1. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui: A.

Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardic E. Miocardita difuza 2. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stnga cu diminuarea volumului sistolic: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardic E. Miocardita 3. CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice n urma fibrozei accentuate: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardic E. Miocardita 4. CS. Principala veriga patogenetica n dezvoltarea cordului pulmonar cronic este: A. Hipertensiunea arteriala B. Hipotensiunea arteriala C. Hipertensiunea pulmonara D. Cresterea presiunii venoase E. Nici una din aceste variante

5. CS. Profilaia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta n urmatoarele, cu exceptia: A. Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut-spitalizare B. Aplicarii terapiei trombolitice ct mai precoce C. Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritm D. Corectiei dereglarilor volumului de snge circulant E. Administrarii de agenti vasopresori 6. CS. n socul cardiogen, Dopamina n doze mici nu provoaca: A. Dilatarea arterelor coronariene B. Dilatarea arterelor cerebrale C. Dilatarea arterelor renale D. Stimularea receptorilor dopaminergici E. Stimularea alfa receptorilor 7. CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stnga: A. Tusea B. Hemoptizia C. Dispneea D. Astenia E. Respiratia Cheyne-Stokes 8. CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa: A. Cianoza rece si generalizata B. Edeme generalizate C. Icter D. Hipertensiunea arteriala E. Hipertensiunea venoasa 9. CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic:

A. Turgescenta jugularelor B. Accentuarea pulsatiei arterelor carotide C. Accentuarea pulsatiei arterelor femurale D. Absenta pulsatiei pe arterele radiale E. Pulsatia venelor membrelor inferioare 10. CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHA A. Tahicardia B. Dispneea C. Bradicardia D. Astenia E. Tusea 11. CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica n capilarele pulmonare: A. Analgezice opioidee B. Diuretice C. Adrenomimetice D. Bronholitice E. Antiinflamatoare nesteroidene 12. CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale: A. Stenoza aortica B. Hipertensiunea arteriala C. Ateroscleroza coronariana D. Cardiomiopatia hipertrofica E. Hipertireoidia 13. CS. Localizarea tipica a durerii anginoase A. Precordial

B. Epigastru C. Retrosternal D. Interscapular E. Umarul stng 14. CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma n acces de angina pectorala este: A. Unda P bifazica B. Modificarile segmentului ST C. Unda P negativa D. Modificarile segmentului PQ E. Modificarile complexului QRS 15. CS. Nu este contraindicatie absoluta a efectuarii testului de efort, n caz de: A. Infarct miocardic acut B. Angina pectorala instabila C. Hipertensiune arteriala sistemica D. Endocardita infectioasa E. Tulburari severe de ritm cardiac 16. CS. Creatinfosfochinaza, n infarctul miocardic acut se majoreaza: A. La 2 ore de la debut, atinge un maxim la 12 ore si revine la normal n 1-2 zile B. La 4-8 ore de la debut , atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n 3-5 zile C. La 8-10 ore de la debut, atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n 5-7 zile D. La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la normal n 2 zile E. Creste la 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2ore si revine la normal n 2 zile 17. CS. Cea mai efectiva metoda a nlaturarii durerii n infarct miocardic acut este: A. Administrarea nitratilor

B. Analgezice neopioidee C. Anagezice opioide D. Neuroleptanalgezia E. Administrarea beta-adrenoblocantelor 18. CS. Hipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a valorilor tensiunii arteriale sistolice si diastolice mai mult de: A. 130/80mmHg B. 140/90mmHg C. 150/100mmHg D. 160/100mmHg E. 155/110mmHg 19. CS. Valorile tensiunei arteriale sistolice 160-179 mmHg si tensiunei arteriale diastolice 100-109 mmHg sunt caracteristice pentru: A. Hipertensiunea arteriala gradul I B. Hipertensiunea arteriala gradul II C. Hipertensiunea arteriala gradul III D. Hipertensiune arteriala sistolica izolata E. Distonie nerovegetativa de tip hipertonic 20. CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lung n tratamentul hipertensiunei arteriale: A. Manifestari alergice B. Vasculite C. Nefrita interstitiala D. Ginecomastie E. Diminuarea libidoului 21. CS. Numiti afirmativ ce nu se refera la pericard: A. Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimii

B. Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecine C. Limitarea dilatarii acute a cordului D. Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a celor doi ventriculi E. Functia de pompa 22. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategia tratamentului prezinta: A. Valvuloplastia cu balon; B. Tratamentul cu anticoagulante; C. Restrictia de sare si administrarea diureticelor; D. Comisurotomia pe cord nchis; E. Comisurotomia pe cord deschis; 23. CS. Simptomul cel mai frecvent n clinica miocarditei de orice etiologie este: A. Dispneea; B. Cardialgia; C. Palpitatiile; D. Sincopa; E. Fatigabilitatea 24. CS. Debutul reumatismului articular acut apare: A. La 1-5 saptamni de la o infectie streptococica faringiana B. La 1-2 zile dupa supraraciala fara legatura cu infectia C. La 2-3 luni dupa gripa D. La 1 an de la nceputul manifestarilor sindromului articular E. La 2-3 ani dupa herpesul suportat 25. CS. Manifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeaza prin: A. Caracterul "migrator" al poliartritei B. Afectarea asimetrica a articulatiilor mari C. Afectarea simetrica a articulatiilor mici D. Durata durerilor mai mult de 4 saptamni E. Durata durerilor pe parcursul a 2-3 luni 26. CS. Reumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin: A. Leucocitoza neutrofila; B. Anemia hipocroma; C. VSH 60-80 mm/ora; D. Leucopenia moderata; E. Micsorarea titrelor ASL-O; ASK, ASG. 27. CS. Valorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor: A. Nu reflecta gradul de activitate al reumatismului B. Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismului C. Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptococici D. Nu se modifica n dinamica E. Nu este criteriu de diagnostic 28. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul I este: A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec.

29. este:

C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 min D. Lipsa unor complexe ventriculare QRST E. Devierea axei electrice cordului spre stnga CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul II A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min D. Decaderea unor impulsuri atriale, n timp ce celelalte sunt conduse E. Devierea axei electrice cordului spre stnga CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min D. Lipsa unor complexe ventriculare QRST E. Devierea axei electrice cordului spre stnga

30. este:

31.

CS. Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si n repaos E. Angina lipseste

32.

CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si n repaos E. Angina lipseste

33.

CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si n repaos E. Angina lipseste 34. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si n repaos E. Angina lipseste 35. CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru tahicardie supraventriculara paroxistica: A. Ritmul cordului regulat, 90 batai/min B. Ritmul cordului regulat, 120 batai/min C. Ritmul cordului regulat, 220 batai/min D. Ritmul cordului neregulat E. Deficit de puls 36. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul tahicardiei sinusale n insuficienta cardiaca: A. Aminofilina B. Propranololul C. Digoxina D. Verapamilul E. Dopamina 37. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul extrasistoliei pe fond de tahicardie si suprasolicitarea atriului stng: A. Digoxina B. Hidroclorotiazida

C. Furosemida D. Propranalolul E. Aminofilina 38. CS. n ce forme de blocuri se intlneste puls aritmic: A. Bloc atrio-ventricular gradul I B. Bloc atrio-ventricular gradul II, tip Mobitz I C. Bloc atrio-ventricular gradul II, cu conducerea 2/1 D. Bloc atrio-ventricular complet E. Bloc de ramura stnga fasciculul His 39. CS. Dimensiunile cordului n cardiomiopatie dilatativa sunt: A. ntotdeauna normale B. ntotdeauna deplasate C. Deplasate spre stnga D. Deplasate spre dreapta E. Pot fi att majorate ct si normale 40. CS. Dimensiunile cordului n cardiomiopatia hipertrofica: A. ntotdeauna normale B. ntotdeauna majorate C. Majorate spre stnga D. Majorate spre dreapta E. Pot fi att majorate ct si normale 41. CS. Care este metoda de baza n diagnosticul cardiomiopatiilor: A. Electrocardiografia B. Investigatiile de laborator C. Fonocardiografia

