persoan care love te victima rspunde pentru fapta proprie "n calitatea de autor. %e e4emplu, dac dup ce a lovit/o pe aceasta "n m-n cu un cuit cauz-ndu/i leziuni care puteau fi vindecate "n 3/# zile a intervenit alt inculpat care, i/a aplicat victimei o lovitur de cuit "n inim, "n urma creia aceasta a decedat, nee4ist-nd o "nelegere preala!il, o cooperare su!iectiv a celor doi inculpai "n vederea uciderii victimei, fapta primului inculpat se "ncadreaz "n infraciunea de vtmare, iar a celuilalt inculpat "n infraciunea de omor.22 3ntenia coautorilor este diferit de aceea specific complicitii. 1n timp ce coautorul implic realizarea "n comun a uciderii victimei, fiecare acioneaz con tient c particip ca autor "n comun cu ceilali la producerea rezultatului, fiind rspunztor pentru fapt "n "ntregul ei, implicit i pentru partea realizat de ceilali coautori9 la complicitate fptuitorul urmre te s a8ute sau s "nlesneasc aciunea unuia sau mai multor fptuitori, el acioneaz con tient c a8ut, "nlesne te sv-r irea faptei. $4ist instigare la omor, c-nd o persoan a determinat cu intenie o alt persoan s sv-r easc o asemenea fapt. Activitatea instigatorului la omor, cel mai adesea, ia forma unui "ndemn insistent, a unei sugestionri insidioase, menite s su!stituie voinei celui instigat voina instigatorului, fc-ndu/l pe instigat s accepte i s realizeze voina instigatorului. 3nstigarea implic caracterul determinant al "ndemnului, "n sensul c "ndemnul tre!uie s ai! un rol esenial "n luarea deciziei celui instigat de a ucide victima.
2; 21

)urt. Supr. 7ust., Sec. pen., %ec. nr. =C3, 1BBD, "n N%reptulG nr. 2, 1BB#, p. D= 2ri!. Supr., Sec. pen., %ec. nr1B#;, 1BBC 22 2ri!. +un. 'uc., Sec. a 33/a pen., %ec. nr. =33, 1BBC9 2ri!. 7ud. Arge , %ec. nr. 3B3, 2;;1

1A

Pericolul faptei instigatorului const "n aceea c utilizeaz sl!iciunea altuia, acioneaz din um!r, perfid, uneori prin metode dificil de sesizat, provoc-nd o mutaie esenial, de ordin negativ "n con tiina instigatorului. Anterior interveniei instigatorului cel instigat se afl inactiv, indiferent sau nedecis, pentru ca, ulterior, s se decid s sv-r easc o fapt at-t de grav cum este omorul.23 1n practica 8udiciar s/a decis c rspunderea unei persoane pentru instigare la omor implic e4istena unui "ndemn la sv-r irea acestei infraciuni i faptul c infractorul a fost determinat la luarea deciziei infracionale prin acest "ndemn.2# Procesul instigrii nu const numai din contri!uii cu caracter imaterial, deoarece instigatorul intreprinde adesea i o activitate fizic, material, cum ar fi acte de convingere a celui instigat, procurarea de informaii etc., 2= prin care acesta " i e4teriorizeaz intenia de instigator i " i realizeaz scopul urmrit. %e i instigatorul e4ercit su! un anumit aspect, o influen puternic asupra celui instigat, aceasta nu poate fi asimilat unei constr-ngeri psi,ice 5morale6 din partea instigatorului, deoarece, "n final, ,otr-rea de a aciona pe care o ia autorul, c,iar su! influena instigatorului, este rezultatul propriei sale voine. %e aceea, el va rspunde ca autor al infraciunii.2A %ac se e4ercit acte de constr-ngere fizic sau moral asupra celui instigat, acesta din urm nu va rspunde penal, rspunderea revenind celui care a e4ercitat constr-ngerea. :oina de a instiga la omor, nu presupune e4istena unui acord al prilor i nici nu cuprinde, "n mod necesar, comunicarea inteniei de instigare ctre cel instigat. &ptuitorul poate fi instigat i din um!r, fr ca acesta s/ i dea seama de influena e4ercitat asupra lui, devenind, fr s tie, un e4ecutant docil al voinei altuia.2D 1n cazul instigrii e4ist identitate "ntre fapta prevzut de legea penal aflat "n reprezentarea autorului i fapta aflat "n reprezentarea instigatorului, deoarece autorul nu face dec-t s e4ecute fapta a crei sv-r ire a fost ,otr-t iniial de instigator. %ac "ns, autorul a sv-r it o infraciune mai grav, e4cesul acestuia nu se va rsfr-nge asupra situaiei instigatorului. Astfel, "n cazul "n care instigatorul "ndeamn pe autor numai s loveasc victima i "i pune la "ndem-n, "n acest scop, un lan, neaccept-nd ideea unei
23 2#

Ale4andru 'oroi, 3nfraciuni contra vieii, $d. All 'ec@, 'ucure ti, 1BBB, p. A; 2ri!. 7ud. Arge , %ec. nr. ##2, 2;;2 2= :. %ongoroz i cola!., $4plicaii teoreticeP, vol 3, p. 1B2 2A A. 'oroi, 3nfraciuni contra vieii, $d. All 'ec@, 'ucure ti, 1BBB, p. A2 2D ). 'ulai, +anual de drept penal, $d. All 'ec@, 'ucure ti, 1BBC, p. 1CD

1D

posi!ile ucideri a victimei, el va rspunde nu ca instigator la infraciunea de omor sv-r it de autor, ci la aceea care ar fi putut fi comis folosind lanul respectiv, adic la infraciunea de loviri i vtmri cauzatoare de moarte.2C %ac e4ecutantul luase de8a ,otr-rea de a ucide, "ndemnul instigatorului ec,ivaleaz cu "ntrirea rezoluiei infracionale, ne vom afla deci "n prezena unei compliciti morale. Simultaneitatea "ndemnului la e4ecuarea unei fapte cu realizarea ei nu constituie altceva dec-t un a8utor intelectual dat pentru consolidarea rezoluiei delictuoase de8a formate. &apta unuia dintre inculpai de a striga ctre ceilali inculpai, care "n acel moment loveau victima, c aceasta Ftre!uie s moarG nu constituie instigare la omor, pentru c nu a avut efect determinant pentru declan area agresiunii, ci complicitate moral.2B %e asemenea, simpla prezen a unei persoane la locul unde s/a sv-r it omorul nu reprezint un "ndemn din partea acelei persoane la sv-r irea omorului i cu at-t mai puin, un "ndemn determinant "n sensul instigrii.3; )omplicitatea la omor prezint, de asemenea, unele aspecte specifice. $4ist complicitate "n cazul c-nd persoana, cu intenie, "nlesne te sau a8ut "n orice mod pe altul la sv-r irea unei fapte de omor. $ste complice persoana care promite, "nainte sau "n timpul sv-r irii faptei, c va favoriza pe fptuitor, c,iar dac, dup sv-r irea faptei promisiunea nu este "ndeplinit. $4ist complicitate la omor atunci c-nd complicele sv-r e te acte specifice de pregtire care constau "n crearea condiiilor necesare pentru ca o alt persoan 5autorul6, s/ i desf oare activitatea lui de ucidere.31 )ontri!uia complicelui are caracter secundar fa de activitatea autorului la omor i fa de activitatea instigatorului la omor. 32 Acest caracter secundar este deose!it de important, pe de o parte, pentru c nu se poate concepe complicitate "n lipsa unei activiti principale de e4ecutare a omorului, iar pe de alt parte, pentru c aportul complicelui la rezultat apare ca o activitate indirect i imediat, spre deose!ire de aceea a autorului, care este direct i imediat. Astfel, complicitatea la omor e4ist atunci c-nd persoana, cu intenie, "nlesne te sau a8ut "n orice mod pe altul la sv-r irea unei fapte de omor. 3nstigatorul i complicele
2C 2B

2ri!. 7ud. Arge , %ec. nr. 231, 2;;2 2ri!. +un. 'ucure i, Sec. a 33/a pen, %ec. nr. 3C1, 1BB3, "n N%reptulG nr. C, 1BB#, p. AC 3; )urt. Supr. 7ust., Sec. pen., %ec. nr. ##3, 1BB# 31 ?,e. >istoreanu i A. 'oroi, %rept penal, Partea special, $d. All 'ec@, 2;;2 32 3on %o!rinescu, 3nfraciuni contra vieii persoanei, $d. Academiei, 'ucure ti, 1BCD, p. =D

1C

la fapta de omor sunt sancionai cu pedeapsa prevzut de legea penal, pentru autor in-ndu/se seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevzut de art.D2 )od penal.33 Spri8inul dat de complice poate fi material sau moral. )onstituie complicitate material, activitatea de a8utare, "nlesnire efectiv sau spri8inire material la pregtirea sau e4ecutarea faptei sv-r ite de autor. Actele de complicitate material la omor constau din procurarea mi8loacelor de ucidere, din "nlturarea piedicilor din calea sv-r irii actului de ucidere, din "nlturarea riscurilor ca autorul s fie prins, ori din orice alte asemenea acte, care relev contri!uia e4pres i su!stanial a complicelui la uciderea unei persoane. Specific complicitii morale este activitatea desf urat de ctre complice, prin care se a8ut, din punct de vedere moral, la pregtirea sau e4ecutarea unei infraciuni de omor. 1n practica 8udiciar sunt caracterizate ca acte de complicitate moral la omor, acele acte care au o anume rezonan "n mintea persoanei creia i se adreseaz. Spre e4emplu, fapta unei persoane de a se fi "narmat cu un sat-r i de a fi mers apoi, "mpreun cu alte persoane "narmate cu s!ii la !arul din localitate, cu scopul de a comite o agresiune i de a se fi aflat la locul faptei, fr a sv-r i ea "ns i vreun act material de lovire, "n timp ce "nsoitorii si au ucis victima prin lovirea ei repetat cu s!iile, constituie complicitate moral la infraciunea de omor. Prin prezena sa, "narmat la locul agresiunii, inculpatul a contri!uit, "n mod con tient, la sv-r irea infraciunii, prin "ncura8area celorlali inculpai, su! forma unui spri8in moral la comiterea faptei.3# )omplicele tre!uie s/ i dea seama de semnificaia faptei, adic de contri!uia pe care o aduce la sv-r irea omorului de ctre alt persoan. Aceasta presupune c, "n momentul "n care complicele sv-r e te actele de a8utor sau "nlesnire a uciderii persoanei, el s fi cunoscut ce urma s "ntreprind autorul i s voiasc s/l a8ute pe acesta. 1n lipsa acestor elemente cumulativ cuprinse "n intenia de complicitate, rspunderea penal nu su!zist.3=

33 3#

). +itrac,e, %rept penal rom-n, Partea general, p. 2#C 2ri!. 7ud. Arge , %ec. nr. 1#D, 2;;3 3= Octavian Log,in, Avram &ilipa , %rept penal rom-n, Partea special, )asa de $ditur i Pres NHansaG S0L, 'ucure ti, 1BB2

1B

1n practica 8udiciar elementul cunoa terii de ctre complice a faptei ce urmeaz s fie sv-r it de autor este o!inut uneori, prin referire la "nelegerea preala!il sau concomitent ce a avut loc "ntre autor i complice, ceea ce "nltur du!iile. )um "ns pro!a unei asemenea "nelegeri nu este u oar i ceea ce se cere, su! aspect su!iectiv nu este "nelegerea ca atare, ci voina complicelui de a/l a8uta pe autor, dorind sau accept-nd rezultatul infraciunii,3A instanele recurg atunci la analiza actelor materiale, "ncerc-nd s sta!ileasc concordana "ntre actele sv-r ite de complice i cele ulterioare ale autorului, metod care poate fi considerat suficient, "ndeose!i dac este susinut i de alte pro!e de dosar. Su&iec! #+i* al omorului este persoana ucis ca urmare a activitii fptuitorului, deci cea care sufer rul cauzat prin comiterea infraciunii. Pentru e4istena su!iectului pasiv al infraciunii de omor este suficient s se constate ca persoana titular a valorii ocrotite penal a suferit rul produs prin sv-rsirea infraciunii, adic moartea sau punerea "n pericol a vieii. %up consumarea omorului, su!iectul pasiv nu mai este o persoana, ci o victima. 1n literatura de specialitate s/a su!liniat, pe drept cuv-nt, ca nu tre!uie confundat su!iectul pasiv al infraciunii, adic persoana vtmat, cu su!iectul pasiv de drept civil al infraciunii, respectiv persoana care a suferit pagu!a "n infraciune 3D. %istincia este importana fiindc, dac de cele mai multe ori, persoana vtmat este "n acela i timp i persoana pagu!it prin infraciune, e4ist i cazuri "n care cineva poate fi su!iect pasiv, deci persoan vatamat, fr s fie "ns i persoan pagu!it 5de e4emplu, copiii victimei unei infraciuni de omor au calitatea de persoane care au suferit o pagu! prin infraciune, "ns nu au calitatea de persoane vtmate, aceasta calitate av-nd/o victima63C. L#!ur# o&iec!i*. Omorul fiind o infraciune comisiv i material 5de rezultat6, latura o!iectiv a coninutului su este format dintr/un element material, anumite cerine eseniale, o urmare imediat i legtura de cauzalitate dintre elementul material i aceast urmare. a6 E'emen!u' m#!eri#' se realizeaz, din punct de vedere o!iectiv, prin uciderea unei persoane, adic prin orice activitate material care are ca rezultat moartea unui om.
3A 3D

3. %o!rinescu, 3nfraciuni contra vieii persoanei, $d. Academiei, 'ucure ti, 1BCD, p. A; :. %ongoroz i cola!., $4plicaii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p. 2;A 3C 2ri!. +un. 'ucure ti, sect. a 33/a pen., decizia nr. =;A<1BB1, "n %reptul nr. =<1BB2, p. AC

2;

$lementul material poate consta "ntr/o aciune 5comisiune6 sau "ntr/o inaciune 5omisiune69 "n oricare din ipotezele menionate, aceasta se refer la incriminare, nu la fapta concret, fiind vor!a de un act care sa posede o anume fort distructiv, adic, sa fie apt o!iectiv s provoace moartea persoanei "n condiiile date3B. Aciunea ucigatoare poate fi sv-r it "n mod direct sau nemi8locit asupra victimei, sau "n mod indirect, mi8locit. prin folosirea sau antrenarea unor fore sau energii neanimate sau animate 5de e4emplu, asmuirea unui c-ine, folosirea unui animal sl!atic, a unei reptile veninoase etc.6, sau c,iar prin folosirea energiei fizice a victimei, constr-nsa fizic sau moral la aceasta 5s se "mpuste, s se "n8ung,ie, s se arunce de la "nalime etc.6#;. $4ist omor i atunci c-nd faptuitorul, tiind c victima sufer de cord i ca o emoie puternic "i va provoca moartea, "n dorina de a o ucide, "i provoaca o asemenea emoie#1. &apta ucigatoare poate fi sv-r ita prin orice mi8loace sau instrumente. Acestea pot fi clasificate "n. mi8loace fizice 5corpuri contondente, arme al!e, arme de foc, e4/ plozi!ile, instrumente tietoare, "nteptoare etc.6, mi8loace c,imice 5su!stane c,imice care e4ercit o aciune to4ic sau coroziv cauzatoare de moarte asupra organismului uman6, precum i mi8loace psi,ice 5prin care se provoac un soc psi,ic sau stri emotive intense care produc moartea victimei, ca de e4emplu, amenintarea grav, surpriza, sperierea, intimidarea, durerea psi,ica profund, stresul psi,ic etc.6#2. +i8loacele sau instrumentele "ntre!uinate tre!uie sa fie apte pentru sv-r irea unei aciviti ucigtoare, fie prin ele "nsele, fie prin "ntre!uinarea lor "n anumite moduri, "mpre8urri sau condiii. %e i este o infraciune comisiv, omorul poate fi sv-r it i prin inaciune, dar numai "n acele cazuri "n care fptuitorul avea o!ligaia 5legal, contractual, social etc.6 de a aciona pentru a "mpiedica sau a "nltura desf urarea unui proces de natur a produce moartea victimei 5de e4emplu mama care nu/ i ,rne te

3B #;

?,. >istoreanu, :. %o!rinoiu, A. 'oroi, 3. Pascu, 3. +olnar, :. Lazar, op. cit., p. BC 3. %ongoroz i cola!., $4plicaii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p. 21#, sect. pen., decizia nr. 1=A<1BB2, "n %reptul nr. =<1BB3, p. C; #1 ?,. +ateut, %rept penal special. Sintez de teorie i practica 8udiciar, vol. 3, $d. Lumina Le4, 1BBB, p. A=9 ?,. Scripcaru, +. 2er!ancea, Patologia medico/legala,$d. %idactica si Pedagogica, 'ucuresti, 1BDC, p. 33 #2 ?,. Scripcaru, +. 2er!ancea, op. cit., p. 33

21

copilul6.#3),iar mi8loacele aparent inofensive ar putea fi folosite pentru provocarea morii unei persoane 5de e4emplu, faptul de a da c-te o !autura "ndulcita cu za,ar unei persoane care sufer de dia!et pentru a/i provoca treptat agravarea !olii i moartea6. Actul de violen const-nd "n uciderea unei persoane tre!uie s "ndeplineasc urmtoarele condiii. 16 S fie sv-r it de o persoan 5su!iectul activ6 "mpotriva altei persoane 5su!iect pasiv6. Pentru infraciunea de omor, se cere ca actul de ucidere s ai! "n finalitatea lui, suprimarea vieii altei persoane. Acest act tre!uie s ai! ca autor o persoan 5su!iect activ6.## 26 S posede aptitudinea de a suprima viaa persoanei. Pentru ca un act de violen s fie specific unei infraciuni de omor, el tre!uie s posede o anumit for distructiv. O asemenea for distructiv se poate manifesta su! forma unor aciuni fizico/mecanice 5sugrumare, lovire, tiere6, aciuni c,imice 5otrvire6, aciuni psi,ice 5 ocuri psi,ice6.#=Aptitudinea de a provoca moartea persoanei, victima actului de ucidere, se deduce nu numai din materialitatea lui, ci i din numrul mare de lovituri aplicate, intensitatea i orientarea lor spre regiuni vitale ale corpului victimei, ca elemente de natur s e4prime sensul actului i valoarea lui distructiv.#A 36 S fie ilicit. $4ist acte de violen permise i c,iar necesare i o!ligatorii. violenele produse "n cadrul disputelor sportive 5!o4, lupte6, operaii c,irurgicale i altele.#D !6 Urm#re# ime)i#!. Se tie c descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pe l-ng descrierea aciunii 5inaciunii6 incriminate i aratarea rezultatului acolo unde legiuitorul condiioneaz e4istena faptei incriminate de producerea unui rezultat material, conceput ca o entitate e4terioara conduitei, diferit, cronologic i logic, de aciune i cauzat de aceasta. 1n acest caz, rezultatul face parte din descrierea aciunii 5din elementul material al laturii o!iective6 i constituie consecina, urmarea acesteia9 rezultatul face parte, "mpreun cu aciunea 5inaciunea6 din descrierea faptei incriminate i se "nfatiseaz "n
#3 ##

O. Log,in, 2.2oader, %rept penal rom-n, Partea special, p. D= Al. 'oroi, 3nfraciuni contra vieii, $d. All 'ec@, 'ucure ti, 1BBB #= O. Stoica, %rept penal, Parte special, $d. %idactic i Pedagogic, 'ucure ti, 1BDA, p. AA #A 3. %o!rinescu, 3nfraciuni contra vieii persoanei, p. 2A #D 3. %o!rinescu, 3nfraciuni contra vieii persoanei, p. 2C

