Sunteți pe pagina 1din 5

Contributia lui Dosoftei la introducerea limbii romne in biseric

Cultura literar romnesc se iveste relativ trziu,abia in secolul al XVI-lea,o data cu traducerea primelor carti de cult in limba romna si cu tiparirea lor de ctre diaconul Coresi si colaboratorii si. n mai putin de un secol de la aparitia n romneste a primelor carti bisericesti, slavona este nlocuita treptat cu limba romna n cancelariile domnesti,iar un mare numr de crturari talentati se remarca. Alturi de marile personalitati romnesti care au ilustrat viata noastr cultural din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. n mod firesc,despre viata,activitatea si importanta deosebit a operei literare a lui Dosoftei s-a scris foarte mult.Cu toate acestea,viata lui Dosoftei si opera sa literar sunt nca putin cunoscute. Mitropolitul Dosoftei a lsat o urm adnca n viata religioas a Moldovei, dndu-i acestei vieti un impuls nou. Prin renfiintarea tipografiei, prin tiprirea de carti noi, in special de ritual bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. "Acest Dosoftei mitropolitul - scrie Ion Neculce - nu era om prost de felul lui.Si era neam de mazil. Prea nvatat, multe limbi stia: elineste, latineste, slavoneste si alt adnc carte si-nvttur. Deplin clugar si cucernic, si blnd ca un miel. n tara noastr, pe aceast vreme nu este om ca acela. S-a nscut in ziua de 26 octombrie 1624 (a murit la 13 decembrie 1693) si se trage din prtile Sucevei. Este membru al unei familii de romni originari din Transilvania, el afirmnd c printii si se numeau Leontie si Maria. Dosoftei a desfsurat cu perseverent o bogat activitate literar: monah la mnstirea Probota (1649) sub numele clerical Dositei, episcop de Husi (1658), episcop de Roman (1659) si mitropolit al Moldovei (1671-1686). Promovnd introducerea limbii romne in biseric si depsind modelul literaturii religioase canonice, Dosoftei rmne "fondatorul poeziei romne literare" (B. P. Hasdeu). ntemeietor de limbaj cult si fictiune literar , acesta domin cultura romneasc de la sfrsitul veacului al XVII-lea. Dosoftei tipreste o lung Cronologie a trii Moldovei, scris in versuri silabice, compus din 136 de rnduri. Are si niste versuri dedicate patriarhului Moscovei, Ioachim. La tipografia din Uniev, mitropolitul Dosoftei public in anul 1673 Preacinstitul Acatist si Paraclistul Preacuratei Fecioare, pe care le tradusese din slavoneste cu multi ani nainte. Tot mai preocupat apoi de introducerea limbii nationale in oficierea liturghiei si a celorlalte slujbe religioase, Dosoftei lucreaz mai multi ani la traducerea Liturghierului si a Molitvenicului. n 1679 tipreste o Liturghie, tradus de el din limba greceasc. n 1680, Dosoftei tipreste Psaltirea de-ntles, apoi in 1681 continua tiprirea Molitavnicului dentles.