D. Ecocardiografia E. Radiografia toracelui 42. CS. Pentru hipertensiunea arteriala esentiala este caracteristica: A. Prezenta anamnezei ereditare B. Lipsa anamnezei ereditare C. Tabagismul D. Actvitatea fizica sporita E. Modul sedentar de viata 43. CS. Crize frecvente de hipertensiune arteriala sunt caracteristice pentru: A. Hipertensiunea arteriala esentiala B. Pielonefrita cronica C. Glomerulonefrita cronica D. Feocromocitom E. Hipertensiunea renovasculara 44. CS. Hipertensiunea arteriala n glomerulonefrita cronica este cauzata de: A. Insuficienta coronariana cronica B. Infarctul miocardic C. Ictusul cerebral D. Insuficienta cronica cardiaca E. Insuficienta cronica renala 45. CS. Modificarile vaselor retiniene sunt caracteristice pentru: A. Hipertensiunea arteriala B. Pielonefrita cronica C. Glomerulonefrita cronica D. Hipertensiunea renovasculara

E. Schimbarile sunt identice pentru toate formele de hipertensiune arteriala 46. CS. Aortografia este o metoda pretioasa de cercetare n urmatorul tip de hipertensiune arteriala: A. Hipertensiunea arteriala esentiala B. Pielonefrita cronica C. Glomerulonefrita cronica D. Hipertensiunea renovasculara E. Tireotoxicoza 47. CS. Tensiunea diastolica n hipertensiunea arteriala la vrstnici poate fi: A. Mai mica dect 80 mmHg B. Mai mica dect 85 mmHg. C. Mai mica dect 90 mmHg. D. Mai mica dect 95 mmHg. E. Mai mica dect 100 mmHg. 48. CS. Tensiunea sistolica n hipertensiunea arteriala la vrstnici poate fi: A. Egala sau mai mare dect 140 mmHg. B. Egala sau mai mare dect 150 mmHg. C. Egala sau mai mare dect 160 mmHg. D. Egala sau mai mare dect 170 mmHg. E. Egala sau mai mare dect 180 mmHg. 49. CS. n stenoza valvulei aortale zgomotul II la baza cordului este: A. Accentuat B. Nu e schimbat C. Dedublat datorita ejectiei scazute a ventriculului stng D. Diminuat E. Dedublat la efort fizic

50. CS. n insuficienta mitrala pronuntata precoce se determina: A. Majorarea ventriculului stng, apoi a atriului stng B. Majorarea atriului stng, apoi a ventriculului stng C. Majorarea atriului drept, apoi a ventricului drept D. Majorarea ventricului drept, apoi a atriului drept E. Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stng 51. CS. Deplasarea socului apexian spre stnga n insuficienta valvulei mitrale e cauzata de: A. Dilatarea si hipertrofia ventricului stng B. Dilatarea si hipertrofia atriului stng C. Dilatarea si hipertrofia atriului stng si ventricului stng D. Dilatarea si hipertrofia ventricului drept E. Dilatarea si hipertrofia atriului drept 52. CS. Numiti diametrul normal al atriului stng conform datelor ecocardiografice: A. 20-30 mm B. 30-40 mm C. 50-60 mm D. 70-80 mm E. 80-100 mm 53. CS. n stenoza mitrala la palparea regiunii precordiale se poate determina: A. socul apexian neschimbat B. Devierea socului apexian spre stnga C. Freamatul sistolic D. Freamatul diastolic E. Freamatul sistolic si diastolic n acelasi timp 54. CS. Primul simptom al stenozei mitrale este:

A. Edemul periferic B. Durere n cavitatea abdominala cauzata de majorarea ficatului C. Palpitatiile D. Dispnea E. Durere n regiunea cordului 55. CS. La bolnavii cu insuficienta mitrala socul apexian se determina: A. n spatiul intercostal IV B. n spatiul intercostal V C. n spatiul intercostal VI D. n spatiul intercostal VI si deplasat spre stnga E. n spatiul intercostal VI si deplasat spre dreapta 56. CS. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este: A. Ateroscleroza B. Endocardita septica C. Reumatismul articular acut D. Poate fi congenitala E. Degenerativa 57. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala zgomotul II pe artera pulmonara este: A. Atenuata B. Nu se determina C. Accentuata D. Nu este modificat E. Se asculta zgomotul II accentuat si suflu diastolic de insuficienta pulmonara. 58. CS. Caracteristica electrocardiogramei n stenoza mitrala: A. Modificarea undei P (cresterea duratei si forma crestata)

B. Majorarea duratei complexului QRS C. Majorarea duratei complexului Q-T D. Largirea undei R mai mult de 0,12 sec. E. Aplatizarea undei T 59. CS. n insuficienta mitrala, suflul sistolic: A. nsoteste tremorul diastolic B. Intensitatea maxima e la baza cordului C. Intensitatea maxima e n zona tricuspidala D. Intensitatea maxima e n zona pulmonarei E. Suflul holosistolic cu maximum de intensitate la apex si iradiere n regiunea axiala 60. CS. n stenoza mitrala freamatul diastolic: A. Se determina frecvent B. De obicei nu se determina C. Se determina la apex D. Se determina la artera pulmonara E. Se determina la aorta 61. CS. Clacmentul de deschidere al valvulei mitrale n stenoza mitrala asociata: A. ntotdeauna se pastreaza B. Frecvent nu se pastreaza C. Are tendinta spre accentuare D. nsoteste zgomotul II accentuat E. Se aude mai bine la apex 62. CS. n stenoza mitrala asociata presiunea n capilarele pulmonare si artera pulmonara poate fi: A. Mult mai nalta dect n stenoza mitrala "izolata" B. Mult mai nalta dect n stenoza mitrala pronuntata

C. Mai joasa dect n stenoza mitrala pronuntata D. La fel ca si n stenoza mitrala pronuntata E. Nu depinde de gradul stenozei 63. CS. Simptomatica auscultativa caracteristica pentru defectul septului atrial: A. Suflu protodiastolic n spatiile intercostale II-IV pe marginea stnga a sternului este determinata de stenoza B. Suflu protodiastolic n spatiile intercostale III-IV pe marginea stnga a sternului C. Suflu protodiastolic n spatiile intercostale III pe marginea stnga a sternului este determinata de schimbarile functionale ale valvulelor arterei pulmonare D. Suflu mezodiastolic la nivelul apofizei xifoide este determinat de stenoza organica a orificiului tricuspidal E. Suflu sistolic gr. 2-3 parasternal n spatiul III-IV, generat de defect 64. CS. Selectati particularitatea hemodinamicii n canalul arterial deschis: A. La un diametru mic si o presiune normala n artera pulmonara ejectia sngelui din aorta n trunchiul pulmonar are loc numai n timpul sistolei B. La un diametru mic si presiune normala n artera pulmonara fluxul de snge din aorta n trunchiul pulmonar are loc numai n timpul diastolei C. La un diametru mic si presiune normala n artera pulmonara fluxul de snge din aorta n trunchiul pulmonar are loc n timpul sistolei si diastolei D. La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara nalta fluxul arteriovenos a sngelui se pastreaza ca si n parametrii normali E. La un diametru mare ale canalelor si hipertensiune pulmonara nalta nu apare insuficienta ventriculului stng si insuficienta cardiaca congestiva 65. CS. Etiologia miocarditelor infectioase de regula este: A. Virala B. Streptococica C. Pneumococica D. Stafilococica E. Fungica

66. CS. Pentru miocardite este caracteristica: A. Hipotensiune arteriala B. Tensiune arteriala labila cu tendinta spre hipertensiune C. Hipertensiune arteriala moderata D. Hipertensiune arteriala severa E. Hipertensiune arteriala izolat sistolica 67. CS. Limitele cordului n miocardite percutor si radiologic se manifesta prin: A. Permanent normale B. Permanent majorate C. Pot fi majorate sau normale D. Deplasate spre stnga E. Deplasate spre dreapta 68. CS. Miocardita se caracterizeaza prin: A. Date de laborator clinic n limitele normei B. Teste pozitive ale activitatii procesului inflamator C. Teste negative ale activitatii procesului inflamator D. Schimbari vizibile radiologice E. Aceste schimbari sunt labile, iar lipsa lor nu contrazice diagnosticului de miocardita 69. CS. Baza tratamentului antiinflamator contemporan n miocardite consta n utilizarea: A. Aminohinolone B. Glucocorticoizi C. Preparate antiinflamatorii nesteroidiene D. Preparate ce amelioreaza metabolismul miocardului E. Preparate de potasiu