22

cazul infraciunii de omor, su! forma unei modificri a su!stanei o!iectului material, de e4emplu, uciderea unei persoane#C. 1n cuprinsul descrierii faptei incriminate, rezultatul, de care legiuitorul condiioneaz e4istena incriminrii, este artat, de regul, "n mod e4plicit, prin anumite e4presii. 1n mod e4cepional "ns rezultatul poate s nu fie descris e4plicit, ci sa apar ca o consecin a modului cum este descris aciunea9 aceasta sugereaz, prin ea "ns i, necesitatea unui rezultat diferit de aciune "n timp i spaiu9 "n acest mod se "nfiseaz rezultatul material la infraciunea de omor. 1n acest caz, su!stantivul folosit nu red numai aciunea, ci i rezultatul, uciderea victimei, consecin a aciunii. 3ncriminrile "n care legiuitorul a descris rezultatul e4plicit sau comprimat "n norma de incriminare se numesc incriminri de rezultat, spre deose!ire de cele unde lipseste o atare cerin i care se numesc incriminari de simpl aciune 5formale6. %elimitarea celor doua categorii de incriminari nu este "ntotdeauna usor de fcut, mai ales "n ipoteza incriminarilor cu rezultat comprimat. *nul dintre criterii ar putea fi cel al tentativei terminate9 incriminarile la care se poate concepe o atare modalitate a tentativei 5c,iar daca tentativa nu este pedepsi!il6, vor constitui, incontesta!il, incriminri de rezultat i nu de simpl aciune la care nu este posi!il dec-t tentativa neterminata#B. %elimitarea este important deoarece numai "n cazul infraciunilor de rezultat este necesar pro!area e4istenei rezultatului 5la infraciunile de simpl aciune urmarea imediat este implicit aciunii69 tot astfel, legatura de cauzalitate nu tre!uie sta!ilit dec-t "n cazul "n care norma de incriminare prevede necesitatea producerii unui rezultat9 e4ista i alte consecinte legate de aceasta delimitare 5de e4emplu, "n privina prescripiei rspunderii penale, a aplicrii legii penale "n timp etc.6=;. 1n doctrina penal se discuta despre un sens restr-ns al noiunii de rezultat 5 i care ar coincide cu rezultatul descris "n norma de incriminare6 i de un sens larg al noiunii de rezultat, acela care ar putea fi conceput i la incriminarile de simpl aciune i care ar consta "n simpla sv-r ire a aciunii. Acest sens larg al noiunii de rezultat este folosit "n legea penal rom-n atunci c-nd define te intenia i culpa prin e4presia Fprevede
#C
#B

:intila %ongoroz $4plicatii teoretice ale codului penal roman, vol. 3, ed. All 'ec@, 2;;A, p.1;= :. %ongoroz si cola!., $4plicaii teoretice J...K, vol. 3, op. cit., p. 1#; =; :. %ongoroz, 2ratat, p. 2D2/2D39 $4plicaii teoretice J...K, vol. 3, op. cit., p. 1#2, 1=39 ). 'ulai, op. cit., p. 1D39

23

rezultatulG sau Fnu prevede rezultatulG. %ac "n aceste cazuri s/ar avea "n vedere noiunea de rezultat "n sens restr-ns, ar fi e4clus posi!ilitatea ca "n norma de incriminare s se prevad cerina vinovaiei "n raport cu incriminrile formale. 1n realitate, e4presiile citate se refer la noiunea de rezultat "n sens larg, i anume, rezultatul ca finalitate a aciunii, i care cuprinde at-t ipoteza "n care rezultatul este urmarea aciunii, c-t i ipoteza c-nd rezultatul coincide cu "ns i aciunea. Aceste semnificaii ale noiunii de rezultat tre!uie difereniate de noiunea de rezultat conceput ca o relaie logico/8uridic "ntre aciune i valoarea social prote8at de legea penal 5o!iectul 8uridic6. Legiuitorul nu incrimineaz dec-t acele aciuni 5inaciuni6 care aduc atingere valorilor sociale ocrotite9 "n acest sens, toate incriminrile presupun a! initio un rezultat logico/8uridic, acela care se rsfr-nge asupra valorilor sociale ocrotite. Acest rezultat, fiind implicat "n orice incriminare, nu apare necesitatea de a fi pro!ata nici e4istena sa i nici a legturii de cauzalitate "ntre aciune i rezultat. >u s/ar putea opera cu sensul menionat al noiunii de rezultat nici pentru a defini intenia i culpa, deoarece prevederea rezultatului care sta la !aza acestor procese psi,ice, tre!uie raportata la consecinele fire ti, nemi8locite ale aciunii 5inaciunii6 faptuitorului i nu la valorile sociale ocrotite de lege=1. Actul de violena devine relevant, su! aspectul infraciunii de omor, "n momentul "n care se produce rezultatul, const-nd "n moartea victimei. 1n lipsa lui, actul de violenta poate fi luat "n considerare ca element al tentativei de omor sau al altei infraciuni de violen, dar nu ca element constitutiv al infraciunii de omor. 3nfraciunea de omor fiind o infraciune de rezultat, se cere deci producerea unui rezultat determinat, indiferent daca moartea s/a produs c,iar "n timpul efecturii activitii de ucidere, imediat dup aceasta sau mai t-rziu. c6 Le,#!ur# )e c#u$#'i!#!e. 1ntre activitatea desfasurat de faptuitor i moartea victimei tre!uie s e4iste un raport de cauzalitate. 1n descrierea faptei de omor nu apare o e4presie anume care s sugereze legatura cauzal, "nsa aceasta rezult, implicit, din descrierea aciunii 5fiind o aciune cu rezultat comprimat6, de e4emplu, su!stantivul

=1

%ongoroz si cola!., $4plicaii teoretice J...K, vol. 3, op. cit., p. 11D, autorul su!liniaz ca prin Frezultatul fapteiG se "ntelege urmarea fireasc, imediat produs printr/o modificare "n lumea e4terioara9 ). 'ulai, op. cit., p. 131

2#

derivat dintr/un ver! Q uciderea Q folosit "n descrierea faptei de omor, arata nu numai "n ce const aciunea incriminat, dar i rezultatul i, implicit, potenele cauzale ale aciunii. %ar c,iar atunci c-nd "n descrierea faptei incriminate este e4primat e4plicit cerinta legaturii cauzale, legiuitorul nu clarifica "n nici un mod continutul acestei relaii9 o atare "ndatorire revine doctrinei penale. 1n acest sens, s/au e4primat multiple preri asupra modului de izolare a legaturii cauzale, consider-ndu/se ca poate avea caracter cauzal, din ansam!lul conditiilor fenomenului, conditia eficienta, condiia preponderent, condiia ilicit, condiia tipic, condiia indispensa!il etc =2. 1n dreptul anglo/american s/a e4primat ideea ca are caracter cauzal conditia cea mai apropiata i "n relaie direct i imediat cu rezultatul. 2eoria dominanta consider c, de regul, este cauza a rezultatului orice aciune care a constituit condiia necesar producerii rezultatului 5conditio sine Oua non6 =3. Pentru a nu se a8unge la concluzii a!surde 5regressus ad infinitum6, printr/o interpretare e4tensiv a sferei condiiilor necesare 5de pild, ar putea fi considerai condiie/cauza a morii victimei c,iar prinii su!iectului, deoarece, fr e4istena acestora n/ar fi putut aparea pe lume infractorul, s/a propus introducerea unor corective care s limiteze cercul condiiilor cauza. Acest rol, "ntr/o concepie, ar putea s/l 8oace vinovia, "n sensul ca numai condiia necesar creat de o persoan care a acionat cu vinovaie ar putea avea caracterul de cauza. O asemenea concepie ar conduce la o evaluare su!iectiva a relaiei cauzale, de i, principial, aceasta are caracter o!iectiv. 1n doctrina s/a admis i un alt corectiv, anume al caracterului adecvat, al condiiei necesare de a provoca rezultatul, "n sensul de a se verifica, pe !aza unei 8udeci e4 ante dac, "n raport cu e4periena comun de via, aciunea 5inaciunea6 analizat drept condiie a rezultatului era "n stare s provoace, prin ea "ns i, rezultatul. 1n aceasta viziune, de pild, legatura de cauzalitate nu ar fi "nlaturata c,iar daca au survenit complicaii ale !olii victimei, "n msura "n care se sta!ileste ca aciunea

=2

:. %ongoroz, 2ratat, op. cit., p. 22= 2ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. BC<1BD#, "n 00% nr. 12<1BD#, p. AA9 2ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. 2;AC<1BC;, "n 00% nr. D<1BC1, p. A1
=3

2=

inculpatului a fost apt, prin ea "nssi, s conduc la producerea rezultatului =#, altfel zis, dac ceea ce agentul a realizat se gsea, ca posi!ilitate, c,iar "n aciunea comis. 2ot ca un asemenea corectiv, pentru a evita e4cesele teoriei condiiei necesare, s/a propus selectarea condiiei/cauza din ansam!lul condiiilor rezultatului prin analiza cerinelor continutului incriminarii, consider-nd ca acesta relev care tre!uie sa fie condiia complet cu rol cauzal 5teoria relevanei6, limit-nd corespunztor cercul persoanelor suscepti!ile s rspund pentru o infraciune determinata. %ar c,iar i cu aceste corective n/au fost remediate insuficientele conceptiei conditiei necesare. A a de pild, s/a o!servat c rezultatul poate s fie produs nu numai printr/o cauza unic, ci i printr/o pluralitate de cauze 5concauze6. 1n aceast situaie, "n calitate de concauze ar putea aprea at-t o cauz necesar, c-t i o cauz nenecesara care s/a alaturat celei necesare9 ca urmare, c,iar i o condiie nenecesar poate fi considerat cauza 5de e4emplu, daca mai multe persoane urmaresc i lovesc victima, aciunea tuturor va fi considerat cauza a rezultatului, desi este posi!il ca numai lovitura unuia dintre participani s fi fost mortala i sa constituie cauza necesara a rezultatului6. %e asemenea, s/a remarcat c cerinta condiiei de a fi necesara 5sine Oua non6, poate fi "ndeplinit numai dac, "n preala!il, s/a cunoscut cauza rezultatului9 numai atunci se poate afirma dac o condiie a fost necesar producerii rezultatului sau nu. 1n ipoteza invers 5daca nu se cunoaste cauza rezultatului6, nu se poate afirma daca o anumit condiie a fost necesar 5a a de e4emplu, p-na c-nd e4perii nu au a8uns la un acord "n privina efectului t,alidomidei asupra em!rionului nu s/a putut determina nici condiia necesara a rezultatului ilicit6==. 7urisprudena a mai "nvederat situaii c-nd o condiie a atras rspunderea penal a su!iectului fr ca, "n realitate, aceasta s fi fost, cauzal, legat de rezultat i fr s fi avut loc o selecie prin procedura eliminrii, a cauzei necesare din ansam!lul condiiilor
=#

1n acest sens s/a decis i de instanele rom-ne. nu "ntrerupe legatura de cauzalitate neaplicarea unei terapii complete de ctre organele medicale dac se constat c fr aciunea inculpatului moartea victimei nu s/ar fi produs 52ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. 1A#2<1BD#, "n 00% nr. 2<1BD=, p. =B9 tot astfel, nu are relevana c victima s/a internat tardiv "n spital i c vasele craniului erau foarte su!tiri, dac moartea victimei s/a datorat lovirii de ctre inculpat cu o caramida, ceea ce a provocat un traumatism cranio/ cere!ral i fractura osului frontal st-ng 52ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. #11=<1BD=, 0.1, p. 2D269 la fel, este irelevanta "mpre8urarea ca moartea victimei s/a produs datorita unor complicaii septice, din moment ce ea a survenit ca urmare a loviturii de cutit aplicate victimei "n a!domen de inculpat 52ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. 2CB#<1BD1, "n 00% nr. 3<1BD2, p. 1A=6
==

?,. +ateut, op. cit., p. D;

2A

rezultatului. %ar c,iar "n acele situaii unde 8udectorii au urmrit s identifice cauza real a fenomenului dintr/un ansam!lu comple4 de condiii, s/a dovedit ca simpla lor e4periena nu este suficiena, fiind necesar s se apeleze la persoane de specialitate, care s determine legatura cauzal dintre aciune i rezultat orient-nd, implicit, soluia 8uridic 5de e4emplu, daca A i ' toarn c-te o cantitate de otrav "n ceasca lui ), fr s stie unul de altul i victima moare, condiia care a produs rezultatul nu poate fi sta!ilit dec-t prin analiza cantitii i calitii otravii vrsate de fiecare dintre agenti i a efectului acesteia asupra organismului victimei9 numai astfel se va sta!ili cine rspunde pentru infraciunea consumat de omor i cine pentru tentativa la aceast infraciune6. Aceste insuficiente ale teoriei condiiei necesare par s 8ustifice tendina unor autori de a renuna la cerina unei legaturi cauzale a condiiei necesare cu rezultatul. L#!ur# +u&iec!i*. Omorul se sv-r e te cu intenia de a suprima viaa unei persoane, adic, fie cu intenie direct, atunci c-nd fptuitorul a prevzut rezultatul aciunii sale 5moartea victimei6 i a urmrit producerea acestuia, fie cu intenie indirect, c-nd fptuitorul a prevzut rezultatul aciunii sale i fr a/l urmri, a acceptat totu i posi!ilitatea survenirii acestuia. 1n practica 8udiciar, intentia de ucidere se deduce din materialitatea actului 5dolus e4 re6 care, "n cele mai multe cazuri, relev poziia infractorului fa de rezultat. %emonstreaz astfel intenia de ucidere. perseverena cu care inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri cu piciorul i cu un lemn care au cauzat leziuni osoase grave i ruperi pulmonare=A9 multitudinea loviturilor i locul aplicrii lor, unele interes-nd regiuni vitale ale corpului 5cord, rinic,i, ficat6=D9 aplicarea unei singure lovituri "n regiunea g-tului, "n profunzime=C9 intensitatea cu care loviturile au fost aplicate i repetarea lor pe tot corpul victimei, folosindu/se un o!iect dur=B. 0ezultatul, const-nd "n moartea victimei, poate fi produs i ca urmare a contri!uiei unor procese naturale care se petrec "n corpul victimei9 avem "n vedere transformrile din organismul victimei "n momentul sv-r irii faptei9 pentru !tr-ni, copii, femei, !olnavi, infirmi sunt suficiente acte minime de violen, pentru producerea
=A =D

).S.7., sect. pen., decizia nr. 13;<1BB3, "n %reptul nr. C, 1BB3, p. AA 2ri!. +un. 'ucuresti, sect. a 33/a pen., decizia nr. =2;<1BB2, "n )ulegere de practic 8udiciara penal pe anul 1BB3, p. 1=2 =C 2ri!. +un. 'ucuresti, sect. a 33/a pen., decizia nr. A#A<1BB3, "n 00% nr. 12<1BB3, p. A2 =B ).S.7., sect. pen., decizia nr. 311<1BB2, "n %reptul nr. #<1BB3, p. DA

2D

rezultatului mortal9 ca urmare, intenia de a ucide se relev i din modul de a aciona al faptuitorului, cunosc-nd starea victimei asupra creia acioneaz. Astfel, inculpatul care loveste pe socrul su "n v-rst de D= de ani cauz-ndu/i o ,emoragie meningo/cere!rala, e4teriorizeaza intenia de a ucide, nu de vtamare corporalA;, faptul de a lovi doar cu palma pe o feti de doua luni, dar "n mod repetat, ceea ce a provocat fractura !oltii craniene i moartea ei, constituie infraciunea de omor, iar nu aceea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarteA1. At-t "n literatura de specialitateA2, c-t i "n practica 8udiciarA3, s/a aratat ca pozitia psi,ica a faptuitorului tre!uie sta!ilit "n fiecare caz, "n raport cu "mpre8urrile concrete i "ndeose!i, "n raport cu instrumentul folosit de fptuitor 5instrument apt sau nu de a produce moartea6, cu regiunea corpului lovita 5o zona vitala sau nu6, cu numarul i intensitatea loviturilor 5o singura lovitura sau mai multe lovituri, aplicate cu mare intensitate6, raporturile dintre infractor i victima anterioare sv-r irii faptei 5raporturi de dusmnie sau raporturi de prietenie6, atitudinea infractorului dup sv-r irea faptei 5a "ncercat s dea un prim a8utor victimei sau a lasat/o "n starea "n care a adus/o6. %e asemenea, s/a su!liniat ca este necesar luarea "n considerare a tuturor acestor "mpre8urari i nu numai a unora, deoarece, c,iar dac unele "mpre8urri par concludente, privite "n mod izolat, pot duce totu i la o "ncadrare 8uridic gresita a faptei. Astfel, de e4emplu, "mpre8urarea ca faptuitorul a folosit un cuit, deci arm al! apt de a produce moartea victimei, nu este suficient pentru determinarea inteniei de a ucide, deoarece cu un astfel de instrument se poate realiza i intenia de a produce numai vtmri corporale. %ac acestei "mpre8urari i se adauga i altele, de e4emplu, lovirea victimei "n zona inimii, "n mod repetat i cu mare intensitate, se va reine, fr nici o dificultate, c faptuitorul a acionat cu intenia de a ucideA#. Latura su!iectiva a omorului nu include cerina sav-r irii faptei dintr/un anumit mo!il. Aceast "nseamn c infraciunea e4ist, c,iar daca nu s/a sta!ilit mo!ilul

A; A1

2ri!. +un. 'ucure ti, sect. a 33/a pen., decizia nr. 332<1BB2, "n %reptul nr. 2<1BB3, p. C2 2ri!. 7ud. )onstana, decizia pen. nr. 2AC<1BB3, "n %reptul nr. =<1BB#, p. D3 A2 :. %ongoroz, $4plicaii teoretice J...K, op. cit., p. A#9 A. +uresan, Asemnri i deose!iri "ntre infraciunea de omor i infractiunea de loviri cauzatoare de moarte, "n A.*.)., 1B=B, p. 1A3 A3 ).S.7., sect. pen., decizia nr. #;3<1BB2, "n %reptul nr. 1;, p. D19 2ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. A22<1BCB, "n 00% nr. C<1BCB, p. A2 A# ).S.7., sect. pen., decizia nr. 223<1BB3, "n %reptul nr. 1=<1BB#, p. C;9 ?,. +ateut, op. cit., p. D2

2C

sv-rsirii fapteiA=. )u toate acestea, instanta de 8udecat va fi preocupat s sta!ileasc, "n fiecare caz, mo!ilul faptei, deoarece acest influenteaz gravitatea faptei i prin urmare, poate contri!ui la realizarea unei 8uste individualizri 8udiciare a pedepsei. %ac pentru e4istena omorului simplu este indiferent mo!ilul sv-r irii faptei, "n sc,im!, sv-r irea omorului din interes material, de pilda, este o "mpre8urare care atri!uie infraciunii caracter calificat Jart. 1D= lit. c6 ). pen.K. Omorul nu este condiionat, "n forma sa simpl, nici de sv-r irea faptei "ntr/un anumit scop. ),iar dac scopul urmrit de fptuitor const, de e4emplu, "n curmarea suferinelor fizice ale victimei, care sufer de o !oala incura!il, fapta va constitui infraciuneAA. 1ntruc-t scopul, ca i mo!ilul, influeneaz periculozitatea social a faptei i a fptuitorului, instana de 8udecat va fi preocupat s/l sta!ileasc "n fiecare caz, tot "n vederea unei 8uste individualizari 8udiciare a pedepsei. *n anumit scop care, potrivit aprecierii legiuitorului, confera un grad de pericol social mai ridicat omorului, este prevzut ca circumstana agravant Jart. 1D= lit. g6 si ,6 ). pen.K. %upa unii autori, eroarea asupra persoanei victimei nu are nici o influent asupra vinovaiei faptuitorului i nu "nlatur rspunderea sa penal, deoarece aceasta eroare nu are caracter esential, adica nu se refer la o "mpre8urare de care depinde caracterul penal al fapteiAD. Se susine ca legea penal apar viaa oricrei persoane, "n genere, astfel ca eroarea agentului asupra identitii victimei nu are relevan penal. 1ntr/o alt viziune, se sustine c eroarea asupra su!iectului pasiv n/are relevant dec-t atunci c-nd agentul actioneaz cu voint de a ucide orice persoan pe care ar "nt-lni/o. 1n acest caz, nu va interesa persoana victimei asupra creia s/a manifestat vointa generica de a ucide a su!iectului9 tot astfel, dac agentul a acionat cu intenie indirecta, accept-nd riscul s ucid orice alt persoana "n locul aceleia pe care, nemi8locit, urmarea s o ucida. 1n aceste cazuri, se poate vor!i despre e4istenta unui dol impersonal. %aca "n compunerea procesului psi,ic care a condus la decizia agentului de a atinge un anumit rezultat 5uciderea unei persoane6, intr uneori trsturile unei persoane F"n generalG pe care urmareste s o suprime, n/ar putea e4ista i situaii "n care agentul s urmareasc suprimarea vieii unui su!iect !ine identificat. 2ocmai trsturile specifice ale
A= AA

