Sunteți pe pagina 1din 162

Proiect cofinan at din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial

pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 20!


FO"DU# SO$%&# EUROPE&"
Axa prioritar 5Promovarea msurilor active de ocupare Domeniu major de intervenie
5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare
%"'ES(ES(E %" O&)E"%*
&SO$%&+%& %"O'&R(
str. ulius Cezar, nr. 1A, Drobeta Turnu Severin, Mehedini, Romania
www.inovart.org.ro | office@inovart.org.ro
(itlu proiect, -Orientare .i calificare pentru sta/ilitate .i /unastare0
Numrul de identificare al contractului: POSDRU/102/5.1/G/78049
SUPOR( DE $URS
Denumire )odul, RESPECTAREA NORMELOR SSM S PS $od modul, 5141.2.A
Denumire )odul, DENTFCAREA FACTORLOR DE RSC $od modul, 5141.2.B
Denumire )odul, ORGANZAREA SALONULU DE FRZERE-COAFURA-
MANCHURA-PEDCHURA $od modul, 5141.2.C
Denumire )odul, ADAPTAREA LUCRARLOR LA CARACTERSTCLE CLENTULU
$od modul, 5141.2.D
Denumire )odul, EFECTUAREA LUCRARLOR ESTETCE S DE NGRJRE N
MANCHURA S PEDCHURA $od modul: 5141.2.E
Denumire )odul, EFECTUAREA LUCRARLOR ESTETCE S DE NGRJRE FRZERE
$od modul, 5141.2.F
Denumire )odul, COAFAREA PARULU $od modul, 5141.2.G
Denumire )odul, EFECTUAREA LUCRARLOR DE DECOLORARE S VOPSRE A
PARULU $od modul, 5141.2.H
&ntreprenoriat
Educatie generala 1 mar2eting
Denumire Modul: RESPE$(&RE& "OR)E#OR SS) S% PS%
Cod modul: 34525&
Principala lege care reglementeaza obligatiile angajatului, ale studentilor, elevilor si ucenicilor aflati in stadiul
de practica este legea 319/2006 si normele metodologice de aplicare ale acesteia, elaborate de Ministerul
Muncii in data de 11.10.2006.
Legea 319 este structurata in 11 capitole si cuprinde obligatiile angajatorilor si a angajatilor privind instruirea
acestora, raportarea evenimentelor, masurile de prim ajutor, grupurile sensibile la riscuri (femei gravide,
tineri, persoane cu handicap) precum si infractiunile care se sanctioneaza, contraventiile conform acestei legi
in conformitate cu masurile stabilite in capitolele 8 si 9.
SISTEM DE MUNCA SI FACTORI DE RISC
ntr-un salon, sistemul de munca este specific lucrator client si prin folosirea instrumentarului specific
meseriei. Acest instrumentar este de 2 categorii:
- instrumentar manual6 care este folosit fara sursa de energie dar printr-o manipulare gresita poate produce
leziuni sau rani mai mult sau mai putin grave. Acest instrumentar este compus din: foarfeci ascutite si
contondente, brici, agrafe, pieptane, ace de par.
- instrumentar cu sursa de energie: masini de tuns, foen, placa ceramica de intins, casca pentru uscat
parul.
n cazul celor doua categorii de instrumentare, cu sau fara energie, angajatorul trebuie sa ia urmatoarele
masuri de protectie colectiva si individuala:
1. Sa furnizeze instructiuni de folosire tuturor lucratorilor.
2. Sa instruiasca personalul in legatura cu folosirea instrumentarelor specifice si sa treaca rezultatul
intr-o fisa individuala pentru fiecare lucrator.
3. Sa afiseze pentru evitarea riscurilor urmatoarele:
3.1. Electrocutarea - prin folosirea incorecta a instrumentarului care functioneaza cu energie electrica sau
ranile cauzate de folosirea necorespunzatoare a instrumentarelor cu potential contondent si de taiere.
3.2. Sa vegheze la securitatea de sanatatea lucratorului cat si a clientelei.
3.3. Folosirea substantelor sau preparatelor chimice utilizate pentru vopsirea parului sau decolorarea
acestuia.
3.4. Sa puna la dispozitie si sa vegheze la folosirea permanenta conform standardelor europene a
echipamentului de protectie specific unui salon de coafura, acesta fiind alcatuit din: pelerine de protectie,
prosoape sterile, manusi de protectie. Atunci cand se lucreaza cu substante chimice cu risc asupra sanatatii
celui care le foloseste o perioada mai lunga, zilnic sau permanent.
3.5. Sa asigure introducerea de noi tehnologii cu risc diminuat in procesul muncii.
3.6. Sa asigure sanatatea si igiena in munca prin locuri specifice amenajate fara obligatii financiare din
partea angajatului.
Standardele sunt prevazute in sectiunea a doua a legii si se bazeaza foarte mult pe masurile de prevenire.
Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de prevenirea si riscurile din salon.
Aceste persoane desemnate organizeaza activitati de prevenire si instruire periodic cu tot personalul.
Lucratorii desemnati trebuie sa aibe pregatire profesionala de a instrui personalul in scopul prevenirii
accidentelor de munca.
Organizarea activitatilor de protectia muncii pentru prevenirea accidentelor de munca a incidentelor
periculoase si a olilor pro!esionale"
n sectiunea a treia a legii se prevad masurile pentru evitarea unui pericol grav iminent.
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
1. Sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, de a adapta la natura activitatii prestate si
a maririi salonului.
2. Sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile speciale, salvare pompieri.
3. Sa informeze toti lucratorii care pot fi expusi unui pericol grav, ca urmare a incidentului produs
precum si masurile ce trebuiesc luate.
4. Sa nu impuna lucratorului preluarea lucrului in situatia in care pericolul nu a fost inlaturat.
5. Sa vegheze ca lucratorii sa nu fie lipsiti de primul ajutor chiar daca acestia au actionat imprudent sau
au dat dovada de neglijenta.
#RE$ENIREA INCENDII%OR
Noiuni generale de chimie i fizic. ( arderea, aprinderea, autoaprinderea, inflamarea, explozia,
vaporizarea i fierberea)
Arderea ( combustia) este reacia de combinare a unui material cu oxigenul, nsoit de degajare de
cldur i n general, de emisie de flcri i/sau incandescen i/sau emisie de fum. Arderea este posibil
numai n condiiile existenei a trei factori : prezena combustibilului, prezena comburantului i amorsarea
reaciei prin realizarea energiei de aprindere sau prin surs de foc. Arderea are loc , de regul, n faz
gazoas. Dup viteza de reacie dintre oxigen i combustibil , arderea se clasific n: ardere lent, normal
sau uniform i ardere rapid , ultrarapid.
Dup tipul de reacie se deosebesc arderi complete ( combustibilul reacioneaz total, dezvoltnd ca
produi de ardere CO2, SO2 , vapori de ap, azot i n cantiti mici alte substane) i arderi incomplete
(cantitatea de oxigen este mai mic dect valoarea teoretic, substana combustibil nu arde n ntregime,
rezultnd ca produse de ardere: CO, alcoli, cetone, aldehide, cocs, copui organici compleci); arderea
incomplet are loc i atunci cnd exist un amestec neomogen al aerului cu gazul combustibil.
Arderea cu incandescen sau jarul, este o combustie fr flacr a unui material combustibil solid
nsoit de emisie de lumin.n cazul n care procesul de ardere se manifest n ntreaga mas a materialului
combustibil avem de-a face cu ardere generalizat.
Incendiul este o ardere autontreinut, care se desfoar fr control n timp i spaiu, care produce
pierderi de viei omeneti i/sau pagube materiale i care necesit o intervenie organizat n scopul
ntreruperii procesului de ardere.(L.307) ncendiul mai poate fi definit i ca un proces complex, cu evoluie
nedeterminat (aleatorie) definit de urmtoarele elemente:
- existena materialului combustibil i aciunea unei surse de iniiere a incendiului ( de aprindere):
- iniierea i dezvoltarea n spaiu i timp a unei arderi i scparea ei de sub control;
- producerea de pierderi materiale n urma arderii;
- necesitatea interveniei printr-o aciune de stingere, cu scopul ntreruperii i lichidrii procesului de
ardere.

Aprinderea este iniierea arderii unui material combustibil ca urmare aproceselor de accelerare a
reaciei de oxidare pn la declanarea arderii. Aprinderea poate fi: inductiv, n cazul aprinderii unei
substane (material, amestec) sub aciunea radiaiei calorice, sau spontan n cazul autoaprinderii.
Autoaprinderea, este fenomenul de declanare a procesului de ardere prin nclzirea sau autonclzirea unei
substane combustibile pn la valoarea temperaturii de autoaprindere, specific, fr a veni n contact
direct cu o surs exterioar de aprindere. Dup natura proceselor sau reaciilor ce produc autonclzirea se
definesc:
- autoaprindere de natur chimic aprindere spontan a unor substane n contact cu oxigenul din
aer, ap sau compui organici, cu care majoritatea substanelor nu reacioneaz n condiii
normale;
- autoaprindere de natur fizico-chimic - aprindere de substane combustibile stimulat att de
procese chimice ct i de factori de natur fizic;
- autoaprindere biologic aprinderea unor produse vegetale ( furaj, borhot, rumegu de lemn,
tutun etc.) sau aunor produse de origine animal ( ln, pr, pene etc.), care sub influiena aciunii
microorganismelor genereaz reacii chimice i/sau fiziologice care produc cantitatea de cldur
necesar declanrii procesului de ardere.
nflamarea este aprinderea unui amestec de aer cu vapori sau gaze (provenite inclusiv dintr-un solid
sau lichid combustibil) la contactul cu o flacr.
Explozia este un proces fizico chimic foarte rapid de oxidare sau de descompunere a substanelor
explozive i de transformare a lor , de regul, n compui gazoi, antrennd o cretere mare de temperatur
i/sau de presiune. Pulberile, vaporii i gazele combustibile pot forma cu aerul amestecuri explozive dac au
concentraia cuprins n ntervalul dintre limitele minim i maxim de explozie specifice fiecrei substane.
Vaporizarea este procesul prin care un lichid trece n stare de vapori. Pentru ca un corp solid s treac
n stare de vapori, trebuie mai nti s treac n stare lichid. Vaporizarea se poate face prin evaporare sau
prin fierbere. Evaporarea se produce numai la suprafaa lichidului i are loc la orice temperatur. Ea se
produce cu att mai intens cu ct suprafaa lichidului este mai mare, temperatura lichidului mai mare i
vaporii emanai de lichid sunt nlturai mai repede.
Fierberea este procesul prin care se face trecerea unui lichid n stare gazoas prin formare de
vapori n tot cuprinsul su.Cu ct un lichid se fierbe la altitudini mai mari cu att temperatura lui de fierbere
este mai mic.
La presiune constant un lichid fierbe ntotdeauna la aceeai temperatur care rmne
neschimbat att timp ct are loc fierberea. Aceast temperatur se numete temperatura de fierbere sau
punct de fierbere.

Sting&toare 'i alte aparate de stins incendii( care con)in sustan)e de stingere ce pot !i diri*ate
asupra unui !ocar de ardere( prin ac)ionare manual& sau automat&( su e!ectul presiunii create +n
interiorul acestora sau datorit& e!ectelor produse +n zona supraveg,eat& de !enomenele !izico-
c,imice asociate incendiului
Stingtoarele, sunt principalele mijloace de prim intervenie preferate pentru dotarea majoritii
firmelor mici i mijlocii, care nu-i pot permite constituirea unor formaii de pompieri specializate, sau
echiparea construciilor cu instalaii automate de semnalizare i stingere a incendiilor. Alegerea corect a
tipurilor de stingtoare funcie de natura substanelor i materialelor care se utilizeaz n procesul de
producie, de suprafeele sau cantitile ce trebuie protejate precum i de nivelul riscului de incendiu,
coroborat cu instruirea temeinic a personalului privind cunoaterea i mnuirea eficient a stingtoarelor
pot duce la stingerea operativ n faz incipient a unor incendii care, scpate de sub control pot produce
victime i pagube materiale foarte mari.
Stingtoarele sunt dispozitive de stingere acionate manual, care conin o substan de stingere care
poate fi refulat i dirijat asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create n interiorul lor. Dup
substana de stingere utilizat se disting cinci categorii de stingtoare:
- stingtoare cu ap pulverizat utilizate pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile cu
temperatura de inflamabilitate mai mare de 55
0
C, unsorilor, grsimilor, cerurilor i altor substane solide ce
se topesc uor;
- stingtoare cu spum chimic se folosesc pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile,
unsori, grsimi, materiale celulozice, garaje;
- stingtoare cu dioxid de carbon utilizate pentru stingerea unei game foarte largi de incendii produse
la instalaii electrice, electronice, muzee, arhive, expoziii, telecomunicaii, autovehicule etc.;
- stingtoare cu pulbere se poate utiliza cu succes la stingerea incendiilor de natur electric, la
motoare cu ardere intern, arhive, muzee, expoziii, produse petroliere, lacuri vopsele;
- stingtoare cu nlocuitori de haloni, sunt mai puin eficiente i n ultimii ani, dup interzicerea
halonilor se caut soluii eficiente de nlocuire.
Din cauza cantitii limitate de produs de stingere stingtoarele pot fi folosite numai n faza iniial a
arderii, cnd incendiul se manifest la suprafaa materialului i nu n profunzimea lui. Eficiena aciunii de
stingere este dat i de ndemnarea celui care folosete stingtorul, de condiiile de temperatur,
vizibilitate, cureni de aer, la care se pot aduga factorii de influen subiectiv ( frica, inhibarea ) sau de
natur tehnic ( defeciuni, substan ineficient ).
Tipul i mrimea stingtorului se aleg n funcie de mrimea posibilelor focare, astfel:
- pentru focare mici cu suprafaa sub 1m
2
se utilizeaz stingtoare de pn la 10 l cu ap/spum
sau pn la 5kg cu pulberi sau CO2;
- pentru focare medii cu suprafaa de 1-3m
2
se utilizeaz stingtoare de 5-10 kg. cu pulberi sau
CO2;
- pentru focare mari cu suprafaa peste 3m
2
se utilizeaz stingtoare de peste 10 kg. cu pulberi
sau CO2 .
Pentru stingerea operativ i eficient a incendiului n faza iniial, stingtoarele se amplaseaz la cel
mult 15m de posibilele focare din clasa B de incendiu i maxim 20m. de cele din clasele A,C i D de
incendiu, precum i la o nlime de cel mult 1,4 m. fa de pardoseal. Fixarea stingtorului n locurile
destinate trebuie s permit desprinderea uoar n caz de incendiu.
Cauze de incendiu 'i prevenirea lor" Clasi!icarea cauzelor de incendiu +n !unc)ie de natura lor(
sursele de aprindere( mi*loacele care produc aprinderea )i modul de ac)iune"
ncendiul este un proces complex, cu evoluie nedeterminat, care necesit 4 elemente definitorii:
- existena combustibilului i aciunea unei surse de aprindere
- iniierea i dezvoltarea n spaiu i timp a procesului de ardere s fie necontrolate
- procesul de ardere s fie nemotivat social, necesitnd o intervenie organizat n scopul lichidrii
- producerea de pierderi materiale n timpul arderii
Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu. De exemplu nu sunt incendii:
- arderea sub control a gunoaielor, ierburilor, etc.
- arderea produselor n cuptoare sau n alte instalaii similare
- fumigaii care nu necesit intervenii de stingere
Nu se consider incendii avariile de natur electric (scurtcircuite, arcuri electrice ntreinute,
explozii,etc.), produse n instalaii i echipamente electrice (transformatoare, staii de conexiuni, tablouri de
distribuie, etc,), n cazul n care acestea nu au provocat aprinderea i arderea instalaiilor i echipamentelor
vecine sau a celor pe care le deservesc i la care nu s-a acionat.
Uneori incendiile sunt consecine directe ori indirecte ale altor evenimente care le-au precedat, cum sunt
accidente tehnice, avarii, explozii, calamiti naturale, etc.. n acest caz, se ia n eviden, se cerceteaz i
analizeaz evenimentul care a avut loc n ntreg ansamblul su, incendiul fiind o component a evenimentului
respectiv.
niierea unui incendiu presupune urmtoarele elemente, absolut obligatorii pentru producerea acestuia:
- sursa de aprindere i, implicit, mijlocul care o produce, surs care s posede energia minim necesar
pentru aprinderea combustibilului
- existena combustibilului (gazos, lichid, solid), n cantitate suficient pentru susinerea arderii
- existena unor mprejurri determinate i a altor condiii favorizante, care s pun n contact sursa de
aprindere cu masa combustibil
Analiza i clasificarea incendiilor se face dup sursa de aprindere. Astfel se pot deosebi:
Surse de aprindere cu !lac&r&.
- Chibritul aruncat din neglijen, un b de chibrit aprins poate iniia incendierea unor materiale uor
aprinzibile (lan de gru,resturi de hrtie inclisiv din couri de gunoi, lichide inflamabile inclusiv uleiul
ncins din buctrii .a). Un risc deosebit l prezint aprinderea unui b de chibrit n atmosfer exploziv
(chiar scurgeri de gaz n apartament). ncendii puse pe seama neglijenei fumtorilor se datoreaz, de
fapt, flcrii de la bul de chibrit utilizat pentru aprinderea igrii. Un fenomen cu periculozitate social
ridicat l reprezint jocul copiilor cu surse de aprindere cu flacra, cu chibriturile n special.
- Focuri n loc deschis aprinse voluntar n diferite scopuri (destructiv, gtit, nclzit), cum ar fi focuri de
tabr, focuri de mirite, focuri pentru arderea gunoaielor, deeurilor, lsate fr supraveghere i scpate
de sub control n pduri, curi, antiere, depozite, ct i n spaii interioare (focuri pentru nclzit n hale
industriale, cldiri n construcie,etc.) pot s se propage la materiale i elemente de construcie
combustibile din apropiere, iniiind incendii dezvoltate.
Factorii favorizani sunt vntul i prezena materialului combustibil n apropriere (ierburi,resturi menajere,
construcii din lemn, etc.)
- Aparate de tiere, lipire, sudare oxiacetilenic - flcrile acestor aparate pot atinge temperaturi nalte i
Pot provoca incendii prin aciune direct asupra materialelor combustibile din apropriere sau prin
conducie termic cnd se sudeaz grinzi metalice.
Surse de aprindere de natur& termic&
- Tigara incendiile datorate fumatului dein o pondere ridicat (10- 11% din total). Restul de igar poate
iniia incendierea esturilor din materiale fibroase (bumbac .a) rumegu, resturi de hrtie, paie fn (n
stare uscat) .a. ncendiile datorate fumtorilor adormii n pat cu igrile aprinse reprezint un grav
pericol social, cu urmri deseori tragice.
- Becuri incandescente, proiectoare se pot iniia incendii n cazul becurilor de puteri mari, peste 150 W i
n cazul contactului direct cu materiale combustibile (draperii, perdele, hrtie, rafturi, mrfuri n stive nalte,
abajururi din materiale combustibile).
- Brocuri de la sudare i particule incadescente aceste particule cad repede (pstrnd un potenial termic
ridicat) i pot ptrunde n cele mai mici fisuri sau crpturi. Un astfel de broc de sudare poate ajunge
pn la o distan de 10 m de punctul de lucru, cu o temperatur de peste 500 800
o
C.
- Sobe metalice ndeosebi cele cu combustibil lichid, pot prezenta un pericol ridicat n incendiu n
perioada de iarn, i, ca urmare, a unor situaii anormale de funcionare:

n cazul sobelor cu combustibil solid, ca surse de aprindere poteniele sunt jarul i cenua provenite
din ardere, uneori depozitate necorespunztor, precum i scnteile i particulele aprinse ce ies pe uia
deschis a focarului.
n cazul sobelor metalice, dar mai ales a sobelor cu acumulare de cldur, depozitarea materialelor
combustibile n contact direct cu pereii sobei sau n imediata apropriere provoac incendii chiar dup
ncetarea programului de lucru.

- Couri de evacuare a fumului defecte, burlane supranclzite - courile de evacuare a fumului se
manifest ca surs de aprindere prin scnteile i particulele incandescente ce ies pe gura coului sau
prin fisurile existente, ca i prin temperatura pereilor lor n contact direct cu elementele de construcie
combustibile (grinzi, lemn,etc.)
- Aparate de nclzire electrice reourile i radiatoarele constituie o surs de aprindere prin plasarea
necorespunztoare sub birouri, sub tejghele i rafturi, etc., unde exist o probabilitate mare de a intra
n contact cu materiale combustibile (lemn, textile,etc.). Un risc mrit l prezint reourile improvizate,
de puterte mare, executate artizanal, datorit pericolului de supranclzire i techerelor improvizate.
Surse de aprindere de natur& electric&
- Arcul electric, scntei electrice constituie importante surse de aprindere n incendii iu explozii, n
general n cazul unor amestecuri inflamabile
- Scurtcircuitul poate deveni o surs de aprindere n anumite condiii favorizante,

- nstalaii de iluminat cu fluorescen pot provoca incendii dac sunt confecionate din materiale
tzermoplastice, care se caracterizeaz printr-o ardere cu flacr, nsoit de apariia de picturi
arznde. Fenomenul apare n urma unor defecte n funcionare, ndeosebi n condiii de exploatare
ndelungat (mbtrnirea materialelor i, mai ales, n condiii de mediu agresiv (fum, aerosoli, vapori
corosivi etc.)
- Electricitate static descrcrile electrostatice sunt frecvente, dar devin potenial periculoase i pot
genera incendii sau explozii cnd au loc ntr-o atmosfer explosiv sau cnd n apropiere exist
materiale inflamabile.
- Surse de autoaprindere (aprindere spontan) trebuie acordat atenie substanelor piroforice care se
aprind n contact cu aerul (fosfor, metale alcaline, hidruri de siliciu, sulfur de fier, pulberi de aluminiu,
de zinmc, de titan, zirconiu), substanelor care se aprind spontan, n contact cu apa 8metale alcaline,
varul nestins, carbura de calciu, carbidul, pulberea de aluminiu) i substanelor care se aprind spontan
n contact cu oxidanii (peroxid de sodiu, permanganat de potasiu, clorai)
- Surse de aprindere de natur mecanic pot fi iniiate n urma ungerii necorespunztoare sau a
gripajului unor piese cu o vitez mare de rotaie, prezenei unor corpuri strine (nisip, praf) ntre dou
suprafee n micare, montrii defectuoase a lagrelor i a arborelui, frecarea n feredoul
autovehiculelor sau blocarea saboilor de frnare, precum i scnteilor mecanice de oc sau abraziune.
- ncendii intenionate
)odalit78i de ac8iune la descoperirea unui incendiu
Orice persoana are urmatoarele oligatii :
- Anunarea MEDAT a incendiului;
- Evacuarea n ordine, fr panic, a persoanelor din afara societii i ajutorarea celor care nu se pot
evacua singure;
- ncercarea de stingere a focului, dac nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingtor;
dac focul nu s-a stins, evacuai imediat zona);
- Anunarea telefonic a pompierilor militari, la numrul 112 sau 981, din cea mai apropiat zon
neafectat;
- Comunicarea, ctre conducerea unitii, a detaliilor referitoare la locaia exact i la amploarea
incendiului.
#a declan.area alarmei de incendiu6 salaria8ii sunt o/liga8i s7 ac8ioneze astfel,
- nceteaz orice activitate;
- Personalul salariat al societii va opri instalaia sau aparatul la care lucreaz, prin acionarea
butonului de oprire;
- Abandoneaz obiectele personale;
- Las uile deschise;
- Prsesc imediat cldirea prin ieirile de urgen, sau prin locurile indicate de membrii
echipei de intervenie:
- Merg ctre locul de adunare stabilit;
- Menin libere cile de acces ctre cldire;
- Urmeaz toate indicaiile primite de la membrii echipei de intervenie;
- Asist, dac este posibil, evacuarea n siguran a persoanelor din afara societii;
- Rmn n afara cldirii pn la ncheierea definitiv a evenimentului.
Reglementarea !umatului
n cadrul fiecrui agent economic, instituii, reglementarea fumatului n unitate se face prin dispoziie
scris dat de persoana fizic cu atribuii de conducere conform art. 60 61 din D.G. P.S.. 001/1999 i art.
9 din D.G. P.S.. 005/2001.
n dispoziie se vor meniona:
- locurile cu pericol de incendiu sau de explozie n care este interzis fumatul sau dup caz accesul cu
chibrituri, igri sau brichete
- locurile amenajate pentru fumat;
- persoane desemnate s rspund de supravegherea reglementrii pe locuri i sectoare de activitate;
- alte date i informaii necesare s fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu;
Fumatul este interzis, de regul, n toate locurile n care nu se admite folosirea focului deschis,
precum i n spaiile de cazare comun, ncperile cu echipament electronic de calcul, ncperile centralelor
termice, locurile cu schele, cofraje i eafodaje, realizate din materiale combustibile, lanurile de cereale n
faza de coacere i zonele mpdurite.
n locurile stabilite pentru fumat se vor instala inscripii LOC PENTRU FUMAT i se vor prevedea
scrumiere, vase cu ap, nisip sau pmnt pentru stingerea resturilor aprinse de chibrituri sau igri.
Scrumierele i vasele de la locurile de fumat amenajate se vor amplasa astfel nct s nu fie posibil
aprinderea materialelor combustibile din apropiere (perdele, deeuri de textile,hrtie, carton, etc.).
Se interzice depunerea n scrumierele, vasele sau gropile destinate stingerii resturilor aprinse de
igri sau chibrituri, a altor deeuri de materiale combustibile (hrtie, carton, textile, etc.).
Golirea scrumierelor i a vaselor cu resturi de igri n courile de hrtie sau n alte locuri n care
exist materiale combustibile este interzis. De asemenea se interzice aruncarea la ntmplare a resturilor
de igri sau chibrituri aprinse.
#roceduri de acordare a primului a*utor in caz de arsuri( !racturi( plagi desc,ise si/sau into0icatii
cu produse rezultate in urma procesului de ardera 1!um( gaze to0ice2"
n practica pe timpul actiunii de stingere se pot ivi accidente, fie la personalul care participa derect la
stingere, fie la unele persoane surprinse in zona incendiata. Mai frecvent,se pot intalni fracturi, arsuri si
asfixieri. De cele mai multe ori,la fata locului nu se gaseste personal medical specializat care sa poata
acorda victimelor primul ajutor medical.
RE9U#% cu caracter general,
in orice imprejurare, mai intai se scoate victima de sub actiunea cauzei care a provocat
accidentul (zona incendiata, mediul toxic, daramaturi etc.);
unul din membrii FSPA (grupa de salvare) va inlatura spectatorii persoanele curioase;
trebuie avut grija ca accidentatii, in special cei cu fracturi sa nu fie supusi la miscari inutile,
sa fie mentinuti pe cat posibil in pozitii care sa nu le agraveze starea;
in cazul ca sunt mai multi accidentati, primul ajutor se va acorda incepand cu cei care au o
stare mai grava;
dupa acordarea primului ajutor se organizeaza transportarea bolnavilor la cea mai apropiata
unitate sanitara.
Acordarea primului ajutor sanitar in caz de arsuri:
n functie de gravitatea lor, arsurile se clasifica in trei grade, si anume:
arsuri de gr. cele mai superficiale si cele mai usoare- se recunosc dupa inrosirea
dureroasa a pielii;
arsuri de gr. sunt mai profunde (adanci) si se recunosc dupa basicile ce se formeaza si
care sunt pline cu un lichid ca zeama de lamaie sau de culoare rosiatica;
arsuri de gr. sunt cele mai profunde. Ele cuprind pielea, muschii, vasele de sange si
uneori chiar oasele.
Tratamentul arsurilor difera in functie de gradul acestora.
Arsurile de gr. se trateaza simplu fara mijloace speciale. Regiunea interesata se uda cu apa rece si
se starge apoi usor cu un tampon de vata imbibata in alcool.
Arsurile de gr. si se trateaza numai in unitati medicale .Persoanele care au suferit asemenea
arsuri nu vor fi dezbracate pt. a nu le mari durerile ci vor fi invelite in cearceafuri curate si vor fi transportati la
spital.
n cazul cand arsura a cuprins o suprafata mare si nu este prea adanca, se poate aplica ca prim-
ajutor un pansament steril uscat avand grija ca basicile sa nu fie sparte.
&(E"(%E: -locurile unde sau produs arsurile nu se vor unge cu substante grase. Daca bolnavul cere
de baut i se poate da apa indulcita cu zahar, ceai, limonada, suc natural.
Acordarea primului ajutor sanitar in caz de fracturi:
n mod obisnuit, in cazul ruperii unui os se spune ca avem de-a face cu o fractura.
Fracturile pot fi:
inchisa in cazul cand osul rupt nu iese prin piele;
deschisa in cazul cand osul rupt iese prin piele, formand o rana.
Prima grija a echipei de salvare in cazul fracturilor este sa procedeze de urgenta la imobilizarea
provizorie a regiunii in care s-a produs fractura. n acest scop se folosesc mijloace chiar improvizate, cum ar
fi: scanduri, crangi sau coji de copac, bastoane etc., care vor fi insa infasurate in prealabil cu vata sau bucati
de panza (stofa) , apoi puse de o parte si de alta a osului rupt si fixate cu ajutorul unor fese sau bandaje.
Trebuie retinut faptul ca la fracturile deschise, mai intai se va aplica pe rana un pansament steril si
se va incerca oprirea hemoragiei, dupa care se va trece la imobilizarea organului afectat si transportat cat
mai urgent la prima unitate sanitara.
Acordarea primului ajutor sanitar in caz de intoxicatii cu fum si gaze:
Pe timpul incendiilor, in procesul arderii se produc insemnate degajari de fum si gaze toxice, intre
care cel mai des oxidul de carbon (CO), un gaz foarte toxic, care pune in pericol viata servantilor si a
persoanelor surprinse in zona incendiata.
n general, intoxicatia cu un astfel de gaz se manifesta prin dureri de cap, vajaituri in urechi,
ameteala, iar dupa un timp intoxicatul nu se mai poate misca si are o senzatie de paralizie. Daca victima
ramane in continuare sub influenta acestui gaz, poate sa-si piarda cunoastinta si sa intre in coma chiar
deces.
De aceea, intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat si asezat cu fata in sus. Daca este inconstient
si are tendinta de varsaturi , va fi culcat pe o parte si supraveghiat permanent. Cand accidentatul este in
stare de inconstienta si respira, va fi tinut cu capul indoit inapoi pt. a mentine libere caile respiratorii. Daca
accidentatul este palid si are pulsul foarte slab , va fi asezat astfel incat picioarele sa fie mai sus decat
capul , pt. ca sanfele sa poata fi dirijat catre inima si creier.
Acestea sunt unele masuri de prim-ajutor, de aceea, se reaminteste obligatia ca in toate cazurile de
accidente concomitent cu primele ingrijiri care se dau bolnavilor, sa fie chemat de urgenta la fata locului
personal medical calificat, facandu-se apel la serviciile salvarii.
$are sunt planurile de protectie impotriva incendiilor,
a)- planul de evacuare a persoanelor in caz de incendiu:
-pe nivel daca se afla simultan peste 30 de persoane;
- pe incaperi daca in ele se afla cel putin 50 de persoane;
- indiferent de nr.de locuri pt. incaperile destinate cazarii.
b) planul de depozitare si de evacuare a materialelor periculoase, se intocmesc pt. fiecare incapere
unde se afla asemenea materiale si se mentioneaza clasele acestora , cantitatile, codurile de identificare ori
de pericol si produsele de stingere recomandate; traseele se marcheaza cu culoare verde;
c) planul de interventie , se avizeaza de SU (nspectoratul pt.Situatii de Urgenta) la dispozitia caruia se
pune un exemplar pt. efectuarea recunoasterilor, a studiilor tectice si pt. punerea acestora in aplicare cu
prilejul exeercitiilor, aplicatiilor tactice de interventie precum si in situatii de urgenta, si se actualizeaza ori de
cate ori este cazul. Acest plan se intocmeste pe baza concluziilor privind interventia, rezultate din scenariul
de securitate la incendiu sau din evaluarea capacitatii de evaluare impotriva incendiilor.

)&"U%RE& O:%E$(E#OR &S$U(%(E

3" Alegerea instrumentelor
Alegerea instrumentelor se face n funcie de tipul lucrrii care se execut.
Avnd un rol estetic deosebit de important tunsoarea este influenat direct de evoluia i preferina
societii, de curentele de mod beneficiind de toate progresele tehnice.
Astfel s-a ajuns n prezent la numeroase tehnici de lucru pornind de la adaptarea tehnicilor de lucru clasice
pentru a executa tunsori la cerinele clienilor dup fotografii, reviste, cataloage, sau tunsori de vedete.
Modificrile aspectului standard al unei tunsori clasice trebuie facute tinnd cont de faptul c
tunsoarea nou creat trebuie s pun n valoare trsturile frumoase i totodat s mascheze imperfeciunile
cutiei craniene i ale figurii.
Pentru reuita acestei tunsori trebuie sa inem seama de:
combinarea tehnicilor de lucru;
noiunile de armonizare;
adaptarea pieptnturilor cunoscute pentru a realiza aranjarea parului potrivit tunsorii realizate.
INSTRUMENTE 4I A#ARATE FO%OSITE %A REA%I5AREA UNEI TUNSORI
Foarfec;
Brici cu lam;
Pieptene;
Foarfec filat;
Maina nr. 0000
Pentru exercitarea meseriei de coafor, se folosesc n timpul lucrului ustensile i aparate special
concepute n acest sens. Fiecare dintre ele necesit, pe lng o manipulare atent, respectarea anumitor
reguli tehnice menite s asigure reuita lucrrilor solicitate de clieni, precum i meninerea lor n perfect
stare de curenie i funcionare.
Dup ntrebuinare fiecare ustensil trebuie dezinfectat, dac se observ deteriorarea ei, aceasta
trebuie dat la reparat sau nlocuit. Este recomandat ca fiecare coafor s aibe trusa lui individual de
ustensile i aparate.
67RICIU%6 este alcatuit din dou pri: lama i mnerul. Se ntrebuineaz att la executarea
rasului facial ct i la cel capilar, la curirea fazonului i la executarea unor tunsori.
n ultimul timp briciul clasic, a crui lam era
confecionat din oel de foarte bun calitate, dar
care necesit ascuire i ntreinere mai anevoioas,
a fost aproape n totalitate nlocuit cu briciul cu
lama care are avantajul ca este mai uor de
ntretinut deoarece, lama, care intr n contact direct
cu epiderma clientului, este nlocuit dup fiecare
utilizare i nu necesit ascuire, aceasta fcnd ca
acest instrument sa fie mai practic i mai igienic.
6#IE#TENE%E6 Este cea mai des utilizat
ustensil folosit de coafor, fie c este vorba de tuns prul,
de executarea unui uscat, la finisarea frizurii sau la pieptnarea
prului dup i nainte de splat
Datorit acestui lucru pieptenii ce se folosesc la executarea lucrrilor de coafur trebuie s
ndeplineasc anumite condiii: s aibe suprafaa neted, s nu zgrie, s nu aibe dinii ascuiti i tioi, s
nu electrizeze prul i s nu se nmoaie la cldur.
Dup ntrebuinare piaptnul se spal i se dezinfecteaz.
6FOARFECE%E6 acest instrument se folosete n mai multe scopuri, datorit acestui fapt exist mai
multe tipuri de foarfeci care au ns cteva elemente comune: lamele, mnerul de susinere i articulaia, ele
difer ns din construcie n funcie de operaiile la care sunt folosite:
-foarfec de filat,
-foarfec sasson, etc.
La fel ca i celelalte ustensile, i foarfecile se dezinfecteaz dup fiecare utilizare.
6#ERII%E6 n functie de operaiile la care sunt folosite periile utilizate n salonul de coafur sunt de
diferite forme i dimensiuni:
-perii plate, folosite la pieptnat i desclcit prul i la ndeprtat mtreaa;
-perii rotative folosite la aranjarea frizurilor;
-peria de ceaf folosit n timpul executrii tunsorilor pentru ndeprtarea prului tuns.
6#UDRIERA6 este un recipient din material plastic, metal sau sticl, prevzut cu capac, se foloseste
pentru pstrarea n condiii igienice a pudrei.
Tipuri de fa:
Oval;
Rotund;
Hexagonal;
Ptrat;
Triunghiular.
Tipuri de pr:
gros;
moale;
subire.
E0ecutarea tunsului +n !unc)ie de con!orma)iile cutiei craniene,
a-conformaie cranian cu frunte nalt, cretet teit;
/- conformaie cranian cu frunte mic, cretet ascuit;
c-conformaie cranian ascuit.
d-conformaie cranian cu calot teit i spatele capului bombat.
Este important s cunoti instrumentele care se folosesc la fiecare tip de lucrare.
NSTRUMENTE APARATE FOLOSTE LA REALZAREA UNE TUNSOR:
Foarfeca;
Brici cu lama;
Pieptene;
Foarfeca filat;
Masina nr. 0000.
2. ntreinerea instrumentelor
nstrumentele se cur i se dezinfecteaz cu rigurozitate dup fiecare lucrare.
Saloanele de coafur vor asigura starea de curenie a echipamentelor i instrumentelor de lucru n mod
permanent. Se impune astfel existena i folosirea halatului sau al unui alt echipament de lucru. Acesta
trebuie s fie ntreinut n permanen curat. Sterilizarea instrumentarului utilizat se face dup fiecare
persoan.
Instrumentele se cur i se dezinfecteaz periodic.
Salonul de coafur trebuie s fie dotat cu dezinfectani specifici, iar fiecare client va beneficia de lenjerie
curat. Lenjeria murdar se va depozita n saci de polietilen imediat dup folosire, n mod separat de cea
curat.
Soluiile de curare se aleg funcie de tipul instrumentului.
nstrumentarul i materialele rezistente la cldur trebuie sterilizate dup fiecare client la care au fost
utilizate, prin cldur umed sub presiune (autoclavare) sau cldur uscat sau prin procedee chimice.
Materialele i aparatele care se deterioreaz la cldur se sterilizeaz la temperatur scazut prin
tratare ntr-un sterilizator cu gaz. Aparatele i lamele de ras se dezinfecteaz cu alcool izopropilic. Periile de
unghii se dezinfecteaz zilnic timp de 1 minut, sau la 65
0
prin meninere n ap fierbinte la 77-82 de 10
minute, dupa care se usuc i se pstreaza uscate.
Pentru ras se recomanda folosirea spumelor sau a cremelor din produse comerciale tipizate i
avizate sanitar. Nu se recomand folosirea pensulelor i a casoletelor pentru prepararea spumei de ras.
Dac totui se folosesc, pensulele se prelucreaz dup fiecare client.
Personalul trebuie s-i dezinfecteze minile prin splare cu spun, sub jet de ap, s le usuce cu
aer cald sau cu prosop de hrtie, de unic folosin. + dac pielea clientului urmeaz a fi supus unor
operaiuni posibil sngernde, este obligatorie dezinfectarea prin splare cu ap i spun, urmat de
aplicarea de clorhexidin sau de soluie dezinfectant adecvat.
Dintr-un coafor nu trebuie sa lipseasc dezinfectantul i sacii colectori. Fiecare asemenea prestator
de servicii trebuie s posede i s utilizeze corespunztor sterilizatorul dup fiecare persoan. Utilizarea
cloraminei n dezinfectarea instrumentarului este insuficient i duntoare deoarece aceti produi chimici
au o aciune coroziv. nainte de a fi introdus n sterilizator instrumentarul se cur de pr sau de orice alte
particule.
Colectarea parului se va face in saci de polietilena, separat de alte deseuri. Briciul poate transmite
SDA, hepatita B sau C, iar pieptanul si foarfecele, diferite micoze. Specialitii recomandau sterilizarea n
etuva sau cea chimic, dup caz, pentru c instrumentele respective vin n contact cu sngele clienilor, n
aceleai condiii cu instrumentarul folosit de medici.
Mai mult, "dac nainte de introducerea n autoclav, instrumentarul nu a fost curat, dezinfectat i
uscat, se poate forma o pelicul, numit biofilm, care protejeaz agenii patogeni". Dispozitivele cu
ultraviolete pe care le cumpraser farmaciile din lanul giena nu erau considerate corespunztoare.
Pentru a ntri normele existente, specialitii Ministerului Sntii au propus noi reglementri, mai
restrictive. Dac vor fi adoptate, coaforii pot face nchisoare n cazul n care utilizeaz un instrumentar
nesterilizat, deoarece sunt vinovai de "imbolnvire de culp".
Principalele schimbri sunt necesare pentru a evita ambiguitile. Acestea ar putea oferi portie de
scpare pentru cei ce vor s evite cheltuielile legate de sterilizare. Normele propuse de Ministerul Sanatatii,
paradoxal, sunt inspirate din legislaia american i canadian.
Acolo prestatorii de servicii sunt primii interesai s nu apar probleme. Lasnd la aprecierea lor
cnd s considere c instrumentele sunt expuse unui risc critic de contaminare i cnd s-l considere
"necritice", este de ateptat ca toi utilizatorii s aleag varianta mai comod. De aceea, n loc de sterilizare
la autoclav, ei vor folosi doar soluii dezinfectante.
Legislaia european, mai strict, consider c toate instrumentele trebuie considerate ca fiind cu
risc critic. Alte ambiguiti din norme sunt legate de tipul dezinfectantului. Efectul acestuia trebuie s fie
"bactericid, fungicid sau virulicid", scrie n proiectul de act normativ.
Legislatia european a nlocuit "sau" cu "i", astfel nct s nu mai lase la aprecierea unui angajat
natura riscului, ci s fie acoperite toate posibilitile.
Utilizarea instrumentelor
Toate instrumentele se mnuiesc cu foarte mare atenie, evitnd producerea de leziuni clientului.
Foarfeca de tuns
Foarfeca de tuns este folosit pentru tierea prului n cadrul realizrii tunsorilor brbteti sau de dam.
Foarfeca de tuns este alctuit din:
lamele foarfecei , a cror parte interioar se numete ti
articulaia -locul unde lamele foarfecei se ncrucieaz i
sunt fixate cu un urub
coada foarfecei -format din 2 componente prevzute cu
lcauri pentru
degete

Foarfeca de filat
Foarfeca de filat este
folosit pentru filarea prului.
Avantajul folosirii foarfecei de filat este obinerea de lungimi diferite
ale firelor de pr, fr a se forma trepte vizibile.
Foarfecele de filat sunt de dou tipuri:
5 !oar!eca din)at& !in pe dou& p&r)i
-taie, la o nchidere, aproximativ o treime din numrul firelor de pr
- este recomandat pentru filarea prului uscat.
25 !oar!eca de modelat( din)at& doar pe o parte
- taie, la o nchidere, aproximativ jumtate din numrul firelor de pr.
);nuirea foarfecei de tuns
Reguli de protec8ie a muncii <n m;nuirea foarfecei de tuns
- Lucrtorul trebuie s poarte ecipamentul de protecie.
- Se !or folosi doar instrumente tioase fabricate din oel
ino"idabil.
- Instrumentele tioase nu se in n buzunar.
- #nainte de nceperea lucrului$ instrumentele trebuie !erificate.
%ac foarfeca prezint &ocuri n articulaii$ !a fi dat la reparat.
- Instrumentele tioase !or fi m'nuite cu gri& pentru a nu produce
rniri lucrtorului$ colegilor sau clientului.
- Instrumentele tioase nu !or fi manipulate cu m'na ud.
Reguli de m;nuire a foarfecei de tuns
- Aezai foarfeca cu vrful spre stnga. Capul urubului
trebuie s fie orientat n jos.
- ntroducei degetul mare al minii drepte n lcaul de
jos, iar inelarul n cellalt lca, pn la a doua falang.
- Punei degetul arttor i cel mijlociu pe partea
superioar a cozii foarfecei.
- Pentru a ine fix foarfeca i a o conduce sigur, apsai
cu degetele arttor, mijlociu i inelar pe partea superioar a cozii
acesteia.
- n timpul tunsului, se mic uniform doar lama
superioar a foarfecei acionat de degetul mare. Lama inferioar
rmne nemicat.
%mportant!
Dac foarfeca este acionat cu toate degetele, ea nu este condus uniform. Aceasta se va reflecta
negativ n calitatea tunsorii.
Pentru a exersa mnuirea foarfecei de tuns:
- Nu introducei prea mult degetul mare n lca, deoarece nu vei putea manevra foarfeca.
- Spijinii foarfeca nchis, cu lama inferioar, pe arttorul minii stngi.
- Cu ajutorul degetului mare, deschidei i nchidei foarfeca astfel sprijinit. Trebuie s se mite doar lama
acionat de degetul mare.
- Retragei din timp n timp degetul arttor care susine lama inferioar a foarfecei i continuai s acionai
lama superioar cu degetul mare.
Mnuirea foarfecei de tuns mpreun cu pieptenul
Pe parcursul realizrii tunsorilor, foarfeca i pieptenul se
folosesc concomitent. De aceea, este foarte important deprinderea
mnuirii foarfecei de tuns mpreun cu pieptenul.
-ntrodu inelarul minii drepte n orificiul superior al foarfecei.
Rsucete mna n jos i ine foarfeca cu mna uor flexat.
-mpinge foarfeca spre interiorul palmei. a piptenul tot cu mna
dreapt i ine-l cu degetul mare i cu arttorul.
- Repet exerciiul pn cnd vei reui, fr efort, s ii ntr-o
mn foarfeca i pieptenul mpreun.
-Avnd n mna dreapt pieptenul i foarfeca, separ cu ajutorul
pieptenelui o uvi de pr de 5cm lime i 2cm grosime.
-Prinde uvia ntre degetul arttor i cel mijlociu i ridic-o
perpendicular pe cap.
-Trece pieptenul n mna stng i fixeaz-l ntre degetul mare
i mijlocul minii. |ine foarfeca n poziia optim pentru tuns i
taie vrfurile uviei.
Denumire Modul: %DE"(%F%$&RE& F&$(OR%#OR DE R%S$
Cod modul: 34525:
Utilizarea sustantelor periculoase
Controlul substantelor si al preparatelor chimice periculoase se face cu respectarea urmatoarelor
conditii:
a= anumite substante si preparate chimice periculoase folosite in practica curenta trebuie sa fie insotite de
fisa de siguranta a produsului, eliberata de catre producator, privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea
si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, cu modificarile ulterioare; fisa de siguranta
trebuie inmanata beneficiarului inainte sau odata cu prima livrare a substantei sau preparatului chimic
respectiv;
/= personalul care manipuleaza astfel de substante sau preparate chimice periculoase trebuie sa fie
instruit si sa semneze fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca, conform cu
prevederile legale in vigoare;
c= substantele si preparatele chimice si cosmetice trebuie sa fie folosite in conformitate cu instructiunile
producatorului, in conditiile legii.
Norme de igiena pentru protectia clientilor
Cainetelor in care se des!asoara activitati de in!rumusetare li se aplica dispozitiile Ordinului
ministrului sanatatii pulice nr" 893/8::; pentru aproarea Normelor te,nice privind curatarea(
dezin!ectia si sterilizarea in unitatile sanitare( pulicat in Monitorul O!icial al Romaniei( #artea I( nr"
38< din 83 !eruarie 8::;( cu modi!icarile ulterioare"
1. Suprafetele, instrumentele, echipamentele si accesoriile utilizate trebuie curatate, dezinfectate
si/sau sterilizate, conform prevederilor legale in vigoare, respectandu-se recomandarileproducatorului.
2. Materialele, instrumentele, accesoriile si echipamentele de unica folosinta se folosesc pentru un
singur client.
3. Toate echipamentele, instrumentele si materialele de unica folosinta trebuie indepartate imediat
dupa ce au fost folosite la un client.
4. Procedurile pentru operatiile de sterilizare, recomandate de catre producatorul aparatului utilizat in
acest scop, trebuie sa fie disponibile in cursul actiunilor de inspectie.
5. Se admite posibilitatea sterilizarii instrumentarului intr-o unitate sanitara specializata. Daca
sterilizarea se efectueaza in alta parte decat locatia cabinetului, trebuie sa se faca dovada sterilizarii prin
urmatoarele documente:
a) contractul incheiat intre cele doua parti;
b) data sterilizarii si numele persoanei care a executat sterilizarea;
c) cantitatea si tipul de instrumentar sterilizat;
d) tipul de sterilizare folosit, parametrii de sterilizare, tipul de aparat folosit;
e) conditiile de transport al instrumentarului sterilizat.
6. Se utilizeaza doar produse biocide, autorizate conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.
956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile ulterioare.
7. Solutiile de lucru din produse biocide, utilizate pentru dezinfectie, se prepara, se pastreaza si se
utilizeaza conform instructiunilor producatorului.
8. Toate recipientele si containerele, altele decat ambalajul original al producatorului, folosite pentru
dezinfectie, trebuie etichetate adecvat in privinta continutului, concentratiei si datei la care solutiile de lucru
au fost preparate.
9. Echipamentul electric, care nu poate fi imersat in lichid, trebuie curatat prin stergere si pulverizat
cu un produs biocid.
10. nstrumentarul care necesita sterilizare trebuie sa fie impachetat individual in ambalaje aprobate
pentru sterilizare sau in seturi care sunt folosite pentru o singura procedura. Ambalajele trebuie inscriptionate
cu data sterilizarii si numele persoanei care a efectuat sterilizarea. Ambalajele cu instrumentele sterilizate
trebuie mentinute in conditii corespunzatoare de asigurare a sterilizarii si depozitate intr-un loc inchis, lipsit
de umiditate si praf, la care exista acces controlat. Este obligatorie afisarea interdictiei de acces al
persoanelor straine in locul/camera de pastrare a obiectelor si echipamentelor curate, sterile sau
dezinfectate.
11. Fiecare pachet cu instrumentar sterilizat trebuie monitorizat in privinta sterilizarii, utilizandu-se
indicatorii chimici sau biologici.
12. Procedurile de sterilizare efectuate conform recomandarilor producatorului aparatului se
inregistreaza si trebuie sa fie disponibile in cursul actiunilor de inspectie.
13. nregistrarile scrise cu privire la procedurile zilnice de sterilizare si dezinfectare, efectuate
conform prevederilor Ordinului ministrului sanatatii publice nr. 261/2007, cu modificarile ulterioare, se
pastreaza de catre persoana responsabila.
14. nregistrarile procedurii sterilizarii trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) metoda si parametrii de sterilizare;
b) data sterilizarii;
c) cantitatea si tipul de instrumentar sterilizat;
d) numele sau initiala persoanei care a sterilizat instrumentarul;
e) monitorizarea sterilizarii prin indicatorii chimici sau biologici.
15. nstrumentarul sterilizat si depozitat conform prevederilor legale in vigoare, care nu a fost folosit
in decurs de 24 de ore de la data sterilizarii, trebuie resterilizat inainte de folosire, exceptie facandu-se
pentru instrumentarul presterilizat.
16. Persoana responsabila cu sterilizarea instrumentarului trebuie sa demonstreze in cadrul
inspectiei ca procedurile de sterilizare au fost executate corect si optim.
17. Daca se folosesc instrumente presterilizate, trebuie sa existe documentatia furnizata de
producator in care sa fie descrisa metoda de sterilizare si precizate recomandarile de depozitare si
mentinere a sterilitatii. Aceasta documentatie trebuie furnizata in cursul actiunilor de inspectie. Persoanele
responsabile cu depozitarea si manipularea instrumentarului sterilizat trebuie sa respecte instructiunile
producatorului de mentinere a sterilitatii.
18. Fiecare cabinet sau locatie temporara trebuie sa mentina inregistrarile privind dezinfectia si
sterilizarea disponibile in timpul actiunilor de inspectie si acestea trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) date despre produsul biocid folosit (denumire comerciala, aviz sanitar, fisa de securitate);
b) domeniul pentru care produsul biocid este folosit;
c) data, frecventa dezinfectiei;
d) numele persoanelor care sunt responsabile cu dezinfectia.
19. Curatenia trebuie efectuata la sfarsitul sau la inceputul programului de lucru, precum si ori de
cate ori este necesar, de catre personal calificat.
20. Deseurile periculoase rezultate in urma activitatilor se colecteaza separat, se depoziteaza, se
transporta si se neutralizeaza, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr.
219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale
si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din
activitatile medicale, cu modificarile ulterioare.
Norme de protectia muncii
Locul de munca trebuie sa se prezinte curat, aerisit, instalatiile ingienico-sanitare sa functioneze in
bune conditii, sa existe o alimentare corespunzatoare cu apa potabila.
Dupa fiecare client, trebuie sa fie stearsa masa de lucru
Este indicat sa se foloseasca numai instrumentele lucratorului, dupa ce au fost dezinfectate si sterilizate.
Daca constatam ca un client are o boala dermatologica, se atentioneaza acesta in modul cel mai
discret pentru a se prezenta de urgenta la medic. Rufaria va trebui schimbata la fiecare client.
naintea inceperii unei lucrari de manichiura-pedichiura este oblicatoriu ca lucratorul sa se spele pe
maini, iar la terminarea lucrului este obligat sa repete operatiunea.
Vasul pentru inmuiat si bazinul pentru pedichiura vor fi spalate si dezinfectate cu solutii speciale
dupa fiecare client. Servetelele de manichiura vor fi folosite la un singur client, dupa care se vor arunca.
Pentru orice defectiune ivita la aparatele, instalatiile sau tablourile electrice, se va aduce un electrician
autorizat. Este interzis sa se lucreze fara echipament de protectie, cu el murdar sau rupt.
n timpul deservirii clientilor, lucratorul va executa operatiunea cu cea mai mare grija, pentru a evita
accidentele.
n caz de imbolnavire, lucratorul este obligat sa se prezinte imediat la medic, totodata la controalele
obligatorii.
Deosebit de importanta este cunoasterea bolilor de piele, a bolilor profesionale, precum si masurile
ce trebuiesc luate pentru prevenirea lor.
Respectand masurile de igiena in munca, lucrand cu atentie pentru a evita zgarierea, inteparea sau
taierea si utilizand o sursa de lumina corespunzatoare, se vor putea evita imbolnavirile, mai ales cele cu
caracter contagios, dar si neplacerile profesionale generate de acestea.
No)iuni generale de transmitere 'i prevenire a olilor
Bolile unghiilor nu vor fi tratate niciodat de ctre manichiurist. Totui manichiurista trebuie s
recunoasc unele iregulariti sau probleme ale unghiilor care pot fi totui lucrate de ctre ea i s le
deosebeasc de bolile care vor fi tratate de medic.
Bolile se transmit cu ajutorul bacteriilor. Bacteriologia este tiina care studiaz bacteriile. Bacteriile
sunt clasificate n dou categorii i anume:
- patogene
- nepatogene
:acteriologia este tiina care studiaz bacteriile i n special pe cele care produc boli.
Bacteriile sunt organisme unicelulare de dimensiuni microscopice (microrganisme). Practic se
gsesc peste tot n aer, ap, n alimentaie, n corpul uman (n gur, n intestine, pe piele)
Patogenitate capacitatea unui microb de a nvinge sistemul de aprare al organismului i de a
determina un proces infecios specific, manifestat clinic.
:acteriile nepatogene nu produc mbolnvirea i sunt considerate inofensive.
:acteriile patogene sunt duntoare i stau la baza apariiei bolilor.
:acterii patogene:
a) Cocii celule rotunde sau ovale care singure sau n grup formeaz trei tipuri de bacterii:
- displococii produc pneumonia
- streptococii produc infecii serioase dac de exemplu avem tieturi netratate
n piele
- stafilococii cresc sub form de ciorchine i cauzeaz abcese i furuncule
b) Bacilii cauzeaz TBC, dizenterie, febr tifoid
c) Spirillia cauzeaz sifilisul
#arazi)i 'i viru'i
Paraziii se transmit cu ajutorul animalelor i plantelor
Viruii sunt cele mai mici microrganisme ce intr n celule, cresc i se reproduc pn cnd celula
este distrus i apoi se mut la alt celul.
Virusul HV este cel mai de temut virus al zilelor noastre. Acesta slbete imunitatea prin distrugerea
celulelor albe ale sngelui.
Cile de transmitere a bacteriilor sunt:
- gura
- nasul
- ochii
- pielea rnit
Rezistena fiecrei persoane este dat de imunitate. munitatea poate fi:
- natural
- artificial
munitatea natural este dobndit la natere i nseamn rezistena corpului la boli.
munitatea artificial este dobndit n urma supunerii corpului la o medicaie sau tratament adecvat.
nlturarea bacteriilor patogene se realizeaz prin sterilizare. Sterilizarea se poate executa astfel:
a) cu ajutorul agenilor fizici:
- cldur uscat procesul const n expunerea obiectelor ce urmeaz a fi sterilizate la o temperatur
ridicat de aproximativ 300-320 grade Celsius, temperatur la care mor bacteriile.
- cldur umed const n imersia obiectelor i fierberea lor n ap timp de 20 minute. Aceast metod nu
se mai folosete.
- radiaiile ultarviolete reprezint cea mai folosit i mai eficace metod de sterilizare a instrumentelor dup
ce acesea au fost splate cu ap i spun i uscate.
b) cu ajutorul agenilor chimici:
- antisepticele ncetinesc procesul de dezvoltare al bacteriilor fr ns a le distruge
Antisepticele pot fi: - tinctur de iod 2% n alcool etilic
- acid boric soluie 5% n ap distilat
- ap oxigenat 3%
- germicidele (dezinfectanii) fac bacteriile inactive
Germicidele pot fi: - formaldehid 40%
- alcoolul etilic 80 grade (alcool sanitar)
- soluie amoniac
- hipoclorit de sodiu
nstrumentele folosite de manichiurist se vor dezinfecta n mod obligatoriu dup fiecare client, fiind
o posibil surs de transmitere a diverselor boli.
Regimul deseurilor speci!ice serviciilor
5 Cabinetul trebuie sa fie dotat cu mijloace pentru precolectarea si colectarea deseurilor
periculoase, precum si a celor menajere: recipient cu capac, pubela, containere si saci colectori de unica
folosinta; colectarea, depozitarea, transportul si neutralizarea deseurilor se fac conform prevederilor legale in
vigoare.
25 Spatiul de depozitare trebuie sa existe in fiecare cabinet (unitate). n situatia in care nu a fost
prevazut in proiect un spatiu pentru depozitare temporara, se va construi sau se va amenaja ulterior.
!5 Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente, si anume:
-un compartiment pentru deseurile periculoase (daca este cazul), prevazut cu dispozitiv de inchidere
care sa permita numai accesul persoanelor autorizate
-un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena
privind mediul de viata al populatiei.
45 Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta
normele de igiena in vigoare.
35 Pentru deseurile periculoase (daca este cazul) durata depozitarii temporare nu trebuie sa
depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta cabinetului si 24 de ore pentru transport si eliminare
finala.
>5 Transportul deseurilor in incinta cabinetului (unitatii) se face pe un circuit separat de cel al
clientilor, containerele de depozitare dezinfectandu-se dupa fiecare descarcare.
75 Deseurile produse in cabinet (unitate) trebuie eliminate prin procedee autorizate specifice fiecarei
categorii de deseuri, respectiv:
- incinerarea;
- depozitarea in depozitul de deseuri;
- includerea in ciclul de eliminare a deseurilor municipale.
?5 Angajatorul este obligat sa nominalizeze persoana responsabila cu activitatea de eliminare a
deseurilor.
@5 ncaperile sau platformele impermeabilizate amenajate pentru depozitarea recipientelor de
colectare a reziduurilor solide trebuie sa fie racordate la un hidrant si la reteaua de canalizare, pentru a fi
curatate cand este necesar, cat si pentru spalarea si dezinfectia recipientelor.
Denumire Modul: ORGANZAREA SALONULU DE FRZERE-COAFURA-MANCHURA-
PEDCHURA
Cod modul: 5141.2.C
&5%"FOR)&(%% 9E"ER&#E
Organizarea postului de lucru avnd n vedere condiiile de confort ale clientului i ale lucrtorului
Aranjarea ergonomic i estetic a postului de lucru
Amplasarea echipamentelor de specialitate astfel nct s fie asigurat libera circulaie
Condiii de confort ale lucrtorului:
- nlimea scaunului de coafur/frizerie convenabil lucrtorului
- distana fa de ali lucrtori, aparate etc. s permit lejeritatea micrilor lucrtorului
Stabilirea necesarului de produse, materiale i lenjerie pentru o perioad determinat
Verificarea produselor, materialelor i lenjeriei
Depozitarea corespunztoare a produselor, materialelor i lenjeriei la postul de lucru
Stabilirea necesarului: - pe baza verificrii stocului propriu
Verificarea: - termenul de valabilitate al produselor, calitatea i integritatea materialelor,
starea de igien i integritatea lenjeriei
Depozitarea: - n dulpioare corespunztoare, n condiii de igien, n ordine
Asigurarea unui microclimat plcut
Folosind instalaia de climatizare/ mijloacele de aerisire i nclzire ale salonului meninei temperatura
mediului i calitatea aerului la un nivel acceptabil pentru client pe parcursul realizrii urmtoarelor lucrri:
- Coafarea prului pe baza ondulaiei cu ap
- Ondulaia permanent
- Vopsirea prului
Lucrri Microclimat
Coafarea prului pe baza
ondulaiei cu ap
Temperatura 21-22C
Calitatea aerului
- Umiditate
- Cureni de aer
- Mirosuri
- Grad de oxienare
!ndulaia permanent Temperatura 21-22C
Calitatea aerului
- Umiditate
- Cureni de aer
- Mirosuri
- Grad de oxienare
"opsirea prului Temperatura 21-22C
Calitatea aerului
- Umiditate
Cureni de aer
Mirosuri
Grad de oxienare