70. CS. Corticoterapia poate agrava evolutia miocarditelor n primele doua saptamni dupa debut si majora mortalitatea n cazul: A. Cardiomegaliei pronuntate B. Insuficientei cardiace de staza C. Tulburarilor severe de conducere D. Miocarditelor provocate de infectie virala E. Tahiaritmiilor atriale 71. CS. n miocardite se utilizeaz corticoterapia n doze: A. Mici B. Moderate C. Mari D. Pulsterapia E. Nici un raspuns nu e corect 72. CS. Ce substanta antiinflamatorie nesteroidiena nu se recomanda n combinare cu prednisolona (din cauza scaderii pe fond de prednisolona a concentratiei remediilor antiinflamatorii nesteroidiene n snge): A. Acidul acetilsalicilic B. Indometacina C. Diclofenacul D. Ibuprofena E. Piroxicamul 73. CS. Ce mecanism se afla la baza tendintei de aparitie a efectelor toxice n tratamentul miocarditelor cu glicozide cardiace: A. Pierderea de catre cardiomiocite a calciului B. Pierderea de catre cardiomiocite a potasiului C. Retentia natriului n organism D. Eliminarea natriului din oragnism

E. Efectul toxic asupra cardiomiocitelor 74. CS. Pentru tratamentul insuficientei cardiace n miocardite e preferabil de administrat glicozide cardiace: A. Cu actiune scurta, n doze mici B. Cu actiune prelungita C. Per oral D. In doze medii E. In doze majore 75. CS. Dimensiunile cordului n cazurile aritmiilor cardiace pot fi: A. ntotdeauna normale B. ntotdeauna marite C. Majorate spre stnga D. Majorate spre dreapta E. Pot fi att marite ct si normale 76. CS. Selectati afirmatia, ce nu este o complicatie mecanica ale infarctului miocardic acut (IMA): A. Ruptura peretelui liber miocardic apare mai frecvent n IMA intins, cu unda Q B. Defectul septal ventricular se caracterizeaza prin aparitia insuficientei cardiace severe, fara ca auscultatia cardiaca sa se modifice C. Disociatia electromecanica este caracteristica rupturii peretelui liber miocardic D. Ecocardiografia doppler color este utila n diagnosticul diferential dintre ruptura septului intraventricular si insuficienta mitrala severa E. Balonul de contrapulsatie intraaortic poate stabiliza temporar din punct de vedere hemodinamic pacientii cu insuficienta mitrala acuta severa 77. CS. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin: A. Absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara B. Raluri de staza la bazele pulmonare

C. Prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ventriculara dreapta D. Edem pulmonar acut E. soc cardiogen 78. CS. Selectati afirmatia ce nu corespunde tratamentului medicamentos n infarctul miocardic acut (IMA): A. La debutul IMA , aspirina n doze 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala B. Este bine sa se evite administrarea nitratilor n IMA de ventricul drept C. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati n IMA si insuficienta cardiaca D. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati n IMA si bloc de ramura stnga a f. Hiss E. Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina n IMA 79. CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de betablocante, administrate postinfarct miocardic acut, cu EXCEPIA: A. Scad mortalitatea globala B. Previn infarctul repetat C. Previn moartea subita D. Beta-blocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct E. Istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie 80. CS. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara n infarctul miocardic acut, cu EXCEPIA: A. Acidul acetilsalicilic administrat postinfarct reduce riscul de mortalitate B. Beta-blocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii C. Antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina n tratamentul pe termen lung D. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca E. Limitarea factorilor de risc ai aterosclerozei

81. CS. Creatinfosfokinaza totala creste n urmatoarele afectiuni, cu EXCEPIA: A. Boli musculare si traumatisme musculare B. Cardioversie electrica C. Hipotiroidism D. Pancreatita acuta E. Atacul vascular cerebral 82. CS. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. Durere B. Palpitatii C. Jena precordiala D. ntepaturi precordiale E. Lesin 83. CS. Cea mai frecventa modalitate imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. Ecocardiografia bidimensionala B. Ecocardiografia unidimensionala C. Rezonanta magnetica nucleara D. Tomografia computerizata E. Ventriculografia radioizotopica 84. CS. Un element esential n tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut l reprezinta: A. Digoxinul B. Chinidina C. Lidocaina D. Diltiazemul E. Acidul acetilsalicilic

85. CS. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de: A. Morfina B. Paracetamol C. Ibuprofen D. Diclofenac E. Indometacina 86. CS. Marea majoritate a deceselor provocate de fibrilatia ventriculara n infarctul miocardic acut apar n: A. Primele 24 ore B. Primele 3 zile C. Prima saptamna D. n prima luna E. n primele 3 luni 87. CS. Care este agentul antiplachetar standard n infarctul miocardic acut? A. Dipiridamolul B. Ticlopidina C. Acidul acetilsalicilic D. Clopidogrelul E. Antiinflamatoriile nesteroidiene 88. CS. Morfina administrata n controlul durerii din infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPIA: A. Este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata n IMA B. Poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic C. Scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale constituie contraindicatiii pentru folosirea morfinei D. Are efect vagotonic si poate cauza bradicardia

E. Staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala 89. CS. Despre insuficienta de pompa n infarctul miocardic acut (IMA) sunt adevarate urmatoarele, cu EXCEPIA: A. Reprezinta principala cauza de deces n spital B. Se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice C. Cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4 D. Nu se coreleaza cu mortalitatea precoce E. Se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva 90. CS. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt: A. Istoric de hemoragie cerebrovasculara n urma cu 10 ani B. Diateza hemoragica cunoscuta C. Accident vascular nehemoragic n ultimul an D. Suspiciune la disectie de aorta E. Hemoragii interne active 91. CS. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este: A. Reactie alergica la streptokinaza B. Hipotensiune arteriala C. Fibrilatie ventriculara D. Hemoragie E. Hipertensiune arteriala 92. CS. Selectati efectul caracteristic dopaminei: A. La doze de 2 - 10 (g/Kg)/min are efect cronotrop negativ B. Nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa C. La doze de 2 - 10 (g/Kg)/min are efect inotrop pozitiv D. Reprezinta un preparat beta-adrenoblocant E. La doze mici (<2 (g/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic

93. CS. Ocluzia trombotica a arterei coronariene din infarctul miocardic acut este declansata de: A. Eliberarea de oxid nitric B. Fisurarea, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom C. Dezvoltarea unui aneurism D. Eliberarea de prostaglandina E2 E. Eliberarea de endotelina 94. CS. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece: A. Este eliberata n snge doar n cteva ore de la debutul infarctului miocardic B. Este foarte specifica pentru diagnostic C. Nivelurile ei pot ramne crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic D. Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor E. Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI) 95. CS. Durerea anginoasa din infarct miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza n urmatoarele zone, cu EXCEPIA: A. Epigastru B. Brate, bilateral C. Umarul stng D. Mandibula E. Regiunea hipogastrica 96. CS. La debutul infarctului miocardic acut (IMA), sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica, constnd din bradicarie si/sau hipotensiune atriala are o incidenta de pna la 50% la bolnavii cu: A. IMA anterior B. IMA inferior C. IMA asociat cu fibrilatie atriala

D. IMA asociat cu tahicardie ventriculara E. IMA antero - septal 97. CS. Infarctul miocardic acut (IMA) care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T, poate fi considerat drept: A. Infarct cu unda Q B. Infarct transmural C. Infarct non transmural D. Infarct non - Q E. Nici un raspuns corect 98. CS. Tratamentul anticoagulant cu heparina n infarctul miocardic acut (IMA)este controlat si ajustat n functie de: A. Timpul de trombina B. Timpul partial de tromboplastina activat C. Indice de protrombina D. Timp Quick E. Timp de sngerare 99. CS. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu intervalul P-Q mai mare de: A. 0,12 s B. 0,14 s C. 0,16 s D. 0,18 s E. 0,20 s 100. CS. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este reprezentat de: A. Cardioversia electrica B. Terapia cu propranolol i.v. C. Terapia cu verapamil i.v.