A doua editie a Dumneziestii liturghii, precum si Parimiile preste an apar in anul 1683.O nsemnatate mare pentru literatura noastr veche are monumentala oper cunoscut sub titlul Viata si petrecerea svintilor sau Proloagele. Opera lui Dosoftei n mare parte este o compilatie a lui proprie, alcatuit sau tradus dup mai multe izvoare, cum spune el, "de pre greceste si de pre srbeste". n anul 1690 el termin de tradus Istoria bisericeasc si privirea tainic a patriarhului Gherman al Constantinopolului, precum si Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul Antiohiei. Dosoftei alctuieste lucrarea intitulat Despre prefacerea Sfintelor Taine,cu parafraze si citate din operele sfintilor printi, in acelasi timp el traducnd si Constitutiile Sfintilor Apostoli. Principala oper a mitropolitului Dosoftei si prima lui scriere care a vzut lumina tiparului este Psaltirea n versuri, care apare n anul 1673, ntr-un orasel polonez, Uniev si care cuprinde psalmii biblici,pe care acesta i-a versificat ntr-o manier artistic impresionant. Dup cum mrturiseste nsusi stihuitorul ei,aceasta este rodul unei munci grele: a lucrat-o cu mult trud si vriame ndelungat,n cinci ani foarte cu osrdie mare. La sfrsitul Psaltirii, Dosoftei tipreste si versurile lui Miron Costin privitoare la originea neamului romnesc. Ideea de a versifica psalmii i apartine lui Jean Calvin (1509-1564), dar prima ncercare reusit a fost cea a francezului Clement Marot care traduce 50 de psalmi din cei 150 cuprinsi n Psaltire. Prima traducere integral a Psaltirii si expunerea n versuri i apartine lui Theodor de Beze (1519-1605). O interpretare versificat a Psaltirii lui David n limba polon a efectuat-o, n anul 1577, si marele poet polon Jan Kochanowski. Traducerea dat l-a nsufletit pe Dosoftei s ncerce a versifica Psalmii in limba romna. Dintre toate traducerile romnesti n versuri ale Psaltirii,cu adevrat poetic este numai cea a lui Dosoftei.Ea reprezint primul monument al poeziei romnesti culte. A tradus aceast carte din slavoneste,fiind un poet autentic si trind cu sinceritate sentimentul profund religios care constituie substanta celor 150 de psalmi. Importanta Psaltirii n versuri a mitropolitului Dosoftei pentru literatura noastr veche este foarte mare. Dosoftei, ncepe s versifice Psaltirea, urmnd Septuaginta, versiune tradiional i specific ortodoxismului. El a luat drept model textul ortodox, pe acesta cutnd sa l amlifice dup propria lui imaginatie. Cercetrile atente demonstreaz profunda originalitate a versurilor lui Dosoftei, precum si influenta exercitat asupra lui de versul popular romnesc. Dup cum spune Nicolae Iorga, nu este nici o ndoial c, n ce priveste redactarea versurilor sale, el nu a fost ajutat de nimeni ci singur prin familiarizarea cu poporul, cu sufletul lui a ajuns a fi un rostitor al graiului romnesc. Dosoftei avea simtul ritmului si o mare spontaneitate n gsirea unor forme ritmice, variate si originale. Cele mai multe versuri sunt cele trohaice de 6 silabe :Limbile s salte / cu cantece nalte / S strige-n trie / cu glas de bucurie (psalmul 46). Lexicul poetic si tonul general, caracteristic unora din versurile lui Dosoftei, indica influenta clar a limbii populare asa cum este folosit ea, pitoreasc si dur, de ctre vorbitorul popular n blesteme:

S si schimonoseasc-n grea rusine / Carii pornesc rul spre mine / cu raceala s se vrtejeasc / Carii mi pizmesc, rul sa-i gsasc(Psalmul 34). Psaltirea n versuri a lui Dosoftei are muzicalitatea cerut de poezie. Aceast muzicalitate poetic nu mai este reprodus, ci este pe de-a-ntregul creat. Cea mai plastic si mai exact caracterizare a versului lui Dosoftei, din acest punct de vedere, a fost fcut de G. Clinescu : Dar mai ales Dosoftei are acea curgere mieroas a limbii, densitatea de lichid greu a frazei, materialitatea vorbei, care dau mireasm mahnirilor abstracte. Dosoftei nu are numai meritul pionieratului, el reuseste s creeze modele poetice durabile. O nalta apreciere a talentului Mitropolitului o aflm la Nicolae Iorga, care spune c :Psaltirea n versuri se desface in dou prti : una, n care scriitorul nu vrea s coboare ci-si nsir solemn dupa datina celor nvtati si alta, partea cea mai ntins, n care el uit mndria volumelor rsfoite si se las furat de ritmul usor, saltret, viu al cntecului popular. Aceasta din urm rmne una din prtile cele mai trainice ale operei sale poetice. Majoritatea istoricilor si a criticilor literari care au studiat modul original n care a versificat Dosoftei Psaltirea au demonstrat c originalitatea si frumusetea operei sale constau n faptul c primul nostru poet a reusit s realizeze cu mult art obiectivul pe care si l-a propus ca slujitor al bisericii, acela de a mpiedica difuzarea printre romni a Psaltirii n versuri calvin. Marea lui art const n faptul ca a avut capacitatea sa-si creeze limbajul poetic necesar si s imprime psalmilor versificati de el amprenta originalittii efortului su creator. El retrieste deci psalmii ca un adevrat poet si ca un bun crestin. Dosoftei mbogteste in mod obisnuit imaginile prea abstracte din original cu detalii concrete, specifice mediului natural, social si spiritual romnesc,mpodobind astfel Psaltirea transpus de el n versuri cu un minunat vesmnt de cuvinte si expresii proprii mai ales graiului moldovenesc si poeziei noastre populare. Frumusetea psalmilor versificati de Dosoftei const nu numai n bogatia si ineditul imaginilor poetice, ci si n tehnica versificatiei sale. Alexandru Piru considera c Dosoftei este un autor cu simtul auditiv dezvoltat :unele din versurile sale ritmate n metrul lung de 10, 12, 13 si chiar 14 silabe sunt cateodata stngace , dar nu greoaie. Datorit vastei sale culturi, Dosoftei a reusit s creeze o versificatie dup rigorile versului cult,pe care l-a mbinat cu metrica popular romneasc si cu stilul specific poeziei folclorice. Traducerea n versuri a lui Dosoftei respect imaginile si le comunia ntrun limbaj arhaic, bisericesc, de o uimitoare fluiditate. Dosoftei a stiut s gseasc mai totdeauna corespondentele exacte,a nteles metaforele si le-a tlmcit prin echivalente fericite. n plngerea lui Ieremia de tara pierdut, Dosoftei va gsi un cntec al propriei sale dureri pentru Moldova prsit, cci acest psalm e unul din cele mai frumos traduse n versuri devenite populare:La apa Vavilonului,/ Jelind de tara Domnului,/Acolo sezum si plnsm,/La voroava de ne strnsm./Si cu inema amar,/Prin Sion si pentru tar,/Aducndu-ne aminte,/Plngeam cu lacrmi hierbinte. Patru din psalmii lui Dosoftei, si anume nr.46(Limbile s salte),nr.48(Auziti acestea toate Neamuri, noroade si gloate ),nr.94(Veniti cu toti dimpreuna Sa ne facem voie bun) si nr.98(Domnul statu crai in tara) au devenit colinde si se cnt pn n vremurile noastre.

Dosoftei este un liric incontestabil,prevestindu-l pe Eminescu,mai ales prin temele filozofice fundamentale si strile interioare profunde cum ar fi Geneza,conditia de muritor a omului n Univers, solitudinea, melancolia,frmntrile si durerile sufletesti.n ceea ce priveste raportul omului cu divinitatea,Dosoftei l precede pe Tudor Arghezi,al crui vers Tare sunt singur ,Doamne, si piezis! trimite ctre versul din Psaltire, Doamne,sunt mhnit si trist cu totul. Rezumnd, se poate afirma c publicarea Psaltirii n versuri constituie un eveniment cu totul exceptional n istoria literaturii romne. Astfel, s-a ntreprins nu numai o ncercare ndrazneat de a apra credinta, dar s-a demonstrat si bogatia mijloacelor de exprimare ale limbii romne, s-a dovedit c se poate scrie poezie si n aceast limb, poate chiar mai frumos dect n alte limbi. Munca lui Dosoftei reprezint n istoria culturii nostre vechi un mare pas nainte.El a deschis drumul limbii romnesti ctre altarul bisericii. Prin traducerea Psaltirii n versuri, Dosoftei a asezat temeliile versificatiei n literatura noastr cult. Referindu-se la frumusetea versurilor lui Dosoftei,Nicolae Manolescu afirma:A strbate Psaltirea echivaleaz cu o cltorie printr-o tar a minunilor poetice.

Bibliografie:
-Al. Andriescu, Studiu introductiv la volumul Dosoftei, Opere I, Versuri, editie critic de N. A. Ursu, Bucuresti,1978 -N. Cartojan, Istoria literaturii romne vechi, Bucuresti, 1980 -Al. Rosetti, B. Cazacu, L. Onu, Istoria limbii romne literare, vol.I, De la origini pn la nceputul secolului al XIX-lea, Bucuresti, 1971

S-ar putea să vă placă și