Dotarea postului de lucru cu mi*loace de destindere pentru client
Selecteaz revistele i publicaiile de specialitate pe care le vei pune la dispoziia clienilor pe parcursul
realizrii unei lucrri de coafur, a unei lucrri de frizerie i a unei lucrri de pedichiur.
#ucr7ri )iAloace de destindere
Coafur Reviste
Publicaii de specialitate
Frizerie Reviste
Publicaii de specialitate
Pedichiur Reviste
Publicaii de specialitate
Armonizarea culorilor len*eriei 'i ec,ipamentului de protec)ie cu cele ale mediului amiant
Selecteaz pentru lucrrile din coloana a tabelului de mai jos, echipamentul de protecie i lenjeria
necesare lucrtorului i pe cele destinate clientului avnd n vedere armonizarea culorilor n salonul de
frizerie- coafur- manichiur- pedichiur.
#ucr7ri &rmonizarea culorilor
Coafur Echipament de protecie
Lenjerie
Frizerie Echipament de protecie
Lenjerie
Manichiur Echipament de protecie
Lenjerie
Pedichiur Echipament de protecie
Lenjerie
7" FRI5ERIE-COAFURA
#e ce se azeaza pro!esiunea de coa!orB
este o meserie manuala ( munca fizica)
coaforul este responsabil de frumusetea, curatenia si sanatatea parului clientei
este o munca intelectuala
este o meserie artistica datorita dorintei de perfectionare in munca, pas care poate duce la arta.
Cerintele meseriei
pentru munca manuala trebuie sa aiba plamani si inima sanatoasa datorita atmosferei vicioase
adesea datorata saloanelor slab aerisite
pentru munca intelectuala si artistica
coaforul trebuie sa aiba multa imaginatie si un spirit creativ.
El tre/uie sa,
sugereze
sa imprime si sa dezvolte arta coafurii
sa fie capabil de a executa o munca care inspira sentimentul frumosului.
Coa!atul este o pro!esie care dezvolta instinctul de cautare in sensul ca treuie sa !im
la zi cu noile tendinte( renuntand la vec,ile oiceiuri"
Descrierea salonului de coa!ura
Pentru exercitarea in cele mai bune conditii a meseriei de coafor trebuie, in primul rand, ca spatiul in
care este destinat desfasurarii meseriei de Coafor, sa fie:
Spatios
Luminos
gienic
curat si aerisit
Spatiul trebuie astfel repartizat incat sa se asigure desfasurarea ritmica a lucrului.
n acest scop este necesara amenajarea unui spatiu special pentru primirea clientelei si pentru
asteptare. n salonul de coafura se va amenaja un loc special pentru montarea unitatii de spalare a parului.
Salonul tre/uie sa fie dotat cu,
Reclama luminoasa
Mobilier modern specific meseriei
Oglinzi foarte mari
Fotolii specifice meseriei
Mobilier specific salii de asteptare, masuta pentru reviste, etc.
Salonul mai trebuie sa cuprinda si spatii amenajate special pentru:
Manichiura-pedichiura
Deasupra uii de la intrarea n salon trebuie amplasat o firm care s conin pe lng numele
unitii i numrul autorizaiei.
Spre exterior trebuie s aib o vitrin n care s fie prezentate produsele cu care se lucreaz n salonul
respectiv, prestaiile care se fac precum i tarifele ce se practic pentru aceste prestaii.
Este bine ca amplasamentul unitii s se fac, dac este posibil, n aa fel nct acesta s profite de ct mai
mult lumin natural.
La intrare n salon este bine s fie o garderob pentru clieni, o sal de ateptare dotat cu fotolii, bnci
sau scaune comode, msue pe care s fie reviste i albume de specialitate, astfel c, n timpul ct ateapt
clientul s poat alege o frizur nou, dac dorete. Sala de ateptare mai trebuie s aib i un televizor
sau, dac este posibil un minibar unde clientul s poat servi o cafea, un suc sau alte produse, este interzis
ca la acesta s se serveasca buturi alcoolice. Acest loc trebuie amenajat n aa fel nct timpul de
ateptare s fie ct mai relaxant pentru clieni.
Salonul mai trebuie s aib i toalet pentru clieni i pentru lucrtori, separate una de alta, vestiar
pentru lucrtori, spaiu de depozitare a gunoiului i a obiectelor pentru curenie.
n incinta salonului, fiind nevoie de foarte mult lumin, fiecare loc de munc trebuie s aib surs de lumin
proprie i aceasta s fie amplasat n aa fel nct s permit lucratorului s-i desfoare activitatea n
condiii optime. Fiecare loc de munc mai trebuie s aib n dotare: scaune ergonomice, mas de lucru cu
dulpior pentru materiale i ustensile.
n salon mai trebuie s existe: un dulap pentru lenjerie curat, unul pentru materiale i un co sau
lad pentru lenjeria folosit.
Dac nu exist chiuvet la fiecare loc de munc atunci e indicat ca, pe lng chiuvet pentru splat
capul, s existe o alt pentru splatul pe mini.
Obligatoriu fiecare salon de coafur trebuie s aib n dotare i un aparat pentru sterilizatul
ustensilelor, o cutie de prim ajutor, cas de marcat i instinctor cu CO2(nu cu spum pentru c acesta s
poat fi folosit i n cazul incendiilor provocate de reeaua electric).
Lista de tarife trebuie s fie afiat la vedere i s conin toate tarifele prestaiilor din unitatea
respectiv.
De asemenea salonul mai treuie sa contina,
garderoba pentru clientela si personalul angajat
casa pentru inregistrarea si incasarea veniturilor de catre unitate
W.C., pentru clientela si personal.
Spatiul destinat pentru salon de coa!ura treuie sa detina,
instalatii electrice
de alimentare cu apa si de canalizare
instalatie de aerisire
magazie pentru depozitarea materialelor necesare productiei si lenjeriei.
Toate in buna stare de functionare.
Fiecare post de lucru, trebuie sa aiba montat deasupra oglinzii iluminatul electric, corespunzator, iar
pe plafon grupuri de iluminat mai puternice, pentru crearea unei lumini uniforme.
Prizele electrice la fiecare post de lucru, in dreapta.
Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrului, salonul de coafura trebuie sa fie aprovizionat conform
cerintelor cu produse si materiale de calitate necesare procesului de lucru.
Notiuni de etica pro!esionala
Discretia
Constiinciozitatea
Seriozitatea profesionala
Amabilitatea si demnitatea sunt trasaturile importante care trebuie sa caracterizeze pe orice lucrator
din aceasta ramura profesionala.
Speci!icul acestor meserii consta in.
Executarea unor lucrari cu caracter de igiena
Lucrari menite sa duca la infrumusetarea aspectului fizic
Lucrari de corectare a anumitor defecte fizice.
Astfel, lucrarile de coafura sunt menite sa mascheze prin diferite procedee si tehnici de tuns si coafat o
conformatie defectuoasa a capului si fetei, urechi departate de cap, sau cum sunt:
ingrijirile sistematice pentru crearea unui aspect cat mai frumos al parului;
unghiilor;
fetei, etc.
Meseria de coafor se dezvolta continuu in functie de moda, ajungand pana la arta.
Un bun stilist nu trebuie sa se rezume numai la cele ce si-a insusit in anii de ucenicie, ci este
necesar sa tina pasul cu toate noutatile ce survin in meserie, sa-si insuseasca metodele de lucru avansate.
Exigentele clientilor care cresc pe zi ce trec trebuie satisfacute intr-o masura cat mai mare.
De aceea, pentru a tine pas cu moda, este indicat ca lucratorii sa-si ridice in continuu nivelul profesional,
participand cu regularitate la toate seminariile organizate de marile companii in domeniu sau alte cursuri de
specializare.
Igiena vestimentara si tinuta lucratorilor implica.
Ordine si curatenie
Tinuta impecabila
ncaltamintea, imbracamintea si unghiile sa fie curate
Sa nu vorbeasca la telefonul mobil
Sa nu fumeze.
C" MANIC=IURA-#EDIC=IURA
3" Reguli de comportament +ntr-un salon
Pentru a avea succes n prestarea unor servicii i mai ales ntr-un salon de nfrumuseare va trebui
s inem cont de cteva reguli de comportament bine definite i anume:
- respectai cu strictee programul de lucru
- pe parcursul orelor de program se va pstra o atitudine binevoitoare fa de client.
- acordai clientului tot timpul atenie i consideraie indiferent de vrst, statut social, sex
- nu contrazicei clientul, nu-l apostrofai, nu-i facei educaie, nu-l suprai, nu-i comentai dorinele i
hotrrile
- nu purtai cu clientul discuii care fac referire la viaa dvs. personal, sau discuii intime referitoare
la viaa personal a clientului
- nu-i comentai veniturile
- nu-i facei cunoscute veniturile (salariul) dvs. Acesta este confidenial i destinuirea lui fa de o
persoan strin de firm poate duce la destituirea dvs.
- preluai ntotdeauna clientul de la intrare cu o formul de genul "bun ziua, cu ce v putem fi de
folos i l conducei la plecare pn la u cu o urare de gen "v doresc o zi bun n continuare
- controlai-v n permanen inuta pe parcursul orelor de program
- refacei-v machiajul, coafura, etc
- nu lsai clientul s atepte i ncercai s lucrai pe baza unei programri
- cerei-v scuze pentru fiecare neplcere pricinuit, asigurndu-l c nu se va mai repeta
- curai-v masa de manichiur i ustensilele dup fiecare client, naintea de preluarea unuia nou
- nu mncai, nu fumai, nu bei n prezena clientului
- evitai s discutai cu alt persoan n prezena unui client existent deja la masa dvs. nu purtai
discuii telefonice atunci cnd avei un client la mas. Persoana care rspunde la telefon este obligat s
preia mesajele i s vi le transmit
- ncercai s purtai cu clientul o discuie inteligent, evitai rspunsurile monosilabice, nu ridicai
niciodat tonul
- ncercai s explicai clientului operaiunile pe care le efectuai pe parcursul ederii sale n salon.
Va cpta ncredere n dvs. i vei fi catalogat drept o profesionist.
- acordai clientului sfatul dvs. profesional fa de operaiunile pe care le vei executa lsndu-i totui
decizia.
- oferii cu lux de amnunte informaii pertinente despre produsele care se vnd n cadrul salonului
(toate saloanele de frumusee practic acest sistem de vnzare a diferitelor produse de frumusee n cadrul
salonului), cu att mai mult n situaia n care salonul unde lucrai este patronat de o firm productoare de
asemenea bunuri. Prin fia postului suntei obligat s cunoatei foarte bine produsele firmei i s le facei o
reclam pozitiv n cunotin de cauz, eventual prin comparaie cu alte produse.
- nu facei comentarii care privesc patronii firmei, conducerea firmei, nu v comentai sau brfii
clienii sau colegii. Prin acest mod de comportament vei fi catalogat drept o persoan neloial firmei,
necinstit i lipsit de ncredere, ceea ce poate atrage dup sine acordarea unui respect redus al clientului
fa de dvs. i poate duce chiar la pierderea locului de munc.
8" Igiena pro!esorului 'i a locului de munc&
Manichiurista trebuie s respecte pe toat perioada programului de munc urmtoarele reguli de
igien:
- s i spele minile cu ap i spun dup fiecare client n parte
- s i dezinfecteze minile cu alcool nainte de contactul cu fiecare client
- s pstreze la locul de munc i n imediata vecintate a acestuia o curenie i o ordine desvrit
- s i schimbe bluza ori de cte ori apare un miros corporal neplcut
- s utilizeze un deodorant adecvat corpului sau pentru a mpiedica transpiraia
- s i aranjeze coafura n permanen, dar nu n faa clientului
- s nu foloseasc un parfum puternic care poate deranja clientul sau colegii
- n inuta de servici nu au ce cuta papucii
- s nu i trie picioarele atunci cnd se deplaseaz prin salon
- s poarte o nclminte (de preferabil pantof nchis la vrf), confortabil care s-i permit un confort
acceptabil pe toat perioada programului
- s-i ung minile cu crem dac acestea sunt aspre
- s evite purtarea n exces a bijuteriilor i accesoriilor. n general clienilor nu place ca manichiurista s par
a avea o situaie financiar mai bun dect a ei.
- n timpul n care clientul este la masa dvs. toate ustensilele destinate tierii pielielor, unghiilor, etc vor sta
ntr-un recipient cu alcool de 70 grade. Dup plecarea clientului se vor cura fiecare n parte i se vor ine
ntr-un erveel curat care se va desface n prezena clientului.
- toate sticluele de past de unghii se vor cura n partea superioar a gurei sticlei de resturi de past i se
vor aranja funcie de culoare. Pentru a nu se depozita pasta pe gura sticlei se recomand a se terge zona
de nfiletare a capacului cu puin ulei vitaminizant
- dac manichiurista este fumtoare, dup fiecare igar fumat se vor cura dinii i cavitatea bucal cu
ajutorul periuei de dini. Se va nltura mirosul de tutun prin folosirea unei ape de gur, spray, sau prin
mestecare a unei gume de mestecat puternice (Dirol). Nu se va mesteca n prezena clientului.
- se vor trata la stomatolog toate afeciunile buco-dentare, care duc la apariia durerilor sau la apariia unor
mirosuri neplcute.
- manichiurista este obligat s consulte medicul ori de cte ori apar semne de boal, boli de piele (scabia,
panariiu, negi, diverse ulceraii, infecii ale pielii, alergii, etc) deoarece aceasta este responsabil n mod
direct de pstrarea sntii personale i a clientului pe perioada ederii sale n salon.
>" Tipuri de clien)i 'i modalit&)i de aordare a acestora
a) Tipul timid cu acest tip de client trebuie s fii blnd, s facei conversaie, dar nu prea mult deoarece
firea lui timid nu i va permite cooperarea cu dvs. Nu-l forai s vorbeasc, dar nici nu-l izolai.
b) Tipul de client care vorbete mult ascultai cu atenie i cu interes ceea ce vorbete, ntrerupei-l doar
pentru ceva important, aducei cu tact discuia acolo unde v intereseaz. Nu vorbii mai mult dect acesta.
c) Tipul nervos, iritabil este tipul de client foarte greu de mulumit, mereu grbit, mereu nervos. Acest tip de
client nu dorete de obicei conversaie, va pretinde s-l servii repede i eficient. Este tipul de client care v
va pricinui cele mai multe nenelegeri, tipul de om cruia i place s reclame. Atenie sporit s nu-l
provocai
d) Tipul curios V va asalta cu ntrebri, multe fr nici o legtur cu prezena lui acolo. Din aceast
categorie fac parte clienii care vor ntreba de veniturile dvs. financiare, despre firm, despre colegi etc.
Evitai rspunsurile cu diplomaie fr s-l suprai, dar nu-i satisfacei niciodat curiozitatea n ceea ce
privete ntrebrile de mai sus. Explicai pe ndelete pentru el toate etapele parcurse pe perioada ct el se
afl n salon oferindu-i detalii privitoare la preurile produselor i tarifelor practicate n salon
e) Tipul "tie tot ncercai pe ct posibil s fii de acord cu el, nu l contrazicei, dac este deschis discuiei,
cu acordul lui i putei sugera soluii optime pentru persoana sa. Schimbarea opiniei clientului de acest tip
trebuie s o facei cu atenie sporit i cu argumente solide care s vin n ajutorul dvs.
f) Tipul adolescentin Nu-l subestimai. De regul aceste persoane tinere vor furniza ali clieni dac ele
nsele au fost mulumite. De foarte multe ori persoanele mai n vrst care fac parte din familia celei tinere
(mama, bunica) le trimit primele pe cele tinere pentru a testa serviciile respective din salon i personalul.
Dac persoana tnr nu va fi mulumit cu siguran nu vor veni nici cele mai n vrst.
NOT?. Nici o reclam& comercial& nu este mai un& 'i nu +nlocuie'te reclama !&cut& de un
client mul)umit" %a !el se +nt@mpl& dac&( clientul p&r&se'te salonul unde lucra)i nemul)umit de dvs"
sau de serviciile prestate" Dac& nemul)umirile clien)ilor se repet& !i)i sigure c& cel ce va conduce
salonul sau cel ce sus)ine !inanciar aceast& a!acere va lua m&suri +n consecin)& pentru c& nimeni nu
dore'te s&-'i piard& clien)ii de pe urma c&rora e0ist&"
Foarte important, %9%E"&*
5 %gienizarea spa8iului de lucru
Datorit faptului c n meseria de coafor obiectul principal al muncii l reprezint omul, este necesar
a se respecta unele norme de igien i protecie a muncii specifice acestei activiti.
Este cunoscut faptul c foarte multe boli cu caracter contagios se pot contacta datorit lipsei de
igiena. giena muncii se ocup cu msurile ce trebuie luate la locul de munc n vederea prevenirii unor
mbolnaviri determinate de specificul meseriei.
Dintre cele mai frecvente boli ce pot aparea la nivelul pielii i a anexelor acesteia se numar:
piodermitele streptostafilococice, dermatomicozele, etc.
Cele mai frecvente boli ntlnite la nivelul pielii acoperite cu pr de la nivelul capului i a brbii sunt:
Epidermomicozele <micozele superficiale>, numite Tricofitie, Microsporie i favusul, denumirile venind de la
grupele de ciuperci ce produc bolile respective.
Aceste boli se manifest sub form uscat sau supurat.
Formele uscate ale tricofitiei i a microsporiei se manifest la nivelul pielii proase a capului sub forma unor
plci, aproximativ rotunde, de mrimea unei gmlii de ac pn la mrimea unei monede mai mari sau mai
mici, care se pot uni. Suprafaa plcilor este acoperit de cojite uscate iar firele de pr din aceasta zon sunt
rupte i iau forma de: S, V, C,etc.
n cazul tricofitiei se poate ntmpla ca singurul semn s fie elementul scoamos, de aceea orice
matrea persistent n acelas loc al pielii capului trebuie considerat ca semn de boal.
n cazul microsporiei firele de pr se rup cam la acelai nivel, zona atacat prezentndu-se ca i cum ar fi
fost tuns.
Forma supurat este mai frecvent n tricofitie i se datoreaz unor ciuperci ce se transmit de la
animale localizndu-se mai ales n zona brbii. Se manifest sub forma unor plci roii cu scuame, apoi cu
apariia de puroi urmat de formare de cruste i cu rrirea firelor de par.
Fa!usul este mai grav dect tricofitia deoarece nu se vindec spontan i las n urm cicatrici cu
alopecii definitive. Ciuperca ce determin aceast boal produce rni care au aspectul unor farfurioare
<godeuri>, de mrimea unui bob de linte, crustoase, de culoare galben, care nu sunt altceva dect colonii
de ciuperci ce au inconjurat firul de pr. Prul fr luciu, cenuiu, prfuit, la traciune nu se rupe ci iese din
rdcin. Prin inflamarea dermei sub cruste se distruge rdcina firului de pr ceea ce duce la alopecie.
Favusul apare doar foarte rar la nivelul brbii.Pentru un coafor este obligatoriu s cunoasca formele
de manifestare a dermatomicozelor deoarece, n cazul n care un solicitant pentru tuns, ras sau coafat este
bnuit c ar avea dermatomicoz el trebuie lmurit s se prezinte la medic, artndu-i n mod discret
pericolul care l reprezint pentru cei din jur.
Dac se observ prea trziu existena bolilor de piele la un client, coaforul va spla foarte bine
ustensilele i le va introduce n sterilizator. Masa de lucru va fi foarte bine curaat i dezinfectat cu
Desogerm. Pe jos se va spla cu soluie desinfectant. Minile vor fi i ele splate i dezinfectate cu alcool.
n concluzie pentru prevenirea mbolnvirilor cu diferite dermatoze se recomand luarea diferitelor msuri ca:
pstrarea condiiilor de curenie la locul de munc;
pstrarea corect i n condiii igienice a ustensilelor i aparatelor precum i a lenjeriei.
Dezinfectarea ustensilelor dup fiecare client sau ori de cte ori aete necesar n timpul executrii
prestatiilor. Utilizarea lenjeriei de unic folosin.
Proprietarii saloanelor de coafura i operatorii au responsabilitatea de a-i desfura activitatea,
urmnd o serie de norme i reguli bine structurate i conform legilor n vigoare.
Salonul trebuie s aib incinte separate pentru fiecare dintre urmtoarele activiti:
a) accesul, nregistrarea i ateptarea clienilor;
b) desfurarea procedurilor;
c) pstrarea echipamentului, instrumentarului i a articolelor curate, dezinfectate i sterile, n dulapuri
separate i nchise, n spaii lipsite de praf i umiditate, la care au acces numai persoanele autorizate;
d) depozitarea echipamentelor i materialelor utilizate pentru curenie.
Se accept amenajarea cel puin a unui spaiu pentru curarea, dezinfecia, sterilizarea
instrumentarului i a materialelor refolosibile, n camera de desfurare a procedurilor.
Pereii, podelele i tavanele din fiecare camer trebuie s fie bine ntreinute, netede, lavabile,
confecionate din materiale neabsorbante, care s poat fi uor splate i curate, iar culorile acestor
suprafee trebuie s fie deschise; n cazul finisajelor nelavabile, curarea se face prin aspirare.
ncintele trebuie s fie adecvat luminate cu lumin artificial i natural.
ncintele trebuie s fie bine ventilate, pentru a se elimina fumul, praful sau vaporii.
Salonul trebuie s fie dotat cu grup sanitar, ntreinut corespunztor din punct de vedere igienico-
sanitar i bine ventilat.
Este obligatoriu s existe chiuvet pentru splarea materialelor rezultate ca urmare a efecturii
procedurilor, precum i chiuvet separat pentru splarea i dezinfecia minilor, situat n camera de
desfurare a procedurii. Se asigur obligatoriu ap potabil curent rece i cald, n cantiti suficiente,
spun antibacterian, periu de unghii i prosop de hrtie de unic folosin sau dispozitive pentru uscarea
minilor.
Numrul optim de dotri sanitare se va stabili conform normelor de proiectare, n funcie de numrul
de operatori i clieni ai unitii.
Toate suprafeele trebuie meninute n perfect stare de curenie i ntreinere. Suprafeele pe care
se desfoar tratamentele sau cele aflate n zona de sterilizare trebuie s fie confecionate din materiale
neporoase, neabsorbante.
Salonul trebuie s fie dotat cu mijloace pentru precolectarea i colectarea deeurilor periculoase,
precum i a celor menajere: recipient cu capac, pubel, containere i saci colectori de unic folosin;
colectarea, depozitarea, transportul i neutralizarea deeurilor se fac conform prevederilor legale n vigoare.
ncperile sau platformele impermeabilizate amenajate pentru depozitarea recipientelor de colectare
a reziduurilor solide sunt racordate la un hidrant i la reeaua de canalizare, pentru a fi curate cnd este
necesar, ct i pentru splarea i dezinfecia recipientelor.
Dezinsecia periodic se va face la 3 luni, iar deratizarea periodic se va face la intervale de
maximum 6 luni sau ori de cte ori este nevoie; ntre operaiunile periodice se vor aplica proceduri de
dezinsecie i deratizare curente, de ntreinere, n funcie de prezena vectorilor.
Se interzic fumatul, consumul de buturi alcoolice, de substane stupefiante, precum i accesul
animalelor n cabinet; este obligatorie afiarea acestor interdicii la loc vizibil.
La amenajarea salonului este obligatoriu s se ia msuri de protecie a locaiei mpotriva insectelor
i roztoarelor.
Salonul trebuie s fie dotat cu trus sanitar de prim ajutor, uor accesibil, conform prevederilor
legale n vigoare.
Asigurarea igienei m'inilor operatorului/coaforului se face respectndu-se urmtoarele reguli:
a= splarea minilor se face cu spun antibacterian i ap curent potabil;
/= uscarea se face cu prosoape sau ervete de unic folosin sau prin folosirea unui aparat de uscare a
minilor; este interzis folosirea prosoapelor textile de multifolosin;
c= dezinfecia minilor se face cu un produs biocid, destinat dezinfeciei minilor.
Igiena m'inilor este obligatorie n urmtoarele situaii, respectndu-se condiiile prevzute la:
a= nainte i dup efectuarea procedurii;
/= cnd se contamineaz accidental cu snge, fluide corporale sau secreii;
c= dup ndeprtarea mnuilor de protecie;
d= dup folosirea toaletei;
e= nainte i dup servirea mesei;
f= dup efectuarea unor operaiuni care duc la contaminarea minilor.
Unghiile operatorului vor fi tiate scurt i curate.
n situaia n care operatorul/coaforul prezint la nivelul minilor leziuni, iritaii sau orice alt afeciune
dermatologic, se interzice practicarea procedurii pn la vindecarea acestora.
25 %gienizarea instrumentelor
Suprafeele, instrumentele, echipamentele i accesoriile utilizate trebuie curate, dezinfectate i/sau
sterilizate, conform prevederilor legale n vigoare, respectndu-se recomandrile productorului.
Materialele, instrumentele, accesoriile i echipamentele de unic folosin se folosesc pentru un
singur client.
Toate echipamentele, instrumentele i materialele de unic folosin trebuie ndeprtate imediat
dup ce au fost folosite la un client.
Procedurile pentru operaiile de sterilizare, recomandate de ctre productorul aparatului utilizat n
acest scop, trebuie s fie disponibile n cursul aciunilor de inspecie.
Se admite posibilitatea sterilizrii instrumentarului ntr-o unitate sanitar specializat. Dac
sterilizarea se efectueaz n alt parte dect locaia cabinetului, trebuie s se fac dovada sterilizrii prin
urmtoarele documente:
a= contractul ncheiat ntre cele dou pri;
/= data sterilizrii i numele persoanei care a executat sterilizarea;
c= cantitatea i tipul de instrumentar sterilizat;
d= tipul de sterilizare folosit, parametrii de sterilizare, tipul de aparat folosit;
e= condiiile de transport al instrumentarului sterilizat.

Se utilizeaz doar produse biocide. Soluiile de lucru din produse biocide, utilizate pentru dezinfecie,
se prepar, se pstreaz i se utilizeaz conform instruciunilor productorului.
Toate recipientele i containerele, altele dect ambalajul original al productorului, folosite pentru
dezinfecie, trebuie etichetate adecvat n privina coninutului, concentraiei i datei la care soluiile de lucru
au fost preparate.
Echipamentul electric, care nu poate fi imersat n lichid, trebuie curat prin tergere i pulverizat cu
un produs biocid.
nstrumentarul care necesit sterilizare trebuie s fie mpachetat individual n ambalaje aprobate
pentru sterilizare sau n seturi care sunt folosite pentru o singur procedur. Ambalajele trebuie
inscripionate cu data sterilizrii i numele persoanei care a efectuat sterilizarea. Ambalajele cu
instrumentele sterilizate trebuie meninute n condiii corespunztoare de asigurare a sterilizrii i depozitate
ntr-un loc nchis, lipsit de umiditate i praf, la care exist acces controlat. Este obligatorie afiarea interdiciei
de acces al persoanelor strine n locul/camera de pstrare a obiectelor i echipamentelor curate, sterile sau
dezinfectate.
Fiecare pachet cu instrumentar sterilizat trebuie monitorizat n privina sterilizrii, utilizndu-se
indicatorii chimici sau biologici.
Procedurile de sterilizare efectuate conform recomandrilor productorului aparatului se
nregistreaz i trebuie s fie disponibile n cursul aciunilor de inspecie.
nregistrrile scrise cu privire la procedurile zilnice de sterilizare i dezinfectare, se pstreaz de
ctre persoana responsabil.
nregistrrile procedurii sterilizrii trebuie s cuprind urmtoarele:
a= metoda i parametrii de sterilizare;
/= data sterilizrii;
c= cantitatea i tipul de instrumentar sterilizat;
d= numele sau iniiala persoanei care a sterilizat instrumentarul;
e= monitorizarea sterilizrii prin indicatorii chimici sau biologici.
nstrumentarul sterilizat i depozitat conform prevederilor legale n vigoare, care nu a fost folosit n
decurs de 24 de ore de la data sterilizrii, trebuie resterilizat nainte de folosire, excepie fcndu-se pentru
instrumentarul presterilizat.
Persoana responsabil cu sterilizarea instrumentarului trebuie s demonstreze n cadrul inspeciei
c procedurile de sterilizare au fost executate corect i optim.
Dac se folosesc instrumente presterilizate, trebuie s existe documentaia furnizat de productor n care
s fie descris metoda de sterilizare i precizate recomandrile de depozitare i meninere a sterilitii.
Aceast documentaie trebuie furnizat n cursul aciunilor de inspecie. Persoanele responsabile cu
depozitarea i manipularea instrumentarului sterilizat trebuie s respecte instruciunile productorului de
meninere a sterilitii.
Fiecare salon sau locaie temporar trebuie s menin nregistrrile privind dezinfecia i sterilizarea
disponibile n timpul aciunilor de inspecie i acestea trebuie s cuprind urmtoarele:
a= date despre produsul biocid folosit (denumire comercial, aviz sanitar, fi de securitate);
/= domeniul pentru care produsul biocid este folosit;
c= data, frecvena dezinfeciei;
d= numele persoanelor care sunt responsabile cu dezinfecia.
Curenia trebuie efectuat la sfritul sau la nceputul programului de lucru, precum i ori de cte
ori este necesar, de ctre personal calificat.
Deeurile periculoase rezultate n urma activitilor se colecteaz separat, se depoziteaz, se
transport i se neutralizeaz.
Controlul substanelor i al preparatelor chimice periculoase se face cu respectarea urmtoarelor
condiii:
a= anumite substane i preparate chimice periculoase folosite n practica curent trebuie s fie
nsoite de fia de siguran a produsului, eliberat de ctre productor;
/= personalul care manipuleaz astfel de substane sau preparate chimice periculoase trebuie s fie
instruit i s semneze fia de instruire pentru protecia muncii, n conformitate cu prevederile legale n
vigoare;
c= substanele i preparatele chimice i cosmetice trebuie s fie folosite n conformitate cu
instruciunile productorului, n condiiile legii.
Este interzis folosirea creioanelor hemostatice sau a alaunului pentru a opri sngerarea.
Angajatorul trebuie s asigure angajailor si cursuri periodice de instruire, conform reglementrilor
Ministerului Sntii Publice i Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului, astfel nct prin activitile
desfurate de acetia s nu fie afectat sntatea lor i a clienilor.
Personalul angajat are obligaia de a efectua controale medicale la angajare i controale periodice,
conform prevederilor legislaiei n vigoare; documentele care dovedesc efectuarea acestor controale
medicale se pun la dispoziia inspectorilor sanitari, n timpul aciunilor de inspecie.
Personalul angajat trebuie s cunoasc toate reglementrile domeniului su de activitate.
Personalul angajat trebuie s demonstreze competen n folosirea materialelor i a procedurilor, n
conformitate cu responsabilitile atribuite, astfel nct s previn orice pericol pentru sntate.
Pentru acordarea primului ajutor n caz de accidente, angajaii trebuie s aib la dispoziie trus de
prim ajutor, faciliti i personal instruit pentru acordarea primului ajutor.
!5 %gienizarea lenAeriei
Pentru urmtoarele activiti trebuie s existe incinte separate prin ui:
a= epilare, tratament i machiaj cosmetic;
/= pedichiur, manichiur;
c= coafur, manichiur;
d= frizerie, brbierit, manichiur.
Dac n salon se desfoar doar activiti de coafur i/sau frizerie, inclusiv brbierit i manichiur,
incinta pentru accesul, recepia i ateptarea publicului este opional. Temperatura de lucru trebuie s fie
confortabil i s nu se situeze sub 20
0
C.
Utilizarea metodelor, a tipului de produs biocid pentru curare, dezinfecie i sterilizare se face dup
cum urmeaz:
o se vor folosi prosoape de unic folosin.;
o spatule din plastic sau metal6 t7vi8ele-dezinfecie de nivel sczut sau splare, urmat de
imersie complet n produsul dezinfectant apoi cltire cu ap;
o orice suprafa87 inert7 sau material moale care a fost stropit cu s;nge sau alte fluide
corporale-dezinfecie de nivel intermediar, tergere sau imersie complet biocid, urmat de
splare;
o orice articol care vine <n contact cu mucoasele intacte sau cu pielea lezat7 ori care
sus8ine un articol steril-dezinfecie de nivel nalt, splare urmat de imersie apoi cltire.
Utilizarea unui preparat pentru un client se face prin extragerea unei poriuni din containerul
preparatului respectiv pentru evitarea contaminrii produsului, iar repartiia acestuia se face folosindu-se una
dintre urmtoarele metode:
a= folosirea unei spatule curate pentru scoaterea unei poriuni de substan din container;
/= folosirea unui tub din metal sau plastic care poate fi rsturnat;
c= folosirea poriunilor individualizate pentru o singur utilizare pentru a preveni contaminarea
materialelor n vrac.
Produsele se utilizeaz respectnd termenul de valabilitate precizat pe ambalaj.
Personalul trebuie s poarte halate sau echipamente de lucru lavabile, curate, de culoare deschis,
confecionate special pentru a fi purtate n timpul executrii procedurilor.
Toate echipamentele, accesoriile i materialele refolosibile trebuie curate i dezinfectate nainte
de utilizarea lor la un nou client.
Operaiunile de coafur, frizerie, brbierit se efectueaz respectndu-se urmtoarele:
1. Toate echipamentele i instrumentele folosite trebuie meninute n bun stare de funcionare, iar modul
de utilizare trebuie s respecte instruciunile productorului.
2. Prile din echipament care se pot contamina trebuie curate i/sau dezinfectate zilnic, dup necesitate,
i acoperite cu hrtie, care se va schimba periodic.
3. Pensulele i casoletele pentru prepararea spumei de ras se cur i se dezinfecteaz dup utilizarea
acestora la un singur client.
4. Colectarea prului se va face n saci de polietilen, separat de alte deeuri.
5. Echipamentul, instrumentarul i materialele folosite pentru deservirea clientului fac parte din urmtoarele
categorii:
a) articole tioase i neptoare care ptrund sau pot leza pielea, cum sunt aparate i lame de ras
refolosibile, bricege, foarfeci de tuns i de filat etc.; dup folosirea la un singur client, articolele de unic
folosin se arunc, iar cele de multifolosin se sterilizeaz fizic sau chimic, conform prevederilor legale n
vigoare;
b) articole care vin n contact cu mucoasele, cu pielea lezat sau cu obiectele care susin articolele sterile,
precum i pensulele de ras, casoletele; dup folosirea la un singur client, articolele de unic folosin se
arunc, iar cele refolosibile se cur i se dezinfecteaz prin dezinfecie de nivel nalt sau se sterilizeaz;
c) articole care vin n contact cu pielea intact i prul, fr s aib contact cu mucoasele, cum sunt
bigudiuri, piepteni, clame, agrafe, perii, alte articole similare; dup folosirea la un singur client, articolele de
unic folosin se arunc, iar cele refolosibile se cur i se dezinfecteaz prin dezinfecie de nivel sczut
sau cu un produs detergent-dezinfectant.
Denumire Modul: &D&P(&RE& #U$R&R%#OR #& $&R&$(ER%S(%$%#E $#%E"(U#U%
Cod modul: 34525D
1. Sta/iliti caracteristicile prezentate de client de care depinde tunsul6 de eCemplu:
lungimea parului
densitatea
forma si parcursul contururilor
forma capului si a fetei
caderea naturala a parului
existenta de vartejuri.
n baza acestor constatari verificati daca este realizabila una din cele trei propuneri de coafura
prezentate in continuare, apoi intrebati clienta daca este de acord cu coafura propusa !!!
&SPE$(E DE E(%$D PROFES%O"&#D
n meseria de manichiurist-pedichiurist este de tiut c fiecare client are o concepie personal n
ceea ce privete felul n care s i se fac manichiura-pedichiura. ncrederea clientei trebuie ctigat prin
convingere, ceea ce necesit o atenie deosebit, competen profesional, cunotine temeinice, prezen
deosebit i sim estetic.
Persoanele care desfoar astfel de activiti sunt obligate s-i nsueasc aspectele profesionale
i de tehnica securitii muncii n domeniul n care i desfoar activitatea, nct s nu expun la pericol
de accidentare sau mbolnvire profesional att persoana proprie ct i a clientului.
Discreia, contiinciozitatea, seriozitatea profesional, amabilitatea, demnitatea sunt trsturile
importante care trebuie s caracterizeze pe orice lucrtor din aceast ramur profesional. Specificul
acestei meserii const n aceea c se execut nu numai lucrri cu caracter de igien ci i lucrri menite s
duc la nfrumusearea aspectului unghiilor, precum i lucrri de corectare a anumitor defecte. Astfel,
lucrrile de pedichiura sunt menite s mascheze prin diferite procedee i tehnici o conformaie defectuoas
a unghiilor. Orice client trebuie tratat politicos fr a i se lsa impresia c i s-au observat hainele modeste,
profesia sau unele defecte fizice. Nu trebuie uitat c meseria de manichiurist-pedichiurist este n slujba
populaiei i c lucrtorii sunt la dispoziia clientelei. Meseria de manichiurist-pedichiurist se dezvolt n
funcie de mod ajungnd pn la art, de aceea pentru a ine pasul cu moda este indicat ca lucrtorul s-
i ridice n permanen nivelul profesional, participnd la cursurile de specializare, la expunerile teoretice i
demonstraiile practice i s consulte n mod constant, literatura de specialitate.
La intrare, clientul va fi ntmpinat cu zmbetul pe buze i poftit n salon.La punctul de lucru, lucrtorul va
pstra n permanen ordinea i curenia, va pregti materialele necesare lucrrii, va steriliza instrumentarul
i va observa cu atenie picioarele i n special unghiile clientei. Potrivit Ordinului Ministerului Sanatatii
Publice nr. 1136/2007, manichiura trebuie sa cuprinda urmatoarele etape: spalarea si dezinfectarea mainilor
esteticianului si ale clientului examinarea picioarelor si unghiilor clientului in vederea depistarii bolilor
dermatologice sau ranilor taierea si pilirea unghiilor tratarea picioarelor cu o solutie antiseptica inmuierea,
indepartarea cuticulelor prin mijloace mecanice: impingere, tocire si/sau taiere tratamentul cosmetic al
cuticulelor, al unghiilor si al picioarelor: masaj, baie de parafina etc. aplicarea lacului sau a pastelor de
unghii si a decorurilor. naintea efectuarii procedurilor de pedichiura, trebuie evaluata pielea din jurul
unghiilor. n cazul constatarii unor leziuni profunde, tratamentul trebuie amanat.
Anatomia 'i !iziologia !irului de p&r
Prul este partea cea mai expus aciunii factorilor atmosferici cum ar fi: praf, vapori toxici, ageni
poluani, raze ultraviolete.
Att prin structur, ct i prin funciile sale, prul este un organ viu, care ia natere dintr-un germen.
Celulele se nmulesc, germenele se dezvolt, cptnd forma unei sfere goale n interior. n structura celulei
se pot distinge trei tipuri de straturi:
stratul exterior ectoderma care asigur legturile cu exteriorul;
stratul interior endoderma care regleaz nutriia;
stratul intermediar mesoderma.
Anatomia p&rului
Prin ndeprtarea ectodermei de pe esutul conjunctiv se pot vedea glandele sebacee i papilele
capilare. Prul extrage din stratul exterior (ectoderma) substanele necesare pentru dezvoltarea lui, iar din
mesoderm substanele necesare ntreinerii sale, asigurndu-i totodat i restul funciilor sale (hran,
respiraie, musculatur, activitate nervoas). Starea prului depinde ntotdeauna de tipul pielii, de starea
general a organismului. Acest lucru se poate realiza prin ngrijirea dermatologic i prin influenarea
circulaiei sanguine, a nervilor i a glandelor.
epiderma stratul de solzi;
cortex stratul fibros care asigur rezistena prului;
mduva, respectiv canalul mduvei, fr funcie special, cu o rezisten slab, format din celule
slab mbibate, separate prin bule de aer.
La baza firului de pr se afl papilele, unde activeaz vasele sanguine i cele necesare pentru
transportul hrnii, organele respiratorii ale prului i nervii.
Sistemul nervos simpatic asigur activitatea nervoas a papilelor, iar sistemul nervos parasimpatic
asigur activitatea nervoas a glandelor sebacee. Aciunea celor dou sisteme nervoase este contradictorie.
n funcie de echilibrul acestora depinde buna funcionare a glandelor sebacee i a stratului germinativ.
Buna funcionare a stratului germinativ asigur creterea prului. Prul crete concomitent cu nveliul
epidermic pn la nivelul de vrsare a glandei sebacee. Deasupra locului de vrsare a canalului glandelor
sebacee, prul crete liber. Unitatea papil rdcina glanda sebacee alctuiete foliculul pilo-sebaceu,
ce se afl ntr-o cavitate fibroas ce protejeaz stratul germinativ. Tot aici se afl muchiul, a crui aciune
zbrlete prul la frisoane sau d senzaia pielii de gin.
Fiziologia firului de p7r
Firul de pr se formeaz definitiv n piele. Starea i aspectul prului depinde n mare msur i de condiiile
extreme, de ngrijire, de aciunea agenilor fizico-chimici exteriori. n unele cazuri se vorbete despre o
materie permanent. Prul care cade este nlocuit de altul nou. n medie, durata de via a firului de pr este
de 5 7 ani.
Creterea firului de pr ncepe la baz, pornind de la stratul germinativ i se desfoar astfel:
producerea de seebum la nivelul glandelor sebacee;
producerea keratinei la nivelul foliculului. Keratina este o protein compus din oxigen,
hidrogen, carbon, azot i sulf.
Creterea i dezvoltarea prului depinde de starea general a organismului. De exemplu, la femei, dup
sarcin, papilele care au avut de suferit se dezvolt din nou, rmnnd ns mai sensibile. Creterea
prului i secreia sebumului sunt influenate de 3 factori: hrana, secreia glandelor i nervi.
Baza chimic necesar n formarea keratinei, a
pigmenilor sau a sebumului secretat de glandele
sebacee depinde de:
- hran (excesul sau deficitul de vitamine sau aminoacizi);
- transformarea acesteia i asimilarea ei de organism
(starea aparatului digestiv, a ficatului, a glandelor
endocrine)
- ageni motrici care transport hrana, precum i de
integritatea vaselor sanguine i de variaiile volumului
de snge transportat.
(ipuri de p7r
n funcie de aspectul, natura i caracteristicile firului de pr se prezint astfel:
1.prul normal, sntos este elastic, se modeleaz uor i se piaptn uor n stare umed. Prezint
elasticitate, luciu i finee, deoarece stratul solzos de la suprafaa firului de pr este compact i neted. Va fi
splat la un interval de 10 zile. Se recomand folosirea unui ampon cu P.H. neutru.
2.prul subire i rar este lipsit de rezisten i este rar ceea ce este determinat de cantitatea redus
i de grosimea redus a firului. Deoarece fibrele elastice din interior sunt n numr redus el prezint un
aspect moale i ofilit. Structura firului de pr se poate ntri datorit substanelor ( de exemplu, compuilor de
calciu), care ader la pr din exterior i se infiltreaz n stratul solzos. Ca ntritor acioneaz asupra prului
i keratina, colagenul i proteinele. Nu trebuie lsat prul subire s creasc mai lung de nivelul umerilor.
Lungimea prului trebuie s fie proporional cu volumul. Prul tuns drept este mai acceptabil dect
tunsoarea n scar. n principiu ondularea chimic ester ideal pentru ca firele de pr s devin vizibil
pufoase.
3.prul gras este lipicios, umed, atrn n uvi, se lipete de cap, pieptntura i pierde repede
volumul i forma pufoas. Cauza const n excesul de sebum (surplusul de grsime) care, fiind fluid se
rspndete uor de-a lungul firului. Dac sebumul este amestecat cu mtreaa se formeaz un strat umed,
care se aeaz pe scalp i duce la astuparea porilor. n acest mod prul nu mai poate respira, modificndu-
i negativ aspectul i poate duce la cderea lui n cantiti considerabile. Se recomand s se spele prul
att de des ct este necesar. Este dovedit c splatul des nu stimuleaz n nici un fel secreia suplimentar
de grsime. Pentru ngrijire se ntrebuineaz produsele speciale care cu siguran nu conin nici grsime,
nici balsam, nici substane nutritive cu aciune de ncrcare a prului i favorabile cderii prului. Prul gras
nu se piaptn prea des pentru c intensific dispersarea grsimii pe pr. Foarte important este ca pieptnul
i peria s fie splate la fiecare splare a capului. Se vor evita coafurile care sunt lipite de cap. Este indicat
i ondualrea chimic precum i decolorarea uvielor de pr.
4.prul uscat refractar este de obicei de culoare nchis sau rocat, firele conin fibre puternice de
keratin care se opun oricrui efort de modelare. Este lipsit de luciu deoarece glandele produc grsime
insuficient. Se recomand o splare odat la 7-14 zile cu ampoane ce au la baz glbenu de ou, lanolin
sau lecitin.
5.prul deteriorat suprafaa firului de pr este aspr, stratul solzos este discontinuu, sfrmicios.
Dac firele sunt lungi atunci captul firului este distrus datorit unui proces de mbtrnire, iar vrfurile
despicate. Se recomand folosirea unor preparate curative cu substane nutritive grase precum i substane
de refacere care niveleaz i ncleiaz stratul solzos.
6.prul cre vlurit sau chiar buclat, aproape ntotdeauna rezistent i stabil, i cel mai adesea uscat,
din aceast cauz fiind i friabil. Prul ondulat de la natur posed din abunden ceva ce lipsete prului
drept, adic elasticitatea. Prul arat vioi i natural ns este greu a-i imprima forma dorit, deoarece tinde
mereu spre forma sa iniial. Aceast for a prului poate fi mblnzit ncrcnd prul cu substane
nutritive. Preparatele sunt din seria prului uscat i friabil. Buclele pot deveni mai strlucitoare cu ajutorul
lacului ce conine grsimi sau ulei de rapi. Ele trebuie dozate corect, frecndu-le ntre palme i apoi
netezind prul cu ele. Cea mai potrivit tunsoare este cea n trepte, crarea i bretonul evitndu-se.
7.prul ciufulit, zbrlit este la prima vedere neted dar pe alocuri crete n vrtejuri ceea ce mpiedic
aranjarea lui. Ondularea chimic ce mblnzete vrtejurile este recomandat. Se recomand preparate
speciale pentru pr uscat sau deteriorat.
8.prul friabil prul care de abia a crescut din rdcin este perfect sntos. Stratul cornos este
ntreg, prul lucete, este elastic i moale. Situaia se schimb cnd prul mbtrnete. Deoarece prul
crete destul de ncet (de exemplu, 1-1,5 cm pe lun) atunci vrful prului care a crescut de la crare pn
la lobul urechii are vrsta de un an. La dou splri pe sptmn ntregul pr a suportat 100 de splri, a
stat sub jetul fierbinte al feonului 24h i a suportat cteva mii de pieptnturi pe an. n final prul s-a
degradat. Stratul solzos care apr firele de pr s-a uzat, astfel c prul i-a pierdut luciul i se ncurc uor
mai ales la vrfuri. Substanele nutritive grase, precum i substanele de refacere, niveleaz i ncleiaz
stratul solzos. Este foarte important ca dup fiecare splare s se fac o cltire special pentru pr
deteriorat, pentru ca pieptnul s alunece cu uurin fr s agae stratul solzos. La fiecare a 3-4 splare,
n loc de substane nutritive se folosesc creme curative. Ele conin o concentraie mai mare de substane de
refacere i acioneaz un timp mai ndelungat.
&ten8ie,
1.fluidul pentru pr achiat conine silicon, care ncleiaz rupturile, iar vrfurile prului sunt acoperite
cu o pelicul protectoare.
2.prul friabil distrus nu se piaptn cu peria, pentru c i duneaz i mai mult. Peria este bun
pentru pr uscat de la natur pentru c ajut ca grsimile s se disperseze mai uor pe firele de pr.
3.pentru a evita nclcirea prului, dup splare se folosete piptenele cu dini rari i rotunjii la vrf,
care nu afecteaz stratul solzos. Nodurile sau ghemotoacele din prul nclcit se desclcesc cu atenie
i rbdare. Niciodat nu trebuie rupte sau ntinse.
Preocuparea pentru sanatate si frumusete dateaza de mii de ani. Dintotdeauna, notiunea de
frumusete a fost asociata cu cea de curatenie. in cele mai indepartate vremuri, oamenii foloseau grasimile si
uleiurile pentru a-si curata si netezi pielea; alifiile din ulei de palmier, ricin, untura, miere si te i-au aparat de
insolatii, frig, vant ori arsuri.
A fi frumos pare un dar divin. Exista o adevarata literatura despre felul in care omul si-a mentinut, ingrijit ori
chiar sporit frumusetea. Sa ne gandim la Cleopatra, la primul ei indrumar de cosmetica, la Ovidiu, care a
scris un "cod\" al cosmeticelor, la femeile celebre (Popeea, sotia lui Nero, folosea o lotiune de fata ce
continea miere in amestec cu lapte de magarita) si chiar la cele obisnuite, care isi ingrijeau fata si trupul cu
produsele naturale ce le stateau la indemana.
Cosmetologia (kosmetikos = arta de a-si face toaleta, logos = stiinta) sau cosmetica sta astazi la dispozitia
noastra cu o imensa varietate de proceduri si produse ce corespund datelor fiziologice ale pielii.
Pielea, aceasta mantie a organismului, trebuie ingrijita, protejata, tratata. ingrijirile cosmetice depind, in
primul rand, de tipul de ten si de calitatea acestuia. Studiind pielea prin dirse metode (vizuala, palpare,
aparate de diagnostic moderne), observam o serie de caracteristici ce incadreaza tenul intr-o anumita
categorie, in functie de criteriile lui morfo-functionale:
(ipuri de ten
3" Tenul normal reflecta o stare de echilibru, de sanatate a organismului, fara tulburari la nici un nil. Se
caracterizeaza prin piele neteda, catifelata, pori invizibili, luciu slab si culoare usor rozata.
Acest tip de ten se intalneste la persoaneie foarte tinere, mai rar dupa varsta de 20 de ani. ingrijirile
cosmetice au ca scop mentinerea aspectului armonios cu ajutorul produselor ce curata in profunzime
pielea si ii mentin aspectul ferm, tonic; se folosesc creme si masti emoliente fara incarcatura prea mare
de substante biologice .
85 Tenul uscat se caracterizeaza prin lipsa sau diminuarea peliculei hidrolipidice cutanate (stratul
protector tn compozitii caruia intra substante complexe grase si apa).
Tenul uscat este extrem de sensibil si fragil, fiind predispus la ridare timpurie. Din acest motiv necesita o
ingrijire corecta. Se va aa in dere hidratarea lui permanenta, folosirea de produse adecvate, cat mai
naturale, si efectuarea periodica de tratamente personalizate la cabinetul de cosmetica. Uscaciunea
poate fi determinata de hipofunctia glandelor sebacee, caz in care tenul se numeste alipic (fara
grasime): este mat, are pori mici, riduri superficiale si culoare stearsa; prezinta descuamare furfuracee
(cojire fina) si elasticitate diminuata.
Lotiunile folosite nu trebuie sa contina alcool, ci extracte de te. Se recomanda creme nutriti, hidratante,
de protectie, care sa asigure necesarul de substante grase vitalizante. La acest tip de ten, machiajul, pe
langa rolul estetic, are un important rol de protectie. O aitfel de uscaciune se datoreaza lipsei apei, adica
deshidratarii cutanate. Deshidratarea tenului poate fi numai superficiala, cauzata de stres, oboseala,
poluare, soare, vant, frig sau produse cosmetice neadecvate. Deshidratarea profunda afecteaza si
celelalte tesuturi ale pielii, dermul si hipodermul; de cele mai multe ori, cauzele acestei deficiente sunt de
natura interna. Tenul deshidratat se caracterizeaza prin piele subtire, foarte fina si sensibila, tonus
diminuat, culoare stearsa, aspect usor pergamentos; se rideaza foarte usor.ngrijirea cosmetica
presupune folosirea produselor de hranire si hidratare ce contin ingrediente biologic acti.
>" Tenul gras se caracterizeaza printr-o hipersecretie a glandelor sebacee. Anomalia poate aa cauze
dirse: alimentar echilibrat" class="alin2">regim alimentar cu prea multe grasimi, proteine, prajeli si
dulciuri rafinate, soare in exces, produse cosmetice neadecvate, dezechilibre endocrine sau genetice.
Tenul gras poate fi uleios si prezinta o scurgere libera a sebumului la nilul pielii, pori deschisi, piele
lucioasa si ingrosata, culoare galbuie, descuamare (sensibilitate la agenti microbieni).
Acest tip de ten prezinta si o deshidratare superficiala, pentru ca sebumul blocheaza circulatia
intracelulara. Curatarea se face cu emulsii speciale si lotiuni tonice care asigura si reglarea secretiei
sebacee. Spalatul se face cu sapunuri speciale; sunt recomandate masti absorbante si creme
reductoare. Gomajul este obligatoriu ce) putin o data pe saptamana. Machiajul cu pudre usor sicati are
un rol benefic.
Tenul asfixie prezinta piele neregulata, aspra, ingrosata, culoare cenusie, circulatie sangvina si limfatica
deficitara,
Pentru a remedia aceste neajunsuri, feriti-va de soare, introduceti in alimentatie cat mai multe legume si
fructe proaspete, vitamine din complexul B, cereale integrale. Evitati si combateti constipatia ori statul
timp indelungat in incaperi inchise.
Produsele cosmetice recomandate: demachiantele si lotiunile tonice cu actiune de curatare si reglare
blanda, neiritanta, care sa refaca filmul hidrolipidic al pielii. Numai asa pielea poate fi tratata eficient.
Sunt indicate cremele hidratante pe baza de extracte de te si legume cu rol de reducere a secretiei
sebacee. Trebuie insistat in mod deosebit pe procesul de curatire a tenului atat in programul de ingrijire
la domiciliu, cat si in cadrul cosmetic efectuat de specialist. Mastile astringente, gomajul, peelingul
cosmetic si, la nevoie, medical ( mai jos, cap. 5.6.5.) sunt procedee de baza in ingrijirea tenului gras.
A" Tenul mi0t este cel mai frecnt. Axul facial (frunte, nas, barbie) are aspect de ten gras, restul partilor
fetei apropiindu-se fie de caracteristicile tenului normal, fie de ale celui uscat. Exista tenuri sensibile
care, la schimbarile bruste de temperatura sau in timpul emotiilor, prezinta o roseata difuza pe pometi,
pe aripile nasului si barbie. in timp, datorita repetarii puseelor congesti, vasele capilare de la suprafata
pielii se dilata si devin vizibile. Acestea poarta numele de telangiectazii si pot lua aspect de cuperoza.
Sensibilitatea tenului poate fi tinuta in frau prin evitarea excesului de sapun si soare, precum si a
variatiilor de temperatura. De asemenea, trebuie evitate condimentele, abuzul de cafea, alcoolul.
Produsele cosmetice recomandate sunt cele emoliente, calmante, decongesti, pe baza de rutin si
azulen, care au rolul de a stopa aceste neajunsuri. Neingrijita, cuperoza, pe fondul modificarilor datorate
menopauzei, se poate accentua.
Tratamente pentru +ntre)inerea p&rului
Distrugerea prului poate proveni din urmtoarele cauze: executri prea frecvente ale permanentului,
executarea necorespunztoare a permanentului, splarea prului cu un produs necorespunztor, executarea
vopsirii n mod necorespunztor sau decolorarea prului cu o concentraie prea mare a apei oxigenate. Din
aceste motive, numeroase lucrri (vopsit, decolorat, permanent) nu se pot executa. Datoria coaforului este
de a contribui prin tratamente corespunztoare la regenerarea prului. Cltirile care se mai numesc i
recondiionri sau balsamri acioneaz ca preparate curative pentru pr. Sarcina lor const n a netezi
din nou stratul solzos deranjat prin splare, astfel nct prul s poat fi pieptnat uor. Cltirea se face dup
splare.
La preparatele normale, puterea de acionare dureaz de la o splare la alta. Preparatele mult mai
active pe baz de uleiuri i creme trebuie utilizate la prul care se achiaz puternic. n acest caz, ele
ncleiaz stratul solzos i hrnesc prul devenind mai moale i mai elastic. Acest procedeu este necesar
dac prul a fost supus de mai multe ori la permanent chimic sau decolorare, dac nu a fost aprat de soare
sau a fost supus aciunii apei srate sau clorurate, dup care prul nu a fost splat bine.
Preparatele curative conin acxeleai substane ca i cele de cltire, dar ntr-o concentraie mult mai
mare. Este necesar un timp mult ndelungat pentru ca prul s le absoarb (15-30 mi). Acest proces se
poate intensifica la cldur. Dup aplicarea preparatului pe pr, capul trebuie nfurat ntr-o folie i
deasupra acesteia se nfoar un prosop nclzit. Este foarte important ca preparatul s se nlture bine de
pe pr prin splare uoar.
Aceste tratamente ajut unora iar altora nu. De regul, preparatele de acest gen conin extracte din
plante, extracte i preparate albuminice care stimuleaz circulaia sngelui i schimbul de substane. Ele au
menirea s ntreasc rdcinile pentru formarea noilor fire de pr i s asigure substanele necesare.
ngrijirea suplimentar i ntrebuinarea oricror substane nutritive nu duneaz niciodat pielii capului.
Ingrediente de re!acere
ngredientele de refacere acioneaz n felul urmtor: prin distrugerea firului de pr se schimb
proprietile chimice ale keratinei din care este compus acesta. Din cauza acestor transformri, poriunile
distruse atrag substanele nutritive ca un magnet. Rezultatul este c golurile din stratul superior distrus se
umple, prul devine din nou lucios i elastic. Unele ingrediente ptrund n pr cum ar fi proteina mtsoas,
colagenul i compuii keratinici. Aceeai aciune o are pantenolul, derivatul acidului pantoteic din complexul
vitaminei B, care asigur umiditatea i elasticitatea. Uleiurile fine, de genul uleiului din lstarii de gru ncolit
sau alte asemenea uleiuri, acoper prul cu o pelicul fin care protejeaz i l fac elastic.
Este duntor prului deteriorat pieptnarea distruge i mai mult stratul solzos i aa suficient de
afectat. Se poate pieptna doar partea sntoas a prului chiar de la rdcin. Compuii siliconului
ncleiaz capetele achiate ale prului i le acoper cu o pelicul protectoare. Dac prul este puternic
deteriorat este necesar s se taie vrfurile. Problema pielii uscate a capului i a prului friabil nu const n
deteriorarea zilnic a prului ci n starea de inerie a glandelor secretoare. Acestea produc o cantitate prea
redus de grsime pentru a gresa n msura suficient prul. Cauza acestui neajuns const n: - ca i la
prul gras n structura condiionat genetic. Pentru ngrijirea acestui tip de pr se utilizeaz aceleai
mijloace ca i la prul friabil, la care se adaug masajele care uureaz circulaia sngelui. La aceste
masaje se ntrebuineaz cu efecte benefice apa special pentru pr, care conine extracte de ierburi i
grsimi uoare. Pentru masaje se aplic degetele la rdcina prului i se fac micri circulare. Este bun i
metoda de periere zilnic cu peria. Aceasta stimuleaz pielea capului i disperseaz uniform grsimea
prului.
C&derea p&rului
Durata vieii fiecrui fir este limitat. Cnd aceast perioad se termin prul cade, lsnd loc altui fir.
Creterea prului dureaz de la 3-7 ani n cazuri excepionale ceva mai mult. Dup aceea rdcina firului i
oprete schimbul de substane i se micoreaz. Prul se mic n rdcin timp de 2-4 luni i n final cade.
Astfel capul pierde ntr-o zi pn la 100 de fire, ceea ce, la un volum total de peste 100.000 de fire, nu
reprezint o problem. Verificai dac fiecare fir de pr are la capt un mic ghemotoc alb (rdcina). Dac nu
exist atunci firul nu a czut ci doar s-a rupt i nu se socotete. Dac dimineaa gsii pe pern mult pr este
un semn ngrijortor. Hormonii pot fi cauza frecvent a cderii prului. La brbai, aceasta duce la chelie iar
la femei la o pierdere difuz a prului. Difuzia nseamn c prul nu cade dintr-un anumit loc ci uniform de
pe toat suprafaa capului.
$auzele Eormonale cunoscute sunt: cderea prului dup graviditate cnd se schimb brusc
componenta hormonilor. n timpul graviditii au asigurat o faz prelungit de cretere a prului. Cu
naterea copilului aceast faz se ntrerupe brusc i ntr-un timp scurt cade dintr-o dat mult pr. Creterea
prului se restabilete imediat ce procesul hormonal se echilibreaz. Aceasta se produce dup 6-8 luni.
Preparatele anticoncep8ionale pot duce, de asemenea, la intensificarea cderii prului. La o
sensibilitate mare ele pot aciona n mod identic cu hormonul testosteron, care determin calviia la brbai.
Nici acesta nu este un mtiv de panic pentru c la femei nu exist niciodat asemenea cazuri disperate ca la
brbai. Aceast problem trebuie ns discutat cu medicul pentru c nu este vorba numai de cderea
prului ci i de alte fenomene: pielea capului i a feei devine mai gras ca de obicei.
&limenta8ia influeneaz foarte mult creterea prului pentru c tot ce este necesar creterii prului
se obine prin ea. De aceea trebuie s ne amintim ntotdeauna, mai ales n cazul curei de slbire. O
alimentaie unilateral i n special deficitul de albumin i de fier poate duce la pierderea prului, care se
restabilete cnd se echilibreaz alimentaia.
Stresul puternic poate provoca o scdere evident a prului. Prul nu cade dintr-o dat ci dup 2-3
luni. Cauza este distrugerea temporal a echilibrului hormonal.
:oala n special o infecie cu o temperatur ridicat (congestia pulmonar grav) poate duce la
cderea prului.
Unele medicamente ( de exemplu preparatele care accentueaz fluidizarea sngelui) pot duce la
cderea prului. Din fericire, n toate cazurile enumerate creterea prului se restabilete imediat ce factorul
nociv este ndeprtat. Cnd prul cade n smocuri sau cnd aceast cdere a prului continu fr cauze
evidente se va apela la medicul dermatolog. Cnd prul capului i pierde aspectul pufos, cauza pierderi
poate fi nu neaprat cderea lui, ct i ruperea lui superficial. La ruperea prului, acesta rmne pe pern
sau pieptne, rdcina prului fiind sntoas. Poate este afectat numai firul de pr, n aa msur nct nu
mai rezist unui efect mecanic i se rupe, uneori chiar de lng rdcin. Cel mai adesea cauza acestei
ruperi este efectuarea necompetent a unei ondulaii chimice sau a unei decolorri puternice. O alt cauz
poate fi distrugerea pielii capului datorit unei ciuperci, ca urmare a netratrii mtreei. Aceast infecie poate
distruge pielea i rdcina prului att de mult nct din rdcini nu mai pot crete dect fire slabe i friabile.
Rezolvarea problemei const n tunderea scurt iar cnd exist i mtrea este necesar un tratament
intensiv pentru vindecarea pielii capului.
7oli ale p&rului / scalpului
Aa cum i pielea are dezechilibre, aa se poate ntmpla ca i prul s aib la un moment dat
anumite dezechilibrri de la normalitate. Dac se ntmpl ca o client s aib o boal a scalpului
infecioas, coafeza trebuie s o ndrepte ctre un specialist, un dermatolog, pentru a evita nrutirea
situaiei. n plus, ea nu poate fi servit din cauza pericolului de infectare.
Totui, existe dezechilibre ale scalpului care nu sunt att de grave i care sunt tratabile, cum este
mtreaa.
M&trea)a
Celulele pielii capului se desfac n mod constant. Celulele care mor se desprind uor de pe suprafaa
pielii. Celulele moarte devin vizibile sub form de mtrea numai atunci cnd se aglomereaz. Un singur
solzior de mtrea este format din 500 1000 celule cornoase. Aceast aglomerare a celulelor se
datoreaz cornificrii pielii capului, cauza nefiind cunoscut prea bine. ntruct apariia mtreei este nsoit
de o secreie abundent a glandelor secretoare de grsime experii presupun c prin descompunerea
bacterian a grsimilor iau natere substane ce provoac o cornificare avansat.
Mtreaa apare i n cazul n care pielea capului prea uscat i se irit uor datorit amponului de
calitate inferioar, a permanentului neigienic sau a aerului prea uscat din camer. Acest tip de mtrea, de
regul, trece de la sine ndat ce cauza nceteaz.
Cea mai utilizat substan n tratarea mtreei se numete OCTOPROX. Aceasta desface de pe
piele celulele cornificate i ncetinete procesul de cornificare. Doza de substan mpotriva mtreei n
ampoanele speciale este destul de slab dar suficient pentru ngrijire. n cazurile mai complicate se
recomand un tratament special. De obicei preparatele curative se aplic pe pielea capului nainte de
splare i se las acolo un timp oarecare. La nevoie se repet tratamentul. Mtreaa dispare n cel mult trei
sptmni dar din pcate nu ntotdeauna. Predispoziia pentru formarea mtreei rmne pentru c
tratamentul ndeprteaz doar simptomul. Ea poate aprea din nou iar asta implic repetarea tratamentului
care trebuie fcut fr ntrziere, deoarece bacteriile i ciupercile gsesc un mediu hrnitor ideal n pielea
afectat de mtrea. Urmrile posibile sunt distrugerea capacitii de cretere a prului, care duce la
cderea lui. n afar de aceasta este foarte important splarea deas a prului.
Periile i pieptenele trebuie pstrate mereu curate.
mbolnvirea efectiv a pielii capului este Pecinginea Solzoas7. Simptomele sunt cele ale mtreei
obinuite, dar:
-mtreaa rezist n ciuda tuturor tratamentelor i se amelioreaz doar puin;
-pielea de sub pr nu este numai cu mtrea, are i o tendin de nroire;
n aceste cazuri trebuie consultat medicul dermatolog.
#rotec)ia contra soarelui
Nu numai pielea, dar i prul capului este supus distrugerii de ctre razele ultraviolete. Sub influena
acestora acioneaz asupra prului la fel ca i perhidrolul vechiul mijloc de decolorare a prului. Pigmenii
se distrug, prul se deschide la culoare iar structura lui devine poroas. Pentru ca acest proces s nceap,
nu este nevoie neaprat ca prul s fie ud. Este suficient umiditatea obinuit a aerului i umiditatea
normal a pielii capului. Soarele evapor umiditatea necesar keratinei prului. n urma acestei aciuni, prul
devine uscat i i pierde elasticitatea. Cu ct este mai rezistent stratul solzos cu att prul este mai protejat
mpotriva razelor ultraviolete. Trebuie s se aib n vedere protecia prului mai ales n cazul ondulaiei
permanente sau cnd prul este vopsit sau decolorat.
Prul lung i friabil necesit de asemenea o protecie deosebit.
Protecia prului n timpul verii se va face ca preparate cu filtre ultraviolete (lac, gel umezitor i creme),
ampon deosebit de moale cu substane nutritive care menin umiditatea; preparate curative i de cltire cu
umefiani; prul lung are nevoie de fluid pentru pr achiat.
Sp&latul p&rului 'i uscatul cu !eonul
#roduse 'i ustensile necesare
Produsele necesare splrii prului sunt: ampon adecvat tipului de pr, balsam (cnd este cazul) i
diferite produse sau tratamente atunci cnd este cazul. Ustensilele necesare sunt: Gulerul de protecie, dou
prosoape, o pelerin i nu n ultimul rnd, o scaf.
Sp&latul p&rului
Prin splare se elimin impuritile i sebumul depus pe pr. Splarea prului este important, de ea
depinznd n mai multe cazuri reuita permanentului, a vopsitului, a ondulaiei. Pentru splarea prului
se recomand ampoane de preferin nealcaline.
nainte de splare este necesar ca prul s fie descurcat, mai ales un pr moale, tapat, buclat. La
descurcat trebuie s se in seama de sensibilitatea pielii capului i de calitatea prului, alegnd uneltele de
descurcat cele mai corespunztoare.
Scafa se plaseaz exact la nlimea cefei clientei, avndu-se grij ca aceasta s stea ct mai comod
cu capul pe spate. Pentru a proteja mbrcmintea se aplic la ceafa clientei un prosop i o pelerin. Se
cltete prul cu ap cald, dup aceea se pune amponul n cantiti mici, se freac mai nti ntre palme i
apoi pe pr. Se freac prul de la frunte spre ceaf cu pulpa degetelor ( nu cu unghiile), cu energie dar fr
brutalitate. Se insist la curarea marginilor contururilor, de la frunte, tmple, din spatele urechilor i de la
ceaf. Nu se las mult timp amponul pe pr. Substanele hrnitoare i cele de curare acioneaz n
cteva secunde.
Dup splare prul trebuie cltit foarte bine, pentru c resturile de ampon pot reduce luciul i aspectul
pufos al prului. Dup aceea prul se stoarce uor prin presare, se terge uor n prosop fr bruscri. n
stare uscat fibrele din constituia firului de pr sunt foarte dure. Aceast stare se pierde brusc atunci cnd
prul este umezit. Stratul solzos exterior se umfl n ap i devine mai sensibil. La o pieptnare mai atent,
unele particule din stratul solzos se achiaz i se rup. Aceasta scade rezistena prului, luciul i
elasticitatea. De aceea pentru pieptnarea i aranjarea prului n stare ud se folosete numai pieptenele cu
dini rari, care nu trebuie s fie ascuii. Nu se folosete peria la prul ud.
Este important ca la desclcirea prului s se nceap de la vrf i treptat s se treac mai sus pentru
a evita ruperea prin ntindere. Dac prul nu se las uor la pieptnat este un semnal sigur c el este
deteriorat. Alegerea amponului la splarea prului este foarte important i trebuie s corespund tipului de
pr, strii lui de sntate, culorii i calitii lui.
Famponul pentru p7r normal trebuie s aib proprietile necesare splrii. El trebuie s fie uor
protector.
Famponul pentru p7r su/8ire (de nfoiere) conine pe lng substanele de splare, componeni
care ntresc prul (keratin, protein mtsoas, extract de ierburi). Aceti componeni confer prului o
duritate suplimentar, iar datorit lor firele de pr nu se lipesc unele de altele.
Famponul pentru p7r gras conine substane de splare care menajeaz n primul rnd pielea
capului. Acest ampon nu conine substane nutritive care ar ngreuna suplimentar prul. Adaosuri pot fi
numai elemente bactericide i extracte de plante care confer prului o asprime la pieptnat. Aceste
substane au rolul s neutralizeze secreia de grsime a pielii i mpiedic lipirea prului dup splare.
Famponul pentru p7r uscat .i fria/il conine substane nutritive ca lanolina sau lecitina,
ingredieni sintetici adezivi care revogoreaz prul fcndu-l elastic i neted. Aceti ingredieni repar micile
rupturi din stratul solzos i mbuntesc substanial adaptabilitatea prului ud la pieptnat. La prul subire
sau cu grsime la rdcin i care se achiaz la capete nu se recomand un astfel de ampon. Adaosurile
nutritive pot ngreuna mult prul i el se lipete repede. n acest caz este mai bine s se ntrebuineze
amponul special pentru pr gras i s se urmeze un tratament curativ pentru vrfurile prului.
Masa*ul capilar
Se execut n continuarea splatului cnd prul i pielea capului sunt curate. nainte de a se ncepe
masajul este indicat s se observe cu atenie pielea capului i starea firului de pr.
Masajul manual
Este compus din mai multe micri care se execut urmrindu-se sensul circulaiei sngelui, direcia
nervilor i a muchilor, adic de la ceaf spre cretet, de la tmple spre cretet i de la frunte spre cretet. n
general masajul se ncepe i se ncheie cu o micare descongestionant care relaxeaz clientul. Masajul se
ncepe de la frunte, execuntndu-se cu ambele mini scurte, circulare n sens ascendent. Apoi se face o
alunecare spre tmple apsnd uor pielea. Prin aceste micri repetate de 3-4 ori se obine un efect
calmant. n continuare se execut micri de presiune menite s influeneze circulaia sanguin.
-mi.carea de presiune pentru Eiperemie: cu degetul mare se mpinge, se deplaseaz pielea
capului, adunnd-o i strngnd-o ca la extragerea punctelor negre.
-mi.carea de presiune <n zigGzag pe c7r7ri: se desparte prul prin crri succesive, se aeaz fa
n fa degetele de la mna stng i cele de la mna dreapt la o distan de 2-3 cm i se deplaseaz
pielea capului astfel cva s se apropie degetele. Pe urm degetele mping pielea de-a lungul crrii, dar o
mn mpinge pielea n sus iar cealalt n jos, deci n sens invers.
-mi.c7rile de presiune circular7: se aplic degetele minii drepte n regiunea frontal i cele de la
mna stng n regiunea occipital, podul palmei fiind ndeprtat ns de cap i se execut o presiune
energic asupra pielii, astfel nct s se deslipeasc i s se cuteze. n acest timp sunt imobilizate, degetele
nu alunec pe piele i nu freac prul, numai pielea capului este aceea care trebuie s se mite. Se repet
aceast micare, aplicndu-se de data asta degetele n regiunea temporal, deasupra urechilor.
-mi.carea de presiune pentru imo/ilizarea total7 a pielii capului: se aeaz palmele nti n
regiunea temporal i se deplaseaz pielea capului nspre cretet, palmele fiind imobilizate n acest timp.
Apoi se aeaz palmele n regiunea frontal i occipital, procedndu-se identic. Masajul se ncheie cu o
micare descongestionant. Se aeaz palmele nti n regiunea temporal i se deplaseaz pielea la ceaf,
unde se execut alternativ micri de alunecare de sus n jos.
Aten)ieB
Cn caz de seoree nu se va masa zona temporal& 'i +n cazul +n care ne con!runt&m cu o c&dere
aundent& a p&rului nu vom e0ecuta masa*u"
#roprietatile !irului de par
(ezistenta parului este mare la agenti fizici si biologici:
1. Firul de par este flexibil si elastic.
2. Parul este higroscopic.
3. Firul de par are proprietate absorbanta sau de fixare.
Structura cimic:
85% keratin
10% ap
3% lipide
0,5% pigmeni
substane minerale.
%upa )uloare:
- roie
- neagr.
- Nuanele diferite sunt rezultatul combinrii dintre cei doi pigmeni.
*lte caracteristici:
Strlucire
Grosime
Rezisten
Elasticitate
Gradul de ondulare natural
Desime.
#n funcie de secre)ia de seum.
Prul normal
Prul gras
Prul uscat.
Cn !unc)ie de grosime.
Prul gros
Prul subire
n funcie de gradul de ondulare:
Par cret Par drept
Ingri*irea parului si a pielii capului( in saloanele de Coa!ura"
Prin spalare se elimina impuritatile si sebumul depus pe par. Spalatul parului este important, de el
depinzand in mai multe cazuri reusita:
Permanentului
Vopsitului
Ondulatului
Tunsului
Coafatului.
Te,nica spalarii parului"
Determinarea starii parului si a pielii capului
Alegerea samponului si a tratamentului
Aplicarea produsului pentru spalat
Aplicarea tratamentului
Masuri de igiena.
nainte de spalare este necesar ca parul sa fie descurcat, mai ales un par moale, tapat sau buclat.
La descurcare trebuie sa se tina seama de sensibilitatea pielii capului si de calitatea parului, alegand unelte
de descurcare corespunzatoare.
Scafa se plaseaza exact la inaltimea cefei clientei avandu-se grija sa stea cat mai comod cu capul
pe spate. Pentru a proteja imbracamintea, se aplica la ceafa un prosop si pelerina.
Se clateste parul cu apa calda, se pune sampon in cantitati mici, se freaca in palme, apoi se aplica
pe par. Se freaca scalpul de la frunte spre ceafa cu buricul degetelor, cu energie, pe toata suprafata capului.
Se insista la curatarea marginilor, contururilor de la frunte, tample, in spatele urechilor si la ceafa. Samponul
nu se lasa mult timp in par deoarece substanta hranitoare si de curatare actioneaza in cateva secunde.
Dupa spalare parul trebuie clatit foarte bine, pentru ca resturile de sampon pot reduce luciul si
aspectul pufos al parului. Dupa aceea parul se stoarce usor prin presare si se sterge in prosop fara bruscari.
n stare uscata fibrele din constitutia firului de par sunt foarte dure. Aceasta stare se pierde brusc atunci cand
parul este umed. Stratul solzos extern se umfla in apa si devine mai sensibil. La o pieptenare atenta, unele
particule din stratul solzos se aschiaza si se rup, scanzand rezistenta parului, luciul si elasticitatea, de aceea
pentru pieptanat si aranjat parul in stare uda se folosesc numai pieptene cu dinti rari neascutiti. Este
important ca la descalcire sa se inceapa de la varf si treptat sa se treaca la partea de sus pentru a evita
ruperea prin intindere.
Daca parul nu se lasa usor pieptanat este un semnal sigur ca el este deteriorat.
Alegerea samponului potrivit la spalarea parului este foarte importanta si trebuie sa corespunda
firului de par, starii de sanatate, culorii si calitatii lui.
+roduse pentru ingri&irea parului:
Samponul de pr
Balsamul
Mtile capilare
Uleiurile capilare
Loiunile tonice.
*cesta trebuie sa fie potri!it firului de par$ starii de sanatate$ culorii si calitatii lui:
Sampon pentru par subtire
Sampon pentru par gras
Sampon pentru parul normal
Sampon pentru par uscat si friabil
Samponul pentru par vopsit.
Sampon pentru par subtire contine pe langa substanta de spalare, componente care intaresc firul
de par:
Keratina
proteina matasoasa
extract de ierburi; acestea ii confera parului o duritate suplimentara, datorita lor firele de par nu se
lipesc unele de altele.
Sampon pentru par gras contine substante de spalare care menajeaza in principiu pielea capului,
acest sampon nu contine substante nutritive care ar ingreuna supletea parului, ci dimpotriva poate contine
alte elemente: bactericide si extracte din plante care confera parului o asprime la suprafata, aceste
substante au rolul sa neutralizeze secretia de grasime a pielii capului si impiedica lipirea parului dupa
spalare.
Sampon pentru parul normal trebuie sa aiba proprietati necesare spalarii si trebuei sa fie usor
protector.
Sampon pentru par uscat si friabil contine substante nutritive cu lanolina si lecitina, ingredienti
sintetici care revigoreaza parul facandu-l elastic si neted; aceste ingrediente repara micile rupturi din stratul
solzos si imbunatatesc substantial adaptabilitatea parului ud la pieptanare.La parul subtire sau cu grasimi la
radacina si care se aschiaza nu se recomanda acest sampon, adaosurile nutritive pot ingreuna mult parul si
el se lipeste repede.
Samponul pentru par vopsit mentine cuticula inchisa dupa vopsire pastrand in par pigmentii de
vopsea mai mult timp.
Armonia !e)ei 'i volumul coa!urii
ntotdeauna cnd dorim s alegem o coafur, trebuie s lum n considerare mai muli factori: tipul de
pr, fizionomia clientei (forma figurii ei: rotund, n form de par, ptrat, triunghiular, dreptunghiular, n
form de diamant sau de inim vezi imaginile), culoarea prului i dorina clientei. De asemenea, coafeza
trebuie s depisteze n prealabil defectele capului clientei pentru a le masca. n general, aceast mascare a
imperfeciunilor se realizeaz n mod special prin volumul coafurii.
Fa87 rotund7 Fa87 p7trat7
Fa n form de perl Fa alungit
Fa n form de diamant Fa n form de inim

