Sunteți pe pagina 1din 9

Concubinajul (coabitarea consensuala, uniunea libera) este o forma de cuplu familial alcatuita din persoane de sex opus ntre

care nu exista relatii de casatorie (autonomia personala reprezinta cea mai importanata valoare pentru cuplu). Cuplul consensual realizeaza majoritatea functiilor ntlnite la familia nucleara si traverseaza aceleasi probleme ca si familia casatorita (Mihailescu, 1 !). Coabitarea consensuala are semnificatii diferite" # poate fi doar o coabitare premaritala, care precede casatoria nteleasa ca o varianta de a spori sansele de ale$ere a partenerului cel mai indicat% # poate fi un stil de viata bazat pe o optiune reciproca adoptata pe termen lun$ sau chiar pentru ntrea$a viata. &eceniul ' (sec. (() a marcat proliferarea uniunilor libere. Cauze" # este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil de a trai impreuna% # dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract le$al% # satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel superior% # se opteaza pentru calitatea relatiei, in defavoarea durabilitatii sale cu orice pret% # este expresia unui protest subtil, refuzul mascat al unei societati constran$atoare, incerte, deceptionate (). Mitrofan, C. Ciuperca, 1 ', p. *+)% # propa$a re$ula fidelitatii liber consimtite. Avantaje (,. Coleman, M., -otrin)" # satisfactie sexuala crescuta% # o mai mare posibilitate de se intele$e pe ei insisi% # posibilitate crescuta de realizare a compatibilitati% # dezvoltarea deprinderilor interpersonale% # un nivel economic ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice. Dezavantaje (Coleman, 1 '')" # limitarea prematura a experientei .intalnirilor.%

# perpetuarea domestice)%

rolului

traditional

al

femeii

(asi$urarea

sarcinilor

# investire emotionala ine$ala% # reducerea numarului de prieteni% # complicatii le$ale% # dezinteres fata de functia reproductiva% # partenerul nu are aceleasi responsabilitati fata de copiii ce nu sunt ai lui. )n spiritul celor aratate mai sus, P. Ilut (/00*, p. /00*) arata" coabitarea apare oarecum ca o forma oficializata social a sexualitatii nonmaritale, dar ea indeplineste si alte functii decat cele erotice, insemnand o serie de avantaje psiholo$ice, sociale si economice, fara a fi supusa constran$erilor maritale. 1xista insa si dezavantaje" coabitarea este sti$matizata daca exista copii% nerecunoasterea de catre diferite institutii a drepturilor de cuplu oficial (asi$urari medicale, imprumuturi bancare, mosteniri, impartirea bunurilor la despartire etc.). )n 234, &anemarca, 2uedia, )slanda, cobitarea dovedita (.parteneriat domestic.) a primit o recunoastere juridica (au unele drepturi ale mariajului propriu#zis). Celibatul reprezinta un model de menaj in care individualitatea se afirma in deplina libertate. 2e opteaza pentru o cariera profesionala in locul vietii de familie, cariera procurand un stil de viata mai independent (timp liber, calatorii, cheltuieli personale etc.). Celibatul atin$e cote alarmante astazi, mai ales in 2.3.4., 5ermania, 6ranta etc. (in 1 +', in 2.3.4., numarul persoanelor in varsta de 17#!* ani care traiau sin$ure era de 7,! milioane). 2i in -omania este vizibila aceasta tendinta. 1xplicatii" ponderea vaduviei, marirea varstei medii la casatorie etc. (in /00/, barbatii celibatari erau in proportie de 1'8% femei, 10,98 # o parte di ei coabiteaza, dar sunt putine sanse sa se casatoreasca). &upa !* de ani, arata specialistii in domeniu, sansele statistice de a deveni celibatar sunt mai mari, desi trebuie analizate diferentiat" mai scazute pentru barbatii cu studii superioare decat pentru muncitori, mai mari pentru femeile cu studii decat pentru cele fara studii. F. Sigly considera ca barbatii evita femeile prea instruite deoarece se tem de pierderea unei parti din .puterea. lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria deoarece le in$reuiaza continuarea carierei profesionale) (apud. ). Mitrofan, C. Ciuperca, 1 ', p. */). L. Roussel (1989) considera ca barbatii divortati sunt mai dispusi sa#si transforme .celibatul. intr#o casatorie, dar .recasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilor..