D. Terapia cu adenozina i.v. E. Terapia cu lidocaina i.v 101. CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: A. Lidocaina B. Verapamil C. Captopril D. Izoprenalina E. Cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s) 102. CS. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: A. Digoxina B. Chinidina C. Amiodarona D. Electrocardioversia cu energie mica E. Electrostimularea overdrive 103. CS. Blocul atrioventricular de gradul III este localizat nodal daca: A. Complexul QRS are 0,14 s. B. Frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min C. Nu creste la efort D. Nu creste la atropina E. Ritmul de scapare este instabil 104. CS. Cel mai eficient medicament n tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este: A. Propranololul B. Digoxina C. Procainamida D. Adenozina

E. Verapamilul 105. CS. Suspendarea fibrilatiei atriale se datoreaza: A. Revenirii la ritmul sinusal B. Blocului atrioventricular complet C. Tahicardiei jonctionale D. Tahicardiei ventriculare E. Blocului sino-atrial 106. CS. Propafenona este un antiaritmic din clasa: A. I A B. I B C. I C D. II E. III 107. CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) sistolica cu presiune pulsativa marita prin volum bataie cardiac crescut apare n urmatoarele conditii etiologice cu exceptia uneia: A. Tireotoxicoza B. Insuficienta mitrala C. Fistula arteriovenoasa D. Insuficienta aortica E. Canal arterial persistent 108. CS. Hipertensiunea arteriala (HTA) secundara renala din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una: A. Secretie n exces de renina B. Hipokaliemie C. Hipersecretie de aldosteron D. Functie renala normala

E. Activitate plasmatica a reninei scazuta 109. CS. Numiti masurile terapeutice ce nu produc efect fetotoic la o pacienta gravida hipertensiva: A. Ganglioplegie B. Diuretice C. Metildopa D. Nitroprusiatul de sodiu E. Inhibitorii enzimei de conversie 110. CS. Care dintre urmatorii factori de risc nu poseda prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A. Sexul feminin B. Fumatul C. Diabetul zaharat D. Consumul exagerat de alcool E. Vrsta tnara 111. CS. Diureticele tiazidice provoaca ca reactii secundare frecvente, cu o exceptie: A. Hiperpotasemie B. Hiperuricemie C. Hiperglicemie D. Hipercolesterolemie E. Hipocalciemie 112. CS. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tusea sau angioedem: A. Captopril B. Enalapril C. Fosinopril D. Lisinopril

E. Losartan 113. CM. Semnele principale ale anginei pectorale Prinzmetal sunt urmatoarele: A. Durerile apar n repaus B. Accesele dureroase sunt mai prelungite C. Durerile au un caracter mai intens D. Raspunsul la Nitroglicerina este mai putin efectiv E. Raspunsul la Nitroglicerina este imediat 114. CM. n insuficienta cardio-circulatorie, activarea neuroumorala are urmatorul efect: A. Vasoconstrictie sistemica cu cresterea postsarcinii B. Retentie hidrosalina C. Tahicardie D. Excretie scazuta a ionilor de potasiu E. Vasodilatatie sistemica 115. CM. Asupra carei cavitati a inimii-compresia externa n tamponada cardiaca este mai marcata: A. Asupra atriului drept B. Asupra ventriculului drept C. Asupra atriului stng D. Asupra ventriculului stng E. Asupra tuturor cavitatilor inimii uniform 116. CM. Care este cea mai des ntlnita cauza a pericarditei constrictive: A. Neoplasme B. Boli ale tesutului conjunctiv C. Infarct miocardic acut D. Cardiomiopatii E. Tuberculoza

117. CM. socul cardiogen la persoanele n vrsta se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Cresterea brusca a tensiunii arteriale B. Infarctul are adesea o extindere limitata C. Are evolutie grava D. Mortalitate nalta (80%) E. Se instaleaza la 2-3 zile de la debutul infarctului 118. CM. Numiti terapia combinata n angina pectorala cel mai frecvent folosita: A. Combinatia nitrati si blocante de calciu B. Combinatia nitrati si beta blocante C. Combinatia beta blocante si blocante de calciu D. Combinatia nitrati, beta blocante, blocante de calciu E. Nici una din ele 119. CM. Ce este caracteristic pentru durerea din infarctul miocardic acut: A. n majoritatea cazurilor e localizata retrosternal B. Iradierea durerii n umarul sau membrul superior stng C. Caracterul durerii este de constrngere, apasare D. Durata durerii e de zeci de minute, ore E. Durerea cedeaza la Nitroglicerina sau la analgetice neopioide 120. CM. Ameliorarea contractilitatii miocardului se obtine prin urmatoarele: A. Scaderea volumului sangelui circulant B. Scaderea presarcinii C. Scaderea postsarcinii D. Cresterea tonusului vascular E. Ameliorarea functiei ficatului 121. CM. Examenul paraclinic n insuficienta cardiaca include:

A. Examenul radiologic al cutiei toracice B. Electrocardiografia C. Ecocardiografia D. Spirografia E. Angiografia pulmonara 122. CM. Care sunt complicatiile pericarditei acute? A. Tamponada cardiaca B. Revarsat pericardic cronic C. Staza venoasa superioara D. Insuficienta respiratorie E. Insuficienta renala 123. CM. Evolutia cordului pulmonar cronic este direct dependenta de: A. Boala de baza, care a determinat hipertensiunea pulmonara B. Gradul hipertensiunii pulmonare C. Elementele de reversibilitate ale afectiunilor pulmonare si ale hipertensiunii pulmonare D. Gradul insuficientei respiratorie E. Hipertensiunea arteriala sistemica 124. CM. Pentru angina pectorala Prinzmetal este caracteristic: A. Accesul de durere apare mai frecvent noaptea B. Reactii vegetative pe fondalul sindromului algic C. Accesele sunt nsotite de aritmii, uneori de sincopa D. Sindromul algic absent E. Lipsa schimbarilor electrocardiografice n timpul accesului 125. CM. Numiti posibilele simptoame asociate durerii anginoase: A. Dispnee

B. Transpiratii C. Sincopa D. Dureri n rebordul costal drept E. Voma 126. CM. Enumerati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru o leziune ischemica subendocardica: A. Subdenivelarea segmentului ST B. Supradenivelarea segmentului ST C. Unde T negative sau bifazice D. Unde T pozitive E. Devierea a ei cordului spre stnga 127. CM. Numiti efectele beta blocantilor: A. Reducerea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii B. Reducerea tensiunii arteriale sistolice de efort C. Majorarea frecventei contractiilor cardiace si a contractilitatii D. Majorarea constrictiei coronare la efort E. Scaderea duratei diastolei 128. CM. Ce schimbari sunt caracteristice pentru analiza generala de snge n pericardita purulenta?: A. Leucocitoza B. Leucopenia C. VSH crescut D. Limfocitoza E. Euzinofilia 129. CM. Cele mai frecvent ntlnite simptoame n clinica stenozei mitrale sunt: A. Dispneea;

B. Hemoptiziile; C. Emboliile arteriale; D. Tusea E. Dureri n rebordul costal stng 130. CM. Care semne din cele enumarate mai jos sunt cele mai caracteristice n evolutia clinica a insuficientei mitrale: A. Dispnea la efort; B. Ortopnea; C. Dispnea paroxistica nocturna D. Hemoptiziile E. Emboliile periferice 131. CM. Strategia de tratament a insuficientei mitrale usoare si moderate consta n: A. Reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite; B. Profilaxia endocarditei infectioase C. Terapia cu tonicardiace; D. Terapia cu vasodilatatoare; E. Tratamentul chirurgical. 132. CM. Cele mai frecvente complicatii, ce apar n prolapsul valvulei mitrale sunt: A. Insuficienta mitrala B. Endocardita infectioasa C. Tulburarile grave de ritm D. Moartea subita E. Infarctul miocardic acut 133. CM. Semiologia clinica caracteristica stenozei aortice cuprinde: A. Dispneea B. Angina pectorala de tip clasic la efort C. Sincopa la efort D. Hemoptiziile E. Astenia 134. CM. Tratamentul chirurgical la bolnavii cu stenoza aortica se indica n: A. Aparitia anginei pectorale B. Aparitia sincopelor la efort C. Aparia insuficientei cardiace congestive D. La orice bolnav cu stenoza aortica asimptomatica E. Aparitia semnelor endocarditei infectioase 135. CM. Selectati cele mai rar ntlnite simptoame n clinica insuficientei aortale: A. Sincope B. Dureri abdominale C. Cefalee D. Angina pectorala E. Hemoptizia 136. CM. Numiti factorii fiziopatologici n dezvoltarea socului cardiogen sunt: A. Extinderea necrozei miocardice mai mult de 40%