Defecte ale capului corectarea lor
Tipuri de disproporii ale capului
n viaa de zi cu zi ntlnim persoane cu diferite defecte:
sprncene nalte
ochi rotunzi i mari
distana prea mare dintre sprncene
sprncene drepte sau czute pe ochi
frunte lat
obraji proemineni
maxilar mare
pr foarte aspru (spongios)
pr puin
cap turtit
perciuni foarte alungii
vrtejuri
goluri de pr
comedoane de grsime
chelie

pr abundent
gt gros i scurt
gt lung i subire
urechi mari
nas lung sau lat
obraz mare sau mic
U"9H%%
3" Structura ung,iei
Din punct de vedere al aspectului unghiei se cunosc 3 tipuri de unghii i anume:
unghia lipit de deget, numit i unghia plat
unghia mic care se desfoar pe o suprafa foarte redus i care este situat foarte aproape de
rdcina unghiei. La acest tip de unghie nu prea se recomand modelaj de unghii false, deoarece montajul
acestora se va face extrem de greu, dat fiind spaiul foarte mic de manevr al manichiuristei i corecia
important pe care va trebui s-o facem unghiei false nainte de aplicare (aproape jumtate din limea
unghiei false se pierde prin ajustare).
n cazul acestui tip de unghie se ntlnete foarte des (90% din cazuri) att n partea superioar a
unghiei ct i n cea inferioar (liber) posibilitatea ca unghia s fie ncrnat, sau altel spus partea crnoas
a unghiei a migrat spre zona unghiei acoperind-o n proporie mai mic sau mai mare funcie de caz.
unghia cu muchia exterioar liber este unghia foarte indicat modelajului de unghii false i care se
supune uor oricrui tip de manichiur. Acest gen de unghie arat n felul urmtor: este aproape oval,
unghia se rsfrnge frumos peste partea crnoas a degetului numit hyponychium, cu o suprafa liber
lsat la dorina persoanei i care privit dedesupt apare transparent.
Din punct de vedere structural unghia este alctuit astfel:
rdcin aflat sub piele la baza unghiei, este alctuit din celule noi. Cele vechi sunt mai tari i sunt
mpinse n afar.
corpul unghiei este format din straturi de celule de keratin ntrit. Partea plat a unghiei nu conine nici
nervi, nici capilare. Trebuie evitat curarea unghiei n profunzime pentru a nu produce leziuni patului
unghiei sau pentru a nu separa corpul unghiei de patul su.
pielia sau cuticula este poriunea ngust de piele aflat la baza unghiei care se mpinge cu beiorul de
portocal i ulei vitaminizant.
patul unghiei se gsete sub unghie i conine nervi i capilare de snge care se reflect prin unghie,
dndu-i un aspect rozaliu. Se ntinde de la rdcin pn la marginea liber a unghiei.
marginea liber este situat dincolo de hyponychium
matricea suprafaa care este situat n partea de jos a rdcinii i este productoare de celule de
keratin ce conin capilare de snge i nervi. Aceast parte este foarte sensibil i atunci cnd este lovit
poate duce la cderea unghiei.
hiponichium este pielea subire de sub partea liber a unghiei
eponichium sau pielia de la baza unghiei care ncadreaz unghia i partea unde unghia intr n piele
lunula se prezint sub form de semilun care leag matricea de patul unghiei
Formele ungEiilor, Unghiile pot avea urmtoarele cinci forme:
- ptrat
- evazat
- oval
- ascuit
- rotund
8"Iregularit&)i ale ung,iilor
a)Unghiile vluite
Pe unghie apar rizuri care pot fi uor pilite pentru a fi atenuate
b) Adncituri pe unghie
Sunt rezultatul unor probleme aprute
la celulele din matrix. Se vor lucra cu foarte
mare grij.
c) Leuconychia sunt petele albe care apar
frecvent pe unghie, dar nu indic o boal.
Deplasndu-se o dat cu creterea
unghiilor, n cele din urm dispar.
d) Ony chauxis reprezint hipertrofierea
unghiei(creterea exagerat a unghiei n
grosime). Poate fi cauzat de o infecie local.
Dac infecia este prezent, nu se lucreaz la
ea. Dac infecia nu este prezent, nu se poate
lucra cu pila.


e) Onychatrophie atrofia, reducerea
dimensiunii unghiei datorit unor lovituri
sau a contactului cu detergeni puternici.
S-ar putea lucra, dar cu foarte mult grij
f) Pterigium este o cretere exagerat a
cuticulei peste unghie. Sugerai clientei
manichiura cu ulei cald, de preferat de msline.


g) Onychophagie unghii roase cu dinii.
Sugerai clientei s renune la acest obicei
fcndu-i frecvent manichiura.
h) Onychorhexis unghii despicate datorit
unor lovituri, pilirii incorecte a unghiilor sau
utilizrii excesive a solvenilor pentru oj.
Sugerai clientei manichiura cu ulei cald.

i) Unghii de forma cojii de ou acestea
sunt foarte subiri, albe i mult mai
flexibile dect unghiile normale. Partea
liber a unghiei se curbeaz mult. Denot
boli cronice de origine sistemic sau nervoas.
j) Unghii albstrui datorit unei proaste circulaii a sngelui sau a problemelor cardiace. Se poate face
manichiura obinuit.
k) Unghia care prezint pete roiatice sau maronii se datoreaz unor lovituri puternice care au determinat
sngerarea petului unghiei. Petele dispar o dat cu creterea unghiei. Aceste unghii pot fi lucrate cu mult
atenie.
>" 7oli ale ung,iilor
Orice unghie care pare bolnav cu semne de infecie sau pe un deget nroit, umflat, iritat, dureros
sau cu puroi nu se lucreaz de ctre manichiurista ei, aceea se trimite la doctor.
O"I$HOS%S este un termen tehnic care se refer la orice boal a unghiei.
a) ONYCHOMCOZA este o infecie cauzat de parazii vegetali. Se prezint ca o ncrctur albicioas
care poate fi rzuit sau ca striuri galbene n interiorul unghiei.
Boala pornete de la partea liber i se rspndete ctre rdcin. Poriunea infectat este groas i
decolorat. Pe msur ce infecia avanseaz, apar iregulariti de grosime, straturile infectate se desfac de
unghie i las s se vad partea bolnav a patului unghiei.
b) PARONYCHA este o infecie, o inflamare a esutului de jur mprejurul unghiei. Este o infecie generat
de bacterii.
c) ONYCHA este inflamarea matrixului i se datoreaz infectrii cu bacterii din cauza instrumentelor de
manichiur.
d) ONYCHOCRYPTOSS unghii ncrnate care pot genera o infecie i apar datorit pilirii exagerate a
unghiilor n partea lateral.
e) ONYCHOPTOSS este cderea unghiilor (una sau mai multe) i are drept cauz sifilisul
f) ONYCHOLYSS este deprtarea unghiei de patul ei dar fr ca s cad. Denot boli interne.
n funcie de aspectul, culoarea, forma lor unghiile pot indica boala sau bolile de care sufer
persoana n cauz astfel:
unghiile de culoare roz indic sntate, alimentaie corect, regim de via corect, fr deviaii
unghiile albstrui indic anemie sau o toxicitate mrit n organism. Nu facem recomadri, astfel de cazuri
sunt numai de competena medicului.
unghiile fragile, subiri indic o deficien de vitamine, care dac nu este nsoit de alte manifestri i
putem recomanda s fac o cur de 7 zile(niciodat vara) cu polivitamine i poliminerale. Lunile n care se
recomand administrarea vitaminelor sunt cuprinse ntre lunile septembrie i aprilie inclusiv.
unghiile ngroate pot fi cauzate de folosirea n exces sau de slaba calitate a unor produse de curare
(detergeni), sau mai grav se pot prezenta n aceast form ca urmare a apariiei unor parazii sau micoze.
Recomandm consult al medicului dac i culoarea lor este schimbat. n cazul apariiei unor micoze unghia
capt o culoare alb-glbuie n straturi.
unghia moale supus exfolierii indic o lips de proteine i vitamine. n acest caz nu facem recomandri,
se adreseaz medicului pentru analize ale sngelui i consultaie.
Acolo unde apar situaii n care nu suntem sigure asupra cauzei ce a generat modificri ale unghiei
este indicat s nu aplicm modelaj de unghii false i nici pnz de acrylic. Dac unghia este slbit dar nu
prezint forme grave sau boli de piele putem executa aproape toate tipurile de manichiur cunoscute.
unghia curbat foarte mult peste deget indic existena unor boli cronice. Dac nu sunt transmisibile nu ne
mpiedic s executm manichiura.
desprinderea unghiei de patul unghiei indic apariia sau existena unei infecii ori prezena unor ciuperci.
infecia matrix-ului se manifest ca un esut inflamat n interiorul cruia se depoziteaz puroi n imediata
vecintate a bazei unghiei. Aceast boal este produs de bacterii i este considerat contagioas. Nu se
execut nici un fel de manichiur. Se recomand cu tact consultul medicului.
unghia rdicat este cauzat de regul de apariia unor micoze. Aceasta se prezint astfel: unghia se
situeaz la un nivel mai ridicat de piele, sub care se afl mai multe straturi de celule moarte, ntrerupte pe
alocuri de goluri. Nu se execut nici un fel de manichiur, se recomand consultul medicului.
NOT?. C@nd clienta care a !ost trimis& la medic se re+ntoarce +n salon dup& un interval de
timp 'i dore'te s& i se !ac& manic,iura( i se cere o ,@rtie doveditoare c& a !&cut un anumit tratament
'i este +n per!ect& stare de s&n&tate" Se in!ormeaz& clienta despre aceast& ,@rtie pe care va treui s&
o eliereze medicul atunci c@nd +i recomand&m consult de specialitate( ast!el +nc@t la revenirea +n
salon s& se prezite cu actul respectiv( para!at 'i +ntocmit de medicul specialist" F&r& acest act v&
asuma)i +n mod direct riscul de a v& +moln&vi dvs" 'i pe cei cu care veni)i +n contact"
Cele mai intalnite tipuri de unghii
- unghie ovala si lunga
- unghie foarte lata si colturoasa
- unghie foarte lata si mare
- unghie foarte mica
Efectul optic al diverselor tipuri de unghii
- unghii lungi, ovale dau degetelor si mainii iluzia de suplu si ingust;
- unghii scurte, rptunde, patrate, trapezoidale dau impresia de latime, grosolan.
Puncte de orientare la determinarea formei potrivite a unghiei
forma naturala
dorinta clientei
activitatea profesionala
moda
Masa*ul mainilor
Prin masaj se activeaza circulatia sangelui, se inlatura celulele moarte, facilitandu-se formarea altora
noi, de aceea este foarte important ca manichiuristele sa cunoasca tehnica masajului.
Masajul membrelor superioare se face se la maini spre umar.
Masajul articulatiilor membrelor se face prin miscari circulare pentru fiecare articulatie in parte.
Partea masata trebuie sa se afla intr-o pozitie comoda, adica sa aibe o baza mare si stabila de
sprijin. Deasemenea, muschii trebuie sa fie complet relaxati, iar inainte de masaj pielea se unge cu crema
sau pudra de talc, pentru anu se irita.
Scopul masajului este:
- pastrarea si redobandirea supletei mainilor
- activarea circulatiei sangelui.
Operatii premergatoare:
Se unge pielea cu crema sau pudra de talc
Mana trebuie sa fie intr-o pozitie comoda si stabila
Masajul este interzis in zone inflamate, boli de piele, leziuni, etc.
Miscari de masaj al degetelor:
Se tin degetele rasfirate in forma de evantai si se maseaza fiecare deget, incepand de la varf spre
radacina.
Se trec printre degetul mare si aratator degetele mainilor de sus in jos.
Se formeaza un cerc intre degetul mare si aratator, trecand prin el degetele.
Miscari de masaj al palmelor:
- Se prinde mana clientului intre maini si se maseaza podul palmei spre incheietura.
- Degetele se strang, se incercuiesc peste podul palmei si se executa o stransoare usoara.
- Se maseaza prin alunecarea degetelor varful lor pana la incheietura, pentru a activa circulatia
sangelui.
Impac,etari cu para!ina
Acest tratament inmoaie epiderma, hidrateaza in profunzime pielea, dandu-i un aspect fin. Stratul
cald de parafina stimuleaza circulatia sanguina si are efecte relaxante asupra clientelor.
Tratamentul se efectueaza inaintea manichiurii sau a aplicarii lacului de unghii.
Parafina origine minerala, amestec solid de hidrocarburi, obtinut din petrol.
Materiale si instrumente necesare tratamentului.
incalzitor de parafina
parafina
solutie dezinfectanta
ulei esential sau crema speciala
manusi de plastic
manusi din material textil
prosop
Fazele tratamentului.
Se pulverizeaza o solutie dezinfectanta pe maini si apoi se sterge.
Se aplica o lotiune pentru maini si se maseaza pana patrunde in piele.
Se introduc mainile pana la incheietura in parafina incalzita.
Se acopera mana cu o manusa de plastic si apoi cu una din material textil.
Dupa 15-20 de minute se scot manusile si se inlatura stratul de parafina depus.
Se inlatura cu o lotiune tonifianta eventualele resturi de parafina.
7aia de ulei
Scopul ei este:
- remedierea fragilitatii unghiilor
- regenerarea repliului cornos al unghiilor
Te,nica de lucru
- ntr-un vas de portelan se introduce un burete, apoi se toarna 100 ml de apa calda cu temperatura
de 60C si 120 ml de ulei de porumb.
- Dupa ce s-a sters lacul de la mana stanga, se desprinde cuticula
- Se pileste usor marginea libera a unghiei
- se introduc unghiile in vasul cu ulei
- Se tin 10 minute, si in timpul acesta se lucreaza la mana dreapta
- Se scot degetele, se sterg de ulei cu vata si se degreseaza
Manic,iura este de mai multe !eluri.
- Obisnuit se face forma unghiei si se da cu lac
- Clasic aici se taie carnea , se pileste unghiile, masaj , lac
Aromaterapia cu diferite arome de flori, plante , uleiuri.
a) obosite o picatura de cedru , o picatura de gherani, si cite 2 picaturi de caiaputa si levantica
b) miini uscate o picatura de ulei de menta, o picatura de ulei de levantica, si cite 2 picaturi de ulei de
sandala, mirta, limenta, pin, capaiuta.
- SPA manichiura se face manichiura igienica , se fac bai cu aburi de curatare , de inmuiere, de
intinerire, plus masaj si masti.
- Terapie cu parafina ca si la SPA manichiura, doar ca aceasta procedura se face mai mult iarna
pentru incalzirea miinilor si a le repara de crapaturi si a le face mi moi.
- Manichiura Francez - acest fel de manichiura se vopseste virful unghiei cu alb, a fost utilizat de
demult de un regizor care facea un film cu actrite, si pentru ca ele sa nu isi schimbe des lacul dupa
fiecare imbracaminte.

Forma unghiilor este o chestiune de preferinte si de
stil personal dar sunt anumite lucruri pe care ar trebui sa
le stii inainte de a le face patrate sau rotunjite.
n functie de marime si forma unghiilor, vei descoperi ca
doar o anumita forma de unghie si doar unele culori te
avantajeaza. La fel ca si amprentele, marimea si forma
unghiilor sunt unice pentru fiecare persoana. Poti sa
gasesti asemanari intre unghiile tale si ale unei prietene,
insa unghiile au multe forme si marimi.
Daca te uiti la manichiura unei prietene vei observa ca nu
are unghiile identice cu ale tale. De ce, oare? Ei bine,
patul unghiei, denumita si lama cornoasa poate fi lunga
sau mai scurta, lata sau mai subtire. Patul unghiei, este
partea pe care este fixata unghia si este diferita de ce a
mamei tale, a surorii, verisoarei sau cea a prietenei tale.
Acest lucru se intampla din cauza ca patul unghiei are forma potrivita anatomiei degetelor fiecarei persoane.
Lunula unghiei este la fel de importanta atunci cand alegi forma unghiei si apare sub multe forme, rotunjita,
patrata, rotund-patrata, oval etc
n figura alaturata vei vedea partile principale ale unghiei in functie de care vei alege forma, lungimea si
culoarea potrivita de oja.
FORMA UNGHE N FUNCTE DE LUNULA S PATUL UNGHE




Exista o regula de care poti tine cont, si anume: daca lunula unghiei este rotunjita asa trebuie sa fie si varful,
iar daca lunula unghiei este patrata e recomandat sa-ti pilesti unghiile intr-o forma patratoasa.
Tine minte urmatoarele sfaturi:
(a) Daca patul unghiei are o forma lata si scurta, forma potrivita este una patrata, rounjita la margine.
(b) O forma ovala la varf este potrivita daca patul unghiei este oval.
(c) Pentru o forma patrata a lunulei si o forma lunguiata a patului unghiei este de preferat o forma usor
rotunjita pe margini si plata in varf.
(d) Cu cat lunula este mai ascutita si patul unghiei este mai lunguiet, in acelasi fel, vei da o forma alungita si
ascutita unghiei.
(e) Pentru o unghie cu o forma lata si rotunjita, este indicat sa alegi o forma usor rotunjita si nu foarte lunga.
(f) Forma patrata este potrivita, evident daca lunula are o forma patrata iar lungimea se alege proportional cu
lungimea pe care o are patul unghiei.
(g) Daca lunula este rotunjita la margini poti alege o forma patrata si usor rotunjita pe margine.
(f) Forma foarte ascutita este indicata daca lunula este foarte plata.
FORMA UNGHLOR N FUNCTE DE ASPECTUL MAN
Acorda-ti un moment si observa lungimea si latimea degetelor.
Ai mainile patrate, cu degete late? Ti se potrivesc unghiile scurte, fara colturi, urmarind linia lor naturala.
Pentru mainile mici, cu degete subtiri, merg de minune unghiile lungi, ovale, usor rotunjite la varf.
Daca ai degetele lungi si subtiri sau scurte si groase, pentru tine merg unghiile de lungime medie, de forma
patrata, cu colturile usor rotunjite.
CULOAREA OJE N FUNCTE DE MARMEA UNGHE
Pentru unghiile scurte, mici se recomanda culorile tari, stridente. Pe unghiile lungi arata mai bine o oja de
culoare bej, nuantele deschise in general.
n cazul in care ai unghiile late, aplica oja doar pe centru, lasand libere extremitatile. Unghia va parea mai
lunga si degetele mai fine.
$E#E )&% POPU#&RE FOR)E DE U"9H%%
UNGH OVALE
Este o forma feminina si care se potriveste celor mai multe tipuri de degete, atat celor avand patul
unghiei scurt cat si lung. O forma ovala si scurta a unghiei este potrivita celor care au patul unghiei scurt pe
cand o forma ovala si lunga este potrivita daca patul unghiei este lung.

UNGH ROUNDE
O alegere buna daca ai unghiile scurte si esti o persoana activa, deoarece este forma care tinde sa
se rupa cel mai putin. Este o forma conservatoare, aleasa cel mai des de barbati deoarece urmeaza conturul
natural al unghiei. Marimea degetelor joaca un rol important, in sensul ca pentru degetele late aceasta forma
creeaza aspectul unor degete mai subtiri.
UNGH ASCUTTE
Forma cea mai potivita daca vrei sa adaugi lungime unor degete scurte si late. Este o alegere foarte
populara in Estul Europei, mai putin in vest.

UNGH PATRATE
Pentru degetele lungi si subtiri este alegerea cea mai inspirata. Unghiile patrate sunt intalnite cel mai
des in cazul manichiurii frantuzesti si a tips-urilor. Nu este o alegere foarte inspirata si foarte greu de obtinut
daca patul unghiei este scurt si lat. ar pentru degetele avand patul unghiei lunguiet, forma patrata este
potrivita si usor de obtinut.

UNGH PATRAT-OVALE
Este o alegere inspirata pentru degetele scurte si subtiri sau lungi cu degete groase. Prima data a
fost aleasa de Paula Gilmore in 1984, specialista celebra in acele vremuri.
PedicEiura
Importanta pediciurii
ngrijirea speciala a pielii si a unghiilor de la picioare este foarte importanta, ea avand un caracter igienic, si
se refera la taiere si pilirea unghiilor normale, ingrosate, incarnate, inegale sau deformate de la picioare,
precum si la indepartarea pielii ingrosatea de pe talpa piciorului.
Aceste ingrijiri sunt absolut necesare si trebuiesc efectuate cu regularitate, deoarece bataturile si colturile,
fiind presate de incaltaminte, devin dureroase, provoaca stari de disconfort si nervozitate.
Exercitarea meseriei cere foarta multa rabdare, atentie, si cunoasterea foarte bine a bolilor de piele.
,peratii pregatitoare in !ederea e"ecutarii pediciurii
Piciorul nu se trateaza decat in cea mai perfecta stare de curatenie, cu unelte si instrumente
dezinfectate, cu o perfecta curatenie la locul de munca, iar lucratorul trebuie sa aibe trusa de pedichiura
completa.
De aceea inaintea inceperii activitatii, lucratorul este obligat sa respecte urmatoarele:
- Sa poarte haine de protectie (halat)
- Sa aibe unghiile curate si igiena pusa la punct
- Sa verifice curatenia bazinelor si a cabinei de lucru
- naintea inceperii lucrului si la terminarea acestuia sa se spele pe maini la fiecare client
- La fiecare client sa schimbe prosopul, sa dezinfecteze sculele si sa spele bazinul de pedichiura.
-"aminarea si pregatirea clientei
Pedichiurista are obligatia ca, inaintea inceperii lucrului, sa examineze foarte bine picioarele clientei.
n cazul in care se constata ca exista ciuperci, exeme, bataturi cu puroi, negi, unghii incarnate, se va evita
inceperea lucrului, iar pedichiurista ii va reconamda clientei sa mearga sa consulte un medic dermatolog.
nainte de a incepe pedichiura, se procedeaza la inmuierea picioarelor timp de 10-15 minute, in apa calda, in
care se poate adauga sapun lichid. Se pot adauga in apa 10g de bicarbonat de sodiu, care are insusirea de
a deschide porii, permitand apei sa intre mai usor in epiderma, inmuind tesuturile, descongestionand
picioarele umflate si obosite, regland circulatia.
n tratamente mai complexe, clienta poate fi lasata la inmuiat si 30 de minute.
n cazul in care s-au produs leziuni, dupa scoaterea bataturilor mai profunde, se dezinfecteaza cu
spirt sau septol. Ranile care sangereaza pot fi date cu apa oxigenata.
mpotriva infectiilor poate fi folosit si rivanol sau penicilina sub forma de pulbere, sau sulfamina.
Pe toate ranile pe care s-au folosit medicamente se va pune un pansament steril.
n cazul in care clienta are varice, inainte de a efectua baia, se vor bandaja gambele pentru a
contracara efectul apei calde care dilata vasele de sange. Tot in acest caz, se va folosi apa ceva mai rece.
mpotriva gadilatului se poate masa talpa piciorului, pentru a atenua gadilatul.
n cazul in care clienta are basici, se vor taia cu foarfecele (nu jupuite), in asa fel incat sa curga
lichidul si pielea sa ramana cat mai intacta. Se dezinfecteaza locul, se panseaza, impiedicand infectarea.
n cazul in care s-a format puroi, in urma extragerii unor bataturi sau a unei unghii incarnate, clienta va fi
trimisa la medic pentru a evita infectii mai grave, uneori fiind nevoie sa se scoata unghia in intregime.
.asa&ul:
Se sutine laba piciorului cu ambele maini, in timp ce degetele mari efectueaza miscari circulare, presand
tesuturile de pe suprafata superioara a labei piciorului.
Masajul se executa cu miscari incepand de la degete spre calcai si invers.
#U$R&R% DE )US(&(% S% :&R:%
- mustatile sunt de mai multe feluri deosebindu-se astfel modele de muststi scurte , lungi , subtiri ,
stufoase (late) , in functie de forma lor poarta anumite denumiri . Cele mai frecvent purtate sunt: mustata ,
randunica ,mustata mexicana, mustata mare intoarsa , DOUGLAS .
Lucrarile de mustati se executa dupa barberit. Se va tuned parul ce afost ferit in timpul rasului in forma
ceruta de fizionomia clientului si conform cu dorinta acestuia . Lucrarea se incepe indifferent de model din
partea dreapta imediat de sub nara si se va continua dealungul conturului pana la comisura buzelor . Apoi se
va lucra partea stanga avand grija ca aceasta sa fie perfect simetrica si egala cu cealalta parte. Pentru a nu
dauna fizionomiei si expresiei in functie de modelul mustatii se aranjeaza partile laterale cu foarfecele si se
va taia parul pe langa conturul buzei superioare degajand-o de firele mai mici . n tot timpul lucrului se va
acorda o atentie la contur acesta trebuie sa aiba o linie precisa . Dupa terminarea lucrarii se va peria
(pieptana) mustata in directia de crestere a firelor de par pentru a imprima un aspect cat mai ordonat .
)US(&(& DOU9#&S este o mustata caracterizata printr-o linie eleganta si tinereasca , ea este
mai des solicitata de tineri mai ales cei bruneti pentru nota sa contrastanta ce subliniaza expresia fetei . De
obicei mustata Douglas nu depaseste prin lungimea sa comisura buzelor . n portiunea superioara la contur
aranjarea mustatii se va face cu briciul , care va tinut intr-o pozitie dreapta pentru a obtine o margine curate
si precisa . n partile laterale se poate imprima parului fie o line dreapta , formandu-se astfel o mustata
dreptunghiulara , fie o lini oblica realizandu-se o mustata ascutita. La cererea clientului se poate forma cu
briciul o carare subtire la mijloc
)US(&(& R&"DU"%$& este o mustata preferata de persoanele ce au depasit 40 ani deoarece
imprima fizionomiei pe langa nota de eleganta si seriozitate . Pentru a executa acest tip de mustata se vor
scurta firele de par la circa 2 -3 mm lungime . n timpul lucrului lama briciului aluneca spre comisura buzelor
intr-o linie arcuita asemanatoare cu aripa unei randunici in zbor . n cazul in care firele de par de la mijlocul
mustatii sunt foarte lungi si vor scurta cu msina de tuns ( minicut). Aceasta operatie se efectueaza inainte de
a se taia cu foarfecele firele de par de langa conturul buzei superioare.
)US(&(& )US$U#%(& se va situa in gropita ce se afla pe portiunea dintr nas si buza
superioara , se va curate cu briciul parul de pe portiunea de deasupra buzei superioare ( intai in dreapta apoi
in stanga) pana in apropierea liniei naturale a gropitei . Se vor tuned apoi firele de par de langa conturul
buzei superioare si la urma cat mai marunt cele din partea de sus a mustatii.
)US(&(& )EJ%$&"& se va caracteriza printr-o linie pronuntata arcuita asemanatoare unui
semicerc . La cererea clientului mustata poate fi mai putin sau mai mult subtiata la partea superioara. nsa la
comisura buzelor formeaza o linie arcuita ce urmareste exact conformatia gurii si coboara pana in dreptul
buzei inferioare . n timp ce se vor tuned firele de par de langa conturul buzei superioare se va urmari cu
atentie ca linia inferioara a mustatii sa corespunda din punct de vedere estetic cu linia superioara a buzei. n
cazul in care mustata este prea stufoasa se va subtia cu foarfecele
)US(&(& )&RE %"(O&RS& pentru a obtine acest model de mustata prindeti inainte de barberit
capetele cu clipsuri pentru a nu fi rase . Despartiti apoi parulul mustatii fie folosind peria fie pieptanele printr-
o carare mediana ( mijloc ) si se vor tuned doar firele mai lungi ce depasesc grosul mustatii . n consecinta
se vor tunede primele doua sau trei randuri de fire de par de la conturul buzei superioare dar se va pastra
lungimea celorlalte fire de par astfel ca ele sa depaseasca comisura buzelor si sa se rasuceasca
(semindoite) Pentru a obtine un effect estetic mai mare finisati forma mustatii mai ales la firele de par de la
comisura buzelor ce le veti rasuci cu ajutorul unui fier incalzit in forma de spirala . Pe langa aceste modele
de mustati mai sunt solicitate de uni clienti urmatoarele tipuri :
- mustati mari stufoase dar fara varfuri
- mustati late si bombate
mustata lata cu firul de par scurt
#U$R&R% DE :&R:% sunt purtate in general de o clientele redusa asemeni mustatilor se disting mai multe
tipuri ( modele ) de barbi.
-barba cioculet
-barba format patrat scurta
-barba format patrat lunga
-barba rotunda semiscurta si cubaneaza
C%ASIFICAREA TUNSORI%OR
Tunsori e0ecuate cu masina de tuns
tunsoare completa.
Tunsori e0ecutate cu msina si !oar!eca
tunsoare cu breton pentru baieti
tunsoare in scari.
Tunsori e0ecutate cu riciul
- tunsoare ovala
- tunsoare in linie drepta
- tunsoare in unghi sau in V.
Tunsori e0ecutate cu !oar!eca
tunsoare Gacon
tunsoare demigarcon
tunsoare in scari
tunsoare in linie dreapta
tunsoare carre
tunsoare bob, etc.
(U"SOR% EJE$U(&(E $U )&S%"& DE (U"S
Se executa cu masina de tuns la care poti alege oricare din treptele de lungime (0,1,2,3,4), in functie
de lungimea dorita de client.
Tenica de lucru:
tunsul se incepe din partea frontala spre crestet, se continua in partile laterale si se incheie cu
portiunea de la spate.
cu placa nr 0 se curata puful de la ceafa
se controleaza si se corecteaza eventualele diferente de lungime.
(U"SOR% EJE$U(&(E $U FO&RFE$& S% )&S%"&
Sunt tunsori combinate la e"ecutarea carora se folosesc mai multe ustensile de tuns:
masina de tuns
foarfeca.
(U"SO&RE& $U :RE(O" PE"(RU :&%E(%
Tenica de tuns:
cu marimea nr 2 se tunde parul de jur imprejur si in portiunea superioara a capului, dupa ce s-
au despartit suvitele necesare bretonului
se inlocuieste placa nr 2 cu marimea nr 1 cu care se subtiaza parul din partile laterale si ceafa
se curata parul de la ceafa cu placa nr 0 si se subtiaza usor parul de la conturul cefei
se tund perciunii si parul de la conturul urechii cu foarfeca si se retuseaza ceafa
cu foarfeca se retuseaza si se armonizeaza lungimea astfel incat sa nu se observe nici o
diferenta de lungime
suvitele frontale se tund cu foarfeca in linie dreapta formand bretonul, care poate fi filat cu
ajutorul foarfecii si a pieptanului.
se curata parul de la ceafa cu placa nr 0 si se subtiaza usor parul de la conturul cefei
se tund perciunii si parul de la conturul urechii cu foarfeca si se retuseaza ceafa
(U"SOR% EJE$U(&(E $U :R%$%U#
T/0S,*(-* ,1*L* executata cu briciul sau cu lama de tuns.
Se procedeaza astfel:
Pe parul spalat se traseaza o carare
Se alege o mica suvita de max 2 cm si se piaptana pe ceafa formandu-se ovalul
Restul de par se prinde in clipsuri.
Suvita de par din spate se tunde fara a se scurta prea tare, urmatoarele suvite de la spate se
tund la lungimea suvitei tunse anterior.
n crestet parul se va tunde pe dedesupt, la fel se procedeaza si in partile laterale ale capului.
Urmeaza impreunarea prin pieptanatul celor doua parti tunse controland si taind firele de par mai
lungi.
Parul din fata trebuie sa ajunga pe cat se poate la sprancene.
Se face o legatura intre laterale si fata.
(U"SOR% EJE$U(&(E $U FO&RFE$&
T/0S,*(-* 2*(),0
- Se traseaza o carare despartitoare de la frunte la ceafa si una de la o ureche la alta.
- Parul de la spate spre ceafa va fi tuns pierdut.
- n partea frontala parul se va taia la lungimea dorita fara a depasi linia sprancenelor.
- Partile laterale de vor tunde pe suvite mici in asa fel incat sa fie la lungimea parului din fata si sa aiba o
legatura armonioasa cu partea tunsa de la spate.
- n partea laterala si cea frontala, parul se va tunde prin tehnica de filaj, anume suvita de par se va tine in
mana stanga si cu foarfeca intredeschisa se va taia parul prin introducerea foarfecii in suvita de par
impingand foarfeca spre radacina.
- Se piaptana parul in diferite directii pt a verifica daca are lungimi egale corespunzatoare.
- Tunsoarea demigarcon este la fel la prima dar mai lunga cu 1-2 cm.
(EH"%$% )ODER"E DE (U"S
(eEnica P%'O(GPO%"( sau point cut .
Este tehnica punctului sau tunderii in zig-zag, se foloseste pentru a da suplete si forma tunsorii si
pentru sustinerea superficiala a suvitelor.
(eEnica S#%$E
Se foloseste pentru a subtia in profunzime suvitele de par in vederea obtinerii lejeritatii.
Pentru asta se lasa foarfeca sa alunece in jos pe diferite suvite.
(eEnica FREE H&"D
Este tehnica prin tapare si se foloseste la tunderea suvitelor din partea superioara a capului obtinand
volumul necesar tunsorii.
De asemenea este tehnica de tundere cu mana libera fara a tine parul in palma sau pe degete.
(eEnica U"DER $U(
Este tehnica in care se combina tehnica Slice si Pivot Point, se foloseste la finisarea tunsorii; se
subtiaza varful suvitei de par tunse anterior.
(eEnica :O:
Este modul de tundere in linie drapta foarte aproape de mana.
TUNSORI
Modalitati de tundere.
(U"SU# PE DE9E(E
Determinarea liniei conducatoare.
Prin determinarea lungimii parului din suvita ce trebuie sa fie tunsa prima, stabiliti linia conducatoare
de ea depinzand lungimea parului coafurii intentionate. Linia conducatoare este linia de baza a celorlalte linii.
*tfe l:
- luati in mana pieptanul si foarfeca si separati o suvita ingusta de par
- pieptanati suvita perpendicular pe cap si asezati degetele aratator si mijlociu acolo unde trebuie scurtat
parul
- cu degetele aratator si mijlociu ale mainii stangi tineti suvita intinsa uniform.
Tinerea instrumentelor si taierea:
introduceti pieptanul intre degetul mare si zona mediana a mainii stangi
tineti-l in asa fel incat sa nu deranjeze taierea parului
apucati foarfeca in asa fel incat sa puteti taia cu ea
taiati parul aflat deasupra degetelor cat mai aproape de ele, acest lucru realizandu-se prin mai multe
taieturi.
)ontinuarea lucrului :
separati urmatoarea suvita in timp ce inlaturati o parte din suvita scurtata
puteti fixa linia conducatoare a urmatoarei taieri
taiati parul de-a lungul liniei conducatoare
continuati tunsul in modul descris
verificati repetat daca parul este egal ca lungime de ambele parti ale capului.
(U"SU# %" )&"&
Se procedeaza astfel:
pieptanati lins portiunea de par mai joasa din zona cefei
luati portiunea intre aratator si mijlociu in asa fel incat varfurile firelor sa se inalte in mana
alunecati cu degetele pana la linia conducatoare ce determina lungimea parului
taiati parul in imediata apropiere a partii interne a degetelor
(*T-0TI-: degetele trebuie sa fie intinse)
- pieptanati parul in directia de cadere si examinati rezultatul.
)ontrolul final se face prin verificarea rezultatului dupa ce ati taiat parul si eventual corectarea taierii.
mpartiti parul perpendicular pe linia separarilor anterioare, scurtand prin taiere pe degete sau in mana
varfurile rasarite izolat.

(U"SU# P%ERDU(
+ierdutul prin taiere pe orizontala:
la o distanta de 2 cm de radacina efectuati o separare a parului in jurul capului si prindeti sus parul
ramas
stabiliti linia conducatoare prin taierea pe degete sau in mana
pentru determinarea ghidului lateral luati ca reper portiunea de par de la capetele campului de pe
ceafa deja scurtat
paralel cu prima portiune de par, separati o a doua portiune groasa de 0,5 cm si pieptanati-o in jos
(*T-0TI-: ca linia conducatoare sa ramana posibil de recunoscut)
aduceti la acelasi nivel portiunea de par cu linia orientativa
continuati lucrul pana la crestet cu atentie ca toate portiunile de par sa fie taiate intr-un unghi egal
fata de pielea capului
tineti tot parul apropiat de cap daca doriti un pierdut fin si indepartat daca doriti un pierdut mai
grosier
verificati rezultatul separand vertical tot parul si pieptanand in unghi drept fata de cap si luand intre
degete, nu trebuie sa rasara varfuri izolate
+ierdutul prin taiere !erticala
mpartiti parul pe verticala.
Pozitia departata de pielea capului a portiunii de par si directia liniei de taiere determina gradul de
pierdere.
(U"SU# PE $&P
n crestetul capului separati vertical o portiune de par
determinati nivelul pierdutului prin alinierea la gradul dorit intre aratator si degetul mijlociu a acestei
portiuni.
+entru un pierdut relati! puternic aliniati paraalel cu capul portiunea de par.
Tundeti portiunea de par pe degete si sontinuati taiatul in jurul campului din crestet.
Parcurgeti etapa de lucru din prelungirea portiunilor tunse spre contur, iar la trecerea de la o etapa la
alta preluati cate o parte din parul deja tuns pentru a respecta ghidul
Verificati rezultatul!
(U"DERE& $O"(URUR%#OR )O% (tunsul exact de-a lungul unui contur stabilit)
0otiuni preliminare necesare:
a) aceasta tehnica este recomandata urmatoarelor tipuri de coafura de baza:
bob (respectiv dubla linie de tundere pe frunte ) si taietura carre
taietura rotunda.
b) pentru intreaga tunsoare are importanta numai o linie de taietura de-a lungul unui contur stabilit in asa fel
incat toate portiunile de par sa fie taiate mereu pe aceeasi linie orientativa, exceptie taietura carre
c) taietura vine in principal perpendicular pe directia de cadere a parului
d) taietura trebuie sa fie perfecta deoarece chiar si micile greseli sar imediat in ochi si corecturile ulterioare
nu mai sunt posibile, de aceea este foarte importanta pozitia de lucru
e) sensul de separare si sensul de taiere trebuie sa fie paralele
f) parul trebuie impartit in portiuni foarte subtiri pentru ca permanent sa se vada linia orientativa
(&%E(UR& :O: S% $&RRE
La un bob veritabil campul pentru breton ramane lung
Taierea liniei orientative la ceafa
pieptanati parul in directia lui de cadere dupa ce acesta a fost spalat si sters cu prosopul, stabiliti
astfel lungimea dorita.
Trasati o carare mediana prin zona posterioara a capului pana la ceafa
pieptanati parul in fata si daca este necesar fixati cu clipsuri parul.
La ceafa separati o potiune subtire de par si pieptanati parul in jos
apasati cu mana portiunea respectiva pentru a obtine un ghid exact
taiati portiunea lipita de piele.
)ontinuarea acti!itatii la ceafa
separati portiunea de par atat de subtire incat ghidul sa fie clar vizibil.
Potriviti portiunea cu linia orientativa.
Procedati in acelasi mod cu urmatoarele portiuni de par pana putin deasupra urechii.
Taierea campurilor laterale si din varful capului in prelungirea ultimei portiuni de la ceafa separati in
zona laterala o portiune subtire.
n prelungirea ghidului cefei taiati parul lateral in linie dreapta.
Atentie ca parul sa fie lejer, drept pe ureche si sa nu fie intins prea tare.
Separati noi portiuni de la cararea mediana la conturul fetei si parcurgeti etapele de lucru pana cand
ajungeti la carare.
intinzand usor, taiati portiunile de-a lungul liniei conducatoare in mana.
Prelucati identic si cealalta parte.
Controlati lungimile partilor laterale tinand cu ambele maini in jos.
)ontinuarea spre taietura carre.
aspectul carre se obtine prin taierea drepta a portiunii frontale
separati parul pregatit pentru breton, pieptanati parul pe frunte si stabiliti lungimea si formatul
bretonului.
din parul de pe frunte separati o portie subtire
taiati in mana portiunea tragand usor si stabilind ghidul.
urmatoarea suvita separati-o subtire incat ghidul sa fie vizibil si taiati egal cu ghidul.
continuati etapele pana cand tot parul pentru breton se pune de acord cu conturul fruntii.
(&%E(UR& RO(U"D&
Trasati o carare mediana din varful capului spre ceafa
din partea cealalta separati o portiune de par care incepe deasupra fruntii si merge oblic spre ceafa.
pieptanati portiunea cu grija in sensul natural al caderii parului.
de comun acord cu clienta aratand cu pieptanul stabiliti forma de baza a coafurii lateral si la ceafa.
luati foarfeca in mana si puneti-o cam in zona pometului pe portiunea de par si taiati-o pana la
mijlocul cefei.
separati urmatoarea portiune paralel cu prima foarte subtire si acordati-o cu ghidul.
continuati cu separarea si taierea pana la carare.
procedati identic si pe partea dreapta.
puneti de acord portiunea de pe frunte cu partile laterale lucrate, la fel ca taiatul bretonului pentru
carre.
(U"SU# DUP& U" )ODE# PROPUS
Este vorba despre realizarea de tunsori complete pentru urmatoarele tipuri fundamentale de coafuri:
coafura tip paj
coafura scurta pana la mediu cu par de acoprire mai lung
coafura in trepte.
%escrierea pas cu pas a acti!itatii.
Stabiliti caracteristicile prezentate de client de care depinde tunsul, de exemplu:
lungimea parului
densitatea
forma si parcursul contururilor
forma capului si a fetei
caderea naturala a parului
existenta de vartejuri.
n baza acestor constatari verificati daca este realizabila una din cele trei propuneri de coafura
prezentate in continuare, apoi intrebati clienta daca este de acord cu coafura propusa.
$O&FUR& (%P P&K
Esenta acestui tip de coafura consta in faptul ca printr-o graduare mai mare sau mai mica se obtine
coafuri diferite tip paj.Taietura de baza este in acelais timp baza de pornire la toate coafurile cu par lung.
Faza I de tundere consta in:
stabilirea si taierea liniei orientative la ceafa si daca este necesar pe portiunea frontala ;
separarea urmatoarelor campuri de par si punerea de acord cu ghidul ;
pieptanarea intregului par pe linia de cadere, taierea si controlul conform liniei orientative.
Faza II de tundere:
prin pozitionarea oblica a portiunilor de par si prin tunderea in unghi oblic orientat in sus se decide
gradul de pierdere;
printr-o gradare mai mare sau mai mic apar forme foarte diferite de coafuri.
$O&FUR% S$UR(E P&"& #& )ED%U $U P&R DE &$OPER%RE )&% #U"9
Esenta acestui tip de coafura consta in faptul ca exista par lateral si pe ceafa gradat, iar finalul
coafurii poate fi foarte diferit.
Se procedeaza astfel:
separarea conturului cu circa 2 cm de radacina parului pt taierea liniei orientative (la ceafa, lateral si
breton)
stabilirea conturului prin taierea in mana a liniei orientative pe piele, respectiv in zona fruntii;
separarea urmatoarei portiuni de par si punerea de acord cu linia de orietare, iar prin taierea portiunii
de par in unghi mai mare sau mai mic se decide nivelul gradarii
continuati etapizat pana in crestet, taiati in mana parul de acoperire ramas in continuarea liniei de
taiere
pieptanati parul in unghi drept fata de pielea capului impotriva sensului separarii de pana acum
verificati realizarea tunsorii eventual corectati.
$O&FUR% %" (REP(E $U P&R DE &$OPER%RE )&% S$UR(
Esenta acestui tip de coafura consta in faptul ca prin prelucrarea in trepte a partii superioare a
capului si prin varietatea lungimilor laterale este posibila crearea celor mai diferite forme de coafura.
*stfel:
separati contururile circa 2 cm de radacina parului pentru stabilirea ghidului, la ceafa, lateral si
breton
stabilirea conturului prin taierea ghidului corespunzator formei coafurii, pe piele ori in mana separati lungimile
in partea superioara a capului
tineti parul departat in unghi drept fata de pielea capului in portiuni inguste si taiati
va aparea o noua linie orientativa.
faceti legatura intre linia orientativa a conturului si cea a portiunii superioare a capului.
in acest timp portiunile de par sunt tinute in unghi drept fata de pielea capului.
pieptanati parul impotriva directiei de separare de pana acum, in unghi drept cu pielea capului.
verificati rezultatul tunderii si eventual corectati.
&#E9ERE& (U"SOR%% PO(R%'%(E %" FU"$(%E DE FOR)& FE(E%
FATA O$A%A Este considerata formatul ideal caruia i se potriveste orice tunsoare.
FATA #RE%UNDA Este mai mult lunga decat lata, se preteaza parul tuns de lungime medie care
adauga volum pe partile laterale. Evitati tunsorile cu parul pana la umeri si pieptanaturi care dau volum partii
inferioare a fetei.
FATA #ATRATA Latimea fetei reprezinta mai mult de 2/3 din lungime dandu-i un aspect patrat.
Tunsorile drepte nu avantajeaza, alegeti un stil cufulit sau care sa ascunda o parte din fata. Mariti volumul pe
partile laterale ale fruntii sau la baza capului pentru a lungii fata. Alegeti tunsori cu lungime medie peste
maxilar sau chiar mai jos.
FATA ROTUNDA latimea fetei depasete 2/3 din lungime. Alegeti o tunsoare cu volum in crestet si
lateral pana deasupra urechii. Pieptanaturile asimetrice si liniile din diagonala vor da impresia unei fete
prelungite.
FATA %ATA Echilibrati formatul fetei pieptanad parul in sus cu linii verticale. Dati volum in crestet.
FATA DIAMANT Folositi tunsori care acopera fruntea si pometii .Dati volum in zona maxilarului.
Nu pieptanati parul spre spate pt evita dezgolirea fetei.
FATA IN FORMA DE INIMA Este mai lata in partea superioara si ingusta la cea inferioara.
Echilibrati dand volum partii inferioare.
FATA IN FORMA DE #ARA Alegeti pieptanaturi bogate in crestet si la tample pentru a echilibra
maxilarele late si optati pt onduleuri lasand fruntea goala.
FI%ATU% #ARU%UI
Filatul parului cu foarfeca de filat.
Este vorba despre rarirea dirijata ori uniforma a parului cu foarfeca de filat, astfel ca sa apara multe
lungimi ale parului, sa nu fie vizibile trepte in par.
Sunt necesare cunostinte pri!ind:
foarfecele de tuns zimtat si posibilitatile lui de folosire.
Foarfeca de filat dintata fin pe doua parti este recomandata in special pt filarea pe par uscat si taie la
o inchidere cam o treime din nr firelor de par alese.
Foarefeca de filat dintata pe o parte este recomandata in special la parul foarte des deoarece la o
inchidere taie jumatate din par.
Gradul de rarire al foarfecii de filat este dependent de nr si marimea dintilor si starea de uzura a
foarfecii, posibilitatile de impartire a parului in campuri.
MPARTREA PARULU
La filat$ cand se urmareste scoatere din grosime sau din !olum a parului se face in campuri:
frontal
zona superioara
partea laterala dreapta si stanga
partea superioara dreapta si stanga
ceafa.
#ozitia de lucru: asezati-va in spatele clientei, aplecati-va usor in fata.
Separarea primei portiuni la marginea de jos a campului cefei separati o poriune de par de cca 5
cm latine si 1,5 cm grosime, pieptanati suvita ridicand-o de pe pielea capului, tineti suvita cu degetul aratator
si cel mijlociu, tensionati uniform.
TNEREA NSTRUMENTELOR: in mana in care tineti suvita puneti pieptanul intre degetul mare si
aratator, luati foarfeca de filat in cealalta mana.
Asezarea foarfecii de filat si taierea se face punand foarfeca deschisa pe portiunea de lucru oblic pe
cararea despartitoare. nchideti si deschideti foarfeca numai o data si lasati foarfeca in portiunea de par fara
a modifica unghiul foarfecii fata de cararea despartitoare. Mutati foarfeca pt a doua taietura paralel cu prima
spre varful firelor de par.
Pieptanati portiunea de par filata trageti degetul mare din foarfeca si tineti foarfeca in mana fixat,
luati si pieptanul in mana si pieptanati portiunea de par filata.
Continuarea etapelor: - procedati in acelasi mod cu urmatoarea portiune de par de pe campul
cefei, rariti restul campurilor in urmatoarea succesiune:
portiunea cefei
lateralele
partea superioara a capului
campurile laterale
partea superioara a capului
partea frontala.
Pieptanatul parului tuns se face cu un pieptene cu dinti desi, indepartand restul firelor de par taiate.
EVTAT URMATOARELE GRESEL:
separarea unor portiuni prea groase, deoarece efectul filarii nu este uniform;
separarea unei portiuni prea late, deoarece lungimea lamei foarfecii este insuficient de mare,
aceasta greseala indeamna sa pozitionati foarfeca nu oblic ci in unghi drept cu directia lungimii
portiunii de par;
taierea in unghi drept cu directia lungimii portiunii in acest caz toate firele de par de la o taietura
vor avea aceeasi lungime si va afecta negativ aspectul final al coafurii;
inchiderea treptata a foarfecelui in acelasi loc parul va fi prea mult rarit si vor aparea pauze in par;
FLATUL PARULU CU FOARFECA DE TUNS
Este vorba despre rarirea parului prin actiune de razuire a foarfecii de tuns de-a lungul firului de par
sau prin tehnica deep point cut ( vezi tehnicile de tuns) in cazul fidelizarii unei tunsori pe par uscat.
0otiuni preliminare importante:
a) cunostinte asupra efectului filarii cu foarfeca de tuns
b) filarea cu foarfeca de tuns se executa preponderent pe parul uscat
c)miscarea de razuire de-a lungul portiunii de par are loc de la varf spre radacina firelor sau de la
radacina spre varf, depinde de ce se urmareste. Daca tunsoare are nevoie de o subtiere a varfurilor in
anumite zone in care parul este mai scurt se va aluneca cu foarfeca de tuns de-a lungul lungimii firului de par
de la radacina spre varf, iar in cazul in care se urmareste scoaterea din grosime se poate folosi tehnica
razuirii de la varfuri spre radacina.
d) lungimea miscarii de razuire/ taiere a foarfecii determina cantitatea si zona filata
e) prin inchiderea mai usoara sau mai tare a foarfecii se produce o presiune pe portiunea de par care
determina gradul de razuire.
Denumire Modul: EFE$(U&RE& #U$R&R%#OR ES(E(%$E S% DE %"9R%K%RE %"
)&"%$H%UR& S% PED%$H%UR&
Cod modul: 34525E
NTRODUCERE N MANCHUR
Cuvntul "manichiur deriv din latinul MANUS(mn) i CURA(grij), ceea ce poate nsemna grija
fa de mn.
nainte de a ncepe s profeseze manichiurista este obligat s cunoasc i s-i nsueasc
regulile de mai sus, s cunoasc i s-i nsueasc cunotinele de bacteorologie, s tie cum se transmit
anumite boli (n special cele de piele), s fie n stare s le recunoasc.
1. Noiuni generale de transmitere i prevenire a bolilor
Bolile unghiilor nu vor fi tratate niciodat de ctre manichiurist. Totui manichiurista trebuie s
recunoasc unele iregulariti sau probleme ale unghiilor care pot fi totui lucrate de ctre ea i s le
deosebeasc de bolile care vor fi tratate de medic.
Bolile se transmit cu ajutorul bacteriilor. Bacteriologia este tiina care studiaz bacteriile. Bacteriile
sunt clasificate n dou categorii i anume:
- patogene
- nepatogene
2. Bacteoriologie
:acteriologia este tiina care studiaz bacteriile i n special pe cele care produc boli.
Bacteriile sunt organisme unicelulare de dimensiuni microscopice (microrganisme). Practic se
gsesc peste tot n aer, ap, n alimentaie, n corpul uman (n gur, n intestine, pe piele)
Patogenitate capacitatea unui microb de a nvinge sistemul de aprare al organismului i de a
determina un proces infecios specific, manifestat clinic.
:acteriile nepatogene nu produc mbolnvirea i sunt considerate inofensive.
:acteriile patogene sunt duntoare i stau la baza apariiei bolilor.
:acterii patogene:
a) Cocii celule rotunde sau ovale care singure sau n grup formeaz trei tipuri de bacterii:
- displococii produc pneumonia
- streptococii produc infecii serioase dac de exemplu avem tieturi netratate
n piele
- stafilococii cresc sub form de ciorchine i cauzeaz abcese i furuncule
b) Bacilii cauzeaz TBC, dizenterie, febr tifoid
c) Spirillia cauzeaz sifilisul
Parazi8i .i viru.i
Paraziii se transmit cu ajutorul animalelor i plantelor
Viruii sunt cele mai mici microrganisme ce intr n celule, cresc i se reproduc pn cnd celula
este distrus i apoi se mut la alt celul.
Virusul HV este cel mai de temut virus al zilelor noastre. Acesta slbete imunitatea prin distrugerea
celulelor albe ale sngelui.
Cile de transmitere a bacteriilor sunt:
- gura
- nasul
- ochii
- pielea rnit
Rezistena fiecrei persoane este dat de imunitate. munitatea poate fi:
- natural
- artificial
munitatea natural este dobndit la natere i nseamn rezistena corpului la boli.
munitatea artificial este dobndit n urma supunerii corpului la o medicaie sau tratament adecvat.
nlturarea bacteriilor patogene se realizeaz prin sterilizare. Sterilizarea se poate executa astfel:
a) cu ajutorul agenilor fizici:
- cldur uscat procesul const n expunerea obiectelor ce urmeaz a fi sterilizate la o temperatur
ridicat de aproximativ 300-320 grade Celsius, temperatur la care mor bacteriile.
- cldur umed const n imersia obiectelor i fierberea lor n ap timp de 20 minute. Aceast metod nu
se mai folosete.
- radiaiile ultarviolete reprezint cea mai folosit i mai eficace metod de sterilizare a instrumentelor dup
ce acesea au fost splate cu ap i spun i uscat
b) cu ajutorul agenilor chimici:
- antisepticele ncetinesc procesul de dezvoltare al bacteriilor fr ns a le distruge
Antisepticele pot fi:
- tinctur de iod 2% n alcool etilic
- acid boric soluie 5% n ap distilat
- ap oxigenat 3%
- germicidele (dezinfectanii) fac bacteriile inactive
Germicidele pot fi:
- formaldehid 40%
- alcoolul etilic 80 grade (alcool sanitar)
- soluie amoniac
- hipoclorit de sodiu
nstrumentele folosite de manichiurist se vor dezinfecta n mod obligatoriu dup fiecare client, fiind
o posibil surs de transmitere a diverselor boli.
3.Ustensile necesare
a)Pil fin
Se folosete dup operaia de pilire efectuat cu pila abraziv, pentru finisarea unghiei dndu-i un
aspect fin i lucios. Se recomand n special pentru unghiile subiri i mici.
b) Pil abraziv
Se folosete n procesul de pilire a unghiilor normale i a celor false. Se recomand la pilirea
unghiilor ngroate.
c) Beior de portocal
Beiorul de portocal se folosete la mpingerea cuticulelor i la aplicarea uleiului vitaminizant.
d) mpingtor de cuticule
Se folosete n acelai scop ca i beiorul de portocal. mpingtorul de cuticule este mult mai dur
fiind confecionat din metal i poate fi mai dureros pentru unele persoane dect beiorul de portocal.
e) Forfecu de cuticule
Este forfecua care are vrful subire. Se folosete n procesul de tiere a pielii ngroate din jurul
unghiei i pentru tierea cuticulelor.
f) Forfecu de cuticule
Se folosete n procesul de tiere a unghiilor ngroate i a colurilor ncrnate. Se folosete n
special la pedichiur.
g) Buffer de unghii
Partea rugoas a bufferului se folosete la curarea unghiilor
nglbenite (de nicotin, diferite substane), la ndeprtarea
petelor de oj de pe unghii. Partea fin a bufferului se
folosete pentru a conferi luciu unghiei.