).S.7., sect. pen., decizia nr. 32B<1BB3 5nepu!licata6 2ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. 2=1=<1BD1, "n 00% nr. #<1BD1, p. 1AD AD :. %ongoroz i cola!., $4plicaii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p. 1C=

2B

acestuia, relaiile sale cu su!iectul, s fie cele care s determine, ,otr-tor, pe agent de a aciona violent p-n la suprimarea vieii victimei. 3deea uciderii unei persoane F"n generalG, n/ar putea fi factor dinamizator al voinei agentului dec-t "n cazuri rare i numai la persoane la care uciderea a devenit o o!i nuin sau o profesie. AC 1n toate celelalte cazuri, el " i concentreaz eforturile sale pentru a comite un fapt istoric determinat 5omorul6 i nu s produc un rezultat ec,ivalent celui tipic, prevzut "n norma de incriminare. )a urmare, el n/ar putea rspunde dec-t pentru suprimarea intenionat a vieii acestei persoane.AB S/ar putea susine c intenia agentului tre!uie s fie concret, s se refere la un o!iect individualizat dup trsturi o!iective, ea nu se poate referi la categorii de o!iecte. ),iar dac i s/ar repro a agentului c din vina lui s/as produs confuzia asupra identitii su!iectului pasiv, aceasta ar implica culpa acestuia, nu intenia. Aceste argumente par s 8ustifice teza contrar "n soluionarea ipotezelor de error in persona, i anume e4istena tentativei la omor "n raport cu victima aflat "n reprezentarea agentului i infraciunea de ucidere din culp "n ce prive te victima efectiv suprimat.D; 3nfraciunea de omor e4ist i atunci c-nd fptuitorul " i "ndreapt aciunea asupra unei persoane pe care vrea s o ucid, dar datorit unei gre ite manipulri a instrumentului folosit sau altor cauze accidentale, rezultatul urmrit se produce asupra unei alte persoane. 2ot astfel, c-nd datorit cauzelor de mai sus are loc moartea, at-t a victimei aflate "n reprezentarea agentului, c-t i o alt persoan sau c-nd agentul a lezat mai multe persoane pe l-ng victima iniial.D1 1n concepia unor autori, a!erratio ictus "n forma sa monoagresiv, ar tre!ui s fie asimilat cu error in persona i s primeasc aceea i soluie 8uridic. Agentul va rspunde, "n raport cu victima real, pentru infraciunea consumat de omor i care s/ar fi reinut i daca nu se producea eroarea de e4ecuie "n raport cu victima aflata "n reprezentarea agentuluiD2.
AC AB

A. 'oroi, 3nfraciuni contra vieii, $d. All 'ec@, 'ucure ti, 1BBB ?. Antoniu, op. cit., p. =BD D; Ibidem, p. =BD D1 Ibidem, p. A;1 D2 :. %ongoroz si cola!., $4plicatii teoretice J...K, op. cit., p. 22=9 >u este relevant pentru e4istena infraciunii de omor faptul ca "n timpul luptei dintre inculpat i fiul victimei, acesta s/a interpus "ntre cei doi primind lovitura mortala destinata fiului sau 52ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. 2121<1BDA, "n 0.2, p. 2DC69 e4ist infraciunea de omor c,iar daca, din eroare, lovitura mortala a fost suportata de alta persoana care s/a interpus "ntre com!atanti 52ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. 13;#<1BDB "n 0.2, p. 2D=69 din

3;

1n realitate, "ntre cele doua situaii e4ist o anumit deose!ire9 "n cazul erorii asupra persoanei, reprezentarea agentului este alterat, "nsa e4ecutarea este perfecta, pe c-nd "n cazul a!erratio ictus reprezentarea agentului este corecta, "ns e4ecuia este gresit. $ste comun "ns, at-t situaiei denumite a!erratio ictus, c-t i erorii asupra persoanei su!iectului pasiv, faptul c agentul a urmrit sv-r irea unui fapt concret, determinat, "mpotriva unei victime anume i nu s a8ung la un rezultat ec,ivalent celui descris "n norma de incriminare. %ac agentul ar fi avut "n reprezentare i rezultatul efectiv produs, el ar fi rspuns pentru omor cu intenie indirect, ori din culp cu previziune "n raport cu victima efectiv lezat. %ac nu a avut "n vedere i posi!ilitatea acestui rezultat, e4tinderea inteniei agentului constituit numai "n raport cu victima aflat "n reprezentarea sa, la victim efectiv lezat9 apare, la fel discuta!il ca "n cazul erorii asupra identitii su!iectului pasiv. 1n doctrina german, ipoteza e4pus anterior este considerat ca d-nd na tere unui concurs formal de infraciuni. tentativa la infraciunea de omor, "n raport cu victima aflat "n reprezentarea agentului, i o infraciune din culp "n raport cu victima real. 1n doctrina italian, reglementarea "n vigoare 5art. C2 ). pen.6 care consacr lipsa de relevan a erorii "n cazul a!erratio ictus ese supus unor aspre critici, susin-ndu/se c ea consacr o form de rspundere o!iectiv !azat pe ideea Fversari in re illicita respondit etiam pro casuG. %ac ar fi lipsit dispoziia "n vigoare, s/ar fi aplicat regulile concursului de infraciuni. Oper-nd "ns prevederile art.C2 )od penal italian, agentul ar urma s rspund numai pentru infraciunea consumat de omor, c,iar dac "n raport cu victima aflat "n reprezentarea sa n/ar fi fost "ntrunite nici condiiile tentativei 5de e4emplu, autorul pregte te o !utur otrvitoare pentru mtu a sa pe care urma s o mo teneasc, femeia de serviciu o gse te i o !ea provoc-ndu/ i moartea6, soluie care "ncalc principiul Fcogitationis poenam nemo patiturG, deoarece ar rspunde pentru ceea ce a g-ndit, nu pentru ceea ce a realizat efectiv. %e asemenea, o atare rezolvare ar

moment ce inculpatul nu a avut intenia s ucida, ci doar s loveasca persoana asupra careia a fost "ndreptata lovitura ce din eroare a fost a!atuta asupra altei persoane, care a decedat, fapta sa constituie infraciunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar nu aceea de omor. Alta ar fi situatia dac "n raport cu persoana initial vizata, inculpatul ar fi acionat cu intentia de a ucide9 "n acest caz, fapta ar fi constituit infraciunea de omor 52ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. #AC<1BDD, "n ).%., p. 2AB6

31

consacra rspunderea autorului c,iar pentru rezultatele imprevizi!ile din partea sa, sau c,iar imposi!il de prevzut "n raport cu victima efectiv lezat. Forme. -o)#'i!#i. S#nciuni.A+ ec!e roce+u#'e. a6 Forme. 3nfraciunea de omor, fiind o infraciune comisiva 5care poate fi realizat at-t prin aciune, c-t i prin inaciune6 i o infraciune materiala condiionata de producerea unui rezultat distinct de aciune "n timp i spaiu i determinat de aceasta, este suscepti!ila de desfasurare "n timp, i deci, de forme imperfecte, cum ar fi actele preparatorii sau tentativaD3. Actele preparatorii, reprezint prima parte a perioadei e4terne activitii infracionale. 1n cazul infraciunii de omor sunt posi!ile at-t actele de pregtire material 5procurarea de arme al!e sau de foc, a unei su!stane otrvitoare etc.6, c-t i acte de pregtire moral 5culegerea unor date, informaii cu privire la locul i timpul "n care urmeaz s se sv-r easc infraciunea, atragerea unor complici6. D# Acestea nu se pedepsesc. 2entativa, se pedepse te, "n cazul omorului potrivit art. 1D#, alineatul 2, )od penal, fiind posi!il "n toate formele sale. tentativ "ntrerupt 5atunci c-nd activitatea autorului a fost "ntrerupt din cauze e4terioare voinei fptuitorului6 i tentativa perfect 5atunci c-nd activitatea tipic a fost e4ecutat "n "ntregime, dar moartea victimei nu s/a produs6. 2entativa la infraciunea de omor poate fi "ntrerupta atunci c-nd activitatea autorului a fost oprit i "mpiedicat s se desfasoare din cauze e4terioare voinei faptuitorului. Spre e4emplu, "n practica 8udiciar s/a reinut tentativa "ntrerupt la infraciunea de omor "n sarcina unei persoane care a aplicat victimei doua lovituri de cuit "n zona toracelui, dup care a fost imo!ilizat de ctre cei prezentiD=. 3nfraciunea de omor poate "m!raca i forma tentativei perfecte, care se realizeaz atunci c-nd aciunea tipic a fost e4ecutata "n "ntregime, dar rezultatul Q moartea victimei Q nu s/a produs. Spre e4emplu, "n practica 8udiciar s/a decis c e4ist o asemenea modalitate c-nd faptuitorul a aruncat victima de la eta8ul = al unei cldiri, aciune care nu s/a soldat cu moartea victimei datorita faptului ca a cazut "nt-mplator pe un sol af-nat i
D3 D#

:. %ongoroz i cola!., $4plicaii teoretice J...K, op. cit., vol. 333, p. 1C# ). 'ulai, %rept penal, Partea general, vol. 3, op. cit., 'ucure ti, 1BB2, p. 1A= D= ).S.7., sect. pen., decizia nr. 3#;<1BB2, "n %reptul nr. #<1BB3, p. AB

32

cu vegetatieDA. %e asemenea, s/a reinut frecvent tentativa perfect la infraciunea de omor "n cazurile "n care, prin modul "n care a acionat asupra victimei, infractorul a pus intenionat "n pericol viaa acesteia, dar rezultatul socialmente periculos, respectiv moartea, nu s/a produs datorita interventiilor medicale prompte i calificateDD. 2entativa la infraciunea de omor poate "m!raca i modalitatea tentativei relativ improprie, care se caracterizeaz prin caracterul impropriu sau inapt al mi8loacelor folosite, precum i prin lipsa o!iectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. 1n practica 8udiciar s/a reinut aceast modalitate a tentativei "n situaia c-nd fptuitorul, pentru a suprima viaa victimei, i/a administrat o doza de otrav insuficient DC sau atunci c-nd, "n vederea uciderii unor persoane, infractorul a folosit o cantitate insuficient de e4plozi!il, pe care a plasat/o defectuos su! cladirea "n care se aflau victimeleDB. 2entativa de omor poate fi comis i cu intenie indirecta, dac inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri, cu o!iecte grele, din care unele asupra capului, i cu intensitate, prevaz-nd posi!ilitatea morii victimei, rezultat pe care, de i nu l/a dorit, l/a acceptatC;9 sau dac inculpatul s/a "ndreptat cu tractorul asupra victimei "n viteza spre a o clcaC19 ori dac inculpata a lovit victima cu cutitul "n a!domen provoc-ndu/i leziuni interneC2. $ste discuta!il dac tentativa se poate comite i cu intentie indirecta. 1ntr/o opinie, s/a motivat ca, "n cazul tentativei, e4ist acela i continut su!iectiv ca i "n cazul infraciunii consumate, deoarece tentativa nu este dec-t un fragment dinamic din aciunea tipic suscepti!il s conduc la consumarea infraciunii9 ca atare, tocmai ca infraciunea consumata, tentativa poate fi comis i cu intenie indirectaC3. 1mpotriva acestui punct de vedere s/ar putea susine ca, potrivit art. 2;, "n redactarea actual, tentativa const "n punerea "n e4ecutare a ,otr-rii de a comite infraciunea, de unde se deduce ca numai actele care releva intentia directa a inculpatului, ar putea avea caracterul de acte de e4ecutare ale unei infraciuni i ar fi suscepti!ile, "n
DA DD

2ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. CBC<1BC3, "n 00% nr. C<1BC3, p. A; 2ri!. +un. 'ucure ti, sect. a 33/a pen., decizia nr. 2==<1BB1, "n %reptul nr. D<1BB2, p. D3 DC ).S.7., sect. pen., decizia nr. 1D2<2;;;, "n %reptul nr. B<2;;1, p. =B DB 2ri!. +un. 'ucure ti, sect. pen., decizia nr. 21B<1BBB, "n %reptul nr. A<2;;;, p. A; C; 2ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. 1#;;<1BCC, "n 00% nr. C<1BCC, p. AC C1 2ri!. Suprem, sect. pen., decizia nr. 12D2<1BC2, "n 00% nr. 3<1BC3, p. A1 C2 2ri!. +un. 'ucure ti, sect. a 33/a pen., decizia nr. A21<1BB2, "n %reptul nr. A<1BB3, p. D3 C3 2ri!. Suprem, sect. pen, decizia nr. 132;<1BC1, "n 00% nr. #<1BC2, p. AC9 :. Papadopol, 2entativa "n reglementarea noului )od penal, "n 00% nr. #<1BAB, p. 3

33

caz de "ntrerupere ori neproducere a rezultatului, s constituie tentativa la infraciunea respectivaC#. Rotar-rea de a comite infraciunea face parte din continutul psi,ic al inteniei, autorul prevede rezultatul faptei i urmareste producerea lui. A urmri producerea rezultatului "nseamna a da e4presie, prin conduita e4terioara, ,otar-rii de a comite o fapt determinat. 1n cazul ,otar-rii indirecte, autorul urmare te 5este ,otar-t6 sa o!tina un alt rezultat 5care poate fi si licit6, "nsa admite posi!ilitatea survenirii i a unui rezultat care sa/i atraga raspunderea penala, iar pe acesta, desi "l prevede, nu "l urmareste, ci numai "l accepta ca o consecinta posi!ila a actelor de e4ecutare "ndreptate spre o!tinerea primului rezultat. %e aceea, asemenea acte de e4ecutare 5"ndreptate spre o!tinerea unui rezultat care este numai acceptat si nu urmarit6, s/ar parea ca nu se "nscriu "n continutul art. 2; si nu ar tre!ui sa atraga raspunderea penala, daca au fost "ntrerupte ori nu si/au produs efectul. &aptuitorul ar putea raspunde "n acest caz, numai o data cu consumarea faptei si producerea rezultatului prevazut, dar pe care nu l/a urmarit, deoarece numai "n acest moment rezultatul posi!il i acceptat a devenit relevant din punct de vedere 8uridic.C= Avem rezerve daca prin notiunea de F,otar-reG folosita de legiuitor "n art. 2; se e4prima intentia su! am!ele forme, asa cum se sustine "n prima opinie, si daca s/ar putea vor!i de ,otar-re c,iar "n cazul intentiei indirecte. S/ar parea ca notiunea de ,otar-re la care face referire art. 2;, are "n vedere numai rezultatul aflat "n reprezentarea faptuitorului, nu si actiunea prin care acesta va a8unge la aceasta finalitate. Actiunea, c,iar suscepti!ila de rezultate multiple, ar putea sa reflecte o anumita ,otar-re a faptuitorului, dar ceea ce intereseaza, "n raport cu prevederile art. 2;, ar fi rezultatul urmarit si pe care faptuitorul este ,otar-t sa/l realizeze. Or, a fi ,otar-t sa realizeze rezultatul, implica, "n sensul art. 2;, intentia direct. %ar, apar-nd pe legiuitor "n fata unei posi!ile ne"ntelegeri a continutului notiunii mentionate, nu "nseamna ca dezapro!am practica instantelor care, asa cum s/a aratat, considera ca tentativa nu este incompati!ila cu intentia indirecta.

C# C=

:. %ongoroz i cola!., $4plicaii teoretice JPK, vol. 3, op. cit., p. 1#2 N. Diaconescu, )onsideratii cu privire la momentul consumrii infractiunii de omor, %reptul nr. 3<2;;3, p. 1#3.

3#

1n spri8inul acestei solutii s/ar putea arata ca fiecare act de e4ecutare a faptei are acelasi caracter, ca si fapta "n ansam!lul ei. &iecare act de e4ecutare are vocatia sa realizeze, at-t rezultatul urmarit, c-t si pe cel acceptat. %e aceea, "ntreruperea acestor acte tre!uie sa atraga raspunderea penala a autorului, daca tentativa pentru infractiunea respectiva este pedepsi!ila, indiferent daca faptuitorul a urmarit producerea rezultatului, ori numai a acceptat realizarea lui. %eose!irea dintre infractiunea consumata si cea tentata fiind numai de ordin cantitativ, nu calitativ 5relatia dintre ele fiind aceea de la "ntreg la parte6, nu s/ar putea opune conditiile su!iective de tragere la raspundere pentru sav-rsirea "ntregului acelora care privesc partea. O asemenea rezolvare ar tre!ui consacrata si "n cuprinsul art. 2; prin modificarea corespunzatoare a acestor prevederi. Asa de pilda, s/ar putea "nlocui e4presia Fpunerea "n e4ecutare a ,otar-rii de a sav-rsi infractiuneaG cu e4presia Fpunerea "n e4ecutare a intentiei de a sav-rsi infractiuneaG. 3nfractiunea de omor se consuma "n momentul "n care activitatea de ucidere a produs urmarea imediata, adica moartea victimei. P-na la producerea acestui rezultat, care poate surveni la un oarecare interval de timp dupa efectuarea activitatii de ucidere, fapta constituie o tentativa de omor si va fi urmarita ca atare, su! rezerva sc,im!arii "ncadrarii "n cazul c-nd, ulterior, se va produce consumarea. !6 -o)#'i!#!i. 3nfractiunea de omor prevazuta "n art. 1D# ). pen. constituie forma tipica, modalitatea simpla a actiunii de ucidere. 3nfractiunea de omor, "n forma sa tipica, poate prezenta numeroase si variate modalitati faptice, determinate de "mpre8urarile concrete "n care aceasta a fost sav-rsita 5mi8loace folosite, locul si timpul sav-rsirii, relatiile dintre faptuitor si victima, mo!ilul faptei6. Sunt anumite "mpre8urari "n care omorul sav-rsit capata totdeauna un grad de pericol social sporit. 1n )odul penal aceste "mpre8urari sunt prevazute prin dispozitii care privesc modalitatile normative ale infractiunii de omor. Aceste modalitati au fost incriminate "n te4te separate ca variante agravate, devenind astfel, infractiuni de sine statatoare 5art. 1D= si 1DA ). pen.6. c) S#nc!iuni. 3nfractiunea de omor "n forma sau varianta sa tipica se pedepseste cu "nc,isoare de la 1; la 2; de ani si interzicerea unor drepturi din cele prevazute "n art.