B. Hipovolemia C. Tulburari electrolitice D. Cresterea activitatii simpatice E. Modificari ale microcirculatiei n organe 137. CM. Caracterizati durerea n angina pectorala stabila: A. Se manifesta prin aparitia acceselor B. Nu cedeaza la nitroglicerina C. Este similara n timpul acceselor D. Difera de la un acces la altul E. Dureaza mai mult de 10-15 minute 138. CM. Numiti elementele caracteristice pentru durerea anginoasa?: A. Localizarea B. Iradierea C. Durata D. Frecventa acceselor E. Neeficacitatea nitroglicerinei 139. CM. Prin examinarea cordului n hipertensiunea arteriala se observa: A. Grade variate de cardiomegalie (predominant a ventricolului stng) B. Accentul zgomotului II pe aorta C. Suflu sistolic la apex D. Suflu diastolic la apex E. Pulsatie diastolica a ventriculului drept 140. CM. Mecanismul renal n hipertensiunea arteriala include: A. Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron B. Reducerea excretiei de sodiu

C. Majorarea secretiei reninei D. Micsorarea secretiei prostaglandinei E2 E. Eliminarea intensa sodica si hidrica. 141. CM. Criteriile hipertensiunii arteriale maligne sunt: A. Tensiunea arteriala diastolica mai mult de 130 mm Hg B. Hemoragii si/sau limforagii retiniene, edem papilar C. Insuficienta renala progresiva D. Raspuns bun la tratament E. Lipsa insuficientei cardiace 142. CM. Examenul obiectiv al cordului n cord pulmonar cronic releva: A. Pulsatia sistolica a ventriculului drept n regiunea epigastrica B. Zgomotul II nalt si dedublarea lui n "punctul" arterei pulmonare C. Suflu diastolic Graham-Still n "punctul" arterei pulmonare D. Suflu sistolic la apex E. Accentuarea zgomotului I la apex 143. CM. Care sunt efectele Aminofilinei, folosite n tratamentul cordului pulmonar cronic?: A. Bronhodilatare B. Vasodilatatie pulmonara C. Stimularea centrului respirator D. Reducerea tahicardiei E. Vasoconstrictie sistemica 144. CM. n infarctul miocardic acut (IMA) Lidocaina este indicata: A. Erasistole ventriculare frecvente B. Extrasistole ventriculare de clasa Lown 3-5 C. Prezenta unui epizod de tahicardie ventriculara n anamntza

D. La bradicardie pronuntata E. Se administreaza profilactic la toti bolnavii cu IMA 145. CM. Factorii de risc a hipertensiunii arteriale sunt: A. Antecedente familiare B. Aportul alimentar de sare majorat C. Obezitatea D. Consumul de cafea, tabagismul E. Eforturile fizice exceptionale 146. CM. Marcati elementele clinice de hipertensiune arteriala (HTA) renovasculara: A. Debutul unei (HTA) severe la tineri sau dupa 50 ani B. Deteriorarea rapida a functiei renale la un hipertensiv C. Durerea si suflurile lombare aparute n contextul unei HTA D. Sporirea brusca a valorilor tensionale n pofida tratamentului triplu adecvat; E. Sporirea predominanta a valorilor tensionale sistolice; 147. CM. Simptoame si semne clinice de feocromocitom:

A. Hipertensiune paroxistica B. Hipertensiune persistenta C. Hipotensiune ortostatica D. Polidipsie, poliurie E. Convulsii

148. CM. Preparate medicamentoase antihipertensive eficiente n feohromocitom sunt: A. Alfa blocantele neselective B. Alfa blocantele selective C. Labetalolul D. Betablocantele

E. Antagonistii de calciu 149. CM. Indicati preparatele medicamentoase ce pot provoca hipertensiunea arteriala: A. Contraceptivele orale B. Glucocorticoizi C. Antidepresive D. Preparate de brom E. Preparate de potasiu 150. CM. La bolnavii compensati cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala pot fi utile: A. Glicozidele cardiace B. Betablocantii C. Anticoagulantele D. Valvuloplastia cu balon; E. Comisurotomia pe cord deschis; 151. CM. Criteriile majore, caracteristice prolapsului valvulei mitrale sunt: A. Suflu telesistolic la apex B. Insuficienta mitrala la Doppler-ecocardiografie C. Unde T negative n derivatiile III, AVF sau V5,V6 la elecrtocardiograma D. Anomalii ale cutei toracice, hipomastie E. Dispnee, vertij, sincope 152. CM. Tratamentul miocarditelor include:

A. Antiinflamatoare nesteroidiene
B. Terapia antibacteriana a agentului infectios C. Medicatia imunosupresiva D. Medicatia insuficientei renale E. Medicatia insuficientei hepatice 153. CM. Complicatiile miocarditelor sunt: A. Decesul B. Insuficienta cardiaca C. Aparitia aritmiilor D. Insuficienta renala

E. Insuficienta respiratorie 154. CM. Optiunile terapeutice pentru tratamentul cardiomiopatiei dilatative idiopatice sunt:

A. Transplant de cord
B. Inhibitori ai enzimei de conversie C. Nitrati D. Diuretice E. Clonidina 155. CM. n patogenia aterosclerozei o importanta majora au: A. Colesterolul B. Trigliceridele C. Lipoproteidele D. Protrombina E. Ureea 156. CM. Clasificarea cardiopatiei ischemice: A. Moarte subita B. Angina pectorala C. Infarctul miocardic acut D. Aritmiile cardiace E. Ictusul cerebral ischemic 157. CM. Semnele electrocardiografice, caracteristice cordului pulmonar cronic sunt: A. Unda P nalta si ascutita n derivatiile II, III, aVF B. Axa electrica verticala si devierea spre dreapta C. Complexul QRS dilatat de tip RSR1 nV1,V2 D. Unda S adnca n V1,V2,V3

E. Subdenivelarea segmentului S-T si unda T inversata n derivatiile II, III, aVF, V1V2 158. CM. Selectati cei mai caracteristici factori etiologici ai aritmiilor: A. Procese inflamatorii ale miocardului B. Dereglari ale circulatiei coronariene C. Miocardioscleroza D. Tireotoxicoza E. Cerebrastenia posttraumatica 159. CM. Selectati aritmiile pentru care este caracteristica accelerarea de ritm: A. Tahicardia sinusala B. Tahicardia supraventriculara paroxistica C. Tahicardia ventriculara paroxistica D. Fibrilatia atriala E. Sindromul Frederik 160. CM. Selectati acuzele bolnavilor cu dereglari de ritm: A. Palpitatii B. Iregularitatea ritmului cardiac C. Slabiciune generala D. Voma E. Perosis 161. CM. Zgomotele cardiace n aritmii pot fi: A. De sonoritate crescuta B. De sonoritate variabila C. Zgomotul I la apex diminuat D. Accentuarea zgomotului II la aorta E. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara

162. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru tahicardie ventriculara paroxistica: A. Ritm cardiac regulat, 250 batai/min B. Ritm cardiac regulat, 170 batai/min C. Deficit de puls D. Complexul QRS dilatat E. Complexul QRS normal 163. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice (ECG), posibile n fibrilatia atriala: A. Ritm cardiac accelerat B. Distanta R-R pe ECG variabila C. Undele P lipsesc D. Undele P se nregistreaza E. Se determina undele F 164. CM. Determinati semnele clinice si electrocardiografice, caracteristice pentru fluterul atrial: A. Ritm cardiac neregulat B. Ritm cardiac regulat C. Undele atriale au forma de dinti de ferestrau n unele deviatii D. Tratamentul medicamentos este mai efectiv, dect n fibrilatie atriala E. Undele P se nregistreaza 165. CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile n fibrilatia atriala pe fon de stenoza mitrala: A. Unda P nalta si ascutita n deviatiile I, II, AVF B. Devierea axei electrice spre dreapta C. Devierea axei electrice spre stnga D. Suflul presistolic se pastreaza