PRACTCA MANCHUR
1. Structura unghiei
Din punct de vedere al apectului unghiei se cunosc 3 tipuri de unghii i anume:
unghia lipit de deget, numit i unghia plat
unghia mic care se desfoar pe o suprafa foarte redus i care este situat foarte aproape de
rdcina unghiei. La acest tip de unghie nu prea se recomand modelaj de unghii false, deoarece montajul
acestora se va face extrem de greu, dat fiind spaiul foarte mic de manevr al manichiuristei i corecia
important pe care va trebui s-o facem unghiei false nainte de aplicare (aproape jumtate din limea
unghiei false se pierde prin ajustare).
n cazul acestui tip de unghie se ntlnete foarte des (90% din cazuri) att n partea superioar a unghiei ct
i n cea inferioar (liber) posibilitatea ca unghia s fie ncrnat, sau altel spus partea crnoas a unghiei a
migrat spre zona unghiei acoperind-o n proporie mai mic sau mai mare funcie de caz.
unghia cu muchia exterioar liber este unghia foarte indicat modelajului de unghii false i care se
supune uor oricrui tip de manichiur. Acest gen de unghie arat n felul urmtor: este aproape oval,
unghia se rsfrnge frumos peste partea crnoas a degetului numit hyponychium, cu o suprafa liber
lsat la dorina persoanei i care privit dedesupt apare transparent.
Din punct de vedere structural unghia este alctuit astfel:
rdcin aflat sub piele la baza unghiei, este alctuit din celule noi. Cele vechi sunt mai tari i sunt
mpinse n afar.
corpul unghiei este format din straturi de celule de keratin ntrit. Partea plat a unghiei nu conine nici
nervi, nici capilare. Trebuie evitat curarea unghiei n profunzime pentru a nu produce leziuni patului
unghiei sau pentru a nu separa corpul unghiei de patul su.
pielia sau cuticula este poriunea ngust de piele aflat la baza unghiei care se mpinge cu beiorul de
portocal i ulei vitaminizant.
patul unghiei se gsete sub unghie i conine nervi i capilare de snge care se reflect prin unghie,
dndu-i un aspect rozaliu. Se ntinde de la rdcin pn la marginea liber a unghiei.
marginea liber este situat dincolo de hyponychium
matricea suprafaa care este situat n partea de jos a rdcinii i este productoare de celule de
keratin ce conin capilare de snge i nervi. Aceast parte este foarte sensibil i atunci cnd este lovit
poate duce la cderea unghiei.
hiponichium este pielea subire de sub partea liber a unghiei
eponichium sau pielia de la baza unghiei care ncadreaz unghia i partea unde unghia intr n piele
lunula se prezint sub form de semilun care leag matricea de patul unghiei
Formele unghiilor
Unghiile pot avea urmtoarele cinci forme:
- ptrat
- evazat
- oval
- ascuit
- rotund
3. 4oli ale ungiilor
Orice unghie care pare bolnav cu semne de infecie sau pe un deget nroit, umflat, iritat, dureros
sau cu puroi nu se lucreaz de ctre manichiurista ei, aceea se trimite la doctor.
O"I$HOS%S este un termen tehnic care se refer la orice boal a unghiei.
a) ONYCHOMCOZA este o infecie cauzat de parazii vegetali. Se prezint ca o ncrctur albicioas
care poate fi rzuit sau ca striuri galbene n interiorul unghiei.
Boala pornete de la partea liber i se rspndete ctre rdcin. Poriunea infectat este groas i
decolorat. Pe msur ce infecia avanseaz, apar iregulariti de grosime, straturile infectate se desfac de
unghie i las s se vad partea bolnav a patului unghiei.
b) PARONYCHA este o infecie, o inflamare a esutului de jur mprejurul unghiei. Este o infecie generat
de bacterii.
c) ONYCHA este inflamarea matrixului i se datoreaz infectrii cu bacterii din cauza instrumentelor de
manichiur.
d) ONYCHOCRYPTOSS unghii ncrnate care pot genera o infecie i apar datorit pilirii exagerate a
unghiilor n partea lateral.
e) ONYCHOPTOSS este cderea unghiilor (una sau mai multe) i are drept cauz sifilisul
f) ONYCHOLYSS este deprtarea unghiei de patul ei dar fr ca s cad. Denot boli interne
)&"%$H%UR& $#&S%$D
1. .aterialele necesare:
alcool sanitar 70 grade
vat sau tampoane de bumbac speciale pentru manichiur
erveele
ulei vitaminizant pentru mpingerea cuticulelor (Johnson, cu parafin)
un bol de mrime redus pentru nmuierea degetelor
clete sau foarfece pentru tierea unghiilor
foarfece pentru tierea cuticulelor (numai dac sunt n exces, niciodat din proprie iniiativ i se va
explica, clientului riscurile tierii cuticulelor ct i faptul c peste tot n rile civilizate s-a renunat la acest
procedeu)
o crem hidratant pentru executarea masajului minii
un beior de lemn (lemn de portocal), sau din plastic
perie pentru unghii
pile de diferite abraziti
burei de diferite abraziti pentru lustruirea unghiei i pentru ndeprtarea oricror impuriti
base coat lac incolor cu rol de a proteja unghia de agenii chimici cu care ea vine n contact
past unghii o gam variat de culori
top coat lac incolor folosit numai dup aplicarea pastei colorante. Rolul lui este de a proteja pasta de
unghii, de a o mpiedica s sar de pe unghie i de a da unghiei un aspect lucios, plcut
dizolvant
o perni executat dintr-un material moale, acoperit ntotdeauna cu un prosop mic, sau o estur mic
de culoare alb. Acest prosop se schimb nainte de fiecare client. Vom avea grij funcie de numrul
clientelor programate, s avem un numr identic de materiale i prosoape.
2. %escrierea procedurii:
Att clienta ct i manichiurista vor trebui s se spele pe mini nainte de nceperea manichiurii.
Manichiurista se va dezinfecta pe mini cu alcool de 70 grade.
n lipsa clientei de la mas, se va face nc o dat un scurt inventar al materialelor de care vom avea
nevoie astfel nct, s nu fim nevoite s le cutm n prezena acesteia, ceea ce poate creea idea de
dezordine i neprofesionalism.
Evident toate ustensilele nainte de utilizare vor fi dezinfectate n alcool de 70 grade sau n
sterilizatorul cu ultra violete.
Ustensilele se vor aeza n partea dreapt, astfel nct s fie mai uor de manevrat cnd vor ncepe
s fie utilizate. Lacurile i cosmeticele de care avem nevoie vor sta pe o msu alturat separat, cu vedere
direct spre client. Astfel, aceasta pe parcursul efecturii manichiurii, va avea timp suficient pentru a studia
paleta de culori economisind n acest mod timpul necesar aplicrii pastei. Este foarte important nainte de a
ncepe efectuarea manichiurii s informm clienta c repetarea operaiunii de tiere a cuticulelor, duce n
timp la apariia unghiilor ncrnate i se cunoate deja n lumea medical c o pieli tiat n mod repetat,
nu duce la ndeprtarea ei definitiv, ci la creterea ei mai pronunat. Desigur dac, clienta insist asupra
tierii cuticulei ne vom supune dorinei acestuia, ns datoria noastr este de a informa clienta despre
dezavantajele pe care le prezint aceast operaie.
Primul pas nainte de nceperea unei manichiuri este ndeprtarea lacului de pe unghii care ne
permite s examinm mai uor mna i degetele clientei pentru constatarea unei eventuale boli contagioase
sau iregulariti ale unghiei.
Se ncepe cu mna stng, de la degetul mic spre degetul mare. ndeprtarea lacului de pe unghii
se face umezind un tampon de vat cu dizolvant, se apas vata pe unghie i se trage rotind-o uor spre vrf.
Dup ndeprtarea lacului vom ntreba clienta ce dorine are. mpreun cu ea se stabilete lungimea i forma
dorit.
Se ndeprteaz cu atenie eventualele coluri dup care se ncepe procedeul de pilire pentru
stabilirea formei unghiei. Pila se ine uor oblic, presnd puin lateral sub unghie. Se manevreaz dus-ntors,
cu micri lungi corespunztoare formei dorite.
Se verific prin pipirea cu degetul mare dac marginea pilit este rotunjit i fr asperiti. Cu
partea fin a buffer-ului se cur ntreaga suprafa a unghiei de resturi, o vom lustrui pentru a-i conferi un
aspect sntos, lucios. Buffer-ul are rolul de a cura foarte bine unghiile ptate de agenii chimici cum ar fi:
pete lsate de aplicarea pastei direct pe unghie fr lac protector, petele lsate de nicotin, etc
Cu ajutorul cuitaului pentru manichiur se dezlipete cu foarte mare grij cuticula de jur-mprejur,
dup care se introduce mna stng n bolul cu ap cald n care s-a pus puin ampon sau spun lichid.
Mna stng va sta n ap pn cnd se vor repeta operaiunile n aceeai ordine la mna dreapt.
Clienta nu trebuie s stea cu mna n bol mai mult de 8-10 minute, astfel pielea se va ncrei din
cauza apei i va fi destul de dificil de lucrat. Se scoate mna stng din ap, se tamponeaz uor cu
prosopul sau erveelul i se ncepe cu degetul mic. Manichiurista va lucra cu prosopul sau erveelul
nfurat pe degetul mijlociu al minii ei stngi. Se desprinde cuticula cu cuitaul, de data aceasta ea fiind
nmuiat. Cu ajutorul forfecuei pentru pielie se ncepe tierea cu atenie a poriunii de cuticul ieit
puternic peste unghie. Cuticula se taie continuu dintr-o parte n cealalt de jur-mprejurul unghiei, evitndu-
se tierea din mai multe buci pentru a nu se franjura. Dup tierea corect a cuticulei, se nmoaie cuitaul
n ap curndu-se toat suprafaa unghiei pentru nlturarea eventualelor impuriti rmase.
Dac dorete clienta, se va aplica, carminul care are rol de dezinfectant i totodat estetic.
Se repet operaiunea cu fiecare deget n parte, dup care n aceeai ordine se lucreaz i mna
dreapt.
Urmtorul pas este aplicarea alcoolului sau a soluiei antiseptice pentru dezinfectarea minilor.
Urmeaz aplicarea uleiului vitaminizant care se aplic cu ajutorul beiorului de portocal, urmat de
masajul minii care se efectueaz cu ajutorul cremei hidratante.
Prezentm n continuare unele metode de masaj al minii:
Micare relaxant din Micarea degetelor din
ncheietura minii articulaii
Masaj circular al palmei, Masaj circular al exteriorului
micri de "Effeurage palmei

Masaj circular al fiecrui Masaj circular al braului,
deget n parte "Effeurage pe bra



Continum cu aplicarea primului strat de lac pentru protecia unghiei (base-coat). nainte de aplicarea
acestuia, cu erveelul se terge suprafaa fiecrei unghii pentru a nu exista resturi de ulei sau crem. n
acest caz lacul sau pasta de unghii nu se va prinde uniform i se va desprinde nainte de vreme. Sticla de
lac se ine n podul palmei stngi pentru o aplicare corect i sigur.
Se pune pensula pe mijlocul suprafeei unghiei, dintr-o micare se trage pensula spre vrful unghiei,
dup care se procedeaz identic cu prile laterale.
Lacul se aplic ntotdeauna ntr-un strat subire, astfel el se va depune uniform i va rezista mai
mult. Dup ce stratul de lac s-a uscat se aplic pasta de unghii de dou ori.
Ultima operaiune este aplicarea lacului pentru protecia ojei (top-coat) care confer unghiei luciu i
rezisten mai ndelungat. Cu beiorul nfurat n puin vat la un capt al acestuia, se nmoaie n
dizolvant i se fac coreciile de rigoare acolo unde s-a depit unghia cu oj.
Nu se terge pasta de unghii ajuns n zona cuticulei cu unghia dumneavoastr.
APLCAREA UNGHLOR FALSE
5 )ateriale necesare
10 unghii false
mtase natural sau pnz fin pentru 10 unghii
un glue (lipici) pentru lipirea unghiilor
3 pile cu diferite grade de abrazitate - una foarte abraziv
- una intermediar pentru lefuire lateral
- una fin pentru lefuire mtase
2 buffere (burei de lustruire) - unul cu abrazitate mare pentru unghia fals
- unul fin pentru mtase i finisare final
un beior de lemn sau plastic pentru mpinsul pielielor
ulei vitaminizant pentru piele (Johnson, ulei cu parafin)
o foarfec pentru unghia fals
o foarfec pentru mtase (mai fin)
base coat lac de protecie a unghiei mpotriva agenilor chimici ce aduc modificri de form i culoare
unghiei naturale(past de unghii, nicotin, etc.)
paste de unghii ntr-o gam divers colorat
top coat lac de protecie a pastei de unghii
crem hidratant pentru masajul minii
25 &plicarea ungEiilor false
Primul pas nainte de aplicarea efectiv a unghiei false este splarea minilor att ale clientei ct i
ale dumneavoastr.
Unghia fals de lung durat poate rezista pe unghie aproximativ 2 luni. Aceast durat de timp
este condiionat i de executarea unei ntreineri odat la cel mult 10 zile. Dac aceast ntreinere nu este
fcut la timp sau deloc nu putem garanta rezisten unghiilor false pe perioada de 2 luni.
Se va efectua dezinfectarea minilor manichiuristei cu alcool de 70 grade.
Se vor alege unghiile potrivite n funcie de mrimea unghiilor clientei. Se vor terge unghiile clientei cu
aceton pentru a ndeprta grsimea care dac exist poate duce la pierderea unghiei naintea termenului
stabilit.
Cu pila intermediar (ca abrazivitate) vom face vom face o priz pe unghia natural, lefuind din loc
n loc uor pentru o mai bun aplicare i stabilizare a lipiciului.
Unghia fals se aplic de jos n sus prin presarea tanei pe jumtate de unghie.
Dac unghia nu se prinde imediat nseamn c s-a aplicat ori prea mult glue, ori prea puin. Deasemenea se
recomand ca minile s nu fie transpirate, nclzite deoarece n contact cu o surs de cldur lipiciul nu
face priz perfect pe unghie. Dac, constatm c au rmas bule de aer sub unghia fals sau zone unde
lipiciul nu a ajuns, completm cu glue pn cnd sub toat suprafaa unghiei false se afl lipici. O unghie
care are goluri de aer sau care nu a fost prins exact pe unghie se desprinde de unghia natural naintea
termenului stabilit.
Dup aplicare se stabilete lungimea unghiei de comun acord cu clienta i se scurteaz cu ajutorul
forfecuei pentru unghie. Se pilete cu pila medie vrful unghiei de jur mprejur, n formatul dorit de client.
Se ncepe operaiunea de pilire efectiv a unghiei. Se pilete ncepnd de deasupra unghiei false,
acolo unde aceasta se unete cu unghia natural.
Atenie! evitai s migrai cu pila de unghie fals (foarte abraziv) pe unghia natural pentru c o subiai,
ceea ce n timp poate crea neplceri persoanei creia i-am aplicat unghii false. Pe unghia natural se poate
utiliza pila fin sau buffer-ul fin.
Dup ce s-a lefuit grosul unghiei false cu pila foarte abraziv, se pilete restul pn la finisare cu
pila medie. Unghia fals se consider a fi bine finisat atunci cnd ea se contopete cu unghia natural, fr
a se simi trecerea dintre cele dou unghii.
Cu partea medie ca abrazivitate a buretelui, nivelm i lustruim ambele unghii n aa fel nct unghia
fals s se confunde cu cea natural.
Pasul urmtor const n aplicarea unui strat de glue peste unghia fals i n zona de unire cu unghia
natural pentru a da acesteia o rezisten mai mare n timp.
Dup uscarea lipiciului se aplic imediat sub lunul (jumtate de lun) mtasea natural. ncercai s
acoperii cu mtasea ntreaga suprafa lateral a unghiei. Rolul mtsii este acela de a crea rezisten n
timp la ouri mecanice i la diverse substane cu care venim n contact.
Alegem pila medie i pilim mtasea acolo unde se unete cu unghia, ct i pe lateralele ei.
Deasupra folosim unghia fin pentru a nu ndeprta stratul de mtase.
Cu partea fin a buretelui vom lustrui i vom finisa mtasea, deasupra unghiei, n lateralele ei i sub
unghie.
Aplicm din nou un strat de glue peste mtase. Venim cu buretele fin i lustruim.
Executm masajul minii cu crem hidratant.
Aplicm base coat, pe toat suprafaa unghiei.
Aplicm pasta de unghii pe care o dorete clienta i o aplicm pe unghie n dou straturi, lsnd s
se usuce un strat nainte de a aplica stratul al doilea.
Aplicm top coat
"O(D, Evitai folosirea unui dizolvant puternic n nici un caz acetona pentru tergerea unghiilor false
deoarece acest lucru poate duce la ndeprtarea nainte de termen a unghiilor false. Nu introducei minile
dac avei unghii false n substane chimice puternice (detergeni puternici, substane de dezinsecie, etc).
Nu atingei unghiile de o surs puternic de cldur (foc deschis, brichet, flacr de aragaz) deoarece se
topesc, fiind fcute din poliester.
!5 Lntre8inerea ungEiilor false
Aceast operaiune se execut cel puin o dat la 10 zile. Penru a reui pstrarea unghiilor false,
vom recomanda clientelor s se prezinte pentru ntreinere o dat pe sptmn.
Se ncepe cu tergerea cu dizolvant a unghiilor clientelor.
Se redefinete forma unghiilor (unghiile false sunt fabricate din polyester), acestea timp de o
sptmn dac sunt supuse unor ocuri mecanice (dactilografare, operare calculator) se pot deforma i le
trebuie corectat forma.
Se introduce glue n zonele unde considerai c aceasta s-a dezlipit, nu mai mult dect este necesar
fiindc folosit n exces se ntinde i spre cuticula clientei i creeaz o senzaie de disconfort.
Se lustruiete unghia pn cnd capt o culoare i un aspect plcut. Se aplic din nou un strat de
glue pe toat suprafaa unghiei de sub lunul pn la vrf.
Se lustruiete cu bufferul fin.
Se mping cuticulele cu ulei vitaminizant.
Se execut masajul minii cu o crem hidratant.
Se aplic base coat, past unghii i top coat.

45 Lnlocuirea ungEiilor false
Unghiile false care sunt lipite pe suprafaa unghiei pot cauza rniri dac sunt ndeprtate incorect.
Utilizai o soluie pentru ndeprtarea uleiului sau acetona pentru ndeprtarea unghiilor false.
serviciul complet anterior ndeprtrii unghiilor. Va trebui doar s adugai un buffer trusei de manichiur.
nmuierea unghiilor. Punei suficient ndeprttor ntr-un recipient de sticl astfel nct s acopere unghiile.
nmuiai unghiile pentru cteva minute.
dezlipirea unghiilor. Utilizai un b de portocal pentru a dezlipi unghiile nmuiate. Avei grij s nu forai
dezlipirea pentru c poate fi rnit unghia.
folosii buffer-ul pe unghie. Aplicai uor un buffer fin pe unghia natural pentru a nltura orice rmie de
lipici.
recondiionai cuticulele i pielea. Recondiionai cuticulele i pielea utiliznd ulei de cuticule i crem de
masaj.
realizai celelalte servicii dorite
terminai procedura de ndeprtare a unghiilor false dac, clienta nu mai dorete alte servicii.
35 Repara8ia ungEiilor false cu ungEie fals7
Se terge unghia clientei cu dizolvant pentru a elimina orice urm de past de unghii sau grsime.
n zona unde unghia fals s-a rupt se degreseaz din nou cu dizolvant, se completeaz cu glue, se
alege o bucat de unghie fals de mrimea rupturii, se picur glue pe unghia fals i se lipete pe ruptura
existent.
Se pilete bucata de unghie anexat celei deja existente pn aceasta ajunge la acelai nivel cu
unghia fals deja existent.
Se pune din nou glue pe toat suprafaa unghiei false imediat de sub lunul spre vrf.
Aplicm din nou mtase pentru a crete rezistena unghiei n timp i din nou glue.
Cu pila fin pilim mtasea pn se uniformizeaz i dm din nou form unghiei ca la nceput.
Cu partea fin a buretelui lustruim mtasea i unghia ntreag de jur mprejur.
Se mping cuticulele cu beiorul i se aplic ulei vitaminizant.
Se execut masajul minii cu crem vitaminizant.
Aplicm base coat, past de unghii, top coat.
'%5 L"'E#%(OR% PE"(RU U"9H%%
nvelitorile de unghii reprezint buci de mrimea unghiei dim material textil sau hrtie care sunt
lipite pe suprafaa unghiei cu adeziv de unghii. Acestea sunt utilizate pentru a repara sau ntri unghiile
naturale sau pe cele false. nvelitorile pot fi tiate
dintr-o bucat de pnz sau hrtie pentru a se potrivi unghiei clientei sau pot fi procurate tiate. nvelitorile
tiate au adeziv pe spate i sunt aplicate doar pe partea din fa a unghiei.
nvelitorile pot fi: textile, confecionate din mtase, pnz sau fibr de sticl, sau pot fi confecionate
din hrtie.
+rocedura de n!elire a ungiilor
ndeprtai pasta de unghii veche
curai unghiile
mpingei napoi cuticulele
pilii unghiile pentru a ndeprta luciul de pe unghii
aplicai antisepticul de unghii
aplicai adezivul
tiai estura. Tiai estura la o dimensiune aproximativ pentru forma i lungimea unghiei.
aplicai adezivul pentru estur. Aplicai o pictur de adeziv pe centrul unghiei. Pstrai adezivul departe
de cuticule, pentru c acesta ar conduce la ridicarea sau ndeprtarea materialului de suprafaa unghiei.
aplicai estura. Potrivii uor estura pe suprafaa unghiei la aproximativ 1,5 mm distana de cuticule.
Apsai pentru a se lipi.
tiai estura. Cu forfecua se va tia estura cam la 1,5 mm de margini i de vrful liber al unghiei.
Tierea esturii un pic mai mic dect dimensiunea unghiei previne ridicarea acesteia la margini sau
separarea de suprafaa unghiei.
aplicai adezivul pentru estur
aplicai usctorul de adeziv.
aplicai cel de-al doilea strat de adeziv
aplicai cel de-al doilea strat de uscare a adezivului
dai form i finisai unghiile.
#ntreinerea la dou sptm'ni
Dup dou sptmni, utilizai urmtoarea procedur pentru a ntreine nvelitorile textile.
ndeprtai vechea past de unghii.
curai unghiile
mpingei napoi cuticulele
pilii unghiile pentru a ndeprta luciul
aplicai antisepticul de unghii
aplicai adezivul pe noua suprafa crescut a unghiei
aplicai usctorul de adeziv
aplicai adeziv pe ntreaga unghie
aplicai usctorul de adeziv
nivelai i aranjai unghiile
folosii buffer-ul
aplicai loiune de mini i masai mna i braul
ndeprtai urmele de ulei
aplicai pasta de unghii

V. ACRYLCUL
1. Definiie, terminologie
Unghiile de acrylic sunt realizate prin combinarea unui produs lichid de acrilic cu un produs de
acrylic pudr. Cele dou produse formeaz o bilu moale ce poate fi uor modelat ntr-o form de unghie.
Dup aplicare, acrilicul moale se ntrete formnd o unghie artificial puternic. Unghiile de acrylic pot fi
aplicate pe unghiile naturale, unghii false. Acestea pot fi de asemenea utilizate pentru a repara unghiile
slabe, roase sau rupte
Procedeul unghiilor de acrilic este simplu. Exist trei ingrediente de baz n procesul unghiilor de
acrylic. Un monomer este realizat din molecule foarte mici nelipite una de alta. Acrylicul lichid este un tip de
monomer. Un polimer este format din molecule corelate ntr-un lan lung i formeaz de regul o structur
solid. Unghiile de acrylic finisate sunt polimeri. Un catalizator este un ingredient care grbete procesul de
ntrire. Acrylicul pudr utilizat este o combinaie de polimer construit i catalizator. Procesul de formare a
unghiei se numete polimerizare.
2.Procedura unghiilor de acrylic
ndeprtai pasta de unghii. ncepei cu degetul mic de la mna stng i ndeprtai-v de degetul mare.
Repetai aciunea i la mna dreapt.
mpingei napoi cuticulele. Utilizai vat nfurat pe un b de portocal pentru a mpinge uor cuticulele.
folosii buffer-ul pentru a ndeprta luciul de pe unghii. Aplicai buffer-ul uor pe suprafaa unghiei cu un
abraziv mediu/fin pentru a ndeprta uleiul natural. Periai pentru a ndeprta pilitura.
aplicai antisepticul de unghii. Aplicai antisepticul de unghii pe unghii cu vata nfurat pe un b de
portocal, vat sau pulverizator. ncepei cu degetul mic de la mna stng i ndreptai-v ctre degetul
mare.
poziionai forma de unghie. Poziionai forma de unghie pe unghie. Dac utilizai forme dispozabile,
dezlipii forma de unghie de pe suport sau hrtie utiliznd degetele mari i arttoare i curbai unghia pentru
a se potrivi formei unghiei naturale a clientei. Glisai unghia pe degetul clientei i apsai pentru lipirea
adezivului pe lateralele degetului. Verificai dac forma este poziionat comod i nivelat pe unghia
natural. Dac folosii forme reutilizabile, glisai forma pe degetul clientei, asigurndu-v c vrful liber este
deasupra formei i c este adaptat. Potrivii forma n jurul degetului presnd uor.
aplicai baza. Aplicai un punct de baz pe unghie cu un b de portocal nfurat cu vat. Baza pregtete
suprafaa unghiei pentru lipirea cu materialul de acrylic. Trebuie aplicat foarte puin. Permitei bazei s se
usuce pe unghie pn la o culoare alb de cret.
pregtii lichidul i pudra de acrilic. Turnai lichidul i pudra de acrylic n recipiente separate. Dac utilizai
metoda pentru dou culori, va trebui s avei trei recipiente: - unul pentru pudra alb, unul pentru cea
transparent, natural sau roz i unul pentru acrylicul lichid.
introducei pensula n acrylicul lichid. ntroducei n ntregime pensula n lichidul de acrylic i scurgei pe
marginea recipientului pentru a ndeprta excesul.
formai bilua de acrylic. ntroducei vrful aceleiai pensule n pudra alb de acrylic i rotii uor. Vei
culege o bilu de acrylic medie uscat care este suficient de mare pentru modelarea ntregii extensii a
vrfului liber.
plasai bilua de acrylic. Plasai bilua de acrylic pe forma pentru unghie n punctul unde vrful unghiei se
mbin cu forma de unghie.
modelai vrful liber. Utilizai poriunea de mijloc a pensulei pentru a tampona i a apsa acrylicul pe form
i extensie. Tamponarea i apsarea acrylicului este mult mai corect dect pictarea acestuia i are drept
rezultat o unghie cu o nfiare mult mai natural. Pstrai liniile paralele i modelai continuu acrylicul de-a
lungul liniei vrfului liber. Dac utilizai metoda de acrylic n dou culori avei grij s urmrii linia natural a
vrfului liber cu pudra alb pentru a crea imaginea penrtu Frech manichiure.
plasai o a doua bilu de acrylic. Luai o a doua bil de acrylic de consisten medie i plasai-o pe unghia
natural lng linia vrfului liber n centrul unghiei.
modelai cea de-a doua bilu de acrylic. Tamponai i apsai produsul pe laterale
asigurndu-v c produsul este foarte subire n jurul tuturor vrfurilor.
aplicai picturile de acrylic. Luai mrgelue ude de pudr de acrylic roz pe pensul i plasai-o n zona
cuticulelor. Utilizai umiditatea pensulei pentru a netezi aceste mrgelue pe ntrega suprafa a unghiei.
Plimbai pensula pe unghie pentru a netezi orice asperiti. Aplicai acrylicul pe lng cuticule, n laterale i
pe vrful liber trebuie s fie n strat foarte subire pentru ca unghia s aib un aspect natural.
aplicai acrylicul pe celelalte unghii.
ndeprtai formele. Atunci cnd unghiile sunt bine uscate, slbii formele i
ndeprtai-le prin glisare. Unghiile sunt uscate atunci cnd cne dac sunt atinse uor.
nivelai unghiile. Utilizai o pil mediu abraziv pentru a modela vrful liber i a ndeprta orice
imperfeciuni. Alunecai abrazivul pe fiecare unghie cu micri lungi pentru a modela i finisa suprafaa
unghiei. Subiai unghiile n zona cuticulelor, vrfului liber i zonele laterale.
folosii buffer-ul. Se va folosi buffer-ul pe unghii pn la netezirea ntregii suprafee.
aplicai ulei de cuticule. Utilizai vat nfurat pe un b de portocal pentru a aplica ulei de cuticule n
zona cuticulelor, pielea nconjurtoare i unghii.
aplicai crema de mini i masai mna i braul.
curai unghiile.
aplicai pasta de unghii.
REPREZENTAREA GRAFC A CONSTRUR ACRYLCULU
Linia central i partea Formai extensia, cu ajutorul
liber a unghiei primei bobie de acrylic
Aplicai a doua bobi Creai unghia ct mai drept
de acrylic
Spaiul format de creterea
X. GELUR
1. Descrierea tipurilor de gel
Gelurile reprezint unghii artificiale puternice care se aplic pe suprafaa unghiei ca i pasta de
unghii. Acestea au o compoziie chimic similar cu cea a unghiilor de acrylic dar necesit un catalizator
separat pentru a se ntri. Exist dou tipuri de geluri. Gelurile cu uscare la lumin se ntresc atunci cnd
sunt expuse la o surs special de lumin fie o lumin ultraviolet fie una halogen.
Gelurile fr uscare la lumin se ntresc atunci cnd un activator de gel este pulverizat sau ntins cu
pensula sau atunci cnd acestea sunt nmuiate n ap.
Gelurile sunt disponibile n diverse culori care nu necesit past de unghii. Unghiile arat ca i cum
ar fi fost date cu past de unghii i culoarea rmne pn la ndeprtarea gelului. Se poate folosi i pasta de
unghii peste gel. Atunci cnd aceasta va fi ndeprtat, culoarea gelului va rmne aceeai. Gelurile colorate
stau la baza picturii pe unghii.
J5 (EH"%$%
1.Tehnica Fibroglass
Lipii capsulele de tip Squape
Aplicai Ramolizor pe partea de nivelat
nlturai luciul dup capsul cu pila Garnet
Aplicai o band de Fibroglass pe toat lungimea i lrgimea unghiei, oprindu-v la
2-3 mm de cuticula superioar
Aplicai un strat subire de lipici Fibroglass
Pulverizai "Glue Dry de la 30 cm
Obs. Dac, clienta simte un efect de nclzire dup aplicarea lipiciului nseamn c stratul dvs. de lipici
Fibroglass este foarte gros sau c glue dry a fost pulverizat prea de aproape, deci atenie.
Pilii fibra de sticl cu o pil neagr fin sau cu pila care are 4 fee, ri cu Garnet
Reluai operaiunile 5 i 6 (numerotate prin puncte, respectiv punctele 5 i 6) de dou ori
Pilii lejer suprafaa unghiei cu pila neagr sau cu pila cu 4 fee.
Netezii suprafaa cu blocul alb.
Aplicai ulei pentru cuticule sau ROLL-ON dup care se maseaz
Terminai netezirea cu blocul cu mai multe fee
Trimitei clienta s se spele pe mini
Aplicai baza hidratant
Lsai s se usuce. Aplicai 2 straturi de oj, lsnd s se usuce fiecare strat i punem fixator TOP 60
2. Tehnica Fibre de sticl
Produse
1 cutie capsule 360 Square
1 cutie 360 Perfect Tip
1 lipici profesional 15G
1 clete ghilotin
1 band Fiberglass
1 lipici Fiberglass 30 ml
1 flacon pentru uscarea lipiciului 250 ml
6 pile argintii
6 pile flex negre
6 pile garnet
3 buffere
1 roll on
1 lichid de dezinfectare 1L
TEHNCA CU FBRE DE STCL
UTLZARE: pe unghii scurte i bombate
TMP de aplicare: 1h 15 min
METODA: recent
NV|AREA: uor dificil
AVANTAJE: foarte solid. Poate repara o unghie crpat sau exfoliat. Aspect foarte fin.
CRESTEREA: total invizibil
REUMPLEREA: fiecare 3 sptmni 1 luni
TMP DE REUMPLERE> 30 min / 1h 15 min
ASPECT> foarte natural
5. Tenica 2el ultra!iolet
Produse:
Ramolizor
Gel U.V. N1 Pile argintii
Gel U.V. N2 Pil plat Nylon
Briliant 3 Clete ghilotin
Finish Wipe (spirt) Capsule Perfect Tip
Roll-On Lipici Profesional
Buffer Lamp U.V.
Pile Garnet
Pile Flex negre
mpinge-i pieliele cuticulelor uscate fr a utiliza gel emolient
Tiai vrfurile cu cletele. Lipii capsulele Rotunde sau Perfect Tips. Aplicai Ramolizor pe partea de
nivelat.
Pilii pn capsula lipit pe unghie face corp cu unghia natural cu pila flex neagr sau pila argintie, dup
care nivelai cu pila Garnet fr s fragilizai partea liber.
ndeprtai luciul care este pe partea liber a capsulei care depete unghia natural pilind uor cu pila
Garnet
Cu pensula gel (nylon) aplicai un strat fin de Gel U.V. N1 oprindu-v la 1 mm de cuticula superioar
repartiznd foarte bine prile unghiei. Lucrai acest strat pe toat suprafaa unghiei fr s atingei pielea.
Pune-i unghiile la lampa U.V. timp de 2-3 minute
Cu pensula gel aplicai un strat de GEL U.V. N2, oprindu-v la 1 mm de cuticula superioar repartizndu-l
uniform pe toat suprafaa unghiei fr s atinge-i pielea.
Pune-i unghiile la lampa U.V. timp de 2-3 minute
Reluai operaiunile de la punctele 7 i 8. Dac dorii ca unghia s fie mai groas putei s aplicai un strat
mai gros. Reluai operaiunea 8.
Uscai unghiile cu un erveel mbibat cu lichid de finisare Finish Wipe
Aplicai Brilliant 3 ntr-un strat nici subire nici gros lsnd 2 minute la U.V. apoi tergem unghiile Finish
Wipe
Netezii cu pila neagr fin sau pila Garnet apoi netezii cu blocul alb
Aplicai uleiul pentru cuticule Roll-On pe cuticule i masai
Netezii suprafaa unghiei cu blocul 3 n 1
Trimitei clienta s se spele pe mini
Aplicai o baz hidartant, lsai s se usuce, aplicai 2 straturi de oj i apoi aplicai Top 60 care are rolul
de a fixa i usca foarte repede.
Pentru ndeprtarea gelului se pilete.
Tehnica gel ultraviolet se recomand persoanelor care nu au nevoie de construcia sau modelarea unghiei
i au forma natural frumoas. Dei este o tehnic rezistent nu se recomand persoanelor ale cror mini
intr des n contact cu apa.
4. Tehnica Capsule + gel ultraviolet
Produse:
1 lamp cu ultraviolete
1 cutie 360 capsule Square
1 cutie capsule Perfect Tip
1 lipici profesional 15G
1 clete ghilotin
1 Gel U.V. nalt performan N1
1 Gel U.V. nalt performan N2
1 pensul plat din nylon
6 pile argintii
6 pile flex negre
3 buffere
1 Roll-On
1 Lichid de finisare 125ml
TEHNCA CU GEL ULTRAVOLETE
UTLZARE: pe unghiile scurte sau foarte roase
TMP DE APLCARE: 45 min 1h
METODA: recent
NV|AREA: uoar
ASPECT: foarte solid, hiper fin, hiper natural
CRESTEREA: total invizibil
REUMPLEREA: fiecare 3 sptmni la 1 luni
TMP DE REUMPLERE: 30-40 min
5. Tehnica Acrylic far miros (U.V.)
Recomandat pentru persoanele care-i rod unghiile
mpingei cuticulele pe uscat fr s utilizai un gel emolient
Tiai surplusurile de piele
Lipii capsulele rotunde sau Perfect Tip sau dac unghiile sunt foarte roase, folosii Super Tip cu lipiciul
profesional.
Nivelai pn cnd capsula lipit face corp cu unghia natural
Eliminai luciul de pe partea liber trecnd uor cu pila
Aplicai un bob de pudr roz sau transparent de pe partea superioar a unghiei , fiind ateni s nu
depim suprafaa unghiei, repartiznd foarte bine pe pri.
Punei s se usuce la U.V. 2-3 min.
Aceast pudr se aplic doar o dat!
n nici un caz nu se aplic Primer!
Eliminai lejer ce rezult din pilit apoi dai o form unghiei pe ct posibil de natural.
Netezii cu blocul alb, aplicai ulei de cuticule Roll-On i masai
Trimitei clienta s se spele, aplicai o baz hidratant sau baz special pentru unghii false, lsai s se
usuce, aplicai 2 straturi de oj Longue Duree lsnd s se usuce ntre fiecare strat i apoi aplicai fixatorul
Top 60.
6. Tenica *cr7lic cu miros
Produse:
Cutie de 360 Perfect Tip Pensule N.8
Cutie de 360 Super Tip Pile argintii
Clete pentru unghii artificiale Pile Flex negre
Lipici profesioanl Pile Garnet
Primer Buffer
Acrylic Lichid Roll-On cu calciu
Pudr acrylic roz Lichid dezinfectant
Curtor pentru pensule
mpingei cuticulele pe uscat fr a utiliza un gel emolient
Tiai vrfurile cu cletele
Lipii capsulele Rotunde sau Perfect Tips sau dac sunt foarte roase se utilizeaz capsulele Super Tips cu
lipiciul profesional.
Se aplic Ramolizor pe partea de nivelat
Nivelai pn ce capsula lipit pe unghie face corp cu unghia natural, folosind pila flex neagr sau pila
argintie
ndeprtai luciul marginii libere trecnd uor pila Garnet sau pila neagr fin.
Aplicai Primerul pe unghia natural
Atenie, nu se aplic pe marginea liber!
Aplicai un bob de pudr roz sau transparent pe superioare ale unghiei i modelai-le fiind ateni s nu
atingei unghia. Efectuai acestea pentru toate degetele i activai uscarea ntre 10-15 min
Pilii cu pila Flex neagr sau argintie pentru a da o form pe ct posibil natural
Nivelai cu blocul alb
Aplicai Roll-On pe cuticule i masai
Netezii cu blocul 4 n 1
Trimitei clienta s se spele
Aplicai o baz hidratant
Lsai s se usuce i aplicai 2 straturi de oj Longue Duree. Lsai s se usuce fiecare strat apoi fixai cu
Top 60
FREZAREA CU PLA ELECTRCA
La inceput, lucrul cu freza nu este mai rapid. Pilitul cu freza dureaza aproape la fel de mult ca si in
cazul folosirii pilii manuale. Rapiditate ve-ti cistiga numai cind frezati unghia in forma "smile-line, la
indepartarea aerului cu freza si pregatirea cu freza.
O freza trebuie sa aiba un numar minim de 15.000-20.000 de turatii sau chiar 30.000 turatii.
Pentru scurtarea unghiei aveti nevoie de 20.000-30.000 de turatii. Daca numarul de turatii este mic,
vor fi multe vibratii si materialul(acril sau gel) se va ciobi.
Pilirea unghiei false se face folosind intre 10.000-15.000 de turatii. Daca aveti o freza cu maxim
20.000 de turatii, inseamna ca freza trebuie sa functionze mult timp la putere maxima.Freza si mai ales
dispozitivul de manan se pot supraincalzi, ceea ce provoaca uzarea mai rapida a aparatului, iar dispozitivul
de mana se va incinge la un moment dat atit de tare incit nu il veti mai putea tine in mina.
CAND FREZAM
Purtati o masca anti praf in timp ce frezati. n timp ce frezam unghiile false, rezulta un praf care nu
cade ci zboara in sus, existind riscul sa ni se depuna apoi in plamani.
Cind se pozitioneaza un cap de freza nu trebuie introdus in freza pina la capat, ci se lasa sa iasa un pic,
astfel poate fi utilizat in totalitate.
Atunci cind frezati este important sa miscati freza in mod constant. Daca se sta prea mult intr-un
singur loc(citeva secunde) se creeaza forte de frecare, zona se incalzeste brusc iar clientul v-a sinti o mare
durere. Trebuie sa aveti mereu in minte faptul ca patul unghial simte caldura incepind de la 80C. Deci cind
clientul se plinge ca simte caldura pe deget, inseamna ca patul unghial s-a incins foarte tare.
Nu trebuie sa apasati niciodata cu freza. Lasati freza sa-si faca treaba ei. Daca apasati, se creeaza
si in acest caz fristiune si clientul simte imediat caldura pe deget.
Miscarea frezei este de la stinga la dreapta si inapoi, unghiaajustindu-se in mod uniform. Doar la colturi
puteti folosi freza de sus in jos dar nu prea multe ori.
n timp ce miscati freza de la stinga la dreapta si inapoi, miscati-o si de sus in jos, peentru a pili atit
suprafata unghiei cit si patul unghial.
Fiti atenti sa tineti freza intotdeaunan paralel cu unghia falsa. Nu inclinati freza, pentru ca atunci veti taia cu
ea. Toate capetele pe care le voi folosi la Acril, trebuie sa fie capete cu diamant(diamantate)
Carbid, diamant, smirghel, ponce
$apatul pentru pregatit: este un capat cu virful conic (sau ascutit) si se foloseste pentru
indepartarea cuticulei, si chiar pentru indepartarea luciului unghiei naturale. Turatia trebuie sa fie minima.
Daca trecem capul de freza pe suprafata mainii trebuie sa fie o senzatie placuta. Atunci turatia este cea
potrivita(aprox 2000 de turatii) . Pentru manichiura si pedichiura se recomanda folosirea capetelor din piatra
ponce.
$apatul glontM/ullet=, este proiectat a fi folosit si pentru curatarea dedesubtului unghiei(adica virful
pe dedesupt). Curatarea se face cu o turatie mica. Aveti grija sa nu frezati de tot unghia naturala. Daca veti
face asta, unghia naturala se va retrage si veti obtine efectul de "pocketlifting(unghia falsa se desprinde si
se ridica la mijloc)(cam 6000-7500 rotatii).Aceasta operatie poate fi executata si cu capatul de pregatire
De asemenea daca am material care s-a scurs, il pot indeparta cu ajutorul acestui cap de frezat. Turatia
trebuie sa fie de aprox. 10.000-15.000 de rotatii.
$apul :utoiasM/arrel= : este disponibil in 3 variante: fine, mediu si course. Cel mediu si cel mare se
folosesc pentru a subtia unghia prin frezare si pentru a o scurta. Capul fine se foloseste pentru a finisa.
Aceste capete se folosesc lao turatie de 10.000 pina la 15.000 de rotatii.
Petru GEL exista un cap de freza cu mandrina pe care se monteaza o mica rola abraziva. Rolele
abrazive sunt disponibile in varianta fina, medium si cu granulatie mare(240, 120, 80). Rolele abrazive sunt
de unica folosinta.
Pentru gel nu folositi niciodata un cap freza cu diamant deoarce pulberea rezultata este atit de fina incit intra
in porii capuli cu diamant si nu se mai poate curata niciodata.
)&"%$H%UR& EJE$U(&(& $U &KU(ORU# P%#E% E#E$(R%$E
Dezinfectati mana dumneavoastra si mana clientei.
mpingeti cuticula cu pusherul
Pentru scurtarea unghiei naturale folositi mandrinela cu rola abraziva 120 sau 240. Tineti piesa
vertical si cu partea de virf scurtati virful unghiei naturale.
Tineti piesa orizontal si folosind acelasi cap inndepartati orice urme de pe suprafata unghiei
naturale.
ndepartati urmele de pretigium si curratati cuticula. Tineti bitul paralel cu unghia si folositi virful lui
pentru a curata. Urmariti conturul cuticulei fara sa schimbati unghiul bitului care trebuie sa fie
permanent paralel cu unghia.
Daca aveti biti de chamois, puneti o picatura de ulei pe unghie si cu turatia de 6000-7000 rotatii, dati
luciu unghiie naturale.
Curatati unghia de resturi
ndepartati eventuale resturi mici de oiele cu ajutorul clestisoruli de cuticule.
)&"%$H%UR& SP&
Un sistem complet de ingrijire pentru unghii si maini superbe
Pentru a pastra frumusetea naturala a unghiilor, este foarte important sa le oferiti continu principii
active esentiale, hranirea si hidratarea necesara.
Produsele complementare sunt special adaptate la nevoile unghiilor si le ofera ingrijirea intensiva
pentru o protectie optima. Oferiti unghiilor dumneavoastra conceptul unic de ingrijire SPA pentru a le
conserva frumusetea si a le proteja impotriva influentelor exterioare daunatoare.
$O"$EP(U# SP&
S= SANUS P=PER A=AQUAM

