Sunteți pe pagina 1din 5

CONCURSUL DE CREAIE TEHNIC TIINA PENTRU TOI -NVA CA S TII, EXPERIMENTEAZ CA S NELEGI

Coordonator: prof. Serenella Liliana DINU

Autori: Boscordea Mihaela & Stng Andreea Liceul cu Program Sportiv "Iolanda Bala Ster" Buzu

8 iunie 2013
1

Efectul Doppler Unda emis de o surs de oscilaii se propag de la surs pn la receptorul care o detecteaz. Prin detectarea undei se nelege msurarea unei anumite mrimi caracteristice ei, de exemplu, frecvena undei. Dac sursa i receptorul sunt n repaus unul faa de celalalt, frecvena undei msurat de receptor este egal cu frecvena undei emis de surs. Aa se ntmpl att cu undele sonore ct i cu cele luminoase. Dac ns sursa de oscilaii este n micare faa de receptor, frecvena undei msurat de receptor difer de aceea a undei emis de sursa de oscilaii. Acest fapt care se observ cnd sursa i receptorul sunt n micare unul fa de cellalt, se numete efectul Doppler; acest efect este foarte important att n tiin ct i n tehnic.

Cine este Doppler ? Johann Christian Andreas Doppler s-a nscut la data de 29 noiembrie 1803 in Salzburg (Austria). A fost un matematician si fizician austriac care a devenit celebru pentru ipoteza care acum este cunoscut sub numele de Efectul Doppler.

Fenomenul de baza De exemplu cand chiuleti si mergi la Wenge te bucuri de vremea calduroasa sorbind un suc cu ghea. Linitea iti este de-odata intrerupt de zgomotul teribil al unei sirene de ambulant . Cu ct se aproprie, frevena sunetului pare creasc pn cand, trecnd, se transform intr-o vicareal. Scufundndu-se in distana frecvena sunetului sirenei scade. *Cu toate astea, stiinific vorbind frecvena sunetului a fost constant ntreaga perioada ct a fost perceput de urechea ta.

Cum se numeste acest fenomen? E vorba de efectul Doppler, pentru intaia oara descris din punct de vedere stiintific de catre Christian Doppler in anul 1842 si confirmat cativa ani mai tarziu prin experimente desfasurate cu ajutorul unui tren in miscare.

Cum denumim acest fenomen? Efectul Doppler descrie diferenta de perceptie a frecventei dintre momentul in care un val de sunete paraseste sursa si momentul in care acesta ajunge la observator, fiind de fapt un rezultat al miscarii relative a sursei de sunet sau a observatorului in sine. Frecventa masoara distanta dintre sunetele inalte. Daca sursa de zgomot se misca inspre observator, sau observatorul se misca spre sursa de zgomot, distanta dintre sunetele inalte va fi perceputa de catre observator ca fiind mult mica, intrucat fiecare sunet inalt va trebui sa parcurga mai putina distanta pana sa ajunga la urechile observatorului. Pe de alta parte, cand sursa de zgomot sau observatorul se indeparteaza, sunetele inalte trebuie sa parcurga o distanta mai mare pana sa ajunga la urechea ascultatorului. Asa se poate explica fenomenul de crestere si descrestere a sunetelor unei sirene in momentul in care acestea sunt in apropierea noastra. Efectul Doppler subliniaza faptul ca multe fenomene difera atunci cand le tratam din punct de vedere al experientei proprii. Frecventa Sonora a unei sirene creste sau scade fata de tine, un

simplu cetatean asezat la masa unei cafenele, insa pentru soferul ambulantei lucrurile stau altfel. El nu percepe diferentele de frecventa, pentru ca de fapt acestea nu exista .

Frecventa Doppler Acest fenomen este foarte uor de observat n cazul unei maini care trece prin dreptul nostru. Frecvena undelor sonore se va modifica pe msur ce maina se apropie i apoi se ndeprteaz de noi. Fenomenul este similar n cazul undelor electromagnetice care se reflect de la o int mobil. ntre frecvena semnalului emis i cea a semnalului recepionat va exista o diferen de frecven, numit frecven Doppler

Aplicatii ale efectului Doppler Majoritatea observaiilor ne arat c lumina ce ajunge la noi este deplasat spre rou . Cteva din aplicaiile efectului Doppler sunt menionate mai jos: Radarul de msurat viteza unui obiect se bazeaz pe acest efect. Aparatele radar msoar lungimea de und a undelor radio reflectate de o main n micare, prin aceasta putndu-se stabili viteza mobilului. Deplasarea spre rou . n astronomie, efectul Doppler ne d certitudinea c universul nu este static, deoarece, conform acestui principiu, stelele ce se departeaz de noi vor avea lumina deplasat spre partea roie" a spectrului, n vreme ce acelea care se apropie vor avea lumina deplasat spre "partea albastr" a spectrului. RADAR (radio detection and ranging), distantei. Principiul de baz al radarului este reprezentat de reflexia microundelor pe suprafee solide. Receptorul, analiznd diferena de timp dintre emisia i recepia undei reflectate de ctre un corp detectat, poate aprecia distanaa acestuia fa de sursa microundelor . adic detectarea prin radio i determinarea

Ultrasonografia Efectul Doppler poate fi utilizat n ultrasonografie, permind msurarea vitezei de deplasare a sngelui n vase. Unda emis are o frecven bine determinat. n urma interaciunii cu corpurile n micare (n cazul sngelui celulele i microparticulele plasmatice) aceast und i va schimba frecvena conform ecuaiei Doppler care ia n considerare i mediul de propagare al undei.

Concluzie Efectul Doppler const n variaia frecvenei unei unde emise de o surs de oscilaii, dac aceasta se afl n micare fa de receptor. Efectul Doppler poate fi constatat att n cazul undelor electromagnetice (inclusiv lumina), ct i n cazul undelor elastice (inclusiv sunetul). Frecvena msurat crete atunci cnd sursa se apropie de receptor i scade cnd susrsa se deprteaz de receptor. Schimbrile Doppler sunt folosite n multe alte discipline, pe lng astronomie. Trimind impulsuri radar n atmosfer i studiind schimbrile lungimii de und ce se ntoarce napoi, meteorologii folosesc efectul Doppler pentru a detecta apa din atmosfer. Fenomenul Doppler este folosit i n medicin la ecocardiograme, ce trimit impulsuri de ultrasunete prin corpul uman pentru a msura schimbrile din circulaia sngelui i pentru a afla astfel dac valvele inimii funcioneaz corect sau dac suferim de boli vasculare. Poliia se bazeaz de asemenea pe efectul Doppler cnd folosete un aparat radar, care nti trimite o und radio spre maina ta i apoi recepioneaz o und radio provenit de la main; schimbarea de frecven ntre raza trimis i cea reflectat ajut la msurarea vitezei mainii. Bibliografie Introduction to Radar Systems , Merrill I. Skolnik, 2001 Radar Handbook, Merrill I. Skolnik Radar Technology Encyclopedia, David K. Barton, Sergey A. Leonov Introduction to Airborne Radar, George W. Stimson, 1998 Radiolocaie, Prof. dr. ing. George Rulea, 1980 Manualul specialistului de radiolocaie, Vol. 1 i 2, diveri autori, 1971