3=

A# ) pen. 2entativa se pedepseste, potrivit cu regulile aratate "n art. 21 alin. 526, cu "nc,isoare de la = la 1; ani. ). A+ ec!e roce+u#'e. Prezent-nd un pericol social ridicat, aciunea penal pentru infraciunile de omor se pune "n mi care din oficiu. Av-nd "n vedere acest aspect cercetarea penal nu se efectueaz de organele de cercetare ale poliiei 8udiciare, ci de procuror conform art.2;B punctul 3 )od procedur penal. 3nfraciunea de omor se 8udec "n prim instan de ctre tri!unalul 8udeean 5art.2D punctul 1 litera a, )od de procedur penal6. )elelalte reguli de procedur sunt comune celorlalte categorii de infraciuni. 1n cauzele penale privitoare la omor este necesar efectuarea unei constatri medico/legale sau c,iar a unei e4pertize, pentru a sta!ili cu e4actitate cauza morii. Legea prevede efectuarea unei e4pertize psi,iatrice "n situaia "n care organul 8udiciar are "ndoial asupra strii psi,ice a autorului infraciunii de omor 5art.11D, alin.1 i alin.3 )od procesual penal6.CA

).) "ovirile sau vtamrile cauzatoare de moarte


A+ ec!e ,ener#'e. 3n raport cu sundiviziunea de grup cuprinzand infractiunile contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, su!grupa infractiunilor contra integritatii corporale sau a sanatatii are in mod firesc un continut mai restrans, iar o!iectul 8uridic special al acestor infractiuni este in mod corespunzator mai restrans, marginindu/se numai la manunc,iul de relatii sociale a caror ocrotire implica apararea integritatii corporale si a sanatatii. O!iectul material insa este acelasi, adica corpul omenesc, si anume corpul unei persoane aflate in viata. $ste vor!a deci, in general, de atingeri aduse corpului privit in comple4itatea finite umane. ?radul de pericol social pe care il prezinta faptele prin care se aduce atingere integritatii corporale sau sanatatii este destul de variat, uneori foarte ridicat, alteori de

CA

)odul de procedur penal cu modificrile aduse prin Legea nr. 2C1<2;;3, O.*.?. nr. AA<2;;3 i O.*.?. nr. 1;B<2;;3

3A

proportii reduse, ceea ce impune un cadru de masuri de ocrotire penala corespunzatoare, in toate cazurile insa incriminarea unor astfel de fapte este pe deplin 8ustificata.CD 3n raport cu caracterul vatamarii aduse integritatii corporale sau sanatatii, aceste infractiuni sunt impartite in )odul penal in vigoare in patru categorii. 16 loviri sau orice acte de violenta care cauzeaza fie suferinte fizice, fie vatamari ce necesita pentru vindecare ingri8iri medicale de cel mult 1; zile9 26 vatamari corporale care necesita pentru vindecare ingri8iri medicale mai mult de 1; zile sic el mult A; de zile9 36 vatamari corporale care necesita pentru vindecare ingri8iri medicale mai mult de A; de zile sau care au produs pierderea unui simt, o infirmitate permanenta etc.9 #6loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. &aptele din prima categorie atrag raspunderea penala numai cand au fost savarsite cu intentie. &aptele din celelalte categorii sunt sanctionate c,iar si atunci cand au fost savarsite din culpa sau cand urmarile au deposit intentia. Avem, asadar, in aceasta sectiune, infractiuni savarsite cu intentie, infractiuni savarsite din culpa si infractiuni praeterintentionale.CC Potrivit art. 1C3 din )odul penal, infraciunea de lovituri i vtmri cauzatoare de moarte e4ist atunci c-nd Nvreuna din faptele prevzute "n art. 1C; Q 1C2 )od penal a avut ca urmare moartea victimeiN. Aceast infraciune prezint un grad ridicat de pericol social deoarece, a a cum rezult din denumirea ci i s/a dat, fapta are ca rezultat moartea unei persoane. 3mplic-nd producerea acestui rezultat, infraciunea "ncalc relaiile sociale care sunt afectate i prin sv-r irea infraciunilor contra vieii.CB 3nfraciunea "n sine este generat de anumite manifestri antisociale 5 fiind socialmente periculoas 6, realiz-ndu/se prin mi8loace violente, iar sv-r irea ei aduc-nd atingere relaiilor sociale a cror ocrotire nu e posi!il fr asigurarea prin mi8loace de drept penal a securitii persoanei.B; )onform te4tului prevzut "n )odul penal "n art. 1C3 se face trimitere cele 3 articole anterioare, acestea fiind cele care arat aciunile sau inaciunile prin care se poate sv-r i infraciunea de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte.
CD
CC

:. %ongoroz si cola!., $4plicatii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p. 2;= :. %ongoroz si cola!., $4plicatii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p. 2;A CB O.Log,in, 2.2oader, op. cit., pag. 121 B; :.%ongoroz, op.cit., pag.2#1

3D

Astfel art. 1C; ).pen. prevede c Nlovirea sau orice acte de violen cauzatoare de suferine fizice se pedepsesc cu "nc,isoare de la o lun la 3 luni sau cu amendaN. &apta prezint i situaii agravante dac este sv-r it asupra mem!rilor familiei B1, dac a pricinuit o vtmare ce necesit pentru vindecare "ngri8iri medicale de cel mult 2; de zile 5la aceast din urm situaie e4ist i aici agravanta sv-r it asupra unui mem!ru al familiei6. 3nfractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, desi situata "n sectiunea privind infractiunile contra integritatii corporale si sanatatii, se aseamana prin rezultatul produs, moartea victimei, cu infractiunile de omucidere. )a urmare, sanctiunea pentru aceasta infractiune, care prezinta cel mai ridicat grad de pericol social dintre infractiunile de vatamare corporala, se apropie de limitele legale de sanctiune ale infractiunilor de omucidere. %&iec!u' in/r#ciunii Prin o!iect al infraciunii se "nelege valoarea social i relaiile sociale formate "n 8urul acestei valori, "mpotriva crora se "ndreapt fapta ce constituie element material al infraciunii i care sunt vtmate sau puse "n pericol prin sv-r irea acesteia. >u se poate concepe o infraciune care s nu fie "ndreptat "n mod efectiv "mpotriva unei valori sociale ocrotit pe cale penal. Simpla credin a unei persoane c prin activitatea sa vatm o asemenea valoare nu este suficient pentru a atri!ui caracter penal acelei fapte. %e i nu "ntotdeauna te4tele de incriminare fac referire la o!iectul infraciunii, nu poate e4ista infraciune fr o!iect, cci, dac n/ar e4ista valoare social lezat sau periclitat, fapta n/ar prezenta pericol social. O!iectul infraciunii, const-nd "n valori sociale "n 8urul crora se structureaz relaii sociale, apare ca o categorie 8uridic comple4 asupra crei sv-r irea infraciunii are efecte negative multiple care se manifest pe mai multe planuri. Astfel, infraciunea pericliteaz, "n primul r-nd valorile sociale Q condiie de e4isten a societii Q ocrotite de lege. 2otodat, ea prime8duie te desf urarea normal a relaiilor sociale legate de aceste valori i, "n fine infraciunea nu numai c pune "n pericol, dar uneori c,iar vatm, "n mod direct, unele drepturi, li!erti, interese etc.

B1

modificat prin legea 1BD<2;;;

3C

O!iectul infraciunii Q "n "nelesul de valoare social Q pree4ist faptei de aceea el este tratat ca o condiie pree4istent. %&iec!u' (uri)ic ,eneric. Prin o!iect 8uridic generic sau de grup se "nelege valoarea fundamental ocrotit de legea penal, vtmat sau periclitat de un anumit grup de infraciuni. $ste 8uridic pentru c acesta const "n valori sociale ocrotite prin dispoziiile legii i generic sau de grup pentru c aceste valori sunt vtmate sau periclitate de un grup de infraciuni. %e altfel, o!iectul 8uridic generic a servit legiuitorului drept criteriu de clasificare a infraciunilor din partea special a )odului penal. O!iectul 8uridic generic al infraciunii de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte este comun tuturor infraciunilor contra persoanei i are "n vedere ansam!lul relaiilor sociale care se constituie i se desf oar "n legtur cu aprarea persoanei privit su! totalitatea atri!utelor sale. Aceste atri!ute se constituie ca drepturi eseniale ale persoanei, ele av-nd caracter a!solut, sunt opoza!ile tuturor, "n sensul c toi ceilali mem!ri ai societii sunt o!ligai a nu face nimic de natur s aduc atingere dreptului titularuluiB2. %&iec!u' (uri)ic + eci#'. *neori, "n cadrul aceluia i grup de infraciuni, av-nd deci acela i o!iect generic, procesul de concretizare al o!iectului 8uridic se amplific i se diversific "n sensul c fiecrei infraciuni a grupului sau numai unora dintre ele le este proprie, ca o!iect 8uridic o valoare social specific, care se su!sumeaz ins valorii sociale fundamentale, comun "ntregului grup. O asemenea valoare specific, su!ordonat valorii sociale ce constituie o!iectul generic i aflat fa de acesta "ntr/un raport de parte//"ntreg, proprie numai uneia sau unora din infraciunile componente ale unui grup de infraciuni, constituie o!iectul 8uridic special al infraciunii 5 este de menionat "ns, c nu toate infraciunile au pe l-ng o!iectul 8uridic generic i o!iect 8uridic special 6. O!iectul 8uridic al infraciunii prevzute "n art. 1C3 ).pen. "l constituie relaiile sociale a cror desf urare nu este posi!il fr ocrotire vieii persoanei i creia sv-r irea actelor de lovire sau vtmare corporal de natur a cauza moartea persoanei, le aduce o grav atingereB3. Aceasta este i deose!irea fa de infraciunile incriminate de

B2 B3

2. 3ona cu, Persoana fizic "n dreptul 0P0 , 'ucure ti, 1BA3, pag. #2C :.%ongoroz, op. cit., pag.2#1

3B

art. 1C; Q 1C2 ).pen. care au ca o!iect 8uridic special relaiile ce ocrotesc integritatea fizic ori psi,ic sau sntatea persoanei. %&iec!u' m#!eri#' 1n numeroase cazuri, infraciunile prezint pe l-ng o!iectul 8uridic i un o!iect material, adic valoarea social ocrotit prin incriminarea legal se e4prim printr/o entitate material fizic Q lucru sau persoan Q iar atingerea adus celei dint-i se realizeaz printr/o aciune sau inaciune "ndreptat nemi8locit asupra sau "mpotriva acestei entiti. A adar, o!iectul material const "n lucrul, !unul sau persoana fizic contra ori "mpotriva creia s/a "ndreptat aciunea sau inaciunea incriminat. )a i o!iectul 8uridic al infraciunii, o!iectul material, fiind pree4istent aciunii sau inaciunii, nu constituie un element ci o condiie a infraciunii. 1n ceea ce prive te o!iectul material al infraciunii de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte, el este identic cu cel al infraciunilor const-nd "n lovire, alte violene sau vtmare a integritii corporale ori a sntii i se constituie "n corpul persoanei "n via "n totalitatea fiinei saleB#. Su&iec!u' #c!i*. Su!iect activ al unei infraciuni este orice persoan care comite o infraciune, indiferent de forma acesteia de sv-r ire sau de calitatea "n care particip la sv-r irea ei. Astfel, infraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte are ca su!iect activ orice persoan fizic care "ndepline te condiiile generale de rspundere penal. s fie o persoan fizic, condiia de v-rst, responsa!ilitatea i li!ertatea de voin i aciune. Pentru "ncadrarea unei fapte "n dispoziiile art. 1C3 ).pen. nu se cere fptuitorului nici o calitate special. Participaia penal este posi!il. 1n ceea ce prive te coautoratul, acesta e4ist atunci c-nd inculpaii au acionat "mpreun "n a a fel "nc-t activitile lor s/au completat reciproc i loviturile aplicate de ei au produs laolalt moartea victimei, c,iar dac aparent rezultatul survenit este urmarea direct a activitii desf urate numai de unii din inculpaiB=. Su&iec!u' #+i*.

B# B=

:.%ongoroz, op. cit., pag.2#2 O.Log,in, 2.2oader, op. cit., pag.122

#;

Su!iectul pasiv al unei infraciuni este acea persoan fizic sau 8uridic titular a valorii sociale creia i s/a adus atingere prin sv-r irea faptei penale, a suferit vtmarea produs prin comiterea acesteia. 1n principiu, su!iect pasiv al infraciunii poate fi orice persoan fizic indiferent de v-rst, se4, religie etc., pentru c orice mem!ru al societii este titular al unor valori sociale ocrotite de legea penal. >u poate fi, "ns, su!iect pasiv dec-t omul "n via. Astfel, su!iect pasiv al infraciunii de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte este persoana "n via "mpotriva creia sunt "ndreptate aciunile violente ale fptuitorului, aciuni de natur s/i provoace moartea. L#!ur# o&iec!i*. E'emen!u' m#!eri#'. Prin elementul material al unei infraciuni se "nelege activitatea fizic Q manifestarea su! form de aciune sau inaciune, interzis i descris "n te4tul incriminator al acelei infraciuni. 1n cuprinsul dispoziiei de incriminare aceast activitate material este desemnat sintetic fie printr/un cuv-nt 5de e4emplu, "n art. 1C; ).pen.. lovirea sau orice acte de violen6, fie printr/o e4presie. )uv-ntul sau e4presia care indic activitatea fizic ce constituie elementul material se nume teNver!um regensN. Aciunea este acea comportare uman activ, con tient i voluntar prin care su!iectul activ, "nclc-nd "ndatorirea de a se a!ine de la o anumit comportare ,, declan eaz un proces cauzal de natur s produc o anumit sc,im!are "n lumea e4tern(( BA. Inaciunea reprezint rm-nerea "n pasivitate, fptuitorul se a!ine sau omite s acioneze "n sensul "ndeplinirii unor o!ligaii care "i incum! 5 este a adar necesar s e4iste o "ndatorire legal de a face, de a interveni, lu-nd anumite msuri sau precauiuni pentru a pre"nt-mpina, opri, sau "nltura anumite consecine negative pentru societate 6. 3nfraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte se realizeaz, su! aspectul elementului material prin aciuni sau inaciuni identice cu cele prin care se realizeaz infraciunile de lovire sau alte violene 5 art. 1C; ).pen.6, de vtmare corporal 5 art. 1C1 ).pen.6 i de vtmare corporal grav 5 art. 1C2 ).pen.6. Astfel, prin lovire se "nelege acel act de agresiune care const din aciunea mecanic a unei energii cinetice e4terioare, de atingere, de compresiune sau iz!ire !rusc i violent a suprafeei de contact a corpului victimei cu sau de un corp contondent, de regul, prin proiectare, clcare, alunecare, aruncare sau cdere 5 de e4emplu, cu palma, cu
BA

3. Oancea, %rept penal, partea general, $ditura didactic i pedagogic, 'ucure ti, 1BD1, pag.1;C

#1

piciorul, cu cotul, cu un o!iect, instrument sau arm, de perete, de gard sau de alte o!iecte ori o!stacole materiale, aruncarea de o!iecte sau corpuri tari asupra victimei 6.BD Prin acte de violen se "neleg toate manifestrile !rutale, constr-ngerile fizice de orice natur care ar putea cauza suferine fizice. Astfel, tragerea de pr, de urec,e, t-r-rea, punerea de piedici, asmuirea unui c-ine sau lansarea asupra victimei a unui animal periculos care o tr-nte te la pm-nt, o mu c sau o love te. &apta se poate realiza prin aciunea direct a fptuitorului, dar i indirect prin folosirea unor o!iecte, a unui animal sau c,iar prin propria fapt a victimei constr-ns s se accidenteze. &apta se poate sv-r i "ns i prin inaciune 5 de e4emplu, fptuitorul, av-nd o!ligaia de a avertiza victima s nu ptrund "ntr/un anumit loc, unde ar putea fi supus unei loviri, " i "ncalc intenionat aceast o!ligaie, tocmai pentru ca persoana s fie supus acelei loviri 6. +i8loacele i modalitile concrete de sv-r ire a faptei pot varia, legea nefc-nd "n aceast privin nici o precizare. &apta poate fi sv-r it nu numai prin folosirea de ctre fptuitor a unor mi8loace materiale, ci i prin folosirea de ctre fptuitor a unor mi8loace psi,ice 5 de e4emplu, fptuitorul sperie victima, pentru ca aceasta cz-nd s fie supus unei loviri6.BC 1n sensul legii penale actele de violen nu presupun numai folosirea forei, a constr-ngerii, dar i folosirea de acte neviolente suscepti!ile "ns s/i provoace victimei suferine 5 de e4emplu, oferirea unui scaun stricat victimei spre a/i provoca cderea i lovirea 6BB. &apte nonviolente sunt i infectarea apei, otrvirea m-ncrii ect. )oninutul legal al infraciunii de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte nu prevede condiii de loc, timp, mod sau mi8loace pentru sv-r irea infraciunii. Re$u'!#!u' +oci#'men!e ericu'o+. *rmarea sau rezultatul socialmente periculos este a doua component a laturii su!iective. >u e4ist infraciune care s nu produc un rezultat pentru c orice infraciune aduce atingere unei valori sociale ocrotite de legea penal i pentru c orice asemenea atingere se concretizeaz intr/o anumit urmare. %in punct de vedere fizic urmarea este o modificare pe care aciunea sau inaciunea incriminat a produs/o "n lumea o!iectiv, e4terna, i poate consta "n sc,im!area unei
BD BC

O.A.Stoica, %rept penal, partea special, 'ucure ti, pag.CC O.Log,in, 2.2oader, op. cit., pag.11; BB ?,.>istoreanu i colectiv, op. cit, pag.12=

#2

anumite situaii sau "ntr/o transformare de ordin material. Av-nd "n vedere aspectul 8uridic, urmarea poate consta fie "ntr/o vtmare, atingerea efectiv adus acelei valori ocrotite de legea penal, fie "ntr/o stare de pericol, produs pentru valoarea aprat. Spre deose!ire de rezultatul socialmente periculos al infraciunilor prevzute "n art. 1C; / 1C2 ).pen., "n cazul infraciunii de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte urmarea este moartea victimei. 2re!uie deci mai "nt-i s se sta!ileasc producerea vreunei aciuni sau inaciuni prevzute "n art. 1C; / 1C2 ).pen. i apoi tre!uie s se constate moartea. Prin sv-r irea faptei se produce o vtmare material, deci infraciunea este una material, iar "n cazul infraciunilor materiale tre!uie demonstrat c e4ist o legtur de cauzalitate "ntre aciune sau inaciune Q cauza Q i rezultatul socialmente periculos Q efectul. Le,!ur# )e c#u$#'i!#!e. 0aportul de cauzalitate dintre aciunea sau inaciunea fptuitorului i rezultatul socialmente periculos al acesteia este o alt component a laturii o!iective a infraciunii. %e i un asemenea raport e4ist "n componena oricrei infraciuni, pro!lema sta!ilirii acestuia prezint importan practic numai "n cazurile "n care, pentru e4istena infraciunii, este necesar ca aciunea sau inaciunea fptuitorului s produc un rezultat material cerut e4pres de norma de incriminare. 1n cazul infraciunii de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte, te4tul legal cere ca rezultatul socialmente periculos s fie decesul victimei. A adar, "n acest caz legtura de cauzalitate dintre aciunea sau inaciunea fptuitorului i moartea victimei tre!uie demonstrat. Astfel, "n practica 8udiciar s/a decis, de e4emplu c, at-ta vreme c-t a a cum rezult din raportul medico/legal, moartea victimei s/a datorat meningitei purulente consecutiv unui traumatism cranio/cere!ral cu facturi de !olt i de raz, iar acel traumatism a fost cauzat de inculpat prin lovirea victimei "n cap cu o piatr, "n mod legal s/a reinut "n sarcina inculpatului infraciunea de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte, c,iar dac declan area meningitei putea fi evitat prin aplicarea unui tratament medical. 1mpre8urarea invocata de inculpat c medicii nu au aplicat un tratament medical corespunztor nu "nltur legtura de cauzalitate dintre aciunea violent a acestuia i rezultatul letal survenit. $senial este faptul c, fr aciunea inculpatului de a lovi victima, decesul nu s/ar fi produs, c,iar dac la moartea acestuia au contri!uit i alte