I. Mitrofan si C. Ciuperca (1998) arata ca, in $eneral, cauzele extinderii fenomenului de celibat sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva . Cauze obiective: # # # de ordin sexual (impotenta sexuala, va$inism, infantilism $enital etc.)% cauze de ordin psiho#relational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, complexe de inferioritate, sociofobie etc.)% cauze de ordin material (constran$eri economice, lipsa locuintei etc.).

Cauze subiective: # # # existenta unor ima$ini deformate asupra familiei si sarcinilor ei% lipsa de curaj in asumarea responsabilitatilor familiale si parentale% psihotraume, datorate conflictelor conju$ale $rave din familia de ori$ine etc.

4ceasta nu inseamna ca celibatul inseamna frustatie, neimplinire, cel putin pentru persoanele care il accepta deliberat si care nu au trait experienta mariajului. : serie de avantaje fac preferabil celibatul" # # # independenta economica si libertatea personala% varietatea si schimbarea% realizarea profesionala.

)n acelasi timp, celibatul se confrunta cu o serie de probleme de ordin psiholo$ic si social, cum ar fi" # # # # # sentiment de frustrare in raport cu rude, cunoscuti, prieteni, cole$i care isi au familiile lor% sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate% sentimentul izolarii si abandonului% sentimentul e$oismului si individualismului% sentimentul de insecurizare sociala, cu cat se inainteaza in varsta.

Consecintele celibatului" # # se diminueaza nuptialitatea si natalitatea, antrenand dezechilibre demo$rafice pe termen lun$% sunt maximalizate functiile economica si sexuala%

functia de socializare lipseste (acest caracterizeaza prin lipsa urmasilor).

model

de

menaj

se

)n 1 '/ s#a realizat un studiu care sa arate cat este realitate si cat este mit in judecatile populare despre persoanele sin$ure (Car$an, Mel;o, apud )lut, /00*, pp. 1 *#1 9). 2#au dovedit a fi false reprezentari (mituri) urmatoarele" # # # # persoanele sin$ure sunt mai le$ate afectiv de parinti si de rude # nu s#au constatat diferente semnificative% persoanele sin$ure sunt mai e$ocentrice # dimpotriva, valorizeaza mai mult prieteniile si sunt mai implicati in treburile obstesti% cei sin$uri au mai multi bani decat cei casatoriti% persoanele sin$ure sunt mai fericite # barbatii sin$uri sunt mai nefericiti.

<erceptii apropiate de realitate" # # # persoanele sin$ure nu se apropie prea mult de societatea celor casatoriti% cei sin$uri au mai mult timp, oportunitati de loisir% sunt insin$urati (resimt mai intens sin$uratatea psihosociala)

&e fapt, numarul celibatarilor .inraiti. este mic, marea majoritate tanjind dupa o le$atura afectiva si$ura si de durata. Cuplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurarii familiei, un model spre care se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere (in tarile dezvoltate, intre 10=/08 din populatia adulta casatorita)% ponderea cea mai mare este intalnita la cuplurile urbane si la cele in care sotia urmeaza o cariera profesionala (Mihailescu, 1 !). )n societatile traditionale, cuplurile fara copii erau putin frecvente si chiar dezaprobate, mai ales cand nu doreau copii. )n societatea moderna, copiii nu mai reprezinta, din pacate, axul central al vietii de familie (cuplul sot#sotie este mai mult valorizat). 2e marcheaza astfel, mutatia de la .familia axata pe copii. la .familia axata pe adulti. (). Mitrofan, C. Ciuperca, 1 ', p. **). Motive invocate de parteneri: # # # restran$erea sferei activitatii profesionale si de loisir% responsabilitati parentale% emanciparea femeii (libertatea de a fi mama a fost inteleasa ca o datorie fata de ceilalti)%

# #

dificultati economice% lipsa unei politici sociale de incurajare si sprijin a tinerilor casatoriti.