Conceptul SPA se completeaza prin tehnici de relaxare:AEOMOTERAPE, WELLNESS, MASAJ
Systemul de ingrijire SPA, cuprinde o serie de produse create pentru a lucra impreuna si pentru a da
unghiilor , mainilor si picioarelor frumusete si vitalitate. Este singurul sistem de ingrijire totala a unghiilor si
pielii, oferind beneficiul unor rezultate remarcabile tot timpul.
SP&Gul ofera optima protectie impotriva agresorilor mici cum ar fi spraN de par6
parfum6desinfectanti6 etc...,nu ofera numai produse pentru problemele unghiilor, ci si o ingrijire completa
pentru a pastra unghiile si pielea frumoase.
Problemele unghiilor sunt usor identificate folosind ghidul culorilor creat de alessandro pentru o
usoara identificare a tipului unghiei clientei. Trei culori diferite sunt folosite pentru a deosebi trei tipuri de
unghie importante. ngrijirea unghiei este creata in functie tipul unghiei, simplu, repede si profesional.
UngEiile normale si puternice
Unghiile puternice, normale, pot avea o singura problema: pot deveni prea tari si in acest
caz este foarte important sa le aplicam ulei si sa le hidratam pentru a preveni despicarea
pe diagonala a unghiilor. Acest tip de unghie este tare si de multe ori au riduri datorita
uscaciunii. De asemenea si curba "C este foarte pronuntata, unghiile pot fi chiar foarte
galbene datorata niveluluii ridicat de cheratina. Culoarea galbena poate fi cauzata si de
produse cosmetice ca lacul de unghii de culoare inchisa aplicat fara base coat.
UngEiile care se eCfoliaza
Unghiile care se exfoliaza au de obicei santuri
longitudinale si despicaturi verticale tipice care separa diferitele straturi ale
unghiei. Aspectul unghiei este de la plat pina la un arc foarte pronuntat, iar
cuticula este uscata si crapata. Pielea mainilor este in cele mai multe cazuri
stresata. Unghia in sine nu poate produce uleiuri. O terapie speciala a cuticulei
ofera suport unghiei naturale deshidratate.
Unghiile subtiri si moi
UngEia su/tire este este foarte neteda si lucioasa, iar virful unghiei este de
culoare deschisa catre alb. Deseori este plata pe laterale sau chiar tinde a
avea forma de lingura. Unghia este subtire cind aplicind o mica apasare pe virful
unghiei aceasta se indoaie. n cele mai multe cazuri cuticula este foarte fina,
pielea mainii moale si umeda cu o structura foarte fina. Unghiile moi de
asemenea au tendinta de a se despica(exfolia)
Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea intins a unui om adult acoper o suprafat de circa
2 metri ptrati, cam cat un cearceaf obisnuit. Are o greutate de aproape 3 kg, ceea ce inseamn cam a
douzecea parte din greutatea intregului corp.
Functiile pielii sunt multiple: asigura prin elasticitatea sa protectia
mecanica a organismului (adica ne apara intr-o mare masura de
lovituri, taieturi, zgiriieturi), opunindu-se socurilor din exterior,
protectia termica prin faptul ca inveleste corpul si participa la
termoreglare (adica ne face sa transpiram cind e prea cald si prin
aparitia "pielii de gaina"sa ne incalzim cind ne e frig), protectia
contra radiatiilor solare (adica ne apara de cancere datorate
expunerii la soare si de arsurile direct cauzate de soare), protectia
sebacee , face ca la suprafata pielii sa se formeze un strat subtire
gras, numit filmul hidrolipidic, care ne apara de patrunderea
microbilor in piele.O alta protectie este cea sudorala , cea care
sigura transpiratia prin acare se elimina din organism o parte din
toxine, in acelasi timp asigurindu-se racirea si umedifierea pielii.
Grosimea pielii varieaz intre 0,5 si 5 mm. Este relativ subtire in
regiunile corporale putin expuse la uzur sau presiune, si mai
groas pe suprafetele care sunt mai solicitate, de exemplu pe tlpi.
Privita la microscopul optic pielea apare formata din epiderm si
derm sub care se gaseste un strat de grasime atasat pielii numit
Eipoderm.Stratul superficial, epidermul , are o grosime de
cca.0,2mm, iar dermul de 2mm pina la 4mm.
La microscop se poate observa c pielea este format din dou
straturi. Stratul extern cornos al epidermei este format din 20 30 de
randuri de celule moarte. Aceste celule sunt asezate una peste alta,
asemeni unor tigle, de aceea pielea se intinde cu usurint in timpul
miscrii. n fiecare zi, mii de celule se desprind de pe piele, dar
aceasta nu se uzeaz, fiindc celulele moarte sunt inlocuite in permanent cu altele noi.
Termeni medicali pentru diferite portiuni ale pielii, sunt utilizati in mod frecvent pentru a vinde produsele
destinate ingrijirii pielii si pentru a promova diferite proceduri cosmetice.
Epidermul, stratul superior al pielii
Epidermul este cel mai subtire strat al pielii; cu toate acestea este responsabil de protectia fata de
injuriile produse de mediu. Epidermul la randul sau, este constituit din 5 straturi: stratul germinativ, stratul
spinos, stratul granulos, stratul lucios si stratul cornos. Epidermul gazduieste si alte tipuri de celule:
keratinocite, melanocite si celule Langerhans. Keratinocitele secreta proteina cunoscuta sub numele de
keratina, principala componenta a epidermului.
Melanocitele produc pigmentul pielii cunoscut sub denumirea de melanina.
Celulele Langerhans impiedica patrunderea substantelor straine la nivelul pielii.
Dermul, stratul miAlociu
Acest strat este responsabil pentru producerea ridurilor. Dermul reprezinta o combinatie complexa
de vase sanguine, foliculi pilosi si glande sebacee. La acest nivel se intalnesc fibre de colagen si elastina,
doua proteine necesare pentru mentinerea sanatatii pielii, deoarece ii confera suport si elasticitate.
Fibroblastele sunt celulele intalnite in acest strat, ele fiind responsabile de sinteza colagenului si elastinei.
Acest strat contine de asemenea, receptori tactili si proprioceptivi (ai durerii).
Hipodermul, stratul grasos
Diminuarea cantitatii de tesut de la nivelul acestui strat, determina aparitia de cute (riduri) la nivelul pielii .
Acest strat este cunoscut si sub denumirea de strat subcutanat. Gazduieste glandele sudoripare, celulele
grasoase si fibre de colagen. Hipodermul este responsabil de conservarea caldurii corpului si de protejarea
organelor vitale.
$olagenul este proteina cu ponderea cea mai mare de la nivelul pielii, reprezentand 75% din
constituentii pielii. Este, de asemenea, sursa primara a tineretii, responsabila pentru apararea impotriva
ridurilor si a liniilor fine. n timp, factorii de mediu si varsta, diminueaza capacitatea organismului de a
sintetiza colagen.
Elastina confera pielii elasticitatea. Aceasta proteina se intalneste impreuna cu colagenul la nivelul
dermului si formeaza structura pielii si a organelor. La fel ca si colagenul, elastina este afectata de trecerea
timpului si de catre diferiti factori. Reducerea cantitatii acestei proteine cauzeaza zbarcirea si cutarea pielii.
Oeratina este cea mai potenta proteina de la nivelul pielii. Este, de asemenea, predominanta in
constitutia parului si a unghiilor. Keratina este constituentul care confera rigiditatea pielii.
Reinnoirea pielii
Sub epiderm, in stratul germinativ, celulele se afl intr-o continu diviziune. Celulele nou formate
sunt apoi incrcate cu o protein rezistent, cheratin, care determin cheratinizarea celulelor. Pe msur
ce iau nastere celule noi pe dedesubt, cele cheratinizate vor fi impinse spre exterior. O celul ajunge in
stratul extern in trei patru sptmani, aceasta fiind durata ei de viat. Celulele moarte se desprind de piele
sub forma unor solzisori abia vizibili. Un om in timpul vietii pierde sub aceast form aproximativ 18 kg piele.
Sub epiderm se gsesc celulele pigmentare, melanocitele. Acestea produc pigmentii numiti melanin,
pentru a ne proteja de efectele duntoare ale radiatiilor ultraviolete. Melanina absoarbe energia luminii,
devenind mai inchis la culoare; acesta este motivul pentru care pielea se bronzeaz, dac este expus la
soare. Mai tarziu, melanina migreaz spre suprafata pielii si se desprinde impreun cu celulele moarte
pielea bronzat devine palid cu timpul. La cei cu pielea mai inchis, melanina este produs in cantitti mai
mari.
Produsele folosite pentru realizarea manichiurii SPA
- desinfectant
- o ta/leta sau un sapun special Mgel=pentru inmuiere5
Rolul lor-inmoaie foarte bine cuticula si pielea mainii, stimuleaza cresterea unghiei, revigoreaza
pielea din jurul unghiei si reactiveaza refacerea pielii
- cuticle remover produs pentru inmuierea stratului superficial de celule moarte ale cuticulei
- Scru/ sau ECfoliant - trateaza efectiv stratul superior al pielii mainilor. Zilnic, stratul de celule moarte ale
pielii, creste. Aceasta acumulare continua de celule, face ca pielea sa aiba o structura inegala,dura si sa
para lipsita de viata, obosita si mbatrinita.
Cu ajutorul Scrub-ului se inlatura usor si totodata profund acest strat de celule moarte si se imbunatateste
aspectul pielii dindu-i un aspect proaspat si stralucitor. Pielea ramane moale si catifelata
- 9omaAG $ontine particule mult mai mici si mai fine pentru curatarea pielii
)&S$& - Proprietatile de hidratare vor face ca pielea sa para mai tinara, intinsa si revigorata
Pielea va fi astfel hranita si hidratata,
- $rema sau Uleiul pentru )&S&K - care hraneste si hidrateaza pielea
masajul mainilor ajuta la: Stimula circulatia singelui
Reface elasticitatea si culoarea pieli cit si tonusul muschilor
Hidrateaza pielea
ndeparteaza tensiunea musculara si din incheieturi
mbunatateaste calitatea miscarii si a articulatiilor
Elimina disconfortul artritei si al reumatismului
$a instrumente folosim: pile pentru unghia naturala
Bufere
Bufere de luciu
Pusher inox
Betisor de portocal
Clestisor de cuticule sau forfecuta de cuticule
)&"%$H%UR& SP&
1. Ne asiguram ca platoul de lucru cit si instrumentele sunt desinfectate si sterilizate corespunzator
normelor in vigoare
2. Clienta se spala pe maini obligatoriu Apoi desinfectam mainile clientei si ale lucratorului cu
produse speciale din dotare
3. Diagnosticam unghiile clientei prin observarea comportamentului si aspectul unghiei. Daca la final
apar mai multe suprapuneri, ingrijirea unghiei trebuie completata cu produse speciale, acordindu-se o mai
mare atentie cuticulei. Este extrem de important sa se efectueze o diagnosticare corecta.
4. Se indeparteaza lacul de unghii folosind dizolvantul special
5. Scurtam si dam forma unghiilor de la o mana(incepem cu mina stinga), cu pila speciala , aleasa
in functie de tipul unghiei (normala, subtire, care se exfoliaza)
6.Se impinge usor cuticula cu spatula (pusher)sau cu betisorul de portocal, fara presiune pentru a
evita traumatizarea radacinii unghiei, astfel incit cuticula sa fie impinsa foarte bine si unghia sa ramana cit
se poate de curata.
7. Se aplica pe fiecare deget in zona cuticulei cuticle remover care se lasa sa actioneze 3 min.
Acest gel inmoaie cuticula si ajuta la indepartarea excesului de cuticula.
8. Se introduce mina la care s-a lucrat in bolul cu apa calda la care s-a adaugat tableta sau gelul
pentru inmuiere, si se lasa sa actioneze intre 5 si 7 minute
9. ntre timp se repeta pentru mana cealalta operatiile de la punctele 5, 6, 7, 8
Se scoate mana din bol si se tapoteaza usor cu un prosop
Se aplica usor cu ajutorul spatulei pe mana, o cantitate cit un jumatate de lingurita, exfoliant, dupa
care se maseaza usor fiecare deget in zona de cuticula si placa unghiala, cu miscari circulare.Apoi
se maseaza intraga palma pe exterior si pe interior, pina la articulatie sau pina la cot(in functie de ce
doreste clienta(clientul).
Se reintroduce mana in bolul cu apa unde mai sta 5 min timp in care se repeta operatiile 10 si 11 la
mina cealalata.Dupa aceasta se clateste mana in bolul mare, se repeta operatia la mana cealalta.
Se strerg mainile si unghiile foarte bine, prin masare usoara a fiecarui deget
Se impinge cuticula cu pusherul sau betisorul de portocal si se curata zona cuticulei sa ramana
curata
Se aplica masca incepind cu degetele si continuind cu palma catre cot, dupa care se impacheteaza
un fillm osmotic si lasam sa actioneze 10 min.
Se indeparteaza masca iar resturile se indeparteaza cu bureti de demachiere sau chiar srvetel de
unica folosinta. Apoi spalam in lighenasul cu apa calda.
Se aplica uleiul sau cremma pentru masaj si realizam masajul mainilor pin ala cot
Se indeparteaza resturile de crema de pe suprafata unghiei si din jurul cuticulei, se degreseaza
foarte bine placa unghiala cu ajutorul dizolvantului fara acetona. Daca nu facem acest lucru,
tratamentele si lacurile ce urmeaza a fi aplicate pe unghie se vor exfolia.
Se curata placa unghiala si cu ajutorul buffer-ului pentru curatat, se ia luciul placii unghiale;
Se aplica pe unghie Base Coat sau tratament cu Calciu sau Anti-aging Ridge filler, , apoi
asteptam 2 minute sa se usuce.
Daca se doreste se aplica un lac colorat de unghii, apoi asteptam 2 minute
Se aplica Top Coat-ul pentru uscare rapida si protectie.
Lacurile sint de mai multe tipuri:
Simplu cu culoare si luciu
Metalic cu luciu si culoare
Hamililon 2 culori in 1, se schimba la lumina
Termo culoarea se schimba la temperatura
UF (pentru disco) la lumina ultravioleta isi schimba culoarea
Kracle foaie de desen sau carte (cifre)
Amali mat, fara luciu
Perlamutru
Lac cu luciu si strazuri
Oglinda- (cu argint)
Lacul se vopseste de 2 ori, primul strat subtire , al doilea mai gros . Al treilea strat de protejare si luciu.
Pictarea unghiilor
Ca orice forma de nail art, de-acum clasicele ungEii pictate, se
reinventeaza constant, ajungand in prezent sa fi evoluat in adevarate
opere de arta miniaturala, realizate prin una din metodele: liner pe baza
de apa, vopsea acrilica sau din geluri colorate. Materialele folosite au
evoluat in timp, ca si tehnicile de aplicare, si astfel multe modele de
unghii pictate au devenit mult mai accesibile, atat pentru tehnician cat si
pentru cliente, datorita micsorarii timpului de lucru si implicit a pretului.
Unghii pictate cu liner pe baza de apa
Acest tip de unghii pictate se poate realiza pe ung,ii !alse cu
gel sau ung,ii !alse cu acril, dar se poate realiza deasemenea si pe
unghii naturale. Cele mai elaborate lucrari imbina mai multe culori de
liner pe un fond deja pictat cu geluri colorate sau acriluri si care la final
au efecte 3D datorita straturilor separate prin gel sau acril transparent.
Unghii pictate cu vopsea acrilica
Reprezinta cel mai versatil si complex mod de a crea unghii pictate.
Lucrarile sunt spectaculoase, culorile sunt foarte pigmentate si se imbina
in mod armonios, in special cu tehnica "One Stroke. Se pot realiza
lucrari realiste, tablouri miniaturale, dar si picturi fantezie pe o tema data.
Unghii pictate cu geluri colorate
Este tipul de unghii pictate care s-a dezvoltat cel mai recent. A fost nevoie ca gelurile colorate sa
ajunga la o consistenta si un nivel de pigmentare optim pentru a usura tehnica de imbinare "pe ud a
gelurilor. n acest fel se obtin lucrari spectaculoase, cu un nivel mediu de dificultate in lucru, iar paleta foarte
mare de culori stimuleaza creativitatea tehnicianului intr-un mod deosebit.
UngEii pictate cu culori com/inate in apa
n urma acestui procedeu mai vechi rezulta unghii pictate in forma marmorata. Mai multe culori de oja se
combina pe suprafata apei dintr-un pahar cu ajutorul unui betisor pentru fiecare unghie in parte. Pentru
transferul lucrarii pe unghie se sigileaza degetul cu banda adeziva, pentru a nu lua contact cu apa.
nconvenientele acestei metode sunt pe de-o parte numarul limitat de modele ce pot fi realizate si pe de alta
parte timpul mai indelugat de lucru, datorat faptului ca modelul fiecarei unghii se lucreaza individual si se
transfera pe unghii unul cate unul.
Este indicat ca fiecare tehnician de unghii sa cunoasca cel putin una din metodele prezentate mai
sus. ndiferent de metoda aleasa de dumneavoastra, puteti realiza nenumarate modele de unghii, pe care le
puteti invata in seminarii specializate sau pe care le puteti crea, daca va dati frau liber imaginatiei.
Trebuie sa stiti ca tehnicile de a crea ungEii pictate se invata destul de repede, dar trebuie sa aveti
materiale si pensule bune si trebuie exersat tot timpul, altfel se pierde exercitiul.
UngEii metalice
Un alt trend al anului 2011 in manichiura il reprezinta cel legat de ungEii metalice. Look-ul poate fi
obtinut in mai multe feluri, fie cu foita de aur, fie cu oja metalica sau cu foitele colante speciale la celebra
manichiura Minx. Aceasta moda cu unghii metalice a pornit de fapt de la maniciura .in" afisata de
4e7once intr-un videoclip in 2010.
UngEii minC
Pana nu de mult celebrele unghii Minx au fost rezervate doar star-urilor si se efectuau doar pe scara
restransa, dar incepand cu aceasta primavara, avand in vedere numeroasele cereri, au fost produse in serie
foitele colante. Aceste foite sunt alcatuite dintr-un strat metalic mult mai gros decat o foita de aur normala
montata pe un strat de adeziv special. Pentru a se mula perfect pe forma tubulara a unghiei, foita trebuie
incalzita ianinte de montare pentru cateva secunde. Astfel aceasta se lipeste perfect de unghie, rezistand
mai mult decat o oja obisnuita si protejand in acelasi timp unghia de agresiuni exterioare. Foitele pentru
unghii Minx exista sub forma simpla de metal lucios sau imprimate cu animal print, romburi, careuri, buline,
etc.
O alta variatiune pentru unghii metalice este reprezentata de folosirea foitelor argintii sau aurii pentru
nail art. Acest procedeu nu este nou, dar pana acum nu s-au folosit niciodata foitele pe toata unghia, ci
numai in puncte, de obicei pentru a creea un fond pentru o lucrare de nail art mai complexa. Aplicarea se
face foarte simplu pe un strat neuscat de lac. Se asteapta pana la uscarea lacului, dupa care se inlatura cu o
perie surplusul de foita sau partile care nu adera la unghie. Pe unghii false putem aplica foita si cu lipici,
pentru o rezistenta indelungata.
OAa metalica
Cu ajutorul culorilor de oja metalica putem obtine cel mai usor unghii metalice. Chiar si cea mai
conservatoare doamna poate gasi o culoare de oja metalica care sa-i placa si poate obtine acest look trendy.
Majoritatea marilor producatori de oja au scos colectii noi de culori pentru unghii metalice, dar exista doar
cateva numitoare comune: auriu, bronz, mov si albastru.
)&"%$H%UR& K&PO"EP&
Manichiura Japoneza - nail art pe unghii false
Termenul generic de manicEiura Aaponeza este asociat unor concepte foarte diferite si desemneaza atat un
tip de manichiura clasica, despre care am scris in articolul "manichiura japoneza", cat si un gen de nail art pe
aplicatie de unghii false. Particularitatea acestui tip de manichiura o reprezinta decoratiunile de unghii
folosite excesiv, rezultand o forma de nail art foarte incarcata.
Totul a inceput la mijlocul anilor '90, atunci cand a luat amploare moda strazii si cultura pop specifica
Japoniei. n mod neasteptat, manichiura japoneza a prins foarte bine, a supravietuit pana azi, cand este
adoptata de femeile de toate varstele si iata ca a depasit hotarele Japoniei. Manichiura stereoscopica, asa
cum este numita in Statele Unite manichiura japoneza a aparut ca serviciu incepand cu anul 2009, iar in
Europa a inceput sa se ceara abia din 2010. Datorita caracterului foarte extravagant, manichiura japoneza
este apreciata de europencele in general conservatoare, doar pe segmentul de varsta 15-23 si este asociata
de obicei cu tinute de genul Sweet Lolita ( Hello Kitty) sau Sweet Punk (tinute de scena Gwen Stefani, Katty
Perry sau Lady Gaga).
Manichiura japoneza se realizeaza pe o aplicatie de unghii false cu gel sau acril, care poate sa aiba fond din
culori intrepatrunse sau culori mate, care se aplica sub stratul de sigiliu. De asemenea fondul colorat se
poate realiza cu air brus . Pe suprafata rezultata se monteazacu lipici special multe decoratiuni, de toate
formele: pietricele, strass-uri, fundite, bilute, perle, fluturasi, floricele, pene, fructe, stelute, figurine fimo, etc..
Decoratiunile pot fi insotite si de abtibilduri, litere sau chiar picaturi de acril colorat, dispuse astfel incat sa
creeze modele de unghii foarte originale si extrem de diversificate.
DE$OR&(%U"% DE U"9H%%
Unghii cu strass-uri laturi de manichiura moon si manichiura grafica pop art, anul acesta unul dintre
curentele importante din acest domeniu este reprezentat de manichiura infrumusetata cu diverse
decoratiuni de ungEii. Acestea pot fi foarte variate, de diverse forme si marimi, colante sau nu, in forma de
pietre, lucioase, mate, etc .
Decoratiunile de unghii se folosesc de mult timp, insa in fiecare an exista decoratiuni de unghii trendy,
specifice pentru fiecare sezon.
Anul acesta la moda sunt decoratiuni de unghii de tip strass S8aro!s9i, colorate, in forma de caro, din care
se aplica cate una pe unghie sau strass S8aro!s9i clasic cu care se decoreaza unghia in totalitate, pe toata
suprafata, strass langa strass.
n acest sezon se foloseste in premiera pentru decorarea unghiilor sticla pisata, care confera un
efect glazurat si lucios, pentru un look foarte original. Daca urmati acest trend va trebui sa purtati unghii
colorate puternic, cu multe decoratiuni dispuse in degrade, sau daca sunteti mai conservatoare veti putea
obtine un look flashy care se incadreaza in acest curent prin folosirea unui lac de unghii cu bucati mari de
gliter. Deasemenea unghiile se pot decora cu ajutorul gelurilor colorate, combinate pe ud, combinand geluri
mate cu geluri gliterate (geluri cu sclipici), vopsea acrilica si strass-uri.
Exista modele de unghii care se pot realiza acasa cu ajutorul decoratiunilor colante, cu strass-uri sau lacuri
gliterate, dar cele mai complexe si mai reusite modele de unghii trendy se realizeaza in salon, de catre
tehnicieni care folosesc materiale profesionale.
)&"%$H%UR& )OO"
Manichiura moon este de fapt un come back al unui curent mai vechi specific anilor '20 , '30 si '40.
Cu toate acestea beneficiaza de o abordare modernista prin prisma culorilor folosite si deasemenea prin
colorarea optionala a varfului in oglinda cu zona cuticulei. Acest tip de manichiura a fost inventat de o
manichiurista de la studiourile MGM la inceputul anilor '20 si a venit mai mult ca o rezolvare a unei probleme.
n aceeasi perioada s-a inceput folosirea vopselei pentru masini la pictarea unghiilor, fara vreo modificare a
formulei chimice, dar s-a observat ca din cauza componentilor agresivi, aceasta ataca unghia, cu precadere
in zona lunulei (semiluna unghiei), care este si cea mai sensibila. n consecinta, ca rezolvare a acestei
probleme, a aparut manichiura moon, care implica atunci colorarea unghiei, cu exceptia zonei lunulei, adica
zona de langa cuticula. Spre deosebire de acea perioada, in zilele noastre nu poate fi vorba de necesitate, ci
doar de estetica si manichiura moon poate fi realizata din doua culori suprapuse pentru a crea un anumit
efect optic. Exista unele culori specifice sezonului, cum ar fi camel, cappuccino, vanilie si maro pentru
primavara, iar pentru vara grej, vernil, lila, somon si bleu, care pot fi toate combinate cu culori contrastante
sau cu alb si negru.
Din pacate, manichiura moon e destul de greu de obtinut acasa, fiindca trebuie folosite sabloane
pentru simetrie la toate unghiile si aceste sabloane nu sunt deocamdata disponibile decat in mediul
profesionist din saloane. Manichiura moon este in esenta tot o forma de french, dar stilizat si pretabil in
special pe o forma rotunjita a unghiei. Se potriveste segmentului de varsta 25-45 de ani, in general
doamnelor elegante si cu o anumita atitudine, care stiu sa poarte unghii alungite si rotunjite.
)anicEiura Pop &rt
Manichiura grafica Pop Art
Sunt importante forma si lungimea unghiilor. Acestea vor fi purtate relativ scurt si cu colturile usor rotunjite,
imitand forma de unghii naturale. n esenta, manicEiura Pop &rt reprezinta jocuri geometrice, orice
imprimeu Pop Art ori unghii cu animal print in culori oximoronice sau chiar alb si negru, care vor fi mereu in
trend.
REALZAREA PEDCHUR OBSNUTE
OPER&(%% PRE9&(%(O&RE %" 'EDERE& EJE$U(&R%% PED%$H%UR%%
PRE9&(%RE& #O$U#U% DE )U"$&
Piciorul nu se trateaza decat in cea mai perfecta stare de curatenie, cu unelte si instrumente dezinfectate, cu
o perfecta curatenie la locul de munca, iar lucratorul trebuie sa aibe trusa de pedichiura completa.De aceea
inaintea inceperii activitatii, lucratorul este obligat sa respecte urmatoarele:
1)Sa poarte hai ne de protecti e (hal at)
2) Sa aibe unghiile curate si igiena pusa la punct
3) Sa verifice curatenia bazinelor si a cabinei de lucru
4) naintea inceperii lucrului si la terminarea acestuia sa se spele pe maini la fiecare client
5) La fiecare client sa schimbe prosopul, sa dezinfecteze instrumentele si sa spele bazinul de pedichiura.
PRE9&(%RE& %"S(RU)E"(&RU#U% "E$ES&R
Pentru executarea pedichiurii se folosesc o serie de instrumente confecionate din materiale de cea mai
bun calitate, rezistente n timp i care s se comporte bine la sterilizri sau dezinfectri repetate.
nstrumentele necesit dezinfecie i sterilizare prin metode adecvate, nainte i dup fiecare client n parte.
n acest fel se reduce la minim posibilitatea de transmitere a bolilor, extrem de prezent n salonul de
pedichiur.
FORFE$U+& PE"(RU U"9H%% NR.1-are format mic, lame de tiere ascuite i uor curbate.
Se folosete la tierea cuticulelor din anul periunghial.
FORFE$U+& PE"(RU U"9H%% NR.2-are format mic, lame de tiere ascuite i drepte. Se
folosete la tierea straturilor cornoase de la vrful falangei.
CLESTE PENTRU UNGH
$le.te mare-are dou brae, unul prevzut cu un suport de sprijin care asigur stabilitatea. Se folosete la
tierea unghiilor i la scoaterea colurilor foarte mari.$le.te micG asemntor ca form cu cel mare dar de
dimensiuni mai reduse. Se folosete la scoaterea colurilor foarte mici ale unghiilor i la scoaterea i
curarea btturilor de sub colurile unghiilor ncarnate.
:%S(UR%U# este o lam din oel inoxidabil, concav pe una dintre suprafee i ascuit la vrf.
Sunt de mai multe mrimi:
NR.1 se folosete la tierea straturilor cornoase de pe falange
NR.2 are lama mai mare, se folosete la tierea straturilor cornoase de pe talpa piciorului.
NR.3- are lama mai lat, se folosete numai pentru tierea straturilor cornoase de pe clci.
NR.4 asemntor cu nr.1 este un bisturiu de rezerv (dac celelalte s-au defectat)
NR.5- are lama dreapt, ascuit la vrf, se folosete la tierea i ndeprtarea unghiilor ngroate, deformate
i prost crescute .
$U+%(U# Mdlti)-un bisturiu foarte ascuit cu vrful n form de dalt, se folosete la scoaterea
colurilor foarte mari ale unghiilor deformate.
$H%URE(& este format dintr-un singur corp, mnerul se continu cu o tij cilindric, ngust, cu
vrful rotunjit, iar pe una dintre suprafee lama este concav.
n funcie de tipul de lama se disting:
CHURETA NR.1 G are tija cilindric cea mai mic, se folosete la dezlipirea pielielor din antul periunghial,
la aplicarea carminului, la scoaterea colurilor sau a btturilor foarte mici situate sub colul scos.
CHURETA NR.2 G are tija cilindric mai mare, se folosete la scoaterea colurilor i a btturilor mari de sub
colul scos
CHURETA NR.3 G are tija cilindric mai mare dect chiureta nr.2, se folosete n cazuri speciale(la
extragerea unghiilor sau a colurilor)
ROPE(& - are un singur corp, mnerul se continu cu o lam ce se ngusteaz spre vrf i lama se
rotunjete, se folosete la extracia btturilor de pe i dintre falange, de pe talpa piciorului sau de
pe calci.
#&"$E&Ms7geata) - are un singur corp, mnerul se continu cu o lam care se ngusteaz la vrf si
apoi se lete (asemntoare cu un romb cu coluri), se folosete la extragerea btturilor adnci
pe sau dintre falange.
P%#& G lama de oel are ambele suprafee cu striaii foarte fine i ascuite,
se folosete la pilirea, formarea i finisarea unghiilor i n operaia de
scurtare
T#$U%# &' $#L'(
1. Diamant pentru unghiile dure
2) Smirghel pentru unghiile moi, sensibile care se pot rupe
3. Pila pentru calcaie

&P&R&(U# E#E$(R%$ PE"(RU )&"%$H%URD PED%$H%UR&



EJ&)%"&RE& S% PRE9&(%RE& $#%E"(E%
Pedichiurista are obligatia ca, inaintea inceperii lucrului, sa examineze foarte bine picioarele clientei.n cazul
in care se constata ca exista ciuperci, eczeme, bataturi cu puroi, negi, unghii incarnate, se va evita inceperea
lucrului, iar pedichiurista ii va reconamda clientei sa mearga sa consulte un medic dermatolog.
nainte de a incepe pedichiura, se procedeaza la inmuierea picioarelor timp de 10-15 minute, in apa calda, in
care se poate adauga sapun lichid. Se pot adauga in apa 10g de bicarbonat de sodiu, care are insusirea de
a deschide porii, permitand apei sa intre mai usor in epiderma, inmuind tesuturile,descongestionand
picioarele umflate si obosite, regland circulatia.
n tratamente mai complexe, clienta poate fi lasata la inmuiat si 30 de minute. n cazul in care s-au produs
leziuni, dupa scoaterea bataturilor mai profunde, se dezinfecteaza cu spirt sau septol. Ranile care
sangereaza pot fi date cu apa oxigenata.mpotriva infectiilor poate fi folosit si rivanol sau penicilina sub forma
de pulbere, sau sulfamina.Pe toate ranile pe care s-au folosit medicamente se va pune un pansament steril.
n cazul in care clienta are varice, inainte de a efectua baia, se vor bandaja gambele pentru a contracara
efectul apei calde care dilata vasele de sange. Tot in acest caz, se va folosi apa ceva mai rece. mpotriva
gadilatului se poate masa talpa piciorului, pentru a atenua gadilatul. n cazul in care clienta are basici, se vor
taia cu foarfecele (nu jupuite), in asa fel incat sa curga lichidul si pielea sa ramana cat mai intacta. Se
dezinfecteaza locul, se panseaza, impiedicand infectarea. n cazul in care s-a format puroi, in urma extragerii
unor bataturi sau a unei unghii incarnate, clienta va fi trimisa la medic pentru a evita infectii mai grave, uneori
fiind nevoie sa se scoata unghia in intregime.
n cazul in care clientul se plange de transpiratie abundenta se tin picioarele in apa calda la o temperatura de
20-30 grade timp de 25-30 minute. Se lasa pielea sa se usuce de la sine dupa care pedichiuristul va aplica
pe talpi, degete si falange 10 g aci boric. Tratamentul se va repeta trei zile consecutiv.
(%PUR% DE PED%$H%UR&
Exist diferite tipuri de pedichiura. Unele dintre cele mai comune tipuri sunt dup cum urmeaz (nume i
produse pot varia de la spa la spa):
#edic,iura Oisnuita, Acesta este un tratament simplu care include nmuierea piciorului, splarea lui cu o
piatra ponce, taierea si modelarea unghiilor, masarea acestuia, hidratarea cu crema si lustruirea unghiilor.
#edic,iura Spa. nclude o pedichiur obisnuita i, n general, adaug una dintre urmtoarele: baie cu
parafina, masti, noroi sau tratament cu alge marine.
#edic,iura cu para!ina, Acesta este un tratament care include o
pedichiura obisnuita, dar include, de asemenea, utilizarea de
parafin. Picioarele sunt acoperite cu straturi de parafin pentru a
hidrata picioare.
#edic,iura cu pietre calde. Aceasta este de fapt un masaj la
picioare, care implic utilizarea diferitelor uleiuri esentiale. Cu
ajutorul pietrelor calde si a uleiurilor esentiale picioarele sunt masate intens.
#edic,iura !rantuzeasca. Este o pedichiura obisnuita care implic utilizarea de oja alba pe vrfurile
unghiilor si a rozului pur pe baza.
Mini #edic,iura. Aceasta se concentreaz n principal pe degetele de la picioare, umezindu-le rapid, pilirea
si aplicarea de oja, dar nu include masaj sau de ngrijire. Acesta este conceput pentru o ntlnire ntre
programarile regulate pentru picioare, n general, bine ntreinute.
At,letic #edic,iura. Aceasta este o pedichiura obisnuita pentru brbai sau femei. Ea nu presupune
aplicarea de oja, ci doar aplicarea de lac de unghii. De obicei, aromele utilizate sunt racoritoare, precum
menta, castravetele sau eucaliptul.
#edic,iura cu ciocolata, O pedichiura obisnuita, care poate include inmuierea piciorului cu ciocolata,
masca de ciocolata sau loiune hidratant de ciocolata.
Ice Cream #edic,iura. O pedichiur obisnuita n cazul n care va alegei un dispozitiv de baie al picioarelor
sub forma de cupa de inghetata. nmuierea este urmat de o frecare a picioarelor de obicei n vanilie,
ciocolata sau capsuni, aplicand deasupra o lotiune hidratanta (frisca), iar mai apoi aplicarea de oja Cherri-
Red.
#edic,iura Margarita, Aceasta este o pedichiura obisnuita care include frectia cu sare, nmuierea in apa cu
lmi proaspete, un masaj cu uleiuri pe baza de extract de lamaie si crema hidratanta.
#edic,iura cu sampanie sau vin. Acesta este o pedichiura obisnuita care utilizeaza, de obicei, un gomaj
de semine de struguri, masca de struguri iar in final ulei de semine de struguri sau de masaj hidratant.
RE&#%P&RE& PED%$H%UR%% O:%S"U%(E (EH"%$& DE #U$RU
Dupa ce picioarele au stat in apa calda cu bicarbonat de sodiu atat cat a fost nevoie pentru
inmuierea tesuturilor ingrosate, se poate incepe realizarea pedichiurii. Cu ajutorul chiuretei se indeparteaza
pielita din jurul unghiilor si eventual de pe patul unghiei. Se curata santul de impuritati avand grija sa nu se
irite sau sa se razuie pielea. Cu chiureta sa impinge pielita spre radacina acesteia, apoi cu ajutorul forfecutei
se taie doar daca clienta solicita acest lucru in mod special. n caz contrar, se curata santul periunghial si se
aplica gel dizolvant special pentru cuticule si se maseaza pana la patrunderea acestuia completa in piele.
Scurtarea (taierea) unghiilor se face cu ajutorul clestelui. Se incepe cu degetul mare, scurtarea
facandu-se in asa fel incat prin atingerea lor cu pulpa degetelor sa se simta extremitatea libera a unghiei. Nu
se recomanda taierea colturilor unghiilor adanci, chiar daca clientii solicita acest lucru, deoarece unghia se
incarneaza. Scoaterea colturilor se face cu chiureta.
n continuare se pilesc unghiile pentru inlaturarea asperitatilor. Se recomanda verificarea operatiei
de pilire prin trecerea cu latul unghiei pe conturul exterior al unghiei si daca se simte o asperitate sau se
produce senzatia de agatare a unghiei, se rectifica cu atentie portiunea respectiva, pana cand unghia nu mai
prezinta asperitati. Acest lucru este foarte important mai ales ca ciorapii subtiri se pot agata foarte usor.
Se dezinfecteaza unghiile cu alcool si se aplica carminul (dezinfecteaza, rol estetic dar si de
evidentiator pentru eventualele defecte de pedichiura) si se lacuiesc. Lacul se aplica in doua etape, prin
pensulare, numai dupa ce au fost montate distantatoare pentru degete.
)asaAul,
Se sutine laba piciorului cu ambele maini, in timp ce degetele mari efectueaza miscari
circulare,presand tesuturile de pe suprafata superioara a labei piciorului.Masajul se executa cu miscari
incepand de la degete spre calcai si invers.
(ratamentul calcaielor
n anotimpul cald, picioarele sunt cele mai afectate. Clciele crpate,
pe lng aspectul inestetic, creeaz i un disconfort fizic ce nu trebuie
neglijat. Netratate, clciele crpate pot duce la apariia unor
probleme mult mai grave. Prin adncirea crpturilor, pielea va
ncepe s sngereze, iar acest disconfort se va transforma n foarte
scurt timp n durere.
Ce determin uscarea i crparea clcielor?
O prim cauz care determin uscarea i crparea clcielor este
dat de deficiena de vitamine i minerale din organism. Ali factori pot
fi funcionarea deficitar a glandelor sudoripare, problemele legate de
glanda tiroid, obezitatea, statul n picioare prelungit, dar i
nclmintea decupat la spate. Netratate la timp, crpturile se
adncesc, ducnd la apariia durerilor n timpul mersului, a senzaiilor
neplcute de mncrime i a sngerrilor.Odat cu apariia acestei
afeciuni, pielea capt o culoare din ce n ce mai nchis, se
ngroa, i pierde din elasticitate, devenind extrem de aspr i cu
tendina de a se fisura.
Tratamentul clcielor crpate
Specialitii susin c prima msur ce trebuie luat pentru evitarea
unor astfel de neplceri este renunarea la pantofii decupai la spate.
Marginile acestui tip de nclminte ngroa clciele, dndu-le un
aspect inestetic. De
asemenea, trebuie evitate
sandalele cu talp subire,
preferat fiind nclmintea
sport, nedecupat.
Tratamentul clcielor
crpate trebuie s
debuteze cu hidratarea
acestei zone. nainte de
aplicarea unei loiuni
hidratante, picioarele
trebuie nmuiate n ap
cald. Procedeul trebuie repetat zilnic, spun specialitii. Pentru
refacerea esutului epidermei, medicii dermaltologi recomand i
folosirea vitaminei A sau a uleiului de msline, n locul cremei hidratante. Pentru a reduce pielea ngroat,
este indicat, de asemenea, un tratament cu crem exfoliant, ce trebuie aplicat de dou sau trei ori pe
sptmn. Bile calde i curarea adecvat a clcielor cu ajutorul pietrei ponce sau cu o crem exfoliant
sunt la fel de eficiente, contribuind la ndeprtarea straturilor de piele moart.
Tratamentul pentru clciele crpate implic i adoptarea unui regim alimentar bogat n calciu, fier, zinc,
vitamina A i C. Pentru prevenirea acestei patologii, dermatologii indic evitarea, pe ct posibil, a mersului
descu.
ECtragerea /ataturilor
Calusurile si bataturile sunt zone de piele ingrosata, intarita, moarta. Ele se formeaza pentru a
proteja pielea si alte structuri de sub piele de presiune, frictiune sau traumatism. Pot avea o culoare galbuie
sau spre gri, pot fi mai putin sensibile la atingere decat pielea inconjuratoare si la contact pot avea un aspect
rugos (neregulat). Calusurile de pe maini si picioare la persoanele active sunt normale. Acestea devin o
problema cand cresc suficient de mult pentru a fi dureroase.
Bataturile se gasesc de obicei acolo unde degetele se freaca intre ele. Bataturile au o parte interna care
poate fi dura sau moale. O batatura moale se gaseste de obicei intre degetele de la picioare (de obicei intre
degetele 4 si 5), in tip ce o batatura tare se gaseste frecvent la suprafata unei parti osoase a degetului de la
picior (de obicei deasupra degetului 5).
)auze - Calusurile si bataturile sunt cauzate de presiune si frecare repetata pe o zona a pielii, pe o
perioada mai mare de timp. Presiunea determina moartea pielii si formarea unei suprafete tari, protectoare.
O batatura moale se formeaza in acelasi fel, atunci cand transpiratia inmoaie centrul tare. Acest
fenomen are loc mai ales intre degetele de la picioare. Calusurile si bataturile nu sunt cauzate de un virus si
nu sunt contagioase. Calusurile si bataturile de pe picioare sunt cauzate de obicei de presiunea exercitata de
incaltaminte.Pantofii stramti exercita presiune asupra partilor laterale ale piciorului. Pantofii cu tocuri inalte
exercita presiune asupra partii din fata a piciorului.Pantofii prea largi cauzeaza alunecarea piciorului si
frecarea acestuia de pantof.Pantofii cu talpile prea subtiri creeaza o presiune marita asupra talpii, spre
deosebire de pantofii cu o talpa mai groasa. Purtarea sandalelor si a pantofilor fara sosete poate duce la o
frecare mai mare. Piciorul se poate freca de o cusatura sau de o intaritura din interiorul pantofului. Sosetele
care nu se potrivesc poat creea o presiune marita acolo unde soseta se aglomereaza.Mersul in picioarele
goale creeaza de asemenea calusuri.Calusurile si bataturile se dezvolta frecvent pe diformitati cauzate de
artrita reumatoida, monturi, degetul doi indreptat in jos sau degetele de la picioare in gheara. Calusurile si
bataturile de la picioare pot fi cauzate si de presiunea repetata datorata unei activitati sportive (cum ar fi
calusul de la baza piciorului in piciorul de atlet), unui mers anormal, unei structuri osoase anormale cum ar fi
platfusul sau osteofitele (mici excrescente osoase care se formeaza in regiunea articulara).
Simptome includ dureri la mers sau la purtarea pantofilor si dificultati la incaltare. Presarea si
stoarcerea calusurilor si bataturilor poate determina de asemenea durere.
Tratament
- reducerea marimii calusului prin inmuierea calusului sau a bataturii in apa calduta, iar apoi folosirea pietrei
ponce pentru a elimina cu delicatete pielea moarta: nu trebuie taiata batatura sau calusul de catre
pedichiurista, mai ales daca exista diabet, o arteriopatie periferica sau alte conditii clinice ce pot cauza
probleme circulatorii sau amorteala
- purtarea de pantofi incapatori si care se potrivesc bine, cu botul mai larg: acestia vor impiedica degetele de
la picioare sa stea aglomerate, scazand presiunea exercitata asupra bataturilor dure; talpile mai groase pot
scadea presiunea exercitata asupra calusurilor in timpul mersului
- folosirea de acid salicilic pentru inmuierea calusului sau a bataturii, care se poate indeparta mai apoi prin
folosirea pietrei ponce.Unii specilisti nu recomanda folosirea acidului salicilic, pentru ca acesta poate afecta
si pielea inconjuratoare. Daca se foloseste acidul salicilic, acesta trebuie aplicat numai pe suprafata calusului
si nu si pe pielea inconjuratoare.
$omplicatii - Calusurile si bataturile netratate pot cauza dureri in timpul mersului sau la purtarea de
incaltaminte, modificari ale posturii sau ale mersului pentru a evita durerea, inflamatia structurii dintre piele si
os (bursita), aparitia de vezicule (basici), infectia osului (osteomielita), infectia bacteriana a articulatiei (artrita
septica) sau o ulceratie a pielii.
PED%$H%UR& #& DO)%$%#%U
+asul :: si cel mai important prim pas n orice pedichiura este de a inmuia pielea intensiv. Exist o
varietate de moduri n care putei face acest lucru cu uurin. Cel mai simplu mod de a face acest lucru este
pur i simplu cufundarea picioarelor ntr-o cad de ap cald pn se inmoaie pielea. Este cea mai simpl
metod, dar nu este tocmai cea mai revigoranta.
+asul 3: Urmeaza aplicarea cremei pentru cuticule din jurul zonei unghiilor i se las s se
hrneasc i s se nmoaie cuticulele pentru cteva minute. Apoi, folosind un betisor, se mping uor napoi
cuticulele n micri mici circulare peste tot n jurul unghiilor. Fa acest lucru cu blandete!
+asul 5: Acest pas implic modelarea unghiilor de la picioare. Trebuie s taiati unghiile la lungimea
care v place, ntotdeauna amintindu-va s pstrati partile laterale ale unghiei mai mari decat partea din
mijloc pentru a preveni incarnarea unghiilor. Va trebui apoi sa va piliti unghiile pentru a le aduce la forma
corespunztoare.