E. Suflul presistolic dispare 166. CM. Indicati semnele clinice si electrocardiografice posibile n fibrilatia atriala de etiologie aterosclerotica: A. Suflu sistolic la aorta B. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara C. Rv6>Rv4 D. Tensiunea sistolica nalta si cea diastolica joasa la persoane de vrsta naintata E. Unda S adnca n V5, V6 167. CM. Selectati cele mai optimale preparate pentru tratamentul tahicardiei sinusale de etiologie neurogena: A. Corvalol B. Rezerpina C. Propranolol D. Digoxin E. Aminofilina 168. CM. Selectati cel mai optimal preparat pentru tratamentul tahicardiei sinusale n insuficienta cardiaca: A. Aminofilina B. Metoprololul C. Digoxina D. Verapamilul E. Dopamina 169. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice supraventriculare: A. Verapamil B. Digoxin C. Lidocain

D. Novocainamid E. Propranolol 170. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea tahicardiei paroxistice ventriculare: A. Digoxin B. Lidocain C. Propranolol D. Procainamid E. Verapamil 171. CM. Selectati preparatele optimale pentru jugularea fibrilatiei atriale, forma paroxistica: A. Isosorbiddinitrat B. Verapamil C. Digoxin D. Novocainamid E. Propranolol 172. CM. Selectati preparatele pentru tratamentul formei rezistente de fibrilatie atriala: A. Digoxin B. Propranolol C. Amiodaron D. Chinidin E. Aminofilina 173. CM. Selectati datele auscultative caracteristice pentru blocul atrioventricular complet: A. Zgomotul I la apex diminuat B. Zgomotul I la apex accentuat C. Suflu sistolic la apex D. Sonoritate variabila a zgomotului I la contractile ritmice ale ventriculelor

E. Zgomotul clacant Strajesko 174. CM. Selectati preparatele optimale pentru ajutor de urgenta n bloc atrioventricular de tip proximal, ce complica evolutia infarctului miocardic acut: A. Digoxin B. Atropin C. Isoprenalina D. Hidrocortison E. Prednisolon 175. CM. Selectati metodele de tratament ale blocului atrioventricular complet cronic de tip proximal: A. Isoprenalina B. Hidrocortison C. Electrostimularea permanenta a cordului D. Glicozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace E. Lidocain 176. CM. Selectati metode optimale pentru ajutor de urgenta n bloc atrioventricular acut complet de tip distal: A. Propranolol B. Verapamil C. Dobutamina D. Hidrocortison E. Electrostimularea temporara a cordului 177. CM. Numiti semnele clinice si electrocardiografice (ECG), caracteristice pentru blocade intraventriculare: A. Zgomotul I la apex accentuat B. Zgomotul I la apex dedublat C. Complexul ventricular pe ECG neschimbat

D. Complexul ventricular deformat, dilatat E. Intervalul P-Q majorat 178. CM. Tactica posibila si remediile tratamentului blocadelor picioruselor fasciculului His: A. Tratamentul maladiei de baza B. Electrostimulare a cordului C. Glocozide cardiace la dezvoltarea insuficientei cardiace D. Verapamil E. Propranolol 179. CM. Care sunt semnele comune pentru tahicardii paroxismale supraventriculare si ventriculare: A. Debut acut B. Debut treptat C. Puls ritmic cu frecventa mai mica de 140 batai/min D. Puls ritmic, cu frecventa mai mare de 140 batai/min E. Puls aritmic frecvent 180. CM. Cum se deosebeste blocul atrioventricular complet distal (jos) de cel proximal. Prezentati semnele caracteristice pentru blocul distal: A. Simptomatica sindromului Morgagni-Adams-Stokes mai frecvent este mentionata B. Hemodinamica progresiv se nrautateste C. Tratamentul medicamentos efectiv D. Tratamentul medicamentos este neefectiv E. Tratamentul cu atropina efectiv 181. CM. Ce semne ne vorbesc n favoarea hipertensiunii arteriale?: A. Diminuarea zgomotului I la apex B. Tip hipertensiv al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat C. Tip distonic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat

D. Tip astenic al reactiei sistemului cardio-vascular la efort fizic dozat E. Ereditate agravata 182. CM. Care din unitatile nozologice enumerate se refera la cardiomiopatii: A. Cardiomiopatia dilatativa B. Stenoza subaortala idiopatica C. Cardiomiopatia hipertrofica D. Cardiopatia ischemica E. Cardiomiopatia dishormonala 183. CM. Care factori etiologici sunt caracteristici pentru cardiomiopatiile secundare: A. Inflamatie B. Maladii endocrine C. Intoxicatii D. Hipovitaminoze E. Sedentarismul 184. CM. Numiti factorii, care pot conduce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative: A. Infectie virala B. Alcool C. Supraefort fizic D. Emotii negative E. Dilatare varicoasa a venelor membrelor inferioare 185. CM. Cele mai frecvent ntlnite tulburari de ritm si conducere n cardiomiopatia dilatativa sunt: A. Fibrilatia atriala B. Extrasistolia ventriculara frecventa C. Tahicardia ventriculara paroxistica D. Blocurile ventriculare

E. Ritmul si conductibilitatea cordului nu sunt alterate 186. CM. Enumerati semnele auscultative n cardiomiopatia dilatativa A. Suflu sistolic la apex B. Suflu sistolic pe aorta C. Suflu sistolic la artera pulmonara D. Ritm protodiastolic de galop E. Accentuarea zgomotului II pe aorta 187. CM. Enumerati semnele auscultative n cardiomiopatia hipertrofica obstructiva: A. Suflu sistolic la apex B. Suflu sistolic la marginea stnga a sternului C. Suflurile lipsesc D. Suflu sistolic pe aorta E. Suflu sistolic la artera pulmonara 188. CM. Mentionati semnele electrocardiografice, caracteristice pentru cardiomiopatii: A. Tahiaritmii B. Ritmul cardiac nu e dereglat C. Deformarea complexului QRS D. Undele Q sau QS patologice (pseudoinfarct) E. Semne de hipertrofie a diferitor regiuni ale cordului 189. CM. Mentionati indicii ecocardiografici n cardiomiopatia dilatativa: A. Dilatarea tuturor cavitatilor cardiace B. Dilatarea ventriculului stng C. Deformarea valvulei mitrale de tipul "gura pestelui" D. Stenoza valvulei aortale E. Insuficienta mitrala

190. CM. Numiti cauzele principale ale decesului n cardiomiopatii: A. Fiblilatia ventriculara B. Insuficienta cardiaca progresiva C. Tromboembolia D. Hemoragiile pulmonare E. Hemoragiile gastrointestinale 191. CM. Care afectiuni ale miocardului au pronostic favorabil si tratament efectiv: A. Cardiomiopatia alcoolica B. Cardiomiopatia dishormonala C. Cardiomiopatia dilatativa D. Cardiomiopatia hipertrofica E. Cardiomiopatia restrictiva 192. CM. Ce preparate se indica n tratamentul insuficientei cardiace provenita din cardiomiopatie dilatativa: A. Glicozide cardiace B. Diuretice C. Nitrati D. Metilxantine E. Inhibitori ai enzimei de conversie 193. CM. Selectati actiunile glicozizilor cardiaci asupra functiei cordului: A. Maresc contractilitatea B. Micsoreaza contractilitatea C. Maresc excitabilitatea D. Micsoreaza excitabilitatea E. Micsoreaza conductibilitatea 194. CM. Actiunea glicozizilor cardiaci n caz de supradozare asupra functiei cordului:

A. Maresc contractilitatea B. Micsoreaza contractilitatea C. Brusc maresc excitabilitatea D. Brusc micsoreaza excitabilitatea E. Brusc micsoreaza conductibilitatea 195. CM. Care este actiunea beta-blocantelor asupra cordului: A. Micsoreaza automatismului B. Maresc automatismul C. Micsoreaza conductibilitatea D. Maresc conductibilitatea E. Micsoreaza excitabilitatea 196. CM. Cum actioneaza nitratii asupra hemodinamicii: A. Micsoreaza tonusul venelor B. Maresc tonusul venelor C. Micsoreaza tonusul arterelor D. Maresc tonusul arterelor E. Maresc tonusul arteriolelor 197. CM. Numiti afectiunile n care exista afinitate marita fata de glicozizii cardiaci si este posibila intoxicatia la folosirea dozelor terapeutice ale acestor preparate: A. Cord pulmonar cronic B. Cardiomiopatie ischemica C. Cardiomiopatie inflamatorie D. Miocardita acuta E. Cardiomiopatii restrictive 198. CM. Care sunt manipularile profilactice n cardiomiopatii: A. Excluderea alcoolului