6amilia fara copii este o alternativa dorita, dar si impusa, in aceeasi masura>>> Particularitati (M. ?oinea, 1 # # 9)"

nu asi$ura reproducerea biolo$ica (functia principala a cuplurilor) si, ca urmare, nu realizeaza functia de socializare% se maximizeaza functia economica si cea sexuala (mai tarziu, lipsa copiilor va fi re$retata).

Familia monoparentala este o structura familiala asimetrica, alcatuita dintr#un sin$ur parinte si copiii sai n urma unui deces, divort, abandon, adoptiune, convin$ere celibatara, fie prin nasterea copiilor n afara casatoriei. 1ste un tip frecvent mai ales n 234 # domina simtitor numarul femeilor care ofera o asemenea experienta de parinti sin$uri. @n cadrul acestui tip de familie are loc o dilatare a rolului parental, dar mai ales la mamele cu posibilitati modeste se asociaza cu dificultati, nempliniri privind" suprave$eherea permanenta a copilului, n$rijirea n caz de boala, or$anizarea vacantelor, etc. &ilatarea se resimte si n preluarea unor patternuri autoritare , care pot declansa nentele$eri, conflicte, impas sau devianta de rol. 2ocietatea traditionala, dominata de familia extinsa a dezaprobat monoparentalitatea si a stimulat comportamentele sociale care ntr#o forma sau alta i se opuneau. @n schimb, n societatea moderna, centrata pe familia nucleara, constituita din cei doi parinti si copiii lor, mentalitatea asupra acestui tip de convietuire s#a modificat. Cercetari recente psihosociolo$ice subliniaza ca este mai indicata pentru copil o familie monoparentala dect una bntuita de certuri si probleme. (C. Ciuperca). Mai mult chiar, suporta unele modificari si ipoteza conform careia copiii proveniti din familii dezor$anizate sunt mult mai expusi riscului de a fi potentiali delincventi. Cercetarile lui a!es "ilson si Ric#ar$ %ernstein privind relatia dintre criminalitate si copiii proveniti din familii destramate au subliniat ca majoritatea barbatilor din nchisori proveneau din asemenea familii, dar aveau si parinti care comisesera diferite infractiuni, si acestia provenind din medii vulnerabile. <entru copiii proveniti din acest tip de familie, efectele psiholo$ice sunt mai puternice, mai dureroase asupra baietilor, asupra fetelor incidenta mai mare avand#o efectele materiale. @n aceste cazuri, casatoriile fetelor sunt mai putin stabile dect ale baietilor. Concluzii: # # parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile pe care societatea le atribuie institutiei familiale% functia sexuala si cea reproductiva sunt minimizate%

# #

menajele monoparentale se confrunta cu dificultati economice si socializatoare mai mari (mai ales pentru femei)% exista diferentieri si in functie de sexul copiilor proveniti din familii monoparentale # baietii prezinta o rata mai mare la comportamente deviante decat fetele% casatoria fetelor are o stabilitate mai redusa (Mihailescu, 1 !).

<roblematica monoparentalitatii este foarte complexa, $reutatile fiind cu atat mai mari cu cat varsta parintilor este mai mica. : cate$orie aparte este constituita de parintii-adolescenti (). Mitrofan, C. Ciuperca, 1 '). Consecinte ale parentalitatii la adolescenti: a) abandon scolar # cu cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat sansa de a relua studiile scade% de aici, slujbe cu presti$iu social scazut, venituri mici, satisfactie scazuta in munca% casatorie instabila datorita imaturitatii psihosociale% relatia parinte#copil deficitara # nerabdare, insensibilitate, inclinatia de a folosi pedeapsa fizica drept mijloc de educatie (lipsa maturitatii psihice a parintelui este un factor de risc important in dezvoltarea personalitatii copilului)% copilul parintilor adolescenti este expus unor riscuri biolo$ice si psiholo$ice foarte mari # rata mortalitatii la copiii nascuti de adolescente o depaseste pe cea a copiilor mamelor de peste /0 de ani% cu cat varsta este mai mica (sub 1* ani) si se asociaza cu provenienta din medii sarace, cu atat riscul de a avea un copil subponderal, cu retard intelectual, diabet, handicapuri fizice, malformatii con$enitale asociate este mai mare

b) c)

d)