+asul ;: Aplicati ulei de cuticula pentru a v scpa de cuticulele fisurate, care pot fi o problema.
+asul <: Folositi un tampon de bumbac nmuiat n acetone; stergeti usor surplusul de ulei de pe unghii.
nainte de a aplica oja folositi un strat de baz de calitate. S-a convenit c elementul cel mai important n
pstrarea aspectului natural este aplicarea unui strat de baz de calitate, nu v zgrcii la acesta. Atunci
cnd se aplic lacul de unghii, amintii-v de culorile mai uoare, pasteluri i nuane irizate care vor flata
pielea bronzata. Culorile inchise pot prea dure i sunt mai greu de ntreinut.
Asadar, acestea sunt metode simple, la indemana tuturor, usor de pus in practica si totodata asigura
frumusetea si sanatatea picioarelor dumneavoastra.
R%S$UR%#E PED%$H%UR%%
Pedichiura este un mod de a da picioarelor tale un bine-meritat rasfat si curatare profunda. Cei mai
muli oameni iubesc sa fie rasfatati sis a se simta relaxati in timpul pedichiurii. Cu toate acestea, pedichiura
dumneavoastra se poate transforma ntr-un comar, dac dispozitivul de curatare al picioarelor nu este
curat n mod corespunztor. Cnd dispozitivele nu sunt curate i dezinfectate n mod corespunztor,
bacteriile se pot dezvolta la un nivel deosebit de ridicat. n cazul n care ustensilele sunt necorespunztor
curate, acestea pot conine bacterii numite fortuitum Mycobacterium sau alte tipuri de ciuperci. .
#oate un MEcoacterium !ortuitum sa !ie tratatFDa. nfecie pot fi tratate cu antibiotice i ranile se
vor vindeca de la sine. Tratamentul poate dura cateva saptamani pana la finalizare. n funcie de gravitate,
tratamentul poate include mai multe etape de tratare cu antibiotice, cu durat de pn la cteva luni.
Se recomanda pedichiura pacientilor care isi doresc sa-si mentina atat sanatatea cat si aspectul
sanatos al picioarelor, dar trebuie sa aleaga cu grija salonul la care vor merge. n timp ce numarul saloanelor
si statiunilor de frumusete este in crestere, regulile lor de igiena, in schimb, nu sunt. Spre deosebire de
spitale, industria cosmetica nu este obligata sa efectueze proceduri cum ar fi sterilizarea. Cel mai mare
factor de risc (in realizarea unei pedichiuri) este infectia. Multe saloane nu dezinfecteaza corespunzator.
Acest lucru este o problema majora: expertii spun ca cel mai mare pericol al folosirii pedichiurii sunt infectiile
ciupercoase cum ar fi piciorul atletului, infectiile bacteriene cum ar fi stafilococul si (cel mai periculos dintre
toate) negii, hepatita B si C. Dar nu trebuie sa te feresti de pedichiura daca urmezi urmatoarele sfaturi:
1.Asteapta ca taieturile sa se vindece.
2.Cand ai de-a face cu muscaturi de insecte, taieturi si vanatai pe suprafata picioarelor tale, sari
peste pedichiura pana acestea se vindeca. Aceste abraziuni pot permite intrarea micro-orgasismelor direct
din cadita de picioare, cauzand infectii. Si asteapta si cu folosirea aparatului de ras, a cerii sau a cremei de
indepartare a parului inainte de pedichiura. Astfel poti preveni intrarea bacterii
lor in piele.
3.Asigura-te ca acea cadita de picioare a fost dezinfectataCand esti la un restaurant, cu siguranta
observi daca farfuria sau paharul tau sunt murdare. Fii atenta in acelasi fel si in salonul sau statiunea de
frumusete.Caditele de picioare ar trebui curatate intre fiecare client, si ar trebui acordat suficient timp pentru
ca dezinfectantul sa-si faca efectul (din cauza sistemului lor de filtrare, caditele de picioare pot retine
bacteriile si se pot raspandi prin apa).
4.Simte-te libera sa intrebi pedichiurista cum sunt curatate caditele de pedichiura si cel mai
important cat de des. Trebuie sa fii la fel de atenta si la ustensilele folosite la pedichiura. Aceste mici
instrumente ascund mii de bacterii si ar trebui curatate si dezinfectate la fiecare folosinta. Care este cea mai
buna varianta pentru a avea o cadita si ustensile curate? Programeaza-ti sedinta de pedichiura la prima ora
dimineata, astfel dezinfectantul va avea timp sa actioneze (unii experti sugereaza sa-ti aduci propriile
ustensile).
5.Asigura-te ca pedichiurista ta are mainile curate.Daca pedichiurista ta poarta manusi, asigura-te ca
a luat o pereche noua de manusi inainte sa-si puna mainile in apa. Daca pedichiurista a sarit peste etapa
manusilor, asigura-te ca s-a spalat pe maini inainte sa le puna in apa ta. Manusile si mainile murdare pot
trasnmite bacteriile si infectiile intre clienti.
6.Nu-ti taia cuticulele!Cuticulele tale sunt ca o bariera impotriva bacteriilor si a altor micro-orgasisme
care intra prin piele, asa ca doar impinge-le. Daca pedichiurista ta foloseste des ustensile ascutite in timpul
pedichiurii, fii atenta. Ar putea cu usurintaciupi pielea si cauza o infectie.
7.Dupa cateva zile de la pedichiura, analizeaza-ti cu atentia pielea. nfectiile se pot dezvolta si pot
deveni grave in timp. Daca ai nelamuriri privind ranile deschise de pe pielea ta nu ezita sa-ti contactezi
medicul.
S!aturi utileB
ntrebai manichiuristul cat de des rebuie curatate ustensilele. Ustensilele ar trebui s fie curate cel
puin o dat pe zi. Bacteriile sunt pretutindeni. Filtrul trebuie s fie curatat de resturi. Adresai-v
pentru a vedea filtrul ca sa v asigurati c este curat.
ntrebati manichiuristul despre modul in care este curat dispozitivul de spalare al picioarelor.
Aceste dispozitive ar trebui s fie curate cu o solutie de inalbitor pentru 15 minute.
Nu va epilati picioarele cu 24 de ore nainte de pedichiur. ritatiile picioarelor cauzate de epilat pot
favoriza intrarea unor bacterii in piele. Asigurai-v c salonul sterilizeaz echipamentul de metal
ntre programari. Unele saloane v vor permite s va aduceti propriul echipament de metal.
Asigurai-v c salon a postat o licen valabila din partea Consiliului de Cosmetic, precum i un
poster cu Consiliul Sanatatii si Sigurantei.
Asigurai-v c pedichiuristul dvs. a postat licena.
Nu lasati pedichiuristul sa va taie cuticulele. Taierea cuticulelor favorizeaza aparitia bacteriilor.
n cazul n care bazinul pentru picioare pare murdar, cereti pedichiuristului dumneavoastr s spele
i sa dezinfecteze bazinul i echipamentul de metal. Daca aveti nelamuriri nu riscati!
35 "OR)E#E %9%E"%$E SPE$%F%$E S&#O"U#U% DE )&"%$H%URD
Extras din OMSP nr. 1136/2007
naintea efectuarii procedurilor de manichiura sau pedichiura trebuie evaluata pielea din jurul
unghiilor. n cazul constatarii unor leziuni profunde, tratamentul trebuie amanat.
(5) Toate echipamentele, accesoriile si materialele refolosibile trebuie curatate si dezinfectate inainte
de utilizarea lor la un nou client.
(6) Pentru fiecare client se foloseste un burete nou, care se arunca dupa teminarea sedintei.
(7) Vasele pentru manichiura si pedichiura, instrumentele refolosibile se curata, se dezinfecteaza si
se sterilizeaza, conform prevederilor art. 2 alin. (1), dupa fiecare sedinta de manichiura.
(8) Baia de ceara parafinica trebuie curatata si dezinfectata dupa fiecare sedinta, inainte de a fi
reumpluta cu un nou continut.
(9) Clientii care solicita indepartarea unghiilor increscute trebuie indrumati catre un medic specialist.
(10) n timpul procedurilor de pedichiura esteticianul trebuie sa poarte manusi sterile, de unica
folosinta, pentru efectuarea tratamentului la clientii a caror piele de la nivelul picioarelor prezinta anumite
dermatomicoze cauzate de dermatofiti. Negii trebuie acoperiti in timpul procedurii. n aceasta situatie se
folosesc numai instrumente sterile, de unica folosinta, care vor fi aruncate dupa utilizare.
(11) Este interzisa efectuarea tratamentului cu ceara in cazul clientului ale carui maini sau picioare
prezinta leziuni deschise.
&R(5 2
(1) nainte de inceperea procedurii de baie cu ceara parafinica, pielea clientului trebuie stearsa cu o
solutie antiseptica autorizata.
(2) Picioarele si mainile clientului trebuie spalate si dezinfectate cu un antiseptic autorizat, inainte de
inceperea procedurii de pedichiura, manichiura sau a baii picioarelor in parafina.
&R(5 !
(1) n caz de sangerare in timpul tratamentului cu ceara, pielea trebuie stearsa imediat cu un produs
antiseptic autorizat pentru piele, inainte de a continua tratamentul.
(2) Clientul primeste de la estetician instructiuni verbale sau scrise referitoare la ingrijirea pielii dupa
tratament.
Pentru intarirea unghiilor foloseste din cand in cand ulei de masline caldut pentru a le inmuia, sau
da-le cu suc de lamaie.
Pentru unghii tari si sanatoase mananca mai multe cereale si lapte!
Nu folosi oja daca nu ai unghii ingrjite!
Daca porti bijuterii inele din argint sau aur alb, opteaza pentru o oja in culori vii! Arata foarte bine!
Alege culoarea ojei in functie de culoarea pielii tale!
Daca ai pielea deschisa la culoare opteaza pentru un roz pal, daca esti bruneta, un rosu cald este
recomandat .
Pentru a indeparta lacul de unghii fara a atinge cuticulele, inmoaie un betisor de urechi in dizolvant
Dizolvantul de unghii care contine acetona va sterge mai repede lacul de pe unghii, dar va
deshidrata cuticulele.
Dizolvantul fara acetona sterge lacul mult mai greu, dar usuca mai putin unghiile si cuticulele
Dizolvantul sub forma de gel are grija sanatatea unghiilor avand insa dezavantajul de a indeparta cu
greu lacul de pe unghii.
Cel mai recomandat este sa folosesti un dizolvant pe baza de acetona care sa contina ulei de
lavanda sau aloe vera pentru hidratare si pentru atenuarea mirosului puternic.
Frumusetea mainilor este la fel de importanta ca si frumusetea chipului, iar manichiura ta spune mai
multe despre tine decat ai vrea sa recunosti.
Protejeaza-le mereu cu un strat de lac protector.
Acesta ajuta la stoparea exfolierii si, in plus, in cazul in care faci curatenie, speli vase sau tii mainile
in detergent, lacul protector ajuta la mentinerea sanatatiii lor. Lasa-le sa mai respire. Cam 3- 5 zile /
luna lasa-ti unghiile sa respire. Nu le da cu oja, lac etc., altfel ele isi vor pierde culoarea natural
ingalbenindu-se iar cu timpul si luciul.
Evita unghiile false! Chiar daca frumusetea lor tenteaza, evita-le! Peste 1 luna de zile tragi pentru a-ti
reface unghiile dupa o perioada in care ai purtat unghii false. Se schimba pana si culoarea acestora
si in plus risti sa capete anumite pete rosiatice.Foloseste creme pe baza de silicon.
Asta mai ales daca te speli foarte des pe maini; pe langa faptul ca iti protejezi mainile, iti protejezi si
unghiile.Fa-ti timp pentru manichiura.
Este important sa ai unghii si maini ingrijite; fie ca sunt lungi si ingrijite sau scurte si curate. Orice
persoana cu care te intalnesti va da atentie mainilor tale. Saptamanal taie-le, pileste-le si aplica un
lac protector.Foloseste manusi!
Atunci cand faci curatenie sau folosesti substante puternice este bine sa porti manusi protectoare;
pielea mainilor si unghiile sunt destul de sensibile.
Atentie la dizolvant!Este bine sa optezi pentru un dizolvant de calitate, iar apoi sa aplici pe unghii o
crema hidratanta.Hraneste-ti unghiile!
Nu uita ca pentru a avea unghii frumoase trebuie sa consumi multa apa, fructe si legume crude
(contin enzime), morcovi in special, iar ca vitamine se recomanda: zinc, vitamina A, B complex si
calci
SF&(UR% PE"(RU SEPO"U# $&#D
nainte de a va preocupa de stralucirea si coloritul unghiilor dumneavostra, atentia trebuie sa vi se
indrepte asupra ingrijirii lor. Fie ca le purtati scurte sau lungi igrijirea unghiilor incepe chiar odata cu spalatul
pe maini. n timp ce va stergeti cu prosopul, impingeti pielita unghiilor spre radacina, iar cand va ungeti cu
crema, faceti ca ea sa ajunga si sub unghii: manichiura este pe jumatate facuta! Cealalta jumatate se
efectueaza o data pe saptamana si nu va costa decat 30 de minute. Dupa o baie lunga, nici nu mai e nevoie
sa va inmuiati degetele in apa calda, pielitele fiind usor de degajat cu un betisor sau cu prosopul. Nu le ciupiti
cu foarfeca, pentru ca se rup si se pot infecta, ele fiind in fond ''chitul'' dintre pielea degetelor si unghii,
bariera ce stavileste patrunderea bacteriilor. n magazinele nostre se gasesc acum produse speciale cu tot
felul de uleiuri, menite sa le asigure elasticitatea.
Urmeaza apoi aplicarea unei creme pentru maini. Unghiile hidratate si suple, sunt usor de scurtat,
fara sa se despice. Pila nu se foloseste decat dupa ce v-ati clatit si v-ati sters din nou pe maini, si
intotdeauna de la margine spre mijlocul unghiei. ar daca, in final, le masati cu o piele de caprioara, luciul
este asigurat, chiar si fara lac! Daca insa vreti sa le dati cu oja, aveti grija ca ele sa fie perfect uscate, oricat
ar fi ea de buna. Lacul aplicat pe unghiile umede sau unse se cojeste dupa cateva ceasuri.
Daca unghiile dumneavoastra sunt casante, cautati un intaritor si aplicati-l sub lacul de unghii sau in
locul acestuia. El contine, printre altele, cheratina - care in cateva saptamani intareste unghiile si le face mai
elastice. ar daca unghiile continua, totusi, sa se rupa, inseamna ca ele au nevoie de o ingrijire speciala, cu
uleiuri sau creme destinate lor, care contin aminoacizi, ceramide si calciu. Dar cea mai buna protectie, mai
alea daca folositi zilnic detergenti pentru vase sau rufe v-o ofera manusile pentru menaj, chiar daca nu sunt
deloc pe placul dumneavoastra.
&plicarea laculuii de ungEii
nainte de toate, scuturati sticluta, pentru ca pigmentii sa se amestece bine cu lacul. Apoi, scurgeti
pensula, caci stratul prea gros nu e bun de nimic. ncepeti cu mijlocul unghiei si continuati cu exteriorul. Daca
unghiile dumneavoastra nu au o forma ovala, aplicati oja doar pe mijloc si lasati laturile neacoperite. Pentru a
obtine o culoare unitara, aplicati doua sau trei straturi, dar faceti o pauza de circa 5 minute intre ele, fiindca
altfel lacul se cojeste imediat. Exista si lacuri care se usuca instantaneu, iar pentru luciu se poate aplica un
ultim strat de lac transparent. Daca nu sunteti prea indemanatice si va murdariti pe degete, petele se sterg
usor cu un betisor cu vata inmuiat in dizolvant.
%ndepartarea lacului de ungEii
Este foarte importanta pentru persoanele cu unghii sensibile,pentru ca dizolvantul, la fel ca oja,
contine solventi care provoaca uscarea excesiva a unghiilor. De aceea este bine sa nu agresam unghiile
prea des. ar in timpul liber pentru intarirea si protectia unghiilor este indicat tratamentul cu ulei caldut de
masline sau cu ulei de ricin.
SF&(UR% U(%#E SEPO"U# RE$E
Asadar, nu trebuie neglijate! n anotimpul rece, mainile si unghiile sunt foarte afectate de
temperaturile scazute, intrucat sunt cele mai expuse - chiar daca porti manusi. Da, stim ca ai grija de pielea
ta, probabil folosesti zilnic o crema hidratanta, pentru a preveni deshidratarea si descuamarea epidermei...
dar la unghii te-ai gandit?
deal ar fi sa faci acest lucru la un salon specializat, unde poti beneficia de tratamentul optim.
Specialistii de la Perfect Nails ne spun ca unghia naturala poate fi ingrijita prin aplicarea unui strat protector
de gel UV, rasina acrilica sau cheratina. De asemenea, poti opta pentru o masca de regenerare a unghiei
(credeai ca numai tenul beneficiaza de asemenea rasfat?). Masca se mentine timp de 10-15 minute, iar
dupa indepartarea ei, unghia este revigorata si pregatita pentru "machiaj"!
Unghiile pot fi ingrijite si acasa - nu ai nevoie decat de cateva minute libere, de doua-trei ori pe
saptamana. ntr-un bol, amesteca 3-4 lingurite de ulei cald de masline, cu o jumatate de lingurita de zeama
de lamaie. nmoaie unghiile si mentine-le aproximativ 10 minute, iar dupa aceea aplica un strat de lac
protector. Rezultatele vor fi vizibile in cateva zile. De asemenea, poti opta pentru un tratament cu vitamina A,
solutie uleioasa (o gasesti in orice farmacie). La fel ca in cazul tratamentului cu ulei si zeama de lamaie,
mentine stratul de substanta pe unghie timp de 10 pana la 15 minute si foloseste ulterior un lac de protectie.
Anotimul friguros are multe efecte negative asupra noastra, in special asupra buzelor si mainilor.
Uneori lipsa de hidratare a acestora duce la imbatranire, crapare si chiar rani ale pielii.
n cazul in care ai o piele normala , atunci poti folosi pentru maini aceleasi lotiuni hidratante ca si pentru fata
sau corp.n cazul in care ai mainile uscate si mai rigide, atunci trebuie sa apelezi la creme pe baza de
glicerina sau glicerol, care au proprietati emoliente si hidratante mai mari decat cele obisnuite. ti propun un
truc pentru mainile uscate: tine-le timp de 10 minute intr-o infuzie de frunze de nuc sau salvie si lasa-le sa se
usuce singure, dupa care aplica o crema pe baza de. n cazul in care mainile nu sunt doar uscate ci
si crapate, este bine sa tii mainile intr-o infuzie de ceai de tataneasa (disponibil la orice Plafar), care contine
substante destinate reinnoirii tesuturilor pielii. Pentru maini crapate, crema cu galbenele este foarte buna,
mai ales aplicata dupa spalare. Pentru tratare este necesar sa efectuezi acest tratament de 3 ori/
saptamana. n concluzie, in special in timpul iernii, trebuie folosite creme hidratante, emoliente zilnic, si chiar
dupa fiecare spalare pentru a evita imbatranirea si craparea mainilor.
Dintotdeauna mainile ne-au dezvaluit neconditionat varsta reala. Astfel ingrijirea mainilor in sezonul
rece trebuie sa devina o obisnuita pentru orice femeie. Cel mai bun mijloc de a ne proteja mainile de frig
consta in activarea circulatiei sangvine. Preventiv sau chiar curativ, in cazul persoanelor care sufera de o
circulatie periferica deficitara, se folosesc baile alternative reci-calde. Timp de un minut se tin mainile in apa
rece si apoi in apa fierbinte. n acest mod vasele sangvine devin mai elastice si pompeaza mai usor sangele.
Daca insa sunteti mai friguroase aceste exercitii sunt recomandate in orice sezon, nu neaparat iarna. Aceste
bai se vor realiza zilnic timp de cinci-zece minute.
Remedii pentru uz intern
Tot pentru activarea circulatiei sangvine se folosesc extractele din catina si macese. Luati un pumn
de fructe care se maruntesc si carora li se adauga putina apa si miere. Din acest extract se inghite de doua
ori pe zi. Alternativa o reprezinta infuzia de catina: la o cana de apa se foloseste o lingurita de planta. Dupa o
cura de trei-patru saptamani efectul nu va intarzia sa apara.
Hidratarea mainilor
Este indicat ca de fiecare data cand ne expunem mainile la frig sa le hidratam cu o crema grasa si sa purtam
intotdeauna manusi. Daca totusi ne-au inghetat mainile, cand intram la caldura primul lucru care trebuie
facut este sa punem mainile sub jetul de apa rece spre calduta, dar sa evitam incalzirea mainilor la calorifer.
Pentru uz extern se folosesc creme hidratante si bogate in uleiuri-de masline, migdale, creme ce
contin galbenele, coada-soricelului, dar si creme pe baza de vitamina E. Uleiurile de floarea-soarelui si de
masline sunt recunoscute pentru efectele lor hidratante foarte bune.
Trebuie doar sa le analizezi cu atentie! Unghiile iti pot indica foarte excat deficientele de vitamine si
minerale cu care se confrunta organismul tau.
UngEiile su/tiri si cu pete al/e - Corpul tau are nevoie de zinc.
Trebuie sa consumi: legume, fasole boabe, ciuperci, cereale integrale, drojdie de bere.
UngEiile deformate si zimtate - Corpul tau are nevoie de fier si vitamina A.
Trebuie sa consumi: legume verzi, morcovi, pepene, dovleac, carne rosie.
UngEiile fragile - Corpul tau are nevoie de biotina.
Trebuie sa consumi: ciuperci, grepfrut, pepene rosu, banane, capsune.
De asemenea, se prea poate sa ai nevoie si de fier, pe care-l poti obtine, consumand carne rosie, legume
verzi si morcovi.
UngEiile cu striatii verticale sau orizontale - Corpul tau are nevoie de vitamina B.
Trebuie sa consumi: morcovi, spanac, orez brun, pepene, nuci.
UngEiile care cresc foarte greu - Corpul tau are nevoie de zinc.
Pielitele descuamate - Corpul tau are nevoie de alimente bogate in acid folic.
Trebuie sa consumi: orz, tarate, legume, linte, ciuperci, portocale, guava, legume verzi.
De retinut* Este foarte important sa nu iei prea multe suplimente alimentare pentru a imbunatati sanatatea
unghiilor, deoarece o cantitate prea mare a unei vitamine poate face unghiile fragile si casante. n schimb
incearca sa-ti iei necesarul de vitamine si minerale din alimente.
Sfaturi 1 #acul de ungEii, cEimicale care ataca ungEiaB
Daca optezi pentru un lac natural de unghii sau pentru unul artificial, produselele aplicate pentru a obtine
imaginea pe care ti-o doresti poate duce la iritarea pielii sau poate cauza chiar o reactie alergica.
Cu toate ca organizatiile sfatuiesc producatorii sa nu mai foloseasca anumite ingrediente, inca, poti avea
surprize neplacute, iar mainile tale vor avea de suferit.
%ata cateva dintre ingredientele periculoase,
5 Rasina de formaldeEida
Aceasta se gaseste in lacul de unghii si poate cauza reactii alergice sau iritatii, mai ales daca vin in contact
cu pielea. Evita produsele care contin acest ingredient daca esti alergica la rasina de formaldehida.
25 Polimeri acrilici
Acestia sunt substante primare in lacurilor de unghii artificiale. Acest ingredient primar poate provoca
roseala, inflamare si durere la baza unghiei. Evita daca ai o asemenea sensibilitate.
!5 &cid metacrilic
Este folosit la prepararea lacurilor de unghii pentru a ajuta polimerii acrilici sa se prinda de suprafata unghiei.
Acesta arde pielea din jurul unghiei. Ai grija cand il folosesti, mai ales acasa, unde sunt copii cu varste
fragede.
45 (oluen
Un solvent care se gaseste intr-o mare varietate de produse pentru ingrijirea unghiilor, cum sunt: lacul de
unghii, intaritorii sau acetona. Acesta nu prezinta niciun risc daca este intr-o concentratie mai mica de 50%.
Cum sa iti ingrijesti unghiile? Unii le ingnora, altii le acorda atentie maxima. mportant este sa arate
ingrijite si sa eviti "factorii" care le pot dauna. Cateva sfaturi care te ajuta sa iti mentii unghiile sanatoase.
- Atentie la obiectele ascutite care pot cauza agatarea si ruperea unghiilor;
- Nu folosi unghiile pentru diverse intrebuintari precum desfacerea cutiilor, a scrisorilor, etc;
- Nu aplica intaritor sau acetona foarte des, deoarece acesti agenti pot decolora unghiile si le fac mai fragile;
- Nu te deranja sa inlocuiesti beneficiile unei diete echilibrate cu suplimentele de calciu.
Nu are efecte pozitive asupra sanatatii unghiilor;
- Dupa ce ai indepartat oja cu acetona foloseste o crema hidratanta pentru a preveni posibilele iritatii cauzate
de acetona;
- Nu iti lasa unghiile sa creasca foarte lungi, deoarece este mult mai posibil sa se rupa;
- Nu impinge cuticulele pana la limita, ci taie numai partea cuticulei de peste unghie;
- Nu trage de pielitele din jurul unghiilor, ci taie-le cu o forfecuta si dezinfecteaza-le daca sangereaza;
- Evita sa folosesti instrumentele ascutite pentru curatarea unghiilor;
- Nu ignora unghiile care se ingroasa (poate fi semn de infectie fungica).
De patru milenii incoace, manichiura conteaza si face diferenta. n jurul mainilor s-a ridicat un
adevarat imperiu al frumusetii, iar celebritatile au facut din unghii un suport original de exprimare a
personalitatii. Femeile si nu numai, inainte de a-si face buzele rosii sau genele mai lungi, au cochetat cu
unghiile.
Acum trei mii de ani, chinezii au inceput sa-si coloreze unghiile in functie de rang- un manuscris din
timpul Dinastiei Ming atesta ca mambrii familiei regale aveau unghiile negre sau rosii. Rosul era in Egipt
simbolul celei mai inalte clase, iar Cleopatra avea unghiile rosu-burgund.n concluzie va asteptam sa veniti
sa incercati unghii false, oja, strassuri, manichiuri si pedichiuri elegante si multe altele, care vor fi facute de o
manichiurista experimentata si foarte cautata de clientii nostri fideli.
Lucram numai cu materiale de calitate, respectiv cu OPY si NAL CREATON si avem modele de picturi pe
unghii care pot fi efectuate la cerere.
Sfaturi pentru pedicEiura de vara
Pentru a te bucura de cele mai frumoasa picioare in sezonul estival, trebuie sa acorzi mai multa
atentie pedichiurii, fata de lunile de iarna. Afla care sunt cele mai importante sfaturi pentru pedichiura de vara
care de va ajuta sa ai picioare frumoase, cu care sa te mandresti cat mai des.
Daca vrei ca picioarele tale sa fie in forma pe plaja sau la pisicina, trebuie sa tii cont de cele mai
importante reguli pentru pedicEiura de vara. De la sfaturi de infrumusetare pana la recomandari pentru a-ti
mentine picioarele sanatoase, afla ce spun expertii despre ingrijirea picioarelor vara.
ndiferent ca alegi sa-ti ingrijesti picioarele acasa sau optezi pentru o pedicEiura la salon, tine cont
de indicatiile specialistilor si te vei bucura de picioare frumoase toata vara.
PedicEiura de vara
Atunci cand vrei sa elimini /ataturide pe calcai sau partile laterale ale piciorului, inmoaie-ti picioarele
in apa calda cel putin cinci minute inainte de a indeparta pielea in exces. Piatra ponce ramane cea mai
recomandata varianta, insa poti folosi cu succes si pilele pentru picioarele sau gelurile speciale pentru
exfoliere.
Cand iti scurtezi unghiile, foloseste o ungEiera cu marginea dreapta, pentru ca unghiile sa fie taiate
cat mai drept. Foarfecile speciale sau unghierele pentru maini sunt prea curbate si cresc riscul unghiilor
incarnate, mai ales in cazul degetelor mari de la picioare.
Pileste intotdeauna marginile unghiilor de la picioare, pentru a preveni zgarieturile ce pot duce la
infectii. Pileste delicat intr-o singura directie fara sa apesi prea tare, pentru a nu afecta suprafata unghiei.
Daca vrei sa impingi cuticulele inspre baza unghiei, foloseste intotdeauna un instrument special de cauciuc,
nu folosi obiecte metalice din trusa de pedicEiura. Nu le impinge inspre baza prea des, deoarece acest
lucru va duce la ingrosarea lor in timp.
Hidratarea este foarte importanta, mai ales pe timpul verii, cand picioarele sunt expuse la
temperaturi ridicate si uscate de nisip. Acorda o atentie deosebita talpilor, care au tendinta de deshidratare
cea mai mare pe timpul verii.
Daca optezi pentru o pedicEiura la salon de cosmetica, fa-ti o programare pentru prima ora,
deoarece recipientele in care faci baia la picioare sunt curatate de dimineata, iar riscul unei infectii scade. n
cazul in care nu vrei sa mergi de dimineata, asigura-te ca filtrele si recipientele sunt bine spalate si
dezinfectate inainte de a fi folosite de orice client.
Nu te jena sa vii cu ustensilele proprii de pedicEiura de acasa. Din moment ce le folosesti doar tu,
riscul de a contacta o infectie sau o ciuperca este mult mai mic.
$ontraindicatii pentru pedicEiura de vara
- Nu iti face niciodata pedichiura imediat dupa epilare. Atat ceara de epilat, cat si lamele de ras, lasa pielea
vulnerabila in fata infectiilor bacteriene.
- Nu folosi aceleasi unelte pentru pedichiura si manicEiura, fara o sterilizare corecta intre cele doua
procedee. Bacteriile si ciupercile se pot extinde astfel rapid.
- Evita folosirea lamelor pentru picioare la indepartarea pielii moarte. Folosite incorect, acestea pot lasa
cicatrici urate si pot expune pielea infectiilor.
- Dupa fiecare pedicEiura, usuca-ti bine picioarele si nu lasa zonele dintre degete umede, deoarece acest
lucru creste riscul infectiilor.
ngrijeste-ti cu atentie picioarele si urmeaza sfaturile pentru pedicEiura daca vrei sa te bucuri de potentialul
maxim al picioarelor tale in aceasta vara.
Denumire Modul: EFE$(U&RE& #U$R&R%#OR ES(E(%$E S% DE %"9R%K%RE FR%PER%E
Cod modul: 34525F
5 )ustatile
Mustatile sunt de mai multe feluri deosebindu-se modelele de mustati
scurte, lungi,subtiri, stufoase, late. n functie de forma lor ele poarta
anumite denumiri.
Cele mai frecvente modele sunt:
Gmustata Douglas
Gmustata randunica
Gmustata musculita
Gmustata meCicana
Gmustata mare6 intoarsa
Lucrarile de mustati se executa dupa barbierit. Lucrarile se incep
indiferent de modelul din partea dreapta imediat de sub nara se
continua dealungul conturului pana la comisura buzelor. Apoi se
executa lucrarea in partea stanga pastrandu-se simetria pt a nu
dauna fizionomiei si expresiei fetei. n functie de modelul mustatii se
vor aranja partile laterale apoi cu foarfecele se va taia parul de pa
langa conturul buzei superioare degajand-o de firele mai lungi.
)ustata Douglas
Se caracterizeaza printr-o linie tinereascsa ,ea nu depaseste prin
lungimea sa comisura buzelor. n portiunea superioara la contur aranjarea mustatiise face cu briciul care se
va tine in pozitie dreapta pt a obtine o margine precisa. n partile laterale se poate imprima parul fie o linie
dreapta, formandu-se atunci o mustata dreptunghiulara,fie o linie oblica formandu-se in acest caz o
mustata ascutita .la cererea clientului se poate forma cu briciul o carare subtire la mijlocul mustatii.
)ustata randunica
Pentru a executa aceasta mustata se vor scurta firele la circa 2-3 mm lungime,in cazul in care firele de
par de la mijlocul mustatiisunt foarte lungi ele se pot scurtacu masina numarul 1.in timpul lucrului lama
briciului aluneca spre comisura buzelor intr-o linie arcuita asemanatoare cu aripa randunicii in zbor.
)ustata musculita
Este situata in gropita ce se afla pe portiuinea dintre nas si buza inferioara. Se curata cu briciul parul de
pe portiunea de deasupra buzei superioare, intai pe partea dreapta si apoi pe partea stanga pana in
apropierea liniei naturale a gropitei.
Se tund apoi firele de langa conturul buzei superioare si la urma cat mai marunt cele din partea de sus a
mustatii.
)ustata meCicana
Se caracterizeaza printr-o linie pronuntat arcuita asemanatoare unui semicerc. Mustata poate fi mai mult
sau mai putin subtiata in partea superioara. La comisura buzelor formeaza o linie arcuita care urmareste
exact conformatia gurii si coboara pana in dreptul buzei inferioare. Daca mustata este prea stufoasa se va
subtia cu foarfecele.
)ustata mare intoarsa
Se desparte parul printr-o carare mediana si se vor tunde doar firele mai lungi care depasesc grosul
mustatii. Se pastreaza lungimea celorlalte fire de par astfel ca ele sa depaseasca comisura buzelor pt a
putea fi intorse si rasucite in forma de spirala. Pe langa aceste modele mai sunt varfuri, mustati late si
bombate si mustati late cu firul de par scurt.
25 #ucrari de /ar/i
Asemeni mustatilor se disting mai multe modele de barbi:
G/ar/a cioculet
G/ar/a format patrat scurta
G/ar/a format patrat lunga
G/ar/arotunda semiscurta
G/ar/a cu/aneza
La aranjarea unei barbi si mai ales la precizarea conturului si a formei sale este necesara o mare
precizie in taierea parului deoarece barba trebuie sa fie precis conturata, sa aiba o forma simetrica si sa fie
aranjata cu fizionomia.
Forma si conturul barbii se precizeaza concomitent cu barbieritul obrazului.
n cazul in care clientul poarta barba si solicita doar un barbierit se va tine seama in timpul barbieritului
sau nasului si conturul acesteia, iar daca este cazul se va aranja si barba.
n cazul in care clientul doreste sa-si lase barba este necesar ca in timp ce se barbierest obrazul sa se
traseze conturulgeneral al barbii si sa se dea forma dorita.
n mod obisnuit se barbieresc intai partile laterale a obrazului si apoi portiunea de sub barbie.n functie de
modelul barbii se lasa prelungiri de parti pe maxilare si nu se tund perciunii.
:ar/a cioculet
Acopera doar barba, nu se prelungeste pe maxilare si are parul scurt. Barba propriu-zisa se tunde cu
foarfecele si pieptanul dupa ce i sa trasat conturul general, dar se poate scurta si cu masina numarul 0 si 1
dar luicrarea se va finisa tot cu foarfecele si pieptanele.
:ar/a format patrat scurta
Se traseaza conturul barbii cu briciul se va tunde parul de jur imprejurul conturului barbii subtiind gradat.
Se va peria cu o perie aspra barba astfel ca firele de par care depasesc conturul inferior sa iasa in
evidenta si sa poata fi scurtate egalate cu foarfecele. Aceasta barba este purtata cu o mustata care se
uneste cu barba, sau cu o mustata separata delimitata printr-o portiune rasa.
:ar/a format patrata lunga
Dupa ce se stabileste la barbierit conturul si formatul general, se va tunde si se va subtia parul din partile
laterale si d esub partile cu foarfecele si cu pieptanele. Totodata se vor feri perciunii care trebuie sa ramana
intacti.
Se va peria barba pe toata suprafata ei imprimandu-se forma de patrat simetric.
:ar/a rotunda semiscurta
Se lucreaza la fel ca la barba patrata dar la inceput se lasa portiuni prelungite de par pe langa maxilar
care se subtiaza spre contur.
:ar/a cu/aneza
La acest model se contureaza cu briciul linia respectiva nu se tund perciunii, iar firele de par de pe
intreaga suprafata a barbii se tund si se subtiaza.
NGRJR FACALE ingrijirile faciale au drept scop mentinerea unui aspect placut al obrazului ,
combaterea ridurilor etc . ngrijirile faciale care le executa frizerulconstau din aplicare de comprese cat si
executarea masajului care poate fi manual sau electric . n principiu aceste ingrijiri se vor efectua in
continuarea barberitului . Cand sunt correct executate produc nu numai netezirea trasaturilor fetei ci si o
destindere a intrgului organism , de aceea este indicat sa fie recomandata de catre frizer persoanelor
surmenate si cu trasaturi crispate de oboseala.
APLCAREA COMPRESELOR inainte de inceperea operatiei frizerul se spala pe maini , aseaza
un servet din fata spre spate peste mantaua de protectie , spala fata clientului apoi cu apa rece si o sterge
cu servetul . Aplica apoi un strat de crma pe toata suprafata obrazului , crema va fi grasa daca pielea
clientului este uscata si semigrasa daca pielea este usor acneica sau grasa. Dupa aceasta operatie stergeti
cu miscari usoare fata folosind tampoane ( dischete) imbibate intr-o lotiune de fata (tonica) inlaturandu-se
astfel toate impuritatile ce au astupat pori si care ar fi anulat eficacitatea tratamentului . Se va aplica din nou
un strat de crema pe obraz urmand apoi aplicarea compreselor fierbinti care trebuie sa fie suportabile ( sa nu
opareasca fata clientului) . Compresele acopera fata exceptie facand nasul , ele se tin pe fata 2 3 min si se
indeparteaza fiind inlocuite cu comprese inmuiate in apa rece . n acest timp se produce o destindere a
trasaturilor fetei , o activare a circulatiei sangelui . Daca este nevoie se alterneaza de la 4 pana 6 ori
comprese ferbinti cu cele reci pt a obtine efectul corespunzator : relaxarea si netezirea trasaturilor
MASAJUL FACAL se poate executa manual electric sau combinat , in orice caz se executa fie
dupa aplicarea compreselor fie dup ace a fost executat barberitul facial . n timpul masajului capul clientului
trebuie sa fie fixat pe tetiera intr-o pozitie cat mai comoda . Masajul manual consta din mai multe miscari ce
se executa intr-o succesiune prcis stabilita
1 se sprijina degetele mari de partea superioara a capului iar cu celelalte degete se executa miscari de
netezire semicirculare pe frunte incepand de la radacina nasului continuand pe deasupra sprancenelor si
terminand cu tamplele . nainte de a ajunge aici se vor ridica degetele exceptie facand cele mici care vor
continua miscarea de netezire
2 se vor aseza degetele strans unite de la ambele maini pe mijlocul fruntii de unde vor porni intr-o miscare
de netezire inspre tample , aceasta miscare se repeta de 4 -5 ori
3 in jurul ochilor se va executa miscari denumite pianotari ( miscari asemanatoare unor ciocanituri usoare )
consecutive executate cu pulpa degetelor la intervale egale. Pianotarile incep de la coltul exterior al ochiului
continuand spre nas. Dupa fiecare pianotare executati si o miscare de netezire cu degetele aratator si
mijlociu de la radacina nasului inspre sprancene
4 se cuprinde nasul intre degetul mare si mijlociu de la mana dreapta executand usoare miscari de rotatie
incepand de la radacina lui pana la nari. n dreptul narilor se unesc degetele si se executa o miscare dreapta
in sens invers deci in sus peste saua nasului .
5 pe fata ( obraji) se vor executa miscari de netezire in semicerc de la barbie spre ochi si de la coltu gurii
spre tample in continuare se executa tapotari pe obraji ce constau din usoara lovire a pieleii la intervale
scurte cu pulpa degetelor adunate . Se va incepe de la milocul barbiei spre urechi , de la nas spre urechi
repetand alternativ aceste miscari de 4 -5 ori . n incheiere se vor executa miscari de netezire de la barbie
spre ureche de fiecare parte cand cu o mana cand cu cealalta.
6 pe gat se vor executa de asemenea miscari de netezire incepand de la barbie apoi pe gat in joss pre
clavicula sfarsind cu miscarea de la barbie inspre ureche . Miscarile se repeta de 4 -5 ori in asa fel incat sa
fie legate continu una de alta. n continuare se va frectiona fata cu apa de colonie
BARBERTUL rasul parului de pe fata constituia pana nu demult indeletnicirea de baza a
barbierului . Astazi datorita aparitiei si raspandirii in masa a aparatelor de ras manuale sau electrice foarte
multi barbati se barberesc singuri pt ca aceste aparate se manuiesc usor si nu cer o pregatire speciala de
asemenea preferinta clientelei masculine pt un aspect ingrijit a dus in general la disparitia barbilor si a
mustatilor a caror ingrijire necesita timp pretios . n present lucratorul este solicitat cu precadere sa execute
frizuri ( tunsori si pieptanaturi) de unde si denumirea de frizer . Cu toate acestea barberitul constituie o latura
importanta a meseriei de frizer si necesita o buna pregatire tehnico-profesionala ,multa atentie , rabdare si
indemanare . Orice frizer bun trebuie sa cunoasca bine tehnica corecta a barberitului . Barberitul consta in
indepartarea parului de pe obraji (fata) aceasta operatie efectuandu-se zilnic sau la doua zile in functie de
crestera parului . Barberitul poate fi facial , la nivelul fetei sau capilar la nivelul pielii capului . Barberitul
capilar se executa la cerere mai ales vara sau la indicatia medicului pentru a urma anumite tratamente sau in
vederea unor interventii chirurgicale . ndiferent daca este vorba de executarea barberitului fetei sau a
capului se disting 2 etape importante
1 sapunitul
2 barberitul propriuzis
- aceste etape sunt precedate de o serie de pregatiri speciale
PREGATREA CLENTULU se va fixa tetiera la nivelul corespunzator staturii clientului dupa care
se va aplica hartia de protectie pe spatar . n cazul barberitului facial se va aseza un servet curat la gat )
hartie sau bumbac) indoit putin pe partea care se va fixa de gulerul camasii scesta avand rolul de a proteja
clientul de apa si sapun . Daca executati barberit capilar puneti intai mantaua de tuns dupa care aplicati
servetul . n timpul in care se pregateste clientul ptbarberit , frizerul ii examineaza atent fata sau pielea
capului pt a observa calitate frirului de par : par aspru , moale , gros sau subtire , directia de crestere afirelor
de par , vartejul eventuale leziuni , negi , alunite , comedoane (puncte negre) sau unele cicatrice . Totodata
se observa daca clientul nu sufera de boli contagioase de piele cum ar fi : tricofitie , pecingene sau unele
eczema. nainte de a incepe sapunitul se va spala pensula de ras si savoniera . n savoniera se va pune apa
calda , frizerul se spala pe maini in fata clientului dandui siguranta ca normele se igiena sunt aplicate
Sapunitul prin sapunire parul care urmeaza sa fie raiat ( ras) se inmoaie si permite briciului sa alunece mai
usor sis a taie firele de par fara a provoca dureri raniri sau usturimi , de aceea la barberit vom avea grija sa
ajunga la radacina pt a se inmuia cat mai bine . Sapunitul se va realiza cu sapun de ras sau pasta de ras cu
apa calda . ntai se va pensula bine fata cu pensula inmuiata in apa calda . Sapunul (spuma) se aplica pe
piele cu pensula , sapunirea se va incepe de la barbie continuand spre obraji la sfarsit sapunindu-se buza
superioara .Se va pensula pielea in continuare pana se va obtine o spuma consistenta . Spuma de sapun
are un rol important : nu permite apei sa se scurga de pe piele si mentine apa la radacina firului de par .
Totodata grasimea continuta de sapun ajuta la inmuierea parului de aceea prin pensulare se
urmareste sa se acopere toate pielea ce urmeaza a fi barberita cu spuma abundenta ferindu-se insa buzele
urechile , eventualile cicatrice, alunite etc. Pe partea stanga a fetei spuma trebuie sa fie in intr-o cantitate mai
mare pt a se mentine starea de umiditate timp cat mai indelungat . Apoi se va masa bine pielea cu pulpa
degetelor aratator , mijlociu si inelar de la mana dreapta timp de 2 -3 minute prin miscari circulare . Prin
masaj parul devine moale si suplu . n general durata sapunitului este in raport cu desimea barbii dar si de
calitatea firelor de par , cu cat barba este mai deasa cu atat firele de par sunt mai aspre si se va prelungi
sapunitul . Dupa terminarea sapunitului se va indeparta spuma de pe mana dreapta ramasa in urma
masajului . Se vor clati mainile de resturile de sapun si se vor sterge cu un prosop . nainte de executarea
operatiei de barberit propriuzis se va ascuti briciu pe curea sau se va schimba lama. Briciul se ascute ori de
cate ori este nevoie iar lama se schimba de cate ori este nevoie pe parcursul barberitului . Se va alege un
brici potrivit cu caracteristicile parului sau al pielii astfel : pentru parul aspru si des este indicat un brici cu
lama lata , pentru pielea neteda se va alege un brici cu lama ingusta . nainte de intrebuintare briciul se va
dezinfecta . Alaturi de brici se aseaza servetul de hartie cu care se va sterge lama de sapun
Barberitul barberitul se incepe de la tampla dreapta de sub perciune si se continua pana la
jumatatea barbiei dupa care pe gat , se va barberi apoi partea stanga pana la jumatatea barbiei apoi pe gat
iar la urma portiunea de deasupra buzei superioare . Pentru un rezultat cat mai bun barberitul se repeta dup
ace fata a fost din nou sapunita , taisul briciului urmareste directia de crestere a firului de par. Nu se va rade
parul in contra directiei de crestere . A doua oara se va tine seama de dorinta clientului de sensibilitate a
pielii ori de unele vartejuri , pe aceste zone parul se poate rade contra directiei sale de crestere . La parul de
pe gat se acorda o atentie deosebita deoarece aici se gasesc cele mai multe vartejuri ( fire de par ce cresc in
directii diferite) pielea din aceasta zona fiind foarte sensibila . n cazul in care clientul poarta mustata sau
barba frizerul are in vedere in timpul lucrului pastrarea modelului ( a formei ) a mustatii sau a barbii cat si a
lungimii de par necesare .
FORMA S LUNGMEA PERCUNLOR se vor stabili in functie de dorinta clientului dar mai ales de
fizionomia clientului si nu in ultimo rand de cerintele modei. Daca perciuni sunt lungi si stufosi ei se taie cu
foarfecele inainte de sapunit . Pentru a executa operatiunea de barberit cat mai usor fara a produce dureri ,
sau raniri , se va intinde pielea intre degetul mare sic el mijlociu de la mana stanga , astfel ca aceasta sa nu
aiba nici o cuta . Prin acest procedeu se observa mai bine directia de crestere a firelor de par si pozitia lor in
raport cu taisul briciului . Cand se barbereste parul de pe barbie , mana care intinde pielea nu trebuie sa
atinga sau sa apese nasul iar degetele trebuie sa fie uscate pt a nu aluneca in . n timpul barberitului briciul
se tine cat mai aplatizat pe piele astfel lama taie cu usurinta parul fara dureri , daca lama briciului se tine
vertical se poate intampla ca aceasta san u taie firul de par ci sal smulga producand usturimi sangerari si
chiar iritatii . Deosebit de important pentru reusita de barberit este modul de manevrare a brciului . Acesta
trebuie sa alunece lin pe suprafata pielii cu varful inainte . El nu trebuie sa fie impins dar nici sa apese pielea
de asemeni nu este permis sa se revina cu lama pe locul odata ras . Parul se va barberi pe portiuni mici ( 2
4 cm) paralele procedeu prin care se evita ruperea firelor de par si iritatiile . Daca pe portiunea care urmeaza
a f barberita sa uscat spuma se va sapuni locul din nou sau se umezeste insa in nici un caz nu se va
intrebuinta spuma de pe degete sau lama briciului . n cazul in care se produc mici sangerarise va tampona
locul cu dezinfectant .
Dupa ce sa terminat barberitul propriuzis se va spala fata de sapun si par cu apa calda si rece .
Apoi se suca obrazul prin tamponare , apoi se va frectiona cu alcool dupa care se va frectiona fata . La
cererea clientului sau la persoanele cu fata uscata se va aplica un strat de crema hranitore ce va contribui la
hranirea tesuturilor sau la calmarea eventualelor usturimi . Se executa in continuare un sor masaj cu pulpa
degetelor pentru a patrunde crema in piele , apoi tot prin tamponare se va sterge surplusul de crema. n
incheiere se pudreaza fata cu pudra de talc cu acjutorul unui tampon de vata , pudra in acest caz are un rol
protector astupand pori deschisi de pe pielea proaspat barberita ferind-o astfel de microbi din aer . Se va
sterge din nou surplusul de pudra cu coltul servetului uscat iar in contiunare acolo unde este cazul se
potriveste mustata cu foarfecele si pieptanele.
Manuirea briciului pe portiunile intinse- intinderea pielii se realizeaza pentru ca briciul sa poata aluneca fara
pericol pe ea. Barba poate fi rasa temeinic si fara durere numai daca : briciul va lucra intr-un anumit unghi cu
pielea iar pielea va fi intinsa uniform in sens invers celui de crestere a firului de par . Pielea trebuie intinsa
pentru ca sa se realizeze o suprafata de alunecare neteda si continua pentru brici astfel pericolul de ranire
scade iar rasul se va efectua nedureros . Pentru ras se va intrbuinta briciul ori SFTERUL cu lama
interschimbabila . Exista o diversitate mare de aparate pentru ras
NTNDEREA PEL
1 intinderea intr-o directie pentru intinderea obrazului in sus puneti degetul mare pe tampla si cu o
miscare usoara trageti pielea in sus , intindeti obrazul intr-o parte asezand doua degete in fata urechii si
trageti pielea in diagonala spre inapoi . Pentru intinderea pielii gatului in jos puneti un deget intins pe gat si
trageti pielea in jos
2 intinderea pielii in doua directii pe maxilarul inferior puneti degetul mare la circa 5 cm de degetul
mijlociu si intindeti pielea prin apasare si tragere usoara spre exterior . Aceiasi tehnica se aplica si la
intinderea pielii pentru barbie
MANEVRAREA BRCULU luati in mana stanga briciul inchis si deschidetil cu ajutorul degetului
mare si aratator de la mana dreapta , degetul mijlociu sprijina deschiderea printr-o usoara apasare a
carligului. Tineti briciul cu degetul mare pe o parte a sa si cu aratatorul mijlociul si inelarul pe cealalta parte .
Degetul mic sta pe pinten (carlig ) si sprijina manerul . Executati cu ajutorul briciului din incheietura mainii o
miscare semicirculara spre stanga . Aveti grija sa nu se miste si antebratul. Rotiti briciul intre degetul mare si
celelalte degete in asa fel incat taisul sa fie orientat in sus , acum vetitine briciul in "priza " cu dosul maini
spre fata. ntoarceti mana pentru ca taisul sa fie indreptat spre cealalta parte in jos , executati astfel din
incheietura mainii miscari circulare spre dreapta. Atentie toate miscarile destinate rasului se vor face din
incheietura maini fara a se misca antebratul .
Fixarea unghiului fata de suprafata de ras puneti o foaie de hartie pe marginea unei mese si tineti hartia cu
mana stanga , luati briciul deschis tinut cu mana dreapta in priza cu palma spre fata , conduceti lama in
unghi ascutit dealungul foii de hartie , incercati sa gasiti singuri unghiul in care lama aluneca pe suprafata de
hartie lin si razuitor insa fara a taia hartia. n acelasi scop puteti utilize un balon bine umflat. ntinderea pielii
si manevrarea briciului tinut in priza cu palma spre fata , puneti degetul mare al mainii stangi intins spre
tampla dreapta , trageti cu ajutorul lui pielea in sus . Puneti briciul in "priza cu palma spre fata dar nu
complet culcat , conduceti briciul din incheietura mainii usor peste piele in jos, cu doua degete asezate in
fata pielii , trageti pielea diagonal spre spate si conduceti briciul asa cum sa aratat spre barbie .
ntinderea pielii si manevrarea bricului cu dosul palmei spre fata puneti degetul mare al mainii stangi intins
spre tampla stanga si trageti pielea in sus , asezati briciul tinut in priza cu dosul palmei spre fata dar nu
culcat complet , conduceti briciul din incheietura maini fiind peste piele in jos . ntinderea pielii si manevrarea
briciului tinut in priza cu dosul palmei spre fata in sus . ntindeti pielea gatului diagonal in jos , asezati briciul
tinut cu dosul palmei spre piele deasupra degetului si conducetil pe piele pana la jumatatea gatului , repetati
aceste exercitii pana veti reusi sa coordonati miscarea simultana a ambelor maini ( o mana intinde pielea ,
cealalta manevreaza briciul ) .
GRESEL CE TREBUESC EVTATE
1 nu sa fixat tetiera ( la o inaltime corespunzatoare ) veti lucra incordat si nu veti putea manui briciul usor
iar pozitia gresita de lucru va duce la un effort fizic ridicat .
2 pielea nu a fost intinsa sufficient : a) nu se va crea o suprafata neteda de ras ; b ) briciul nu va alunca pe
piele ; c) nu sunt excluse ranirile
3 briciul este pozitionat prea vertical : a) briciul nu aluneca dealungul pielii
4 briciul nu este condos lejer din incheietura mainii : a) rasul devine dureros si presiunea pe piele va fi prea
mare
BARBERTUL CAPLAR
pentru aceasta se va tuned intai parul daca este lung , fie cu masina de tuns cu nr 1 , fie cu foarfecul . Se
scoate mantaua de tuns , se scutura de parul taiat aplicand-o din nou in jurul gatului . La spate peste manta
se va aplica un prosop cu care se va sterge capul dupa barberit. Examinati cu atentie ca la barberitul facial
pielea capului , urmeaza sapunitul care va dura 3 -5 min executat pe toata pielea capului intocmai ca la
barberitul facial. Ascutiti briciul sau schimbati lama dupa care dezinfectatil. Barberitul se incepe de la mijlocul
capului dinspre crestet spre partea frontala , se vor barberi portiuni inguste incepand de la dreapta spre
stanga capului . Dupa ce sa ras jumatate de cap se ascute din nou briciul sau se schimba lama , se
dezinfecteaza si si continua rasul pe a doua jumatate a capului . n tot timpul lucrului frizerul manevreaza
briciul dupa directia de crestere a firelor de par . n cazul in care este necesar sau clientul solicita al doilea
ras acesta se executa tot in directia de crestere al firului de par . n caz de chelie pronuntata se va executa al
doilea ras contra directiei de crestere al firului de par. Dupa barberit se spala bine capul cu apa calda sau
rece , se sterge cu prosopul apoi , se frectioneaza cu alcool cu pulpa degetelor pe toata suprafata rasa
LUCRAR DE MUSTAT S BARB
- mustatile sunt de mai multe feluri deosebindu-se astfel modele de muststi scurte , lungi , subtiri , stufoase
(late) , in functie de forma lor poarta anumite denumiri . Cele mai frecvent purtate sunt: mustata ,
randunica ,mustata mexicana, mustata mare intoarsa , DOUGLAS .
Lucrarile de mustati se executa dupa barberit. Se va tuned parul ce afost ferit in timpul rasului in forma
ceruta de fizionomia clientului si conform cu dorinta acestuia . Lucrarea se incepe indifferent de model din
partea dreapta imediat de sub nara si se va continua dealungul conturului pana la comisura buzelor . Apoi se
va lucra partea stanga avand grija ca aceasta sa fie perfect simetrica si egala cu cealalta parte. Pentru a nu
dauna fizionomiei si expresiei in functie de modelul mustatii se aranjeaza partile laterale cu foarfecele si se
va taia parul pe langa conturul buzei superioare degajand-o de firele mai mici . n tot timpul lucrului se va
acorda o atentie la contur acesta trebuie sa aiba o linie precisa . Dupa terminarea lucrarii se va peria
(pieptana) mustata in directia de crestere a firelor de par pentru a imprima un aspect cat mai ordonat .
MUSTATA DOUGLAS este o mustata caracterizata printr-o linie eleganta si tinereasca , ea este
mai des solicitata de tineri mai ales cei bruneti pentru nota sa contrastanta ce subliniaza expresia fetei . De
obicei mustata Douglas nu depaseste prin lungimea sa comisura buzelor . n portiunea superioara la contur
aranjarea mustatii se va face cu briciul , care va tinut intr-o pozitie dreapta pentru a obtine o margine curate
si precisa . n partile laterale se poate imprima parului fie o line dreapta , formandu-se astfel o mustata
dreptunghiulara , fie o lini oblica realizandu-se o mustata ascutita. La cererea clientului se poate forma cu
briciul o carare subtire la mijloc
MUSTATA RANDUNCA este o mustata preferata de persoanele ce au depasit 40 ani deoarece
imprima fizionomiei pe langa nota de eleganta si seriozitate . Pentru a executa acest tip de mustata se vor
scurta firele de par la circa 2 -3 mm lungime . n timpul lucrului lama briciului aluneca spre comisura buzelor
intr-o linie arcuita asemanatoare cu aripa unei randunici in zbor . n cazul in care firele de par de la mijlocul
mustatii sunt foarte lungi si vor scurta cu msina de tuns ( minicut). Aceasta operatie se efectueaza inainte de
a se taia cu foarfecele firele de par de langa conturul buzei superioare.
MUSTATA MUSCULTA se va situa in gropita ce se afla pe portiunea dintr nas si buza superioara , se va
curate cu briciul parul de pe portiunea de deasupra buzei superioare ( intai in dreapta apoi in stanga) pana
in apropierea liniei naturale a gropitei . Se vor tuned apoi firele de par de langa conturul buzei superioare si
la urma cat mai marunt cele din partea de sus a mustatii.
MUSTATA MEXCANA se va caracteriza printr-o linie pronuntata arcuita asemanatoare unui
semicerc . La cererea clientului mustata poate fi mai putin sau mai mult subtiata la partea superioara. nsa la
comisura buzelor formeaza o linie arcuita ce urmareste exact conformatia gurii si coboara pana in dreptul
buzei inferioare . n timp ce se vor tuned firele de par de langa conturul buzei superioare se va urmari cu
atentie ca linia inferioara a mustatii sa corespunda din punct de vedere estetic cu linia superioara a buzei. n
cazul in care mustata este prea stufoasa se va subtia cu foarfecele
MUSTATA MARE NTOARSA pentru a obtine acest model de mustata prindeti inainte de barberit
capetele cu clipsuri pentru a nu fi rase . Despartiti apoi parulul mustatii fie folosind peria fie pieptanele printr-
o carare mediana ( mijloc ) si se vor tuned doar firele mai lungi ce depasesc grosul mustatii . n consecinta
se vor tunede primele doua sau trei randuri de fire de par de la conturul buzei superioare dar se va pastra
lungimea celorlalte fire de par astfel ca ele sa depaseasca comisura buzelor si sa se rasuceasca
(semindoite) Pentru a obtine un effect estetic mai mare finisati forma mustatii mai ales la firele de par de la
comisura buzelor ce le veti rasuci cu ajutorul unui fier incalzit in forma de spirala . Pe langa aceste modele
de mustati mai sunt solicitate de uni clienti urmatoarele tipuri :
- mustati mari stufoase dar fara varfuri
- mustati late si bombate
- mustata lata cu firul de par scurt
Tehnica de executie desi asemanatoare este adaptata bineinteles fiecarui model in parte astfel la mustatile
stufoase fara varfuri se va proceda la fel ca la mustatile stufoase cu varfuri lungi , scurtanduse cu foarfecele
perfect simetric doar varfurile . Pentru a obtine mustati late si bombate se vor tunede firele de par in linie
dreapta de pe marginea superioara si inferioara ale buzei dar si din partile laterale. La mustatile late dar cu
firul de par scurt , scurtati firele de par pana ajungeti la o lungime de 2-3 mm se subtiaza si se egaleaza
partile laterale si apoi se vor tuned firele de par pe langa conturul buzei superioare
LUCRAR DE BARB sunt purtate in general de o clientele redusa asemeni mustatilor se disting
mai multe tipuri ( modele ) de barbi.
-barba cioculet
-barba format patrat scurta
-barba format patrat lunga
-barba rotunda semiscurta si cubaneaza
La aranjarea unei barbi si mai ales la precizarea conturului si a formei sale sunt necesare o buna pregatire
profesionala . Multa precizie in taierea parului , simt artistic dezvoltat deoarece barba trebuie sa fie prcis
conturata sa aiba o forma simetrica si armonizata cu fizionomia .
Forma si conturul barbii se precizeaza concomitant cu barberitul obrazului. n cazul in care clientul poarta
barba dar solicita un barberit se va tine seama in timpul rasului de forma si conturul acesteia si daca este
cazul se va aranja si barba. n cazul in care un client doreste sasi lase barba este necesar ca in timp ce se
barbereste obrazul sa se traseze si conturul general al barbii si sa se dea forma dorita. n mod obinuit se
vor barberi intai partile laterale ale obrazului apoi portiunea de sub barbie . n functie de modelul barbii se
lasa prelungiri de par pe maxilare sin u se vor tunede perciuni . n continuare se procedeaza ca la barberit ,
se va spala obrazul cu apa rece , se dezinfecteaza iar apoi se va executa lucrarea propriuzisa efectuandu-se
operatiile necesare modelului de barba ales . La aranjarea si formarea barbilor de culoare deschisa (blonde
sau albe) se va pune in jurul gatului un servet de culoare neagra care are rolul de a scoate in evidenta barba
usurand in consecinta munca frizerului . Uni clienti poarta si barba si mustata de aceea concomitant cu
aranjarea barbii se va aranja si mustata , nu trebuie insa neglijat faptulca intre forma mustatii (dimensiune) si
a barbii trebuie sa existe un acord estetic aproape tot atat de important ca acordul estetic dintre fizionomie si
forma mustatii sau a barbii.
BARBA COCULET parul va fi intalnit numai pe barbie , nu se va lungi pe maxilare si are parul
scurt , se poarta impreuna cu mustata mica ingrijit tunsa . Barba propriuzis se va tuned cu foarfecele dupa ce
sa trasat conturul. Parul poate fi scurtat si cu masina de tuns nr unu dar lucrarea se va finisa tot cu
foarfecele si pieptenele. n tot timpul tunsului se are in vedere ca parul sa se scurteze gradat si sa se piarda
contur a carei linie trebuie sa fie ingrjita si precisa
BARBA FORMAT PATRAT SCURTA dupa ce sa conturat cu briciul forma barbii se va tuned parul
de jur in prejurul barbii subtiind gradat si pierzand pana la portiunea rasa . Se va peria barba cu o perie
aspra astfel ca firele ce depasesc conturul inferior sa iasa in evidenta si sa poata fi scurtate (egalate ) cu
foarfecele . Aceasta faiba este purtata adesea cu o mustata care se va uni cu barba sau o mustata separate
delimitate printr-o mica portiune rasa .
BARBA FORMAT PATRAT LUNGA - dup ace sa stability la barberit conturul se va tuned si se va
subtia parul din partile laterale si de sub barbie cu foarfecele si pieptanele . Nu se va folosi briciul deoarece
se va produce o diferenta de desime a barbii, totodata se vor feri perciuni care trebuie sa ramana intacti.
Periati apoi parul pe toata latimea barbii de sus in jos si tundeti parul barbii imprimandui o forma de patrat
simetrica.
BARBA ROTUNDA SEMSCURTA la acest tip de barba se la lucra la fel ca la barba patrata doar
de la inceput se vor lasa portiuni prelungite de par pe linia maxilarelor care se subtiaza si se vor pierde usor
spre contur. La sfarsit periati bine parul si taiati simetric firele de par formand o linie simetrica rotunda .
BARBA CUBANEZA la acest tip de barba se va contura cu briciul linia respective , nu se vor tunde
perciunii iar firele de par de pe intreaga suprafata a barbii se vor subtia si se vor taia daca este cazul . De jur
imprejurul barbiei se vor tunde intr-o linie rotunjita firele de par care au fost in prealabil periate cu o periuta
aspra.
AJUSTATUL BARB barba poate fi scurtata si aranjata cu pieptanul si foarfeca sau masina de
tuns .
-etapele scurtarii:
1 tunsul perilor barbii
2 taierea contururilo din zona buzei
3 rasul resturilor suprafetei
FELUL DE BARBA
1 barba poate sa acopere toata fata
2 barbijonul
3 favorite
4 mustata
PREGATREA CLENTULU - invitati clientul sa ia loc pe scaun si fixate tetiera la o inaltime
corespunzatoare , apoi puneti un guler de protectie o pelerine si pentru protectie un servet. ncepeti sa
scurtati barba fie folosind masina de tuns fie cu foarfecele si pieptanele.
SCURTAREA BARB CU MASNA DE TUNS pt scurtarea barbii se va folosi o masina special ace
poarta numele de minicut cu piesele anexe.Fixati masina de tuns pe cea mai mare lungime de taiere sau
folositi o piesa anexa pentru a mari lungimea taierii . Puneti masina de tuns pe piele sub barba si sprijiniti-o
din lateral pentru a putea manevra lejer. Conduceti masina pe piele alunecand usor pana la limita superioara
a barbii. n acest fel scurtati barba la lungimea anterior stabilita . Repetati aceiasi procedura in stanga si in
dreapta portiunii prelucrate . n zona tamplelor ridicati usor masina alunecand dinspre cap astfel pregatiti
trecerea spre parul mai lung al capului . Continuati in acelasi mod in zona barbiei si a gurii scurtand astfel
intreaga barba.
SCURTAREA S ARANJARE PARULU FOLOSND FOARFECA S PEPTANELE asezati
pieptanul la limita inferioara a barbii , rotiti pieptanul in asa fel incat marginea lui san u stea pe piele iar dinti
pieptanului san u atinga pielea . Asezati foarfeca si taiati parul care depaseste dinti pieptanului . Conduceti
pieptanul incet si egal spre partea superioara si ridicatil de pe piele conform cu lungimea dorita a barbii.
Taiati si restul barbii in aceiasi maniera , pieptanati apoi barba de mai multe ori pt a verifica scurtare .
Prelucrati atent contururile barbii acolo unde trecerea spre partea rasa a fetei nu prezinta o delimitare neta
de barba .
CONTURAREA taiatul conturului taiati cu foarfeca parul de pe buza superioara conform
conturului dorita . n acest scop conduceti bratul inferior al foarfecii cu aratatorul mainii satangi , fiti atenti la
precizia taieturii pentru a evita ranirile.
RASUL aplicati spuma de ras in afara contururilor , intindeti pielea si radeti in sensul de crestere al
parului si radeti tot parul ce nu apartine barbii . Rasul exterior se poate executa si fara spuma cu o masina
de tuns fina sau masina de ras.
GRESEL CE TREBUESC EVTATE
1 - tetiera nu a fost bine potrivita clientul sta incomod , gatul clientului nu poate fi lucrat
2 - sa lucrat cu masina folosind o anexa gresita (parul barbii va fi scurtat pra mult sau a ramas barba prea
lunga din cauza anexei gresit aleasa)
3 masina de tuns nu a fost sprijinita cu degetul ( nu va putea fi manevrata lejer , lungimea barbii va fi
inegala iar clientul resimte neplacut lucrarea )
4 pieptanul nu a fost manevrat la o distant corecta de piele ( lipseste zona de trecere iar barba va fi prea
lunga ori prea scurta)
5 briciul a fost manevrat impotriva sensului de crestere a barbii ( rasul este dureros iar pielea ramane
iritata)
$apodopere faciale Stiluri /izare de aranAat /ar/i si mustati
Exista si au existat oameni pentru care parul de pe fata a insemnat o adevarata comoara, ei exprimandu-si
prin acestea mai mult decat o identitate proprie. Au dat un sens mult mai profund podoabei de par de pe
fata, ei creand adevarate capodopere faciale. Exista chiar si campionate mondiale ale mustaciosilor, unde
sunt prezentate cele mai spectaculoase coafuri de mustati si barbi. Aveti mai jos cele mai bizare coafuri de
mustati si barbi care cu siguranta va vor surprinde.. sunt adevarate opere de arta.
De curand chiar a avut loc in America, in statul Alaska, o competitie in care au fost premiate cele mai
rasucite mustati, cele mai lungi barbi sau cele mai bizare frizuri faciale. Marele castigator a fost chiar un
american pe nume David Traver, cu o frumos impletita barba, care masoara neimpletita 50 de centimetri.
Ati auzit si de femeile cu barba? Una dintre ele se
numea Annie Jones si a trait in perioada 1865 1902
si aveti mai jos cateva poze cu ea. ;) Cu toate ca a
trait intr-o perioada in care lumea nu era atat de
deschisa pentru "curiozitati sau pentru "altfel de
oameni, Annie, cu ajutorul mamei ei care a sustinut-o
foarte mult, a reusit sa fie acceptata bine de societate
si chiar a avut si noroc in dragoste, ea fiind casatorita
de 2 ori. Au mai existat si probabil mai exista multe
femei cu barba, dar marea majoritate nu sunt decat o
curioazitate si marele lor succes il au doar daca isi
aleg o cariera in lumea circului.
Denumire Modul: $O&F&RE& P&RU#U%
Cod modul: 345259
CLASC
3" E0ecutarea ondula)iei cu ap&
Recunoaterea tipurilor de ondulatie a parului
Pentru a realiza o coafura frumoas, coaforul trebuie sa aib multiple cunotinte tehnice, nu este suficient
ca acesta s se rezume numai la punerea prului pe bigudiuri i la o pieptnare obinuit. Un bun coafor
trebuie s cunoasca toate procedeele tehnice nct s poat realiza coafuri din ondule simple cu bucle
vaporoase, coafuri practice de zi sau coafuri elegante de sear.
Ondularea prului se obine prin mai multe procedee: unele permit o ncreire mai puternic, altele mai slab,
mai supl. n general, n toate procedeele intervine ca factor ajuttor caldura.
Procedeele utilizate pentru ncretirea firului de pr sunt:
ondulaia cu ap;
ondulaia cu fierul;
ondulaia cu melci;
ondulaia permanent.
Exist numeroase genuri de coafuri, unele mai simple altele mai complicate. n funcie de tipul de coafur
sunt:
coafuri de zi purtabile;
coafuri de sear;
coafuri estetice;
coafuri de avangard;
coafuri de concurs.
Coafura se adapteaz la fizionomia, silueta i vrsta persoanei, mbrcmintea i variaiile modei. n general,
coaforul trebuie s fie la curent cu toate variaiile modei pentru a alege i executa clientelor cel mai avantajos
din punct de vedere estetic. n executarea unei coafuri nu este permis neglijarea aspectului estetic general
al clientei.
nainte de executarea coafurii se va examina cu atenie conformaia i !izionomia clientei i anume:
rotund;
prelungit;
triunghiular.
statura clientei:
- nalt;
- scund;
- mijlocie.
silueta clientei:
gras;
medie;
slab.
profilul:
nas mare;
nas crn;
nas cu deviere de sept;
brbie;
brbie proeminent;
frunte ngust;
frunte lat;
frunte bombat;
gt subire;
gt lung;
gt gras;
gt scurt i gras.
Aceste observaii sunt foarte importante pentru coafor. Ele l ajut s gseasc coafura cea mai potrivit
care s atenueze, s mascheze defectele sau s sublinieze unele trsturi frumoase.
Astfel, unei persoane scunde i se va realiza o coafur cu volum amplasat n partea superioar a capului fr
a exagera doar pentru oferi prin coafur nalime clientei. La o client nalt cutam o coafur adaptat
nlimii.
Prin coafur se pot obine efecte optice care s ascund defectele i s evidenieze prile frumoase oferind
clientei coafura ideal.
Ondula8ia cu ap7
Ondulaia cu ap nseamn modelarea coafurii cu ajutorul pieptenelui i a degetelor. Se formeaz aa
numitele cute directe. Aceste cute stau la baza celor mai elegante i graioase coafuri. Ele se execut nc
din anii '20-`30 i datorit aspectului deosebit sunt foarte cerute i n zilele noastre. Procedeul de cutare a
prului const n a forma ondule direct pe prul ud.
Aezarea prului n ondule ofer urmtoarele avantaje:
imit ondulele naturale;
ondulele largi i adnci confer un aspect natural al prului;
ondulele sunt lejere cu aspect vaporos.
Tehnica pieptnatului i a periatului este foarte important pentru a obine o coafur simpl bazat pe
ondule-cute directe. O coafur pe baza de ondule se poate executa cu sau fr crare.
Tehnica executrii ondulelor prin cutare direct:
se spal prul;
se piaptn prul spre spate;
se ncepe executarea ondulelor n partea mare de la crare sau n direcia de cretere a prului;
se piaptn n direcia opus i se reine prul cu degetele minii stngi (degetul mare arttor i
mijlociul);
se formeaz prima ondul;
se repet penultima operaie i se vor forma pe rnd urmtoarele ondule orientndu-le spre stnga
i spre dreapta;
se usuc i se piaptan prul.
Pentru a fi ct mai suple, mai durabile, aceste ondule pot fi fixate cu nite piepteni mici iar cuta poate fi
prins n clame.
Coafura pieptnat n ondule directe se poate obine cu ajutorul clipsurilor i melcilor.
Aezarea prului n bucle
Constituie o metod moderna de ondulare a prului. Buclatul, rularea prului pe bigudiuri se face prin
rularea uvielor de pr n stare ud. Buclatul este o operaie care const n rularea uvielor de pr pe
bigudiuri mai mult sau mai puin subiri dup felul coafurii: mai crea sau mai lejera. Buclatul d o form
spiralat prului att n urma buclajului prin operaia de bigudat ct i dup aezarea prului n melci.
Avand n vedere acest principiu, se trece nti la mprirea corect a prului i n acest scop se ine cont de:
- Cantitatea de pr necesar coafurii n partea superioar, 1 a capului (volumul) (fig. : a);
- Cantitatea de pr necesar coafurii n prile laterale 2 (fig.:b);
- Cantitatea de pr necesar coafurii pentru partea din spate 3 (fig.:c);
- Poriunea de pr necesar terminaiei coafurii la ceafa 4 (fig.:c).
Concepia de baz privind aceasta mprire a prului este corespunztoare pentru orice linie de coafur.
fig5 a6/6c
8"E0ecutarea ondula)iei cu !ierul
Generalitti
Ondulaia cu fierul nu este prea solicitat, totui un bun coafor trebuie s cunoasc modul de executare a
acestei ondulaii. Fierul de coafat nu trebuie s lipseasc din nicio unitate de coafura.
Sunt cazuri cnd dup ce clienta iese de la casca de uscat s observ ca un bigudiu s-a desfurat i uvia
de pr este complet ntins. Pentru a evita umezirea din nou a prului i uscarea la casca, uvia desfcut
se onduleaz cu fierul n acest fel se face economie de timp i se continu munca n bune condiii.
Ondulaia prului cu fierul se face prin dou metode, obinandu-se pe baza fiecareia din ele:
1. ondule (denumite i ondulaia Marcel);
2. bucle.
n trecut, pentru a se obine o coafur care se baza pe ondule, era necesar rsucirea suvielor de pr, n
bucle, lundu-se uvia de la vrf spre rdcin.
Pentru a se uura obinerea ondulelor cu fierul s-a ajuns la concluzia c este necesar, n primul rind, s se
execute bucle mai mari (tot de la vrf spre radacin), aceasta constituind prima faz a ondulaiei.
Din acest motiv, este o operaie foarte important. Buclarea d prului o ncreire n spiral, creeaz
ridicturi lng rdcin i permite obinerea valurilor suple i adnci. Faza a doua, adic obinerea
ondulelor, const n netezirea prului, urmnd a se obine ondule cu fierul de coafat prin micarea fierului
cnd la dreapta, cnd la stnga.
+entru e"ecutarea buclelor cu fierul$ n prezent se procedeaz dup urmtoarea metod pentru obinerea
unei coafuri cu fierul care urmrete obinerea de:
1. bucle obinuite, normale;
2. bucle n spiral.
>" 7uclcle normale
Acestea se rsucesc de la radcin spre vrf, cnd prul este scurt$ proced'ndu-se astfel: se alege uvia
de pr, se piaptn n sus, orientndu-se puin n direcia opus n aa fel ca dup rsucire, cnd fierul a
ajuns la rdcin (fig 3 a), bucla s fie aezat pe rdcina proprie a uviei alese.
De la rdcin, cu o micare nceat, se rsucete fierul (fig 3b) pn cnd ntre braele fierului de coafat
intr i vrful uviei de pr(fig 3c).
Se scoate fierul de coafat (fig 3d ) i se obine o bucl ca i cum ar fi fost pus pe un bigudiu la ondulaia cu
ap (fig :e) n acest fel se rsucete tot prul de pe cap, uvi cu uvi(fig 3f).
fig 2 a6/6c
fig 2 d6e6f
Dup aceast operaie se trece la pieptanare, urmrindu-se obinerea unei coafuri frumoase, suple, care s
corespund cerinelor modei.
A" 7ucle +n spirale 1ucle !ran)uze'ti2
Aceast rsucire a prului este puin mai dificil dect cea anterioar. Se poate face pe pr scurt i
lung obinndu-se o coafur modern bazat fie pe ondule, fie pe bucle lejere sau zulufi. n acest scop se
alege, n primul rnd, o uvi de pr care este pieptnat n sus.
Se introduce fierul de coafat la radcin (fig. 5a=$ urmnd ca acesta s se rsuceasc pan cnd revine n
poziia iniial (cnd a fost introdus), iar uvia de pr inut n mn stng este plasat n partea stang a
fierului de coafat (fig. 5 b=. Se va ine astfel fierul cteva secunde, pentru a da prin cldura fierului rezisten
ondulaiei la rdcina uviei de pr rsucite.
n continuare se deschide puin fierul, lsandu-l s alunece uor, aproximativ 4-5 cm, pe uvia de pr, apoi
se nchide fierul (fig. 5c=.
Se rsucete fierul de coafat inut n mna dreapt (fig. 5d= ;
0 dat cu aceast uvia de par inut n mana stng se va dirija n direcia opus (deci spre dreapta),
urmnd ca fierul s revin n poziia iniiai de introducere (fig. 5e$ f=. Este foarte important ca uvia de pr
care se rsucete s revin dup rsucirea prului la mljlocul uvitei alese.
n continuare se deschide fierul i prin uoara lui btaie se rsucete spre rdcin pn cnd i vrfurile
uviei de pr se pierd n nteriorul fierului de coafat (fig. 3g=. n figura 3$ este aratat prima uvi de pr
buclat prin rsucire n spiral (pe pr lung).
n acest fel se rsucete prul n continuare pn cnd se termin rsucirea tuturor uvielor de pr.
Pieptnarea se face la lel ca la ondulaia cu ap, obinndu-se coafur bazat pe bucle spiral (fig. 5i=.
fig ! a6/6c
fig ! d6e6f
fig ! g6E
G" E0ecutarea ondulatieI HMarcelI
Ondulaia Marcel se realizeaz n dou etape:
formarea buclelor cu fierul;
formarea ondulaiei propriu-zise din bucle.
Formarea buclelor cu fierul
Se realizeaz n felul urmtor: n funcie de coafura dorit se desparte prul, dac este nevoie, printr-o
crare, apoi se mparte n uvie egale de circa 3-7 cm.
Rularea prului se ncepe de lng pielea capului (circa 1 cm distan) i nu de la vrful uviei. Fierul se
ntroduce deasupra, avnd partea scobit sub uvia de pr care se ridic cu mna stng.
Se ncepe cu bucla de lang contur. Toate buclele se ruleaz n jos nspre pielea capului. n timpul rulrii,
uvia de pr se ine ntre degetele minii stngi.
Se execut micri de deschidere i nchidere (bati) ale fierului, rsucind prul spiral n jurul lui. n timpul
btii" fierul nu se nchide strns niciodat, el se las mereu uor ntredeschis, pentru a nu ncrei uvia.
Fierul se mai rsucete de cteva ori pan nu se mai simte vrful uviei ntre braele acestuia, procedndu-
se n general aa cum s-a artat la obinerea buclelor cu fierul.
nainte de a se elibera, fierul se mai ine cteva clipe n pr pentru ca acesta s se nclzeasc bine, apoi se
execut o micare de retragere, eliberndu-l astfel din pr.
Apoi cu mna dreapt se scoate fierul din pr, iar cu mna stng se ine bucla care se fixeaz cu ajutorul
unui clips ca un melc plat (din aceast cauz, buclele se mai numesc i melci).
Formarea ondulaiei propriu-zise
Dac se urmreste obinenea unei ondulaii mai rezistente sau se onduleaz un pr mai dificil, se
procedeaz n felul urmtor: se calc uor cu fierul pe urmele ondulaiei rezultate din buclele executate
anterior.
Dup ce pe toat suprafaa capului s-au executat bucle, este mai uoar executarea unei ondulaii adnci i
durabile. Pentru formarea ondulelor nu se mai ntrebuineaz un fier nfierbntat, ci numai bine nclzit. Dac
dup desprirea prului se marcheaz cu ajutorul pieptenului forma ondulelor, acestea se formeaz de la
sine.
Pentru aspectul curat al unei coafuri este important executarea corect a ondulei de la contur, a crei
execuie se obine prin introducerea fierului ct mai aproape de rdcina prului.
Se piaptn prul innd pieptenele cu mna dreapt, iar cu stnga se marcheaz uor locul ondulelor (fig. ;
a), apoi fierul nu prea infierbntat se introduce cu partea scobit n pr ct mai aproape de pielea capului
(fig. ; b=.
Se execut micri semicircuare fr oprire pan se obine adncirea suficient a ondulei (fig. ; c).
Micarea urmtoare se face n sens invers, cu fierul ntredeschis, care ajunge din nou cu anul n jos (fig. ;
d). Adncitura ondulei mai acentuate sau mai puin accentuate depinde de calitatea prului.
Printr-o alt semintoarcere a fierulul se formeaz cantul superior al ondulei (locul ei de demarcaie). Btnd
fierul de repetate ori se adncete ondula. Cnd se ajunge la cantul ondulei se ntredeschide fierul i se face
o ntoarcere complet a fierului. Prin aceasta se face pregtirea ondulei urmatoare.
ntruct prin executarea anterioar a melcilor prul a fost dinainte preparat, pentru ca ondulele s fie ct mai
naturale se face o semirotire a fierului precedat de pieptene. Fierul se ntredeschide i se scoate usor din pr
printr-o alunecare fin, pentru a nu forma canturi accentuate ale omdulei.
Pentru a se prelucra mai bine, prul de la contur se ridic i se prinde sus ondula executat, introducnudu-
se fierul ajutat de pieptene n prul de dedesubt. La aceast operaie, pieptenul trebuie s susin prul de
pe tmple pentru a se putea obine o ondul supl i natural deasupra urechii. Aici se va lucra mai mult cu
vrful fierului.
La executarea ondulei de la ureche (fig. ;e) se cere mult atenie la prelucrarea vrfurilor prului care fiind
ondulate s nu se rsuceasc din nou n partea cealalt. Ele se prind uor i se prelucreaz cu fierul
intredeschis.
Se ine pieptenele naintea fierului i se rasucesc vrfurie prului cu ajutorul acestuia, aranajdu-e n forma
dorit (fig. ; f). Se desprinde suvia pe care a fost fixat sus (fia gata ondulat), se piaptn peste celelalte
ondule i se face unificarea ei cu ondulele de deasupra. Astfel se ncheie lucrarea din partea dreapt.
Partea mai mica a coafurii (partea stang) este, de obicei, mai dificil de lucrat. Se ncepe de lng contur
(lng crare), se introduce fierul intredeschis de mai multe ori n pr, rsucindu-l n direcia sgetii, pentru
ca tot ntredeschis s poat fi uor scos din pr n direcia ondulei (fig ;g). Lucrnd astfel se obine o ondul
supl.
Se cere o mare atenie la executarea ondule de deasupra urechii. n aceast faz nu se execut o
contraaprare-o marcare prea accentuat a ondulei, prul avnd o poziie culcat peste fier.
Pentru a obine o ondulaie egal i uniform, ondulele se execut concomitent cu ajutorul fierului i al
pieptenelui (fig.;); este foarte important n special la executarea ondulei de la ureche.
Pentru formarea unei ondule frumoase se reia micarea anterioar, iar fierul se ntredeschide, scondu-se
astfel mai uor din pr (fig.; i). n continuare se reface mbinarea ondulelor de pe toat suprafaa capului,
lucrare la care ne servim tot de fier i de pieptene. n fig.; & este dat forma final a coafurii.
Pentru a obine un rezultat pozitiv la executarea ondulaiei cu fierul, trebuie sa se respacte anumite condiii.
Un pr prea uscat nu d rezultate bune. De aceea se recomand pentru prul uscat un splat prealabil cu o
substan gras, de exemplu o emulsie uleioas sau, cnd prul este uscat la vrfuri, se recomand o bun
periere a acestuia cu ulei sau cu o crem. n cazul c prul este gras, nu se va mai administra niciun
tratament prealabil.
Pentru dobndirea unei abiliti manuale la executarea ondulaiei cu fierul i mai ales a ondulelor se
recomand exersarea cu fierul pe mee.
fig 4 a6 /6 c6 d6 e6 f6 g6 E6 i6 A
9" E0ecutarea melcilor
Executarea corect a melcilor are, de asemenea, un rol foarte important pentru realizarea unei coafuri
frumoase i reuite. Pentru aceasta se vor respecta urmtoarele:
1. poriunea de pr pe care se vor executa melci va fi mai nti pieptnat n direcia n care se
execut melicii;
2. primii melci executai vor fi plasai puin mai n faa rdcinii uviei alese, urmnd ca urmtorii
melci sa fie plasai pe radcina melcului sau melcilor anterior executai;
3. la poriunea de pr de la spate, respectiv ceafa, mai ales la un pr tuns scurt, se va ine cont de
felul creterii prului (vrtejuri, goluri etc.);
4. prul se piaptn n aa fel nct s beneficieze de avantajele unei direcii deosebite de cretere
a prului (vrtej de pr);
5. printr-o pieptnare corect se elimin eventualele goluri ori creteri necorespunztoare ale
prulul;
6. este bine s se in cont de felul n care se va executa coafura la spate si la ceaf i s se
execute melcii n aa fel ca sa nu se strice linia pieptanturii
Paralel cu folosirea de bigudiuri mai groase sau mai subiri se execut i melci de diferite forme.
Melcii pla)i (fig. < a)
Se folosesc n mod curent la orice coafur. Execuia acestui gen de melci este foarte uoar. Se
folosesc, n general, n prile laterale, n spate i la ceaf. Pentru a se executa un melc corespunztor,
important este ca uvia de pr ce se va alege pentru executare sa fie pieptnat n direcia dorit a liniei de
pieptntura.
Melcii semipla)i (fig. < b)
Aceti melci se execut cand este necesar obinerea unei linii de coafura cu un volum mai
pronunat. Scopul este ca uvia care porneste de la rdcin s fie aplatizat, iar terminaia melcului
(vrfurile) s fie ridicat; aceasta reprezint distanarea uviei de pr de la radcina uviei alese spre vrf.
Melci +n relie! >fig. < c=
Aceti melci se execut cnd se dorete o coafur mai voluminoas. Sunt cazuri cnd la alegerea
uvielor de pr ce sunt puse pe bigudiuri (corect) s rmn ntre dou bigudiuri o mic uvi de pr care,
din cauza locului prea mic, nu se poate rula pe bigudiu.
n aceste cazuri se execut melci n relief, adic uvia de pr este rulat ca i cum ar fi pus pe bigudiuri.
Realizarea melcilor n relief este simpl. Se piaptna uvia de par n sus, n direcia opus sensului rulrii.
Se rasucete uvia de pr pana revine la rdcina prului i se va prinde cu un clips. Forma acestui melc
trebuie s fie identica cu uvia de pr care ar fi fost pus pe bigudiu.
Melcii de legatur& >fig. < d$ e=
Se folosesc n faa la breton, spre tmple i ca legtur (o trecere) de la montarea prului la spate
pe bigudiuri la melcii plai.
Se realizeaza n felul urmtor: se piaptn parul n direcia rulrii uvitei de pr.
Se rsucete uvia pan revine la rdacin, se prinde cu un clips.
Pentru a se obine o stabilitate se introduce n interiorul melcului de legtur puin vata.
Melcul de legtur seamn ou melcul in relief, dar este mai mare.
Melcii cu r&dacin& prelungit& (fig. < f)
Seamna cu melicii plai, se execut asemntor, dar rotocolul este aezat mult mai departe de rdcina
suviei din care s-a executat melcul; se utilizeaz la ondulaii largi, suple.
n concluzie, realizarea (execuia) corect a diferitelor tipuri de melci este foarte important i contribuie la
obinerea diferitelor coafuri moderne.
n general, realizarea unei coafuri se bazeaz pe rularea corect a prul pe bigudiuri. Destul de frecvent
ns, fr aportul melcilor nu se poate realiza o coafur modern. De aceea este necesar s fie cunoscut n
principiu tehnica execuiei corecte a rulrii prulul pe bigudiuri i executarea melcilor pentru a obine n toate
cazurile o coafur frumoas.
fig5 3 a6 /6 c6 d6 e6 f
Exemplu de coafur cu melci (fig.6)
RU#&RE& PDRU#U% PE :%9UD%UR%
Pentru rularea prului pe bigudiuri se vor respecta urmtoarele:
se vor alege bigudiuri n funcie de uvia de pr ce urmeaz a fi rulat;
nu este admis ca uvia de pr aleas s fie mai lung dect limgimea bigudiului sau mai lat decat
diametrul acestuia;
uvia de pr aleas va fi bine pieptnat i apoi ridicat n sus (fig. : a=$ aplecat puin n direcia
opus sensului rulrii bigudiului (fig. : b= pentru ca dup rulare uvia de pr aleas s fie amplasata
(fixat) exact pe rdcina suviei de pr rulat pe bigudiu (fig. : c) (indiferent de direcia dat prului
sau de locul de unde este aleas uvia).
Derularea bigudiurilor se execut n sens invers rulrii (fig.1d).
Uscarea p&rului
Dup montarea prului se aplic pe cap un fileu, ce se leag cu atenie ca s nu se mite
eventualele bigudiuri sau melci i s nu se deplaseze linia coafurii la spate, apoi se aaz clienita sub casca
de uscat prul. Dar, uscarea prului se poate combina i cu formarea prului cu foehnului ajutai de o perie
plat sau rotund (ofer volum prului).
n cazul uscrii prului ajutai de perie se vor face micri n interiorul sau exteriorul volumului de pr.
Dimensiunea periei rotunde influeneaz volumul coafurii: peria mare ofer un volum mai mare
prului iar peria mic realizeaz mai multi crlioni i un volum mai mic prului. Cu ct prul este mai uscat
cu att coafura devine mai voluminoas.
Pentru uscare trebuie s fie separate uvie mici de pr: timpul de uscare scade iar prul
dobndete o mai mare elesticitate. Foehnul poate fi folosit cu sau fr duza plat care va ngusta jetul de
aer.
Reglarea temperaturii de uscare este n strns legatur cu tipul firului de pr:
- Temperaturi mai joase pentru firul de pr subire i fin;
- Temperaturi mai ridicate pentru firul de pr mai gros.
nstrumente i mijloace ajuttoare necesare:
1. Capul de exerciiu sau un modeluman;
2. Prosopul;
3. Sticl cu pulverizator de ap;
4. Perie plat i multiple perii de diferite mrimi;
5. Foehn cu duza plat;
6. Lotune de uscare.
Descrierea pas cu pas a activitii de uscare a prului:
- Pregatii-v instrumentele i materialele ajuttoare;
- Repartizai loiunea de foehnare pe prul spalat i uscat cu prosopul dup care piaptnai prul;
- Ridicai uor i purtai loiunea n direcia coafurii alese;
- Simultan, conduce-i foehnul cuplat pe cald dinspre rdcina spre vrful parului-micrile periei i jetul
de aer cald al foehnului trebuie s aib aceeai directie. Este indicat s nu se in prea mult timp foehnul
n acelai loc;
- Periai i foehnati prul numai n sens invers coafurii ulterioare pentru a oferi volum;
- Pieptnai prul din nou n direcia intenionat a coafurii. El este acum mai stabil i mai plin, mai
voluminos;
- Mutai-v n cealalt parte i apucai peria i foehnul schimbnd minile;
- Foehnai prul conform coafurii alese;
- Foehnai prul din partea frontal i posterioar a capului;
- Foenati parul din zona cefei miscand incet peria spre interior;
- Aranjai prul cu degetele sau cu o perie efectund corecturile necesare;
- Partea superioar a capului va fi prelucrat cu o perie rotund (de dimensiune medie) i cu foehnul;
- Relaxai cu mna prul splat i pieptnat i uscai-l putin cu foehnul;
- Aezai-v lateral n spatele capului de exerciiu;
- Luai ntr-o mn peria rotund de dimensiune medie, iar n mna dreapt foehnul cu duz plat
montat;
- Separai o uvi de pr mai ngust i mai subire dect peria din partea superioar-spate a capului;
- Asezai peria la rdcina uviei;
- Tensionai prul cu peria i conducei foehnul cu peria spre vrful firelor de pr;
- ncepnd de la vrful firelor de pr ncepei s rotii peria i rulai apoi uvia de pr spre pielea capului;
- Foehnai uvitele pn cnd acestea se usuc;
- La prul lung se repet toata procedura pentru ca prul s fie uscat i s dobndeasc elesticitate;
- Lasai prul s se rceasc puin pe perie;
- Scoatei peria printr-o rotire uoar;
- Foehnai n acest fel tot restul prului.
Greeli care trebuie evitate:
Tratamentul se face asupra prului ud > uscarea dureaz mult prea mult;
Se separ uvie de pr prea groase-> uscarea dureaz prea mult iar elasticitatea prului va fi
mai redus;
Poriunile de pr foehnate pot fi prea puin ridicate-> volum redus;
Foehnul nu este ndreptat spre vrful firelor de pr, prul foehnat va avea aspect ciufulit iar
pielea capului va fi prea intens nclzit;
Temperatura curentului de aer este prea ridicat sau foehnul este inut pre aproape de pr->
prul i pielea capului pot fi vtmate;
Poriunea de pr este uscat prea puin-> nu se va obine forma dorit iar coafura nu va fi
durabil.
Exist dou tipuri de foehnare a prului:
1. Prin rulare spre interior;
2. Prin rulare spre exterior.
nstrumentele i mijloace ajuttoare necesare:
1. Cap de exerciiu sau model;
2. Perii de foehnare rotunde sau semirotunde;
3. Foehnare cu duz plat;
4. Pieptene universal;
5. Clame pentru prindere;
6. Loiune de foehnare.
Parcurgei urmatorii pai de nceput a exerciiului:
1. Aplicai soluia de foehnare pe prul splat i uscat cu prosopul;
2. Separai 7 cmpuri de aceeai dimensiune fiecare i consolidai prul cu clame.
Foehnarea spre interior
Parcurgei urmtorii pai:
Asezai-v n spatele capului de exerciiu i luai de la ceaf o poriune subire din prul delimitat;
Ajutai de peria semirotund tragei peria rotind uor spre interior plecnd de la rdcina prului spre
vrfuri;
Cu foehnul cuplat pe cald actionai deasupra uviei-curentul de aer trebuie s nsoeasc micarea
de rotaie a periei cu o jumtate de rotaie spre interior;
Repetai operaiunile descrise pn cnd prul din zona este uscat i foehnat;
Foenai prul din zona cefei n acelai fel: uvi cu uvi;
Foehnai n acelai fel i prul din partea posterioar i din dreapta a capului.