B. Excluderea tabagismului C. Respectarea regimului strict la pat D. Practicarea sportului E. Depistarea precoce a dereglarilor de ritm cardiac "fara cauza" 199. CM. Ajutorul de urgenta n intoxicatii cu glicozizii cardiaci consta n: A. Anularea glicozizilor cardiace B. Micsorarea dozelor glicozidelor cardiace C. Administrarea preparatelor de potasiu D. Administrarea preparatelor de calciu E. Administrarea unitiolului 200. CM. Care simptoame vorbesc despre cardiomiopatia dilatativa: A. Cardiomegalia n lipsa simptoamelor viciului cardiac, hipertensiunii arteriale si cardiopatiei ischemice B. Cresterea presiunii telediastolice n ventriculul stng C. Scaderea presiunii telediastolice n ventriculul stng D. Micsorarea vadita a fractiei de ejectie a ventriculului stng E. Majorarea fractiei de ejectie a ventriculului stng 201. CM. Care simptoame vorbesc despre stenoza subaortala idiopatica hipertrofica: A. Lipotimii periodice la persoanele tinere fizic dezvoltate bine, deseori la sportivi B. Suflu sistolic la apex si punctul Botkin C. Hipertrofia septului intraventricular la ecocardiografie D. Suflu sistolic pe artera pulmonara E. Hipertrofia venriculului drept la ecocardigrafie 202. CM. Evolutia maligna a hipertensiunii arteriale (HTA) se stabileste n caz de: A. HTA esentiala B. HTA simptomatica

C. Tensiune arteriala diastolica mai nalta de 130 mmHg D. Retinopatie hipertensiva de gradul III sau IV E. Retinopatie hipertensiva de gradul I sau II 203. CM. In patogenia hipertensiunii arteriale n pielonefrita cronica se implica: A. Schimbari organice ale arterelor renale B. Edem inflamatoriu al interstitiului renal C. Infiltratia interstitiului renal D. Dilatarea bazinetelor si calicelor renale E. Procesele inflamatorii n caile urinare 204. CM. Hipertensiunea arteriala n pielonefrita cronica este: A. Asociata cu edeme B. Asociata cu leucociturie C. Creste n timpul acutizarii pielonefritei D. n timpul acutizarii pielonefritei se micsoreaza E. Poate sa devina maligna 205. CM. Hipertensiunea arteriala este de sindromul urinar n urmatoarele maladii: A. Hipertensiune renovasculara B. Nefropatia gravidelor C. Hipertensiunea arteriala esentiala (primara) D. Pielonefrita cronica E. Glomerulonefrita cronica 206. CM. Proteinurie nalta poate fi n urmatoarele patologii: A. Coarctatia aortei B. Glomerulonefrita cronica C. Nefroscleroza diabetica

D. Nefropatia gravidelor E. Hipertensiunea arteriala esentiala (primara) 207. CM. Evolutia hipertensiunii renovasculare se caracterizeaza prin: A. Labilitate B. Stabilitate C. Rezistenta la terapia medicamentoasa D. Pusee hipertensive frecvente E. Pusee hipertensive rare 208. CM. Pentru hipertensiunea renovasculara e caracteristic: A. Suflu sistolic asupra arterelor renale B. Suflu sistolo-diastolic asupra arterelor renale C. Lipsa unor simptoame fizicale D. Hipertensiune arteriala refractera la tripla asociere medicamentoasa E. Suflu sistolic la apex 209. CM. Suflu epigastric n hipertensiunea renovasculara poate sa nu se ausculte: A. n obezitate B. Muschii abdominali dezvoltati excesiv C. Meteorism D. n grade mici de stenoza E. n grad moderat de stenoza 210. CM. Factori de baza ce duc la majorarea tensiunii arteriale la batrni: A. Scaderea relativa a frecventei contractiilor cardiace B. Schimbari n sistemul capilar C. Cresterea rezistentei aortei sclerozate D. Cresterea rezistentei vaselor mari sclerozate

E. Schimbari n sistemele umorale presoare si depresoare 211. CM. Tensiunea diastolica n hipertensiunea arteriala la batrni poate fi: A. Normala B. Scazuta C. Majorata pentru scurt timp D. Permanent majorata E. Permanent scazuta 212. CM. Particularitatile pulsului si tensiunii arteriale n hipertensiunea arteriala la batrni: A. nalt B. Frecvent C. ncetinit D. Tensiune de puls nalta E. Tensiune de puls joasa 213. CM. Mentionati factorii etiologici, ce duc la dezvoltarea insuficientei valvulei aortale: A. Endocardita reumatica B. Sifilisul C. Ateroscleroza D. Anevrism disecant de aorta E. Miocarditele 214. CM. Volumul fluxului retrograd n insuficienta valvulei aortale depinde de: A. Suprafata orificiului B. Durata sistolei C. Durata diastolei D. Gradientul tensiunii n aorta si ventriculul stng n timpul diastolei E. Gradientul tensiunii n aorta si ventriculul stng n timpul sistolei

215. CM. Sindromul algic n insuficienta aortala: A. Dureaza scurt timp B. Poate dura ore C. Durerea strict localizata D. Nitroglicerina are actiune analgetica slaba E. Narcoticele juguleaza bine durerea 216. CM. Numiti simptomatica auscultativa posibila n insuficienta valvulei aortale: A. Zgomotul I la apex accentuat B. Zgomotul I la apex diminuat C. Zgomotul II pe aorta accentuat la etiologie reumatismala D. Zgomotul II pe aorta diminuat n etiologie reumatismala E. Zgomotul II pe aorta diminuat n etiologie sifilitica 217. CM. Mentionati caracteristicile auscultative ale suflului pe aorta n insuficienta valvulei aortale: A. Se ausculta suflu diastolic B. Se ausculta suflu sistolic si diastolic C. Suflu diastolic urmeaza dupa zgomotul II D. Suflu diastolic urmeaza dupa un interval anumit dupa zgomotul II E. Suflu diastolic se accentueaza la sfrsitul diastolei 218. CM. Determinati zonele auscultative n care se propaga suflul pe aorta n insuficienta valvulei aortale: A. Pe vasele gtului B. n spatiul interscapular C. n punctul Botkin-Erb D. La baza procesului xifoid E. n regiunea apexului cardiac

219. CM. Suflul determinat pe aorta n insuficienta valvulei aortale se ausculta mai bine: A. n pozitie orizontala B. n pozitie verticala C. n pozitie verticala cu minile ridicate D. La inspiratie E. La expiratie 220. CM. Prezentati caracteristica tremorului sistolic, ce se determina la bolnavii cu stenoza istmului aortal: A. Se determina n regiunea apexului cardiac B. Se determina n spatiul intercostal II pe dreapta C. Se determina n spatiul intercostal II pe stnga D. Se determina pe mijlocul sternului la nivelul spatiului intercostal II E. Se determina pe vasele gtului 221. CM. Prezentati caracteristica suflului sistolic n stenoza aortala: A. Linistit nu dureaza mult, nu e brutal B. Tare, ndelungat, de tembru brutal C. Se intensifica la retinerea respiratiei la expir D. Se intensifica n tahiaritmii E. Se intensifica n emfizem pulmonar 222. CM. Mentionati caracteristicile pulsului si tensiunii arteriale n stenoza aortala: A. Pulsul nalt B. Puls de amplitudine mica C. Puls frecvent D. Pulsul creste ncet E. Pulsul descreste ncet 223. CM. Mentionati datele electrocardiografice caracteristice pentru stenoza istmului aortal:

A. Ritm sinusal B. Fibrilatia atriala se ntlneste rar C. Ritm nesinusal D. Hipertrofia ventriculului stng E. Hipertrofia atriului stng 224. CM. Mentionati factorii etiologici, ce conduc la dezvoltarea valvulopatiei aortale combinate (insuficienta aortala si stenoza istmului aortal): A. Endocardita septica B. Ateroscleroza C. Reumatismul D. Sifilisul E. Anevrismul disecant de aorta 225. CM. Semnele, ce caracterizeaza miocardita Abramov-Fidler sunt: A. Insuficienta cardiaca progresiva grava rezistenta la tratament B. Insuficienta cardiaca grava, nsa bine curabila C. Lipsa cardiomegaliei D. Cardiomegalie pronuntata E. Lipsa dereglarilor serioase de ritm si conductibilitate 226. CM. Simptoamele si criteriile Asociatiei Cardiologilor din New York de diagnostic ale miocarditelor: A. Acuze la cardialgii si palpitatii B. Fatigabilitate C. Subfebrilitate D. Tahicardie sinusala E. Diminuarea zgomotului I 227. CM. Schimbarile electrocardiografice caracteristice pentru miocardite sunt:

A. Dinamica pozitiva pe parcursul zilelor B. Dinamica pozitiva pe parcursul saptamnilor C. Dinamica lipseste D. Lipsa dereglarilor repolarizarii n efectuarea testelor cu B-blocante si clorura de potasiu E. Lipsa reactiei pe electrocardiograma n efectuarea testelor farmacologice 228. CM. n ce constau dereglarile de repolarizare pe electrocartdiograma n miocardite: A. Scaderea amplitudei undei T B. Undele T bifazice C. Unda T negativa D. Unda T nu este supusa schimbarilor E. Subdenivelarea segmentului ST 229. CM. Care sunt schimbarile electrocardiografice (ECG) caracteristice pentru miocardite: A. Dereglarea repolarizarii ventriculare B. Aritmii si blocade C. Modificarea complexului QRS, deformarea lui D. Scaderea voltajului ECG E. ECG fara modificari patologice 230. CM. Simptomatica auscultativa a miocarditelor: A. Ritm de galop B. Sufluri sistolice n toate punctele auscultative C. Suflu sistolic pe aorta D. Tonul deschiderii valvulei mitrale E. Suflu sistolic la apex 231. CM. Pulsul n miocardite poate fi: A. Alternant

B. Mic C. Accelerat D. Aritmic, conform tipului extrasistolelor E. Neschimbat 232. CM. La pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi evitate urmatoarele medicamente: A. Fentolamina B. Metildopa C. Rezerpina D. Guanetidina E. Furosemidul 233. CM. Selectati betoadrenoblocante selective: A. Timolol B. Atenolol C. Metoprolol D. Labetolol E. Acebutolol 234. CM. Selectati preparatele antihipertenzive cu actiune centrala: A. Clonidina B. Guanitidina C. Guanfacina D. Doxazosina E. Metildopa 235. CM. Care din urmatoarele afectiuni pot determina hipertensiunea arteriala secundara: A. Porfiria intermitenta acuta B. Periarterita nodoasa

C. Hipocalciemia D. Acromegalia E. Boala renala polichistica 236. CM. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea hipertensiunii arteriale secundare n sindromul Cushing: A. Determinarea metanefrinelor urinare/24h B. Determinarea catecolaminelor urinare/24h C. Testul de supresie nocturna cu dexametazona (determinarea matinala a cortizolului plasmatic dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta) D. Determinarea catecolaminelor plasmatice E. Determinarea cortizolului n urina/24h 237. CM. Gradul III n clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizeaza prin: A. Raport diametrului arteriolar - venos 1:2 B. Prezenta de exudate C. Prezenta de hemoragii D. Prezenta de edem papilar E. Depresiuni sau proeminete ale venei 238. CM. Selectati preparate blocante ai canalelor de calciu, subgrupul dihidropiridine: A. Amlodipina B. Diltiazemul C. Verapamilul D. Nifedipina E. Felodipina 239. CM. Numiti preparatele medicamentoase de prima linie n hipertensiunea arteriala: A. Enalaprilul B. Atenololul

C. Diltiazemul D. Pentamina E. Hidralazina 240. CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale? A. Fumatul B. Consumul de cafea C. Consumul exagerat de alcool D. Obezitatea E. Vrsta naintata 241. CM. Care din urmatorii factori de risc indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale? A. Presiunea diastolica persistenta >115mmHg B. Consumul exagerat de alcool C. Sexul masculin D. Insuficienta cardiaca congestiva E. Vrsta naintata 242. CM. Diureticele tiazidice sunt contraindicate sau exista precautii n administrarea lor n urmatoarele afectiuni: A. Diabet zaharat B. Hiperuricemie C. Hiperaldosteronism primar D. Feocromocitom E. Ulcer peptic 243. CM. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot ncetini conducerea atrioventriculara ? A. Nifedipina

B. Felodipina C. Amlodipina D. Diltiazemul E. Verapamilul 244. CM. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata n tratamentul hipertensiunii arteriale?: A. Enalapril B. Nitroprusiat C. Diazoxid D. Trimetafan E. Rezerpina 245. CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate n tratamentul hipertensiunii arteriale maligne au o actiune mai latenta: A. Enalapril B. Amlodipina C. Nitroglicerina D. Nifedipina-retardata E. Captopril 246. CM. Care din urmatoarele medicamente utilizate n tratamentul hipertensiunii maligne au forme medicamentoase pentru administrare orala: A. Nitroprusiatul de sodiu B. Diazoxidul C. Trimetafanul D. Hidralazina E. Labetalol 247. CM. Care din urmatoarele medicamente se pot administra n hipertensiunea arteriala la gravide?

A. Metildopa B. Hidralazina C. Losartan D. Nitroprusiatul de sodiu E. Captopril 248. CM. Selectati preparatele medicamentoase ce prezinta inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei II: A. Fosinopril B. Lisinopril C. Quinapril D. Isradipina E. Losartan 249. CM. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de: A. Tumoare unilaterala de suprarenala B. Hiperplazie a suprarenalelor bilaterala C. Tumoare a aparatului juxtaglomerular D. Tumoare de ganglioni simpatici E. Tumoare de hipofiza 250. CM. Encefalopatia hipertensiva se manifesta prin: A. Hipertensiune arteriala severa B. Tulburari ale constientei C. Retinopatie cu edem papilar D. Edem pulmonar acut E. Afectarea functiei renale Cardiologie 1.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

B C E D A B B C C B C B D B B C E C A A A A

27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51.

B A D C A B C D C C D B B E D A D E E D C A D B A

52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76.

B D D D C C A E C B C E C A A C E C D A B A E B

77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99.

D E E C D A A E A A C C D B D C B A E B D B E

100. A 101. E

102. B 103. B 104. C 105. B 106. C 107. B 108. E 109. C 110. A 111. E 112. E 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. ,,, A, B, C A, B A, B, E B, C, D, E ,B A, B, C, D A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C, D A, B, C A, B, C A, C A, B A, C A, B, C A, B, C A, B A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B A, C A, B, C, D A, B, C A, B, C

141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173. 174. 175. 176. 177. 178. 179. 180. 181. 182. 183. 184. 185. 186. 187. 188. 189. 190.

A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C, D A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C A, B, C, D A, B, C A, B, C, D A, B, C, D A, B, C, D A, B, C, D A, B, C A, B, C A, B, D A, B, C, E A, B, C B, E A, C, D A, B, C B, C A, D, E B, D B, C, D, E A, B, C, D D, E , C A, C C, E B, D A, C A, D A, B, D B, E A, B, C A, B, C, D A, B A, B, C, D A, D A, B A, C, D, E A, E A, B, C

191. 192. 193. 194. 195. 196. 197. 198. 199. 200. 201. 202. 203. 204. 205. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217. 218. 219. 220. 221. 222. 223. 224. 225. 226. 227. 228. 229. 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239. 240.

A, B A, B, C, E A, C, E C, E A, C, E A, C C, D, E A, B, D, E A, C, E A, B, D A, B, C B, C, D A, B, C A, B, C, E B, D, E B, C, D B, C, D B, C, D A, B, C, D C, D, E A, B, C A, B, D A, B, C, D A, C, D B, C, D B, D A, B, C A, C, E B, C, E A, B, E B, C B, D, E A, B, D A, B, C A, D D, E B, E A, B, C, E A, B, C, D A, E A, B, C, D B, C, D B, C, A, C, E A, B, D, E C, E B, C A, D, E A, B, C A, C, D

241. 242. 243. 244. 245. 246. 247. 248. 249. 250.

A, B, C, D A, B, C D, E B, C, D A, D D, E A, B A, B, C A, B A, B, C