#3

"mpre8urri concurente, cum ar fi aplicarea unui tratament medical inadecvat. 1;; 2ot lovituri i vtmri cauzatoare de moarte au fost reinute atunci c-nd inculpatul a acionat cu intenia de a lovi, iar din cauza loviturilor victima a czut rnindu/se de un corp dur i deced-nd ca urmare a leziunilor produse. La "ncadrarea 8uridic a faptei s/a inut cont de faptul c "ntre aciunea intenionat a inculpatului i rezultatul letal 5 praeterintenionat 6 e4ist raport de cauzalitate, fapt sta!ilit i de raportul medico/legal.1;1 Pro!lemele privind legtura de cauzalitate au fost amplu dez!tute i "n doctrin cu precdere fc-ndu/se diferenierea i delimitarea dintre raportul de cauzalitate ivit "n cazul infraciunii de lovituri i vtmri cauzatoare de moarte i acela ivit "n cazul infraciunii de omor. Astfel, "n cazul loviturilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte procesul cauzal este comple4, compus dintr/o cauz 5 care poate fi un factor primar, declan ator sau un factor secundar, declan at 6 i una sau mai multe condiii 5 activiti umane 61;2 sau "mpre8urri anumite stri sau situaii Q !tr-nee, stare de e!rietate, locul unde se afla victima, fenomene ale naturii, aciunea unor su!stane to4ice, aciunea animalelor etc.6 cu legtur de cauzalitate, ce decurg una din alta, care, de asemenea, pot 8uca rol de factori primari 5 declan atori 6 sau secundari 5 declan ai 6. La infraciunea de omor procesul cauzal este linear, "n sensul unei legturi imediate de la cauza primar 5 i unic 6 la efect. Se apreciaz c, "n cazul concurenei unor cauze ec,ivalente "n determinismul decesului 5 de natur violent i de natur patologic 6 Q deci luat independent, fiecare cauz "n parte put-nd produce rezultatul letal Q aciunea violent va avea o relevan 8uridic mai pronunat, iar fapta va tre!ui "ncadrat la omor i nu la lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte1;3. La infraciunea de lovituri i vtmri cauzatoare de moarte acest proces ia forma unui traseu sinuos sau a unor trasee multiple i intersectate9 rezultatul mai grav survine condiionat, i nu cauzat de leziunile iniiale. 1n cazul am!elor infraciuni rezultatul este acela i Q moartea9 rezultatele letale decurg deopotriv, de i "n msuri diferite, dintr/un act agresiv iniial, cu rol de cauz, condiie ori "mpre8urare. %ac "n ne4ul. cauz primar 5 actul agresiv 6 Q vtmare Qmoarte, nu
1;; 1;1

% 3#B<1BB= a )urii de Apel 'ucure ti, s. 33/a pen % C1#<1BD; a 2S s.p.. 01, pag.2D2 1;2 1n doctrina penal sunt denumite ,,contri!uii cu legtur de cauzalitate N Q :.%ongoroz, ).'ulai "n ,,%rept penal, note de curs N, 'ucure ti, 1BCA 1;3 2.)ri an, A. +oise, Pro!lematica deceselor prin cauze concuratoare, pag. 1;;

##

intervin verigi intermediare su! forma unor condiii 5 "mpre8urri 6 pree4istente, concomitente ori su!secvente, deci cauza primar fiind apt i suficient prin ea "ns i a produce decesul, atunci efectul primar 5 vtmarea 6 e a!sor!it "n mod natural de efectul secundar mai grav 5 moartea 6, urm-nd ca fapta inculpatului s fie "ncadrat la omucidere intenionat, neput-ndu/se reine culpa. 1n cazul "n care ne4ul este afectat de apariia unei condiii sau "mpre8urri, se va reine infraciunea de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte, deoarece c,iar prevederile )odului penal cer "ndeplinirea unei condiii de aceast natur, adic producerea mai "nt-i a unei urmri proprii ipotezelor prevzute "n art. 1C; Q 1C2 ).pen., o vtmare i a!ia apoi moartea1;# 1n concluzie, "ntre activitate fptuitorului i moartea victimei tre!uie s e4iste o legtur de cauzalitate. 3nfraciunea su!zist c,iar dac moartea victimei survine dup o perioad mai "ndelungat de timp de la dat aplicrii loviturii intenionate 1;= i c,iar dac la activitatea fptuitorului se adaug i ali factori 5 de e4emplu, constituia sl!it a victimei, asociat eventual cu consumul de alcool Q "n acest sens "n mod corect s/a considerat "n practica 8udiciar c e4ist raport de cauzalitate "ntre fapta inculpatului i decesul victimei c,iar dac moartea a fost favorizat de v-rsta "naintat Q D2 de ani Q a victimei sau de faptul c aceasta consumase o anumit cantitate de alcool1;A6. ),iar daca moartea victimei survine dupa o perioada mai lunga de la data aplicarii loviturii intentionate, infractiunea su!zista1;D. L#!ur# +u&iec!i*. Latura su!iectiv a coninutului oricrei infraciuni const "n totalitatea condiiilor cerute de lege cu privire la atitudinea psi,ic a fptuitorului Q su! raportul con tiinei i voinei sale Q faa de materialitatea faptei sv-r ite 5 aciune sau inaciune, rezultat, raport de cauzalitate 6, pentru ca acea fapt s constituie infraciune1;C. $lementul de !az Q uneori singurul Q ce intr "n structura laturii su!iective a oricrei infraciuni este vinovia. 1n cazul anumitor infraciuni, pentru completarea laturii su!iective, prin te4tele de incriminare ale acestora, sunt prevzute i alte condiii
1;#

2. %ianu, Lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte Q raportul de cauzalitate, $d. Lumina Le4, 'ucure ti, 1BBA, pag.21 1;= Practic 8udiciar penal , vol. 333, pag.D# 1;A Sent. D#<1BB;, 2+', sec. 1 pen., )ulegere de decizii penale pe anul 1BB;, pag.1;; 1;D Practica 8ud. penala, vol. 333, op. cit., p. D# 1;C :. %o!rinoiu i colectiv , %rept penal, partea general, $d. $uropa >ova, 1BBD, 'ucure ti, pag.1AC

#=

referitoare la mo!il i scop. 1n cazul loviturilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte te4tul legal nu prevede astfel de condiii. A adar fapta poate fi imputa!il celui care a sv-r it/o numai c-nd reprezint e4presia con tiinei i voinei sale, adic atunci c-nd a comis/o cu vinovie. Su! aspectul formei de vinovie, ceea ce caracterizeaz infraciunea de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte este forma mi4t a vinoviei Q ce cuprinde at-t intenia c-t i culpa Q adic intenia dep it sau praeterintenia. Pentru c legiuitorul nu a definit intenia dep it, aceast sarcin a revenit doctrinei 8uridice. O definiie a praeterinteniei ar fi. form mi4t de vinovie care reune te "n latura su!iectiv a aceleia i infraciuni intenia i culpa i care se realizeaz atunci c-nd fptuitorul prin sv-r irea faptei, prevede, urmre te sau accept producerea unui anumit rezultat socialmente periculos, dar "n realitate se produce un rezultat mai grav sau un rezultat "n plus pe care fptuitorul l/a prevzut dar nu l/a acceptat, socotind fr temei c nu se va produce, ori nu l/a prevzut de i putea i tre!uia s/l prevad1;B. 1n opinia doctrinei, praeterintenia constituie o form autonom, specific de vinovie, care se constituie "ns din elementele caracteristice at-t inteniei c-t i culpei 11;. 1n cazul praeterinteniei, legea incrimineaz o aciune voit a agentului, suscepti!il s produc un rezultat mai grav9 praeterintenia nu se situeaz "ntre intenie i culp deoarece "ntre aceste forme fundamentale de vinovie nu e4ist nimic terium non datur, ci este o form de vinovie independent, care se constituie cu contri!uia proceselor psi,ice ale inteniei i ale culpei. Acion-nd cu praeterintenie, agentul realizeaz ceva dincolo de ceea ce a intenionat, o!in-nd un rezultat dincolo de ceea ce a voit111. *nii autori au considerat praeterintenia ca o form a responsa!ilitii o!iective, rezultatul mai grav atrg-nd responsa!ilitatea agentului numai c este cauzal legat de rezultatul voit de acesta. 1n parte, aceasta se e4plic i prin faptul c unele legi penale Q cum este cea italian Q definesc praeterintnia ca fiind poziia psi,ic a agentului care produce un rezultat mai grav, fr s condiioneze rspunderea agentului de e4istena culpei pentru rezultatul mai grav. %in aceste reglementri unii autori au desprins concluzia ca rezultatul mai grav se atri!uie agentului "n mod o!iectiv. Astfel s/a susinut
1;B 11;

Ibidem, pag.12A :.%ongoroz, op. cit., vol.3, pag.11= 111 ?. Antoniu, :inovia penal, pag.1C3

#A

c rezultatul mai grav este o condiie de pedepsire i se atri!uie agentului ca o consecin a aciunii intenionate iniiale, indiferent de poziia sa su!iectiv, adic. voind cauza, su!iectul vrea, "n mod necesar i toate efectele acesteia. %octrina dominant anglo/american este "n sensul ca rezultatul mai grav nu poate fi imputat agentului dec-t cu titlu de culp, adic "n msura "n care rezultatul nonvoit de acesta era previzi!il de fptuitor. %in acest motiv, praeterintenia nu poate fi asimilat opiniilor enunate anterior, deoarece rezultatul mai grav nu/i este imputat agentului "n orice condiii 5 numai pentru c deriv dintr/un fapt ilicit 6 ci numai dac se dovede te c agentul s/a aflat "n culp fa de rezultatul produs. %ac rezultatul mai grav "i este imputat agentului cu titlu de culp, e discuta!il "n doctrin cum s/ar putea "nfi a norma de diligen "nclcat, din moment ce aciunea iniial a fost intenionat. Aparent, ar fi o contradicie9 pe de o parte legea interzice o aciune 5 de e4emplu, vtmarea corporal a unei persoane 6, iar pe de alt parte o admite, o!lig-nd la respectarea unor norme de diligen "n legtur cu modul de e4ecutare a aciunii spre a nu produce un rezultat mai grav. Legiuitorul nu poate cere, concomitent, ca s nu loveasc i, "n acela i timp s/l avertizeze s respecte anumite reguli dac vrea s nu omoare victima "n urma loviturii. )u toate acestea, contradicia este numai aparent. Legea poate s pretind "n mod imperativ o anumit conduit 5 de a nu face ceva 6 i, "n acela i timp, s/i pretind agentului s nu comit i o alt fapt mai grav 5 a nu face ceva mai grav "n legtur cu prima fapt 6. Agentul poate s "ncalce prima interdicie prevz-nd consecinele i urmrind realizarea lor ori accept-ndu/le, "n timp ce a doua interdicie o "ncalc fr s prevad rezultatul 5 i implicit printr/o aciune nonvoit 6, de i acesta era previzi!il i evita!il dac erau respectate anumite reguli de diligen. Acela care are intenia de a lovi sau vtma o persoan tre!uie s fie atent "n e4ecutarea aciunii i s/ i diri8eze "n a a fel mi crile "nc-t s nu rezulte, din acestea, un rezultat mai grav dec-t cel voit. %ac agentul ar fi prevzut de la "nceput posi!ilitatea producerii unui rezultat mai grav, acesta poate s/ ar fi reinut c,iar de la aciunea iniial periculoas. A adar, infraciunea de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte, fiind o infraciune praeterintenionat i practica 8udiciar a statuat anumite aspecte "n acest sens. pentru e4istena infraciunii, pe plan su!iectiv e necesar ca lovirea s fi fost comis cu intenie, iar rezultatul, moartea victimei, s se fi produs din culpa infractorului 5 "n spe,

#D

"mpre8urarea c "n urm cu c-iva ani, inculpatul a practicat !o4ul "nvedereaz c, aplic-nd o puternic lovitur de pumn "n capul victimei, care se afla "ntr/o stare avansata de e!rietate, el putea i tre!uia s prevad c victima ar putea s cad i s se loveasc de un plan dur i s se rneasc mortal 11269 de asemenea, pentru e4istena laturii su!iective a infraciunii nu se cere ca inculpatul sa/ i fi reprezentat sau s fi avut posi!ilitatea de a/ i reprezenta procesul cauzal "n toat comple4itatea sa, ci numai punctul final, rezultatul desf urrii cauzale, adic moartea victimei 5 "n spe, lovind victima cu piciorul asupra capului, cu o intensitate deose!it, do!or-nd/o la pm-nt i cauz-ndu/i leziunile artate "n certificatul medico/legal, a putut s prevad c aciunea lui ar putea duce "n cele din urm Q indiferent de mecanismul producerii acestui rezultat Q la decesul victimei113. 1n literatura de specialitate s/a su!liniat c, "n cazul infraciunilor praeterintenionate, urmarea mai grav se atri!uie pe !aza culpei dovedite a fptuitorului i nu pe !aza unei prezumii de culp, deoarece admiterea unei asemenea prezumii ar "nsemna "nclcarea principiului potrivit cruia nu e4ist infraciune i nici rspundere penal fr vinovie11#. Astfel, "ntr/un caz s/a decis c lovirea victimei Q cu consecina producerii unui oc cardiac i a decesului Q constituie infraciunea de lovituri i vtmri cauzatoare de moarte, deoarece, fiind de v-rst "naintat, aproape A2 de ani, i cunoscut de cei din 8ur, inclusiv de inculpat, ca suferind, acesta tre!uia s prevad c prin e4ercitarea unor acte de violen, de intensitatea celor pe care le/a sv-r it ar putea determina un oc cardiac sau de alt natur care s duc la moartea ei11=. %ac nu se poate sta!ili culpa fptuitorului "n raport cu moartea victimei, ci numai intenia acestuia "n raport cu lovirea sau fapta de vtmare corporal, rspunderea penal se sta!ile te, dup caz, pentru infraciunea de lovire sau alte violene 5 art. 1C; ).pen.6, sau pentru vtmare corporal ori vtmare corporal grav 5 art. 1C1 i art. 1C2 ).pen.6. %ac se sta!ile te c fptuitorul este "n culp "n ceea ce prive te moartea victimei, dar c aceast culp nu se suprapune pe intenia sa iniial de a o lovi sau numai de a/i produce o vtmare corporal, fapta constituie infraciunea de ucidere din culp. %ac se reine intenia fptuitorului nu doar de a o lovi sau vtma corporal, ci de a ucide, fapta va
112 113

2S, s. pen., d 2D=<1BDB, )ulegere de decizii pe 1BDB. Pag.32A 2S, s.pen., d 2A#1<1BD3, 00% nr. 12<1BD#, pag.D# 11# 3. %o!rinescu, 3nfraciuni care cuprind o form comple4 de vinovie, 7.>. =<1BA1, pag.13C 11= % 1#2;<1BAD a 2S col.pen., 00% 1;<1BAD, pag.1=C

#C

constitui infraciunea de omor. $4istena culpei poate fi dedus i din simpla materialitate a faptei11A. 1n legtur cu cele de mai sus, "n mod corect s/a decis "n practica 8udiciar c a sv-r it infraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte i nu cea de omor, inculpatul care, lupt-ndu/se la pm-nt cu victima, a reu it s/o deposedeze de un cuit, cu care apoi i/a aplicat o lovitur "n gam!, ceea ce, din cauza ,emoragiei provocate prin secionarea arterei ti!iale a dus la deces. Aciunea inculpatului nu era dintre acelea care prin materialitatea lor duc la concluzia c fptuitorul a intenionat s ucid victima, dimpotriv, "mpre8urarea c, lu-nd cuitul din m-na victimei "n timp ce aceasta se comporta agresiv, nu a lovit/o "ntr/o zon vital a corpului, ci "ntr/o parte a piciorului, unde "n mod o!i nuit leziunile nu sunt mortale, reflect intenia inculpatului de a/i cauza victimei o vtmare corporal, decesul acesteia fiind un rezultat praeterintenionat11D. 7urisprudena contemporan a statuat ca zone vitale urmtoarele regiuni ale corpului uman. cap, torace, a!domen, zonele cu potenial refle4ogen. ple4, carotida, scrot. Av-nd "n vedere cele prezentate anterior se poate afirma c "n literatura 8uridic s/ a consacrat c, dac autorul nu putea i nici nu tre!uia s prevad rezultatul 5 fiind e4clus culpa pentru rezultatul mai grav 6 va rspunde numai pentru infraciunea de loviri sau alte violene, ori pentru infraciunile de vtmare corporal "n forma simpl sau "n cea grav. Poziia su!iectiv a fptuitorului Q intenia de a lovi sau vtma integritatea corporal ori intenia de a ucide Q se sta!ile te "n fiecare caz, in-ndu/se seama de instrumentul folosit de ctre fptuitor, zona corpului unde a fost aplicat lovitura, numrul loviturilor, intensitatea acestora, precum i de toate celelalte "mpre8urri concrete "n conte4tul crora a fost sv-r it fapta. Forme'e in/r#c!iunii. 3nfraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte este o infraciune de aciune 5 comisiv 6, dar care se poate sv-r i nu numai prin activiti pozitive 5 comisiune 6, ci i prin atitudini negative 5 omisiune 6.

11A 11D

?,.>istoreanu, :. %o!rinoiu i alii, op. cit., pag.133 2S, s.pen.,% nr. 112A<1BC#.op. cit., pag.1C3

#B

3nfraciunea se consum "n momentul producerii rezultatului socialmente periculos, decesul victimei. %ac moartea nu se produce, fapta constituie infraciunea consumat de lovi i alte violene 5 art. 1C; ).pen.6, vtmare corporal 5 art. 1C1 ).pen.6 sau vtmare corporal grav 5 art. 1C2 ).pen.6. 2entativa la aceast infraciune nu este posi!il, fiindc rezultatul care calific fapta, adic moartea victimei, implic-nd culp, se e4clude de la sine tentativa care nu este posi!il "n caz de culp11C. -o)#'i!#!i'e in/r#c!iunii. 3nfraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte fiind o fapt derivat din fapta de lovire, acte de violen, vtmri corporale simple, vtmri corporale grave, este suscepti!il de numeroase modaliti, at-t normative c-t i faptice11B. Astfel, infraciunea de loviri i alte violene prevzut "n art. 1C; ).pen., "n afara formei simple a celor dou modaliti normative Q lovirea i actele de violen cauzatoare de suferine fizice, mai cuprinde i o form agravat const-nd "n lovire sau acte de violen ce au cauzat victimei o vtmare a integritii corporale sau a sntii, ce necesit pentru vindecare "ngri8iri medicale de cel mult 2; de zile. Prin N "ngri8iri medicale N se "nelege, "n sens larg, supunerea victimei la un tratament sau regim adecvat, "n vederea vindecrii. $ste indiferent dac "ngri8irile medicale sunt acordate de medic, de personalul medico/sanitar sau de orice alt persoan. %ovada timpului necesar pentru "ngri8irile medicale se face cu certificatul medico/legal. :tmarea corporal prevzut "n art. 1C1 ).pen., realiz-ndu/se su! aspectul elementului material prin loviri sau acte de violen, va avea acelea i modaliti normative ca i infraciunea prevzut "n art. 1C; ).pen., e4cepie fc-nd doar varianta agravat care prevede timpul de "ngri8iri medicale mai mare de 2; de zile dar de cel mult A; de zile. Art. 1C2 ).pen., vtmarea corporal grav prevede ca modaliti normative, vtmarea corporal care necesit "ngri8iri medicale mai mult de A; de zile dar i vtmarea care a provocat una din urmtoarele consecine . pierderea unui sim sau organ, "ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic ori psi,ic, sluirea,

11C 11B

:. %ongoroz, op. cit., pag.2#2 :.%o!rinoiu, op. cit., pag.1##

=;

avortul ori punerea "n prime8die a vieii persoanei. $4ist agravant atunci c-nd cele enumerate anterior au fost sv-r ite "n scopul producerii acestor rezultate. A adar infraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte este suscepti!il de numeroase modaliti at-t normative 5 "n raport cu fapta care a produs rezultatul. loviri u oare sau violene grave, vtmri temporare sau permanente 6, c-t i faptice 5 "n raport cu "mpre8urrile "n care s/a produs moartea victimei. starea de sntate, moartea intervenit imediat sau la un interval mai mic sau mai mare de timp, concurs de cauze survenite etc.612;. %e toate aceste modaliti va tre!ui s se in seama la evaluarea gradului de pericol social al infraciunii dar i la sta!ilirea cuantumului pedepsei. S#nciuni. Potrivit reglementrilor legale, statul, are dreptul, dar "n acela i timp i o!ligaia de a aplica sanciuni i de a le pune "n e4ecutare, pentru c este dator s asigure, prin mi8loacele pe care le are la dispoziie, un climat de disciplin civic, at-t colectiv c-t i individual. 3nfraciunea de loviri i vtmri cauzatoare de moarte se pedepse te cu "nc,isoare de la = la 1= ani. La sta!ilirea concret a cuantumului pedepsei se va ine cont "ns, i de e4istena unor circumstane atenuante sau agravante, dup caz. A a cum se poate o!serva, poziia su!iectiv special a autorului 5 praeterintenia 6 face ca pedeapsa s fie mai u oar dec-t pentru omor, dar mai sever dec-t pentru uciderea din culp. Aspecte procesuale. 1n cazul infraciunii de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte, av-nd "n vedere gradul ridicat de pericol social al acesteia, legiuitorul a sta!ilit ca aciunea penal s se pun "n mi care din oficiu. %in acelea i motive, competena de cercetare penal a infraciunii revine procurorului, iar 8udecata "n prim instan o efectueaz tri!unalul !, ). pr. Pen.6. 5 art. 2D, alin. 1, lit.