Familia mi ta ( reconstituita, reor!anizata) reprezinta o structura creata prin casatoria a doi parinti sin$uri sau divortati fiecare cu sau fara copii si, eventual, cu copii comuni. 6amilia mixta prezinta urmatoarele caracteristici specifice" #coabitarea comuna a sotilor n acelasi spatiu, #relatii ntre copii si parinti vitre$i sau relatii de alianta, #relatii afective de tip mixt (oferte si cereri), recompense si sanctiuni. 4ceasta poate fi o solutie preferata dar necesita si depasirea unui numar mare de dificultati ca" adaptarea parintelui la un copil care nu#l accepta, diferentele de opinii, conduite ntre noul sot (sotie) ca tatal (mama) vitre$a privind ofertele si cererile propuse copiilor% conditiile materiale precare, la limita pun n pericol asteptarile sotilor si mai ales ale copiilor, care vor ramne cu dorinte nemplinite.

&. 'Si!ulacrele' fa!iliei actuale 2emi#casnicia, pseudo#casnicia, uniunile homosexuale, $rupul comunitar sexual, sAin$ers sun considerate experiente .neofamiliale. (). Mitrofan, C. Ciuperca, 1 ', pp. '0# 7). I. Mitrofan (1989) discuta despre o .patolo$ie interactionala maritala., .forme simptomatice ale crizei familiei nucleare.. (. )offler ('(l treilea *al'+ 198,+ p. &89) descrie familia in care tatal si mama locuiesc si lucreza in doua orase diferite, casatoriile in serie, casatoriile pe baza de contract, casatoriile homosexuale, comune, $rupuri de persoane mai in varsta care se intalnesc pentru a imparti cheltuielile etc. "emi-casnicia este o .falsa casnicie., avand ca scop preluni$irea casatoriei din punct de vedere le$al, in ciuda modificarilor si alterarilor de esenta, a de$radarii relatiilor maritale. 2e intalneste frecvent in cuplurile cu relatii tensionale, conflictuale cronice si consta in adoptarea si exercitarea incompleta a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti (1x." unul din soti poate fi doar partial implicat in viata de familie, atat ca sot, cat si ca parinte, si simultan intr#o relatie adulterina # pentru aceasta, evita=abuzeaza de partenerul conju$al% isi exercita partial functiile parentale # asi$ura suport financiar, dar nu si emotional etc.). 3n studiu realizat de ). Mitrofan in 1 ' cateva variante ale semi#casniciei" # # # descrie, pe baza datelor obtinute,

formula .casa si copiii impreuna, sexul separat.% formula .sexul impreuna, casa si copiii mai mult tu, distractiile separat.% formula .sexul, partial impreuna, casa numai tu, distractiile partial impreuna, copii, mai ales tu, banii, mai ales eu..

2e constata in aceste formule maritale numeroase conflicte, rivalitati, violente cu impact ne$ativ in socializarea copiilor% acestea sunt asociate frecvent cu alcoolismul, $elozia in contextul infidelitatii, lipsurile financiare, dezordinea in pro$ramul de viata. Pseudo-casnicia (#vietile paralele#) reprezinta forma cea mai $rava a psihosociopatolo$iei maritale% consta in adoptarea si exercitarea inautentica (falsa, aparenta) a rolului conju$al#parental% sunt aranjamente ale parintilor, pe criterii materiale. 4sadar, nu poate fi vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei, economice si sociale (ex., casatoria de convenienta, in scopul rezolvarii unei situatii sociale specifice # facilitati economice). &e obicei, partenerii sunt implicati socio#afectiv si sexual in relatii extraconju$ale, dar isi mentin statutul oficial datorita bunurilor materiale, copiilor etc. <entru copii, efectele sunt extrem de nocive" ofera modele comportamentale pseudomaritale, cu consecinte in constituirea atitudinilor antifamiliale.