Exemplu de foehnare a prului spre interior:


FoeEnarea spre eCterior
Parcurgei urmtorii pai:
Separai poriunea cea mai joas din partea stng a coafurii i preluai aceast poriune de pr pe
laimea unei perii rotunde ncepnd de sus;
Tragei peria rotind-o spre vrfuri;
Tinei foehnul sub poriunea de pr-curentul de aer trebuie s nsoeasc micarea periei;
Rulai prul; cu o jumatate de rotaie a periei spre exterior i mai foehnai o dat prul;
ndeprtai peria rotind-o cu atenie;
Foehnai n acest mod poriune cu poriune ntregul volum de pr de pe partea stng.
Greeli care trebuie evitate:
Poriunile separate sunt prea mari-> prul se usuc prea ncet i pierde din elasticitate iar rularea
prului (spre interior sau exterior) devine prea estompat;
Perii periei sunt prea dei iar prul nu cade neted i n mod egal;
Rsucirea prului pe perie nu s-a facut cu suficient grij-> vrfurile prului stau deprtate.
#iept&narea p&rului
%up ce parul a fost bine uscat se executa pieptanatui n felul urmtor:
- se piaptana bine prul cu un pieptene cu dini rari;
- se perie bine prul n toale direciile, pentru a fi compet eliminate crrile despritoare de la
rularea prului pe bigudiuri;
- se piaptan prui din nou cu pieptenele n aa fel nct s se imprime direcia necesar n
vederea obinerii coafurii alese;
- se trece la aranjarea coafurii (gndite i concepute)?nu la voia ntmplrii, executndu-se o
tapare acolo unde este cazul, apoi se d forma i linia coafurii dorite. Pe parcursul pieptnarii se poate
ntrebuina lac fixati;
- dup ce s-a pieptnat parul i s-a obinut coafura dorit, se pulverizeaz prul cu puin lac fixativ
(de la o distan de cca 30 cm pentru a nu ngreuia coafura);
- se privete coafura n oglind, executndu-se ultimele retuuri, adic se ridic prul cu pieptenele
cu codi sau se va aplatiza acolo unde este nevoie.
Taparea p&rului
Pentru a se obine o coafur modern, la pieptnat este absolut necesar taparea prului care
creaz n aparen o cantitate de pr mai abundent.
Totdeauna, taparea prului este nesar a fi executat n direcia n care se urmrete realizarea coafurii
respective.
Taparea prului pentru o ooafur de zi se va executa de la caz la caz. Aceasta depinde de coafur.
Taparea prului se face n felul urmtor: se ridic i se piaptn fiecare uvi de pr, iar firele de pr mai
scurte vor fi mpinse spre rdcin cu ajutorul pieptenelui sau al periei, uvia avnd aspectul unui ghemotoc
de pr ncurcat.
Finisarea coa!urii
mportant este c dup tapare este necesar finisarea pieptnturii, respectiv pieptnarea uviei de
pr. n aceast situaie, indiferent de locul unde se afl uvia tapat, prul se va pieptna numai pe
deasupra, pentru a nu se strica tapaju executat anterior.
Sunt cazuri (depinde de coafur i de tehnic) cand taparea se execut
pe parcurs, la fiecare uvia de pr ce se alege i se finiseaz imediat sau cand taparea prului se executa
pe ntreaga suprafaa a capului i numai dup aceea intervine finisarea i obinerea liniei coafurii urmrite.
Pentru a se obine o coafur de zi, de sear sau artistic, trebuie ca prul care se piaptn se obin
prin tapare suplee i volum. Acest lucru se va putea obine prin taparea (ncurcarea) prului la rdcina mai
mult i mai insistent i continund tapatul spre vrf. Totodat este foarte important ca taparea s fie
executat n direcia n care se dorete obinerea liniei de coafur.
)ODER"
Ondula)ia p&rului
Un bun coafor trebuie s cunoasc toate procedeele tehnice nct s poat realiza coafuri din
ondulee simple, coafuri din bucle vaporoase, coafuri de zi practice, purtabile i coafuri elegante de sear.
Ondulaia prului se obine prin mai multe procedee. La ondulaia permanent intervin i substanele chimice
specifice care modific structura firului de pr, ducnd la ncreirea sa. Spre deosebire de celelalte procedee,
ondualia chimic e mai rezistent, avnd o durat mai lung.
Ondula8ia cu ap7 pentru obinerea onduleelor se face de fapt un mulaj al prului care permite ca
dup uscarea sa s se realizeze o coafur. Ea se practic pe pr suplu i n stare ud. O coafur pe baz de
ondulee se poate realiza cu sau fr crare. n primul rnd se piaptn tot prul spre spate. Execuia
onduleelor se ncepe din partea mare de la crare sau n direcia pe care o indic implantaia prului n cazul
n care nu se face crare. Prin pieptnare i reinerea prului cu degetele mini stngi (degetul mare,
arttor i mijlociu), se va pieptna prul n direcia opus formndu-se ondula. Prin micri spre dreapta i
spre stnga se formeaz onduleele urmtoare. Se usuc prul i se piaptn. Coafura pieptnat n ondulee
directe se poate obine cu ajutorul clipsurilor i din melci. Aezarea prului n bucle se execut n dou faze:
1.buclatul rularea pe bigudiuri a prului prin rularea uvielor de pr n stare ud.
2.pieptnarea prului dup uscarea sa pentru realizarea coafurilor.
Buclatul este o operaie care consta n rularea uvielor de pr pe bigudiuri, mai mult sau mai puin subiri,
dup felul coafurii urmrite (mai cre sau mai lejer). Se trece nti la mprirea corect a prului i n acest
scop se ine seama de:
-cantitatea de pr necesar coafurii n partea superior capului (pentru volum)
-cantitatea de pr necesar coafurii n prile laterale
-cantitatea de pr necesar coafurii pentru partea din spate
-poriunea de pr necesar terminaiei coafurii la ceaf
La rularea prului pe bigudiuri se vor respecta urmtoarele:
-se vor alege bigudiuri n funcie de uvia de pr ce urmeaz a fi rulat
-nu este admis ca uvia de pr aleas s fie mai lung dect lungimea bigudiului sau mai lat dect
diametrul acestuia
-uvia de pr aleas va fi bine pieptnat i apoi ridicat n sus, aplecat puin n direcia opus sensului de
rulare a bigudiului, pentru ca dup rulare uvia de pr aleas s fie amplas exact pe rdcina uviei de
pr rulat pe bigudiu (indiferent de direcia dat prului sau de locul de unde este aleas uvia)
Produse .i ustensile necesare
Produsele i ustensilele necesare: Spum de pr, fixativ, bigudiuri, clipsuri, plus manta, i guler.
Pentru finisare se mai poate utiliza pe lng fixativ i lacul de pr sau ceara
)elcii
Executarea melcilor are de asemenea un rol foarte important pentru realizarea unei coafuri
frumoase i reuite. Pentru acasta se vor respecta urmtoarele:
-poriunea de pr pe care se va executa melci va fi mai nti pieptnat n direcia n care se execut melcii
-primii melci executai vor fi plasai puin mai n faa rdcinii uviei alese, urmnd ca urmtorii melci s fie
plasai pe rdcina melcului anterior executat
-n poriunea prului de la spate, respectiv ceafa, mai ales la un pr tuns scurt, se va ine cont de felul
creterii prului (vrtejuri, goluri)
-prul se piaptn n aa fel nct s beneficieze de avantajele unei direcii deosebite de cretere a prului
(vrtej de pr)
*
Paralel cu folosirea de bigudiuri mai groase sau mai subiri se execut i melci de diferite forme:
melci pla8i se folosesc n prile laterale, n spate i la ceaf. mportant este ca uvia de pr
aleas s fie pieptnat n direcia dorit a liniei de pieptntur
melci semipla8i se execut n obinerea unei linii de coafur cu un volum mai pronunat. Suvia
care pornete de la rdcin trebuie s fie aplatizat, iar terminaia melcului s fie ridicat
*
melcii <n relief uvia de pr este rulat ca i cum ar fi pus pe bigudiuri. Se piaptn uvia n
sus, n direcia opus sensului rulrii. Se rsucete pn revine la rdcina prului i se prinde cu clips.
Forma acestui melc trebuie s fie identic cu uvia de pr care ar fi fost pus pe bigudiu
melcii de leg7tur7 se folosesc n fa la breton, spre tmple i ca o legtur de la montarea
prului la spate pe bigudiuri la melcii plai. Se piaptn prul n direcia opus rulrii uviei de pr. Se
rsucete uvia pn revine la rdcin, se prinde cu un clips. Pentru a obine o stabilitate se introduce n
interiorul melcului de legtur puin vat. Melcul de legtur seamn cu melcul n relief, dar este ceva mai
mare.
melcii cu r7d7cin7 prelungit7 seamn cu melcii plai, dar rotocolul este aezat mult mai departe
de rdcina uviei din care s-a executat melcul.
:igudiurile
Bigudiurile se fixeaz n aa fel nct prul s nu fie strivit. Aceasta se ntmpl cnd se folosesc
bigudiuri cu elastic sau cu cleme de presare. Riscul este mai mic atunci cnd se fixeaz cu agrafe din
plastic. Agrafele trebuie nfipte ntotdeauna contrar direciei de nfurare, captul agrafei trebuie s prind
penultimul strat al bigudiului. nfuri ntotdeauna din fa spre spate. La un pr lung separai uvie nu prea
groase, altfel uscarea dureaz mult timp. Prul fin (subire) se umezete nainte de nfurare cu fixativ
pentru a fi coafura mai stabil. Obinerea buclelor sau valurilor este determinat de bigudiuri. Pentru buclele
care trebuie s dureze mai mult timp sunt necesare bigudiuri mai subiri. Cu bigudiuri de mrime mijlocie i
pr de lungime medie se obin valuri mari, iar prul lung, tuns drept, cu aceleai bigudiuri se obin valuri mai
elastice. La prul scurt aceste bigudiuri confer prului un aspect voluminos i pufos. Bigudiurile mici,
elastice, aa-zise papiote dau prului o tensiune mare i realizeaz bucle i valuri deosebit de pufoase.
Prul uscat la casc trebuie rcit nainte de a scoate bigudiurile, astfel nct keratina nmuiat din cauza
cldurii s devin din nou dur i capabil s susinut forma nou a prului. Dac prul a fost nfurat pe
bigudiuri subiri, pentru a realiza bucle aspre, este bine s se ntrebuineze un pieptne cu dini mari. Dac
se folosete pieptenele fin sau peria, se obine o coafur cu aspect pufos.
(eEnica eCecut7rii onduleurilor fran8uze.ti
Onduleurile franuzeti se realizeaz manual. Ele se realizeaz ca i ondulrile normale manuale.
Ele se formeaz pe prul umed cu pieptnul i degetele, formnd canturi ondulate n unghi drept cu linia de
pieptnare. Prin cant al ondulaiei nelegem zona ridicat prin care un onduleu trece n alt onduleu
alturat.Ceea ce trebuie avut n vedere este faptul c spre deosebire de onduleurile normale manuale,
onduleurile franuzeti au o perspectiv orizontal. Ca instrumente se pot utiliza clipsurile sau ace de fixare,
pieptn curbat pentru onduleuri umedesau pieptn de frizerie, o sticl de pulverizator de ap, iar produsele
utilizate sunt spuma de pr i fixativul. Pentru un aspect de ocazie se poate aduga i lacul de pr.
Ondula8ia cEimica
Ondula8ia permanent7
Ondulaia permanent este o ncreire a prului pe cale artificial cu ajutorul bigudiurilor, a cldurii i
a unor soluii speciale. Principiul ondulaiei permanente const n nmuierea keratinei coninut n celulele
firului de pr. Sub influena apei, a clsurii sau a unor substane chimice, legturile dintre lanurile paralele
care formeaz keratine se rup i apoi se grupeaz n alt mod permind firelor de pr s capete o alt form.
Pentru a executa un permanent de calitate, trebuie s inem seama de calitatea prului, care poate fi: moale
i subire, vopsit sau decolorat, spongios, impropriu pentru permanent, pr normal.
Exist mai multe tipuri de permanent: la cald (se folosea n trecut), la rece, melanj,
spiralat, antipermanentul.
Ondula8ia permanent7 rece
Permanentul rece este obinut prin dou aciuni:
Aciunea mecanic const n rularea prului, uvi cu uvi, pe bigudiuri din lemn sau
material plastic. Rularea uvielor de pr pe bigudiuri trebuie s fie corect executat. De
rularea uvielor pe bigudiuri va depinde forma ondulaiei permanente i chiar rezistena.
Aciunea chimic const n ntrebuinarea a dou lichide:
1. soluia de permanent pe baz de acid thioglycolic, sub influena creia prul se nmoaie, se
umfl, i schimb seciunea, realizndu-se ncreirea lui.
2. Soluia de neutralizare, care este un oxidant, avnd drept scop neutralizarea soluiei de
permanent rece. Neutralizatorul fixeaz ondulaia permanent, prul rmnnd aa cum a fost
rsucit pe bigudiuri.
Tehnica executrii permanentului la rece:
Pentru a obine o ondulaie permanent la rece de bun calitate se va proceda dup cum urmeaz:
-se va spla bine prul cu un ampon nealcalin (fr a se limpezi cu oet sau zeam de lmie i nu se va
spla cu spu)
-se va executa o tunsoare adecvat.
Montarea se va face n funcie de coafura dorit: peste cap, ntr-o parte, cu crare sau la rdcin.
Fiecare uvi de pr care urmeaz a fi rulat pe bigudiu va fi bine umezit cu soluie de permanent. Se va
rula corect fiecare uvi de pr pe bigudiu. Nu se admite ca prul de pe bigudiu s fie prea lejer sau prea
strns rulat. Suvia de pr aleas trebuie rulat n aa fel nct dup ce s-a rulat bigudiul pn la rdcin,
acesta trebuie s fie plasat exact pe rdcina uviei de pr aleas. O atenie deosebit trebuie sse acorde
fixrii bigudiului cu elasticul, deoarece cnd elasticul este prea strns pe bigudiu, peste pr, las urme pe
uvi (constituind astfel o cauz de nereuit a permanentului). Dup ce tot prul a fost rulat corect pe
bigudiuri, se face un control, adic se desfac unul sau dou bigudiuri dintre primele rulate pentru a aprecia
timpul de aciune necesar. Dup aceea se acoper capul cu o bonet (capion) de plastic i cu un prosop
uscat. Se va lsa timpul necesar de aciune al soluiei n vederea obinerii ondulaiei permanente. Coafeza
trebuie s urmreasc cu atenie acest proces, verificnd o dat la 10-15 min., desfcnd bigudiul de control
i observnd rezultatul de la rdcina prului n partea sa cea mai sntoas. n cazul unui pr vopsit, se va
avea n vedere firul de pr pe toat lungimea lui.
Forma i dimensiunea bigudiurilor sunt importante pentru c n funcie de ct sunt ele de subiri, att vor fi
buclele mai mici, i invers, cu ct sunt mai groase biguciurile, cu att buclele sunt mai mari.
Dup expirarea timpului de aciune, prul trebuie cltit (3-5 min) cu ap cldu pentru a opri
aciunea soluiei de permanent i pentru a o elimina pentru a nu veni n contact cu neutralizatorul. Dac nu
este cltit cum trebuie, resturile de substane chimice i vor continua aciunea. Urmarea va fi distrugerea
prului i instabilitatea ondulrii chimice. Dup cltire se trece la fixarea permanentului, adic neutralizarea.
Ea va aciona asupraa prului pentru a conferi o stabilitate n plus. Deosebit de important este ca fixajul s
se aplice pe toat suprafaa prului cu mare atenie. Neutralizarea const n 10 gr de perhidrol la 500 ml
ap. Se va lsa s acioneze 10-15 min dup care se scot bigudiurile cu mult atenie, pentru ca prul s
rmn rsucit, iar uviele s-i pstreze aspectul de bucl. n continuare se va limpezi bine prul cu ap
cldu pn se elimin complet neutralizatorul. Nici un alt procedeu nu-i poate oferi unui pr srccios un
aspect mai vaporos, dar n acelai timp nici o alt procedur nu duneaz att de mult, aceasta datorit
faptului c orice ondulaie chimic constituie un atac chimic puternic asupra structurii prului, pe care,
practic, nu exist posibilitatea de a o reface. La ondularea chimic trebuie s se acorde mare atenie
urmtoarelor aspecte: tipul, starea i stilul de aranjare al coafurii. naintea efecturii acestei operaii trebuie
s reflectai serios la ceea ce ai dori bucle strnse, zulufi mari, valuri adnci mari sau numai un aspect
vaporos.
Soluia, care formeaz valurile, ptrunde n interiorul prului i deschide acolo papilele
cenuii(structuri chimice datorit crora prul i pstreaz stabilitatea). Datorit acestei substane, prul
devine moale i capabil s capete forma dorit. Deosebit de important este ca soluia folosit pentru
formarea buclelor i durata ei de acionare trebuie s corespund strict calitii prului. Stratul fibros muiat de
soluie se adapteaz din ce n ce mai mult modelrii. Este foarte important de rreinut faptul c orice coafur
executat chimic face ca prul s devin cu civa centimetri mai scurt, iar rezultatul ondulrii chimice
depinde foarte mult de tunsoare. Buclele strnse pot fi obinute numai dintr-unpr tuns n scar, iar pentru
valuri, trebuie s fie un pr tiat drept, de aceeai lungime.
La un pr normal (nevopsit) timpul de aciune este de 20-60 min. La fiecare 10-15 min se va ncerca un
bigudiu.
La un pr vopsit se poate realiza pe pr splat i un pic umed. Timpul de execuie va fi de 15-40 min.
La un pr murdar i gras se poate face la persoanele cu vopsiri repetate i cu un pr foarte aspru.
La un pr uscat se va spla prul i se va unge cu balsam. Se va dilua soluia pn la 50% cu ap.
Atenie!
La un pr vopsit sau decolorat nu se pune capison. Dac se face permanent pe un pr decolorat, el devine
gelatinos, se rupe i are un aspect neplcut. Se va ncerca un bigudiu nainte, pe o uvi timp de 10 min.
Permanentul Q)elanA0
Se execut cu bigudiuri groase i cu soluie mai diluat pn la 50% cu ap.
Permanentul cu solu8ie Rella sau #onda
Este o soluie special, se gsete pentru diferite tipuri de pr, are un aspect lptos i un miros mai puin
ptrunztor. E o soluie n care se gsete balsam i uleiuri vegetale. Ea se folosete de obicei la prul
vopsit, decolorat sau degradat.
Permanentul spiralat
Pentru acesta exist i bigudiuri speciale, mai lungi de 15-20 cm, de lemn, plastic sau textolid. Suviele se
rsucesc n form de spiral. Soluia nu se dilueaz. Timpul de execuie este ntre 40-60 min dup care se
face neutralizarea, la fel permanentul rece. La permanentul spiralat sunt dou moduri de a face montarea
cea clasic i de la ceaf.
&ntipermanentul (descreirea prului)
Soluia de permanent pe baz de acid tiohlycolic nu are numai posibilitatea de a ncrei prul ci i de a
permite descreirea lui. Descreirea este o operaie mult mai delicat deoarece soluie fiind aplicat mai ales
la rdcina prului, ea va fi n contact mai lung timp cu pielea capului, constituind o posibil surs de iritare.
Pentru a evita acest inconvenient, se pot lua cteva msuri de protecie a pielii. Rezultatele ce se
pot obine prin aceast operaie difer dup cazul tratat care poate fi clasificat n 3 categorii: -permanent
prea cre; -pr ondulat; -pr cre natural.
n primele dou cazuri, descreirea este posibil, prul find complet sau parial netezit. n ultimul caz se
poate obine o uoar netezire a prului cre, acest tip de pr fiind cel mai rebel la operaia de descreire.
Pentru a evita orice iritare a pielii capului, operaia de descreire nu se va face dect pe pr nesplat.
Alegerea produsului se face ca la permanent n funcie de starea prului. Se vor prefera soluiile de
permanent de tratament, care sunt mai uor de localizat la rdcini. Eventual, se pot utiliza i produsele
obinuite, corectnd fluiditatea lor prea mare, amestecndu-le cu crema solubil de regenerare de bun
calitate. Produsul se va aplica ct mai repede posibil pe tot capul, ncepnd cu prile cele mai cree. n
general acestea se situeaz n jurul feei i n cretet. Produsul se aplic mai nti la rdcina prului, care
se descreete mai greu i apoi se ntinde pe toat lungimea firului de pr. Se va lsa s acioneze 10 min
apoi se va pieptna bine prul i s se prind cu clipsuri (din plastic), din loc n loc i se va pune capionul
din plastic. Dup circa 30-40 min se va clti i se aplic neutralizantul. n acest timp se va verifica mereu
operaia de descreire.
Se poate ntmpla ca rezultatul descreirii s nu fie cel dorit, sau vrfurile s devin prea rigide.
Pentru a corecta se ruleaz repede prul n bucle, se pune un fileu i apoi se neutralizeaz.
Dac este numai un exces de ncreire, pentru a face prul mai puin cre, se desfac repede bigudiurile i
nainte de a neutraliza se piaptn prul n toate sensurile, ntinznd uor prul ncreit. ndat ce se obine
onduleul dorit se nfoar vrfurile i se neutralizeaz. Dac se constat c prul de pe tmple este foarte
sensibil, prnd, n final, ca ars de soluia de permanent, se vor scoate repede bigudiurile, se va pieptna
fiecare uvi i se va nfura din nou, pe un bigudiu mai gros, dar nu strns. Dup cteva secunde se
controleaz i apoi se neutralizeaz.
Atunci cnd este vorba de un pr foarte fragil i deosebit de poros (de ex. decolorat), trebuie s se ai
multe precauii deoarece acest tip de pr absoarbe repede i mult din soluie, iar o penetrare rapid i
masiv a acesteia este periculoas. Se recomand utilizarea produselor foarte slabe. Pe lng aceast
situaie, cnd tot prul este fragil, exist i alte cazuri ca: vrfuri nc ncreite, mai fragile, pr ars de soare,
care necesit precauii deosebite. Singura rezolvare este de a acoperi prul cu o substan de protecie,
care s ntrzie aciunea agenilor activi, mpiedicnd ptrunderea lor rapid n structura prului.
:igudiul de control
Se desface un bigudiu de control i se verific gradul de modelare al prului prin una pn la dou rsuciri
ale acestuia. Dup verificare se va fixa din nou, determinndu-se timpul de acionare corespunztor.
Principalele cauze de eec ale unui pemanent:
1.dac7 p7rul este pu8in cre8: -soluia slab; -timp de expunere insuficient; -uvie prea groase; -nfurarea
prea slab pe bigudiuri; -bigudiuri prea mari pentru calitatea prului.
2.dac7 p7rul este prea cre8: -soluia prea tare; -timp de expunere prea lung; -exces la ntinderea prului pe
bigudiu; -bigudiuri pre mici pentru calitatea prului.
3.v;rfuri cre8e6 r7d7cini f7r7 vigoare: -pr prea lung; -uvie prea groase; -vrfuri prea filate; -uvie prost
mprite (pr scurt).
4.o /un7 <ncre8ire general7 dar v;rfurile nu au vigoare: -vrfurile nu au fost filate nainte cu foarfeca;
-nfurare defectuoas pe bigudiuri.
5.p7r ca de creol (se observ la pr moale sau foarte fin): -soluie prea tare; -nfurare pe bigudiuri prea
slab; -timp de expunere insuficient.
6.onduleu satisf7c7tor dar v;rfurile sunt drepte: -mbibare imperfect; -proast neutralizare.
7.onduleul dispare la prima sp7lare: -transformarea insuficient a structurii firului de pr; -proasta
neutralizare.
8.<n timpul eCecu8iei se monteaz7 normal6 dar onduleul dispare: -exces de expunere; -soluie prea tare.
9.p7rul se rupe de la r7d7cin7: -proasta fixare a elasticului; -uvie prea groase; -soluie prea tare (pr
decolorat).
Alte cauze ale unui permanent rece nereuit:
- Splarea necorespunztoare a prului;
- Tunderea incorect a prului;
- Alegerea necorespunztoare i umezirea superficial a uvielor de pr;
- Rularea necorespunztoare a prului pe bigudiuri;
- Aprecierea necorespunztoare a calitii prului i timpul de aciune a soluiei de permanent;
- Neutralizarea superficial;
- Derularea incorect a bigudiurilor din pr;
- Soluie de permanent de proast calitate sau alterat;
- Folosirea de bigudiuri nesplate dup ce au fost scoase de la prima neutralizare. Bigudiurile nelimpezite
dup prima neutralizare, folosite la alte ondulaii permanente pot s contribuie la nereuita unui
permanent, deoarece n neutralizant exist o cantitate de perhidrol care se depune pe acestea.
$e ondula8ie cEimic7 este mai /un7B cea acid7 sau cea alcalin7B
n trecut, prin ondulaii acide se nelegea o ondulaie chimic moale. n prezent ceva s-a schimbat,
att n compoziia ct i n aciunea preparatelor, astfel c amndou tipurile au i avantajele i
dezavantajele lor.
Preparatele acide avantaje: sunt mult mai protectoare fa de pr.
dezavantaje: prezint un mare risc producnd alergii.
Preparatele alcaline sau /azice datorit unor adaosuri speciale nu mai sunt att de agresive ca nainte.
De exemplu, clorofila, care susine procesul de formare a valurilor. Aa numitele substane nutritive i
panteonul vindec prul bolnav, astfel procesul de nfurare pe bigudiuri
nu este att de agresiv pentru pr. n prezent trebuie s ne conducem
dup urmtoarele reguli: -aceste preparate prezint avantaje la prul
greu modelabil i sntos i la coafuri care necesit executarea buclelor
de dimensiuni medii i cu stabilitatea mare, n timp ce preparatele acide
sunt optime pentru un permanent slab, la un pr lung deschis la culoare
sau cele care pstreaz urmele unui permanent anterior.
P7rul suport7 <n acela.i timp .i ondularea cEimic7 .i vopsireaB
Ondularea chimic i vopsirea nu se exclud una pe cealalt. Specialitii
recomand mai nti permanentul i dup 2-3 sptmni vopsitul. Dup
ondularea chimic se poate face o tonalizare a prului. Dimpotriv,
decolorarea conduce la rezultate ndoielnice. Dar prul care are o
structur rezistent poate s suporte, pe lng permanent i vopsirea
imediat. O a doua condiie este ca prul s nu fie lung. O uoar
decolorare (un retu al rdcinilor) este posibil chiar la prul subire, dar
dup ce s-a fcut permanentul.
Ondularea cEimic7 asociat7 cu .uvi8e n acest caz uviele de pr
sntos, alterneaz cu cele care au fost decolorate. Aceast variaie a
calitii prului, oblig la tratamente difereniate (tratarea total a prului cu balsam).
$e se poate face c;nd p7rul cu permanent cre.teB la prul relativ scurt, aceasta se rezolv prin tuns.
La prul lung problema este mai complicat. A doua ondulaie chimic rezist dar o a treia n nici un caz. n
cazul prului subire, afectat, nici o a doua ondulare nu reuete. Ondulaia chimic pentru rdcina prului
se recomand n acele cazuri cnd se dorete s se obin o poziie ridicat a prului.
Sfaturi pentru <nte8inerea unui permanent,
Coafezele bune dau clienilor la desprire urmtoarele sfaturi:
1.n ziua ondulri permanente prul se las n perfect linite, fr pieptn i fr perie. Acest sfat trebuie
urmat ntocmai, deoarece keratina prului este nc moale pn cnd nu se nchid toate punile. n acest
timp este bine s nu se ating prul.
2.prul se spal doar dup a treia zi. Faptul este legat tot de interdicia de pieptnare, pentru c prul, dup
splare, fiind ncurcat, este foarte sensibil la pieptnat. Se recomand ca n primele zile dup permanent s
se evite pe ct posibil aplicare bigudiurilor, a clemelor i a feonului. Cu ct v purtai cu mai mult grij cu
prul dup primele zile de la permanent, cu att va fi mai stabil permanentul.
3.nu este obligatoriu s se spele prul permanent n fiecare zi. Nu este nici necesar, nici folositor, pentru c
duneaz stratului solzos al firului de pr.
4.pentru ca prul s fie frumos, cu aspect degajat se piaptn n stare umed cu un pieptn cu dini rari. Se
evit trasul prului prin micri brutale. Prul permanent uscat se piaptn tot cu un pieptne cu dini rari.
Dinii trebuie s fie rotunjii la vrfuri.
5.se evit orice usuc mult prul (razele soarelui, apa srat i clorurat, vntul puternic). Dup baia srat
este bine ca prul s fie cltit cu ap obinuit. Prul trebuie s fie uscat la aer sau cu ajutorul duzelor
speciale de feon, care disperseaz bine aerul.
6.dup fiecare splat se vor aplica soluii cu preparate nutritive, pentru ca prul s alunece uor, fr piedici.
Majoritatea acestor preparate se produc n mod special pentru prul permanent. Sunt recomandate n mod
special pentru prul subire. Substanele curative coninute n aceste preparate ntresc rdcina prului i
structura firului de pr pentru ca buclele i zulufii s cad frumos, degajat.
Unelte, instrumente si aparate
Pentru exercitarea meseriei de coafor, se folosesc in timpul lucrului o serie de instrumente si aparate
concepute si construite pentru lucrarea respectiva.
Fiecare dintre ele necesita, pe langa o manipulare atenta, respectarea anumitori reguli tehnice
menite sa asigure reusita lucrarilor solicitate de clienti precum, si intretinerea lor in stare de curatenie si
functionare.
$lasificarea ustensilelor5
%en*eria,
Pelerina de coafat (poate fi de culoare deschisa):
Pelerina pentru colorat, vopsit:
Pelerina pentru permanent (poate fi grosa).
+elerina
Protejeaza clienta de firele de par care cad in urma executarii tunsorilor, a vopsirii si aranjarii parului.
Prosopul (poate fi colorat):
Piepteni
Pieptene mare rar pentru descalcire
Pieptene cu codita, pt permanent, suvite, tapare
Pieptene furculita pentru tapat
Pieptene pentru tuns
Perii
+entru finisat la cocuri sau descalcire$ de asemenea pentru eliminarea cararilor dupa montarea parului pe
bigudiuri:
Perii plate;
Din plastic;
Din par natural;
Sau mixte.
+entru coafat:
Perii rotunde din plastic
Par mistret
Sau combinate
/stensile pentru T/0S:
4. Foarfeca pentru tuns normala. Este folosit pentru tierea prului n cadrul realizrii tunsorilor.
+) Foarfeca de filat: cu zimti pe o parte sau cu zimti pe ambele lame. Este folosit pentru filarea prului.
6. Lama de tuns.
7. Brici
8. Masina de tuns: marimi+contur
9. Peria de scuturat/pamatuf. Este folosita la indepartarea parului de pe fata.
10. Feonul. Este un aparat electric ce se foloseste pentru uscarea si aranjarea parului.
11) Fota. Protejeaza clienta de firele de par care cad in urma executarii tunsorilor.
/stensile pentru ondulatia cu FI-(/L :
Ondulatorul. Se foloseste la aranjarea si ondularea parului.
Drot si Placa
/stensile pentru ondulatia cu *+*:
- Bigudiuri de diferite masuri din plastic, metal, sarma circulara acoperita cu scai
- Clame si agrafe
- Ac in forma de scobitoare care fixeaza bigudiurile din sarma
- Clipsuri mici, care fixeaza bigudiurile si melcii
- Clipsurile mari, care ajuta la prindere.
/stensile pentru efectuarea cimica a permanentului la (-)-:
Bigudiuri din lemn, plastic sau ebonita de diferite marimi
Boneta/capison
Vazon si manusi
+ensule pentru !opsitul si decoloratul parului:
Vazon din plastic sau sticla:
Se foloseste pentru mixat vopseaua.
*parate pentru intretinerea +*(/L/I:
Casca pentru uscat parul:
Se foloseste la uscarea si aranjarea parului.
Climazon :
Scafa sau bazin cu scurgere :
Substante dezinfectante pentru distrugerea microbilor:
apa oxigenata, pt dezinfectarea ranilor si a ustensilelor, deoarece nu ataca metalul
hipermanganatul de potasiu
spirt medicinal
Alcool
acid boric (cristale fine albe, este un antisptic mai slab, nu este otravitor, nici oxidant, este folosit ca
dezinfectant sub forma de solutie 30 gr acod boric in 1 l apa incalzita)
bromocet 10 %se dizolva in apa fiarta.
)ateriale si produse necesare la eCecutarea anumitor lucrari de coafat:
+roduse utilizate pentru igiena:
vata
sapun
sampon, etc.
+roduse utilizate cu scop antiseptic:
alcool
vata.
+roduse utilizate in scop curati!:
sampon pentru ingrijire
lotiuni tonice
creme tratament curative
creme hranitoare.
Substante dezinfectante pt distrugerea microbilor:
apa oxigenata, pentru dezinfectarea ranilor si a ustensilelor(nu ataca metalul)
hipermanganatul de potasiu
spirt medicinal
alcool
acid boric ( sub forma de cristale fine albe, este un antisptic mai slab, nu este otravitor, nici oxidant,
este folosit ca dezinfectant sub forma de solutie 30 gr acid boric in 1 l apa incalzita)
bromocet se dizolva in apa fiarta.
Guleras pentru scurgere solutii
Folie aluminiu
Casca pentru suvite
Croseta pentru scos suvite
Ace pentru coc
Preocuparea pentru client si discutia de consiliere.
+reocuparea indi!iduala pentru client de la sosire pana la plecare se face prin:
4. discutie politicoasa cu folosirea a diferiti termeni de investigare
5. evidentierea situatiei initiale ca si a eventualelor probleme si dorinte ale clientului
6. o consiliere cu caracter individualizat cu luare in considerare a dorintelor, pentru a satisface
necesitatea de informare a clientului, pentru a oferi servicii si produse necesare si pentru extinderea
posibilitatii ulterioare de tratament
7. o servire a clientului care sa contribuie la satisfacerea lui si la formarea unei inpresii pozitive.
CUNOSTNTE PRELMNARE NECESARE:
Fiecare client trebuie sfatuit si servit individual, plecand de la premiza individului ca:
aspect
inaltime
varsta
imbracaminte
prezenta fizica.
+rin modelul coafurii$ genotipul clientului poate fi influentat si scimbat puternic$ acest lucru este
!alabil in legatura cu:
o forma capului
o fetei
o corpului si dimensiunii corporale.
)onditiile purtatoare unei discutii de consiliere:
sa fiti capabil sa evaluati profesional parul si pielea capului
sa posedati cunostinte despre substante componente esentiale si efectele prepraratelor
sa aveti o privire generala asupra posibilitatii de modelare
sa fiti la curent cu moda.
-ste necesara cucerirea increderii clientului prin imaginea oferita de coafor:
tinuta exterioara ingrijita
un comportament politicos
atentie si interes fata de dorintele clientului
competenta concretizata in sfaturi profesionale detaliate, creative.
)omunicarea se realizeaza in cazul preocuparii pentru client:
atat pe cale vorbita
cat si prin limbajul corpului.
%iscutiile de consiliere se pot face:
inainte
in timpul
sau la incheierea oricarui tratament
sau ca simpla informare.
+entru ilustrare se !or folosi si elemente a&utatoare$ ca:
- carti despre coafura
- imagini pe calculator
- tiparituri color.
%iferitele tenici de interogare au o mare importanta in consiliere:
- intrebarile de informare va ajuta sa descoperiti dorinte si motive indica si creaza legaturi (intrebari libere)
- intrebarile de confirmare nu lasa spatiul raspunsului (intrebari inchise, cu raspuns DA sau NU). Aceasta
tehnica de investigare ar trebui aplicata numai in faza finala a discutiei avand ca scop inlaturarea
neintelegerilor
- intrebarile alternative conduc la un anumit rezultat prin oferta limitata de alternativa.
%iscutia de consiliere se imparte in ; faze:
Faza de intampinare si contact
Faza de informare
Faza de consiliere
Faza de incheiere si confirmare.
Tunsori de dam
5Ustensile necesare
Ustensilele necesare sunt: guler, prosop, manta, foarfec, foarfec de filat, lam, piepteni de diferite tipuri
(cu dinii rari pentru descurcat prul i cu dinii normali pentru tuns), clipsuri sau clame.
25(eEnici clasice de tuns
Pentru a putea realiza o tunsoare cu succes, trebuie mai nti s cunoatem instrumentul de baz: foarfeca.
Tehnicile de tuns clasice constau la baz din dou micri: tunsul pe degete i tunsul n mn sau n
palm. Tunsul pe degete se realizeaz cel mai uor: dup ce s-a ales uvia, se ine ntre degetul arttor
i cel mijlociu al minii stngi, iar cu foarfeca n mna dreapt se tunde uvia. Tunsul n mn este puin
mai dificil i de obicei se realizeaz pentru prul de la ceaf sau pentru prul lung pentru a-l ine dtrept
vertical orintat n jos.
!5(unsori clasice de dam7
Cteva tuncsori clasice: garcon, demi-garcon, paj, sason, sovage, bross, pank, retro, carre, cu breton, cu
codi, cu calot, asimetric, tunsoarea cu figuri geometrice.
Bretoanele cnd tundem un breton ne orientm dup ochi, frunte i pomei. Bretoanele pot fi n unghi sau
n V, rotunde, n lae, cteva fire, drept, breton ntr-o parte sau oblic.
Perciunii la perciuni ne orientm dup forma urechii, a maxilarului, a pomeilor i diferite defecte (pr pe
frunte i vrtejuri). Perciunii pot fi: n col, deasupra urechii, spaniol, spitz, peste ureche, la jumtatea urechii
sau fr perciuni (rai). Ceafa cnd tundem ceafa ne orientm dup urechi, gt, maxilar, umeri i calitatea
prului. Ceafa poate fi: n lae, n V, cu codi, filat brbtete, rotund, dreptunghiular (cu bordur).
(unsoarea Q$&RRE0
Se mparte prul n dou pri egale
din fa ctre ceaf. Se alege prima ram
de la ceaf, restul prului se ridic i se
prinde n clipsuri, ntr-o parte i n cealalt.
Prima ram se tunde mai scurt cu 1-2 cm.
Dac are pr puin sau subire, prima ram
se fileaz, pentru a da volum coafurii.
Tipuri de carre: cu breton, cu unghi ascuit,
cu calot, Mirelle Mathieu, asimetric, cu
codita

(unsoarea P&K
Tipul de pr poate fi i subire i tare,
de preferat drept ca paiul. ndiferent de
lungime, prul (pn la brbie sau pn la
umr)se tunde drept pe uvie. La ceaf
ntotdeauna puin mai scurt. Bretonul
pn la sprncene se tunde orizontal de la
o tmpl la alta
*
.


(unsoarea Q9&R$O"0
Este cea mai veche tunsoare lansat de Coco Chanel ntre anii 1938-1940. aceast tunsoare aduce foarte
mult cu cea din zilele noastre: ceafa scurt, calota lung, urechile acoperite (se face pe fir drept i este
dreapt). Se tunde pe pr splat sau umed, se mparte prul n dou, din fa ctre spate, se tund prile
drepte pn la lobulurechii sau la jumtatea urechii (depinde de preferine). Ceafa pierdut pe piepten i un
1 cm din partea de sus (calota) pentru a nu rmne dung (ca la tunsoarea bross). Se onduleaz cu
bigudiuri, clame sau melci.
(unsoarea QDE)%9&R$O"0
Este aceai tunsoare, ceva mai lung iar ceafa are 1-2 cm.
(unsoarea QRE(RO0
Este o tunsoare asemntoare demi-garcon, doar c prul vine tuns n cascad n partea de sus, iar n
partea de jos este drept. Se coafeaz cu feonul.
*aceste tunsori se recomand pe fir drept
*aceste tunsori se potrivesc persoanelor cu barba ascuit, urechi mari i pomei mari.
(unsoarea Q&S%)E(R%$D0
Se poate executa i pe un pr cu un
permanent melanj. Se mparte prul de
deasupra urechii spre gt, n jos. Restul
prului se prinde n clipsuri. Tunsoarea
se ncepe de la perciunele descoperit pe
care l tundem frizerete (filat foarte bine)
i cojntinum ctre ceaf. Se desprinde
prul, se piaptn n direcia de cretere,
dup care se tunde 1 cm deasupra urechii
descoperite. Se merge n linie oblic ctre
cealalt ureche. Asimetria poate fi mare,
mijlocie sau mic. Bretonul se tunde tot
oblic (dac nu i poate pune me)
*
.

(unsoarea Q:ROSS0
Se alege calota fcnd crri de o parte i de alta, de la o ureche la cealalt. Se pornete cu dou crri
laterale cam la 5 cm deasupra urechii, paralele, care se fragmenteaz, i se aleg uvie cam de aceeai
lungime. Meele sunt de aceeai mrime i se prin n clipsuri. Perciunii i ceafa se tund frizerete pe
piepten. Ei pot fi: rai, n col sau drepi. Se desface prul prins, se piaptn n sensul de cretere dup care
se tunde drept ncepnd de la spate, mergnd ctre dreapta sau stnga. Se poate ntmpla ca terminaia
*
*
calotei s fie n V sau pe rotund. Cnd calota este n V i bretonul se face a fel, dar o form mai ndulcit.
Pe rotund, bretonul tunde tot pe rotund.
(unsoarea QS&SSO"0
Prul trebuie s fie la lungimea
de cel puin 20 cm. Se mparte n dou
ca i la Carre. Bretonul se alege i se
piaptn spre fa. Tunsoarea ncepe
de la breton spre ureche, continund pe
forma oval ctre cealalt ureche.


(unsoarea QR&P0
Este o tunsoare brbteasc dar pe care o pot purta i fetele. Deci u se poate executa pe pr puin sau
moale. Se ncepe prin alegerea calotei la 4 degete deasupra urechii n form dreptunghiular i se prinde n
clipsuri. Se ncepe tunsoarea de la ceaf, mergnd ctre cretet, urmrind ca lungimea prului s fie
progresiv. Tot aa se procedeaz i la perciuni. Calota, nainte s-o tundem trebuie dat cu spum sau gel.
Prul se piaptn n sus i se tunde n form dreptunghiular perfect.
(unsoarea QOE##I0
Se alege prima ram i se taie n funcie de dorina clientei. Se mai tunde nc un rnd de pr (2-3 cm
grosime), la acelai nivel cu cealalt, apoi se alege o crare ncepnd din fa de 2-3 cm d-a lungul creia
alege prul de-o parte i de alta a feei i se prinde n clipsuri. Restul prului se d peste cap i se alege
uvie verticale, ncepnd de la mijlocul capului ctre urechi, de grosime medie, care se ridic perpendicular
pe cap i se taie oblic (avei grij la lungime). Lungime optim este pn unde ncepe ceafa. Aceast
micare se face cu mare grij, avnd n vedere c spre urechi uviele trebuie s fie mai lungi (spre fa). Se
dau drumul uvielor care au fost prinse n clipsuri. Se aleg uviele verticale care se ridic perpendicular pe
cap i se ciupesc (oblic), avnd grij s fie cam de aceeai lungime cu rama, apoi se franjureaz. n final se
controleaz vrfurile.
(unsoarea p;n7 la umeri
Se potrivete tipului de pr sntos, cu firul gros i lucios. Prul de la crarea lateral se piaptn drept spre
toate direciile. Pentru breton se separ o band de pr luat
de 1 cm i se taie franjurat. Prile laterale s fie uor cizelate, adic se prind uviele
separate, se aplic oblic foarfeca deschis n uvi la treimea de jos i apoi se trage ncet n jos spre
captul prului.
(unsoarea circular7
Corespunde femeilor cu faa rotund, cu gt puternic i urechi nu prea elegante. Tipul de pr poate s fie
subire sau chiar rar. Crarea este situat foarte sus. Prul se tunde drept de jur mprejur cu o rotunjire
uoar. La spate prul este la nivelul brbiei, iar n fa la nivelul vrfului nasului.
(unsoarea <n franAuri
Se potrivete de la firul de pr normal la cel aspru. Partea de la ceaf i prile laterale se tund la aceeai
lungime. Contururile laterale, la fel ca i moul scurt se taie franjurat. Pentru ca marginile s nu fie drepte se
ajusteaz n final, prin ciupire cu foarfeca, avnd vrful n jos.
(eEnici moderne de tuns
Pe lng tehnicile clasice de tuns mai este i tehnica modern de tuns, tehnica cut. Ea cuprinde mai multe
micri cum ar fi deep-point, slice, pivot-point etc. Ele sunt diferite prin metoda de tuns i anume prin
modalitatea n care se ine foarfeca fa de uvi (vertical, n continuarea firelor de pr, oblic etc). Astfel,
pornind de la tunsorile clasice, cu ajutorul acestor metode de tuns se pot realiza noi tunsori moderne, se
poate fila fr ajutorul foarfecii de filat etc. Totui, aceast tehnic se recomand a fi utilizat numai dup ce
tehnicile de tuns clasice sunt stpnite foarte bine din cauza pericolelor existente: rnirea clientei, tierea
degetelor i deci o posibil infectare cu ageni patogeni.
Utilizarea aparatelor electrice
- Aparatele electrice se utilizeaz cu atenie, pentru evitarea supranclzirii.
- %efeciunile care apar la aparatele electrice sunt anunate persoanelor autorizate.
- *paratele electrice se folosesc conform instruciunilor de utilizare.
Instrumente electrice folosite n salonul de coafur:
-main de tuns;
-aparat pentru uscarea prului;
-aparat electric pentru masaj;
- placa pentru intins parul;
-casc pentru uscat prul;
uscatorul de par.
6MA4INA DE TUNS6se folosete la executarea tunsorilor. Cu ajutorul ei se poatet executa scurtarea prului
n mod egal la diferite lungimi, prin folosirea dispozitivelor de diferite dimensiuni precum i curirea
fazonului i a cefei cu nr. 0, care poate ndeprta total prul de prisos din aceast zon i care nlocuiete cu
succes briciul n cazul executrii acestei operaii.
Pentru o bun funcionare, maina de tuns trebuie atent ntreinut i curat, dezinfectarea capului de
main se impune a se face dup fiecare client.
USC?TORU% DE #AR6 este aparatul ce se folosete pentru uscatul i aranjatul frizurilor dup splatul
prului. Este strict interzis manipularea usctorului de pr cu mna ud.
6A#ARATU% E%ECTRIC DE MASAJ6 se ntrebuineaz pentru masajul facial, capilar i corporal. Coafarea
este un proces care are o incarcatura emotionala prin faptul rezultatul sau este legat de aspectul, de
imaginea noastra, de impresia pe care ceilalti si-o formeaza despre noi. Totodata, aranjarea coafurii este o
expresie a imaginatiei si a personalitatii noastre. Asadar, printre motivele pentru care folosim produsele de
coafat sunt:
- ma ajuta sa arat ingrijita / aranjata
- ma ajuta sa arat eleganta
- pot obtine look-ul pe care mi-l doresc
- ma ajuta sa ies in evidenta
- ma ajuta sa ma simt bine
- arat moderna
- ma simt atragatoare
- imi permit sa-mi controlez parul
- dau volum parului
- dau stralucire parului
- miros placut
Cele mai cunoscute produse de coafat sunt fixativul, spuma de par, gelul si ceara, insa exista si
produse care ofera beneficii speciale, cum sunt spuma modelatoare, fluidul pentru volum, crema elastica,
etc.
FiCativul este un produs pe care se foloseste pentru a finisa coafura, fixand-o in forma dorita. Se
pulverizeaza uniform pe parul uscat, de la o distanta de aprox. 20 cm, protejand ochii. Pentru extra volum se
pulverizeaza fixativul la radacina firului in sensul invers de crestere al acestuia si apoi se da coafurii forma
dorita.
Spuma de par se foloseste pentru a modela coafura si pentru a-i da volum. Daca parul este ondulat,
cu ajutorul spumei se pot defini foarte usor buclele. Spuma se aplica pe parul umed, se maseaza uniform cu
palmele pe tot parul, iar apoi se lasa parul sa se usuce natural sau se foloseste foehn-ul. Se poate aplica
spuma si pe parul uscat pentru improspatarea coafurii.
9elul se foloseste pentru a da forma suvitelor, pentru a le defini, pentru a le modela, oferindu-le
luciu si aspectul de par umed. Se aplica in cantitati mici pe parul umed sau uscat cu varfurile degetelor,
aranjandu-se dupa dorinta coafura. Gelul se foloseste in special pe parul scurt, pentru a modela tepi sau
pentru a aranja bretonul, dar se pot defini usor suvitele si daca parul este mai lung.
$eara este ideala pentru aranjarea varfurilor si realizarea efectelor stralucitoare, mai ales pentru
coafurile pe par scurt sau de lungime medie. Se aplica numai pe parul uscat, omogenizand o cantitate mica
in palme si modeland apoi varfurile suvitelor. Ceara protejeaza varfurile uscate si le da un aspect sanatos.
Produsele de coafat de buna calitate contin ingrediente alese astfel incat, pe langa efectul de
aranjare, sa protejeze, sa hraneasca sau hidrateze firele de par. Asadar parul nu se va deteriora daca se
folosesc produse de coafat de calitate, ci va avea un aspect ingrijit!
Un ondulator, o perie rotativa sau o placa de intins parul constituie o investitie buna pentru orice femeie.
Cand ai un program alert si nu iti permiti sa pierzi foarte mult timp, un asemenea aparat te ajuta sa te coafezi
singura in fata oglinzii, fara sa fii nevoita sa iti faci programare la coafor. Asadar, poti avea bucle mari,
carlionti sau un par perfect drept in numai cateva clipe chiar la tine acasa.
Ondulatorul
Buclele infrumuseteaza fata oricarei femei, fie ca este vorba despre onduleuri mari si bogate sau de unele
mici si spiralate. O astfel de coafura este o schimbare de look impresionanta si poate fi la indemana oricarei
femei care detine un astfel de aparat
Ondularea suvitelor dureaza intre 30 si 60 de minute, in functie de lungimea si desimea parului. Pe langa
ondulator, mai ai nevoie de spray fixativ sau ceara, cateva cleme si un ser pentru stralucire (acesta este insa
un produs optional).
Procesul de ondulare trebui sa aiba loc dupa ce parul a !ost spalat( uscat si pieptanat. n functie de
densitatea suvitelor dorite iti poti imparti parul in mai multe parti. Astfel, daca iti doresti o coafura cu volum,
cu multe bucle, trebuie sa ondulezi cate o suvita subtire de par. Dupa ondularea fiecarei suvite aceasta se
da cu putin fixativ.
Parul des si gros se onduleaza mai repede si mai bine decat cel rar si moale.
&tentie* Nu iti pieptana suvitele ondulate. Eventual, daca vrei sa le separi si sa para mai dese, iti poti trece
degetele prin par.
Ondulator PEilips
Acesta este prevazut cu un invelis ceramic care protejeaza firele de par. Poate fi comandat online.
Ondulator Remington
Acest model se incalzeste instant, are un diametru de 38 mm (pentru bucle naturale) si are invelisul din
ceramica si teflon. Ondulatorul are un control variabil al caldurii pentru toate tipurile de par.
Perie rotativa
Peria rotativa este un accesoriu foarte util pentru o coafare rapida. Aceasta este un aparat 2 in 1 pentru ca
indeplineste atat frunctia uscatorului clasic, cat si a periei de par. O poti folosi dupa fiecare spalare pentru a
da parului tau o forma lejera, sau pentru a-ti intoarce parul in interior sau in exterior.
Perie de coafat RoSenta
Acesta este un produs multifunctional, fiind o combinatie de uscator cu perie. Are doua reglaje de viteza,
pentru executie mai rapida.
Perie rotativa :raun
Aparatul este prevazut cu sistem de incalzire pe aburi si permite uscarea rapida a parului. Aceasta perie este
insotita de trei accesorii: o perie mare pentru bucle voluminoase, o perie mica pentru bucle medii si un
accesoriu care confera parului volum.
Placa de intins parul
Daca ai un par cret, ondulat sau pur si simplu neascultator, placa de intins parul este un ajutor de nadejde.
De cativa ani, parul drept este o coafura la moda in special adaptat tinutei office, deoarece inspira eleganta
si seriozitate. Tocmai de aceea si folosirea frecventa a acestui aparat a creat o serie de controverse:
dauneaza sau nu, parului? Astfel, pe piata a aparut o gama larga de modele din ce in ce mai performante
pentru a proteja sanatatea parului.
Aparatul vine, de obicei, insotit de alte accesorii destinate creponarii sau realizarii buclelor in valuri.
Totusi, este de evitat utilizarea acesteia in exces pentru ca poate dauna structurii firelor de par.
Placa de intins parul RoSenta
Aparatul are un termostat variabil de la 80 grade la 175 grade, cinci reglaje de temperatura, placi ceramice si
protectie de supraincalzire.
Placa de intins parul PEilips
Contine perie de modelare, dispozitiv mare pentru coafat, dispozitiv mic pentru coafat, spirala, bucle. Toate
placile sunt din ceramica.
Uscator de par
Ultimul, dar nu cel din urma este feohnul sau uscatorul de par. Acesta are un rol foarte important in coafarea
parului. Desi este indicat ca aparatul sa fie utilizat doar ca este necesar (utilizarea frecventa distruge
calitatea firului de par), fiecare femeie ar trebui sa detina un feon.
Uscator de par 7raun
Un aparat mic si compact, cu doua nivele de temperatura si doua viteze. Un aspect important al acestui
aparat este faptul ca datorita dimensiunilor sale reduse poate fi bagat cu usurinta in orice geanta de voiaj.
Uscator de par RoSenta
Un aparat puternic care poate usca rapid parul, indiferent de lungimea sau desimea lui. Acesta este prevazut
cu un difuzor de volum care iti va permite sa iti faci o coafura bogata in numai cateva clipe.
Denumire Modul: EFE$(U&RE& #U$R&R%#OR DE DE$O#OR&RE S% 'OPS%RE &
P&RU#U%
Cod modul: 34525H
Decolorarea p7rului
Principiul decolorri prului const n a reduce sau a distruge materia colorant (pigmentul) coninut
n stratul pigmental al prului. Produsele ntrebuinate pentru decolorarea prului sunt:
1.apa oxigenat care este un lichid incolor, fr miros i se obine prin amestecarea perhidrolului cu
ap distilat n proporie variabil, obinnd o concentraie mai mare sau mai mic. Atunci cnd proporia nu
este bun, apa oxigenat degaj oxigen activ. Cantitatea de oxigen eliberat poate s contribuie la nereuita
unui decolorat sau vopsit sau chiar s nu aib loc decolorarea prului, neutralizarea permanentului rece. Ea
trebuie pstrat la rece i ntuneric i se evit orice contact al acesteia cu metalele. Transformarea
perhidrolului n ap oxigenat se va face n concentraia necesar lucrrii ce urmeaz a fi executat.
2.pudra decolorant ca L'Oreal Platin sau Blondoran care este un produs chimic, ce se amestec
cu apa oxigenat, cu concentraie de 6% (20 volume) i 9% (30 volume). Pentru a nu duna prului nu
trebuie niciodat ca acesta s decoloreze prea puternic. Se pot executa grade diferite de decolorare, care in
seama de caracteristicile prului.
Se cunosc trei cazuri de decolorare a prului:
decolorarea prului cu o nuan (o decolorare uoar)
decolorarea prului cu dou nuane (se produce o decolorare accentuat)
decolorarea prului cu 3 nuane (se produce o decolorare puternic)
Felul i calitatea decolorrii prului depind de mai muli factori:
de natura prului
de culoarea natural a prului. De ex. un pr negru prin decolorare va deveni rocat, un pr aten
prin decolorare va deveni blond rocat, iar un pr blond prin decolorare va deveni blond deschis,
rocat sau blond deschis glbui
de durata timpului n care se depune decoloratul
de produsul ntrebuinat ct i de concentraia de ap oxigenat folosit
De ce nu este suficient o singur decolorare?
De ex. Dac ai dori s devenii blond i n loc s obinei o strlucire argintie apare o nuan
glbuie urt. Cauza const n faptul c orice culoare natural se decoloreaz printr-un amestec din
pigmeni de culoare castanie nchis cu pigmeni rocai. Prin oxidare, ns, se distrug doar pigmeni de
culoare castanie nchis iar pigmenii rocai rezist la oxidare i stric tonul blond dorit. Corectarea este
posibil numai prin nuanarea culorii rocate cu ajutorul tonalizrii (cu timpul dispare prin splare) sau se
revopsete printr-o tonalizare intensiv sau cu un colorant din seria nuanelor deschise.
n general, aplicarea decolorantului se face pe pr nesplat. n cazul n care perhidrolul nu se
amestec corect cu apa, sau apa oxigenat este prea slab ori prea concentrat i pielea capului nu o
poate suporta, decoloratul nu reuete provocndu-se uneori arsuri pe pielea capului.
Pentru a transforma perhidrolul n ap oxigenat se recurge la msurtori. Cnd se utilizeaz perhidrol
cu concentraia de 30 vol., de ex., la obinerea a 100g ap oxigenat de 9% se amestec 30ml
perhidrol+70ml ap distilat iar pentru prepararea a 100g ap oxigenat de 6% amestecm: 20ml perhidrol
cu 80ml ap distilat.
Atenie!
dac nu avei ap distilat folosii apa fiart i rcit.
pentru culori nchise folosii un tub de vopsea (de 60g) 60ml ap oxigenat de 6% (20 volume)
pentru culori deschise folosii un tub de vopsea (de 60g) 60ml ap oxigenat de 9% (30 volume)
ECecutarea decolor7ri p7rului
Pentru executarea decolorrii prului este nevoie de:
-un vas de sticl, porelan sau plastic (nu din metal);
-o pensul;
-mnui;
-pudr de decolorat (L'Oreal, Blondoran sau Blondor);
-ap oxigenat (de 20 volume i 30 volume).
Apa oxigenat se amestec cu pudr de decolorat pn cnd preparatul devine ca o smntn slab.
Nu este admis ca apa oxigenat s depeasc concentraia maxim de 9% (cu excepia decolorrii
uvielor 12%). Cnd se folosete o concentraie mai mare, n scurt timp prul se ntinde ca un elastic,
devine gelatinos i se rupe.
Pentru decolorarea p7rului la r7d7cin7 se procedeaz n felul urmtor: se separ prul n patru, se
face o crare de la frunte la ceaf i una de la o ureche la cealalt. Se depune decolorantul, ncepnd de la
spatele capului pe rdcinile crescute, cobornd spre ceaf. Dup aceea se va decolora i poriunea din fa
prin trasarea de mici uvie. Timpul de oxidare este ntre 10-60 min (de la caz la caz), dup care se trece la
splarea prului, chiar dac nu s-a obinut culoarea dorit, deoarece dup acest timp produsul nu mai
oxideaz (nu mai lucreaz). n primul rnd se ndeprteaz prin limpezire cu ap cldu (mai mult rece)
ntreaga cantitate de decolorant, dup care se spal prul foarte uor, cu un ampon nealcalin, deoarece
pielea capului, fiind foarte sensibil, nu va putea suporta un splat dur.
$;nd se eCecut7 decolorarea pentru prima dat7 eCist7 trei posi/ilit78i,
-aplicarea decoloratului pe vrfurile uvielor;
-aplicarea decolorantului pe lungime i vrfuri;
aplicarea decolorantului pe toat lungimea prului (vrfuri, lungime i rdcin).
La prima decolorare trebuie s se lucreze cu atenie pentru a obine o culoare uniform. Se
procedeaz astfel: se face o crare despritoare de la frunte la ceaf i de la o ureche la cealalt. Prin
alegerea de mici uvie se depune decolorantul pe lungimea i vrfurile prului. Operaia se ncepe de la
spate acordnd mult atenie ca decolorantul s nu ating rdcinile. Dac decolorantul atinge rdcinile ele
se vor decolora mai repede (din cauza cldurii capului) i nu se va putea obine o nuan uniform. Dup
aceea se decoloreaz poriunea de pr din fa. Cnd s-a obinut nuana dorit, se piaptn prul i prin
alegerea de mici uvie se depune decolorantul i la rdcin. Cnd culoarea prului s-a uniformizat i s-a
obinut nuana dorit se trece la splat.
Decolorarea p7rului <nainte de vopsire
De multe ori se ntmpl ca nainte de vopsire s fie necesar o decolorare a prului. Aceasta se
impune atunci cnd se urmrete obinerea unei nuane mai deschise dect nuana natural. n acest caz,
se va decolora (rdcina sau tot prul) i cnd s-a obinut prin decolorare nuanat dorit se spal prul uor
i se vopsete n nuana dorit.
ECecutarea .uvi8elor
Suviele pot fi de mai multe tipuri. Pentru a executa vopsirea n dou sau mai multe nuane, se va
proceda n felul urmtor:
-u!iele realizate cu a&utorul bonetei: indiferent dac prul este vopsit sau natural, se va pieptna bine
prul, apoi se va pune o bonet de plastic subire. Cu un ac de croetat se gurete boneta i se scot
uviele de pr. Aceste uvie se vopsesc sau se decoloreaz, aplicndu-se preparatul ca la decolorat (cu o
concentraie maxim de 12%) i se las s se acioneze n funcie de calitatea prulluii de dorina clientei
cca. 30 min. Este bine ca preparatul s fie pregtit dup ce s-a ncheiat executarea (scoaterea) uvielor.
Dup expirarea timpului de execuie se limpezete prul apoi se scoate boneta de plastic i se spal bine
prul cu ampon.
-u!iele e"ecutate cu folie de aluminiu reprezint o alt metod de a realiza uviele. Avantajele fa
de cele realizate cu boneta constau n faptul c, datorit acestei tehnici, se pot realiza uvie i pe un pr
lung fr riscul ncurcrii lui, se pot alege diferite moduri de alegere a uvielor i, n plus, se pot realiza cu
mai mult uurin uvie de culori diferite concomitent, mai uor. Dezavantajul este c trebuie avut o
atenie mrita fa de posibilitatea producerii de insulie.
&ten8ie*
Preparatul nu trebuie lsat neaplicat mai mult de 5 min. deoarece se oxideaz i-i pierde din caliti.
Nu se pune amoniac n pudra de decolorat i este bine ca prul s nu fie splat de prea curnd.
n timp ce decolorm, trebuie avut n vedere s nu facem insulie.
Timpul de acionare se calculeaz dup ce s-a terminat de aplicat preparatul pe ultima uvi de pr.
Decapatul
Prin decapat nelegem scoaterea petelor de pe pr. Se poate executa cu pudra de decolorat i cu apa
oxigenat de 30 de volume, sau cu vopsea (blondul ce l mai deschis din gama respectiv) cu ap oxigenat
de 30 de volume.
O client poate avea 2-3 culori pe pr. n acest caz, se ncepe decolorarea ncepnd cu cea mai
nchis culoare, indiferent unde se afl. Este bine s se nceap cu vrfurile i ultima dat cu rdcina, care
lucreaz mult mai repede. Materialele necesare sunt: manta, pensula de vopsit, mnui, vazona (din sticl
sau plastic), piepten cu dinii mari.
'opsirea parului (definitie, tipuri, ustensile);
Ce trebuie s facem nainte de vopsit? ntotdeauna, coafeza/coaforul tre buie s fac testul de
toleran a vopselei asupra clientei; s se aleag vopseaua mpreun cu aceasta; s constate care este
calitatea prului clientei, gradul de degradare, procentul de fire albe, dac a mai fost vopsit sau decolorat,
pete de alt nuan, culoarea natural a prului clientei.
Dup aceste constatri i dup discuia cu clienta, trebuie pregtite produsele i ustensilele de
luvcru(vopseaua se pregtete ntotdeauna n faa clientei). Ustensilele pentru vopsit sunt aceleai ca i
pentru decolorat: manta, pensul de vopsit, mnui, vazona, piepten cu dinii rari.
Vopseaua se poate aplica, de la caz la cz, fr operaii prealabile ca decolorarea sau splarea. n
cazul unui pr normal sau foarte gras se recomand splarea lui nainte degresarea i aplicarea vopselei
pe prul umed. n cazul unui pr degradat i usct se recomand ca el s fie nesplat.
n cazul n care procentul de fire albe este de peste 50%, aplicarea se ncepe din fa.
n cazul prului blond se poate face o repigmentare (vezi mai jos).
naintea vopsirii, coafeza are datoria de a executa un test de toleran aplicnd o cantitate minim
de vopsea n spatele urechii. Se va verifica dup 24 de ore.
Culoarea cu care se va vopsi trebuie aleas n funcie i de fizionomia i personalitatea clientei.
Tenica !opsirii:
La baz, se au n vedere trei metode:
tonalizarea;
colorarea;
decolorarea.
1.La tonalizare, pigmenii colorani nconjoar firul de pr acoperind numai suprafaa exterioar a firului de
pr.
2.Prin colorare, pigmenii ptrund i n interiorul firului de pr.
3.Decolorarea distruge parial sau total pigmenii prului.