12;

:. %ongoroz, op. cit., pag. 2#3

=1

).- Asemnri i deose(iri ntre cele dou infraciuni


3nfractiunea de omor prezinta aspecte aparent asemanatoare cu infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte 5art.1C3 )od penal6 diferentierea lor radicand deseori in practica serioase dificultati. Astfel, un prim criteriu de difereniere "ntre cele dou infraciuni izvor te din "ns i terminologia folosit de legiuitor "n enunarea coninutului legal al infraciunilor. 1n cazul omorului se folose te e4presia S uciderea unei persoane S, ceea ce denot c aciunea sau omisiunea ce a condus la decesul victimei reprezint nu numai cauza primar declan atoare, ci i cauza, necone4 cu alte condiii sau "mpre8urri, apt a produce eo ipso rezultatul letal 5 "mpu care, otrvire, lovitur puternic etc.6. 1n cazul, loviturilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte legiuitorul folose te e4presia S dac vreuna din faptele prevzute "n art. 1C; / 1C2 ).pen. a avut ca urmare moartea victimei ...S, su!liniind astfel pe de o parte aciunea de a lovi sau vtma, cu caracteristicile prevzute "n art. 1C; / 1C2 ).pen., neantren-nd "n mod o!i nuit prin ea "ns i, rezultatul letal, iar pe de alt parte moartea / condiie specific de e4isten a acestei infraciuni, elementul su circumstanial. O prima asemnare "ntre cele dou infraciuni e4ist su! aspectul o!iectului 8uridic generic, comun de fapt, tuturor infraciunilor contra persoanei, i care are "n vedere ansam!lul relaiilor sociale care se constituie i se desf oar "n legtur cu aprarea persoanei su! totalitatea atri!uiilor sale. %e asemenea, o alt asemnare "ntre cele dou infraciuni este o!iectul 8uridic special care const "n ansam!lul relaiilor sociale a cror normala desf urare nu e posi!il fr ocrotirea vieii persoanei. Aici "ns intervine i o difereniere "n sensul c de i au acela i o!iect 8uridic special, infraciunea de omor este inclus "n S Omucidere S, "n timp ce infraciunea de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte este inclus "n S 3nfraciuni contra integritii corporale i sntii persoanei S. O!iectul material este asemntor am!elor infraciuni i const "n corpul persoanei "n via "n totalitatea fiinei sale. 1n ceea ce prive te su!iecii infraciunilor at-t "n cazul infraciunii de omor c-t i "n cazul infraciunii de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte su!iectul activ este =2

orice persoan care "ndepline te condiiile generale de rspundere penal. O difereniere apare "n cazul omorului calificat c-nd "n anumite situaii se cere o anumit calitate special su!iectului activ. Su! aspectul su!iectului pasiv nu intervine nici aici nici o difereniere, acesta put-nd fi orice persoan "n via asupra creia se "ndreapt aciunile fptuitorilor. %oar "n cazul omorului calificat apare o calitate special a su!iectului pasiv. %in punctul de vedere al laturii o!iective e4ist de asemenea asemnri i deose!iri. %ac elementul material se realizeaz relativ asemntor, rezultatul socialmente periculos este identic la am!ele infraciuni i anume moartea persoanei. %iferenieri eseniale apar "ns "n cadrul legturii cauzale dintre elementul material i rezultatul letal produs. 1n cazul loviturilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte procesul cauzal este comple4, compus dintr/o cauz 5 care poate fi un factor primar declan ator sau un factor secundar, declan at 6 i una sau mai multe condiii 5 activiti umane 6 sau "mpre8urri 5 anumite stri sau situaii / !tr-nee, stare de e!rietate etc.6 cu legtur de cauzalitate, ce decurg una din alta, care, de asemenea, pot 8uca rol de factori primari 5declan atori6 sau secundari 5declan ai6. La infraciunea de omor procesul cauzal este linear "n sensul unei legturi imediate de la cauza primar 5 i unic6 la efect. A adar la infraciunea de lovituri cauzatoare de moarte acest proces i/a forma unui traseu sinuos sau a unor trasee multiple si intersectate9 rezultatul mai grav survine condiionat, i nu cauzat de leziunile iniiale. %ac "n ne4ul cauz primar 5actul agresiv6Tvtmare//moarte nu intervin verigi intermediare su! forma unor condiii 5"mpre8urri6 pree4istente, concomitente ori su!secvente, deci cauza primar fiind apt i suficient prin ea "ns i a produce decesul, atunci efectul primar 5vtmarea6 e a!sor!it "n mod natural de efectul secundar mai grav 5moartea6, urm-nd ca fapta inculpatului s fie "ncadrat la omuciderea intenionat, neput-ndu/se reine culpa. Spre e4emplificare "n practica 8udiciar s/a reinut c. "mpre8urarea c victima a avut o comportare negli8ent fa de plaga "n8ung,iat ce i s/a cauzat de ctre inculpat prin aplicarea unei lovituri de cuit / refuz-nd s fie spitalizat, pentru "ngri8iri medicale, timp de A zile i favoriz-nd astfel instalarea unei septicemii / nu e de natur a "ntrerupe raportul cauzal dintre activitatea infracional a inculpatului i moartea victimei, din moment ce, a a cum rezulta din actele medico/legale, septicemia a avut ca punct de plecare plaga "n8ung,iat produs de inculpat. 1n situaia de fa ne4ul

=3

cauzal cauz primar//vtmare//moarte este alterat de e4istena unei "mpre8urri su!secvente agresiunii, respectiv, refuzul victimei de a fi spitalizat 5care dac ar fi fost "ngri8it corect poate nu ar fi decedat6 i astfel corect a reinut instana art.1C3).pen. pentru fapta comis. Principala deose!ire dintre infraciunea lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte i infraciunea de omor apare "ns "n ceea ce prive te latura su!iectiv. %ac poziia su!iectiv a infractorului fa de fapta comis este corect sta!ilit atunci nu se poate pune pro!lema unei gre ite "ncadrri 8uridice. 1n cazul infraciunii de omor latura su!iectiv e constituit din intenie, "n timp ce la lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte praeterintenia este cea care o caracterizeaz. A adar, "n cazul loviturilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte pe l-ng intenie 5caracteristic omorului6 fa de vtmarea iniial, va tre!ui reinut culpa fptuitorului fa de rezultatul letal produs. %e aceea sarcina organelor de urmrire penal devine mai grea "n cazul loviturilor sau vtmrilor cauzatoare de moarte, de concluziile anc,etei 8udiciare depinz-nd corecta "ncadrare 8uridic a faptei. 1n spri8inul afirmaiilor anterioare vine i practica 8udiciar care a statuat prin deciziile date de instanele 8udectore ti acelea i aspecte cu privire la diferenierile ce intervin su! aspectul laturii su!iective dintre cele dou infraciuni. Astfel. a6 din moment ce inculpatul nu a avut intenia s ucid, ci doar s loveasc persoana asupra creia a fost "ndreptat lovitura ce, din gre eal, a fost a!tut asupra altei persoane care a decedat, fapta sa constituie infraciunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte iar nu aceea de omor. Alta ar fi fost situaia dac, "n raport cu persoana iniial vizat, inculpatul ar fi acionat cu intenia de a ucide9 "n acest caz, fapta ar constitui infraciunea de omor.121 !6 "n cazul c-nd prin aplicarea unor lovituri repetate cu pumnii i picioarele asupra unor zone vitale ale corpului, cu consecina unor numeroase fracturi ale oaselor i altor leziuni s/a cauzat moartea victimei, se impune concluzia c inculpatul a prevzut posi!ilitatea morii acesteia, rezultat pe care l/a acceptat. 1n atare situaie, fapta constituie infraciunea de omor, iar nu aceea de loviri cauzatoare de moarte, care este caracterizat su! aspectul laturii su!iective prin intenie dep it, ceea ce "n cazul e4aminat, nu se poate reine. Astfel, "n cazul infraciunii de loviri cauzatoare de moarte, vtmarea este
121

2ri!.Suprem,s.p.,d.#AC<1BDD,).%.,p.2AB

=#

comis cu intenie, iar rezultatul, moartea victimei, se produce din culpa inculpatului, care nu prevede rezultatul, de i, "n raport cu situaia concret, tre!uia i putea s/l prevad, ori, dac/l prevede, nu/l accept, socotind fr temei, c el nu se va produce.122 c6fapta inculpatului de a fi aruncat cu intensitate mrit o !ucat de fier, asupra unui grup de copii, lovind pe unul dintre ace tia "n cap, ceea ce i/a provocat moartea, constituie infraciunea de omor i nu cea de lovituri cauzatoare de moarte, deoarece el putea s/ i dea seama c folosind !ucata de fier "n condiiile artate putea s/l loveasc pe unul dintre copii "ntr/o zon vital a corpului, provoc-ndu/i astfel moartea. %eci, a acceptat acest rezultat, ceea ce "nseamn c a acionat cu intenie, nu din culp i, ca atare, nu poate fi reinut infraciunea de lovituri cauzatoare de moarte.123 A adar principala deose!ire o reprezint poziia su!iectiv a fptuitorului fa de rezultatul produs. %ac acest aspect este corect lmurit atunci se poate face o corect "ncadrare 8uridic. %iferene intervin i "n ceea ce prive te modalitile de sv-r ire ale infraciunilor precum i la sancionarea acestora, tocmai din considerentul laturii su!iective, infractorul care a sv-r it un omor fiind mai aspru pedepsit fa de cel care a sv-r it infraciunea de lovituri sau vtmri cauzatoare de moarte deoarece ultimului, fa de rezultatul produs i se reine culpa. Oricum, "n practica 8udiciar, modul de delimitare a tentativei de omor de infraciunea de vtmare corporal este discuta!il. Opinia dominant este "n sensul c actele de punere "n e4ecutare a omorului, comise p-n "n momentul interveniei evenimentului "ntreruptor, tre!uie s releve, prin natura lor i "n raport cu "mpre8urrile "n care au fost sv-r ite, c infractorul a avut intenia specific de omor, nu intenia general de a vtma sau de a sv-r i o infraciune nedeterminat. Suntem "n prezena tentativei de omor i nu a vtmrii corporale ori de c-te ori fptuitorul acioneaz, "n a a mod, "nc-t provoac leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei, ori folose te instrumente sau procedee specifice uciderii, moartea victimei neproduc-ndu/se din motive independente de voina acestuia. >u are relevan timpul necesar pentru "ngri8iri medicale, deoarece acesta este caracteristic infraciunilor de vtmare corporal i nu e4prim dinamismul interior al actului.
122 123

).S.7.,c.D,d.1C din ;D.;3.1BB#,).%.,p.1## ).S.7.,s.p.,d.1;#2<1BB;,%reptul nr.12<1BB1,p.1;#

==

1n concluzie o corect "ncadrare 8uridic se poate efectua doar in-ndu/se cont de aspectele precizate anterior, mai cu seama de deose!irile fa de infraciunea de omor, "n general, i de poziia su!iectiv a autorului fa de rezultatul letal produs, "n special.

#tudiu de caz 9Difereniere ntre infraciunea de omor i lovituri cauzatoare de moarte:


;uris7rudena < Dosar %r. )/ 9++.*).)**/: )ontinutul constitutiv al infractiunii de omor se diferentiaza de cel al infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte prin latura su!iectiva a acestora, respectiv, atitudinea psi,ica a inculpatului fata de fapta si urmarile ei, infractiunea de omor realiz-ndu/se cu intentie directa sau indirecta, "n timp ce infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte se caracterizeaza prin aceea ca actiunea de lovire se realizeaza cu intentie, iar rezultatul mai grav Q moartea victimei Q se produce din culpa, situatie denumita preterintentie. Prin Sentinta penala nr.=#B din 3;.1;.2;;D data "n dosarul nr.12#1<121<2;;D, 2ri!unalul ?alati a condamnat pe inculpatul +. :. la o pedeapsa de 1; ani "nc,isoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev.de art.A# al.1 lit. a si ! din )odul penal pe o durata de 3 ani dupa e4ecutarea pedepsei principale, pentru sav-rsirea infractiunii de omor, prevazuta de art.1D# al.1 din )odul penal. 1n !aza art.D1 )od penal, a aplicat inculpatului +. :. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art.A# alin.1 lit. a, ! si c din )odul penal. )onform art.3=; )od procedura penala, a mentinut starea de arest a inculpatului +. :., iar potrivit art.CC din )odul penal, a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului, durata retinerii si arestarii preventive, cu "ncepere de la 1A.;1.2;;D la zi. 1n !aza art.1# )od procedura penala, com!inat cu art.BBC )od civil, a o!ligat pe inculpatul +.:. la plata sumei de 2CB,2= lei cu titlu de despagu!iri civile si la plata sumei de D;;; lei cu titlu de daune morale catre partea civila '. +., resping-nd restul pretentiilor civile solicitate de aceasta. A o!ligat inculpatul la plata c,eltuielilor 8udiciare catre stat. Pentru a ,otar" astfel, prima instanta a retinut urmatoarele.

=A

Prin rec,izitoriul nr.A<P<2;;D al Parc,etului de pe l-nga 2ri!unalul ?alati s/a dispus trimiterea "n 8udecata a inculpatului +.:., pentru sav-rsirea infractiunii de omor, prevazuta de art.1D# al.1 )od penal. 1n fapt s/au retinut urmatoarele. :ictima '. ?. si inculpatul +.:. locuiau "n orasul '., 8udetul ?. si se cunosteau din vedere. 1n vara anului 2;;A, "ntre cio!anii anga8ati la st-na inculpatului si victima au avut loc unor multe conflicte, motivul fiind zona unde pasteau animalele. 1n ziua de 1;.;1.2;;D, "n 8urul orelor 1=.;;, victima '.?. si martorul A.:. S. au mers la punctul F:Q)G pentru a taia lemne de foc dintr/o padure de salc-mi. 1n acest sens, victima a luat de la domiciliu o secure si un ferestrau 58oagar6. )ei doi s/au oprit la marginea padurii si imediat s/au apucat de taiat copaci. :ictima s/a dez!racat de geaca, a luat toporul si s/a apucat de lucru, iar martorul A.:. S. a luat si el fierastraul si a "nceput sa taie copacii mai su!tiri. 1n acest timp, inculpatul +.:., "mpreuna cu sotia sa si cu martorii >.?. si >. +., se "ntorceau cu carutele din zona F:Q+.G, unde au taiat lemne. )-nd au a8uns "n punctul F:Q)G au auzit zgomote de topor si au oprit carutele. 1ntruc-t "n zona respectiva se afla si padurea mostenita de inculpat de la tatal sau, martora +.L., urmata la mica distanta de inculpat, s/au deplasat catre locul unde veneau zgomotele, pentru a vedea cine taie lemnele. At-t martora c-t si inculpatul i/au recunoscut imediat pe cei care taiau, ca fiind A.:.S. si '.?. +artora a "nceput sa le adreseze reprosuri celor doi "n legatura cu faptul ca taie lemne dintr/o padure ce nu le apartinea. La vederea inculpatului si a martorei, victima '.?. si martorul A.:. si/au luat ,ainele de 8os si uneltele, au a!andonat lemnele si au fugit spre r-pa din apropiere. %esi si/a dat seama ca victima si martorul nu taiau copaci din padurea sa, ce este situata mai "n interior, inculpatul a fugit totusi dupa ei. :ictima si martorul au co!or-t "n r-pa, fiind "nsa urmariti "ndeaproape de inculpat, care avea asupra sa !iciul. 1n timp ce martorul a reusit sa scape, victima '.?. a fost a8unsa si prinsa de inculpat la circa 1= metri ad-ncime fata de malul r-pei.

=D

3nculpatul, aflat su! influenta !auturilor alcoolice, a smuls din m-na victimei securea si, repros-ndu/i ca a venit la furat lemne, i/a aplicat o lovitura cu coada acesteia "n zona capului. :ictima '.?. si/a ferit capul, iar coada toporului i/a lovit doar umarul si i/a sters o!razul st-ng. 1n continuare, victima '.?. a ripostat, "ncerc-nd sa/l loveasca si ea pe inculpat, dar "ntruc-t era mai "n vale dec-t acesta, nu a reusit. Atunci, inculpatul a "mpins/o pe victima cu m-na "n zona pieptului, iar acesta s/a dezec,ili!rat si a cazut spre fundul r-pei, ram-n-nd cazuta la pam-nt. 1n momentul incidentului, victima avea pe cap un fes din material te4til de culoare neagra, care i/a cazut c-nd a fost lovita de inculpat. 2oate acestea au fost vazute si de martora +.L., care "n momentul c-nd sotul ei a co!or-t "n r-pa, a mers si ea la malul r-pei sa vada ce se "nt-mpla. 1n continuare, inculpatul, urmat de sotia sa, s/au "ntors la caruta. 1n drum spre caruta, inculpatul a luat un salc-m taiat, l/a carat "n spate c-tiva metri si apoi l/a a!andonat la marginea padurii. &iind "ntre!at de martorii >.?. si >.+. cine erau cei care taiau lemne, inculpatul le/a relatat ca este vor!a de A.:. si '.?. si ca acestuia din urma i/a aplicat o palma, i/a luat securea si l/a "mpins "n r-pa. %upa aceasta at-t familia +., c-t si familia >., au urcat "n carutele lor si s/au "ndreptat catre casa. Pe drum, cei patru s/au "nt-lnit cu martorul '.+. Q fratele victimei / 3nculpatul i/a spus ca s/a certat cu victima '.?., pentru ca taia copaci din padurea lui si din aceasta cauza i/a aplicat o lovitura cu palma si i/a luat securea. 2otodata, inculpatul i/ a aratat martorului securea pe care i/o luase lui ' ?. 1ntre timp, constat-nd ca victima '.?. nu s/a mai "ntors la domiciliu, martorul A:S a plecat "n cautarea acesteia, gasind/o "n cele din urma, pe fundul r-pei, decedata. %-ndu/si seama ca victima a fost omor-ta de inculpat, martorul a anuntat imediat organele de politie si rudele victimei. %in raportul de constatare medico/legala rezulta ca. / moartea victimei '? este violenta9

=C

/ ea se datoreaza socului ,emoragic consecutiv unei ,emoragii interne masive, prin ruptura ,epatica9 / leziunile traumatice au putut fi produse prin lovire cu sau de corpuri dure, fara sa fie e4clusa posi!ilitatea producerii prin cadere/rostogolire pe un plan "nclinat cu denivelari9 / "ntre leziunile traumatice si decesul victimei se sta!ileste legatura directa si neconditionata de cauzalitate9 / leziunile si moartea victimei pot data din 1;.;1.2;;D9 / toate leziunile traumatice descrise au caracter vital9 / s-ngele recoltat victimei nu contine etanol si apartine grupei sanguine A33 5raport de constatare medico/legala f.13/21 ds.u.p.6. )u ocazia cercetarii la fata locului, s/a constatat ca r-pa unde a fost gasita decedata victima are o ad-ncime de apro4imativ #= metri si cu "nclinatie a malurilor de apro4imativ A; de grade, am!ele planuri fiind foarte a!rupte, de la marginea r-pei spre !aza acesteia sunt mai multe urme de "ncaltaminte9 la o distanta de circa 1= metri spre !aza r-pei, a fost gasit un fes din material te4til de culoare neagra, care s/a sta!ilit ca apartine partii vatamate. %e asemenea, din locul unde a fost gasit fesul si p-na la !aza r-pei a fost gasita victima, s/a constatat e4istenta mai multor ar!usti de salc-m cu crengile rupte proaspat, iar solul rascolit de urme de "ncaltaminte. )u ocazia e4aminarii securii cu care inculpatul a lovit/o pe victima, s/a constatat pe coada acesteia, lunga de apro4imativ C;/B; cm, o portiune asc,iata la apro4imativ 2;/ 2= cm de capat, "ntre care se aflau c-teva fire te4tile de culoare neagra, care provin de la fesul pe care victima "l purta pe cap "n momentul incidentului. 1n faza de urmarire penala '.+. s/a constituit parte civila cu suma de 1;.;;; lei 50O>6, reprezent-nd c,eltuieli cu "nmorm-ntarea si pomenirea sotului sau '.?. 1n faza de cercetare 8udecatoreasca '.+. s/a constituit parte civila cu suma de 1;.;;; lei 50O>6 cu titlu de daune materiale si 1;.;;; lei 50O>6 cu titlu de daune morale. &iind audiat "n faza de urmarire penala, inculpatul +.:. a recunoscut partial comiterea faptei.