$niunile %omose uale


Be$atura directa dintre nivelul hormonal si comportamentul homosexual nu s#a evidentiat. 4tat la barbati, cat si la femei, homosexualitatea rezulta din complexe inconstiente (4dler vorbeste despre sentimentul de inferioritate, teama de esec)% Silla!y (1 9) arata ca la barbati, homosexualitatea este adesea o consecinta a unei educatii deficitare, iar la femei, rezultat al unei deceptii din copilarie, le$ate de descoperirea sexuala.

6unctia sexuala reprezinta motivatia existentei uniunilor homosexuale # relatiile se-uale: nota $efinitorie a con*ietuirii $intre $oua persoane $e acelasi se- . 2pre deosebire de lesbiene, barbatii homosexuali sunt mai putin orientati spre .cuplu.. 4par probleme atunci cand exista copii proveniti din mariaje heterosexuale # probleme privind maturizarea psiholo$ica a copilului ca adult. Cole!an (1 '') arata riscul crecut de adoptare a unor atitudini rejective fata de sexul opus, datorita modelului socio#educational si cultural. Ce comportament afectiv este potrivit pentru acest copil??? &rupul comunitar se ual (dupa anii 90C#+0C) # replica si o formula de protest la adresa .restrictiilor. impuse de familia strict mono$ama (fidelitatea, spre ex.). 4cestea nlesnesc depasirea e$alitatii, fidelitatii, propun expectante amoroase multiple, considera infidelitatile ca remedii ale monotoniei vietii casnice. 2e pronunta pentru le$atura de tip alianta care sa depaseasca fixatia stricta de partener si care sa aiba caracterul unui an$ajament supus rennoirii. 6orme derivate ale acestora sunt" familile comunitare, familiile %ipp'. Du au un numitor comun, dar arbornd deviza iubirii, solidaritatii cu toti, practica viata sexuala sub forma mariajului n $rup. @n colectivitatile respective, fiecare barbat este sotul tuturor femeilor si fiecare femeie sotia tuturor barbatilor. Cei ce se remarca prin abilitati amoroase ocupa pozitii de frunte n structura colectivitatii. Eraiesc o competitie devoratoare, sustinuta si de libertatea consumului de dro$uri, participari la acte de violenta etc.
Ba 2an 6rancisco exista un mic $rup de tineri (Ferista ?illa$e) (<. Gauc;, 1 1), format din * femei si ! barbati% au relatii libere, nu sunt $elosi (sunt impreuna de ani)% pentru ca un strain sa intre in $rup se cere consimtamantul tuturor membrilor% acesta trebuie sa fie apreciat pozitiv.

"(in!ers (sAin$in$ H le$anat, oscilant, ritmat) este un schimb voluntar si temporar intre perechi, in scop sexual% in mod ocazional, poate fi inclusa si o persoana fara partener (femeie)% combinatiile au loc cu acordul tuturor partilor implicate. Cuplurile din aceasta cate$orie se considera o avan$arda a sexualitatii. 2Ain$ers devin treptat un .$rup secret.% sunt discreti, prudenti, nu#si publica activitatea (exista foarte putine studii). De fapt, cine sunt acesti oameni??? 2tudiile arata ca sAin$ers provin din clase sociale medii si inalte ale societatii americane, cu un nivel de educatie in $eneral mediu% sunt predominant de rasa alba, au diferite varste, dar mai ales intre !*#7* de ani ( R. en.s+ 198/). &e re$ula, cei care

initiaza aceste experiente sunt barbatii. 2#a constatat ca au le$aturi slabe cu parintii (familia de provenienta), cu reli$ia, cu comunitatea. 2tudiile lui 0uc.1ort# si Le*itt (198/) arata ca majoritatea sunt neadaptati, tulburati emotional in diferite $rade, au probleme sexuale, sunt toxicomani, bantuiti frecvent de sentimentul culpabilitatii, de pierderea increderii in sine, teama de a fi respinsi de alte cupluri, uzura emotionala in cautarile nesfarsite de noi parteneri etc.