1.Produsele tonalizatoare se gsesc sub form de spum, lichide, crme i se recunosc prin aceea
c nu conin oxidant care s se amestece suplimentar n colorant. Preparatul se aplic pe prul umed aa
cum se prezint el n comer. Produsele de tonelizare conin colorani direci care coloreaz pigmenii sub
form definitiv. Ei nconjoar firul de pr ca o pelicul, ptrunznd n cel mai bun caz doar n stratul de
suprafa al firului de pr.
Produsul de tonalizare de culoare nchis ntrete doar culoarea natural a prului. Pigmenii de
aceeai nuan cu cea a prului pot da numai reflexe, iar cei deschii nu sunt vizibili pe un pr de culoare
nazural nchis, ci numai pe o culoare a prului deschis sau pe pr decolorat.
Avantajele tonelizrii: nu atac stratul de keratin; schimbarea culorii este reversibil.
Dezavantajele tonalizrii: nu se poate face prul mai deschis la culoare; prul crunt poate fi doar
nuanat; prul nchis devine mai ntunecat la culoare, dar nu pentru mult timp.
2.Vopsirea schimb pentru mult timp culoarea prului.Produsele sunt uor de recunoscut pentru c n
ambalajul acestora se gsete oxidantul care trebuie amestecat n colorantul de baz. Vopseaua este
constituit din: colorantul de baz, care poate fi emulsie sau crem, aceast substan fiind constituit din
particule microscopice care ptrund ntr-o prim etap dincolo de stratul solzos al firului de pr; oxidant, care
se leag de colorantul din prima etap de pigmentare, mrind volumul pigmenilor, astfel c acetia se
fixeaz n firul de pr.
Dezavantajele vopsirii: n funcie de gradul de modificare al culorii se poate observa dup vopsire
prul crescut la rdcin.
Alergia: Dintre toate produsele cosmetice, coloranii ocup primele locuri din cauza reaciilor
alergice. Eate bine ca orice client avem, n mod special dac nu s-a mai vopsit niciodat, s-i facem testul.
Acesta se execut n felul urmtor: se aplic pe corp ntr-un loc mai puin vizibil, un pic de vopsea, care se
lsa 24 ore urmrindu-se reacia evident prin colorarea pielii.
$uloarea p7rului
Ca i n cazul culorii pielii, ea este dat de pigmeni. Pigmentul colororant din firul de pr se afl n
epiteliul foliculului i este format din granule de melanin de culoare maron nchis, neagr sau un rou difuz.
Prin culoare se nelege senzaa vizual prin care au loc dou fenomene: senzaia de culoare
perceput de ochiul uman i proprietatea unui corp de a fi colorat. Cele dou fenomene depind de lumin.
Culorile se mpart n doup categorii: culori uoare, deschise i culori grele, nchise.
$um se taie culorileB
-dac prul este rocat, se taie cu verde;
-dac prul este galben, se taie cu violet;
-dac prul este albastru, se taie cu violet;
dac prul este gri, se taie cu rou pentru a iei bej.
Prepararea apei oCigenate pentru culorile de vopsea
-NEGRU i BRUN apa oxigenat poate fi cuprins ntre 5-10%
ex.: 5%=5 ml perhidrol+95 ml ap distilat
-CASTANU NCHS i MEDU ntre10-20 %
-CASTANU DESCHS 20%
-ROSCAT 20%
-BLOND 20%
-BLOND MEDU i DESCHS 20-30%
-BLOND FOARTE DESCHS i PLATNAT 30%
Repigmentarea;
Repigmentarea firelor de pr const n vopsirea prului fr a aduga oxidantul n vopsea. Timp de
acionare: 15 min, dup care se aplic restul de vopsea amestecat cu oxidant. Aplicarea vopselei se
face exact ca la decolorat cu urmtoarea excepie: se ncepe din fa, n cazul prului grizonat sau alb
i se insist la fiecare me de pr.
)odul de o/tinere a diferitelor culori;
Pentru culorile castanii:dac prul natural este mai nchis dect nuana dorit, se decoloreaz prul
pentru a se obine o culoare cu o nuan mai deschis dect cea dorit i apoi se aplic vopseaua;
dac prul natural este o nuan mai deschis dect cea dorit, se aplic nuana dorit directpe prul
splat sau nesplat (de la caz la caz); iar dac se urmrete a se obine nuana de castaniu rocat, se
vor aplica n plus 2-3 picturi de amoniac pentru a da tenta de roiatic.
Pentru culorile de BLOND,: dac nuana prului natural este mai nchis, se va decolora prul n
prealabil la o nuan mai descis dect cea dorit, apoi se aplic vopseaua; pentru BLOND
PLATNAT, indiferent de culoarea natural a prului, se va decolora n prealabil prul; pentru nuana
de BLOND SUEDEZ se decoloreaz de asemenea prul pn la o nuan foarte deschis; n cazul n
care se urmrete obinerea unei nuane de BLOND ROSCAT nchis, mijlociu sau deschis, este
indicat de asemenea decolorarea prului nainte de aplicarea vopselei. Aceast ultim nuan se
poate obine i fr o decolorare prealabil, ns trebuie avut o mare atenie referitor la prul natural:
culoarea prului natural s fie uniform.
Pentru culoarea TZAN (rou aprins), indiferent de culoarea de baz a prului natural, se va face o
decolorare, apoi se va aplica nuana de vopsea de culoare rou aprins.
(ipul de culoare in functie de anotimpT
Tipul primvratec este dat de culoarea delicat, aproape transparent a feei, cu o tonalitatea
subcutanat bej-deschis i cu mbujorri de piersic. Deosebit de calde sunt toate tonurile nuanelor
de blond de la paiul gri luminos pn la culoarea intens de miere sau uviele luminoase n tonuri
aurii. Este indicat s se lumineze prul pentru a sublinia culoarea delicat a feei.
Tipul vratec este dat de culoarea rece a feei, chiar palid. Rumeneala obrazului, dac exist, are o
nuan roz-albstrie. Deosebit de favorabile sunt toate culorile reci i estompate. La seria de nuane
blonde sunt favorabile toate tonurile n afar de cele cu efect cald auriu, iar la secia de rou, tonurile
rocate albstrui.
Tipul autumnal este dat de pielea neted, cu o culoare ca cea a fildeului pn la galben, adesea fr
obraji rumeni. Deosebit de favorabile sunt toate nuanele de rocat i brun cu tendina spre auriu i
armiu. Trebuie s se evite nuana cea mai deschis de blond deoarece face faa s par searbd.
De asemenea, trebuie s se evite nuanele de albastru-violet i rocat care dau feei o culoare de
gutuie. Se recomand alegerea unor nuane ct mai apropiate de prul natural.
Tipul hibernal este dat de culoarea alb de lapte a feei, fr rumeneal sau culoarea mslinie cu
nuane albstrui. Deosebit de favorabile sunt tonurile brune care subliniaz culoarea nchis, natural
a prului. Elegant numai pentru tipul iernatic este prul negru-albstrui. Din seria tonurilor rocate sunt
potrivite nuanele intense de violet-albstrui. Evitai toate variantele de pr deschis i cele castanii, cu
tendina spre reflexe calde, armii. Acestea fac ca acest chip s arate obosit.

$ulorile de par natural Mgrupa Ooleston si grupa #onda=
Grupa ,!L'-T!.(
3. negru;
4. brun;
5. castaniu nchis;
6. castaniu;
7. castaniu deschis;
8. blond nchis;
/) blond desc0is1
10. blond rocat;
11. blond nordic;
12) ro2cat 3nc0is1
14) ro2cat1
14. rocat deschis.

9rupa OO#ES(O" %59rupa de /az7:
300 negru corbo;
302 negru;
303 castaniu nchis;
305 castaniu deschis;
306 aten nchis;
307 blond;
456 7 blond desc0is1
309 blond foarte descis;
310 ivoar (blond platnat).
9rupa )&(:
306/2 blond mat deschis;
307/2 blond mat;
308/2 blond deschis;
45/82 7 blond mat foarte descis1
41582 7 blond mat pastel1
0/2 extra mat (culoare ajuttoare)
Culorile pastelate le vom ntlni numai la blond.
9rupa auriuGacaAu,
4598+ 7 aca:u 3nc0is1
45+8+ 7 aca:u1
307/5 acaju deschis.
9rupa ro.u violet,
4548;; 7 ma0on1
4598;; 7 ro2u aprins <tizian=1
45+8;; 7 bordeau1
303/6 ciclamen;
304/6 rou;
307/6 rou malaga
66 nuane de violet la Koleston;
Culorile care au 8;; pot fi 2i culori a:uttoare)
9rupa cenu.iu,
306/1 blond cenuiu nchis;
307/1 blond cenuiu;
45681 7 blond cenu2iu desc0is1
309/1 cenuiu foarte deschis;
41581 7 cenu2iu pastel1
311/1 blond cenuiu special;
0/1 grafit.
Toate aceste vopsele nu se pot folosi dect pe pr decolorat
9rupa auriu ro.cat,
305/4 castaniu acaju;
45489 7 brun castaniu 3nc0is1
0/4 rou aprins (culoare ajuttoare);
45689 7 auriu ro2cat1
306/3 moca;
45>84 7 noazet <culoarea nucii sau alunei=1
309/3 blond auriu;
41584 7 auriu pastel1 584 7 auriu
9rupa perla,
0/8 albastru gri;
308/8 blond nordic;
309/8 argintiu;
310/8 blond perla pastel;
0/9 gri cenuiu;
308/9 blond cenuiu deschis;
310/9 blond cenuiu pastel;
311/9 blond special.
&"(EPRE"OR%&(
Coa!ura ca a!acere
Primul pas dup terminarea colii de specializare este acela de a alege calea pe care dorii s o urmai.
n mod normal, primul lucru ar nsemna angajarea. Pentru aceasta trebuie s fii informai cu privire la
cerinele angajatorului care sunt de obicei: angajatul vine cu trusa personal; produsele cu care lucreaz
le cumpr firma, dar le reine salariatului, care este pltit procentual din totalul ncasat (ntre 30 i 50%
din ncasatul fr TVA al angajatului; convorbirile telefonice sunt pltite de angajat, angajatorul pltind
numai abonamentul.Pentru nceput e bine s alegei un post formativ n care s acumulai experien de
lucru. Contractul ar trebui s conin i o anex care s cuprind sarcinile care i revin specialistului, cum
ar fi: obligativitatea ntocmirii fiei clientei; curenia la postul de lucru; curenia n general n salon etc.
n acest post putei rmne ntre 1 i 2 ani, dup care ar trebui s reuii s avansai. Urmtorul pas
poate fi realizat n momentul n care putei face o medie a clientelor fidele pe lun. Dac acestea sunt n
numr de 25-30, atunci putei s trecei la treapta urmtoare, i anume cea de liber-profesionist, conform
decretului 54. Astfel, dvs. suntei cel/cea care v calculai un venit aproximativ pe an, pltind astfel
impozitul pe venit i, n plus, angajatorul are de ctigat prin faptul c este scutit de anumite taxe. n
acest moment, dvs. Suntei considerat o firm, i deci, contractul dintre dvs. Si angajator va fi un
contract de colaborare "ntre firme.
Urmtorul pas este acela de a v deschide unul sau mai multe saloane de nfrumuseare i s devenii
chiar dvs. angajator. ns acum responsabilitatea dvs. a crescut, deoarece trebuie s gsii un loc potrivit
pentru deschiderea salonului i de a lupta pentru ca acest salon s ndeplineasc condiiile de
funcionare adecvate. Este bine s alegei un spaiu stradal, la parter, pe ct posibil pe o arter circulat,
cu trotuar i cu vitrina cu latura cea mai ntins la trotuar
*
. Spaiul ales trebuie s cuprind urmtoarele
utiliti: ap cald i rece (este necesar un boiler obligatoriu); curent electric; prize individuale la fiecare
post, ntreruptor general la tablou; sifoane n podea, nclzire central (aer condiionat); podea (de
preferat gresie) i perei lavabili; grup sanitar (u ntre wc i lavoir); vestiar pentru salariai; loc amenajat
pentru haine clientel; chiuvet n sal; minim 2-3 posturi; una sau mai multe uniti de splare; scaune
de coafur; ucenic; una sau mai multe cti de coafur; sterilizator i soluii dezinfectante.
*
UN EKEM#%U DE URMATB
$u o strategie /ine pusa la punct6 saloanele de infrumusetare au reusit sa reziste pe piata si
in perioada crizei5 $u investitii initiale de cateva mii sau zeci de mii de euro si cu preturi adaptate in
functie de veniturile clientilor6 aceste centre capata notorietate in randul romancelor5
Simona Cosovanu a infiintat salonul de cosmetica si infrumusetare corporala Michelle din Suceava
in 2003. Desi avea doar 28 de ani si nu avea experienta in domeniu, in acel moment a considerat ca sectorul
serviciilor va cunoaste o dezvoltare mult mai accentuata in viitor. "nainte de a demara investitiile initiale am
facut o vizita de documentare la un salon al unei prietene, insa mai tarziu aveam sa aflam ca acea vizita nu
ne-a ajutat prea mult. Practic, tot ce am invatat a fost pe banii nostri", explica Simona Cosovanu.
Primii clienti ai salonului au aparut in urma unei minicampanii de promovare, prin care au fost
anuntate serviciile oferite, dar si preturile aferente. Strategia dupa care Simona Cosovanu s-a ghidat a fost
"un client multumit va reveni la noi si va aduce cu el un nou client", astfel ca salonul s-a specializat pe o
anumita gama de servicii pentru care se putea oferi o calitate superioara.
"Odata cu criza, strategia noastra s-a modificat, astfel ca am redus preturile", potrivit antreprenoarei.
Aceasta masura a fost completata de o campanie solida de promovare, prin utilizarea pliantelor, a SMS-
urilor, dar si a e-mail marketingului, alaturi de afisarea pe site-ul salonului a listei complete de preturi.
Totodata, a fost creat un forum care se doreste a fi un barometru al serviciilor si preturilor practicate
de saloanele din Suceava. "Scopul acestei actiuni a fost cresterea cotei de piata a afacerii noastre, profitul
obtinut fiind pe planul secund", spune Simona Cosoveanu.
$lientii platesc intre 3 si 5000 de lei lunar
Media de varsta a clientilor salonului Michelle este de 25-35 de ani, acestia provenind din toate
categoriile sociale. Cei cu venituri reduse lasa la salon, in medie, 15-20 lei (3,7-5 euro), cei cu venituri medii,
35-100 de lei (8,60-24,5 euro), in timp ce clientii cu venituri peste medie aleg salonul in special pentru
serviciile exclusiviste oferite si platesc in medie 750-1.000 de lei lunar (184 - 245 euro).
Salonul Michelle ofera o gama variata de servicii, de la modelare corporala (LPG Cellu M6, LPG Lift
M6, impachetari) pana la epila tratamente cosmetice, manichiura, pedichiura sau capsula SPA (Dermalife
Spa Jet), utilizata in tratamentele corporale.
Periodic, salonul Michelle pregateste promotii "fulger", prin care clientii pot beneficia timp de o
saptamana de unul sau mai multe servicii la preturi foarte mici.
Afacerea Simonei Cosovanu a pornit la drum cu un singur angajat, ce a fost recrutat in urma unui
anunt dat la mica publicitate. n prezent exista patru angajati. "O atentie deosebita am acordat-o resurselor
umane. n acest moment putem spune ca avem cei mai buni profesionisti, de care avem grija sa fie in
permanenta multumiti si mandri ca lucreaza la noi si cu noi. De asemenea, fetele din echipa noastra
participa in mod regulat la training-uri si seminarii de profil", afirma Simona Cosovanu.
$u o strategie adaptata6 ramai pe piata si pe timp de criza
Concurenta pe piata saloanelor de infrumusetare a fost destul de mare inca de la inceput, in
conditiile in care perioada de boom economic a condus la explozia numarului de saloane, majoritatea cu
investitii reduse, considera antreprenoarea suceveana. n prezent insa, multe dintre unitatile deschise in
ultimii ani resimt foarte puternic criza, pe de o parte din cauza reducerii numarului de clienti si, in consecinta,
a cifrei de afaceri, iar pe de alta parte, pe fondul absentei unei strategii optime, crede Cosovanu.
Suma initiala cu care salonul a pornit s-a situat la cateva mii de euro, iar in 2007 au fost realizate
investitii majore in renovarea spatiului in care se desfasoara activitatile, dar si in achizitia de aparatura.
Totodata, salonul a obtinut anul trecut finantare de la Uniunea Europeana, cu ajutorul careia au
cumparat un aparat performant de modelare corporala (LPG Cellu M6), o capsula Dermalife Spa Jet, un
calculator, dar si un soft specializat pentru saloanele cosmetice.
Valoarea totala a proiectului s-a ridicat la circa 50.000 de euro, din care 16.000 de euro sunt fonduri
europene. Salonul Michelle a inregistrat in 2009 o cifra de afaceri de 79.200 lei (aproape 20.000 de euro), in
crestere cu aproximativ 16% fata de anul precedent. "Acest lucru s-a datorat atat investitiilor realizate prin
fondurile europene, cat si strategiei noastre anticriza", explica Simona Cosovanu.
%nvestitia initiala este de cateva zeci de mii de euro
Georgiana Stavrositu a infiintat salonul de coafura, manichiura, pedichiura si cosmetica StagioStyle
in anul 2007, cu o investitie de cateva zeci de mii de euro.
Totul a inceput din pasiune, "pentru ca imi place sa fac oamenii sa zambeasca si pentru ca nimic nu
poate fi mai frumos decat sa poti face asta cu mainile tale", povesteste ea.Cand a inceput sa lucreze in acest
domeniu nu avea decat 19 ani. Timpul a fost de partea ei si astfel a putut sa acumuleze experienta. Atunci
cand a decis sa isi deschida propria afacere avea 25 de ani si 6 ani de experienta, timp in care ajunsese sa
stie ce inseamna sa fii hairstylist. "Primul si cel mai important lucru pentru mine, atunci cand am hotarat sa
incep acest bussiness, a fost sa satisfac cerintele clientilor mei", isi aminteste Georgiana Stavrositu.
Pentru a pune bazele propriei afaceri, fondatoarea StagioStyle a trebuit sa parcurga mai multe etape
precum alegerea locului unde urma a se desfasura activitatea salonului, stabilirea segmentului de clienti
tinta, alegerea unui nume pentru business, formarea echipei si nu in ultimul rand solutionarea problemelor
birocratice - acte, documente.
Salonul de infrumusetare este acum deschis de trei ani si ofera, pe langa servicii de coafura si
tratamente cosmetice si corporale, si servicii de manichiura si pedichiura. Preturile variaza intre 30 lei si 500
lei, in functie de ceea ce doreste clientul, spune fondatoarea.
Despre clientii salonului, Georgiana Stavrositu afirma ca sunt "cei care iubesc frumosul". Tot ea
adauga ca oamenii care vin la salon cumpara zambete. "Este incredibil cum poate un tuns sau un coafat, un
serviciu de colorare a parului sau un masaj sa aduca de la sine asta", povesteste fondatoarea.Cand a
inceput aceasta afacere avea alaturi cinci angajati care au ajutat-o sa porneasca la drum. Echipa a crescut
intre timp si numara acum opt oameni."Cand vine vorba de investitii, ma gandesc ca am investit in aparate
profesionale, in produse profesionale, insa nu in ultimul rand am investit in oamenii mei si in educatia lor
profesionala", potrivit fondatoarei StagioStyle.Ca planuri de viitor, ea isi doreste ca businessul sa creasca.
"mi doresc sa ajung sa detin un lant de saloane de infrumusetare si sa am si o echipa mai mare", spune
Georgiana Stavrositu.
Salonul )icEelle,
An infiintare: 2003
Media de varsta a clientilor: 25-35 de ani
Cifra de afaceri in 2009: aproape 20.000 de euro
A primit fonduri europene de 16.000 euro
Numar angajati: 4
StagioStNle,
An infiintare: 2007
Obiect de activitate: salon de infrumusetare
Servicii oferite: coafura, tratamente cosmetice, manichiura si pedichiura
Preturi: 30 - 500 lei (7 - 123 euro)
CE FACE UN SA%ON #ROFITA7I% SI CE-% FACE O AFACERE #ROASTAF
Deci ce face un salon sa fie profitabil?
Am sa continui acum concluziile pe care le-am tras in urma experientei mele de peste 5 ani in acest
domeniu. Subliniez, in prezent salonul Chic Salon este un business foarte bun. Practic daca acum ma las de
orice activitate si investitie salonul mi-ar putea garanta un venit intre 1000 si 3000 euro pe luna fara sa ma
implic.
Evident nu-s genul, insa chiar aceasta e realitatea. Dar cum am ajuns aici? Am sa explic greselile pe
care un investitor intr-un salon le face in mod frecvent in momentul in care deschide un salon.
5 "uGmi gestionez strategic /ugetul de investitie5
Este un obicei foarte comun al celor care fac investii in salon sa se gindeasca la ziua de azi in
detrimentul zilei de maine. Ce inseamna asta? inseamna ca bugetul meu initial = bugetul investitiei initiale.
Aceasta mentalitate ma va pune pe mine in situatia critica sa am un business bine creat dar care are inca
nevoie de bani ca sa functioneze. Este un lucru care se invata la orice curs de investitii si management
financiar.
O investitiei se compune din: investitia initiala si investitia ulterioara ce trebuie realizata pana cind
afacerea ajunge la la punctul 0. E greu de crezut ca orice business pus la punct, care are niste costuri fixe
pe care le plateste lunar, va deveni profitabil din prima zi de deschidere. Ca si exemplu, afaceri mari gen
Connex, Dacia, Orange etc, cind investesc isi estimeaza sa intre pe profit abia dupa 3-5 ani. Asta inseamna
macar 2 ani in care se investeste. Si deci nu se castiga5
Deci regula 1: planifica strategic /ugetul tau de investitie ca sa nu te trezesti fara /ani eCact cind ai
pornit la drum5
25 "u cunosc nimic despre domeniu*
Desi este a doua problema in lista mea, totusi este una dintre cele mai grave probleme pe care un
investitor nou in domeniu le face. Si a cunoaste domeniul nu inseamna a merge la un salon, ci a intelege ce
inseamna activitatea unui salon (chiar o sa va povestesc intr-un alt post ce inseamna afacerea de salon).
Multe persoane intra in acest domeniu fara cunostinte si invata afacerea pe foarte multi bani. Adica in loc sa
ia directia simpla, printr-un curs in domeniu, prefera sa deschida salonul apoi sa-si dea seamna ca a facut
diverse greseli.
(ecomand o discutie cu dn-a dr. .anuela (a!escu$ un foarte bun profesionist cu multa e"perienta
in domeniu$ managerul scolii de cosmetica 4eaut7 ,ne.E mult mai ieftin sa invat mai intii businessul din
experienta celorlalti decit sa o invat pe bani mei. ar adesea pe linga cunostintele de business in domeniul
estetic, adesea cei care pronesc un salon, nu au cunostinte de business in general.
Concluzie: daca vreau sa am succes tre/uie mai intii sa invat ce inseamna o afacere in general6 ce
inseamna o afacere cu un salon de infrumusetare si tre/uie sa invat cit mai mult despre fiecare
serviciu pe care il voi oferi in salon5
!5 )iGam luat tzeapa cu ecEipamentele*
Din pacate in activitatea mea am intilnit multe persoane care mi se pling ca au investit multi bani in
echipamente sau produse care nu isi scot banii, se strica, nu au rezultate, nu le vor clientii.E trist insa din
pacate si eu am trecut prin sentimente similare. Doar ca eu am stiut sa-mi folosesc abilitatile de marketing si
promovare ca sa depasesc acest impediment. n concluzie nu am dat faliment. Am supravietuit. nsa decizia
de achizitionare al echipamentelor nu e simpla si e usor sa dai gres. Am sa explic cu liniuta ce trabuie sa iei
in calcul cind investesti. Atentie, nu iau in calcul deloc pretul. Asta e ultima mea problema. O voi detalia
ulterior.
- %n primul rand ma intereseaza rezultatele5 Adica poate sa fie ieftin sau scump daca nu are rezultate il
arunc la cos. Si ca sa fiu sigur de rezultate, in primul rand trebuie sa il testez. Exista doua metode de
test: prima este la cel care mi le vinde. Aici logic voi vedea tratamentul efectuat corect si voi avea
rezultate in proportie de 95% (mai sint si erori ). Acest fapt in sine nu trebuie sa fie suficient. Daca
vreau sa cumpar trebuie sa merg si la un alt salon care are echipamentul, sa-l testez si sa fiu sigur/a ca
rezultatele sint certe. E greu sa testezi multe echipamente si in principiu costa, insa si banii si efortul
merita pentru cit stres as putea avea ulterior daca iau o decizie proasta.
- %n al doilea rand ma intereseaza ce potential de clientela imi aduce numele ecEipamentului5 deea
e ca nu trebuie sa ma bazez 100% pe brandul aparatului, dar daca el exista si-mi garanteaza o clientela
e un cost de oportunitate pe care nu trebuie sa-l neglijez. Doar scap de niste bani in plus pe marketing,
nu? nsa e important ca numele aparatului si ceea ce promoveaza acesta sa fie in concordanta cu
punctul 1, pt ca degeaba imi iau un aparat cu un nume foarte cunoscut daca nu are rezultate, sau are
rezultate mediocre. E cea mai proasta reclama pe care mi-o pot face. E ca atunci cind imi cumpar un
mercedes frumos si scump, care merge incet si consuma mult. Trist nu? Deci brandul conteaza doar
atunci cind rezultatele sint in concordanta cu reclama. E pacat sa imi stric businessul din cauza unui
aparat ce nu ofera cea ce promite. Acest lucru se va rasfringe asupra imaginii salonului meu.
- Am trecut de primele teste, si am decis asupra aparatului. Ceea ce in general nimeni nu se gindeste la
inceput este ceea ce va face in viitor. Orice echipament estetic necesita mentenanta si service. Pot sa
am cel mai bun, cel mai ieftin, cel mai scump cel mai frumos aparat, daca odata stricat ramane stricat.
Sau in cel mai bun caz stau cu el in service decit stau in salon. &sa ca ma intereseaza servicii post
vanzare. ar acestea includ: garantie, service, mentenanta, timp de reparatie, unde se realizeaza
reparatia (in Romania sau nu), piese de schimb, consumabile, defecte de utilizare etc. Eu unul consider
acest aspect mai important decit aparatul in sine. Degeaba am cel mai frumos mercedes daca nu-l pot
misca din loc. Acest lucru m-a determinat sa realizez ceva ce nimeni din piata de beauty nu si-a dorit sa
se intimple, si anume o divizie de service care realizeze reparatii, mentenanta si garantii pentru orice
echipament estetic indiferent de tara de provenienta, distribuitor sau marca. Va recomand cu incredere
Beauty One Service pentru orice problema tehnica cu un echipament.
- Gata, m-am decis ce iau. Doar ca primele 3 puncte nu sint suficiente daca nu iau in calcul si modul de
utilizare al acestuia. Desi majoritatea sint intuitive, exsita proceduri de tratament ce trebuie invatate
pentru a avea rezultate. &sa ca ma interesez acum despre programele educative si de training
privind utilizarea ecEipamentului5 Educatia consider a fi principalul atuu al unui tehnician sau manager
pentru a avea succes. mprovizatiile pot fi uneori norocoase, insa din pacate adesea inseamna pierderi
financiare. Asa un echipament indiferent de cost trebuie sa ofere suport si training privind utilizarea si
tratamentele. Atentie, nu neaparat gratuit. E ca la permisul de conducere: ma costa odata masina apoi
ma costa cursul de conducere. Deci un echipament trebuie sa aiba disponibil atit training de utilizare cit
si curs de formare disponibil in cazul in care doresc acest lucru. Eu va recomand din nou o discutie cu
dn-a dr. Manuela Ravescu, deoarece consider ca este una dintre putinele persoane care cunoaste in
detaliu toate aspectele utilizarii echipamentelor si tratamentelor estetice prezente in Romania. Si chiar
mai mult
- Ok, acum ca stiu cum stau cu problemele direct legate de echipamentul meu, e necesar sa trec la cele
care tin de marketingul si financiarul meu. Orice cost pe care il fac intr-un business trebuie sa-mi
genereze venituri, si deci nu ma intereseaza cit investesc, ci cit profit obtin. Asa ca pot sa dau 15-17.000
de euro pe un echipament si sa-i pierd sau pot sa dau 30-35.000 pe un altul si sa castig. Pretul nu
conteaza intr-un business, ci profitul. ar profitul este cel care ma ghideaza in decizia de pret. Si partea
frumoasa este ca asa am castigat eu. Am stiu sa investesc sume ce pareau exorbitante in echipamente
care mi-au adus profit. Si credeti-ma fac multi bani cu echipamente scumpe. Desi e criza. Deci, incerc
sa fac o investitie si nu sa cumpar un ecEipament5 Calculul e simplu. De principiu o investitie se
amortizeaza in 3-5 ani (conform unor norme internationale). Sa zicem ca vreau untr-un an deoarece asa
e in Romania. mpart frumos suma investita la 12 luni (sa zicem 5@.@@@ A :3 B 3<@@ -uro) si asta e suma
care trebuie sa-mi ramana mie in fiecare luna din exploatarea echipamentului. Apoi calculez frumos la
media de profit a unui tratament cam cite tratamente ar fi necesare pe luna ca sa imi ating acesta suma
(sa zicem la profit mediu de <@ euro !in <@ de tratamente pe luna). Atentie, ma intereseaza profitul din
tratament, adica incasare minus cheltuieli. Apoi impart frumos suma la 8-12 sedinte medii necesare
realizarii unui tratament complet (in cazul nostru <@A:@ B < clienti) . Si asta e numarul de clienti pe care ii
targetez lunar. ar daca am cel putin un client in plus pe luna fata de ceea ce am calculat, inseamna ca
voi avea si profit si implicit voi recupera investitia mai rapid. Ca sa va faceti o idee in cazul meu am 20
de clienti pe luna .
- Un alt aspect care tine de businesul de salon. (ot timpul te /azezi in primul rand pe clientela de
proCimitate. Asta inseamna ca in primul rand potentialul maxim il atingi in zone in care sint persoane
care nu trebuie sa mearga mult pana la salonul iar programul tau de salon este potrivit timpului lor liber.
Asa ca inainte de a decide ce vrei sa cumperi gindeste-te unde vrei sa fie locatia. Si de aici deriva si
urmaotarea problema care in general falimenteaza un business de genul asta, anume cind decizi unde
vrei saGti faci salonul6 uitaGte sa vezi ce concurenta ai. Si ami ales ce echipamente si servicii sint in
aceste saloane. Pt ca cel mai prost /usiness e sa concurezi un salon care deAa functioneaza cu
propiile avantaAe ale acestuia5 Asa ca in loc sa gindesti ca majoritatea 90% dintre cei din acest
business (anume imi iau aceleasi echipari si pun pret mai mic) mai bine gindeste strategic si anume sa fi
unic si sa poti oferi ceva diferit. Si la un pret mai mare. Asa iti poti oferi un avantaj major. &i ceva nou6
un pret mai mare inseamna o calitate mai mare6 si tu targetezi clientela care cauta calitate si nu
pret5
45 %mi atrag clienti cu pretul mic*
&ceasta decizie de /usiness este cea mai pagu/oasa5 n primul rand ca fiind la inceput beneficiezi de
avantajul unui lucru nou. Cu totii incercam un lucru nou cind il vedem. Daca decidem sa-l utilizam in
continuare, este deoarece ne place, nu pt ca este mai ieftin. Nu are sens sa intru in detalii, dar exemplific cu
cola si pepsi. Pepsi face promotii cu pret mai mic decit cola, cu toate astea nu renunti la cola pt pepsi, pt ca
pur si simplu tie iti place cola. Si cumperi cola atit timp cit raportul satisfactie/pret este decent. Asa e si cu
salonul. Ceea ce te intereseaza este in primul rand sa-ti faci o clientela fidela. Aceasta clientela te va ajuta
sa supravietuiesti. Ei te prefera pe tine. Punct. Si te prefera pt calitate. Daca maresti pretul, ei nu pleaca.
Daca vecinul scade pretul, nu pleaca. Ei te prefera pe tine. Asta e ceea ce cauti. Pe de alta parte clientii care
cauta pret sint cei mai instabili. Ei cauta pret, nu pe tine. ar daca pretul tau creste cauta un alt salon unde
pretul e mai mic. Asa ca pe acesti clienti ii targetezi doar in momentul in care ai un numar de clienti fideli
care iti acopera costurile fixe, iar costul tau marginal pentru clienti noi este redus ceea ce iti permite sa faci o
promotie pentru cei care cauta oportunitati.
n al doilea rand pretul mic inseamna profit mic. Ca sa mergi cu marja mica trebuie sa faci volum. Sa faci
volum inseamna sa ai multi angajati si multe costuri variabile/fixe mari. Apoi ai nevoie de foarte multa
reclama, pe care daca o scazi din profit s-ar putea sa nu se merite un pret mic. Asa ca atunci cind decizi sa
scazi pretul, gindeste-te la ce renunti si ce castigi. Mai exact citi clienti noi poti aduce in plus fata de cei pe
care deja ii ai, in asa fel incit sa fie profitabil pt tine scaderea de pret. O scadere pret intotdeauna e gindita ca
sa iti aduca mai mult profit, nu mai putin. iar clientii tai fideli nu apreciaza scaderile de pret. ei platesc
constant preturile tale, asta inseamna ca pana la scaderea de pret ei u platit mai mult.
Aceste considerente trebuie luate in calcul in momentul in care deschizi un salon nou sau chiar si atunci cind
ai un salon deja si vrei sa-l extinzi.
EDUCATIE DENERA%A
Deneralitati in marLetingB
n accep iunea general, mar2etingul reprezint " tiin a i arta de a convinge clien ii s cumpere" .
Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social i managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi
ob in ceea ce le este necesar i doresc prin crearea, oferirea i schimbul de produse i servicii avnd o
anumit valoare" . Simplist, mar2etingul reprezint7 Uarta i tiin a de a vindeU5
Datorit caracteristicilor proceselor de marketing, modalit ilor de implementare a deciziilor de
marketing, acceptiunilor i viziunilor noi asupra elementelor care compun o ac iune de marketing precum i
ca urmare a nivelurilor diferite de percep ie i abordare a acestei componente a economiei de pia ,
definitiile i explica iile aduse termenului de marketing sunt variate i permanent adaptate noilor realit i ale
mediului economic.
Prima defini ie oficial atribuit marketingului a aprut n 1935 i a fost adoptat de National
Association of Marketing Teachers, predecesoare a American Marketing Association. Reconfirmat n 1960,
defini ia primar a marketingului a rezistat vreme de 50 de ani, pn n 1985 cnd a fost nlocuit.Defini ia a
fost din nou reviziuit n 2004 i descrie marketingul ca o "o func ie organizationala i un set de procese
menite a crea, comunica i pune la dispozi ia clien ilor a valorii i men inerii rela iilor cu clien ii spre
beneficiul companiei i al proprietarilor acesteia".
Conform politicii oficiale a AMA, defini ia este remprosptat la fiecare 5 ani pentru a rspunde mai
bine realit ilor existente i nevoilor pie ei. Cea mai recent modificare, adoptat n Octombrie 2007 i fcut
public n anuarie 2008, define te marketingul astfel: "(marketing is) the activity, set of institutions, and
processes for creating, communicating, delivering, and exchanging offerings that have value for customers,
clients, partners, and society at large".
O alta defini ie, probabil mai simpl i mai general este: "Marketingul este un proces permanent
prin care oamenii sunt ncuraja i s ia o decizie de cumprare, de folosire, de urmare sau de conformare a
unui produs, serviciu sau valori ale altei persoane. Simplu, daca nu faciliteaz "vnzarea" unui produs atunci
nu este marketing. "
Philip Kotler, n cr ile sale ini iale, define te: "Marketing este o activitate menit s satisfac nevoile
i dorin ele prin procese de schimbare". Se poate aduga la defini iile lui Kotler i Norris un rspuns al
"Chartered nstitute of Marketing" (CM). Defini ia asocia iei afirm c marketingul este "procesul managerial
de anticipare, identificare i satisfacere a cerin elor clien ilor ntr-un mod profitabil". De aceea, marketingul
operativ include procesele de analiz de marketing, dezvoltarea unui nou produs, administrarea ciclului de
via al unui produs , stablirea pre ului , administrarea canalului precum i promo iile .
nainte de apari ia analizei de pia , majoritatea companiilor se concentrau pe produse, angajnd
echipe de vnztori pentru a mpinge produsele pe i n pia , fr a lua n considerare nevoile reale ale
pie ei. O organiza ie orientat spre nevoile pie ei i ale clien ilor mai nti determin dorin ele poten ialilor si
clien i i mai apoi construie te produsul sau serviciul. Teoria i practica marketingului sunt justificate prin
convingerea conform creia clien ii folosesc un produs/serviciu pentru c au o nevoie, sau pentru c
produsul/serviciu aduce un presupus beneficiu.
Dou aspecte importante ale marketingului sunt recrutarea de noi clien i (achizi ie) i
men inerea/impulsionarea rela iilor cu clien ii existen i (administrarea bazei de clien i).
Dup ce un vnztor a trecut de faza de marketing de achizi ie prin faptul c l-a convins pe un
poten ial client s cumpere, marketingul administrrii bazei de clien i devine prevalent. Procesul de
administrare a bazei de clien i ncepe s schimbe vnztorul spre construirea unei rela ii, ncurajnd
legturile, i dezvoltarea beneficiilor care l-au determinat pe client s cumpere, i mbunt ind
produsul/serviciul pentru o continu protejare a afacerii de interven ia competitorilor.
Metodele de marketing sunt clasificate de mul i ca fiind tiin e sociale , n mod particular psihologie,
sociologie, i economie. Antropologia are de asemenea o mic, dar n cre tere, influen . Prin publicitate, se
nrude te cu multe arte creative.
Pentru ca un plan de marketing s aib succes, combina ia de cei patru "P" trebuie s reflecte
dorin ele i nevoile consumatorilor din pia a int. ncercarea de a convinge un segment de pia s cumpere
ceva ce nu i dore te este foarte costisitor i nu are prea mult succes. Comercian ii depind de cercetarea de
pia , att formal ct i informal, pentru a determina ceea ce consumatorii au nevoie i pentru ce ei sunt
dispu i s plteasc. Comercian ii sper ca acest proces s le ofere un avantaj competitiv solid. Oferta este
de asemenea un lucru foarte important care vine s completeze teoria 4P. O alternativ eficient i mai pu in
costisitoare o constituie cybermarketingul.
n cadrul unei organiza ii, marketingul este func ia de creare, comunicare i livrare ctre clienti a
valorii produsului de baz al companiei sprijinind, astfel, vnzarea. Marketingul are o zon de actiune
referitoare la produs si o zon de actiune referitoare la imagine. Marketingul de produs controleaz produsul
de la concepere, lansare pn la faza de sfrsit de viat si, eventual, nlocuite cu un alt produs, controlnd
produsul att calitativ (modificri aduse de-a lungul duratei de viat n functie de informatiile de pe piat), ct
si cantitativ market share. Marketingul de imagine reprezint acele activitti care creeaz notorietatea
produsului prin brand sau marc, folosind actiuni de publicitate si PR.
Philip Kotler e de prere ca "marketingul este acea functiune a firmei care identific nevoi si dorinte
nc nesatisfcute, le defineste ca atare si le msoar intensitatea si potentialul de profitabilitate, stabilette
care sunt pietele-tint pe care le poate servi cel mai bine organizatia, decide asupra produselor, serviciilor si
programelor adecvate pentru servirea pietelor astfel selectate si le cere tuturor celor din organizatie s se
gndeasc la client si s-l serveasc." Tot acesta afirm c "Marketingul este acea activitate umana
directionata spre satisfacerea nevoilor si dorintelor umane printr-un process de schimb.
Popular, "marketing" reprezint promovarea produselor, mai ales publicitatea si brandingul. Totusi,
n limbaj profesional termenul are un spectru mai mare de ntelesuri care au ca element comun punerea n
centrul atentiei a clientilor. Produsele sunt dezvoltate pentru a satisface dorintele unor grupuri de clienti, si, n
anumite cazuri, chiar a unor clienti anume. McCarthy a mprtit marketingul n patru segmente de activitate.
Topologia lui a devenit universal recunoscut, iar setul lui de 4P a devenit un termen al limbajului.
Cei patru P sunt:
- +rodus: Aspectele de Managementul produselor si Marketingul produselor se ocup de specificatiile
bunului sau produsului n cauz, si la modul n care relationeaz la nevoile si dorintele utilizatorului final.
- +ret: Se refer la procesul de stabilire a pretului pentru un produs, inclusiv reducerile de pret.
- +romo!are: nclude reclama, relatiile publice, publicitatea si vnzrile personale, si se refer la diferite
metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
- +lasament sau distributie, se refer la modul n care produsul ajunge la client; spre exemplu,
plasamentul la locul vnzrii sau desfacerii cu amnuntul. Acest al patrulea P face referint la locul unde
produsul sau serviciul este vndut, exemplu regiune geografic sau ramura industrial, si segmentul
cruia se adreseaz(tineri adulti, familii, companii, oameni de afaceri, femei, brbati, etc.).
Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix. Un comerciant poate folosi aceste valori
pentru a ntocmi un plan de marketing. Modelul celor 4P este folositor mai ales cnd se foloseste pentru
produse de o valoare redus. Produsele industriale, serviciile si produsele cu o valoare mare au nevoie de
mici adaptri ale acestui model. Marketingul serviciilor trebuie s aib n vedere natura unicittii serviciilor.
Relatia cu clientii
Secretul unei relatii bune cu clientii sta in comunicare. Prin comunicare va asigurati o vizibiliate clara
si distincta a organizatiei in fata clientilor si a concurentilor dumneavoastra. Orice actiune intreprindeti, va
ajuta sa va construiti imaginea unei companii serioase, de incredere, moderna, deschisa spre inovatii.O
reputatie solida ii determina pe partenerii dumneavoastra de afaceri sa doresca sa incheie o relatie de
colaborare de tip win-win. Totodata, ii convinge pe consumatori sa aiba incredere in marcile companiei
dumneavoastra.
Pastrarea unor relatii cu clientii nu este optionala. Le veti avea mereu, chiar daca doriti sau nu acest lucru.
Tineti cont de urmatoarele strategii pentru a va pastra o relatie una cu clientii:
Ascultati ce are de spus clientul. Veti afla informatii interesante pentru a va imbunatati afacerea si
serviciile. Lasati-l sa spuna tot ce doreste, pastrati contactul vizual, zambiti-i cat mai des si multimiti-i pentru
timpul acordat. Daca doreste sa vorbeasca despre concurentii afacerii dumneavoastra nu il intrerupeti.
ncurajati-l sa va povesteasca despre punctele forte ale serviciilor dumneavoastra dar si despre punctele
slabe daca banuiti ca exista.
Puteti face rost de date (precum ziua de nastere a diferitor persoane) in urma unor concursuri unde
participantii si-au completat datele personale, pe diferite cupoane. Un client care va primi de ziua sa de
nastere sau de nume o felicitare semnata chiar de dumneavoastra, va ramane placut impresionat si sigur nu
va va uita prea usor.
Personalizati instrumentele de comunicare.
Daca trimiteti o felicitare sau o scrisoare, scrieti direct numele clientului.
Evitati formulari de genul:
Drag client
Stimate Domn/stimata Doamna
Folositi:
Stimate Domn Popescu
Stimata Doamna onescu
Oferiti-i clientului dumneavoastra posibilitatea de a va putea contacta oricand. Pentru aceasta, treceti-va pe
cartea de vizita numarul de telefon la care puteti fi gasit oricand. Si mai ales raspundeti la telefon.
Chiar daca simtiti ca sunteti sufocat de atatea apeluri, mai bine va creati o reputatie de persoana care
discuta cu oamenii. Asigurati un telefon automat pentru momentele in care un sunteti la birou. n acest mod,
persoana interesata sa ia legatura cu dumneavoastra va poate lasa un mesaj.
Evitati sa ii spuneti clientului dumneavoastra:
- Va voi suna eu sa va spun
- Trebuie sa verific
- Nu stiu...
- Sunati-ma mai tarziu
- Nu va pot ajuta
Raspundeti solicitarilor venite din partea clientilor cu aceeasi promptitudine. Nu lasati diferitele
proceduri standard din companie sa va impiedice in rezolvarea unei probleme. Un raspuns rapid spune
clientului ca va pasa si ca il considerati important pentru afacerea dumneavoastra.
Dezvoltarea personala - o cale sigura catre reusita
Dezvoltarea personala inseamna sa devii constient de a/ilitatile si competentele pe care le ai, pentru a
reusi sa realizezi nu doar cerintele Ao/ului, ci si propriile obiective. Aplicarea unui plan personal de
performanta te poate ajuta in cariera si in dezvoltarea personala.
Formula de succes in dezvoltarea personala are trei etape:
6) constientizeaza ca iti poti depasi limitele1
9. incearca sa te cunosti mai bine;
15) treci de la scopul personal la dezvoltarea competentelor.
Exista cativa pasi simpli care te pot ajuta sa obtii o dezvoltare personala
armonioasa:
5 Scopul personal: Cine sunt? ncotro ma indrept? Pentru ce traiesc?
Raspunsurile pe care le dai la aceste intrebari reflecta stilul tau de viata si iti pot da indicii despre:
cum arata cariera ta, dar si viata in afara jobului;
care ai vrea sa fie efectele in dezvoltarea personala;
cum ai putea evolua in viata si cariera.
25 O/iectivul personal: Ce rezultate (masurabile) doresc sa obtin pe termen scurt?
Stabilirea unui obiectiv este primul pas concret in dezvoltarea personala. Atat timp cat obiectivele stabilite
sunt realizabile si te motiveaza, succesul nu va intarzia sa apara.
!5 Performanta, Cum as putea sa masor propriile rezultate?
Daca vei reusi sa iti cantaresti munca pe care o depui pentru dezvoltarea personala, iti vei da seama de
rolul pe care il joci in organizatie si de potentialul pe care il ai.
45 &ctiuni de im/unatatire, Cum pot sa obtin performante?
Ceea ce trebuie sa faci se reflecta:
in viata profesionala - printr-o buna cunoastere a organizatiei din care faci parte, a scopului
acesteia si a cerintelor jobului;
in viata personala - prin identificarea mediului si a pasilor pe care ii ai de parcurs pana la
dezvoltarea personala.
35 $ompetente specifice postului: Ce aptitudini si ce comportament trebuie sa am pentru a ajunge la
dezvoltarea personala?
O buna autocunoastere si intelegerea cerintelor Ao/ului, din punctul de vedere al carierei, te ajuta sa iti dai
seama de ce a/ilitati ai nevoie ca sa iti duci la indeplinire sarcinile. Competentele postului se refera la:
- nivelul de gandire;
- cunostinte - ce trebuie sa stii;
- a/ilitati - ce trebuie sa fii capabil sa faci;
- comportament - principii, norme si valori, atitudini necesare pentru a obtine dezvoltarea personala.
Drumul catre dezvoltarea personala si, implicit, catre succes este la indemana ta. Pe masura ce analizezi
si intelegi ceea ce ai, ceea ce doresti si poti obtine, rezultatele vor fi reale si cariera ta va urma o cale
ascendenta.
%ucrul in ec,ipa
S-au scris multe despre echipa care se formeaza la locul de munca acea minunata notiune cu
privire la oameni lucrand cu bucurie impreuna si avand drept rezultat o productivitate sporita, spre binele
firmei si al lor. Tot ceea ce le trebuie: un alt fel de instruire, niste exercitii de sudare a colectivului, un scop
comun si o serie de obiective.
Dar chiar asa stau lucrurile? Chiar te poti astepta ca o mana de oameni sa se arunce intr-o atmosfera de
echipa si sa infloreasca glorios? Tocmai in aceasta lume competitiva, in care a umbla cu dedesubturi
pentru a-ti intari pozitia si a-ti castiga promovarea e ceva la fel de obisnuit ca drumul spre locul de munca?
Da, insa e vorba de incredere. Ganditi-va: cat de bine va cunoasteti colegii de munca si cata incredere aveti
in ei?
n cazul relatiilor personale, increderea se poate dezvolta in functie de timpul de cand cunoastem pe
cineva, de reactia instinctiva trezita de persoana in cauza, de felul cum am perceput-o cand am avut nevoie
de ea. i alegem pe cei cu care ne petrecem timpul intr-un mod personal, de obicei intr-o atmosfera relaxata,
lipsita de rivalitati si amenintari.Nu-i putem alege pe cei cu care lucram zilnic. Si sa recunoastem cele
mai multe locuri de munca sunt departe de a fi lipsite de animozitati intre angajati. Prin urmare, cum poti
incuraja increderea intr-un cadru in care nu tu ai ales participantii, iar nivelul stresului este ridicat?
Haideti sa vedem ce inseamna notiuni ca maturitate, responsabilitate reciproca, interdependenta,
controlul starii conflictuale, comunicare, incredere in capacitatea de a depasi obstacolele, asumarea riscurilor
si implicare.
5 )aturitatea este cheia increderii care se cladeste odata cu echipa. Cel care apartine unei echipe
trebuie sa fie suficient de matur pentru a lua in considerare o parere sau o personalitate, in functie de cum
aceasta afecteaza colectivul; nu doar cum l-ar atinge pe fiecare. Maturii sunt capabili si sa discearna parerea
echipei fata de una dintre ideile lor, in paralel cu opinia echipei fata de ei personal. De asemenea, isi pot
mentine parerea buna despre sine chiar cand ceilalti sunt in dezacord cu ei si nici nu devin isterici, parandu-
li-se ca echipa vrea sa-i termine.
25 Responsa/ilitatea reciproca nu este un lucru pe care am fost obisnuiti sa-l acceptam la locul de
munca. Pornind de pe bancile scolii si trecand prin mai multe locuri de munca, am fost recompensati pentru
performantele personale, si nu pentru realizarile grupului. Multor oameni le este greu sa recunoasca faptul
ca reusita si avansarea lor sunt fie si partial meritul celorlalti. Adesea, unii nu cred ca si colegii lor fac o
munca serioasa ori de calitate.
!5 %nterdependenta o alta trasatura care nu se gaseste de-a gata in societatea noastra (cu exceptia
familiei, in unele cazuri). Suntem invatati sa ne ferim de Number One si sa nu fim surprinsi cand altii ne
lasa de izbeliste. Totusi, studiile au aratat ca doua (sau trei, sau patru, sau cinci) capete sunt mai bune decat
unul singur. nterdependenta este extrem de importanta pentru bunul mers al unei echipe, fiindca nici un
membru al ei nu valoreaza cat intreaga echipa.
45 $ontrolul starii conflictuale din pacate, prea des totul se preschimba intr-o incercare de evitare. Membrii
unei echipe isi dau seama ca este cu mult mai bine sa se ocupe din vreme de un conflict, atunci cand sta sa
izbucneasca, decat sa-l lase sa se umfle odata cu trecerea timpului. Putin disconfort care este resimtit acum
este minor fata de o izbucnire de mai tarziu. ncrederea nu poate inflori intr-o atmosfera ostila. ntr-o echipa,
fiecare membru vine cu un stil diferit de a controla starea conflictuala. Este foarte important sa se stabileasca
niste reguli de baza pentru grup si cel mai important lucru va fi sa se tina sub control toate disputele intr-un
mod cat se poate de prompt. De fapt, lipsa unui acord de pareri este o componenta naturala si sanatoasa a
procesului de constituire a echipei, daca este controlata asa cum se cuvine.
35 $omunicarea iata piatra de temelie a oricarei intreprinderi reusite, incluzand incredere si alcatuirea unei
echipe. Desi este usor sa recunosti o comunicare sincera, deschisa, e greu sa o intemeiezi. ntr-o echipa,
fiecare ar trebui incurajat sa vorbeasca deschis intr-un mod constructiv si fara sa-i atace pe colegi, deoarece
fiecare vine cu propriul sau stil de a comunica. arasi, un lucru important este stabilirea unor reguli ca: Nimic
nu iese din camera asta, in afara de cele stabilite de comun acord si care nu sunt tabu. ncrederea va creste
mai repede daca fiecare simte ca echipa este un forum pentru a-si dezvolta ideile si o fereastra pentru a
vedea gandurile celorlalti.
>5 %ncrederea in capacitatea de a depasi o/stacolele aceasta credinta sau atitudine pozitiva este cruciala
pentru succesul unei echipe. Adesea, echipele se formeaza tocmai pentru a depasi obstacole si a rezolva
probleme. Trebuie sa existe o incredere reciproca in cadrul colectivului. Cine nu crede in notiunea de echipa
va declansa o stare negativa in ceilalti, care va sapa timpul si energia echipei. Mai ales daca i se pare ca ea
este o pierdere de vreme si ca nu va merge in veci.
75 &sumarea riscurilor ca afinitate e in stransa legatura cu cele de pana acum. Toate notiunile discutate
anterior implica si asumarea unui risc oarecare. Oamenii se pot impotrivi celor care risca, fie prin natura lor,
fie datorita unor experiente trecute. Pentru unii, asumarea riscurilor este dificila, existand teama sa nu le fie
furate ideile. Succesul si bunul mers al unei echipe consta in obisnuinta fiecarui membru de a-si asuma un
anume risc, pentru a lasa loc increderii sa se dezvolte.
?5 %mplicarea si preocuparea pentru alcatuirea unei echipe este la indemana oricui si este necesara la
consolidarea increderii. Daca lipseste macar un singur fir, manunchiul va avea de suferit. Toti trebuie sa fie
incredintati ca vin la lucru gata pregatiti si concentrati asupra problemelor de rezolvat.
n sfarsit, adevaratii lideri de echipa vor acorda mai multa atentie faptelor si mai putina spuselor. Nu
poti cladi incredere si buna reputatie din cutite si pahare, adica numai pe planuri. Sa nu uitam ca a consolida
increderea si structura unei echipe inseamna foarte mult, atat pentru fiecare individ in parte, cat si pentru
binele intregii firme.