=B

Astfel, a aratat ca "n ziua de 1;.;1.2;;D, "mpreuna cu sotia sa, martora +. L. si cu familia > au fost programati sa ia lemne din punctul F:alea saseG Q+ilionari. 1n 8urul orelor 1=,3;/1A au terminat de taiat lemne si au plecat spre casa iar c-nd au a8uns "n zona F:.).G au auzit zgomote ca si cum cineva taia copaci, au oprit caruta la marginea padurii iar martora +.L. a plecat imediat catre zona de unde se auzeau zgomotele. 3nculpatul a declarat ca a urmat/o pe martora +.L. av-nd !iciul "n m-na. +artora +.L. a "nceput sa strige la cei care taiau si c-nd inculpatul a a8uns acolo, cei doi care taiau lemne si/au luat ,ainele de 8os si au fugit. 3nculpatul a precizat ca imediat ce i/a vazut pe cei doi indivizi i/a recunoscut, acestia fiind A.:. si '.?. A mai aratat ca, "n momentul "n care acestia au fugit, A.:. avea "n m-na 8oagarul iar '.?. avea securea. A precizat totodata ca "ntruc-t ?.'. alerga mai greu, a reusit sa/l a8unga, dupa ce acesta a co!or-t c-tiva metri "n r-pa, l/a "ntre!at pe '.?. de ce taie din padure iar acesta i/ a raspuns ca nu taie din padurea inculpatului. 3nculpatul a precizat ca, de altfel, si/a dat seama ca padurea de unde taiau cei doi nu era a lui, "ntruc-t cei doi taiau la marginea padurii, iar tatal inculpatului are padurea mai spre interior. 3nculpatul a declarat ca, dupa sc,im!ul de replici pe care l/a avut cu '.?., "n timp ce se aflau la c-tiva metri spre interiorul r-pei, '.?. a ridicat securea pentru a/l lovi iar inculpatul, care se afla "ntr/o pozitie mai "nalta dec-t '.?., a prins securea cu am!ele m-ini si dupa o scurta lupta a reusit sa i/o smulga din m-na, dupa care i/a aplicat o palma puternica peste fata iar acesta a cazut spre fundul r-pei, c-tiva metri. A mai declarat inculpatul ca ulterior a urcat pe mal, unde se afla sotia sa, martora +.L., si "mpreuna cu aceasta a plecat la caruta, iar apoi s/au "ndreptat spre casa urmati de familia >. &iind audiat "n faza de cercetare 8udecatoreasca, inculpatul a revenit asupra declaratiilor date "n faza de urmarire penala arat-nd ca '.?. a ridicat securea pentru a/l lovi iar el a "ncercat sa se apere "mping-ndu/l cu palma peste fata, moment "n care '.?. a dat drumul la secure si i/a luat/o inculpatul, iar victima a cazut "n r-pa. *lterior, victima '.?. s/a ridicat si i/a spus ca o sa/l prinda tatal si fratele sau.

A;

3nculpatul, prin aparator ales, a solicitat sc,im!area "ncadrarii 8uridice a faptei deduse 8udecatii, din infractiunea de omor, prevazuta de art. 1D# al .1 )od penal, "n infractiunea de lovire sau vatamare cauzatoare de moarte, prevazuta de art. 1C3 )od penal, si "n aceasta "ncadrare sa se dispuna ac,itarea inculpatului "n !aza art. 11 pct. 2 lit. a )od procedura penala "n ref. la art. 1; lit. e )od penal, "n cauza fiind incidente dispozitiile art. ## )od penal. )ererile nu au fost primite de catre instanta de fond pentru urmatoarele considerente. 2ri!unalul ?alati a retinut ca retractarea de catre inculpat "n fata instantei a declaratiilor date "n cursul urmaririi penale cu motivarea ca ar fi fost supus la violente psi,ice nu tre!uie acceptata necritic, prin asemenea retractari se divizeaza artificial procesul penal si se minimalizeaza necesitatea si importanta urmaririi penale. $ste cunoscut ca, de regula, declaratiile care reflecta cel mai e4act adevarul sunt cele pe care "nvinuitul sau inculpatul le/a scris personal "n momentele initiale ale urmaririi penale, precum si cele "n care acesta a relatat li!er faptele "ntr/un moment c-nd "nca nu a fost "n masura sa conceapa strategia de aparare. Pentru a produce efecte, revenirea inculpatului asupra declaratiilor date anterior tre!uie sa fie temeinic motivata si convingator dovedita si totodata sa se coro!oreze cu fapte si "mpre8urari ce rezulta din ansam!lul pro!elor administrate "n cauza. Prima instanta a constatat, raportat si la considerentele anterior e4puse, ca "n cauza, inculpatul nu a motivat temeinic revenirea sa asupra declaratiilor date "n faza de urmarire penala, afirmatia referitoare la faptul ca procurorul care l/a audiat a "ncercat sa "l "nvinovateasca neconstituind o motivare temeinica a atitudinii oscilante a inculpatului. 2otodata, s/a constatat ca declaratiile inculpatului nu se coro!oreaza cu fapte si "mpre8urari ce rezulta din ansam!lul pro!elor administrate "n cauza. Sustinerile inculpatului "n sensul ca victima a "ncercat sa/l loveasca cu securea, dar el a reusit sa i/o smulga din m-na, dupa care i/a aplicat o lovitura cu palma peste fata iar victima a cazut spre fundul r-pei c-tiva metri sunt contrazise de declaratia martorei +.L., sotia inculpatului. 0eferitor la declaratiile date pe parcursul procesului penal de aceasta martora, s/a constatat ca si aceasta, "n faza de cercetare 8udecatoreasca a revenit asupra declaratiilor

A1

date "n faza de urmarire penala, cu motivarea ca a fost anc,etata doua zile la politie si o!ligata de politist sa scrie ce "i spunea acesta iar procurorul a transcris aceste declaratii si nu a "ntre!at/o nimic si nu a stiut ce tre!uie sa spuna. A sustinut contrar celor declarate "n faza de urmarire penala ca victima a "ncercat sa/l loveasca pe inculpat cu securea, inculpatul s/a aparat si i/a luat securea din m-na si i/ a dat victimei o palma peste !ar!a. :ictima s/a rostogolit de c-teva ori "nspre r-pa, dupa care s/a ridicat si i/a amenintat ca "i va pune pe tatal si pe fratele sau sa "i omoare. A mai declarat ulterior, ca pro!a!il inculpatul c-nd i/a luat securea din m-na victimei a atins/o pe aceasta cu coada securii, "nsa nu stie e4act, pentru ca nu se uita la inculpat si la victima ci se uita la cai sa nu plece. S/a constatat ca, "n faza de cercetare 8udecatoreasca, martora a declarat aspecte contradictorii, nu a putut sa sustina p-na la capat afirmatiileQsustineri care sunt contrazise cu privire la anumite aspecte, c,iar si de declaratiile inculpatului. Pe de alta parte, martora nu a motivat temeinic si nu a putut dovedi convingator motivul pentru care a revenit asupra declaratiilor date "n faza de urmarire penala, motiv pentru care s/a dat eficienta declaratiei martorei data "n fata procurorului, "n faza de urmarire penala, luata cu respectarea conditiilor prevederilor de lege 5referitor la aplicarea disp. art. A# al .2 )od penal s/a precizat anterior ca nu se impune a se da eficienta pentru considerentele e4puse6. )unostea foarte !ine locul, cunostea ad-ncimea r-pei si prin urmare, putea si tre!uia sa "si dea seama ca "mping-nd/o pe victima "n r-pa, e4ista posi!ilitatea ca aceasta sa moara. +ai mult dec-t at-t, dupa ce a "mpins/o "n r-pa pe victima, inculpatul a plecat, a!andon-nd/o pe aceasta. >ici cererea inculpatului de a se dispune ac,itarea sa "n !aza art. 11 pct. 2 lit. a )od procedura penala "n referire la art. 1; lit. e )od procedura penala "ntruc-t "n cauza sunt incidente dispozitiile art. ## )od penal nu a putut fi primita de catre 2ri!unalul ?alati. S/a constatat ca nu sunt "ndeplinite conditiile prevazute de art. ## al. 1, 2 )od penal privind legitima aparare. S/a retinut ca inculpatul este cel care a initiat atacul, venind cu !iciul "n m-na "n padurea care nu "i apartinea 5inculpatul arat-nd "n declaratiile date "n faza de urmarire penala, ca si/a dat seama ca martorul A si victima nu taiau lemne din padurea lui, "ntruc-t

A2

cei doi taiau lemne la marginea padurii, iar tatal sau are padurea mai spre interior6. 1n momentul "n care martorul A si victima l/au vazut venind pe inculpat Qastfel cum declara si inculpatul si/au luat ,ainele de 8os si au "nceput sa fuga. Astfel, desi victima a fugit, pentru a evita un conflict cu inculpatul, aceasta a urmarit/o, a co!or-t dupa ea "n r-pa, a dezarmat/o de secure, a "ncercat sa o loveasca cu securea "n cap, si ulterior a "mpins/o "n r-pa. Asadar, victima nu era "narmata la momentul "n care a fost lovita, ulterior a fost "mpinsa "ntr/o r-pa ad-nca de #= metri, cu o "nclinatie a malurilor de apro4imativ A; de grade, am!ele planuri fiind foarte a!rupte/si ulterior a!andonata. 1n drept, 2ri!unalul ?alati a constatat ca fapta inculpatului +.:., care "n ziua de 1;.;1.2;;D, pe fondul unui conflict spontan, "n timp ce se afla "n padure pe raza orasului ', 7ud. ?, a lovit/o pe victima '.?. cu coada securii "n zona capului, dupa care a "mpins/ o "ntr/o r-pa a!rupta si ad-nca, cauz-ndu/i leziuni ce au produs moartea victimei, "ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor, prevazute de art. 1D# al .1 )od penal. La individualizarea pedepsei ce a fost aplicata inculpatul +.:. prin aceasta ,otar-re, au fost avute "n vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. D2 )od penal, tin-ndu/se seama de dispozitiile partii generale a )odului penal, de limitele de pedeapsa fi4ate "n partea speciala, de gradul de pericol social al faptei sav-rsite, de persoana inculpatului precum si de "mpre8urarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. S/a aplicat inculpatul si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. A# lit. a, ! )od penal pe o durata de 35trei6 ani dupa e4ecutarea pedepsei principale. 1n privinta pedepsei accesorii ce a fost aplicata inculpatului "n temeiul art. D1 )od penal, prima instanta a retinut ca natura faptei sav-rsite si ansam!lul circumstantelor personale ale inculpatului, conduc la concluzia unei nedemnitati "n e4ercitarea drepturilor prev. de art. A# lit. a, !, c )od penal. 1n ce priveste latura civila a cauzei, "n faza de urmarire penala, '.+. s/a constituit parte civila cu suma de 1;.;;; lei 50O>6 reprezent-nd c,eltuieli de "nmorm-ntare si pomenirea sotului sau '.?..

A3

1mpotriva sentintei penale nr.=#B<2;;D a 2 ? au declarat apel inculpatul +.:. si partea civila '.+. 3nculpatul +.:., prin aparator, solicita admiterea apelului, casarea sentintei instantei de fond si, "n re8udecare, sc,im!area "ncadrarii 8uridice date faptei sav-rsite din infractiunea de omor, prevazuta de art.1D# al.1 din )odul penal, "n infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prevazuta de art.1C3 din )odul penal, si, "n aceasta "ncadrare sa se dispuna ac,itarea sa "n !aza dispozitiilor art.11 pct.2 lit.a "n referire la art.1; lit.e din )odul penal, "n cauza fiind incidente disp.art.## din )odul penal, respectiv sav-rsirea faptei "n legitima aparare. Aceste solicitari le/a facut si cu ocazia 8udecarii cauzei "n fond. A motivat ca a aplicat victimei '.?. doar o lovitura cu palma si ca, desi la plecare, aceasta era "n picioare profer-ndu/i amenintari, nu "si e4plica cum a cazut "n r-pa si ca "n orice caz, nu a avut intentia de a omor" victima. %e asemenea, arata ca lovitura cu palma aplicata victimei, "n urma provocarii acesteia, care a "ncercat initial sa/l loveasca pe inculpat cu toporul si ca fata de aceasta atitudine, considera ca s/a aflat "n legitima aparare. Apelul inculpatului este nefondat, pentru cele ce urmeaza. )u privire la solicitarea inculpatului de sc,im!are a "ncadrarii 8uridice date faptei, din infractiunea de omor "n cea de lovituri cauzatoare de moarte, "n mod corect instanta de fond a respins aceasta cerere, "ntruc-t cele doua infractiuni se diferentiaza prin latura su!iectiva a acestora, respectiv, atitudinea psi,ica a inculpatului fata de fapta si urmarile ei, infractiunea de omor realiz-ndu/se cu intentie directa sau indirecta, "n timp ce infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte se caracterizeaza prin aceea ca rezultatul mai grav, "n cazul de fata, moartea victimei, se produce din culpa, situatie denumita "n doctrina preterintentie. 1n situatia de fata, din declaratiile initiale ale inculpatului si ale sotiei acestuia, martora +.L., reiese ca inculpatul a lovit victima cu coada unui topor, pe care "l smulsese acestuia din m-na, "n zona capului si a umarului, dupa care, a "mpins/o "ntr/o r-pa ad-nca de #= de metri si cu o "nclinatie de A; de grade. %in e4pertizarea toporului cu care inculpatul a lovit victima, au fost gasite pe coada acestuia fire te4tile apartin-nd fesului pe care victima "l avea pe cap, fire te4tile ce nu s/ar fi gasit daca inculpatul nu ar fi aplicat o lovitura suficient de intensa.

A#

>u poate fi retinuta sustinerea inculpatului ca nu ar fi intentionat sa omoare victima, "ntruc-t, fata de o!iectul cu care a lovit, zona vizata, respectiv capul victimei, precum si faptul ca a "mpins/o pe aceasta "ntr/o r-pa a!rupta a carei ad-ncime o cunostea, fiind localnic, coro!orat cu atitudinea acestuia de nepasare, const-nd "n parasirea victimei, conduce la ideea ca inculpatul a acceptat posi!ilitatea ca victima sa moara, intentia sa fiind indirecta, modalitate ceruta de lege pentru realizarea continutului constitutiv al infractiunii de omor. 0evenirile ulterioare asupra declaratiilor date la urmarirea penala, nu au fost temeinic 8ustificate si pro!ate, astfel ca nu se coro!oreaza cu celelalte pro!e administrate "n cauza, neput-nd fi retinute de instanta. )u privire la sustinerea inculpatului ca ar fi sav-rsit fapta "n legitima aparare, solicit-nd ac,itarea sa "n !aza disp.art.1; lit.e din )odul de procedura penala, din "ntreg pro!atoriul reiese ca inculpatul a fost acela care a initiat atacul, venind catre victima cu !iciul "n m-na, urmarind/o apoi c-nd aceasta a "nceput sa fuga, dupa care, "n conditiile "n care aceasta nu mai era "narmata, a lovit/o cu coada toporului si a "mpins/o "n r-pa, situatie ce nu se "ncadreaza "n cerintele art.## din )odul penal potrivit carora fapta inculpatului a fost sav-rsita pentru a "nlatura un atac material, direct si in8ust din partea victimei. &ata de aceste considerente, "n !aza disp.art.3DB pct.1 lit.! din )odul de procedura penala, s/au respins apelurile declarate de inculpatul +: si de partea civila '.+., ca nefondate si le/a o!ligat la plata c,eltuielilor 8udiciare catre stat, conform dispozitiilor art.1B2 alin.2 )od procedura penala. 1ntruc-t inculpatul +.:. se afla "n stare de arest preventiv, conform art.3C3 alin.2 )od procedura penala, art.3=; )od procedura penala, )urtea a mentinut starea de arest preventiv si a dedus din pedeapsa aplicata durata arestarii preventive "ncep-nd cu 1A.;1.2;;D la zi 511.;2.2;;C6

CAPI,$"'" III
-.+ Asemnri si deose(iri cu alte infraciuni

A=

3nfractiunea de omor este o infraciune comple4a prin natura sa in continutul su putandu/se a!sor!i actiuni care constituie prin ele insele infractiuni distincte, dar care s/ au inserat in actiunea de ucidere, e4emplu. loviri, violente, vatamari corporale6. La randul sau, omorul sau mai e4act actiunea de ucidere cu intentie este a!sor!ita in continutul comple4 al altor infractiuni9 de e4emplu atentatul care pune in pericol securitatea statului 5art. 1A; )od penal6, atentatul contra unei colectivitati 5art. 1A1 cod penal6, infractiuni contra reprezentantului unui stat strain 5art. 1D1 )od penal6. 3nfractiunea de omor poate veni in concurs cu ea insasi, de e4emplu in cazul cand se savarsesc mai multe omoruri de acelasi faptuitor, impre8urarea ca o persoana a mai savarsit si un alt omor constituie in reglementarea din )odul penal in vigoare un element circumstantial de agravare 5art. 1DA alin.1 lit. c6. %aca insa faptuitorul voind sa ridice viata unei persone ridica prin aceeasi actiune si viata altei sau altor personae, neurmarind insa acest rezultat, vom avea intr/o asemenea ipoteza un concurs de infractiuni intre omorul propriu/zis si uciderea din culpa prevazuta de art. 1DC )od penal, caz in care se vor aplica regulile concursului de infractiuni 5art. 3# )od penal6.12# 3n ceea ce priveste fapta de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, aceasta constituie ultima treapta pe scara progresiva pe care o pot urca faptele de loviri sau alte violente, primele trepte fiind parcurse de faptele premergatoare ale vatamarilor corporale grave. Pe masura in care datorita consecintelor produse se realizeaza treptele successive ale progresiunii, faptele de gravitate mai usoara se a!sor! in fapta mai grea incadrandu/se in dispozitia incriminatoare a acesteia din urma. Asadar, lovirile sau vatamarile care constituie prin ele insele o infractiune se a!sor! datorita unei comple4itati naturale in continutul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. 3nfractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte se aseamana si cu infractiunea de ucidere din culpa, dar nu tre!uie confundata cu aceasta, deoarece in cazul uciderii din culpa cauzarea mortii se datoreaza numai culpei faptuitorului, pe cand in cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, culpa faptuitorului se suprapune unei actiuni de lovire sau de vatamare savarsite cu intentie.12=

12# 12=

:. %ongoroz si cola!., $4plicatii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p.1D# :. %ongoroz si cola!., $4plicatii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p.23;

AA

-.) Elemente de dre7t com7arat


1ncerc-nd sa facem o comparatie "ntre elementele circumstantiale de agravare din legea penala rom-na si cele din legislatiile straine continentale luate drept referinta, o!servam ca e4ista unele circumstante de agravare comune mai multor legislatii, cum ar fi. premeditarea, sav-rsirea faptei asupra sotului sau a unei rude apropiate ori pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la urmarire, arestare sau de la e4ecutarea unei pedepse 5prevazute si de legea penala italiana si franceza6, din interes material 5prevazuta si de legea penala italiana si germana6, prin mi8loace care pun "n pericol viata mai multor persoane 5prevazuta si de legea penala germana6, "n legatura cu "ndeplinirea "ndatoririlor de serviciu sau pu!lice ale victimei 5prevazuta si "n legea penala franceza6, pentru a "nlesni sau a ascunde sav-rsirea unei alte infractiuni 5prevazuta si "n legislatia penala franceza, italiana si germana6. *nele circumstante sunt proprii numai legii penale rom-ne, cum este omorul comis profit-nd de neputinta victimei de a se apara sau omorul comis "n pu!lic, iar alte agravante sunt specifice fiecarei legislatii. / legea penala spaniola. omorul comis cu viclenie, ca pret, recompensa sau promisiune9 / legea penala italiana. omorul comis cu mi8loace otravitoare sau cu alte mi8loace insidioase9 / legea penala franceza. omorul comis contra unui minor de p-na la 1= ani, a unei persoane vulnera!ile datorita v-rstei, !olii, infirmitatii fizice sau psi,ice9 / legea penala germana. omorul comis din placere, pentru satisfacerea placerilor se4uale, din viclenie9 Potrivit unei opinii emise "n literatura de specialitateU, daca ar fi sa reflectam la solutia cea mai corespunzatoare "n privinta agravantelor la omor, s/ar putea sugera o reducere simtitoare a numarului acestora si o formulare mai sintetica a acestora. Astfel, s/ar putea agrava sanctiunea pentru omor "n raport cu scopul de a o!tine anumite avanta8e ilegale ori daca fapta a fost sav-rsita prin modalitati suscepti!ile sa usureze comiterea ei sau sa/i confere o mai mare rezonanta sociala sau daca fapta este sav-rsita asupra unor persoane care au nevoie de o ocrotire deose!ita ca urmare a functiei lor "n organele ce e4ercita autoritatea de stat, ca urmare a v-rstei, a !olii sau deficientelor AD

fizice sau psi,ice sau a relatiilor de rudenie cu faptuitorul. Aceste circumstante agravante ar putea fi prevazute "n continuarea omorului simplu, nefiind a!solut necesara sistematizarea ca "n prezent a acestor agravante. 2ot potrivit acestei opinii, s/au e4primat rezerve cu privire la posi!ilitatea prevederii unei dispozitii anume "n ceea ce priveste omorul sav-rsit "n conditii atenuante 5provocarea sau alte "mpre8urari agravante6, dupa modelul legii germane. 0eglementarea e4istenta "n legea penala rom-na, "n sensul de a lasa sa opereze circumstantele generale legale si 8udiciare atenuante, este mai potrivita. 1n felul acesta ar opera si provocarea ca circumstanta atenuanta, precum si alte "mpre8urari care ar imprima faptei un caracter mai putin grav, circumstante la care se refera si legea germana. )odul penal model american incrimineaz omorul "n art.2;1/1//art.21;/# at-t "n cazul "n care fptuitorul a acionat cu intenie direct 5+urder6, ct i cu intenie indirect 5+analang,et6 sau din negli8en 5>egligent6. %e asemenea, incrimineaz a8utorul dat victimei s se sinucid 5art.2;1/=6. Astfel, constituie omor sav-rsit "n circumstante atenuate. omorul comis de o persoana infractor primar9 omorul comis de o persoana su! influenta unei tul!urari puternice mintale sau emotionale9 omorul sav-rsit cu participarea victimei si cu consimtam-ntul acesteia9 omorul comis "n circumstante "n care faptuitorul crede ca purtarea sa era 8ustificata moral sau ca !eneficia de o atenuare, omorul comis "n calitate de complice, "nsa cu o participare minora9 omorul comis su! constr-ngere sau din cauza dominatiei altei persoane9 omorul comis din cauza tineretii faptuitorului. &aptele de vtmare corporal sunt incriminate "n art.211/1//art.211/3, "ncep-nd cu simplele loviri p-n la vtmri foarte grave i la ameninarea "n scopul terorizrii victimei 5violente psi,ice6. 1n ceea ce priveste alte fapte contra vietii, su!scriem la solutia a!rogarii dispozitiilor referitoare la pruncucidere 5solutie de8a luata de legea franceza, spaniola si germana6, las-nd sa opereze prevederile generale de incriminare a faptei de omor calificat 5lit.c6. 1n felul acesta, legea penala rom-na s/ar "nscrie pe linia tendintelor moderne "n materie, care nu mai fac deose!ire nici "ntre uciderea copilului natural sau legitim, nici

AC

"ntre v-rstele copilului si nici "ntre limitele de pedeapsa aplica!ile "n cazul uciderii copilului nou/nascut sau a oricarei alte persoane. %iferentierile de pericol social, vor fi analizate de la caz la caz, put-ndu/se opera oricare dintre reducerile prevazute de lege pentru sanctionarea faptelor comise "n conditii atenuante, fie ca evaluarea lor ca atenuante apartine legiuitorului, fie 8udecatorului.

-.- Precedente le6islative i situaii tranzitorii


3nfractiunea de omor simplu era prevazuta in dispozitia art. 22= a )odului penal de la 1CA# si era snactionata, potrivit dispozitiei din ultimul alineat al art. 23# acelasi cod, cu munca silnica pe timp marginit. 3n )odul penal de la 1B3A omorul simplu era prevazut in dispozitia din art. #A3 si sanctionat cu munca silnica de la 1; la 2= de ani. )ontinutul incriminarii din codul penal anterior si din )odul penal in vigoare fiind similare, in caz de situatii tranzitorii nu se pot ivi dificultati de aplicatiune. 3n ceea ce priveste sanctiunea este mai favora!ila pedeapsa prevazuta in actualul cod, ma4imul acesteia fiind de 2; de ani in timp ce codul anterior era de 2= ani. %aca fapta a fost savarsita insa la rugamintea staruitoare a su!iectului pasiv 5art. #AC alin.1 )od penal anterior6, pedeapsa mai usoara este cea din )odul anterior 53 la C ani6.12A )at priveste loviturile cauzatoare de moarte, dispozitiile cuprinse in art. 1C3 isi au corespondentul in dispozitiile din art. 2#1 din )odul penal de la 1CA#, precum si in dispozitiile art.#D= din )odul penal de la 1B3A. pedeapsa prevazuta in )odul penal in vigoare cat si in cel anterior este aceeasi 53/1; ani6, astfel ca niciuna dintre dispozitii nu poate fi considerate mai favora!ila. Situatia este aceeasi si in cazul e4istentei circumstantelor atenunate. pedeapsa nu poate fi co!orata su! 3 luni inc,isoare, atat in !aza dispozitiilor din )odul penal in vigoare 5art.1CA com!inat cu art. DA lit. c6, cat si in !aza celor din )odul penal anterior 5art. #D= com!inat cu art. 1=D pct. 2 lit !6. %aca infractiunea a fost savarsita asupra unui ascendant in linie directa sau asupra unei personae mai mici de 1= ani si impre8urarea aceasta este considerate circumstanta
12A

:. %ongoroz si cola!., $4plicatii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p.1D=

AB

agravanta, tre!uie sa se tina seama de faptul ca potrivit )odului penal anterior 5art. #DA6 pedeapsa este de la # la 1; ani inc,isoare, iar potrivit )odului penal in vigoare 5art. 1C3 com!. cu art. DC alin. 16 de la 3 la 13 ani inc,isoare9 in consecinta, daca instanta va voi sa aplice o pedeapsa mai severa, va tre!ui sa tina seama de dispozitiile )odului penal anterior 5deci nu va putea depasi 1; ani6 iar daca va voi sa aplice o pedeapsa mai !landa, va tre!ui sa tina seama de dispozitiile )odului penal in vigoare 5deci va putea co!ori pedeapsa pana la 3 ani6.12D Pre*e)eri'e Nou'ui Co) Pen#' actualizat prin Legea 2;2<2;1; si care va intra in vigoare, impreuna cu Noul Cod Civil , la 1 octom!rie 2;11, realizeaza o reasezare in limite normale a tratamentului sanctionator pentru faptele incriminate in partea speciala, astfel incat sa se dea e4presie viziunii contemporane asupra rolului pedepsei in reintegrarea sociala a persoanelor care au comis infractiuni. 3n cazul infractiunilor contra vietii persoanei, s/a realizat o simplificare a reglementarii omorului, prin renuntarea la reglementarea a doua variante agravate distincte 5omorul calificat si omorul deose!it de grav6 si retinerea ca elemente circumstantiale de calificare doar a acelor impre8urari care confera faptei o periculozitate ce e4cedeaza in mod vadit posi!ilitatilor de individualizare pe !aza limitelor de pedeapsa ale variantei/tip sau de !aza . 3n ceea ce priveste categoriile pedepselor, proiectul le mentine pe cele din codul penal in vigoare, insa procedeaza la o alta sistematizare folosind drept criteriu ordinea in care acestea, odata aplicate, urmeaza sa se e4ecute. %e aceea, noua reglementare a categoriilor de pedeapsa incepe cu pedepsele principale, continua cu pedepsele accesorii si se inc,eie cu pedepsele complementare. 3n materia pedepselor principale, pentru consecventa, proiectul defineste fiecare dintre cele trei pedepse principale si nu doar pedeapsa amenzii asa cum se intampla in codul penal in vigoare. 3nstanta va aprecia utilitatea aplicarii pedepsei detentiunii pe viata, in functie de o serie de criterii. 0eglementarea pedepsei detentiunii pe viata nu a suferit modificari semnificative fata de codul penal in vigoare, insa s/a renuntat la interdictia a!soluta a neaplicarii acestei

12D

:. %ongoroz si cola!., $4plicatii teoretice J...K, vol. 333, op. cit., p.231

D;

pedepse in cazul inculpatilor care au implinit varsta de A; de ani pana la pronuntarea ,otararii de condamnare. Pentru a asigura posi!ilitatea unei cat mai !une individualizari in raport de particularitatile diferitelor situatii concrete care pot aparea in practica s/a dat posi!ilitatea instantei de 8udecata sa aprecieze, tinand seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei / unele dintre aceste criterii fiind personalitatea, nivelul de educatie, varsta si starea de sanatate / daca intr/un caz concret se impune sau nu aplicarea pedepsei detentiunii pe viata. O modificare in acelasi sens si avand la !aza aceleasi ratiuni priveste renuntarea la inlocuirea o!ligatorie a pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa inc,isorii cand condamnatul a implinit varsta de A; de ani. Potrivit +inisterului 7ustitiei, o!ligativitatea inlocuirii detentiunii pe viata cu inc,isoarea, din actuala reglementare, conditionata e4clusiv de varsta condamnatului este critica!ila intrucat nu se tine seama in nici un fel de conduita condamnatului in timpul e4ecutarii pedepsei si in plus, daca partea din detentiune e4ecutata este cel putin egala cu durata inc,isorii cu care s/a facut inlocuirea, este o!ligatorie eli!erarea condamnatului pentru e4ecutarea pedepsei inc,isorii la termen, desi este evident ca nu aceasta a fost intentia legiuitorului. Potrivit )odului penal in vigoare, o persoana in varsta de 3= de ani condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata ar tre!ui eli!erata in mod o!ligatoriu in momentul implinirii varstei de A; de ani intrucat pedeapsa inc,isorii de 2= de ani, cu care s/a inlocuit detentiunea pe viata, se constata ca fiind e4ecutata. Aplicarea amenzii prin sistemul zilelor amenda 3n proiectul codului penal, pedeapsa amenzii cunoaste o noua reglementare dar si o sfera de aplicare semnificativ largita fata de codul penal in vigoare, prin cresterea numarului infractiunilor ori a variantelor acestora pentru care amenda poate fi aplicata ca pedeapsa unica dar mai cu seama ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inc,isorii 5apro4imativ A; in codul actual Q apro4imativ 1D= in proiect6. *n prim element de noutate consta in calcularea amenzii prin sistemul zilelor amenda, care, prin mecanismul de determinare a cuantumului, asigura o mai !una individualizare a pedepsei concret aplicate atat su! aspectul proportionalitatii, e4primat in

D1

numarul zilelor/amenda, cat si al eficientei, prin determinarea valorii unei zile/amenda tinand seama de situatia patrimoniala a condamnatului. Proiectul sta!ileste limitele generale ale numarului zilelor/amenda intre 1= zile si #;; de zile iar cele ale valorii unei zile/amenda intre 1; lei si =;; lei. in privinta limitelor speciale, varia!ile progresiv sunt doar limitele numarului zilelor/amenda care, ca si in actualul cod penal, se determina in raport de modul in care norma de incriminare prevede amenda ca pedeapsa unica ori alternativ cu pedeapsa inc,isorii de o anumita durata. Amenda cumulata cu pedeapsa inc,isorii. Al doilea element de noutate consta in posi!ilitatea fie de a ma8ora limitele speciale ale pedepsei amenzii, fie de a aplica amenda cumulativ cu pedeapsa inc,isorii, atunci cand prin infractiunea savarsita s/a urmarit o!tinerea unui folos patrimonial. 0atiunea introducerii acestei reglementari este e4plicata de necesitatea de a consacra mi8loace de constrangere penala eficiente care sa nu presupuna ma8orarea duratei pedepsei inc,isorii. O noua pedeapsa complementara. pu!licarea ,otararii definitive de condamnare. 3n materia pedepsei accesorii si a pedepselor complementare, proiectul codului penal e4tinde considera!il li!ertatea 8udecatorului in alegerea acestora, iar pe de alta parte, largeste sfera drepturilor a caror e4ercitare poate fi interzisa cu titlu de pedeapsa accesorie sau complementara. 3n plus, in categoria pedepselor complementare este introdusa o noua specie de pedeapsa, respectiv pu!licarea ,otararii definitive de condamnare. Pedeapsa accesorie cunoaste o reglementare diferita fata cea actuala, atat su! aspectul modului de aplicare cat si su! aspectul continutului, dupa cum aceasta insoteste pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inc,isorii. Pedeapsa accesorie in cazul pedepsei detentiunii pe viata este reglementata similar cu dispozitiile in vigoare si se aplica de drept, prin efectul legii, iar su! aspectul continutului asupra a A drepturi e4pres prevazute 5dreptul de a fi ales in autoritatile pu!lice sau in orice alte functii pu!lice9 dreptul de a ocupa o functie care implica e4ercitiul autoritatii de stat9 dreptul strainului de a se afla pe teritoriul 0omaniei9 dreptul de a alege9 drepturile parintesti9 dreptul de a fi tutore sau curator6. Pedeapsa accesorie in cazul pedepsei inc,isorii isi pastreaza caracteristicile esentiale din reglementarea in vigoare insa sfera pedepsei accesorii o!ligatorii, constand

D2

in interzicerea e4ercitarii unor drepturi ca urmare a aplicarii unei pedepse privative de li!ertate, a fost redusa, in timp ce sfera pedepsei accesorii facultative, constand in interzicerea e4ercitarii unor drepturi atunci cand instanta considera necesar, a fost semnificativ e4tinsa. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, redusa de la 1; la = ani. Pedeapsa complementar a interzicerii e4ercitarii unor drepturi a suferit modificari atat su! aspectul duratei, prin reducerea limitei ma4ime de la 1; ani la = ani, cat si su! aspectul continutului, prin cre terea numarului drepturilor care intra in continutul acestei pedepse. Prin reducerea duratei interzicerii e4ercitarii unor drepturi, +inisterul 7ustitiei a urmarit o motivare suplimentara a condamnatului pentru respectarea legalitatii prin sta!ilirea unui orizont de timp rezona!il la implinirea caruia vor inceta aceste restrictii.12C

I "I$3RA4IE
Antoniu ?eorge, inovatia penal, ed. Academiei 0omane, 'ucuresti 2;;2. Antoniu ?eorge, !ractica "udiciara penal# vol 333, ed. Academiei 'ucuresti, 1BB2. 'eli :., $edicina le%al, $ditura 2eora, 'ucure i, 1BB2. 'oroi Ale4andru., Infraciuni contra vieii, $d. All 'ec@, 'ucuresti, 1BBB.

12C

,ttp.<<MMM.avocatnet.ro<content<articles

D3

'ulai )., Drept !enal# partea special, vol. 3, *niversitatea din 'ucure i, &acultatea de %rept, 1BD=. 'ulai )., $anual de drept penal, $d. All 'ec@, 'ucure ti, 1BBC. 'ulai )onstantin, Drept penal# !artea %eneral, vol. 3, op. cit., 'ucure ti, 1BB2. )odul Penal +odel American, P,iladelp,ia P.A. Cule%ere de decizii penale pe anul 1BDB, 1BB;. Cule%ere de !ractic &udiciar !enal, 1BB3. %ianu 2i!eriu, 'ovituri sau vtmri cauzatoare de moarte ( raportul de cauzalitate, $d. Lumina Le4, 'ucure ti, 1BBA. %o!rinescu 3on, Infraciuni care cuprind o form comple) de vinovie, "n 7.>. =<1BA1. %o!rinescu 3on, Infraciuni contra vieii persoanei, $d. Academiei, 'ucure ti, 1BCD. %o!rinoiu :asile i colectiv., Drept penal# partea %eneral, $d. $uropa >ova, 'ucuresti, 1BBD. %ongoroz :intila , 3osif &odor , >icoleta 3liescu, *)plicatii teoretice ale codului penal roman, vol. 3, ed. All 'ec@, 'ucuresti, 2;;A. %ongoroz :intila, S. Ea,ane, 3. Oancea, 3. &odor, >. 3liescu, ). 'ulai, 0. Stanoiu, :. 0osca, *)plicaii teoretice ale Codului penal rom+n. !artea special# vol 333.# , ed. Academiei 0om-ne i ed. All 'ec@, 'ucure ti, 2;;3. Drept penal Q partea general, Note de curs, )entrul de multiplicare al Academiei de Poliie, 'ucure ti, 1BCA. Dreptul nr. C, 1BB#, =<1BB2, 1;<1BB2, 2<1BB#, D<1BB2, C<1BB3, =<1BB#, 1=<1BB#, #<1BB3, B<2;;1, A<2;;, A<1BB3, 3<2;;3, 12<1BB1. Log,in Octavian, 2udorel 2oader, Drept penal rom+n# partea special, $ditura Hansa, 'ucure ti, 1BBA.

D#

Log,in Octavian, 2udorel 2oader, Drept !enal ,om+n# !artea special, )asa de editur i pres ,,Han a((, 'ucure ti, 1BB#. Log,in Octavian, A &ilipa # Drept penal rom+n# partea special, )asa de $ditur i Pres GHan a S.0.L.G, 'ucure ti, 1BB2. +arin Andrei, !a%ini alese din oratori %reci, $ditura Htiinific i $nciclopedic, 'ucure ti, 1BAB. +ateu ?,eog,e, Drept penal special. -intez de teorie i practica "udiciar , vol. 3, $d. Lumina Le4, 1BBB. +itrac,e )onstantin, Drept penal rom+n# !artea %eneral#ed. *niversul 7uridic, 2;;C. >istoreanu ?,, Al. 'oroi, Drept penal. !artea special, $d. All 'ec@, 2;;2. Oancea 3on# Drept penal# partea %eneral, $ditura didactic i pedagogic, 'ucure ti, 1BD1. ,evista ,omana de Drept# 1;<1BAD, 2<1BD=, 3<1BD2, 12<1BD#, 1;<1BBD, C<1BCB, C<1BC3, 3<1BC3, 12<1BB3, #<1BD1, C<1BCC, #<1BC2, #<1BAB. ,evista de Drept penal, nr. 2<1BB#. 0adulescu Andrei i cola!., 'e%iuirea Cara%ea, $ditura Academiei, 'ucure ti, 1B==. Scripcaru ?,eog,e, +. 2er!ancea, !atolo%ia medico.le%ala,$d. %idactica si Pedagogica, 'ucuresti, 1BDC. Stoica Oliviu, Drept penal# !arte special, $d. %idactic i Pedagogic, 'ucure ti, 1BDA.

D=